Apelul

Apelul este o cale de atac de reformare - Judecata de o instanta mai

inalta in grad decat cea care a pronuntat hotararea

 Apelul este o cale de ataca ordinara - Nu este nevoie de motive

speciale de atacare, ci se exercita pentru orice nemultumire, fie in legatura
cu aplicarea legii, fie in legatura cu interpretarea probelor sau a faptelor
din dosar.

Apelul este o cale de atac devolutiva - Produce o noua judecata a

hotararii, atat sub aspectele de fapt ale cauzei, cat si in ceea ce priveste
aspectele de drept

Apelul este o cale de atac suspensiva de executare. - Exercitarea ei

nu da loc la executarea hotararii. Caracterul executoriu se suspenda pe
durata judecarii apelului, cu unele exceptii analizate anterior : executia
provizorie.

Obiectul

Hotararile de prima instanta

Exceptii
hotarari care nu pot sa fie atacate cu apel
hotarari care nu sunt supuse niciunei cai de atac
hotarari definitve - cele prin care se declina competenta
hotarari care sunt supuse numai recursului
Prin care NU se antameaza fondul:
-cea prin care se ia act de renuntarea la judecata sau de renuntarea la
drept, sunt supuse direct recursului,
-hotararea de expedient in cazul tranzactiei (doar recurs la instanta
ierarhic superioara).
Prin care se antameaza fondul:
in materia conteciosului admnistrativ, Legea speciala nr. 554/2004
prevede ca, prin derograre de la dr comun, HJ de prima instanta sunt
supuse recursului, iar nu apelului.

 Incheieri

 de regula se ataca odata cu fondul, insa sunt situatii in care incheierile

premergatoare

fie sunt supuse apelului, separat de fond

 cerera prin care se respinge ca inadmisibila o cererere de
interventie, sau de chemare in garantie .
mai sunt exceptii si acele incheieri care nu se ataca niciodata cu
fondul nici separat
 incheierea de admitere a asigurarii probei,
 admiterea cererii de recuzare
 admiterea, respingerea cererii de abtinere
pentru acestea nu exista aici nicio cale de atac, nici odata cu fondul,
nici separat

Felurile apelului - Apelul pricipal ; Apelul incident; Apelul provocat

1. Apelul principal

partea nemultumita de hotararea formuleaza apel

2. Apelul incident

 este formulat de intimatul din apelul principal

dupa implinirea termenului de apel  - se intelege ca se

depune odata cu intampinarea in apelul principal – Nu mai tarziu!

 printr-o cerere care tinde la schimb HJ primei instante, formulata

in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de partea potrivnica.
Nu mai e in termen, dar pentru ca partea cealalta a formulat apel se
deschide si intimatului dreptul de a face apel indicident.

Exemplu: Reclamantul cere prin CCJ 100 000 lei de la parat. Instanta
ii admite cererea in cuantum de 80 000 si reclamantul e multumit, nu face
apel. Paratul face apel: in acest caz, reclam care a fost multumit initial are
dreptul acum ca in apelul principal al paratului sa solicite schimbarea
sentintei si sa i se dea si restul de 20 000. Apelul incident are astfel o
dubla finalitate:

 e si o eparatie morala pentru partea(reclamantul) care n-a vrut

initial sa combata HJ si a avut increderea in solutia instantei ea  ar fi
nedrept sa nu o poata contesta daca oricum e contestata de celalalt

Si al doilea obiectiv: descurjarea formularii de apeluri vexatorii. In

cazul acesta paratul va trb sa isi ia un serios anagajament fata de sine ca
odata ce a hotarat declansarea proeduri de apel exista si posibilitatea sa
fie obligat la mai mult. Acesta nu reprezinta incalcrea principiului
conform caruia in apel nu isi poate agrava situatia, pentru ca daca va fi
obligat la mai mult, va fi obligat ca urmare a apelului incident isi va
agrava situatia in apelul celuilalt, nu in apelul lui. Altfel ar putea fce apel
pur tergiversator: macar sa mai castige timp, daca oricum stie ca nu va
avea castig de cauza. Dar asa, prin institutia apelului incident are si o
amenintare.

Conform alin.2 al art 472 NCPC:

Daca apelantul principal:

 isi retrage apelul principal, sau

 daca acesta este respins ca tardiv, inadmisibil sau anulat pentru
un viciu de forma ori respins pt alte motive care nu implica
cercetarea lui in fond ( expl: perimarea) si apelul incident cade si
nu va mai fi analizat pe fond. Ramane fara efect.
Deci paratul din speta, confruntat cu o asemnea situatia va putea sa
renunte la apelul exercitat fara rost si in acest fel va ramane fara efect si
apelul incident.
Solutia este corecta pt ca de exemplu in ipoteza in care paratul nu e
obligat la o parte din chelt de judecata( adica se admite cererea in tot si nu
admite in tot chelt de judecata, ci numai in parte, dar totusi paratul decide
sa faca totusi apel ca sa beneficieze de efectul suspensiv sa nu poata
executa ???
3. Apelul provocat

 In caz de coparticipare procesuala si in ipoteza in care la prima

instanta au intervenit terte persoane in proces

 Dupa implinirea termenului de apel - se intelege ca se depunde

odata cu intampinarea din apelul principal- Nu mai tarziu!

Apelul provocat se face de un intimat din apelul principal, dar nu

impotriva apelantului din aceasta princina, ci impotriva altui intimat
sau impotriva unei persoane ca a figurat in prima instanta in proces
si care nu este parte in apelul principal.

 Apelul provocat trebuie sa fie de natura sa produca consecnte

asupa situatiei juridice din proces a intimatului care il exercita.

Exemplu: AB revendicare imobil. B il cheama in garantie pe C( de

la care cumparare imobilul) in temeiul garantiei pentru evictiune,
solicitand plata pretului si alte cheltuieli.
Prima instanta respinge cererea lui A si respinge si chemarea in
garantei formulata de B fata de C ca ramasa fara obiect.
A face apel impotriva lui B si solcita schimbarea solutiei de la
revendicare. B teoretic nu are de ce sa faca apel pentru ca lui solutia ii este
fovorabila, e multumit. Dar daca A a facut apel pe cererea principala ,
exista posibilitatea ca solutia din apel sa se schimbe si sa se admita
revendicarea. Daca nu face apel s-ar ajunge la urmat situatie: ar fi oblig sa
ii dea imobilul lui A si cum cererea de chemare in garantaie ar ramane
definitiv ca rispinsa , ar trb sa formuleze o alta cere si situatia lui ar fi mai
rea decat daca ar fi pierdut in prima instanta. Astfel, institutia apelului
provocat ii permite ca atunci cand ia cunostinta ca A a facut apel conta lui
sa poata face apel provocat impotriva lui C.
 Daca A nu face apel, B chiar nu are de ce sa faca de la inceput apel
contra lui C, ar trebui sa ii plateasca daune daca face asta , sa plateasca
taxa de timbru si nu are logica sa faca asta . Le face numai cand are
certitudinea ca A a facut apel. Si afla ca A a facut apel atunci cand e citat.
Si la acel moment termrnul lui de apel trecuse, dar i se deschide din nou
calea de a face apel(provocat)dupa ce afla de apel.

Apelul incident si apelul provocat Art. 474:

Atat apelul incident cat si apelul provocat se depun odata cu intampinarea

in apelul principal, sunt peste termenul de apel, dar doar pana la acest
moment se pot depune.

In legatura cu apelul incident si cu cel provocat ar fi de retinut si ca pe

langa faptul ca se fac peste termen si soarta lor depinde intr-o anumita
masura de solutia data in apeul principal.

Daca apelul principal este anulat, respins pt alte aspecte ce tin de forma si
nu de judecata in fond a acestuia, apelul incident si cel va fi si el respins ca
ramas fara obiect.

Tot astel, apelantul principal ar putea sa renunte la calea de atac.

Instanta competenta- Instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat

hotararea.
Dar ICCJ nu judeca apeluri.
 sunt situatii, putine la numar in care anumite pricini, desi sunt
prevazute cu drept de apel, fiind in I instanta la Curtea de Apel ar trbui ca
apelul sa fie la ICCJ. Sunt 2 pozitii:
Unii spun ca nu e nicio cale de atac,
Altii spun ca nu e apel ci e recurs.
Briciu : ca sa nu fie nicio cale de atac ar trbui o mentiune expresa care
sa spuna: ca nu e cale de atac, etc. Daca nu spune nimic ar trebui
interpretata ca impotriva hot respective se va face recurs pt ca ICCJ nu are
in comp functionala apelul. Sunt si situatii care prevad ca si cale de atac
apelul, dar daca se judeca la Curtea de apel, calea de atac este doar
recursul la ICCJ. (sechestul asigurator, sechestrul judicaiar)
Termenul de apel

Termenul general: 30 de zile.

Termene speciale: inch. privind sechestrul – termen de apel 5 zile,

la ordonanata pesedintiala - 5 zile

Exista derogari si in privinta curgerii termenului:

 I. Ca regula, termenul curge de la comunicare

 II. Numai ca aici avem o serie de reguli – cazuri de echipolenta-

prin care legea echivaleaza un anumit act procesual cu momentul
comunicarii.

Cazuri de echipolenta:

cand partea a primit sub semnatura copie de pe hotararea

judecatoreasca

 Cand partea a cerut comunicarea hotararii celeilalte parti. De la

acest moment incepe sa curga termenul de apel pentru partea care cere,
cu toate ca nu exista dovada ca ei i s-a comunciat. E o deductie.

Cand comunicarea HJ s-a facut odata cu comuicarea incheierii de

incuviintare a executarii silite.

Acest lucru este posibil cand avem o hotarare data cu executie

privizorie. Altfel, in termenul de apel, e suspendata execuatarea.

 Cand se formuleaza cerere de apel( de la data depunerii) inainte

de a i se comunic hotararea. Incepe sa curga termenul de apel daca esti
neastamparat :)). Se considera ca la momentul la care depui ti-a fost
comunicata HJ pentru ca data tu stii de ce ai formulat apel, inseamna ca tu
cunosti HJ.
Acest caz se aplica numai in ceea ce priveste declaratia de apel. La
motivare trebuie o motiv efectiva, iar termenul de motivare curge de la
comunicarea efectiva (?) – se prezuma ca stie hotararea, dar nu si
considerente HJ si nu i se poate impune sa formuleze o critica pana nu i se
comunica.
 III. Sunt si cazuri cand termenul de apel curge de la pronuntare si
nu de la comunicare
 pentru procuror: cand nu a participat la judecarea cauzei, pentru
el termenul curge de la pronuntare. Daca a participat la judecarea cauzei,
termenul curge de la comunicare. Aceasta deoarece hotaarea se comunica
numai partilor din proces( ca regula). Daca nu participa, nu ii comunica.

Tot in privinta termenului, trebuie sa retinem si cazurile de

intrerupere

1. Decesul partii care are interes sa faca apel  intrerupere a

termenului de apel. Se face o noua comunicare, pe numele mostenirii(
nu se individualizeaza prezumtivii mostenitori, in citatie va scrie: in
atentia mostenitorilor defunctului X) si incepe sa curga un nou termen
de la data acestei comunicari.Exercitarea apelului de catre un
prezumtiv mostenitor nu reprezinta un act de acceptare a succesiunii,
ratiunea fiind ca termenul e prea scurt ca sa ia decizia daca accepta sau nu
mostenirea( am mai analizat acest aspect anterior)

In cazul mostenitorilor incapabili, cu capacitate restransa, disparuti

sau in cazul mostenirii vacante, termenul va incepe sa curga nu de la
momentul comunicarii, ci de la momentul numirii unui nou tutore,
curator sau administrator provizoriu al mostenirii.

2. Un alt caz de interupere: moartea manadatarului: se face o

noua comunicare pe numele partii( mandantului) si un nou termen curge
de la aceasta comunicare.

3. Termnul nu curge nici impotriva partii lipsite de capacitate de

exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, cat timp nu a fost
desemnata o persoana care, dupa caz sa il reprezinte sau sa il asiste. E
vorba de o reprezentare legala. Se va face o noua comunicare, dar nu poate
sa curga termenul de apel de la comunicare pt ca minorul, spre exemplu,
nu poate face apel ci trebuie asteptat momentul numirii acestei persoanei
care sa il reprezinte sau asiste.

Repunerea in termen

Art 186 NCPC- partea care pierde termenul si care poate sa solicite
pt motive justificate, repunerea in termen. Cererea trebuie facuta in cel
mult 15 zile de la incetarea impiedicarii, dar in cazul cailor de atac durata
este aceeasi ca si cea prevazuta pt caile de atac. In cazul apelului ar fi 30
de zile.

Cerererea de repunere in termen se va face odata cu cererea de apel.

Nu merge sa spui ca vrei repunerea in termen si sa mai ai inca un termen
de 30 de zile. Atat cererea de repunere in termen cat si cea de apel se va
inainta inst superioare. Ea se va pronunta cu prioritate asupra repunerii.
Daca respinge repunerea in termen, va repinge apelul ca tardiv, daca nu,
va judeca.

Cererea de apel si efectele acesteia

Conditii intrinseci

 Art. 470 alin(1) pct a). Sanctiunea: nulitate conditionata de

vatamare, e o problema de forma, dar este o nulitate in legatura cu
care vatamanaea nu se prezumta( este virtuala) – conform art. 470
alin (3) NCPC

In cazul CCJ neindicarea numelor partilor era sanctionata cu

nulitatea expresa. In apel nu e. Daca nu se indica numele partilor, nu prea
vatama, partile sunt cunoscute deja. Reclam face apel si nu spune
impotriva cui, daca e o singura parte nu e vatamare, impotriva cui putea sa
faca. Dar se poate dovedi vatamarea cand sunt mai multe parti sau in
diverse ipotze etc.

 Art.470 alin(1) pct.b)- Indicarea hotararii atacate - nulitate

conditionata de vatamanare expresa, vatamarea se prezuma.
 Art. 470 alin (1) pct. c) Motivele de fapt si de drept pe care se
intemeiaza apelul - sub sanctiunea decaderii, nu e nulitate.

In primul rand termenul de motivare e chiar termenul de declarare a

apelului: 30 de zile.

Dar art. 470 alin 5 NCPC prevede faptul ca in cazul in care termenul
pentru exercitarea apelulii curge de la un alt moment decat comunicarea,
motivarea se va face de la data comunicarii, in acelasi termen. Cazurile de
echipolenta nu au efecte si pt motivare. Nu poti sa tragi concluzia ca
daca stie hotararea, stie si pronuntarea.

Aceeasi este solutia si in cazul in care termenul de declarare a apelului

curge de la prinuntare – 5 zile de la pronuntare: secrestru. Declari in
termnul de 5 zile de la pronuntae si motivezi in 5 zile de la comunicare. 
Cand termenul de declarare curge de la pronuntare, termenul de motivare
are aceeasi intindere, dar curge de la comunicare.

Decaderea din dreptul de a motiva apelul nu atrage respingerea de plano

a apelului. Apelul se va judeca pe baza celor invocate de parti la prima
instanta.

Aceasta decurge din faptul ca apelul e cale devolutiva de ataca care in

limita unei precizari doar a unor anumite aspecte provoaca o noua
judecata in fond sub toate aspectele.

Ne-am putea intreba care mai e sanct in cazul asta?

Poate fi chiar mai bine, pentru ca daca motiveaza se judeca nuami cu

privire la aspectele invocate, daca nu motiveaza se judeca cu privir la tot.

Asa e, dar e ok, nu e imoral.(?) Apelul, istoric, e facut sa mai fie o cale
prin care sa se reanalizeze, nu neaparat ca ai ceva de criticat. Nu e exclusiv
cale de control judiciar. E o judecata in fond, lega recunoaste doua
judecati in fond. Poate sa zica apelantul, sunt nemultumit mai judecati
odata.

In practica a fost confuzie pentru ca intre anii ’50 si ’93 nu a existat apel si
institutia fost uitata si se opera numai cu un recurs care era mai generos
decat cel de azi. Cand s-a reintrodus apelul toti l-au vazut ca pe fostul
recurs si recursul era vazut ca un recurs extrodinar care era anterior la
mana procurorului general al Republicii Socialiste Romania.

Dar readucand aceasta institutie in ’93 nimeni nu a vrut schimbarea

filozofiei ei, s-a vrut sa fie apelul asa cum era el cunoscut in trecut, nu sa
fie un inlocuitor al recursului existent intre ani ’50 si 93’. Simpla
declaratie de apel provoca o rejudecata in fond.

Dintr-o alta perspectiva, in legatura cu ”sanctiunea” in cazul pierderii

termenului de motivare: apelantul ca nu va mai putea invoca nulitatile
relative in legatura cu HJ sau cele produse la ultimul termen de la finalul
procesului, care trebuie invocate prin cererea de apel.

Practic daca nu face o motivare: are loc o reevaluare a judecatii de la

prima instanta, dar fara dreptul a invoca exceptii relative cu privire la ce s-
a produs la ultimul termen si cele ce rezulta din hotarare si pierde si
dreptul de a cere probe raportate la motivele de apel. Si daca nu se
raporteaza la motivele de apel e greu de acceptat o proba asa, o proba care
nu raporteaza la motivele de apel.

 Art. 470 alin.(1) pct d) - probele pe care le invoca in sustinerea

apelului- decadere , daca nu se indica in chiar cererea de apel. Briciu
spune ca si in acest caz se aplica regula in ce priveste curgerea termenul de
la pronuntare ( termenul pt probe curgand tot de la comunicare) si iccp
lipsirea de efecte a cazurilor de echipolenta(?)

Forma probelor- se respecta regulile de la prima instanta. Daca ai martori

trebuie sa indici numele si adresa. Daca ai expertiza trebuie sa indici
obiectivele. Daca ai interogatoriu care nu se ia in sedinta ci se ia in scris
prin comunicare, trebuie sa depui si intrebarile.

 Art. 470 alin.(1) pct e) - semnatura - nulitate expresa.

In cazul lipsei semnaturii aceaasta poate fi complinita in tot cursul

procesului din apel. Cum? In momentul in care se sesizeaza se pune in
vedere partii daca isi inuseste sau nu apelul respectiv. Daca partea e
prezenta declara daca semneaza sau nu semneaza apelul. Dupa aceasta
declaratie se anuleaza sau nu. Daca nu e prezenta va fi citata cu mentiunea
de a semna apelul. Daca in interiorul termenului decide sa semneze apelul
nu se anuleaza. daca nu semneaza intervine nulitatea apelului. (aplicare a
art. de la cererea de chemare in judecata numai ca e transpus in materia
apelului. E o exceptie care incepe printr-un efect dilatoriu si se termina cu
unul peremptoriu)

Conditii extrinseci

1. Taxa judiciara de timbru - nulitate neconditionata de vatamare, e si

de ordine publica

 In cazul apelului taxa jud de timbru este de 50 % din taxa

datorata pt introducererea cererii de chemare in judecata.

 In cazul cererilor evaluabile in bani este tot 50 % dar calculat la

valoarea contestata. Adica daca de expl se cer 100.000 si 20.000 dobanzi si
se obliga in I inst la 100.000. Paratul face apel pt 100.000 ( cei 20.000 nu s-
au dat). El va plati jum din taxa de timbru pe care reclamantul i-ar datora
pt toti „100.000. Daca reclamantul ar face apel ar plati jum din 20.000 .
Deci inst de apel va trebui sa determine exact care e valoarea contestata si
la acea suma sa aplice procentul de 50 % din cat s-ar fi datorat. ( Apelul
incident se supune acelorasi reguli de timbraj ca si apelul principal. Dpdv
al taxelor de timbru e un veritabil apel.)

 2. Depunerea cererii la instanta care a pronuntat hotararea

atacata

 sanctiunea nulitatii exprese , dar e neconditionata, nu tine de

forma, ci de loc. CCR a cam indus ideea ca ar fi conditionata sub imperiul
VCPC, dar acolo la CCR nu prea faceau ei diferenta intre neconditioata si
conditionata ca nu erau reglementate separat.(Briciu)

Se depune asa : e o propoblema de organizare a instantelor. Cand

ataci HJ judecatoriei, sa depui la tribunal ar insemna sa...

Asa instanta care a pronuntat poate sa verifice comunciarile sa stie

daca s-a comunicat si a expirat termenul de apel pt toate partile. Daca a
expirat pentru toate partile si s au facut apeluri in cauza trimite dosarul la
instanta superioara. Nu trimite inainte sa treaca termenul, chiar daca s-a
depus unul, s-ar putea judeca inainte sa se depuna si restul.

Ar fi o necorelare daca s-ar depunde direct la instanta superioara.

Sunt interese de ordine publica.

Efectele cererii de apel

1. Investeste instanta de apel

2. Prelungeste efectul suspensiv de executare al termenului de apel

Efectul suspensiv incepe prin curgerea termenului de apel. In primul

rand suspenda executarea termenul de apel si daca si faci apel in interiorul
termenului, efectul suspensiv se continua.
Efectul suspensiv se produce numai cand legea nu prevede altfel
exista si exceptii cand nu se produce ef suspensiv:
exceptii in materia executarii provizorii si
alte materii: ord pres, sechestrul asig, sechestrul jud.
3. Efectul devolutiv

 Provoaca o noua judecata in fond a cauzei, atat in fond, cat si

in drept.

Consecinte ale efectului devolutiv :

apelul ar putea sa nu fie motivat

in materia probelor: ar putea sa fie admise cam toate probele care ar
putea sa fie admise si in prima instanta. Din moment ce are posibilitatea
sa analizeze si fapt si drept, e normal sa aiba deplinatatea probatoriului.
Atunci cand vorbim de probe art. 479 NCPC
 In cazul recursului exista o norma care spune ca in recurs nu se poate
administra decat proba prin inscrisuri ( inscriuri noi, nedepuse in fata
primei instante sau a instantei de apel).
Exceptii de la caracterul devolutiv: - Art. 476: Efectul devolutiv al apelului

cand se solicita anularea HJ primei instante

 Sau cand se solicita respingerea CCJ pe baza admiterii unei exceptii

peremptorii.

In cazurile astea nu vizeaza fondul.

Exemplu: in prima instanta a invocat exceptia prescriptiei dar instanta tot

a judecat fondul. Acum prin apel, nu critica fondul, e bun, dar e gresita
solutia pe exceptie. El cere admiterea apelului si admiterea in tot a
prescriptiei nu il intereseaza fondul. Aceeasi este si situatia exceptiei AUJ,
lipsei calitatii procesuale, orice altceva.

Exemplu: Sau cand cere anularea HJ primei instante: s- a invocat

permiarea, instanta a respins exceptia si a judecat si acum se solicita
admiterea apelului vrea si anularea HJ primei instante si constarea faptului
ca a intervenit perimarea.

Limitele caracterului devolutiv Art. 477:

S-ar intelege ca regula generala ca instanta de apel ar repune in discutie

toate aspectele( efectul devolutiv complet). Insa, acest caracter devolutiv
are doua limite.

1. Tantum devolutum quantum APELATUM

se judeca cat s- a apelat. Sau nu se va judeca mai mult decat s-a apelat.

Arata ca efectul devolutiv nu e unul de ordine publica. Partea apelanta

poate solicita prin cerea de apel ca numai anumite parti sa fie supuse
examinarii in apel. Se poate declara multumit pe anumite solutii si sa atace
numai pe anumite capete de cerere. Sau poate ataca numai cu priv la
anumite parti din proces, daca nu exista vreo solidaritate cand efectele se
produc oricum asupra tuturor. In unele cazuri nu poti sa aplici aceasta
limita : in apel invoci ca judecatorul de la prima instanta a fost
incompatibil. Nu mai poti sa zici ca apelezi doar o solutie. Daca a fost
incompatibil a fost pentru tot. Sau cand invoca ca instanta a fost
necompetenta, la fel.
 In practica se mai vb de situatii in care anumite solutii sunt
totalmente dependente de celelatle: in cazul in care se cere capitalul si
dobanzile. Reclamantul castiga tot. Apelul paratului vizeaza doar capitalul,
nu si pt dobanzi in acest caz daca va castiga apelul nu pot sa ramana
dobanzile datorate (solutia dobanzilor e strict dependenta de cea pe
capital. Daca instanta de apel spune ca nu se datoreaza nimic va schimba
solutia in tot, chiar daca paratul, din zgarcenie ca nu a avut taxa de timbru
pentru tot a facut apel doar pt capital. – deci nu mai e o limita a
caracterului devolutiv pt ca sol era dependenta de cea din apel).

Ce se intampla atunci ca aplentul decide sa faca apel numai cu privire la

una dintre parti sau numai cu privire la unele parti: solutiile cu privire la
ele devin definitive si intra in AUJ.

2. Tantum devolutum, quantum IUDICATUM

 nu se poate judeca in apel mai mult decat s-a judecat in prima instanta.

Potrivit acestei limite, in apel nu se poate schimba cadrul procesual de la I

inst. Nu se poate schimba:

- calitatea partilor,

- cauza si

- obiectul ( cele 3 elem ale actiunii).

Nu poti direct in apel, de regula, si in afara unor prevederi exprese sa

introduci parti noi in proces care nu au fost la prima instanta.

expl: Intr-o pricina s-a spus ca nu s-au schimbat partile dar din mom ce
reclantul si-a intemeiat pretentiile la I inst prezentandu-se ca most al
tatalui sau, pierzand nu poate in apel sa invoce drepturi decurgand din
calit de most a fratelui. In I inst s-a analizat calit de mostenitor al tatalui
(ar fi o schimbare a calitatii partilor).

Expl 2: Se prezinta ca succesor legal, pierde procesul si spune ca exista si

un testament ( ai schimba calitatea). S-ar incalca si dublul grad de
jurisdictie pt ca inst s-ar pronunta pe aceasta noua calit pt prima data.

Expl 3: Nu poti sa ceri rezolutiune si pe urma sa ceri nulitatea.

Expl 4: NUu poti schimba cauza ( ceri nulitatea pe eroare si dupa sa spui
ca a fost violenta. Sau ai revendicat prezentand un titlu, si in apel sa spui
ca ai un alt titlu, ar fi o alta cauza. Poti face un alt proces, dar nu sa faci
apel).

In apel NU poti sa faci cereri noi. Cerere reconventionala, cerere de

chemare in garantie, sa adaugi capete de cerere pe care nu le-ai solicitat la
I inst ( nici executia provizorie nu poti sa o ceri in apel, poti doar sa o
reiterezi, dar celelalte parti care nu au cerut pot face direct aici – Exista si
un RIL! ).

Exeptii:

- Cererea de interventie acesorie: poate fi facuta si direct in apel si

direct in recurs

- Cererea de interv principala: numai cu acordul tuturor partilor

 Observatie: Partile pot sa expliciteze in apel cereri adresate implicit

in fata primei instante. Ai formulat o cerere la I inst, poti sa explicitezi in
apel. ( Ai cerut dobanzi, in I instanta, dar respingandu-se nu s-a mai
interesat cat e si valoarea. In apel le poti cere, explicand si valoarea)

- Se mai pot cere in apel, dobanzi, rate, sau alte despagubiri ajunse
la termen dupa hot primei instante.

 In prima inst daca i-ai cerut dobanzi, iti va da pana la

momentul pronuntarii. In apel poti sa ceri si ce curge dupa
momentul pronuntarii

- Se va putea invoca compensatia legala

 Ea este o simpla aparare. Atunci e evident ca poate fi facuta

direct in apel

 Compensatia judiciara nu poti- pentru ca trebuie o cerere

reconventionala pentru ea, iar cerearea reconv nu se poate
face direct in apel.

La seminar: limitele caracterului devolutiv.