UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT

CENTRUL: BACU

DISCIPLINA:

DREPT JUDICIAR COMPARAT

COORDONATOR: Lect. univ. dr. Sebastian Spinei

Student: Budau Andrei- Alexandru

Anul: IV
 n marele sistem romano-germanic, dreptul italian ocupa un loc de
frunte.Aceasta nu numai pentru ca dreptul roman nsusi s-a nascut pe pamntul de astazi al
Italiei, ci si pentru ca dreptul modern italian ne nfatiseaza un sistem juridic de drept privat
care, pastrnd principiile fundamentale ale ntregii familii romano-germanice, prezinta o
remarcabila originalitate. De observat ca n istoria dreptului privat italian modern se pot
deosebi cu, usurin_a doua perioade: cea dinti este perioada unei puternice influente franceze,
cea de a doua este caracterizata deopotriva printr-o tendinta de ndepartare de la aceasta
influenta.

Dup destrmarea Imperiului Roman de Apus, teritoriile Italiei au cunoscut

dreptul roman de factur bizantin sau dreptul german adus de populatiile germanice
ocupante. n 1796, trupele revolutionare franceze au creat pe teritoriul actual al Italiei mai
multe state libere, care au devenit apoi dependente de Napoleon. Starea de dependent a fcut
ca o mare parte a acestor sttulete s preia legile franceze, mai ales, dup aparitia Codului
Civil si a celui Comercial.

Perioada 18041809 a fost marcata de adoptarea Codului Napoleon ntr-un

mare numar de state italiene: Piemontul, Genova, Lombardia, Parma,Modena, Venetia, Luca,
Toscana, Statele pontificale, Neapole, exemple de adoptare fidela a codurilor franceze.
Singurele state italiene care s-au opus acestui curent au fost Sicilia si Sardinia.
Dupa caderea imperiului, toate aceste state care se grabisera sa adopte codul
francez s-au grabit apoi sa-l abroge. Doar ducatul de Luca a pastrat codul n vigoare.Ca
urmare a acestei nlaturari aproape unanime, pe teritoriul italian s-a creat o diversitate
legislativa fara precedent. Lombardia si Venetia, intrate sub dominatia austriaca, au adoptat
codul austriac, un nsemnat monument legislativ. Toscana si Statul papal au revenit, datorita
orientarii lor religioase, la dreptul roman si la cel canonic, n timp ce alte cteva state, ca
Regatul celor doua Sicilii,Parma, Sardinia, Piemontul sau Modena au adoptat coduri proprii,
care se inspirau nsa substantial din abrogatul cod francez.
Unificarea politica a _arii a reclamat unificarea legislativa, care s-a realizat pe
calea adoptarii unui cod civil unic. La 1 ianuarie 1866 a intrat n vigoare codul civil italian,
care era el nsusi o varianta a Codului Napoleon, cuprinznd unele modificari. n ceea ce
priveste legislatia comerciala, trebuie mentionata introducerea,n timpul dominatiei
napoleoniene, a codului comercial francez, cod care a fost nlaturat nsa n 1882, fiind nlocuit
de un alt cod elaborat de juristii italieni.
Miscarea de revizuire a codului civil a nceput din anul 1938, cnd a fost
adoptata prima parte a unei noi reglementari, ntre anii 1939 si 1941, n plin regim fascist, au
fost adoptate alte cinci carti ale codului, iar n 1942 s-a decis ca toate cartile de la I la VI, la
care urmau sa se adauge o lege referitoare la forta juridica a asa-numitei Carta a muncii,
apoi textul nsusi al acestei carte, precum si o serie de reglementari privind legile n general,
sa formeze mpreuna un cod civil, care sa intre n vigoare la 21 aprilie 1942. Prin modul n
care a fost conceput, ca si printr-o serie de exprimari folosite, codul din 1942 dadea n mod
vadit expresie ideologiei fasciste. Acea Carta a muncii reprezenta o reflectare a conceptiilor
corporatiste promovate de regimul lui Mussolini. De altfel, acele elemente au ramas
exterioare propriu-zis, fapt care explica de ce ele au putut fi eliminate cu usurinta dupa
eliberare.
Inovatia cea mai nsemnata de ordin tehnico-legislativ pe care o prezinta codul
din 1942 este includerea dreptului comercial n codul civil. Includerea dispozitiilor de drept
comercial n codul civil s-a realizat nu prin alaturarea mecanica a unor capitole ntregi din
vechiul cod de comert la capitolele corespunzatoare ale codului civil, ci prin topirea, daca ne
putem exprima astfel, a reglementarilor, n semn ca s-a urmarit ca, dupa fiecare prevedere de
drept civil care constituie, evident, regula de drept comun, sa fie inserate prevederile de drept
comercial care reprezinta, cel mai adesea, derogari de la aceasta regula.
Dupa razboi, legisla_ia civila a suferit un numar de modificari dintre care
mai nsemnate sunt cele ce privesc relatiile de familie. Notam astfel o lege din 1967
referitoare la adoptii, legea din 1 decembrie 1970 privind desfacerea casatoriei si doua legi din
1975 care au introdus transformari esentiale n dreptul familiei. Ansamblul acestor modificari
echivaleaza cu o rennoire aproape totala a dreptului italian al familiei.Italia a ramas astfel,
datorita puternicei influente a cercurilor catolice,unul din ultimele state din lume n care
casatoria era indisolubila.
n mod tradiional, conflictele dintre organele reprezentative ale puterilor
publice se ncadreaz n contextul unei dialectici politice normale, eludnd astfel orice form
de verificare constituional.Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat
prin Codul napoleonic i prin ultimele schimbri. O curte constituional, Corte
Costituzionale, care poate trece peste constituionalitatea legilor, este o inovaie postbelica.
Sistemul judiciar din Italia se bazeaz pe dreptul civil. Funcia de judector,
precum i cea de procuror public, sunt exercitate de membrii corpului magistrailor. Funcia
administrativ este exercitat de Ministerul Justiiei. Funcia judiciar poate fi mprit n
urmtoarele domenii: drept civil i penal administrativ, contabil, militar si fiscal.
Jurisdicia n materie administrativ este exercitat de ctre instanele
administrative (Tribunali Amministrativi Regionali sau TAR) i de ctre Consiliul de Stat
(Consiglio di Stato),in timp ce jurisdictia n cauzele privind contabilitatea este exercitat de
ctre Curtea de Conturi a Italiei (Corte dei conti). Biroul procurorului general al acesteia se
afl n cadrul aceleiai instane. Jurisdicia n materie fiscal este exercitat de ctre Comisiile
Fiscale Provinciale i Comisiile Fiscale Regionale. Jurisdicia n materie militar este
exercitat de ctre instanele militare, curile de apel militare, curile de supraveghere militare,
procurori militari din cadrul instanelor militare, procurori generali militari din cadrul curilor
de apel militare i de ctre procurorul general militar din cadrul Curii de Casaie. Jurisdicia
n materie civil i comercial este exercitat de ctre magistraii care aparin organizrii
judiciare, care se mparte n judectorii pe de o parte, i magistrai ai biroului procurorului
public pe de cealalt parte, ndeplinind rolurile judectorilor i, respectiv, a anchetatorilor.
Constituia, dintre structurile statului, nvestete Ministerul Justiiei cu
autoritatea de a administra instanele judectoreti datorit funciei, rolului i relaiei sale
speciale cu corpul magistrailor. Dup un examen public deosebit de dificil, magistraii sunt
repartizai pe instane ntr-un anumit domeniu de competen, conform opiunii personale a
acestora. Acetia nu pot fi repartizai, promovai, revocai din funcie, transferai sau pedepsii
fr deliberrile Consiglio Superiore della Magistratura sau CSM (consiliul superior al
magistraturii) i cu garanii speciale de protecie. Toate chestiunile privind magistraii trebuie
s fie evaluate de ctre CSM care protejeaz independena magistrailor i a statutului
acestora. Preedintele Republicii Italiene este i preedintele CSM. Ministerul Justiiei i
ndeplinete funciile administrative i organizatorice la dou niveluri: n cadrul structurilor
centrale (dipartimenti), n principal n Roma i, n cazul domeniilor speciale de competen, i
n seciile locale si n cadrul birourilor judiciare, tribunalelor, instanelor etc.

Funcia administrativ este responsabil i de personalul repartizat serviciilor

judiciare.La nivelul superior al instanelor (sau al birourilor procurorilor publici) sunt: un
magistrat principal, care conduce corpul magistrailor i are ultimul cuvnt n deciziile
biroului si un manager al instanelor (dirigente) care se dedic organizrii serviciilor judiciare
pentru asistena public i intern pentru judectori i procurori. Dirigente este poziia cea mai
nalt n ierarhia personalului administrativ.
Instanele sunt organizate dup cum urmeaz,in instane de prim grad de
jurisdicie si instane n al doilea grad de jurisdicie. Instanele de prim grad de jurisdicie au
in compenenta lor judectorii de pace (giudici di pace) care includ judectori de pace (i nu
judectori profesioniti) si care audiaz cauze minore n materie civil i penal, curi de
justiie sau tribunale (tribunali),carre audiaz cauze mai grave,oficiul penal (ufficio di
sorveglianza) ,care audiaz n prim grad de jurisdicie cauzele n materie de justiie penal
(chestiuni referitoare la deinui, condamnri etc.) dar si instana pentru minori (tribunale per i
minorenni).
 Judecatoria de Pace exista doar in materie civila.Este competenta de a solutiona
litigiile ce au ca obiect bunuri mobile cu o valoare de pana in 2500 euro, actiunile de dauna de
pana la 15.000 euro, litigiile dintre coproprietari, litigiile dintre proprietari, detentorii de
bunuri.Cauzele sunt solutionate de catre un singur judecator care este un judecator onorar,
numit de Ministerul de Justitie pentru 4 ani.In litigiile a caror obiect este de pana in 1.000
euro, hotararea se poate da in echitate.
Tribunalul este instanta de drept comun in materie civila si penala.La Tribunale
cauza se solutioneaza de un singur judecator.In materie civila, Tribunalul este Instanta de Apel
impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de pace.
Tribunalele pentru minori este o instanta special creata in scopul ocrotirii
drepturilor si intereselor minorilor.In materie civila solutionarea cauzelor privitoare la adoptii,
incredintarea minorilor, exercitarea autoritatii parintesti, interdictii, incapacitati.In materie
penala, judeca in prima instanta infractiunile comise de minori.Tribunalul pentru minori este
compus dintr-un judecator al Curtii de Apel, un judecator al Tribunalului si doi judecatori
onorari(un barbat si femeie).Judecatorii onorari nu sunt inamovibili, sunt experti in anumite
domenii si sunt numiti de Presedintele Republicii la propunerea Ministrului de Justitie pe o
durata de 3 ani.
Curtea cu Jurati solutioneaza cauzele penale grave: infractiunile pentru
legea prevede pedeapsa inchisorii pe viata sau pedeapsa inchisorii de pana la 24 de
ani.Completul este compus dintr-un judecator al Curtii de Apel, un judecator al Tribunalului si
6 jurati.
Pentru a contesta hotrrea judectoreasc pronunat n instana de prim grad
de jurisdicie pe baza motivelor i interpretrii legii e necesara existenta instanelor n al
doilea grad de jurisdicie :curile de apel (corte dappello), tribunalele penale (tribunale di
sorveglianza) instane n al doilea grad de jurisdicie (i, n anumite cauze speciale, instane
n prim grad de jurisdicie) pentru cauzele n materie de justiie penal.Pentru a obine recurs
pentru nclcarea unei legi la cel mai nalt nivel se apeleaza la instanele n al treilea grad de
jurisdicie,care au in componenta Curtea Suprem (corte di cassazione) cu competen
global i instan final. n cadrul principalelor tribunale, exist i secii speciale. Curile cu
jurai (corti dassise) sunt formate din doi judectori profesioniti i ase jurai. Juraii sunt
alei din rndul cetenilor n vederea desfurrii acestei activiti pentru perioade scurte de
timp, cooperrii i reprezentrii diverselor sectoare ale societii. Aceste instane pronun
hotrri privind delictele grave (crime, atacuri grave i alte delicte similare).Magistraii care
au rolul de procurori publici n cadrul proceselor sunt: prim-procurorii din instanele n prim
grad de jurisdicie (procuratore della Repubblica presso il Tribunale) i adjuncii acestora
(sostituti procuratori), prim-procurorii din instanele n al doilea grad de jurisdicie
(procuratore generale presso la Corte dappello) i adjuncii acestora (sostituti procuratori
generali) si procurorul general al curii supreme (procuratore generale presso la Corte di
cassazione) i adjuncii acestuia (sostituti procuratori generali). n Italia, rolul procurorului
public l dein magistraii de carier, care i exercit funciile sub supravegherea directorului
biroului. Acest tip de ierarhie se aplic numai birourilor procurorilor publici.
Curtea de Apel este instanta de control judecatoresc ordinar in materie penala si
civila.Hotararile pronuntate de Tribunale, indiferent de materie, pot fi atacate cu apel la
Curtea de Apel.Apelul este o cale devolutiva de atac, in sensul ca instanta de apel verifica
hotararea atacata, atat cu privire la situatia de fapt, cat si la aplicarea corecta a legii. Instanta
de apel este constituita dintr-un complet format din 3 judecatori.Hotararile pronuntate de
tribunalele pentru minori se ataca la sectia pentru minori a Curtii de Apel.Completul de
judecatori este format din 5 membrii: 1 judecator de la Curtea de Casatie, 2 judecatori de la
Curtea de Apel si 2 judecatori onorari.Hotararile pronuntate de Curtea cu Jurati se ataca cu
apel la Curtea cu Juri a Curtii de Apel. Aceasta judeca in complet format din 8 membrii: 1
judecator de la Curtea de Casatie, 1 judecator de la Curtea de Apel si 6 jurati.
Curtea de Casatie este instanta suprema in sistemul judiciar italian.Este
competenta sa judece hotararile pronuntate de Curtea de Apel care sunt atacate cu recurs in
casatie.In cazul recursului in casatie nu se solutioneaza fondul litigiului.Curtea de Casatie
solutioneaza si recursul in interesul legii, promovat de procurorul general de pe langa Curtea
de Casatie, in scopul aplicarii unitare a legii si a unificarii jurisprudentei. Curtea de Casatie
este alcatuita din 6 sectii penale, 3 sectii civile si 1 sectie de Dreptul Muncii si Asigurarilor
sociale.Membrii Curtii de Casatie sunt formati din consilieri iar completul este format din 5
membrii.
Ministerul Public exercita actiunea penala si are rolul de a veghea la
respectarea legii si apararea interesului public a drepturilor cetatenilor italieni din Italia.
Procurorii sunt organizati in Parchete care functioneaza pe langa Tribunale, Tribunale pentru
minori, Curti de Apel si Curtea de Casatie. In cadrul fiecarui Parchet, procurorii sunt
organizati in doua sectii, unii care exercita urmarirea penala si altii care sustin actiunea penala
in fata judecatorilor .Mandatul membrilor C.S.M. este de 4 ani si nu poate fi reinnoit
imediat.C.S.M. este organizat in mai multe comisii, fiecare cu o competenta speciala:
evaluarea profesionala periodica a magistratilor, avizarea propunerilor de modificare a legilor
de organizare judecatoreasca si tragerea la raspundere disciplinara a magistratilor.
 Curtea Constitutionala este instanta de contencios administrativ compusa din
15 membrii numiti astfel: 5 de Presedintele Republicii, 5 de Parlamentul Italian reunit in
sedinta comuna si 5 de instantele judecatoresti.Sunt eligibili magistratii, profesorii universitari
de Drept si avocatii cu o vechime de cel putin 20 de ani in profesie.Mandatul judecatorilor de
la Curtea Constitutionala este de 9 ani si nu poate fi reinnoit.Curtea Constitutionala este
competenta sa judece:litigiile privind constitutionalitatea legilor, conflictele de atributiuni
dintre puterea de stat, dintre statul italian si regiuni sau dintre regiuni, acuzatiile indreptate
impotriva presedintelui Republicii.Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii atunci cand
Curtea Constitutionala declara neconstitutionalitatea unei anumite legi, aceasta isi inceteaza
valabilitatea in mod retroactiv chiar din a doua zi.
In Italia, magistratura este formata din judecatori si procurori.Judecatorii pot fi:
de cariera sau onorari.Judecatorii de cariera(togati) sunt inamovibil si sunt recrutati prin
concursurile organizate de CSM,in timp ce judecatorii onorari nu sunt inamovibil si sunt
numiti pe o durata de 3-4 ani prin decret al Ministrului de Justitie la propunerea CSM.
Grefierii si executorii judecatoresti sunt functionari publici, remunerati de catre stat, iar
remunerarea se face prin intermediul unui concurs anual organizat de Ministerul Justitiei.
Avocatii erau in Italia constituiti in procuratori sau cei care reprezinta partea in negocierea
unui contract sau indeplinirea oricarui act de procedura sau in advocatii, adica cei care asista
cu partea in fata instantie de judecata.Dupa 1997, conform unei noi legi de organizare a
avocaturii, distinctia a disparut.
Pentru exercitarea profesiei, avocatii sustin un concurs de competenta organizat anual
de Ministerul Justitiei.Avocatii care pledeaza in fata Curtii de Casatie formeaza un corp
profesional distinct.

Bibliografie:

Bonciog A.,Curs de drept privat comparat,Ed. Universul Juridic,2010;

Zatlescu V.,Drept privat comparat,Ed.Oscar Print,1997;
www.google.com/search/sistemededreptcomparat ;
L. J. Constantinescu, Tratat de drept comparat, Editura ALL, Bucuresti, 1997.