Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 2 Drept procesual civil

09.10.2014

Principiul respectului cuvenit justitiei :


Art.23: -alin.(1): Cei prezenti la sedinta de judecata sunt datori sa manifeste respectul cuvenit fata de
instanta si sa nu tulbure buna desfasurare a sedintei de judecata.
Reiese ca principiul ar fi unilateral avocatii , partile, procurorii sunt obligati sa manifeste
respectul cuvenit instantei.
Prin notiunea de respect cuvenit fata de instanta, nu trebuie sa vedem neaparat judecatorul
care in acel moment indeplineste rolul de instanta, ci se refera la instanta in genere.
Textul nu absolva nici pe judecatori de anumite atributii alin(2): Presedintele vegheaza ca
ordinea si solemnitatea sedintei sa fie respectate, putand lua in acest scop orice masura
prevazuta de lege .
Respectul cuvenit justitiei trebuie sa provina din ambele parti.

Exigentele impuse de art.6 CEDO privind dreptul la un proces echitabil:


-

Ele fie dubleaza unele principii din dreptul intern, fie adauga la ele.

1.
2.
3.
4.

Aceesul la justitie
Cauza sa fie examinata in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil
Examinarea cauzei sa se faca de catre un tribunal independent si impersonal, stabilit prin lege
Hotararea sa fie pronuntata in mod public ( cu mentiunea ca in jurisprundeta CEDO se
considera pronuntata in mod public si atunci cand e pusa la dispozitia publicului prin mijloace
accesibile). se respecta acest principiu in intelesul lui mai flexibil.

Normele de procedura civila


Clasificare:
I.

Din punctul de vedere al obiectului de reglementare:

1. Normele de organizare judecatoreasca


=Se refera la cele care vizeaza organizarea instantelor dar si compunerea si constituirea instantei de judecata.
Cuprind:

Norme care vizeaza raporturile judecatorului cu celelalte puteri


Statutul judecatorilor

Statutul grefierilor
Compunerea completelor
Constituirea completelor
Incidente privind compatibilitatea, recuzarea si abtinerea.

=>Aceste norme de organizare se gasesc in deosebi in urmatoarele legi:


-

Legea 304/2004 privind organizarea judecatoreasca


Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor
Codul de procedura civila (ex: cele privind abtinerea, recuzarea).

2. Normele de competenta = cele care stabilesc atributiile instantelor de judecata


in raporturile cu alte organe ale statutlui ( competenta generala : ex: Curtea
Constitutionala) si in raporturile dintre ele.

Teritoriala ( intre instante de acelasi grad dar aflate in circumscriptii diferite)


Materiala (intre instante de grade difeerite
=>Se gasesc in Codul de procedura civila, dar si in legi speciale.

3. Normele de procedura propriu-zise :


Acestea sunt nelimitate, si tot ce nu gasim la primele doua categorii, gasim aici.
Ex: cum redactezi o cerere de chemare in judecata este de procedura propriu-zisa art.194; norme
care instituie termene;
=>Le gasim in principal in Codul de procedura civila, dar si in legi speciale pot exista derogari.
Se subclasifica in trei categorii:
a) Norme de procedura contencioasa ( in cea mai mare parte in Cartea a II-a denumita procedura
contencioasa.)
Procesele, de principiu, sunt contencioase.
b) Norme de procedura necontencioasa : acele situatii in care este nevoie de interventia instantei
pentru autorizarea functionarii unei asociatii, sau a unei alte persoane juridice, sau alte genuri
de autorizari date de catre instanta, fara ca petentul sa opuna un drept cuiva.
Se gasesc in Cartea a III-a, dar si in legi speciale.

c) Normele de executare silita


Se gasesc in Cartea a V-a .

Importanta calificarii :
Competenta se stabileste la nivelul judecatoriei. Faptul ca in acea instanta sunt si judecatori definitivi
si stagiari, nu inseamna ca judecatorul stagiar nu e competent => problema tine de norme de
organizare.
Art.24 si urmatoarele: aplicarea legii in timp:
-

II.

in materie de competenta
In materie de norme procedurale propriu-zise

Din punctul de vedere al campului de aplicare:

1. Norme generale
2. Norme speciale
Reguli:
Norma speciala deroga de la norma generala.
Avem norme speciale chiar si in CPC. Ex: Art.999: ordonanta este supusa numai apelului in termen de
3 zile de la pronnuntare. norma prin care se deroga.
In masura in care o norma speciala tace, se completeaza cu norma generala.
Ex: art.14 din legea 47/1992.
CPC carui tip de procese se aplica? art.2 : aplicabilitatea generala a CPC : dispozitiile prezentului
cod constituie procedura de drept comun in materie civila; de asemenea, se aplica si in alte materii..
=>Prin urmare, vom aplica CPC in procesele civile lato sensu, dar si in zone care nu
sunt cuprinse in civil lato sensu ( procesul constitutional, administrativ).
=>ICCJ in decizia 34/2006 spune ca dispozitiile CPC se aplica si in penal, daca
dispozitiile de acolo nu reglementeaza o anumita situatie juridica.
Norma generala ulterioara nu inlatura o norma speciala anterioara, decat daca se prevede in
mod expres aceest lucru.
De ce? Faptul ca doua legi coexista, nu inseamna un conflict neaparat. Simpla coexistenta a legilor nu
conduce la conflict ( Marian Nicolae.) => pentru ca e posibil sa nu reglementeze aceeasi situatie.
Daca vrea legiuitorul ca printr-o norma generala sa inlature toate normele speciale anterioare trebuie
sa o spuna in mod expres.
Legea de punere in aplicare CPC art.83 lit. K : la data intrarii in vigoare a CPC se abrogax.. si la
ultimul alineat spune ca orice alte dispozitii contrare , chiar daca sunt cuprinse in legi speciale.

III.

Dupa natura interesului ocrotit:

1. Norme imperative
2. Norme dispozitive

Normele de organizare judecatoreasca sunt intotdeauna imperative, exceptia fiind cazurile de


incompatibilitate prevazute de art.42.

Art.41 cazuri de incompatibilitate absoluta la art.42 incompatibilitate relativa.

Normele de competenta generala , materiala si teritoriala sunt exclusiv de ordine publica.


Normele de competenta teritoriala alternativa si de drept comun sunt de ordine privata.

***Regula de drept comun in CPC e instanta de la domiciliul paratului.

Normele de procedura propriu-zisa : natura lor se determina de la caz la caz.

Ex: Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori: nu pot fi martori : rudele si afinii pana la gradul al 4lea.
Deosebirea: la normele dispozitive sanctiunea e nulitatea relativa.
Ca regula ( comporta si exceptii): normele imperative sunt sanctionate cu nulitatea absoluta.
Poate fi invocata in procedura de catre oricare dintre parti, de instanta din oficiu, sau de catre
procurori daca participa la dezbatere.
Teoretic invocarea poate sa intervina in orice moment al procesului.
Normele dispozitive, de principiu, si ele sunt obligatorii, numai ca nulitatea relativa poate fi
invocata doar de catre partea al carei interes este afectat de incalcarea normei, nu poate fi
invocat de catre cel care a incalcat norma, si nici de catre instanta din oficiu sau procuror.
Nulitatile relative pot fi invocate numai la termenul imediat urmator aparitiei cazului de
incalcare a normei ( sub rezerva ca la acel termen sa fie indeplinita procedura legala).

Aplicarea in timp a normelor de procedura civila

In VCPC regula era aplicarea imediata a legii noi. Exista o singura exceptie : in materia
competentei ( instanta ramanea legal investita chiar daca se prevedea altfel in legea noua ). =>
sistemul traditional franco-italian.
NCPC acorda un alt sistem care ar putea fi sintetizat in : principiul supravietuirii legii vechi
situatiilor in curs si aplicarea imediata a legii noi situatiilor create dupa intrarea in vigoare.
Toate procesele si executarile incepute sub imperiul legii vechi vor fi supuse legii vechi
( consacra supravietuirea legii vechi), si totodata consacra principiul aplicarii legii noi, dar
numai pentru situatiile incepute dupa intrarea in vigoare a legii noi.(proceselor si executarilor )
daca executarea incepe pe legea noua, atunci i se aplica legea noua.

Prin urmare, se adopta principiul unicitatii actului sau procesului, dar nu total. El este
combinat cu un alt principiu si anume al fazelor procesuale.

Ce se urmareste prin acest sistem? Sistemul din VCPC practic accelera solutionarea litigiului . NCPC a vrut sa
dea predictibilitate procesului, a mers pe ideea de a asigura partilor o previzibilitate si predictibilitate a normelor
de procedura.
Normele de competenta:
Art. 25 NCPC:
-

alin.(1) consacra principiul supravietuirii legii vechi.


alin.(2): - procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor
continua sa fie judecate de acele instante, potrivit legii sub care au inceput. ( principiul supravietuirii
legii vechi).
- in caz de trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la competenta, in vigoare la
data la care a inceput procesul, raman aplicabile. VCPC spunea in alin.2 ca in caz de trimitere spre
rejudecare se aplica legea noua.

Ciclurile procesuale in faza procesuala de jurisdictio pana la executare nu genereaza aplicarea legii noi.

Normele de procedura :
Art. 24 : Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa
intrarea acesteia in vigoare.

Legea aplicabila mijloacelor de proba :

Art. 26 alin.(1)Legea care guverneaza conditiile de adminisbiliatte si puterea doveditoare a


probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea in vigoare la data producerii, savarsirii
faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.
Conditiile de admisibilitate sunt supuse datei producerii. Care sunt conditiile de
admisibilitate? = sunt cele care stabilesc regulile potrivit carora o proba este legala.
Ex: proba prin inscrisuri => Art.285: regimul dublicatelor - daca poti folosi duplicate si care e
puterea doveditoare => sunt probleme de admisibilitate.
Proba preconstituita este inscrisul. Dar nu toate inscrisurile, ci doar cele autentice, sub
semnatura privata, in forma electronica.
- Nu sunt probe preconstituite registrele si hartiile domestice, mentiunile facute de creditor .
-

Martorii admisibilitatea probei cu martori tine de o exceptie de la proba cu inscrisuri.

Ex: Art.309 (1):proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel.
(2): niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori daca valoarea lui depaseste 250 lei. => in
acest caz, proba cu martori este proba preconstituita.
La faptele juridice, marturia nu e proba preconstituita.

- expertiza, cercetarea la fata locului, marturisirea nu sunt probe preconstituite.


Pentru tot ce nu este la alin.(1), conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a
probelor neconstituite, vom avea legea de la momentul inceperii procesului.
-alin.(2): administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii
=> Se face aplicarea principiului aplicarii imediate a legii noi.

lor.

Ex: Art.304-308 : administrarea probei cu inscrisuri.


-

Art.304: daca apare o lege noua inainte ca judecatorul sa administreze proba, se va aplica noua
lege.
Cand spune ca poate sa aduca martorul cu mandat daca nu vine- este o norma de administrare.
Daca apare o noua lege inainte sa faca asta, se aplica noua lege, chiar daca la inceputul
procesului era alta lege, pentru ca tine de administrare.
Marturisirea se ia prin tehnica interogatorie (regula). => daca nu s-a luat interegatoriul inca, si
apare o lege noua care dispune diferit, se aplica legea noua.

Conflict intre VCPC si NCPC mergem la Legea de punere in aplicare a NCPC- legea 76/2012 :
Aplicarea legii in materia hotararilor
Art. 27 : Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care
a inceput procesul.

Actiunea civila
Notiune :
= ansamblul miijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv sau a unei
situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor din proces.
Observatii:

Actiunea nu se confunda cu dreptul subiectiv => dreptul la actiune apare ca o modalitate de exercitare a
dreptului subiectiv

Dreptul subiectiv cuprinde:


-

Dreptul subiectului civil de a ava o anumita conduita.

Dreptul subiectului civil de a pretine o anumita conduita din partea celuilalt.

Dreptul subiectului civil de a folosi forta coercivita a statului pentru a-l obliga pe celalalt sa respecte
obligatiile pe care le are.

Actiunea nu se confunda cu cererea de chemare in judecata, deoarece cererea de chemare in judecata


este doar una din formele de manifestare a actiunii. ( cererea de chemare in judecata e primul act al
procesului). Nu se pune semnul egalitatii intre cerere si actiune.

Actiunea preexista procesului

Dreptul la actiune cuprinde mai multe aspecte:


-dreptul de a sesiza instanta
-dreptul de a formula cai de atac
-dreptul de a solicita probe
-dreptul de a recuza judecatorul

Distinctia dintre dreptul material la actiune si dreptul procesual la actiune , desi imbratisata implicit de
art.2500 NCC, nu este in masura sa explice sursa juridica a dreptului la actiune.

Art.2500: Dreptul material la actiune se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul
prevazut de lege.
Dreptul la actiune nu se prescrie, ci doar o parte a lui se prescrie.

Dreptul la actiune nu poate fi explicat nici prin art.21 din Constitutie accesul liber la justitie,
deoarece conceptul apartine secolului XIX.

Elementele actiunii civile : parti , obiect cauza


Partile :
-

Persoanele implicate in raportul juridic dedus judecatii


Reprezentantii (legali si conventionali) ai partilor nu sunt parti ai procesului civil
Exceptional, pot fi parti si persoane care nu sunt integrate in raportul juridic dedus judecatii
(atunci cand legea le recunoaste o atare calitate
- Ex: organizatiile sindicale atunci cand formuleaza actiuni prin care apara
drepturile membrilor de sindicat art.28 din legea 67/2011)
**RIL : -chiar sindicatul este in proces, si nu reprezentant.
- Ex: procurorul poate fi parte in proces art.92).

Denumirea partilor : se poate schimba dupa faza procesuala:


-

In apel apelant si intimat


in recurs recurent si intimat
contestatie la executare: creditor si debitor

Obiectul:
-

protectia unui drept (poate presupune o actiune sau abstentiune)


protectia unei situatii juridice/unui interes legitim (ex: posesia )
se particularizeaza in raport cu miijlocul procedural folosit ( daca cererea de chemare in
judecata are ca obiect obligarea la plata unei sume de bani, la predarea unui bun etc).

in apel obiectul va fi hotararea primei instante, in recurs hotararea instantei din apel.
Cauza:
=scopul spre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara
-

Cauza actiunii (cauza petendi) nu se confunda cu cauza cererii de chemare in judecata, adica
temeiul dreptului (cauza debendi).
Ex: scopul : - cauza actiunii : sa obtin posesia acelui bun , si sa stopez posesia nelegala a
acestuia.
-cauza cererii titlul

Autoritatea de lucru judecat: - parti, obiect, cauza => care cauza? => cauza cererii.
-

Cauza trebuie sa fie reala, licita si morala.

S-ar putea să vă placă și