CUPRINS

 Capitolul I Caile de atac – caractere generale

 Capitolul II Caile extraordinare de atac

1. Contestatia in anulare
1.1. Contestatia in anulare obisnuita
1.1.1 Admisibilitatea contestatiei
1.2. Contestatia in anulare speciala
1.2.1. Admisibilitatea contestatiei
1.2.2. Sesizarea instantei
1.2.3. Judecata contestatiei in anulare

2. Revizuirea hotararilor
2.1. Obiectul revizuirii
2.2. Motivele de revizuire
2.3. Sesizara instantei
2.4. Judecata revizuirii

3. Recursul in interesul legii

3.1. Obiectul recursului in interesul legii

3.2. Conditiile recursului in interesul legii
3.3. Procedura de solutionare

 Capitolul III Concluzii

 Bibliografie

2
 Capitolul I

Caile de atac
– caractere generale –

Caile de atac sunt mijloace procedurale prin care se poate obtine anularea sau
reformarea totala sau partiala a unei hotarari date de instanta de judecata. Ele au rolul unui
remediu contra eventualelor erori ce se pot strecura intr-o hotarare, uneori chiar contra
injustitiei.1
Potrivit art. 129 din Constitutia Romaniei revizuita din 2003 impotriva hotararilor
judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile
legii. Acest text este in acord cu art. 6 alin. (1) din Conventia Europeana a Drepturilor
Omului si cu art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la CEDO (in materie penala).
In fata instantei de contencios este recunoscuta o singura cale de atac ordinara –
recursul, spre deosebire de dreptul comun, unde avem apel si recurs. Astfel, in art. 20 alin.
(1) din Legea 554/2004 recursul poate ataca o hotarare pronuntata in prima instanta, in
termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare.
Pentru anumite imprejurari care nu au fost avute in vedere la pronuntarea hotararii
(datorita omisiunii instantei, sau pentru ca s-au ivit ulterior), exista posibilitatea exercitarii
unor cai de atac, care sunt judecate chiar de instanta care a pronuntat hotararea atacata, dar
numai in conditiile si pentru motivele limitative stabilite de lege – contestatia in anulare,
revizuirea.2
Asadar, conform prevederilor din actele normative mentionate procedura
contenciosului administrativ cunoaste o cale de atac ordinara – recursul – precum si cai
extraordinare de atac – contestatia in anulare, revizuirea hotararilor si recursul in interesul
legii.
Comform art. 255 din C. proc. civ. hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in
prima instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se se solutioneaza apelul,
recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare3, se numesc "decizii".
Pentru a intelege mai bine continutul si contextul cailor de atac ce vor fi prezentate
trebuie facuta o legatura cu notiunile de baza din contencios. Astfel, din art. 2 din Legea
nr. 554/2004 intelegem prin contencios administrativ - activitatea de soluţionare, de către
instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor în care cel puţin
una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau
încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din
nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Instanţa de contencios administrativ este reprezentata de:
 Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie
 Secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel
 Tribunalele administrativ-fiscale.
1
G. Boroi, Drept procesual civil, vol. II, Bucuresti, 1993, p.3;
2
Aurelia Cotoiu, Diana Florea – Manualul grefierului – Notiuni de drept procesual civil – Editura All Beck, Bucuresti,
2004, p. 175;
3
Recursul in anulare a fost eliminat din procedura civila prin O.U.G. nr. 58/2003.

3
 Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes
legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în
termenul legal a unei cereri, este indreptatita, comform Legii nr. 554/2004, art. 1 alin.(1)
sa se poata adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru :
– anularea actului,
– recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim;
– repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

Capitolul II

Caile extraordinare de atac

In privinta cailor extraordinare de atac in materie de contencios administrativ

trebuie sa avem in vedere ca dispozitiile Legii nr. 554 din 2 decembrie 2004 se
completeaza cu prevederile Codului de procedura civila modificat.4
Astfel, coform acestor acte normative, impotriva horararilor de contencios
administrativ ramase definitive se pot folosi in conditiile legii urmatoarele cai extaordinare
de atac:
 contestatia in anulare;
 revizuirea hotararilor;
 recursul in interesul legii.
Aceste cai extraordinare de atac sunt reglementate in mod special in Codul de
procedura civila, Titlul V, Capitolele I1, II si VI.
O prima mentiune este aceea ca revizuirea hotararilor si contestatia in anulare se
judeca de catre instanta care a pronuntat hotararea ramasa definitiva, iar aceste cai
extraordinare de atac se pot formula numai pentru motive expres prevazute in cod.
Recursul in interesul legii se judeca numai de catre Sectia de contencios
administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la sesizarea procurorului general sau a
ministrului justitiei, prin intermediul procurorului general.5

1. Contestatia in anulare6

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac prin care se cere insasi
instantei care a pronuntat hotararea atacata, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, sa
isi desfiinteze propria hotarare si sa procedeze la o noua judecata.7
Sediul materiei acestei cai extraordinare de atac il constituie art. 317-321 Codul de
procedura civila.
Contestatia in anulare se clasifica in:
4
Codul de procedurã civilã a fost modificat prin:
- O.U.G. 138/14 septembrie 2000 - M. Of. 479 - 2.X.2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură
civilă;
- Legea nr. 219 din 6 iulie 2005 – M. Of. nr. 609/14.07.2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă;
- O.U.G. 58/25 iunie 2003 - M. Of. 460 - 28.VI.2003 privind modificarea si completarea Codului de procedurã civilã;  
- Legea 195/25 mai 2004 - M. Of. 470 - 26.V.2004 privind modificarea si completarea Codului de procedurã civilã;
- O.U.G. 65/9 septembrie 2004 - M. Of. 840 - 14.IX.2004 pentru modificarea Codului de procedurã civilã;
- Legea 493/10 noiembrie 2004 - M. Of. nr. 1071 - 18.XI.2004 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului
nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă;
5
Theodor Mrejeru – Contenciosul administrativ. Doctrina. Jurisprudenta – Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p. 122;
6
Potrivit art. I pct. 119 din O.U.G. nr. 138/2000, “Capitolul I – Contestatia in anulare” din Titlul V – Caile
extraordinare de atac al Cartii a II-a devine “Capitolul I1- Contestatia in anulare” al Titlului V al Cartii a II-a;
7
Aurelia Cotoiu, Diana Florea – Manualul grefierului – Notiuni de drept procesual civil – Editura All Beck, Bucuresti,
2004, p. 175;

4
  contestatie in anulare obisnuita, de drept comun;
 contestatie in anulare speciala.

1.1. Contestatia in anulare obisnuita

Contestatia in anulare de drept comun sau obisnuita este reglementata de art. 317 8
din Codul de procedura civila, aici se mentioneaza motivele pentru care pot fi atacate, pe
aceasta cale, horararile irevocabile:
            1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a
fost indeplinita potrivit cu cerintele legii.
Acesta presupune faptul ca citarea este obligatorie, fie ca instanta a dispus citarea
partilor, iar in oricare dintre situatii partea nu a fost deloc citata/citrea a fost neregulata la
termenul cand s-a judecat cauza si s-a pronuntat hotararea, iar partea a lipsit.9
Situatii incidente:
- cand partea nu este citata la domiciliul indicat;
- cand citatia nu cuprinde elementele esentiale;
- cand s-a considerat in mod gresit ca partea are termenul in cunostinta;
- cand agentul de procedura nu a inmanat citatia in conditiile legii;
- cand citarea prin publicitate s-a facut cu rea-credinta, etc.
Se observa faptul ca aceata cale de atac, este uneori inadmisibila, fiind deschisa
dupa caz, calea apelului sau a recursului, in cazurile cand:
- a fost neregulat indeplinita, atat procedura de citare pentru termenul cand a avut
loc judecata, cat si procedura de omunicare a hotararii;
- termenul de apel sau recurs curge de la pronuntare (procedura de citare indeplinind
si functia procedurala a comunicarii hotararii);
- comunicarea hotararii s-a facut legal, ori daca se invoca numai comunicarea
nelegala a hotararii.
2. cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine
publica privitoare la competenta;
- presupune faptul ca hotararea atacata a fost pronuntata cu nesocotirea normelor
de competenta absoluta (a competentei generale, a competentei materiale si a competentei
teritoriale exclusive - art.159, C.proc.civ.);
- pentru a se putea insa invoca acest motiv, trebuie ca in fata instantei a carei
hotarare se ataca, sa nu se fi invocat si respins exceptia de necompetent absoluta;
- pe calea acestui motiv nu se poate invoca incompatibilitatea ori alte neregularitati
privind compunerea sau constituirea completului de judecata, acestea privind norme de
organizare judecatoreasca, iar nu de competenta;10

1.1.1 Admisibilitatea contestatiei

Conditiile de admisibilitate trebuie verificate anterior examinarii motivului invocat

si sunt in numar de doua, respectiv:
1. hotararea care se ataca, sa fie irevocabila; deci, pe aceasta cale pot fi
desfiintate numai hotarari irevocabile, astfel cum sunt definite de art. 377, C.proc.civ; sunt
vizate hotararile prin care s-a solutionat in fond actiunea sau calea de atac, precum si
deciziile de casare intermediare, hotararile de expedient sau prin care s-a pronuntat o
solutie formala (anularea cererii, respingerea ca tardiva, ca perimata, etc.), hotararile din

8
Partea introductiva de la alin. (1) al art. 317 este reprodusa astfel cum a fost modificata prin art.I pct.120 din O.U.G. nr.
138/2000.
9
C.A. Bucuresti, sectia a III-a civila, decizia nr. 3217/1999, in Culegere 1999, p. 272, nr. 67.
10
Raducan Gabriela - Drept procesual civil - Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p.245-246.

5
material ordonantei presedintiale, ori din materia rezolvarii conflictelor de competenta; de
asemenea, unele incheierei care se pronunta inaintea sau in urma judecatii 11 sau prin care
se sfarseste un proces12 ;
2. motivele sa nu fi putut fi invocate pe caile de atac, de reformare comune
(apelul sau recursul), ca atare, ori de cate ori parte ar avea la dispozitie cel putin una din
caile de atac, de reformare comune si nu a folosit-o, contestatia in anulare este
inadmisibila13 (nu exista optiune intre apel ori recurs si contestatia in anulare 14). Insa,
contestatia este admisibila cand motivele s-au invocat prin cererea de recurs, dar instanta
le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari, de fapt, ori daca recursul s-a respins fara
a fi fost judecat in fond (cand este anulat ca neregulat introdus ca netimbrat sau perimat 15
etc.) dar este inadmisibila daca recursul s-a respins ca tardiv, deoarece un recurs tardiv e
socotit a nu fi fost introdus. Totodata, s-a aratat ca pot forma obiect al contestatiei in
anulare de drept comun si hotararile pronuntate in ultima instanta (nesusceptibile de apel)
si deciziile instantei de apel, care au fost recurate, dar recursul a fost respins fiind necesare
verificari de fapt sau fiind respins fara a fi cercetat in fond.

1.2. Contestatia in anulare speciala

Contestatia in anulare speciala este reglementata de art. 318 C. proc. civ. Si in

cazul acestei cai de atac exista doua motive pentru care ea poate fi exercitata (Hotararile
instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie), cand:
1. dezlegarea data este rezultatul unei greseli  materiale; se au in vedere erori
materiale evidente, privind aspectele formale ale judecarii recursului: respingerea gresita a
unui recurs ca tardiv16, anularea gresita ca netimbrat 17sau ca facut de un mandatar fara
calitate si altele asemanatoare18, pentru verificarea carora nu este necesara reexaminarea
fondului sau reaprecierea probelor19. S-a aratat ca “notiunea de greseala materiala nu
trebuie interpretata extensiv si deci pe aceasta cale nu pot fi valorificate greseli de
judecata, rspectiv de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispozitii
legale sau de rezolvare a unui incident procedural” 20. Pentru a se admite contestatia in
anulare, trebuie ca respectiva greseala materiala sa fie esentiala, determinata pentru solutia
instantei21 si sa nu fi fost invocata in fata instantei de recurs, iar aceasta sa se fi pronuntat
asupra lor22.

11
De ex: incheierea prin care se rezolva cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala-art. 238, alin.1 c.proc.civ,
incheierea de indreptare a erorilor materiale-art.281, C.proc.civ., sau incheierea de lamurire a hotararii-art.281 1,
C.proc.civ.
12
Cum ar fi: incheierea pronuntata in cazul renuntarii la judecata-art.246, C.proc.civ., incheierea pronuntata in materie
necontencioasa-art.336, C.proc.civ.
13
Contestatia este inadmisibila cand partea a exercitat recursul, dar nu a invocat motivul in fata instantei de recurs-C.A.,
Brasov, decizia civila nr.450/R/1994, in Culegere 1994, p.55-60, nr.27.
14
C.A., Bucuresti, sectia a IV-a civila, decizia nr.782/1999 si sectia a III-a civila, decizia nr.2351/1999, in Culegere
1999, p.263, nr.60 si p.269, nr.64 si sectia comerciala, decizia nr.308/2000, in culegere 2000-2001, p.96, nr.95
15
Tribunalul Suprem, col.civila, decizia nr.1061/1960, in Culegere de decizii pe anul 1960, p.402.
16
C.A. Bucuresti, sectia a III-a civila, decizia nr. 610/1996, in Culegere 1993-1998, p. 222, nr. 58;
17
C.S.J., sectia comerciala, decizia nr. 305/1996, in revista Dreptul, nr.8/1996, p. 130-131. T.M.B., sectia a III-a, decizia
nr. 706/1990, in Culegere de practica judiciara civil anul 1990, Ed. Sansa, Bucuresti, 1992, p. 138, nr. 124. p. 271, nr.66;
18
Este admisibila contestatia in situatiile in care recursul a fost anulat ca nemotivat, desi motivarea s-a facut prin cererea
de recurs ori a fost depusa in termenul prevazut de lege – C.A. Bucuresti, sectia a IV-a civila, decizia nr. 1309/1996, in
Culegere 1993-1998, p. 220, nr. 5.”Reprezinta o eroare materiala in sensul art. 318 mentiunea gresita din dispozitivul
hotararii, in sensul ca partea a renuntat la judecata si nu la dreptul pretins”- C.S.J., sectia comerciala, decizia
nr.5727/2000, in revista Dreptul, nr. 12/2001, p. 159;
19
T.M.B., sectia a III-a civila, decizia nr. 1653/1990, in Culegere 1990, p.137, nr. 183.
20
V.M. G. Boroi, op. cit., p. 344
21
C.S.J., sectia de contencios administrativ, decizia nr. 415/2001, in revista Dreptul, nr. 12/2001, p. 159.
22
C.S.J., sectia comerciala, decizia nr. 305/1996, in revista Dreptul, nr. 8/1996, p. 130-131.

6
 2. instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din
greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare. Acest motiv poate fi invocat numai
atunci cand recursul a fost respins sau admis in parte, deoarece, cand casarea e totala, cu
prilejul rejudecarii in fond, partea va putea invoca si aspectele omise. Este admisibila
contestatia pentru acest motiv si atunci cand, in cauza s-au declarat mai multe recursuri,
iar instanta a omis sa se pronunte asupra unuia dintre acestea, dar este inadmisibila daca,
motivul asupra careia instanta de recurs nu s-a pronuntat, fusese formulat tardiv.

1.2.1. Admisibilitatea contestatiei - vizeaza numai obiectul contestatiei speciale,

respective faptul ca pe calea ei se poaturmari numai desfiintarea hotararilor pronuntate de
instantele de recurs23.

1.2.2. Sesizarea instantei

a) Instanta competenta si sesizarea ei

- fiind o cale de retractare, contestatia in anulare este de competenta instantei a
carei hotarare se ataca, indiferent de motivul care se invoca si niciodata de competenta
instantei superioare24;
- in ce primeste continutul contestatiei in anulare, sunt aplicabile prin asemanare
prevederile art. 82 si 112 C.proc.civ.
- art. 321 C.proc.civ. interzice formularea unei noi contestatii pentru motive ce
existau la data celei dintati;
- cererea de contestatie in anulare e supusa unei taxe de timbru fixa, la care se
adauga timbrul judiciar.
b) Partile in contestatia in anulare
- se numesc contestatori si intimat; au legitimare procesuala activa: reclamantul
sau paratul de la prima instanta, succesorii lor in drepturi, persoanele care au intervenit
voluntar in proces sau au fost introduce la cererea partilor;
- contestatorul trebuie insa sa justifice un interes, deoarece altfel, cererea a
urmeaza a fi respinsa ca fiind respinsa ca lipsita de interes;
- pentru contestatia in anulare speciala, interesul apartine recurentului;
- conform art. 45., alin (5) C.proc.civ. si procurorul poate exercita contestatia in
anulare, indiferent daca a participat sau nu la judecata cauzei in care s-a pronuntat
hotararea ce se ataca.
c) Termenul de exercitare
- referitor la acest termen, art. 319, alin (2) C.proc.civ se distinge, intre hotararile
susceptibile de executare silita si cele nesusceptibile, astfel:
 pentru hotararile susceptibile de executare silita, contestatia in anulare se
poate formula anterior inceperii executarii si in tot cursul ei, pana la
savarsirea ultimului act de executare25;

23
Nu se poate folosi contestatia in anulare, intemeiata pe art. 318 anterior motivarii deciziei de catre instanta de recurs,
din moment ce din minuta sau dispozitiv nu rezulta care au fost motivele care au determinat solutia pronuntata – C.A.
Bucuresti, sectia pentru conflicte de munca si litigii de munca, decizia nr. 1002/2002, in revista Romana de dreptul
muncii, nr. 3/2002, p. 139, nr. 32.
24
C.A. Bucuresti, sectia IV-a civila, decizia nr. 678/2000, in revista Juridica, nr. 7-8/2001, p.350; a se vedea
V.M.Ciobanu, Nota la decizia civila, nr. 342/1992 a Tribunalului judetului Bihor, in revista Dreptul, nr.12/1992, p. 62-
63.
25
Actualmente codul nu mai defineste “ultimul act de executare”, ca fostul art. 403, alin (3), fapt pentru care se va
stabili, dupa imprejurarile cauzei, care este acest moment, desi, de lege ferenda s-ar impune restituirea unui termen fix,
neindoielnic.

7
 pentru hotararile nesusceptibile de executare silita26, contestatia poate fi
introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta
de hotarare27, dar mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas
irevocabila; jurisprudenta a aratat ca acest termen isi gaseste aplicare nu
doar in cazul hotararilor nesusceptibile de executare din natura lor, ci si a
celor ce nu mai pot fi executate, intrucat, in fapt, au fost deja executate28.
Precizare: instanta suprema a aratat ca trebuie observata natura cererilor depuse
judecatii si modul in care acestea au fost solutionate prin hotarare. Astel, in cazul in care –
datorita capetelor principale de cerere – hotararea ar fi susceptibila de executare, este
incident art. 319, alin (2), teza I, C.proc.civ., iar daca nu e susceptibila de executare va fi
aplicabil art. 319 alin (2), teza a II-a, C.proc.civ. (indiferent daca s-a dispus sau nu si
obligarea uneia din parti la plata cheltielilor de judecata29).
 si in aceasa materie este aplicabil art. 103 C.proc.civ.; astfel, cand partea a
fost impiedicata dintr-o impiedicare mai presus de vointa sa sa exercite in
termen calea de atac, o poate introduce in termen de 15 zile de la incetarea
impiedicarii, in acela termen aratand si motivele impiedicarii.
Potrivit art. 3 lit.g) din Legea nr. 146/1997, contestatia in anulare se timbreaza cu
85 000 lei (8,5 RON).

1.2.3. Judecata contestatiei in anulare

Procedura de judecata a contestatiei este asemanatoare celei de la instanta de fond,

insa, iar daca se ataca o decizie a instantei de recurs devin aplicabile regulile specifice
acestei cai de atac.
Potrivit art. 320 alin.(1) C. proc.civ.30 judecata se face de urgenta si cu precadere,
“dispozitie care implica trecerea acestor cauze la inceputul listei de procese si acordarea
unor termene scurte, in cazul in care este necesara amanarea”, intampinarea fiind
obligatorie si trebuind depusa cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului de judecata.
Comform art. 219 C.proc.civ., instanta investita cu solutionarea contestatiei in
anulare poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, numai daca se depune
o cautiune (cuantumul fiind lasat la aprecierea instantei), iar dispozitile art. 403 alin. (3) si
(4) se aplica in mod corespunzator.
Solutii posibile:
 Daca se admite contestatia, in functie de motivul invocat, se procedeaza astfel:
- cand partea nu a fost legal citata la termenul cand a avut loc judecata, se
anuleaza hotararea atacata si se rejudeca litigiul;
- cand se constata necompetenta absoluta a instantei ce a pronuntat hotararea
atacata, se anuleaza hotararea si se pronunta o hotarare de declinare in favoarea
instantei competente sau a organului jurisdictional, competent, potrivit legii;
- cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale se
desfiinteaza hotararea din recurs si se rejudeca calea de atac;
- cand instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis,
din greseala, sa cerceteze vreunul din motivele de casare, solutia data
26
Este vorba de exemplu despre hotarari prin care se respinge cererea de cele date in actiunile de contestare, in materiile
de stare civila, deciziile de casare intermediare, etc.
27
nu intotdeauna cunoasterea minutei echivaleaza cu luarea la cunostinta a hotararii, deoarece formularea unor motive
presupune cunoasterea integrala a hotararii, iar art. 319, alin (2) se refera la cunoasterea hotararii, nu la cunoasterea
solutiei pronuntate – I.Urs, Nota critica la decizia civila, nr. 126/2000, C.A. Cluj, in revista Dreptul, nr. 9/2001, p. 134-
138.
28
Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1626/1974, in Culegere de decizii pe anul 1974, p. 275.
29
C.S.J., completul de 7 judecatori, decizia nr. 49/1994, in Culegere de decizii pe anul 1994, p. 123-124.
30
Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 10/14.01.2003, publicata in M.Of., P. I, nr. 153/10.03.2003 a respins exceptia
de neconstitutionalitate a art. 320 C. proc. civ.

8
 contestatiei difera: 1) se anuleaza hotararea atacata, atunci cand prin
solutionarea motivului de casare omis se ajunge la o casare totala 31 sau 2) se
completeaza judecata, cand s-a omis un motiv de casare care determina
numai casarea partiala, in privinta unui anumit capat de cerere.
Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea
atacata. Astfel:
 hotararea data intr-o contestatie in anulare obisnuita este recuperabila doar
atunci cand s-a atacat o hotarare pronuntata in ultima instanta sau o decizie a
instantei de apel;
 hotararea data intr-o cotestatie in anulare speciala, avand ca biect doar hotarari
irevocabile ale instantelor de recurs, nau mai pot fi atacate cu recurs32;
Hotararea data in contestatia in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca si
hotararea atacata (art. 320 alin. (3) C.proc.civ.). Altfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie,
sectia de contencios administrativ, a statuat ca hotararea curtii de apel, sectia de contencios
administrativ, prin care a fost respins recursul, este irevocabila, nefiind supusa nici unei
cai de de atac, ceea ce presupune ca si decizia prin care se solutioneaza contestatia in
anulare impotriva hotararii pronuntate de curtea de apel sa fie irevocabila33.
Competenta de a judeca aceasta cale extraordinara de atac apartine instantei care a
pronuntat hotararea irevocabila atacata (art. 319 alin (1) C.proc.civ.) – prin urmare
tribunalului sau curtii de apel, in cazul art. 317 alin. (1), respectiv Curtii Supreme de
Justitie, in cazul art. 317 alin. (2).
In practica s-a decis ca trimiterea litigiului de catre prima instanta pentru a fi
solutionat in cadrul unei proceduri prea;abile cu character administrativ-jurisdictinal, mai
ales in situatii in care organul administrativ se pronuntase deja potrivit competentei sale,
constituie eroare materiala in sensul art. 318 C.proc.civ34.

2. Revizuirea hotararilor

Revizuirea este o cale de atac extraordinara, de retractare, comuna si nesuspensiva

de executare. Sediul materiei acestei cai de atac il constituie art. 322-328 C.proc.civ.

2.1. Obiectul revizuirii

Comform art. 322 C.proc.civ. pot fi atacate cu revizuire hotararile ramase
definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si hotararile date de o instanta de
recurs cand evoca fondul (deci, prin care s-a solutionat fondul pretentiei depuse judecatii).
In principiu, prin revizuire se urmareste indreptarea erorilor savarsite in legatura cu
starea de fapt stabilita in hotararea definitive ori irevocabila, astfel ca, poate fi exercitata
concomitant cu recursul care, de regula, vizeaza remedierea erorilor de fapt (cele doua cai
de atac fiind complementare35).
Revizuirea poate fi exercitata – pentru aceleazi motive – atat asupra hotararilor
definitive, cat si asupra celor irevocabile.
Revizuirea poate fi exercitata omisso medio, chiar daca partea nu a uzat de apel.
31
C.A. Bucuresti, sectia a IV-a civila, decizia nr. 402/1995, in Culegere 1993-1998, p. 225, nr.61.
32
C.A.J., completul de 9 judecatori, decizia nr. 33/2000, sectia civila, decizia nr. 149/2000 si decizia nr. 578/2000, in
Buletinul jurisprudentei, 2000, p. 57, p. 208 si p. 210; C.S.J., sectia civla, decizia nr. 1240/2000, in Pandectele romane
nr. 1/2001, p. 117, nr. 23.
33
Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ, decizia nr. 873/1995, in Buletinul Jurisprudentei
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, 1995, p. 617.
34
Curtea de Apel Pitesti, decizia nr. 212/1998, Repertoriu IV, p. 261.
35
G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, Bucuresti, 1994, p. 562; V.M. Ciobanu,
G. Boroi, op. cit., p. 353.

9
 In material divortului, art. 619 alin. (5) C. proc. civ. interzice expres revizuirea,
insa, calea de retractare este admisibila daca priveste cererile accesorii rezolvate prin
hotararea de divort.

2.2. Motivele de revizuire sunt prevazute in art. 322 C. proc. civ., astfel:
1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la
indeplinire; presupune existenta unor dispozitii contradictorii in dispozitivul hotararii
atacate dispozitii contradictorii (exemple: se admite iesirea din indiviziune, dar si cererea
reconventionala a coproprietarului ce a solicitat sa se constate uzucapiunea privind
imobilul pentru care s-a cerut iesirea din indiviziune; s-au admis integral, atat cererea
reclamantului, cat si cererea de interventie principala avand acelasi obiect etc.)
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat
asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut.
3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta; In doctrina 36 s-a aratat ca “revizuirea
poate fi ceruta pentru acest motiv daca, printr-o hotarare definitive ori irevocabila care
evoca fondul, cu o singura condamnare, debitorul a fost obligat sa predea creditorului un
lucru cert si determinat, iar acesta a pierit dupa pronuntarea hotararii” 37, deci, se are in
vedere – de regula – disparitia obiectului litigiului dupa pronuntarea hotararii.
4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost
condamnat irevocabil pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat
in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrate a
fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta
in acea cauza38.
5.39 daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de
partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa
partilor, ori daca s-a desfiintat sau modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat
hotararea a carei revizuire se cere.
In prima situatie se presupune ca la data pronuntarii hotararii atacate, instanta nu a
analizat anumite inscrisuri, de natura a schimba solutia data, intrucat n-au fost infatisate de
parti din motive independente de vointa lor.
Conditiile de admisibilitate sunt in acest caz:
- revizuientul sa-si intemeieze cererea pe un inscris ce are forta probanta prin el
40
insusi , un inscris nou (nefolosit de parti si necunoscut de instanta in procesul in care s-a
dat hotararea atacata); s-a decis ca si o hotarare judecatoreasca (din punct de vedere
probator reprezinta inscris autentic41) pronuntata dupa rezolvarea litigiului in fond ar putea
fi considerate act nou pentru revizuire, daca aceasta hotarare e rezultatul uneui cereri
introduce anterior solutionarii definitive a litigiului in care se cere revizuire, partea
neavand posibilitatea sa determine pronuntarea ei la o data anterioara;

36
V.M. Ciobanu, G. Boroi, op. cit., p. 360.
37
Revizuirea nu este admisibila daca obiectul pricinii exista fizic, dar i s-a schimbat situatia (pe teren s-a edificat o
constructie),urmand ca cel interesat sa uzeze de un alt mijloc procesual – C.S.J., sectia civila, decizia nr. 4967/2000, in
Pandectele romane, nr. 3/2001, p. 40, nr.99.
38
Pt. 4 al art. 322 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 123 din O.U.G. nr. 138/2000, astfel cum acest
punct a fost modificat ulterior prin art.I pct. 55 din L. nr. 219/2005. Anterior L. nr. 219/2005, pct. 4 al art. 322 avea
urmatorul contunut: “4. daca un jucator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitive
pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in
urma judecatii. In cazul in care, in ambele situatii, constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare
penala, instanta de revizuire se va pronunta mai intai, pe cale incidntala, asupra existentei sau inexistentei infractiunii
invocate. La judecarea cererii va fi citat sic el invinuit de savarsirea infractiunii.”
39
Pct. 5 al art. 322 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 124 din O.U.G. nr. 138/2000;
40
Pentru a fi doveditor, in sensul procedural al termenului, inscrisul trebuie sa fie aprobat prin el insusi si nu un inscris
care face trimitere la alt mijloc de proba – C.A. Bucuresti, sectia comerciala, decizia nr. 217/2000, in Culegere 2000.
41
C.A. Bucuresti, sectia comerciala, decizia nr. 217/2000, in Culegere 2000-2001, p. 373, nr. 259.

10
 - respectivul inscris sa fi existat la data cand s-a pronuntat hotararea supusa
revizuirii; s-a apreciat ca este indeplinita conditia si atunci cand inscrisul are o data
ulterioara, daca se refera la situatii atestate de alte inscrisuri preexistente42;
- inscrisul san u fi putut fi prezentat instantei inrucat a fost retinut de partea
adversa, sau datorita unor circumstante mai presus de vointa partii;
- inscrisul nou trebuie depus de revizuient, neputand cere instantei sa-l
administreze din oficiu;
- inscrisul invocat in revizuire sa fie essential, determinant astfel ca daca instanta l-
ar fi cunoscut cu ocazia judecarii pricinii, solutia ar fi putut fi alta decat cea pronuntata43.
Cea de-a doua situatie prevazuta de art. 322 pct. 5 C.proc.civ. presupune ca
hotararea supusa revizuirii este fundamentata pe o hotarare desfiintata sau modificata
ulterior. Conditia de admisibilitate se refera la faptul ca aceasta hotarare sa fi fost
determinate pentru solutia din hotararea atacata.
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica,
disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela44 nu au fost aparati de loc sau au fost aparati
cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere.
            7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de
grade deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.
            Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de
instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Inalta Curte de Casatie si
Justitie45, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta.
In acest caz, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de
instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. Cand cele doua instante care
au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta
mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei
care a dat prima hotarare.
8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta
despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Termenul de revizuire in acest
caz este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.
9.46 daca Curtea Europeana a Dreptului Omului a constatat o incalcare a drepturilor
sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale
acestei incalcari continua sa se produca sin u pot fi remediate decat prin revizuirea
hotaratii pronuntate.
Pentru acest ultim motiv, termenul este de 3 luni de la data publicarii hotararii
Curtii Europeane a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.47

2.3. Sesizara instantei

In revizuire, partile se numesc revizuient si intimat. Acestia au avut calitatea de

parte in procesul finalizat cu pronuntarea hotararii care se ataca.
Cererea de revizuire a hotatrarilor trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si
cererea de chemare in judecata (art. 112 C.proc.civ.) si se timbreaza cu 85 000 lei (8,5
RON) potrivit art. 3 lit. h) din Legea nr. 146/1997.
42
C.S.J., sectia civila, decizia nr. 470/1990, in revista Dreptul, nr. 1/1991, p 67.
43
“Inscrisul trebuie sa aiba o importanta deosebita, daca nu chiar hotaratoare, pentru dezlegarea pricinii” – C.S.J., sectia
civila, decizia nr. 470/1990, in revista Dreptuil, nr. 1/1991;
44
Institutia consiliului judiciar nu mai exista in actuala reglementare, astfel ca referirea la cei pusi sub consiliul judiciar
de la pct. 6 al art. 322 a fost eliminata [potrivit art. III alin. (2) din O.U.G. nr. 138/2000].
45
Desi in textul official este folosita sintagma “Inalta Curte de Casatie si Justitie”, aceasta denumire a fost modificata
implicit in urma revizuirii Constitutiei, astfel ca in cuprinsul prezentului cod sintagma “Inalta Curte de Casatie si
Justitie” a fost inlocuita cu “Inalta Curte de Casatie si Justitie”;
46
Pct. 9 al art. 322 a fost introdus prin art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 58/2003;
47
Alin. (3) al art. 324 a fost introdus prin art.I pct. 15 din O.U.G. nr. 58/2003;

11
 Conform art. 324 din Codul de procedura civila, termenul de revizuire este de o
luna si se va socoti in cazurile prevazute de:
1.48 art. 322 pct. 1, 2 si 7 alin. (1), de la comunicarea hotararii definitive, iar cand
hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare;
pentru hotararile prevazute la punctul 7 alin. (2) de la pronuntarea ultimei hotarari;
2. art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;
3.49 art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei
penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a
declarat fals inscrisul. In lipsa unei astfel de hotarari, termenul curge de la data cand partea
a luat cunostiinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face
printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de trei ani de la data producerii acestora;
4.50 art. 322 pct. 5, din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca ori,
dupa caz, din ziua in care partea a luat cunostiinta de hotararea desfiintata sau modificata
pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;
5.51 art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori
celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea
disparutului ori de la dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind
de 6 luni.

2.4. Judecata revizuirii

Codul de procedura civila reglementeaza totodata faptul ca instanta poate suspenda

executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Asupra
cereriide suspendare, potrivit art. 403 alin. (3), instanta se pronunta prin incheiere, care
poate fi atacata cu recurs. In cazuri urgente, comform prevederilor art. 403 alin.(4), daca s-
a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea
partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de
catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac. Cautiunea care trebuie
depusa este in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru
cererile neevaluate in bani. Cautiunea este deductibila din cautiunea stabilita de instanta,
daca este cazul.
Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de
chemare in judecata. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile
inaintea termenului de judecata.52 Art. 326 a fost completat prin art.I pct. 129 din O.U.G.
nr. 138/2000 cu un al treilea alineat prin care se precizeaza ca dezbaterile sunt limitate la
admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.
Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte,
hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma
hotarare53. Hotararea data in revizuire se va prezenta in josul originalului hotararii
revizuite.
Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru
hotararea revizuita. Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este
recursul, cu exceptia cazului in care instanta de revizuire este Inalta Curte de Casatie si
Justitie, a carei hotarare este irevocabila.54

48
pct. 1 de la alin. (1) al art. 324 este reprodus astfel cum a fost modificat prin L. nr. 59/1993.
49
Pct. 3 de la alin. (1) al art. 324 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art.I pct. 125 din O.U.G. nr. 128/2000;
50
Pct. 4 de la alin. (1) al art. 324 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 126 din din O.U.G. nr.
128/2000;
51
Pct. 5 de la alin. (1) al art. 324 este reprodus astfel cum a fost modificat prin L. nr. 59/1993;
52
Alin. (2) al art. 326 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 128 din O.U.G. nr. 138/2000;
53
Alin. (1) al art. 327 este reprodus astfel cum a fost modificat prin L. nr. 59/1993;

12
 In55 litigiile de contencios administrativ, revizurea se poate cere impotriva unei
hotarari a instantei de recurs atunci cand evoca fondul, in situatii enumerate de art. 322
C.proc.civ.56.
Este vorba despre hotararile pronuntate de curtile de apel in urma rejudecarii
fondului, dupa casare57, nu si cele prin care s-a respins recursul 58, sau s-a admis cu
trimitere spre rejudecare la instanta de fond59; de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia
de contencios administrativ, in urma rejudecarii fondului dupa casare.
Dintre motivele de revizuire, unele se “pliaza” mai bine pe litigiul de contencios
administrativ, altele au o aplicabilitate redusa:
- dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice, ce nu se pot aduce la
indeplinire. De exemplu, se admite cererea reclamantului, dar si a intervenientului in
apararea administratiei. Situatia este posibila, credem, mai mult din punct de vedere
theoretic. Este posibil, insa, sa existe contrarietate intre o hotarare civila si una de
contencios administrativ60.
- situatia de extra petita (de exemplu, instanta s-a pronuntat si asupra
despagubirilor, desi acestea nu fusesera cerute), de minus petita (instanta s-a pronuntat
asupra anularii actului, dar nu si asupra cererii de despagubiri 61), respectiv de plus petita
(s-a anulat in intregime actul administrativ, desi reclamantul a cerut anularea partiala).
- un jucator, martor sau expert, a fost condamnat irevocabil pentru o infractiune
referitoare la pricina, sau daca hotarareas-a dat n temeiul unui inscris fals. Inscrisul fals
poate proveni de la oricare din parti, iar primul motiv este aplicabil tuturor pricinilor
civile, nefiind exclus nici in contencios administrativ.
- obectul pricinei nu se afla in fiinta. Ar fi greu de imaginat ca actul atacat san u
poata fi prezentat in instanta, nici in original, nici in copie, desi el a existat la instanta de
fond si de recurs, fiind depus la dosarul cauzei. Credem ca acest motiv nu se aplica
litigiilor de contencios administrativ, fiind mai degraba specific litigiilor privind lucruri
certe si determinate62, adica litigiilor civile.
- descoperirea, dupa darea hotararii, a unor inscrisuri doveditare, retinute de partea
potrivnica sau care nu au putut fi infatisate din motive mai presu de vointa partilor, sau
cand s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat.
Spre exemplu, in temeiul art. 72, alin. (1), lit. f) a Legii nr. 215/2001, primarul este
demis de drept din functie in cazul in care a fost condamnat la o pedeapsa privative de
libertate. Ordinal prefectului de constatare a acestei demiteri de drept se poate ataca pe
calea contenciosului administrativ obisnuit, insa actiunea va fi, evident, respinsa, dat fiind
caracterul legal al unui astfel de ordin. Daca, insa, hotararea penala de condamnare este

54
Alin. (2) al art. 328 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 129 din O.U.G. nr. 138/2000, punct
introdus ulterior prin art. I pct. 56 din L. nr. 219/2005. Anterior L. nr. 219/2005, alin. (2) al art. 328 avea urmatorul
continut: “(2) Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul”.
55
Dacian Cosmin Dragos-Procedura contenciosului administrativ, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2002, p.580-583.
56
Observam ca, spre deosebire de procedura civila obisnuita, in litigiile de contencios administrativ nu se poate face
revizuire impotriva unei hotarari ramasa definitive prin neapelare sau in apel.
57
Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ, decizia nr.98/1994, in Buletinul Jurisprudentei
Inaltei Curti de Casatie si Justitie,1994, p.642.
58
Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ, decizia nr. 389/1992, in “Dreptul” nr. 8/1993, p.
87, si decizia 41/1994, in “Dreptul” nr. 10-11/1994, p.110.
59
Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ, decizia nr. 389/1992, in Buletinul Jurisprudentei
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, 1990-1992, p.653.
60
Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ, decizia nr. 2154/2000, in Buletinul
Jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, 2000, p. 853.
61
Nu este admisa revizuirea atunci cand unele de capete de cerere, accesorii, au fost rezolvate implicit prin respingerea
capatului principal –V.M. Ciobanu, Tratat..., op.cit., vol. II, p.439. De exemplu, in contenciosul administrativ,
respingerea cererii de anulare implica respingerea capatului de cerere referitor la desagubiri.
62
I. Deleanu, Tratat...op.cit., 2001, vol II, p. 175.

13
ulterior revizuita, primarul poae cere revizuirea hotararii istantei de contencios
administrativ prin care i s-a respins, in recurs, cererea de anulare a ordinului prefectului.
De asemenea, in cazul anularii unui act normative de catre instanta de contencios
administrativ, urmata de anularea, printr-o alta hotarare, a unui act administrativ individual
emis in temeiul acelui act normative, revizuirea primei hotarari constituie temei pntru
admnistratie sa ceara revizuirea si a celei de-a doua hotarari.
Nu trebuie neglijat nici motivul referitor la descoperirea unui nou inscris, deoarece
dovada in procesele de contencios adinistrativ se face, in principiu, prin inscrisuri, prin
urmare acestea dobandesc o valoare deosebita in procese de acest tip. Se pot ivi situatii in
care autoritatea publican u prezinta instantei toate documentle relevante in cauza, iar
instanta nu le solicita prin obligarea la plata amenzii de intarziere deoarece nu le cunoaste
existenta. Inscrisul trebuie insa sa fie determinat (cel putin foarte important) in schimbarea
solutiei instantei de recurs63.
De asemenea, au fost cazuri in care, desi inscrisul a fost prezentat in instanta,
aceasta nu l-a luat in considerare deoarece nu avea stampila si numarul de inregistrare al
organului emitent64; nu este, insa, inscris nou extrasul de carte funciara, deoarece orice
persoana are posibilitatea de a-l obtine65.

3. Recursul in interesul legii66

Recursul in interesul legii este o cale de atac extraordinara ce are ca scop

necesitatea, mentinerea si realizarea unei jurisprudente unitare in Romania.
In mod particular, solutiile pronuntate nu au nici un efect asupra hotararilor
examinate, neputand fi afectata stabilitatea raporturilor juridice asigurata de puterea de
lucru judecat a acestor horarari.
Sediul materiei il constituie art. 329 C. proc. civ.

3.1. Obiectul recursului in interesul legii are un dublu aspect:

 sub aspectul categoriilor de hotarari, trebuie retinut ca numai hotararile
judecatoresti definitive si irevocabile pot face obiectul recursului in interesul legii;
hotararile pronuntate de alte organe cu atributii jurisdictionale nu sunt susceptibile
de recursul in interesul legii;
 sub aspectul intinderii obiectului: recursul in interesul legii are ca obiect numai
chestiunile de drept solutionate diferit prin hotararile judecatoresti supuse
examinarii (vizeaza, deci, gresita aplicare si interpretare a legii, a normelor de
drept substantial si/sau a normelor de drept procesual).

3.2. Conditiile recursului in interesul legii

 sa fie exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de

Casatie si Justitie;
 sa priveasca hotarari judecatoresti definitive si irevocabile;
 aceste hotarari sa fi fost solutionate diferit, desi erau caracterizate de aceeasi
chestiuni de drept;

63
V.M. Ciobanu, Tratat... op.cit., vol.II, p. 444.
64
Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ, decizia nr. 3420/2000, in Buletinul
Jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, 2000, p. 1017.
65
Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de contencios administrativ, decizia nr. 1093/2000, in Buletinul
Jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, 2000, p. 1019.
66
Potrivit art. I pct. 16 din O.U.G. nr.. 58/2003, “Capitolul III – Recursul in interesul legii si recursul in anulare” din
Titlul V al Cartii a II-a devine “Titlul VI – Recursul in interesul legii” al Cartii a II-a.

14
  procurorul general sa considere necesara exercitarea recursului in interesul legii
pentru uniformizarea jurisprudentei.

3.3. Procedura de solutionare

Instanta competenta este Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite –

potrivit art. 26 din Legea 56/1993, art. 4 alin. (2) si art. 329 alin. (2) C.proc.civ. Instanta va
fi constituita obligatoriu si cu procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie (sau inlocuitorul sau, in caz de impiedicare) potrivit art. 45 din Legea nr.
56/1993.
Cererea de investire cu recursul in interesul legii va cuprinde aceleasi elemente ca
orice cerere adresata instantelor judecatoresti, dar va trebui sa indice si hotararile
judecatoresti supuse examinarii, precum si chestiunile de drept abordate diferit.
La solutionarea cererii partile nu sunt citate, avand in vedere lipsa de
contradictorialitate a procedurii de judecata, hotararea ce se va pronunta neafectand in nici
un mod hotararile supuse examinarii.
Efectul principal al hotararii pronuntate in recursul in interesul legii este acela de a
stabili o jurisprudenta uniforma, constanta asupra unei anumite probleme de drept.
Deciziile pronuntate in recursul in interesul legii au valoare de izvor de drept
secundar, insa, in actuala reglementare, nu mai au character de obligativitate pentru
instante.
Prin aceasta hotarare nu se ajunge la anularea, retractarea, revocarea vreuneiadin
hotararile judecatoresti supuse examinarii, art. 329 alin. (3) C.proc.civ. dispunand expres
in acest sens. Hotararea nu va afecta, deci, nici situatia partilor din procesele in care s-au
pronuntat hotararile examiate, acestea neputand invoca in favoarea lor solutia Inaltei Curti
de Casatie si Justitie.
In materia contenciosului administrativ, in urma admiterii unor recursuri in
interesul legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie in Sectii Unite s-a pronuntat asupra
termenului de prescriptie a dreptului de a constata contraventiile si de a aplica amenzile
prevazute de art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea in constructii 67, asupra
obligatie instantei care solutioneaza plangerea contra procesului verbal de contraventie de
a cita in cauza persoana care a facut plangerea si organul care a aplicat sanctiunea 68, asupra
faptului ca interpretarea art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica este in
sensul ca statul nu poate dobandi legal proprietatea prin act al Consiliului de Ministri sau
prin alta decizie administrativa69, precum si asupra competentei denumirii in functie a
conducatorilor institutiilor publice de cultura70.
Codul de procedura civila prevede in art. 329 71 faptul ca in vederea asigurarii
interpretarii si aplicarii unitare a legii pe intreg teritoriul Romaniei, procurorul general al

67
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectii Unite, decizia nr. VII/2000, in Buletinul Jurisprudentei Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, 2000, p. 37.
68
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectii Unite, decizia nr. IV/2000, in Buletinul Jurisprudentei Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, 2000, p. 45.
69
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectii Unite, decizia nr. III/1998, in Repertoriu IV, p. 179.
70
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectii Unite, decizia nr. 692/1994, in Buletinul Jurisprudentei Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, 1994, p. 637.
71
Art. 329 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 130 din O.U.G. nr. 138/2000, astfel cum acest pnct a
fost modificat ulterior prin art.I pct. 57 din Legea nr. 219/2005. Anterior L. 219/2005, art. 329 avea urmatorul continut:
“Art. 329. (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea
ministrului justitiei, are dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul
Romaniei, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost
solutionate diferit de instantele judecatoresti.
(2) Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de sectiile unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3 ) Solutiile se pronunta in interesul legii sin u au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate.”

15
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea
ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul sa se
pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instante
judecatoresti.
Reglementarile cu privire la deciziile prin care se solutioneaza sesizarile din
alineatul 2 al art. 329 raman in sub aceeasi forma, adica ele vor fi pronuntate de catre
Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie si apoi publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
In ceea ce priveste alineatul 3, reglementarile ulterioare face referirea ca solutiile
care se pronunta nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la
situatia partilor din aceste procese. Totodata este dat un caracter de obligativitate pentru
instante cu privire la dezlegarea data problemelor de drept judecate.

Capitolul III

Concluzii

Prezenta lucrare constituie o tentativa de abordare a cailor de atac impotriva

hotararilor instantelor de contencios administrativ si a celor extraordinare de atac, in
special. Stim despre caile de atac ca ele reprezinta mijloace procedurale prin care se poate
obtine anularea sau reformarea totala sau partiala a unei hotarari date de instanta de
judecata. Ele au rolul unui remediu contra eventualelor erori ce se pot strecura intr-o
hotarare, uneori chiar contra injustitiei.
Reglementarile cu privire la caile extraordinare de atac se gasesc in Legea nr. 554
din 2 decembrie 2004 care se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila
modificat. Astfel, coform acestor acte normative, impotriva horararilor de contencios
administrativ ramase definitive se pot folosi in conditiile legii trei cai extaordinare de atac:
 contestatia in anulare;
 revizuirea hotararilor;
 recursul in interesul legii.
Cu privire la aceste cai de atac putem afirma ca:
- contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac prin care se cere insasi
instantei care a pronuntat hotararea atacata, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, sa
isi desfiinteze propria hotarare si sa procedeze la o noua judecata.
- revizuirea este o cale de retractare, comuna si nesuspensiva de executare.
- recursul in interesul legii are ca scop necesitatea, mentinerea si realizarea unei
jurisprudente unitare in Romania.
In ceea ce priveste judecata, in cazul revizuirii hotararilor si contestatiei in anulare
acestea se judeca de catre instanta care a pronuntat hotararea ramasa definitiva, ele putand
fi formulate numai pentru motive expres prevazute in cod.
Recursul in interesul legii se judeca numai de catre Sectia de contencios
administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la sesizarea procurorului general sau a
ministrului justitiei, prin intermediul procurorului general.

BIBLIOGRAFIE

16
  Cotoiu Aurelia, Florea Diana – Manualul grefierului – Notiuni
de drept procesual civil – Editura All Beck, Bucuresti, 2004;

 Dacian Cosmin Dragos – Procedura contenciosului

administrativ – Editura ALL BECK, Bucuresti, 2002;

 Mrejeru Theodor – Contenciosul administrativ. Doctrina.

Jurisprudenta – Editura All Beck, Bucuresti, 2003;

 Raducan Gabriela – Drept procesual civil – Editura All Beck,

Bucuresti, 2005;

 Constitutia Romaniei, republicata in M.O. nr. 767, din 31

octombrie 2003;

 Codul de procedura civila – actualizat 20.07.2005 - Editura All

Beck, Bucuresti, 2005;

 Legea nr.554 din 2 decembrie 2004 - Legea contenciosului

administrativ, in M.O. nr. 1154/2004.

17