ACTELE DE PROCEDURA SI TERMENELE PROCEDURALE

Actul de procedura este orice act facut de instanta si de ceilalti

participanti in cursul si in cadrul procesului civil.

Actele de procedura sunt:

-acte ale partilor: cererea de chemare in judecata ,

intampinarea,cererea reconventionala,etc…

-acte ale instantei: incheierea de sedinta,hotararea judecatoreasca

Conditiile cerute pentru indeplinirea actelor de procedura :

-intocmirea actu 323e49d lui de procedura in forma scrisa,justificata prin

nevoia de a dovedi existenta actului si pentru ratiuni de conservare a
acestuia;

-actul sa relateze in chiar cuprinsul sau faptul ca au fost indeplinite

cerintele prevazute de lege.Este de retinut faptul ca nu se poate
completa continutul actului de procedura cu probe extrinseci.Daca in
procesul verbal de predare a citatiei nu se indica data predarii
acesteia,actul este nul,fara a exsita posibilitatea de-a mai face vreo alta
proba in afara actului insusi.

-redactarea sau intocmirea actului de procedura in limba romana

,pornind de la principiul desfasurarii procedurii juridice in limba romana.

Sanctiunile pentru nerespectarea conditiilor privitoare la indeplinirea

actelor de procedura

Difera in functie de importanta formei procedurale si de interesul

privind respectarea formei.Se disting astfel sanctiuni ca:nulitatea actului
de procedura,obligatia de a ferace sau de a completa actul intocmit
defectuos,obligatia de a despagubi partea vatamata prin incalcarea
formelor prevazute de lege.

Exista o serie de sanctiuni de natura pecuniara sub forma unor

amenzi civile si santiuni de ordin disciplinar.
 Cea mai importanta sanctiune este nulitatea.Ea este acea
sanctiune procedurala care opereaza in cazul in care actul de procedura
nu indeplineste cerintele cerute de lege pentru validitatea lui.

Cazurile de nulitate sunt prevazute de art.105 Cod Procedura

Civila.Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt
nule.Actele de procedura indeplinite cu nerespectarea formelor legale
sau de un functionar necompetent vor fi declarate nule numai daca prin
aceasta s-a cauzat partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin
anularea actului.

Primul caz de nulitate se refera la necompetenta generala

materiala sau terioriala a instantei si nu a judecatorului.In cazul declararii
necompetentei instantei dovezile administrate de instanta necompetenta
raman castigate judecatii si nu vor fi refacute decat pentru motive
temeinice.

Al doilea caz este cel prevazut de dreptul comun in materia nulitatii

actului de procedura,statuand ca nulitatea intervine numai daca sunt
intrunite cumulativ trei conditii:

1-actul sa fi fost intocmit cu nerespectarea formei legale sau de un

functionar necompetent

2-actul sa fi cauzat partii o vatamare-daca procedura de citare a partii nu

a fost legal indeplinita,dar partea se prezinta in instanta,scopul citatiei a
fost atins si nu se poate vorbi de o vatamare sau prejudiciu cauzat partii

3-vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului

respectiv.

Exista o serie de dispozitii legale care atenueaza regimul

nulitatilor.Sunt situatii in care judecatorul poate dispune indreptarea unor
neregularitati cu privire la actele de procedura.Daca incheierea de
sedinta a ramas nesemnata de un judecator sau de un grefier ea va
putea fi semnata si ulterior actul ramanand valabil.

Codul de Procedura Civila prevede ca nimeni nu poate invoca

neregularitatile pricinuite prin propriul sau fapt.Literatura juridica admite
existenta si a altor cazuri de nulitate in afara celor prevazute in Codul de
Procedura Civila,in art.105.Acestea sunt:in cazul netimbrarii sau timbrarii
insuficeinte a cererilor,in cazul nerespectarii termenelor prohibitive,in
cazul nelegalei compuneri a completului de judecata.Nulitatea poate fi
invocata in tot cursul judecatii pe calea exceptiei procesuale,iar dupa
pronuntarea hotararii,prin caile legale de atac.

Se face distinctie intre nulitatea absoluta si cea relativa.Cea

absoluta poate fi invocata de orice parte,de procuror sau de instanta din
oficiu in orice faza a procesului,iar cea relativa poate fi invocata numai
de partea in favoarea careia opereza dispozitiile legale si numai intr-un
anumit termen,de regula pana la prima zi de infatisare care a urmat
dupa acesta neregularitate si inainte de a se pune conclutiile de fond.

Actele de procedura declarate nule sunt scoase din cauza si nu mai

produc nici unul din efectele prevazute de lege.Nulitatea actului
procedural atrage si nulitatea urmatoarelor masuri in care acestea nu pot
avea o exsitenta de sine statatoare.

Anularea citatiei atrage si nulitatea hotararii pronuntate in baza ei

pentru ca instanta nu poate solutiona cauza fara ca procedura de citare
sa fie legal indeplinita.Incalcarea unor dispozitii procedurale privind
audierea unui martor nu are consecinte asupra celorlalte probe
neexistand o legatura cauzala intre cele doua acte procedurale.