I.

ACTELE DE PROCEDURA
Definitie: Actul juridic este orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea
procesului civil, sau in cursul sau si cadrul procesului civil, care concretizeaza activitatea procesuala a
tuturor participantilor din proces.

Primul act de procedura este cererea de chemare in judecata. Actele facute inainte de declansarea
cererii de chemare in judecata nu sunt acte de procedura.

Actul de procedura nu este neaparat un act la instantei, poate fi un act al reclamantului, paratului, al
unui expert, martor, actele ale auxiliarilor instantei.

CLASIFICARE:

a. In functie de organul de la care emana: ale partilor, ale instantei, ale organelor auxiliare
ale organelor justitiei.

b. In functie de continut: acte care contin o manifestare de vointa, o operatiune juridica.

c. In functie de natura lor: acte judiciare, acte extrajudiciare.

d. In functie de modul de efectuare: acte scrise, acte orale (ex.: reprezentant).

CONDITII

1. Sa fie in scris sau sa fie consemnat intr-un act de procedura consemnata in scris.

Art.148 NCPC: (1) Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie formulate in scris

(4) In cazurile anume prevazute de lege, cererile facute in sedinta, la orice instant, se pot formula si oral,
facandu-se mentiune despre aceasta in incheiere.

2. Sa relateze chiar in continutul sau faptul ca intocmirea sa au fost respectate conditiile

prevazute de lege. De regula, daca nu exista o prevedere expresa a lege, proba continutului nu
se poate face prin probe extrinseci lor, adica in chiar interiorul actului trebuie regasite
elementele de legalitate (hotararea judectoreasca minuta. Daca minuta nu este semnata sau
nu exista, nu exista vreun mijloc prin care sa dovedesti ca acei judecatori s-au intalnit in ziua
respectiva si au decis solutia, pentru ca nu ai cum sa faci prin mijloace extrinseci dovada ca s-a
facut actul; hotararea care s-a facut in camera de consiliu potrivit actului, insa ea de fapt s-a
facut in sedinta publica nu poate fi dovedita prin elemente extrinseci; citatia).

- Continutul actului nu poate fi completat cu acte extrinseci.

Exceptii: anexele la act, principiul echipolentei, in cazurile expres prevazute de lege.

3. Sa fie indepinit in limba romana

Art.18 NCPC
 4. Art.148 NCPC: conditii generice

a. (1) Orice cerere adresat instanelor judectoreti trebuie s fie formulat n scris
i s cuprind indicarea instanei creia i este adresat, numele, prenumele, domiciliul
sau reedina prilor ori, dup caz, denumirea i sediul lor, numele i prenumele,
domiciliul sau reedina reprezentanilor lor, dac este cazul, obiectul, valoarea
preteniei, dac este cazul, motivele cererii, precum i semntura. De asemenea, cererea
va cuprinde, dac este cazul, i adresa electronic sau coordonatele care au fost indicate
n acest scop de pri, precum numrul de telefon, numrul de fax ori altele asemenea.
Atentie la Daca este cazul (daca partea declara ca detine). Uneori, citarea se poate face si prin fax sau si
pin posta electronica (in proceduri de ordonanta presidintiala in de urgenta; comuncicari rapide ale
instantei; procedura asigura metode de celeritatea pentru cei care stiu sa o foloseasca).

b. Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanelor judectoreti pot f

formulate i prin nscris n form electronic, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege.

Cererile pot fi formulate si in scris in forma electronica (nu neaparat trebuie sa te duci la registratura,
nu vorbeste de semnatura: apeluri, recursuri, care se trimit prin mail sau fax; exista o problema cu
data inregistrarilor daca se asigura si data certa prin actul de procedura; daca trimit la 11 noaptea,
dar grefierul vine a doua zi si nu se stie daca esti in termen).

c. (4) n cazurile anume prevzute de lege, cererile fcute n edin, la orice instan, se
pot formula i oral, fcndu-se meniune despre aceasta n ncheiere.

d. (5) Daca cererea nu este semnata, la primul termen de judecata, judecatorul va stabili
identitatea partii, va stabili continutul cererii prin unul din mijloacele prevazute de lege, ii va citi
continutul cererii si ii va lua consimtamantul cu privire la aceasta.

Lipsa unei semnaturi din cauza imposibilitatii semnarii, nu atrage nulitatea, ci verificarea
consimtamantului partii.

e. (6)

5. Art.149 NCPC Numarul de exemplare

- In atatea exemplare cate sunt necesare a fi comunicate. Daca mai multe parti un un
reprezentant comun, pentru ele se comunica un singur exemplar si un exemplar instantei. Daca
nu depui in exemplare suficiente, (3) instanta va putea indeplini din oficiu sau va putea pune in
sarcina oricareia dintre parti indeplinirea acestei obligatii, pe cheltuiala partii care avea aceasta
obligatie (partea care conlucreaza poate face aceste copii, insa cu dreptul de a-si recupera
cheltuielile facute). In unele cazuri, depaseste capacitatea de a multiplica a instantei (poate
suspenda judecata pana se multiplica, pentru ca multimiplicarea este absolut necesara, iar
instanta nu isi permite sa multiplice multe acte).

- Art.150(1) - In cate exemplare se depun cererile, in atatea exemplare se dupun si

inscrisurile atasate ei.
 - Art.150(2) copia nu trebuie sa fie legalizata, avocatul trebuie sa semneze conform cu
originalul si sa semneze. (daca nu ai vazut originalul si semnezi, exista riscul ca acel act sa fie
falsificat, ceea ce poate tine fie de falsificarea chiar de catre avocat care a semnat conform cu
originalul; fie nu ai vazut actul si l-ai semnat ca e conform cu originalul).

- Art.151(1): Cererea facuta prin reprezentant- la cerere se ataseaza procura in original sau
in copie legalizata. (2): Avocatul sau consilierul jurdic depune imputernicirea potrivit legii.

(3): In cazul reprezentantului legal se depune o copie legalizata de pe inscrisul

doveditor.

- (4) Oficiul RC pentru societatile reglementate de Legea 31/1990.

6. Art.152 cererea gresit denumita

Judecatorul va putea sa o califice in sensul corect potrivit legii. Precizari:

a. Judecatorul va da calificarea corecta doar dupa ce o pune in discutia partilor.

Mai mult in cazul primei parti ce a formulat cererea de chemare in judecata, la art.22(5) NCPC Cu
toate acestea, judectorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic n cazul n care prile,
n virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit
calificarea juridic i motivele de drept asupra crora au neles s limiteze dezbaterile, dac
astfel nu se ncalc drepturile sau interesele legitime ale altora.
Rolul activ se loveste de principiul disponibilitatii (faptul ca tu vrei nulitate si nu reziliere, este la
dispozitia ta, chiar daca instanta o va putea respinge; insa exercitarea unei alte cai de atac decat cea
necesara, apel in loc de recurs se va respinge).

II. TERMENELE PROCEDURALE

Intervale de timp stabilite de lege sau de instanta in care pot fi indeplinite acte de procedura sau in care
este interzis sa indeplinesc un act de procedura.

Ce este in afara procesului: fie sunt termene de drept substantial, sau termene de prescriptie.

CLASIFICARE

A. Termenele, dupa cum sunt stabilite de lege, de instanta, sau de catre parti: legale,
judecatoresti, conventionale (discutabil, pentru ca trebuie sa fie aprobate de catre instanta; cel
putin in procedura arbitrajului, sunt si termene stabilite de parti de exemplu, termenul in care
trebuie sa fie solutionat arbitrajul).

1. Distinctia dintre termene legale si judecatoresti este deosebit de importanta, deoarece

intr-o latura a doctrineI si jurisprudentei, numai termenle legale atrag decaderea.

2. In unele opinii, deosebirea din punct de vedere al sanctiunii nu este prea mare.

3. Pe de alta parte, termenele legale nu pot fi modificare de catre judecator.

 B. In functie de caracterul lor: termene imperative si termene prohibitive.

1. Termene imperative in sensul ca in interiorul lui trebuie savarsit un anumit act

(peremptorii termenul de 30 de zile in care se face apelul de ordine publica; depunerea
intampinarii in termen de 25 de zile depunerea peste termen nu atrage decaderea daca
reclamantul accepta depunerea mai tarziu de ordine privata. Atrag sanctiuni precum
decaderea sau imposibilitatea de a mai face actul de procedura.

2. Termene prohibitive In interiorul lui nu trebuie savarsit un anumit act. (dilatorii dupa
curgerea termenul se naste dreptul (procedura executarii silite a bunurilor imobile- de la
comunicarea somatiei, curge un termen de 15 zile in care nu pot fi facute acte de procedura de
executare nule). Atrag nulitatea actului facut in interiorul lor.

C. Dupa sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii lor, intervine dupa natura
normelor protejate: absolute, relative.

D. Dupa durata lor: pe zile, luni, saptamani, ani.

CALCULUL TERMENELOR (180-183 NCPC)

Cele mai multe termene, sunt termenele pe zile.

Regula: nu se ia in considerare ziua in care incepe sa curga termenul si nici ziua in care se sfarseste. Deci
vei avea cu 2 zile mai mult decat termenul. PRINCIPIUL ZILELOR LIBERE

In cazul in care ultima zi cade intr-o zi nelucratoare, termenul se prelungeste pana la prima zi lucratoare.

Ziua lucratoare/nelucratoare se apreciaza dupa ziua in care lucreaza sau nu lucreaza posta. Faptul ca o
posta anume lucreaza intr-o zi nelucratoare, nu va face sa se considere zi lucratoare (sambata este zi
nelucratoare, desi sunt discutii).

Termenele pe ore art.181 NCPC cand termenul se socoteste pe ore, termenul incepe sa curga de la
ora zero a zile urmatoare.

Daca nu se prevede nimic, si ai o formulare ca la ordonanta presidentiale art.999 CPC 48 ore de la

pronuntare curg de la ora 0 a zile urmatoare.

Art.181(1) pct.3 daca nu exista zi corespunzatoare in utima zi a lunii, va fi un termen ceva mai scurt.

DURATA TERMENELOR

A. Punctul de plecare

Ca regula, de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu prevede altfel.

 - Art. 1000 (1) CPC (ordonanta presedintiala) daca prin legi speciale nu se prevede altfel,
ordonanta este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu
citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea partilor. (derogare)

- PRINCIPIUL ECHIPOLENTEI (3 cazuri) reprezinta situatiile in care legiuitorul echivaleaza

anumite acte de procedura cu actul comunicarii. Nu ne aflam in fata unei comunicari, dar
legiuitorul a decis sa dea valoare de comunicare actelor de procedura. De principiu, aceasta
decizie a venit dintr-o prezumtie pe care legiuitorul a stabilit-o cum ca acele acte de procedura
sunt suficient de certe ca sa duca la concluzia ca comunicarea a avut loc (prezumtia a stat la baza
gandirii legiuitorului, ea acum e regula de drept).

1. Art. 184(2) CPC

a. Se considera ca actul a fost comunicat partii si in cazul in care aceasta a primit sub
semnatura copie de pe act.

b. Precum si situatia in care partea a cerut comunicarea actului celeilalte parti (desi
partii in cauza nu i s-a comunicat actul, se duce la registratura si solicita sa i se comunice
celeilalte parti hotararea; nu si in cazul in care a solicitat sa i se comunice lui hotararea). O
hotarare se definitiveaza dupa ce a treut exercitiul apelului pentru toate partile, astfel daca
termenul curge de la comunicare, hotararea trebuie sa fi adusa la cunostinta altor parti, pentru a
incepe sa curga termenul de apel. Insa, acesta trebuie sa stie ca de la data solicitarii, termenul va
curge de la solicitare, nu de la data comunicarii lui a actului care poate fi una ulterioara.
Momentul solicitarii este momentul echivalat cu cel al comunicarii.

2. Art. 468(2) CPC - Termenul de apel prevzut la alin. (1) (30 de zile) curge de la
comunicarea hotrrii, chiar atunci cnd aceasta a fost fcut odat cu ncheierea de
ncuviinare a executrii silite.

Este vorba de comunicarea unui inscris in procedura de executare silita. Hotararea nu ti-a fost
comunicata si vine executorul judecatoresc cu o somatie privind plata unei sume de bani potrivit unei
hotarari care nu ti-a fost comunicata; titlul executoriu trebuie sa fie atasat hotararii care contine titlul
de la acest moment incepe sa curga termenul privind declararea de apel, necomunicarea unei hotarari
nu inseamna intotdeauna inexistenta comunicarii hotararii, ci chiar poate insemna neindeplinirea
conforma a procedurii de citare (fiind nevalabil procesul de citare, se propaga si asupra comunicarii).

Potrivit alin.(3) daca o parte face apel pana la comunicarii hotararii, aceasta se considera comunicata
de la data depunerii cererii de apel.

3. Art.485 - (1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotrrii, dac

legea nu dispune altfel. Dispoziiile art. 468 alin. (2)-(4), precum i cele ale art. 469 se aplic n
mod corespunztor.

NU SUNT CAZURI DE ECHIPOLENTA:

EX.: A se judeca cu B. A cerere principal, B cerere reconventionala. Se resping ambele. A

formuleaza apel, B pune concluzii pe apelul lui A, se admite apelul. Dupa B formuleaza apel pe
cererea reconventionala B zice ca nu I s-a comunicat hotararea, iar judecatorul spune ca punerea
 de concluzii in apelul lui A este un argument ca acestuia i-a fost comunicata hotararea. NU este caz
de echipolenta.

Nu reprezinta cazuri de echipolenta faptul ca partea se refera in corespondenta cu instanta cu

privire la hotarare (nu este comunicare cand aduce la un al doilea dosar o hotarare de pe un alt
dosar).

CAZURILE DE ECHIPOLENTA SUNT DE STRICTA INTERPRETARE. Nu pot fi create ipoteze similare

acestora sau chiar mai puternice decat acestea, pentru ca ele sunt derogari de la regula precum ca
actele de procedura nu pot fi dovedite decat prin elementele lor intrinseci.

B. Punctul de implinire este acela in care efectul termenului se realizeaza:

- In cazul termenlor imperative, un act facut intre punctul de plecare si punctul de

implinire este un act facut in termen.

- In cazul termenlor prohibitive - un act facut intre punctul de plecare si punctul de

implinire este un act prematur si lovit de nulitate la cererea celui interesat.

C. Eventuale intreruperi sau suspendari ale termenlor

Art.184(3) CPC si (4):

(3) Termenul procedural nu ncepe s curg, iar dac a nceput s curg mai nainte, se
ntrerupe fa de cel lipsit de capacitate de exerciiu ori cu capacitate de exerciiu restrns, ct
timp nu a fost desemnat o persoan care, dup caz, s l reprezinte sau s l asiste.

(4) Termenul procedural se ntrerupe i un nou termen ncepe s curg de la data noii
comunicri n urmtoarele cazuri:

1. cnd a intervenit moartea uneia dintre pri; n acest caz, se face din nou o singur
comunicare la ultimul domiciliu al prii decedate, pe numele motenirii, fr s se arate numele
i calitatea fiecrui motenitor;

2. cnd a intervenit moartea reprezentantului prii; n acest caz, se face din nou o
singur comunicare prii.

In materia perimarii: art.417 CPC - ; art.418 CPC

Termenul de apel/recurs: art.469 si 485 CPC.

 SANCTIUNILE CARE INTERVIN IN CAZUL NERESPECTARII REGLILOR PRIVIND ACTELE SI
TERMENELE

A. NULITATEA

- Nerespectarea regulilor privind actele de procedura ce nu indeplinesc conditiile de fond

si de forma si termenele prohibitive.

Clasificare:

a. Dupa interesul ocrotit: absolute; relative

b. Dupa cum sunt sau nu prevazute de lege: exprese si virtuale (distinctia este importanta
in cazul nulitatilor exprese, vatamarea se prezuma, iar in cazul nulitatilor virtuale trebuie facuta
proba vatamarii).

c. Dupa cum privesc conditii proprii ale actului de procedura sau conditii exteriorare:
extrinseci, intrinseci (nu vizeaza forma actului sau nulitatea de fond, ci faptul ca este facuta intr-
un termen in care nu putea facut; competenta instantei- actul e perfect, dar e depus intr-un mod
gresit).

d. Dupa cum au sau nu o existenta independenta proprii si derivate (acte ce decurg ca

urmare a legaturii de cauzalitate cu un act nul (nulitatea decurgand din audierea unui martor
care nu avea voie sa depuna marturie se va extinde asupra hotararii daca aceasta se intemeia pe
marturia respectiva).

e. Dupa intinderea efectelor nulitatatii totale si partiale.

f. Dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari: nulitati conditionate de vatamare si
nulitati neconditionate de vatamare:

Conditii:

1. Incalcarea sa fi produs o vatamare

2. Vatamare sa nu poata fi inlaturata altfel

Distinctia e importanta pentru ca risti sa vorbesti de vatamare in cazuri in care e un caz de nulitate
neconditionata de vatamare.

NULITATI CONDITIONATE DE VATAMARE:

o CONDITII:

1. Actul sa fi fost indeplinit cu neobservarea unei cerinte legale.

2. Prin aceasta sa se fi produs partii o vatamare.

!!! in cazul nulitatilor exprese, vatamarea se prezuma pana la proba contrara.

3. Vatamarea sa nu poata fi inlaturata altfel decat prin anularea actului art.177.CPC.

 Precizari:

1. Conditia vatamarii. Ce inseamna vatamarea? Ex.: necitarea partii produce vatamarea

faptul ca partea e lipsita de a-si exprima punctul de vedere in instanta.

Art.157 CPC cuprinsul citatiei a)-k): alin(3) cerintele prevazute la alin.1 lit.a),c),d), e), k), sunt
prevazute sub sanctiunea nulitatii. Celelalte tot sub sanctiunea nulitatii, numai ca pentru acestea
nulitatea este exprinsa (negasirea acestora va scuti pe cel care invoca dovada vatamarii).

Ex: lit.c) numarul dosarului; lit.e) nu specifica calitatea de

parat/reclamant/martor/intervenient pentru a interveni nulitatea, nu trebuie dovedita
existenta vatamarii.

!!! A nu se confunda nulitatea expresa care genereaza doar o prezumtie de vatamare (care
poate fi combatuta) cu nulitatile neconditionate de dovada (aici nu intereaza discutia).

!!! A nu se confunda clasificrea nulitatilor in exprese si virtuale si clasificarea nulitatilor in

absolute si relative.

!!! A nu se confunda nulitatile conditionate de vatamare cu cele relative si cele neconditionate

de vatamare cu cele absolute.

Vatamarea nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului, prin urmare, nu orice incalcare
duce la nulitate, ci numai daca incalcarea nu poate fi inlaturata in alt mod (de ex. nesemnarea
cererii de chemare in judecata remedierea incalcarii cand judecatorul cheama partea si ii cere
sa semneze, daca refuza, intervine nulitatea).

Art.177(3) CPC actul de procedura nu va fi anulat daca pana la momentul pronuntarii asupra
exceptiei de nulitate a disparut cauza acesteia. (actul prin care se asaneaza cauza de nulitate
trebuie sa fie un act facut in termen, in caz contrar, sanctiunea va fi decaderea din dreptul de mai
face un act rectificator al cauzei de nulitate).

NULITATILE NECONDITIONATE DE VATAMARE

Nulitatea intervine fara a mai fi cercetata ideplinirea conditie vatamarii in cazul incalcarii dispozitiile
referitoare la:

- Capacitatea procesuala

- Reprezentarea procesuala

- Competenta instantei,

- Compunerea sau constituirea instantei

- Publicitatea sedintei de judecata (nulitate conditionata de vatamare daca s-a efectuat in

sedinta publica, desi trebuia facuta in Camera de consiliu).

- Alte cerinte legale extrinseci actului, daca legea nu prevede altfel.

NULITATEA ABSOLUTA Poate fi invocate in orice stare a procesului daca legea nu prevede altfel de catre
oricare dintre parti, procuror, instanta din oficiu.

NULITATEA RELATIVA poate fi invocate de partea vatamata in cazul nulitatilor conditionate de

vatamare; in cazul celor neconditionate de vatamare - partea careia ii profita regula.

a. Pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, daca
intampinarea este obligatorie, la primul termen de judecata.

b. Pentru neregularitati savarsite in cursul judecatii, la termenul la care s-a savarsit

neregularitatea, sau, daca partea nu este prezenta la termenul de judecata imediat urmator si
inainte de a pune concluzii pe fond.

Art.488(2) CPC Motivele prevzute la alin. (1) nu pot f primite dect dac ele nu au putut f invocate pe
calea apelului sau n cursul judecrii apelului ori, dei au fost invocate n termen, au fost respinse sau
instana a omis s se pronune asupra lor.

- Obiectul recursului este analiza modului de judecare in apel; nu poti face recurs inainte
sa fi facut in apel, deci nu poti veni in recurs cu motive neinvocate in apel, sau sau care nu au
aparut in apel.

Exista opinii, ca textul se aplica deopotriva nulitatilor relative si absolute.

Art. 178(5) CPC toate cauzele de nulitate ale actelor de procedura trebuie invocate deodata sub
sanctiunea decaderii dreptului de a le invoca.

Acest text, sanctioneaza abuzul de drept. O persoana care, stiind ca un act e lovit de mai multe cauze de
nulitate, alege sa prelungeasca incertitudinea actului procedural respectiv, invocandu-le succesiv. Faptul
ca nulitatile absolute pot fi invocate oricand e aplicabila, dar textul se aplica deopotriva nulitatilor
absolute mai ales, si relative (ele oricum trebuie invocate la primul termen, deci deodata).

MIJLOCUL PROCESUAL DE INVOCARE

Se invoca pe cale de exceptie, daca s-a produs in cursul fazei procesuale in care te afli.

Daca insa, s-a trecut de faza judecatii si exista deja o hotarare judecatoreasca, in legatura cu nulitatile nu
se mai invoca exceptiile, ci se formuleaza apel sau recurs. Daca e Nulitatea absoluta, o poti invoca prin
cale de atac, dar nu pe cale de exceptie.

Modul de invocare Solutie Act procedural al instantei Cale de atac

Exceptie (in cursul admite Incheiere interlocutorie (daca Odata cu fondul
procesului) ramane in cotinuare investita) Calea de atac
(daca exceptia respectiva nu este prevazute de lege
una peremptorie, adica e
dilatorie, sau se admite si se da o
hotarare de dezinvestire a
instantei.
Ex.: exceptia nelegalei citari; daca
 se admite exceptia nulitatii cererii
pt ca nu e semnata, nu are
motivele de fapt, admitand
exceptia, instanta va pronunta o
hotarare de anulare a cererii de
chemare in judecata.
respinge Incheiere interlocutorie (aceeasi Odata cu fondul
instanta nu mai poate reveni)
Motiv (in cazul cailor Admite/respinge Hotarare Calea de atac
de atac) prevazuta de lege

EFECTELE NULITATII

1. Actul de procedura este lipsit de efecte recunoscute de lege potrivit functiei

procedurale.

- Nulitatea afecteaza atat operatiunea juridica, cat si inscrisul constatator.

- De principiu, nulitatea opereaza cu efecte retroactive.

- De principiu, actele nule vor putea fi refacute in fata aceleeasi instante (un apel nul nu va
putea fi refacut).

Nulitatea citatiei si refacerea actului de citatie nu se confunda.

2. Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, ele pot fi
folosite (desi actul procedural de audiere a martorului a fost anulat, prezenta martorului poate fi
folosita ca alibi intr-un alt dosar);

3. Nulitatea actului atrage nulitatea actelor subsecvente, daca nu au o existenta de sine

statatoare (nu neconditionat) de ex.:

- In cazul expertizei cu necitarea partilor, ea este nula; partea a invocat exceptia si aceasta
e ignorata de instant, iar hotararea este pronuntata bazandu-se pe rezultatele expertizei, si
hotararea va fi afecatata;

- la unul dintre termene instanta constata ca reclamantul are calitatea procesuala,

respingandu-se exceptia lipsei calitatii procesuale de catre un complet nelegal compus, iar la un
alt termen completul corect compus n-a mai verificat considerand ca se afla sub imperiul unei
incheieri interlocutorii - nulitatea hotararii;

!!!!! DACA INSA incheierea interlocutorie privind acordarea unui termen de amanare
pentru faptul ca avocat este bolnav nu se valorifica in hotarare astfel nu atrage
nulitatea -> se apreciaza cazual), dar poate atrage uneori si nulitatea actelor precedente.

4. Nulitatea nu opereaza de drept daca nu a fost constatata de instanta, actul de

procedura ramane valabil si produce efecte; daca toate caile de atac au fost epuizate, nulitatea
ramane defintiv acoperita.
 B. DECADEREA

DECADEREA este sanctiunea care consta in pierderea dreptului de a exercita o cale de atac sau de a
indeplini orice alt act de procedura, daca nu a fost repectat termenul imperativ prevazut de lege:

CONDITII:

a. Existenta unui termen imperativ legal absolut, inauntrul caruia trebuie

exercitate dreptul procedural.

- Sunt asimilate cazurile cand legea a stabilit un termen fix, cand legea prevede ca un act
trebuie facut intr-un anumit moment procesual (art.204 CPC) chiar si atunci cand nu e
mentionata expres sanctiunea decaderii; chemarea in garantie (caz de decadere) sau cand legea
stabileste o anumita ordine de efectuare a actelor de procedura (art.44 CPC daca au inceput
dezbaterile, judecatorul nu mai poate fi recuzat; de indata ce au fost cunoscute nu trebuie
facute alte acte de procedura inainte de recuzare).

b. Partea sa nu fi exercitat dreptul procedural inauntrul acestui termen

- Decaderea nu intervine in cazul drepturilor procedurale ale instantei.

c. Sa nu existe o derogare expresa de la sactiunea decaderii

DECADEREA NU INTERVINE DACA:

a. Exista o dispozitie expresa a legii in acest sens (pentru un anumit termen nu intervine
decaderea, ci o alta sanctiune; art.262(3)(4) daca faptul ca nu ai facut expretiza nu decurge din
faptul ca nu ai depus onorariul partea nu depune onorariu, si expertiza nu s-a facut pt ca era
expertul decedat, nu pentru ca nu s-a depus onorariul).

b. In cazul partilor legate printr-un raport de solidaritate sau indivizibilitate, una dintre parti
a facut actul in termen (actul profita si celorlalti).

c. Partea interesata renunta la acest drept (renuntarea trebuie sa fie expresa; nu este
renuntare daca partea omite sa invoce decaderea din dreptul celeilalte parti care decade ea
insasi din dreptul de invoca decaderea celeilalte parti?; art.204(3) caz de modificare a cererii de
chemare in judecata, nu este suficient ca paratul sa uite decaderea reclamantului, tacerea
paratului e eliminata de instanta acordul expres al partilor nu este un caz de decadere, avand
in vedere ca partile fac un acord expres; art.255(2) pct.5 pentru a fi validate e necesar acordul
expres al celuilalte, nu cand partea interesata a omis sa invoce exceptia decaderii).

Daca ai o nulitate absoluta si nu o invoci, nu esti decazut din termen, insa va raspunde pentru
pagubele pricinuite partii adverse (lipsa calitatii procesuale a partii adverse care si-a cedat
drepturile inainte de inceperea procesului)- art.247(3) CPC).

d. Legea stabileste in mod expres o alta sanctiune.

e. Partea interesata dovedeste ca a fost impiedicata de motive temeinic justificate.

 Exista o opinie potrivit careia, termenul trebuie sa fie numai imperativ, trebuind sa opereze si pentru
termenele judecatoresti art.185 CPC. BRICIU: decaderea nu poate opera decat pentru termen legale
(nu este de acord).

REGIMUL DE INVOCARE A DECADERII

CINE POATE INVOCA? IN CE TERMEN? PRIN CE MIJLOC?

Norme de ordine Oricare dintre parti, In orice faza a procesului,
publica procuror, instanta din daca legea nu prevede altfel;
oficiu Exceptie, daca procesul este
in curs.

Norme de ordine Partea vatamata Pana la primul termen de

private (regula) judecata care are loc dupa
Vezi discutia cu tacerea cunoasterea motivului
partii care ar putea decaderii, daca legea nu
invoca decaderea!!! prevede expres alt moment.

Art.204(4) a ramas de ordine private. Dar prin caracterul expres al acordului da posibilitatea paratului
sa invoce exceptia??

EFECTELE DECADERII

1. Pierderea dreptului procesual ce nu a fost exercitat in termen, actul de procedura facut

peste termen este lovit de nulitate (nulitate derivata pt ca a fost lipsit de dreptul de mai face
actul cererea modificatoare act nul derivat din decadere).

Art.185 (1), teza a II-a.

2. Dreptul subiectiv civil nu este atins, insa, indirect, decaderea poate duce la pierderea
unei componente a acestuia (esti decazut din dreptul de a face apel, ramanand defintiva
hotararea in prima instanta cu autoritate de lucru judecat).

3. Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, ele pot fi
folosite;

4. Decaderea isi produce efectele doar daca a fost constatata de catre instanta. Daca nu a
fost consatata, actul ramane perfect valabil si produce efecte; daca toate caile de atac au fost
epuizate, sanctiunea ramane definitiv inoperanta.

REPUNEREA IN TERMEN

*** Implinirea termenului art.182(1) (2) NCPC legiuitorul a prevazut ca programul instantei inceteaza
la o anumita o ora, dar ca actul poate fi depus prin posta, de ex., pana la ora 24:00 a ultimei zile in care
 se poate indeplini actul de procedura art.183 CPC conteaza cand a fost depus la posta cu scrisoare
recomandata cu confirmare de primire, nu in momentul in care a ajuns la instanta.

Nu exista o prevedere similara si pentru fax sau mail, pentru ca legiuitorul nu a avut certitudinea ca
metoda inregistrarii datei faxului sau mailului in ultima zi a termenului (fata de posta); daca insa mai ai
2/3 zile pana la expirarea termenului, poti veni a doua zi sa verifici daca a ajuns (teoretic se poate, dar
daca e vorba de ultima zi a termenului, 183 vobeste de curierat, posta).

SEDIUL MATERIEI art.186 NCPC

Procedura repunerii in termen poate avea loc atunci cand exista motive temeinic justificare pentru
intarziere. Motivele temeinic justificate inlocuieste formularea motive mai presus de vointa partilor (caz
fortuit) din VCPC.

PROCEDURA REPUNERII IN TERMEN

Trebuie solicitat in cel mult 15 zile de la incetarea cauzei care a constituit motiv temeinic justificat. Si
repeunerea in termen si actul trebuie facute deodata.

Daca pentru calea de atac este pevazuta o alta durate de timp, termenul de 15 zile se va raporta la
termenul prevazut de lege pentru exercitarea caii de atac.

Cererea de repunere in termen se face la instanta competenta sa solutioneze cererea privitoare la

dreptul neexercitat in termen.

COMPARATIE INTRE DECADERE SI NULITATE

ASEMANARI DEOSEBIRI
1. Actul nul si cel tardiv sunt lipsite Nulitatea opereaza in cazul nerespectarii formelor
de efecte din punct de vedere al functiilor legale si a termenelor prohibitive.
lor procedurale, dar pot produce efecte. Decaderea opereaza in cazul nerespectarii
termenelor legale imperative
2. Ambele sunt de drept strict; nu Nulitatea conditionata de vatamare presupune
pot fi extinse prin analogie; imposibilitatea inlaturarii vatamarii altfel decat prin
anularea actului
Decaderea opereaza prin simplul fapt al expirarii
termenului
3. Nimeni nu se poate prevala de o Nulitatea actul nul va putea fi refacut in conditiile
nulitate/decaderea pricinuita de propriul legii.
fapt. Decaderea actul tardiv nu mai poate fi refacut,
stingandu-se insusi dreptul procesual.
4. Au un regim juridic similar, dupa cum norma incalcata este dispozitiva sau imperativa.

AMENZILE JUDICIARE- LA SEMINAR

 JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

PANA LA: Cercetarea procesului. Faza scrisa

DREPTUL DE A SESIZA INSTANTA

A. Titularii dreptului:

1. Orice persoana poate sesiza instanta pentru apararea drepturilor sau intereselor legitime

2. Alte personae carora legea le confera acest drept in mod expre;

3. Instanta, din oficiu, in cazurile expres prevazute de lege.

B. PROCEDURI PREALABILE SESIZARII INSTANTEI

Art.193 NCPC procedura prealabila

(2) sanctiunea decaderea.

Procedurile prealabile sunt reglementate prin norme de ordine privata, daca legea nu prevede altfel.

Exceptia de la alin.(3) in materia dezbaterii procedurii succesorale - norma de ordine publica.

Justificarea aparitiei acestei prevederi rezida in imprejurarea de ordine publica conform careia instanta
trebuie sa stie numarul acelora care sunt acceptanti. art.78 Cpc. Sanctiunea respingerea cererii ca
inadmisibila. Daca totusi reclamantul depune in timpul procesului incheierea .

In ceea ce priveste cererea de chemare in judecata, cuprinsul cererii de chemare in judecata- art.194
Cpc.

Cererea de chemare in judecata este actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza
instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punand in miscare actiunea civila.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata- art.194.Cpc

a. Datele de identificare a partilor

Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele si prenumele, sau, dupa caz, denumirea
oricareia dintre parti este nula. Dispozitiile art.200 sunt aplicabile.

- Numele si calitatea celui care reprezinta partea in process

- La cerere, se alatura in mod obligatoriu dovada calitatii de reprezentant art.151 NCPC.

- In caz de coparticipare procesuala art.202 NCPC

 - Domiciliul daca reclamantul locuieste in strainatate, va trebui sa aleaga unde urmeaza
sa I se faca toate comunicarile privind procesul.

- Numele, prenumele, calitatea celui care reprezinta partea in process

Art.202 (1) Cpc.

- Obiectul cererii fixeaza competenta si stabileste baza de calcul a taxei judiciare de

timbre.

- Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde obiectul cererii este nula (neindicarea
totala a obiectului). Restul elementelor atrag nulitati virtuale.

Dispozitiile art.200 NCPC sunt aplicabile.

2. Aratarea motivelor de fapt si de drept

Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde motivele de fapt ale acesteia este nula. Dispozitiile
art.200 CPC sunt aplicabile.

Nulitatea expresa intervine doar pentru neindicarea motivelor de fapt; pentru neindicarea motivelor
de drept, intervine nulitatea virtuala.

3. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Daca dovada constituie inscrisuri, trebuie depuse in copie certificate, si in numarul a cate parti sunt.
Intrebarile la interogatoriu trebuie depuse odata cu cererea de chemare in judecata daca interogatoriul
se ia in scris. Ca regula, se ia verbal (pt persoana in strainatate se ia in scris). Pentru persoana in tara,
nu se depun si intrebarile, ci doar se cere interogatoriul prin cererea de chemare in judecata.

Pentru solicitarea probei cu martori, in cererea de chemare in judecata se indica martorii si domiciliul
acestora.

In cazul in care se solicita expertiza, Briciu partea ar trebui indica obiectivul expertizei care este
intrinsec ei pentru a evalua caracterul intemeiat al ei (sigur ca obiectivele pot fi modificate ulterior la
primul termen)

4. Semnatura

Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde semnatura partii sau a reprezentantului acestuia este
nula. Dispozitiile art.200 sunt aplicabile. Lipsa semnaturii atrage nulitatea expresa, dar poate fi
complinita in tot cursul procesului.

Daca este nesemnata, si reclamantul e lipsa la primul termen, instant va cita reclamantul si ii va da
termen petru semnarea cererii, in cazul in care nu se prezinta, sau se prezinta, dar nu semneaza
nulitatea cererii.

Lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul judecatii in fata primei instante in conditiile art.196(2)
NCPC.
Conditiile extrinseci ale cererii de chemare in judecata: netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage
nulitatea cererii de chemare in judecata art.197 NCPC; OG 80/2013.

Acel procent privind taxa de timbre scade odata cu marirea valorii.

- Cererile evaluabile in bani de regula, taxa proportionala si progresiva cu valoarea

cererii.

- Cererile neevaluabile in bani taxa fixa. Se platesc anticipat odata cu cererea de

chemare in judecata. Daca nu este platita, nu intervine nulitatea fara effect dilatoriu, instanta ii
pune in vedere si sa calculeze cat trebuie sa plateasca.

Taxele se platesc anticipat, cu exceptiile prevazute de lege.

Impotriva modului de stabilire a taxei, reclamantul poate face o cerere de reexaminare la aceeasi instant,
3 zile de la data comunicarii taxei datorate (doar cel obligat sa plateasca).

Cererea este scutita de taxa si se solutioneaza de catre un alt ccomplet de judecata, in camera de
consiliu, fara citarea partilor si pronunta o hotarare defintiva. Poate fi o scutire totala/partial, esalonarea
platilor aceasta trebuie comunicata la Administratia Financiara.

Timbrarea la seminar