Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 1431 din 3 noiembrie 2010 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de
natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei si Guvern, formulata de Presedintele
enatului
Publicata in !onitorul "ficial nr. #$%&2010 ' !. "f. #$% & 12 noiembrie 2010
(. Prin )dresa nr. ***+ 3.,31 din 1, octombrie 2010, presedintele enatului a solicitat -urtii
-onstitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 14. lit. e/ din -onstitutia Romaniei, republicata,
precum si ale art. 11 alin. 01/ lit. ).e/ din 1e2ea nr. 4#&1,,2 privind or2anizarea si functionarea
-urtii -onstitutionale, sa constate e3istenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre
Parlamentul Romaniei si Guvern, conflict declansat prin oprirea procedurii le2islative de la enat
a proiectului 1e2ii educatiei nationale si an2ajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui
proiect.
-ererea a fost inre2istrata la -urtea -onstitutionala sub nr. 14.,#1 din 1, octombrie 2010 si
formeaza obiectul Dosarului nr. 4.22, 4&2010.
(n motivarea cererii se sustin, in esenta, urmatoarele5
Guvernul Romaniei a transmis -amerei Deputatilor, ca prima -amera sesizata, in temeiul art. #4
alin. 01/ din -onstitutie, proiectul 1e2ii educatiei nationale la data de 12 aprilie 2010. Pe baza
Raportului comisiei de specialitate, proiectul a fost dezbatut in plenul -amerei Deputatilor in
zilele de 1%61, mai si a fost adoptat la 1, mai 2010. Proiectul a fost inaintat enatului, in
calitate de -amera decizionala, unde a fost sesizata pentru raport -omisia de invatamant si
stiinta la data de 2. mai 2010. -omisia nu a putut finaliza dezbaterile datorita comple3itatii
proiectului, insa pana la acest moment a desfasurat o activitate laborioasa, dezbatand si
adoptand, de foarte multe ori in unanimitate, peste 110 articole, dupa o lar2a consultare a
factorilor de raspundere din invatamant.
(n aceste conditii, Guvernul Romaniei a adresat la 13 octombrie 2010 o scrisoare Parlamentului
Romaniei prin care a informat ca a 7otarat sa isi an2ajeze raspunderea asupra proiectului 1e2ii
educatiei nationale si a solicitat declansarea procedurilor parlamentare necesare. 8irourile
permanente ale celor doua -amere intrunite la 1% octombrie 2010 au stabilit data de 2%
octombrie pentru sedinta comuna in vederea an2ajarii raspunderii Guvernului. e apreciaza ca in
acest fel Guvernul a oprit, practic, procedura parlamentara si a impiedicat Parlamentul sa isi
finalizeze atributia constitutionala de a adopta aceasta le2e, aro2andu'si astfel acte, atributii si
competente care, potrivit -onstitutiei, apartin Parlamentului, cele doua autoritati publice intrand
astfel intr'un conflict juridic de natura constitutionala.
e arata ca, prin acest demers, Guvernul a sfidat rolul Parlamentului de unica autoritate
le2iuitoare, consacrat de art. .1 alin. 01/ din -onstitutie, si a incalcat principiul separatiei
puterilor consacrat de art. 1 alin. 04/ din -onstitutie, creand un precedent foarte periculos prin
care se poate 2eneraliza o practica de ocolire a dezbaterilor parlamentare.
-u privire la conditiile an2ajarii raspunderii Guvernului asupra unui proiect de le2e se invoca
Decizia -urtii -onstitutionale nr. 1.$$# din 1% noiembrie 200,, publicata in !onitorul "ficial al
Romaniei, Partea (, nr. 40 din 1, ianuarie 2010, aratandu'se ca prin aceasta -urtea a decis ca
an2ajarea raspunderii asupra unui proiect este neconstitutionala, considerand ca ocolirea
procedurii de e3aminare si dezbatere a proiectului de le2e atat in comisiile de specialitate, cat si
in plenul fiecarei -amere si recur2erea la an2ajarea raspunderii asupra acestui proiect nu isi
2aseste o motivare.
e mai arata ca Guvernul nu putea opri procedura parlamentara si pentru faptul ca, potrivit
Re2ulamentului enatului, nu putea decide retra2erea proiectului cata vreme acesta fusese deja
adoptat de -amera Deputatilor, fiind obli2at sa lase procedura parlamentara sa isi urmeze cursul
firesc.
Pentru motivele aratate, se solicita -urtii -onstitutionale sa constate e3istenta conflictului juridic
de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei si Parlament cu privire la proiectul 1e2ii
educatiei nationale si sa obli2e Guvernul sa renunte la procedura an2ajarii raspunderii.
(n conformitate cu dispozitiile art. 3$ alin. 01/ din 1e2ea nr. 4#&1,,2, cererea a fost comunicata
presedintilor celor doua -amere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor
de vedere asupra continutului conflictului juridic de natura constitutionala si a eventualelor cai
de solutionare a acestuia.
-amera Deputatilor a comunicat, cu )dresa nr. $1&4.,%3 din 2$ octombrie 2010, inre2istrata la
-urtea -onstitutionala cu nr. 1$.21# din 2$ octombrie 2010, punctul sau de vedere in sensul ca
9nu a aparut, nu e3ista si nici nu poate e3ista conflictul juridic de natura constitutionala intre
Parlamentul Romaniei si Guvern, conflict declansat datorita opririi la enat a procedurii
le2islative referitoare la proiectul 1e2ii educatiei nationale si a an2ajarii raspunderii Guvernului
asupra acestui proiect9.
e arata mai intai faptul ca nu e3ista un astfel de conflict intre -amera Deputatilor si Guvern,
nee3istand vreo sesizare din partea Presedintelui -amerei Deputatilor in acest sens. Din acest
punct de vedere, un eventual conflict ar putea e3ista numai intre o parte a enatului si Guvern.
(nvocandu'se definitia data sinta2mei 9conflict juridic de natura constitutionala9, se apreciaza
ca, in cauza, nicio autoritate publica nu si'a aro2at puteri, atributii sau competente care, potrivit
-onstitutiei, sa apartina altor autoritati publice, intrucat, potrivit art. 114 din 1e2ea
fundamentala, Guvernul avea posibilitatea de a'si asuma raspunderea asupra unui proiect de
le2e. )ceasta nu poate avea semnificatia opririi procesului le2islativ, pentru ca un asemenea
proces poate fi continuat de catre enat in calitate de -amera decizionala. :ot astfel, nu se poate
constata omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a
indeplini anumite acte care intra in atributiile lor.
e mai arata ca an2ajarea raspunderii Guvernului a fost necesara tocmai pentru inlaturarea unui
blocaj institutional si pentru buna functionare a institutiilor si a autoritatilor publice cu atributii
in domeniul educatiei nationale si nicidecum pentru crearea unui astfel de blocaj. " atare
concluzie rezulta din faptul ca, dupa circa # luni de la depunerea proiectului 1e2ii educatiei
nationale, acesta se 2asea tot in dezbaterea Parlamentului 0enatului/, fiind e3aminate doar
aproape jumatate dintre te3tele acestui proiect. ub acest aspect este si motivarea Guvernului
asupra necesitatii asumarii raspunderii sale, considerand ca a fost depasit un termen rezonabil
pentru finalizarea procesului le2islativ.
(n sfarsit, cu referire la considerentele care au fundamentat Decizia nr. 1.$$#&200,, se mai
apreciaza ca structura politica a -omisiei de invatamant a enatului nu permite adoptarea 1e2ii
educatiei nationale, opozitia avand un numar mai mare de membri decat partidele politice aflate
la putere, iar efectul este ter2iversarea adoptarii la enat a le2ii in cauza. "r, neadoptarea pana in
prezent si depasirea termenului rezonabil de adoptare a le2ii in cauza ar putea crea mari
dificultati referitoare la procesul de reforma in domeniul educatiei nationale, care este prioritar
pentru Romania.
(n concluzie, se solicita -urtii -onstitutionale sa constate ca nu e3ista niciun conflict juridic de
natura constitutionala intre Parlament si Guvern, iar an2ajarea raspunderii acestuia din urma
asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale este conforma prevederilor -onstitutiei.
enatul a comunicat, cu )dresa nr. ('2.43% din 2$ octombrie 2010, inre2istrata la -urtea
-onstitutionala cu nr. 1$.232 din 2$ octombrie 2010, punctul sau de vedere in sensul ca sesizarea
formulata este intemeiata.
)stfel, se arata ca desi, la o prima analiza a dispozitiilor art. 114 din -onstitutie, s'ar putea
deduce ca posibilitatea an2ajarii raspunderii nu este supusa niciunei conditii, -urtea
-onstitutionala, prin Decizia nr. 1.$$#&200,, a statuat ca posibilitatea Guvernului de a recur2e la
o astfel de procedura nu poate fi e3ercitata nein2radit de catre Guvern, intrucat admiterea unei
asemenea ipoteze ar insemna eludarea principiului fundamental al separatiei puterilor in stat.
Prin urmare, in sensul interpretarii date de -urtea -onstitutionala dispozitiilor art. 114 din
-onstitutie, Guvernul nu poate recur2e la procedura an2ajarii raspunderii in fata Parlamentului
ori de cate ori constata ca Parlamentul nu dezbate ori nu adopta un proiect de le2e pe cat de
repede si'ar dori sau cand constata ca dezbaterile le2islative conver2 intr'o directie nedorita de
acesta, ci numai atunci cand fie proiectul de le2e respectiv nu a fi2urat in pro2ramul de
2uvernare 6 caz in care votul dat la investitura nu mai este suficient, fie in cazul in care, fata de
pro2ramul de 2uvernare aprobat de Parlament prin acordarea votului de incredere, masura
le2islativa respectiva a devenit imperios necesar a fi adoptata altfel decat prin procedurile
le2islative obisnuite. "r, prin decizia de a'si an2aja raspunderea asupra proiectului 1e2ii
educatiei nationale 6 in conditiile in care, in prezent, la enat, in calitate de -amera decizionala,
se afla in dezbaterea comisiilor permanente un proiect de le2e cu acelasi obiect de re2lementare
initiat de Guvern si depus la Parlament in luna aprilie a acestui an, iar in pro2ramul de 2uvernare
al actualului cabinet educatia fi2ureaza ca o componenta esentiala a dezvoltarii durabile pentru
orice societate, ce reclama o reflectare unitara, completa, sistematica si coerenta a domeniului, cu
participarea tuturor se2mentelor sociale implicate in acest proces, Guvernul actioneaza
discretionar, depasindu'si competentele.
e mai arata faptul ca, potrivit art. #$ din -onstitutie, numai prima -amera competenta are
obli2atia de a se pronunta intr'un anumit termen asupra unei initiative le2islative aflate in
dezbaterea sa, tocmai pentru a da posibilitatea -amerei decizionale sa analizeze si sa dezbata 6
in alte termene decat cele impuse primei -amere 6 o initiativa le2islativa. e considera ca nu
este intemeiat ar2umentul potrivit caruia structura politica a comisiei de specialitate nu mai
permite adoptarea proiectului de le2e aflat in dezbaterea enatului, pentru ca determinanta in
adoptarea unei le2i nu este structura politica a unei comisii permanente 6 care depune numai un
raport 6 ci structura politica a unei -amere a Parlamentului, care in final este cea care adopta o
le2e dincolo de solutia prevazuta in raport. e apreciaza ca actuala structura politica a enatului
nu numai ca permite, dar poate si impune o anumita solutie le2islativa convenabila Guvernului.
;ata de cele aratate, se apreciaza ca sin2ura ratiune a deciziei Guvernului de a'si an2aja
raspunderea in fata Parlamentului asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale este aceea ca,
uzand de majoritatea parlamentara favorabila, acesta doreste sa impuna Parlamentului, in cazul
de fata enatului, printr'o procedura rapida, lipsita de orice fel de dezbateri, adoptarea unei le2i,
ceea ce reprezinta o infran2ere a competentelor constitutionale ale Parlamentului.
(n sfarsit, se mai sustine ca decizia Guvernului incalca si prevederile art. 14# alin. 04/ din
-onstitutie, care consacra caracterul 2eneral obli2atoriu al deciziilor -urtii -onstitutionale, atat
in ceea ce priveste considerentele, cat si dispozitivul acestora. e conc7ide in sensul ca decizia
Guvernului de a'si an2aja raspunderea in fata Parlamentului asupra unei le2i a educatiei
nationale, in conditiile in care enatul este deja sesizat, in calitate de -amera decizionala, cu un
proiect de le2e care are acelasi obiect de re2lementare, este un act prin care se incalca
competentele Parlamentului in materia le2iferarii.
Guvernul a comunicat, cu )dresa nr. $&%.143&4.8. din 22 octombrie 2010, inre2istrata la -urtea
-onstitutionala sub nr. 1$.1.1 din 22 octombrie 2010, punctul sau de vedere in sensul ca nu se
poate retine e3istenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern,
nefiind in situatia aro2arii de catre Guvern a unor competente care apartin altor autoritati publice,
in speta Parlamentului.
e arata in acest sens ca insasi 1e2ea fundamentala consacra doua institutii juridice ce permit
Guvernului sa participe, in mod e3ceptional, la actul le2iferarii, si anume an2ajarea raspunderii
Guvernului si dele2area le2islativa.
e sustine ca nu au fost incalcate nici dispozitiile constitutionale care consacra principiul
separatiei puterilor in stat, intrucat varianta pentru care Guvernul si'a an2ajat raspunderea
reprezinta tocmai forma adoptata de -amera Deputatilor, valorificand astfel imbunatatirile aduse
solutiilor le2islative initiale, ca urmare a amendamentelor si dezbaterilor in cadrul acestei
-amere a Parlamentului. (n plus, conform art. 114 alin. 03/ din -onstitutie, la proiectul de le2e
pentru care Guvernul si'a asumat raspunderea pot fi formulate amendamente, imprejurare care
permite parlamentarilor sa intervina in continutul efectiv al proiectului de le2e.
e mai arata ca, in conditiile in care la nivelul enatului 6 in calitate de camera decizionala 6
proiectul a inre2istrat un veritabil blocaj 0sesizarea enatului cu proiectul de le2e avand loc la
data de 21 mai 2010/ si data fiind necesitatea re2lementarii cu ma3ima celeritate, domeniul fiind
de importanta ma3ima, intreruperea procedurii de e3aminare si dezbatere a proiectului de le2e la
nivelul enatului poate fi apreciata drept le2itima si oportuna. Potrivit art. 32# din proiectul de
le2e e3aminat, acest act normativ ar urma sa intre in vi2oare in termen de 30 de zile de la
publicarea in !onitorul "ficial al Romaniei, Partea (. (n plus, masurile de reor2anizare a
invatamantului preuniversitar si universitar pe care implementarea dispozitiilor acestei le2i le
2enereaza nu pot fi aplicate uno ictu, necesitand elaborarea si adoptarea unei ample si comple3e
le2islatii secundare in aceasta materie, care sa fie de natura sa asi2ure aplicarea, de o maniera
adecvata si eficienta, a prevederilor le2ii. (n consecinta, 9conte3tul in care ar urma sa fie asumata
raspunderea asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale prezinta neindoielnic sensibile elemente
de diferenta fata de momentul septembrie 200,, motivele relevate in Decizia -urtii
-onstitutionale nr. 1.$$#&200, fiind inlaturate9.
(n sfarsit, referitor la afirmatia din sesizare, potrivit careia Guvernul creeaza un precedent foarte
periculos prin care se poate 2eneraliza o practica de ocolire a dezbaterilor parlamentare, se arata
ca noul -od civil a fost adoptat prin 1e2ea nr. 2%#&200,, in temeiul prevederilor art. 114 alin. 03/
din -onstitutie, in urma an2ajarii raspunderii Guvernului in fata -amerei Deputatilor si
enatului, in sedinta comuna din data de 22 iunie 200,. "r, la acel moment, proiectul era adoptat
la enat, aflandu'se in dezbaterea -amerei Deputatilor, iar in raportul -omisiei juridice, de
disciplina si imunitati a -amerei Deputatilor, s'a constatat ca proiectul de le2e 9a ramas fara
obiect ca urmare a adoptarii 1e2ii nr. 2%#&200, privind -odul civil, prin an2ajarea raspunderii
Guvernului9.
((. Dezbaterile asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala au
avut loc la data de 2# octombrie 2010 si s'au desfasurat potrivit prevederilor art. 3$ alin. 02/ din
1e2ea nr. 4#&1,,2, cu citarea partilor si ascultarea concluziilor reprezentantilor acestora. )u fost
prezenti autorul sesizarii, presedintele enatului, domnul !ircea'Dan Geoana, reprezentantul
enatului, domnul :oni Grebla, presedinte al -omisiei juridice, de disciplina si imunitati a
enatului, reprezentantul -amerei Deputatilor, domnul profesor universitar doctor G7eor27e
(ancu, sef al erviciului juridic al -amerei Deputatilor, precum si reprezentantul Guvernului,
doamna -<nt7ia -armen -urt, consilier de stat. ustinerile acestora au fost consemnate in
inc7eierea de la acea data, cand -urtea, avand in vedere dispozitiile art. $1 alin. 01/ teza a doua
din 1e2ea nr. 4#&1,,2, a dispus repunerea cauzei pe rol si redesc7iderea dezbaterilor, cu citarea
partilor implicate in conflict.
Dezbaterile au fost reluate la data de 3 noiembrie 2010, in prezenta reprezentantului enatului,
domnul :oni Grebla, presedinte al -omisiei juridice, de disciplina si imunitati a enatului, a
reprezentantului -amerei Deputatilor, domnul profesor universitar doctor G7eor27e (ancu, sef al
erviciului juridic al -amerei Deputatilor, si a celui al Guvernului, doamna -<nt7ia -armen
-urt, consilier de stat.
)vand cuvantul, reprezentantul enatului, domnul :oni Grebla, arata ca, in plus fata de cele
aratate la termenul anterior, doreste sa sublinieze o serie de elemente de natura sa sustina opinia
e3primata in sensul ca in cauza e3ista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament
si Guvern.
)rata in acest sens ca e3ista o diferenta de viziune intre Guvern si enat cu privire la institutia
an2ajarii raspunderii asupra unui proiect de le2e. )stfel, viziunea Guvernului este absolutista, in
sensul ca acest drept al Guvernului nu poate fi respins niciodata. Din perspectiva enatului, in
acord cu jurisprudenta -urtii -onstitutionale in materie, dreptul Guvernului de a'si an2aja
raspunderea cu privire la un proiect de le2e nu este limitat, insa acesta trebuie astfel e3ercitat
incat sa nu paralizeze activitatea normala a Parlamentului. -iteaza in acest sens din Decizia nr.
1.$$#&200, a -urtii -onstitutionale, subliniind si faptul ca puterile statului nu trebuie sa isi
rezolve conflictele decat in spiritul bunelor practici politice.
!ai arata ca nu se justifica ur2enta recur2erii la aceasta procedura, iar de esenta an2ajarii
raspunderii, dincolo de caracterul comple3 al re2lementarii, este ca le2ea care intra in vi2oare sa
aiba aplicabilitate imediata.
Reprezentantul -amerei Deputatilor, domnul G7eor27e (ancu, arata ca se mentin de catre
-amera Deputatilor opiniile e3primate la termenul anterior, cu o serie de precizari5 daca e3ista
un conflict, acesta nu este intre Parlament si Guvern, ci, eventual, intre enat si Guvern,
deoarece nu e3ista nicio sesizare a presedintelui -amerei Deputatilor cu privire la e3istenta
vreunui conflict= nu este vorba despre oprirea procedurii le2islative la enat, procesul le2islativ
fiind continuat in aceasta -amera= prin an2ajarea raspunderii, Guvernul a incercat sa inlature
blocajul creat in Parlament, unde proiectul 1e2ii educatiei nationale a stat mai mult de . luni= nu
este vorba despre o aro2are de competente de catre Guvern, deoarece, potrivit art. 114 din
-onstitutie, acesta este sin2urul competent sa isi an2ajeze raspunderea= an2ajarea raspunderii se
poate face in paralel cu dezbaterea le2ii in Parlament, sub acest aspect art. 114 din -onstitutie
necontinand nicio distinctie, iar acolo unde le2ea nu distin2e, nici interpretul nu o poate face. (n
concluzie, in cauza nu e3ista conflict juridic de natura constitutionala.
Reprezentantul Guvernului, doamna -<ntia -armen -urt, arata ca Guvernul isi mentine toate
ar2umentele e3puse anterior. )rata ca instanta de contencios constitutional este c7emata sa
e3ercite un control de conformitate, iar nu unul de oportunitate, precum si faptul ca bunele
practici nu pot forma obiectul unui conflict. Procedura an2ajarii raspunderii este la latitudinea
e3clusiva a Guvernului, iar, in ceea ce priveste ur2enta re2lementarii, arata ca aceasta e3ista, in
conditiile in care Guvernul, pentru aplicarea acesteia, urmeaza sa adopte peste 100 de acte
normative.
(n replica, reprezentantul enatului arata ca obiectul conflictului nu este acela ca s'a blocat
procedura le2islativa, ci faptul ca prin aceasta procedura Guvernul a ocolit competenta
Parlamentului.
Presedintele declara inc7ise dezbaterile.
->R:4),
e3aminand cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala, formulata de
presedintele enatului, punctele de vedere ale enatului, -amerei Deputatilor si Guvernului,
raportul intocmit de judecatorul'raportor, sustinerile reprezentantilor autoritatilor publice aflate
in conflict, dispozitiile -onstitutiei si ale 1e2ii nr. 4#&1,,2 privind or2anizarea si functionarea
-urtii -onstitutionale, retine urmatoarele5
(((. -urtea -onstitutionala a fost le2al sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 14.
lit. e/ din -onstitutie, precum si ale art. 1, 10, 34 si 3$ din 1e2ea nr. 4#&1,,2, sa se pronunte
asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul
Romaniei si Guvern privitor la 9oprirea procedurii le2islative de la enat a proiectului 1e2ii
educatiei nationale si an2ajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui proiect.9
43aminand modul de derulare a procesului le2islativ cu privire la proiectul 1e2ii educatiei
nationale, se constata urmatoarele5
in e3ercitarea dreptului sau constitutional de initiativa le2islativa, prevazut de art. #4 din 1e2ea
fundamentala, Guvernul a transmis -amerei Deputatilor, in calitate de prima -amera sesizata,
proiectul 1e2ii educatiei nationale, la data de 12 aprilie 2010=
la data de 1, mai 2010, proiectul a fost adoptat de -amera Deputatilor, sub titlul 91e2ea
educatiei nationale si invatarea pe tot parcursul vietii9, fiind inaintat enatului, in calitate de
-amera decizionala, la aceeasi data=
la enat proiectul a fost inre2istrat sub nr. 1 344&2. mai 2010, fiind declansata procedura de
dezbatere in -omisiile de specialitate sesizate in fond sau pentru aviz= ultima mentiune din fisa
actului aflata pe site'ul acestei -amere se refera la data de 22 iunie 2010 si priveste avizul de la
-omisia pentru bu2et, finante, activitate bancara si piata de capital. (n cuprinsul sesizarii
formulate de presedintele enatului se arata ca proiectul de le2e se afla din data de 2. mai 2010
la -omisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport, comisie care nu a putut finaliza dezbaterile
datorita comple3itatii proiectului=
in sedinta de Guvern din data de 12 octombrie 2010, la . luni de la data transmiterii proiectului
de le2e catre Parlament, Guvernul a 7otarat an2ajarea raspunderii asupra proiectului 1e2ii
educatiei nationale, apreciata ca fiind 9o le2e e3trem de importanta pentru modernizarea
invatamantului romanesc9, parte componenta a procesului de reforma a statului=
in sedinta comuna a 8irourilor permanente ale -amerei Deputatilor si enatului din ziua de 1%
octombrie 2010, inainte de sesizarea -urtii -onstitutionale de catre presedintele enatului, a fost
discutata solicitarea Guvernului, transmisa de primul'ministru al Romaniei, cu privire la
an2ajarea raspunderii asupra 1e2ii educatiei nationale si declansarea procedurilor parlamentare
necesare, stabilindu'se urmatorul calendar pentru an2ajarea raspunderii5 luni, 2$ octombrie 2010,
orele 1$.00, depunere de amendamente= joi, 2% octombrie 2010, sedinta comuna a celor doua
-amere ale Parlamentului in vederea an2ajarii raspunderii Guvernului=
la data de 1, octombrie 2010, presedintele enatului a transmis -urtii -onstitutionale sesizarea
pentru solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei si
Guvern privitor la 9oprirea procedurii le2islative de la enat a proiectului 1e2ii educatiei
nationale si an2ajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui proiect.9
(+. (n ceea ce priveste notiunea de conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritati
publice, -urtea -onstitutionala a statuat, prin Decizia nr. $3 din 2% ianuarie 200$, publicata in
!onitorul "ficial al Romaniei, Partea (, nr. 144 din 1# februarie 200$, ca acesta presupune 9acte
sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aro2a puteri, atributii sau competente,
care, potrivit -onstitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice,
constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in
obli2atiile lor9. De asemenea, prin Decizia nr. ,# din # februarie 200%, publicata in !onitorul
"ficial al Romaniei, Partea (, nr. 1., din $ martie 200%, -urtea a retinut5
9-onflictul juridic de natura constitutionala e3ista intre doua sau mai multe autoritati si poate
privi continutul ori intinderea atributiilor lor decur2and din -onstitutie, ceea ce inseamna ca
acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau ne2ative, si care pot crea blocaje
institutionale.9 (n sfarsit, -urtea a mai statuat ca te3tul art. 14. lit. e/ din -onstitutie 9stabileste
competenta -urtii de a solutiona in fond orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre
autoritatile publice, iar nu numai conflictele de competenta nascute intre acestea9. 0Decizia nr.
2#0 din 10 martie 200%, publicata in !onitorul "ficial al Romaniei, Partea (, nr. 2,0 din 1$
aprilie 200%/.
;ata de circumstantierea realizata in jurisprudenta citata cu privire la atributia conferita -urtii
-onstitutionale de art. 14. lit. e/ din -onstitutie, rezulta ca in prezenta cauza -urtea urmeaza sa
se pronunte cu privire la faptul daca, prin an2ajarea raspunderii cu privire la un proiect de le2e
aflat in dezbatere parlamentara, proiect al carui initiator este, adoptat ulterior de -amera
Deputatilor, Guvernul si'a aro2at competente care, potrivit -onstitutiei, nu ii apartin, a incalcat
competenta Parlamentului de unica autoritate le2iuitoare, ori a creat orice alt conflict juridic de
natura constitutionala.
+. )nalizand te3tele constitutionale de referinta, se constata urmatoarele5
Potrivit art. .1 alin. 01/ din -onstitutie, 9Parlamentul este or2anul reprezentativ suprem al
poporului roman si unica autoritate le2iuitoare a tarii9.
Potrivit art. 102 alin. 01/ din -onstitutie, 9Guvernul, potrivit pro2ramului sau de 2uvernare
acceptat de Parlament, asi2ura realizarea politicii interne si e3terne a tarii si e3ercita conducerea
2enerala a administratiei publice9.
Raporturile dintre cele doua autoritati sunt 2uvernate de dispozitiile art. 1 alin. 04/ din
-onstitutie, potrivit carora 9tatul se or2anizeaza potrivit principiului separatiei si ec7ilibrului
puterilor 6 le2islativa, e3ecutiva si judecatoreasca 6 in cadrul democratiei constitutionale9.
Potrivit art. 114 alin. 01/ din -onstitutie 9Guvernul isi poate an2aja raspunderea in fata -amerei
Deputatilor si a enatului, in sedinta comuna, asupra unui pro2ram, a unei declaratii de politica
2enerala sau a unui proiect de le2e9. )cest te3t constitutional este re2lementat in cap. (+ al
titlului ((( din 1e2ea fundamentala, capitol intitulat 9Raporturile Parlamentului cu Guvernul9.
Din interpretarea te3telor constitutionale aratate, precum si a modului in care le2iuitorul
constituant a inteles sa le situeze in c7iar structura 1e2ii fundamentale, rezulta ca le2iferarea pe
calea an2ajarii raspunderii de catre Guvern are caracter de e3ceptie. )sa cum a statuat -urtea in
jurisprudenta sa, respectiv prin Decizia nr. 1.$$# din 1% noiembrie 200,, publicata in !onitorul
"ficial al Romaniei, Partea (, nr. 40 din 1, ianuarie 2010, 9la aceasta modalitate simplificata de
le2iferare trebuie sa se ajun2a in e3tremis, atunci cand adoptarea proiectului de le2e in procedura
obisnuita sau in procedura de ur2enta nu mai este posibila ori atunci cand structura politica a
Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de le2e in procedura uzuala sau de ur2enta9. Prin
aceeasi decizie, -urtea a mai statuat ca 9an2ajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de
le2e urmareste ca acesta sa fie adoptat in conditii de ma3ima celeritate, continutul re2lementarii
vizand stabilirea unor masuri ur2ente intr'un domeniu de ma3ima importanta, iar aplicarea
acestora trebuie sa fie imediata. ?...@ Prin urmare, c7iar daca la prima vedere posibilitatea
an2ajarii raspunderii nu este supusa niciunei conditii, oportunitatea si continutul initiativei
ramanand teoretic la aprecierea e3clusiva a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru ca
e3clusivitatea Guvernului este opozabila numai Parlamentului, si nu -urtii -onstitutionale ca
2arant al suprematiei 1e2ii fundamentale9.
Pornind de la aceste considerente de principiu desprinse din jurisprudenta sa, care circumscriu in
mod cate2oric conditiile in care Guvernul isi poate an2aja raspunderea asupra unui proiect de
le2e, si vazand dispozitiile art. 1 alin. 04/, art. .1 alin. 01/, art. 102 alin. 01/ si art. 114 alin. 01/ din
-onstitutie, -urtea constata ca an2ajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului 1e2ii
educatiei nationale, aflat in dezbatere parlamentara, respectiv la enat, in calitate de -amera
decizionala, nu isi 2aseste nicio motivare.
)stfel, nu subzista conditia ur2entei care sa fi determinat o astfel de masura din partea
Guvernului, cata vreme masurile prevazute in proiectul de le2e intra in efectivitate incepand cu
anul scolar 201162012, iar unele dintre acestea c7iar cu anul scolar 201262013 ?potrivit art.
3.1 alin. 03/ din proiect@.
ub acest aspect, nu poate fi retinut ar2umentul e3primat in punctul de vedere al Guvernului in
sensul ca 9proiectul a inre2istrat un veritabil blocaj in conditiile in care sesizarea enatului cu
proiectul de le2e a avut loc la data de 21 mai 20109 si nici incercarea de acreditare a ideii ca
termenul de le2iferare in aceasta -amera este e3cesiv. -urtea observa, in acest sens, faptul ca art.
#$ din -onstitutie nu stabileste niciun termen cu privire la dezbaterea proiectelor de le2e in
-amera decizionala si niciun criteriu pentru a aprecia cu privire la caracterul rezonabil al
termenului in care se finalizeaza procesul le2islativ in aceasta -amera, tocmai in considerarea
caracterului sau decizional.
-urtea constata, de asemenea, ca, potrivit art. #. alin. 03/ din -onstitutie, 91a cererea
Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de le2i sau propuneri
le2islative cu procedura de ur2enta, stabilita potrivit re2ulamentului fiecarei -amere9. "r, din
actele depuse la dosar nu a fost identificat niciun demers al Guvernului, adresat enatului, pentru
dezbaterea proiectului de le2e in procedura de ur2enta. Prin urmare, afirmatia Guvernului, in
sensul ca aceasta dezbatere a fost ter2iversata, nu se sustine.
Din e3aminarea documentelor depuse la dosar de reprezentantul enatului, respectiv un act
centralizator cu privire la 9participantii la dezbaterile proiectului de le2e 6 1e2ea educatiei
nationale 1344&20109, precum si un 9Document de lucru la proiectul de le2e 6 1e2ea educatiei
nationale si invatarea pe tot parcursul vietii9, rezulta, cu evidenta, doua concluzii5
a/ la 11 din cele 2, de sedinte de dezbatere a Proiectului de le2e la enat, desfasurate in perioada
1 iunie 20106 # octombrie 2010, a participat ca reprezentant al Guvernului c7iar ministrul
educatiei, cercetarii, tineretului si sportului=
b/ in cadrul -omisiei pentru invatamant, stiinta, tineret si sport, atat proiectul de le2e, cat si
amendamentele propuse au fost supuse dezbaterii, -omisia desfasurand, in acest sens, o
activitate corespunzatoare.
Au e3ista, prin urmare, nicio dovada a vreunui blocaj sau a unei inactivitati parlamentare, cu
referire la proiectul de le2e in discutie. (n plus, la aprecierea termenului de dezbatere a le2ii la
enat 0termen care, asa cum s'a observat, nu este limitat de dispozitiile 1e2ii fundamentale/
trebuie avut in vedere ca acesta s'a suprapus in mare masura cu perioada vacantei parlamentare,
respectiv in ceea ce priveste intervalul 30 iunie 6 1 septembrie 2010.
)stfel fiind, an2ajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale
incalca prevederile art. 114 din -onstitutie, in sensul jurisprudentei -urtii -onstitutionale. i in
aceasta cauza, ca si in cea deferita -urtii si solutionata prin Decizia nr. 1.$$#&200,, ocolirea
procedurii de e3aminare si dezbatere a proiectului de le2e, atat in cadrul comisiilor de
specialitate, cat si in plenul fiecarei -amere a Parlamentului, potrivit competentelor stabilite de
art. #$ din -onstitutie, si recur2erea la an2ajarea raspunderii asupra unui proiect de le2e nu isi
2asesc o motivare nici in fapt, nici in drept.
(ntarind cele retinute in decizia anterior mentionata, -urtea observa si retine ca acceptarea ideii
potrivit careia Guvernul isi poate an2aja raspunderea asupra unui proiect de le2e in mod
discretionar, oricand si in orice conditii, ar ec7ivala cu transformarea acestei autoritati in
autoritate publica le2iuitoare, concurenta cu Parlamentul in ceea ce priveste atributia de
le2iferare. "r, o astfel de interpretare data dispozitiilor art. 114 din 1e2ea fundamentala este in
totala contradictie cu cele statuate de -urtea -onstitutionala in jurisprudenta citata si, prin
urmare, in contradictie cu prevederile art. 14# alin. 04/ din -onstitutie, care consacra
obli2ativitatea er2a omnes a deciziilor -urtii -onstitutionale, si incalca in mod fla2rant
dispozitiile art. 1 alin. 04/ si art. .1 alin. 01/ din -onstitutie.
Din aceasta perspectiva, -urtea constata ca an2ajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului
1e2ii educatiei nationale, in conditiile in care proiectul de le2e se afla in proces de le2iferare la
enat, in calitate de -amera decizionala, a declansat un conflict juridic de natura constitutionala
intre Guvern si Parlament, intrucat prin e3ercitarea de catre Guvern a unei competente, cu
nerespectarea cadrului constitutional care o circumstantiaza, s'a incalcat competenta
Parlamentului de unica autoritate le2iuitoare.
1e2itimarea unui astfel de act, cu ar2umentul ca art. 114 din -onstitutie nu face nicio distinctie
cu privire la posibilitatea Guvernului de a'si an2aja raspunderea, ar2ument fundamentat pe ideea
ca tot ce nu este interzis este permis, ar putea conduce, in final, la crearea unui blocaj
institutional, in sensul ca Parlamentul ar fi in imposibilitate de a le2ifera, adica de a'si e3ercita
rolul sau fundamental, de unica autoritate le2iuitoare. -urtea subliniaza in acest conte3t
importanta, pentru buna functionare a statului de drept, a colaborarii dintre puterile statului, care
ar trebui sa se manifeste in spiritul normelor de loialitate constitutionala, comportamentul loial
fiind o prelun2ire a principiului separatiei si ec7ilibrului puterilor in stat. )stfel, in situatia in
care Parlamentul este sesizat cu un proiect de le2e deosebit de comple3, apreciat insa de Guvern
ca fiind vital pentru pro2ramul sau de 2uvernare, ceea ce presupune si o anumita ur2enta, si fata
de faptul ca te3tul constitutional de referinta, respectiv art. #$ din -onstitutie, nu prevede niciun
termen in care -amera decizionala trebuie sa se pronunte asupra proiectului de le2e adoptat de
prima -amera sesizata, buna desfasurare a procesului de le2iferare si atin2erea finalitatii sale,
respectiv realizarea actului de 2uvernare in conformitate cu vointa poporului, e3ercitata prin
reprezentantii sai, care constituie Parlamentul, este conditionata si de colaborarea dintre Guvern
si Parlament.
ub aspectul partilor implicate in conflict, -urtea constata ca acestea sunt Guvernul si
Parlamentul, iar nu Guvernul si enatul, c7iar daca sesizarea presedintelui enatului nu a fost
insusita si de presedintele -amerei Deputatilor, deoarece, din perspectiva procesului le2islativ,
aceasta distinctie nu prezinta relevanta. 1e2ea reprezinta actul juridic al Parlamentului, procesul
de adoptare a acesteia vizand nu numai adoptarea in una dintre -amere, ci si parcur2erea intre2ii
proceduri parlamentare.
-u privire la solicitarea autorului sesizarii, in sensul ca instanta de contencios constitutional sa
obli2e Guvernul sa renunte la procedura an2ajarii raspunderii, -urtea constata ca aceasta cerere
e3cedeaza competentei sale, solutia apartinand in e3clusivitate autoritatilor publice aflate in
conflict.
D4-(B(4
)vand in vedere considerentele e3puse in prezenta decizie, dispozitiile art. 14. lit. e/ din
-onstitutie, precum si prevederile art. 11 alin. 01/ lit. ).e/, ale art. 34 si 3$ din 1e2ea nr. 4#&1,,2
privind or2anizarea si functionarea -urtii -onstitutionale,
-u majoritate de voturi,
->R:4) -"A:(:>:("A)1)
(n numele le2ii
D4-(D45 -onstata ca an2ajarea raspunderii de catre Guvern in fata -amerei Deputatilor si a
enatului, in temeiul art. 114 alin. 01/ din -onstitutie, asupra proiectului 1e2ii educatiei
nationale este neconstitutionala si a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre
Guvern si Parlament, intrucat proiectul de le2e se afla in proces de le2iferare la enat, in calitate
de -amera decizionala.
Definitiva si 2eneral obli2atorie.
Decizia se comunica Parlamentului Romaniei si Guvernului si se publica in !onitorul "ficial al
Romaniei, Partea (.
"P(A(4 -"A->R4A:) (nainte de orice comentariu, imi mentin concluzia ca, prin an2ajarea
raspunderii Guvernului asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale, in timp ce acesta se afla in
dezbaterea enatului in calitate de -amera decizionala dupa ce anterior fusese adoptat de
-amera Deputatilor prin votul final, s'a declansat un conflict juridic de natura constitutionala
intre cele doua autoritati, respectiv Guvernul Romaniei si Parlamentul Romaniei, prin enatul
Romaniei.
1. (n ceea ce priveste notiunea de conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritati
publice, -urtea -onstitutionala a statuat, prin Decizia nr. $3 din 2% ianuarie 200$, publicata in
!onitorul "ficial al Romaniei, Partea (, nr. 144 din 1# februarie 200$, ca acesta presupune 9acte
sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aro2a puteri, atributii sau competente,
care, potrivit -onstitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice,
constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in
obli2atiile lor9.
ub acest aspect, trebuie sa acceptam ideea ca un atare conflict intre autoritatile statului poate
e3ista, dovada cea mai concludenta fiind aceea ca insasi -onstitutia il prevede.
2. )ctul juridic al an2ajarii raspunderii Guvernului asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale il
constituie Cotararea Guvernului trimisa Parlamentului, prin scrisoarea din 13 octombrie 2010=
Guvernul Romaniei a adresat la 13 octombrie o scrisoare Parlamentului Romaniei, prin care a
7otarat sa isi an2ajeze raspunderea asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale, an2ajare
intemeiata pe dispozitiile art. 114 alin. 01/ din -onstitutie. )preciez insa ca nu actul in sine al
an2ajarii raspunderii Guvernului a declansat conflictul juridic de natura constitutionala intre cele
doua autoritati, ci modalitatile si imprejurarile concrete in care a fost e3primat 0la momentul
an2ajarii, proiectul 1e2ii educatiei nationale fusese adoptat de catre -amera Deputatilor, prin
votul final al deputatilor, iar la enat parcursese o parte importanta din procedura/.
De altfel, a admite ca actul an2ajarii raspunderii Guvernului ar declansa, de principiu, un conflict
juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern ar insemna sa admitem ca dispozitiile
art. 114 alin. 01/ din -onstitutie sunt inaplicabile, fapt de neacceptat intr'o democratie.
3. Pe de alta parte, an2ajarea raspunderii Guvernului nu poate fi catalo2ata ca fiind
neconstitutionala pentru ca, pe de o parte, are temei constitutional ?art. 114 alin. 01/ din
-onstitutie@, iar, pe de alta parte, neconstitutionalitatea poate purta asupra unei le2i, asupra unui
tratat sau asupra unui re2ulament al celor doua -amere etc. in niciun caz insa nu poate purta
asupra unui proiect de le2e 0in speta, an2ajarea raspunderii Guvernului viza un proiect de le2e/,
sau asupra unui act juridic unilateral, cum a fost Cotararea Guvernului de an2ajare a raspunderii
pe proiectul 1e2ii educatiei nationale, c7iar daca acest act juridic ar avea caracter normativ.
De aceea, -urtea trebuia sa se pronunte asupra cererii Presedintelui enatului 0astfel cum rezulta
din c7iar petitul actiunii/, si anume 9de a solutiona conflictul juridic de natura constitutionala
dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Guvern, ca autoritate publica a puterii e3ecutive,
pe de alta parte, conflict declansat prin oprirea procesului le2islativ de la enat cu proiectul 1e2ii
educatiei nationale si an2ajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui proiect9.
-urtea trebuia sa se pronunte, de asemenea, c7iar in dispozitivul deciziei, si pe solicitarea
presedintelui enatului formulata in finalul sesizarii, si nu sa trateze aceasta solicitare in
considerentele deciziei. olicitarea, c7iar daca nu fi2ura ca un capat distinct de cerere, nu putea
fi i2norata, citez5 9ro2 -urtea -onstitutionala sa constate e3istenta conflictului juridic de natura
constitutionala intre Guvernul Romaniei si Parlament cu privire la proiectul 1e2ii educatiei
nationale si sa obli2e Guvernul sa renunte la procedura an2ajarii raspunderii9 0subl. ns./
Din compararea celor doua te3te 0petitul actiunii si solicitarea din finalul sesizarii/ rezulta, in
acceptiunea autorului, ca solutionarea conflictului presupune, pe de o parte, constatarea
e3istentei conflictului si, pe de alta parte, obli2area Guvernului de a renunta la procedura
an2ajarii raspunderii.
ub acest aspect, trebuie subliniat insa ca sinta2ma 9solutioneaza conflictele juridice de natura
constitutionala dintre autoritatile publice9 din cuprinsul art. 14. lit. e/ din -onstitutie are un alt
inteles decat in dreptul comun, c7iar daca si -urtea -onstitutionala este o instanta, si anume o
instanta de contencios constitutional.
(n dreptul comun, pornind c7iar de la dispozitiile art. 164 din titlul ( al -odului de procedura
civila 6 -ompetenta dupa materie, se poate observa ca le2iuitorul foloseste sinta2ma 9judeca...
toate procesele si cererile...9, ceea ce semnifica, pe de o parte, ca intr'o cauza determinata
judecatorul de drept comun spune dreptul 0da dreptate uneia sau alteia din parti/, iar, pe de alta
parte, obli2a una din parti la o anumita conduita 6 sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
(n atributiile instantei de contencios constitutional, astfel cum acestea sunt prevazute de
dispozitiile art. 14. din -onstitutie, nu poate fi identificata nicio situatie in care -urtea sa poata
obli2a o autoritate la o anume conduita, fiind lipsita in acest sens de prero2ativa e3ecutarii silite.
Prin urmare, solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala nu presupune obli2area de
catre -urte a uneia sau alteia dintre parti la o anumita conduita. (n considerentele deciziei, -urtea
insasi recunoaste ca cererea prin care se solicita obli2area Guvernului de a renunta la procedura
an2ajarii raspunderii e3cedeaza competentei sale. e si poate observa ca dupa sesizarea -urtii
-onstitutionale de catre presedintele enatului, Parlamentul, prin 8irourile celor doua -amere,
au permis Guvernului sa isi an2ajeze raspunderea, fi3and si data prezentarii proiectului de le2e
de catre Guvern, iar Guvernul a si uzat de aceasta permisiune, an2ajandu'si practic raspunderea.
)ceasta imprejurare poate conduce si la concluzia atenuarii conflictului intre cele doua autoritati,
motiv pentru care, in dispozitivul deciziei sus'mentionate nu trebuia sa fi2ureze sinta2ma
9an2ajarea raspunderii este neconstitutionala si a declansat un conflict9, ci doar constatarea
declansarii si e3istentei conflictului prin an2ajarea raspunderii Guvernului.
De altfel, in cuprinsul actiunii, autorul sesizarii nu solicita -urtii sa constate ca 9an2ajarea
raspunderii Guvernului pe proiectul 1e2ii educatiei nationale este neconstitutionala9.
" atare solicitare nici nu ar fi fost posibila, dat fiind ca, asa cum am aratat mai inainte, nu
an2ajarea raspunderii in sine a Guvernului pe proiectul unei le2i este neconstitutionala, ci doar
produsul acestei an2ajari 6 proiectul le2ii care, ca urmare a an2ajarii raspunderii Guvernului,
devine le2e prin parcur2erea procedurilor parlamentare.
Dudecator,
Petre 1azaroiu
"P(A(4 4P)R):)
(n dezacord cu opinia majoritara, consideram ca sesizarea formulata de presedintele enatului
prin care s'a solicitat -urtii -onstitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 14. lit. e/ din
-onstitutie, precum si ale art. 11 alin. 01/ pct. ) lit. e/ din 1e2ea nr. 4#&1,,2 privind or2anizarea
si functionarea -urtii -onstitutionale, sa constate e3istenta unui conflict juridic de natura
constitutionala intre Parlamentul Romaniei si Guvern, conflict declansat prin oprirea procedurii
le2islative de la enat a proiectului 1e2ii educatiei nationale si an2ajarea raspunderii de catre
Guvern asupra acestui proiect, nu intruneste conditiile necesare constatarii unui conflict juridic
de natura constitutionala pentru urmatoarele motive5
(. (n ceea ce priveste notiunea de conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritati
publice, -urtea -onstitutionala constata ca, prin Decizia nr. $3 din 2% ianuarie 200$, publicata in
!onitorul "ficial al Romaniei, Partea (, nr. 144 din 1# februarie 200$, a statuat ca acesta
presupune 9acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aro2a puteri,
atributii sau competente, care, potrivit -onstitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea
unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite
acte care intra in obli2atiile lor9.
)sadar, conflictul juridic de natura constitutionala se poate declansa intre doua sau mai multe
autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decur2and din -onstitutie, ceea ce
inseamna ca acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau ne2ative, si care pot crea blocaje
institutionale.
Pentru solutionarea cererii ce formeaza obiectul dosarului de fata, -urtea -onstitutionala trebuia
sa se raporteze la te3tele din 1e2ea fundamentala incidente pentru a determina competenta celor
doua autoritati implicate5 Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei.
Potrivit art. .1 alin. 01/ din -onstitutie, 9Parlamentul este or2anul reprezentativ suprem al
poporului roman si unica autoritate le2iuitoare a tarii9.
Potrivit art. 102 alin. 01/ din -onstitutie, 9Guvernul, potrivit pro2ramului sau de 2uvernare
acceptat de Parlament, asi2ura realizarea politicii interne si e3terne a tarii si e3ercita conducerea
2enerala a administratiei publice9.
Realizarea pro2ramului de 2uvernare acceptat de Parlament presupune si promovarea, respectiv
adoptarea de acte normative pentru re2lementarea relatiilor sociale vizate la elaborarea acestui
pro2ram. (n ceea ce priveste le2ile, promovarea acestora se poate realiza de catre Guvern prin
e3ercitarea dreptului sau de initiativa le2islativa, in conditiile art. #4 din -onstitutie 09initiativa
le2islativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin
100.000 de cetateni cu drept de vot ?...@/, urmata de dezbaterea le2ii in cadrul procedurii
le2islative ordinare, sau prin an2ajarea raspunderii in fata Parlamentului, in conditiile art. 114 din
-onstitutie 09Guvernul isi poate an2aja raspunderea in fata -amerei Deputatilor si a enatului, in
sedinta comuna, asupra unui pro2ram, a unei declaratii de politica 2enerala sau a unui proiect de
le2e9/, urmata de dezbaterea unei probleme eminamente politice, le2ata de ramanerea sau
demiterea Guvernului.
-ele doua institutii 6 initiativa le2islativa si an2ajarea raspunderii 6 dau e3presie unor
competente constitutionale ale Guvernului si nu se e3clud una pe cealalta. -at priveste situatia
care a fost dedusa e3aminarii -urtii, respectiv an2ajarea raspunderii Guvernului asupra unui
proiect de le2e, decisa dupa momentul sesizarii Parlamentului cu acelasi proiect, pe calea
e3ercitarii initiativei le2islative, niciunul dintre te3tele constitutionale nu stabileste re2uli sau
interdictii. (n lipsa unor dispozitii constitutionale, e3prese ori implicite, care sa conditioneze sau
sa restrictioneze in vreun fel libertatea Guvernului de a ale2e sa isi asume raspunderea pe un
proiect de le2e in fata Parlamentului, atunci cand apreciaza ca o asemenea masura se impune
?asumandu'si, in mod evident, riscurile corelative descrise de art. 114 alin. 02/ din -onstitutie@,
apreciem ca nu e3ista temeiul le2al sau constitutional care sa distin2a cu privire la ori2inea
proiectului de le2e, respectiv un proiect de le2e propriu ori unul preluat din una dintre -amerele
parlamentare, sau cu privire la continutul&materia de re2lementare a proiectului de le2e care face
obiectul an2ajarii raspunderii Guvernului.
Raporturile dintre cele doua autoritati sunt insa 2uvernate de principiul separatiei si ec7ilibrului
puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. 04/ din -onstitutie, care implica nu numai ideea de
colaborare, ci si de control, prin mijloace constitutionale specifice. >nul dintre mijloacele
juridice de realizare a functiei de control a Parlamentului asupra Guvernului il constituie
motiunea de cenzura, ce constituie forma cea mai 2rava de sanctiune ce poate fi aplicata
Guvernului de catre Parlament. (n situatia an2ajarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului
asupra unui proiect de le2e, Guvernul poate fi demis 9daca o motiune de cenzura, depusa in
termen de 3 zile de la prezentarea pro2ramului, a declaratiei de politica 2enerala sau a proiectului
de le2e, a fost votata in conditiile articolului 1139 09cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor9/.
)vand in vedere dispozitiile constitutionale invocate, consideram ca decizia Guvernului de
an2ajare a raspunderii asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale, c7iar daca a fost precedata de
promovarea unei initiative le2islative cu privire la un proiect cu acelasi titlu, nu poate fi
catalo2ata ca un act de aro2are a unor puteri, atributii sau competente care, potrivit -onstitutiei,
apartin Parlamentului. 4ste evident ca Guvernul e3ercita in acest fel o competenta prevazuta in
mod e3pres de prevederile art. 114 din 1e2ea fundamentala.
(n plus, in conditiile in care varianta proiectului de le2e pentru care Guvernul si'a an2ajat
raspunderea reprezinta tocmai forma adoptata de -amera Deputatilor 0iar nu forma initiala a
proiectului/, se poate constata, practic, o insusire de catre Guvern a deciziei luate de una dintre
cele doua componente ale forului le2islativ. Din aceasta perspectiva, problema raporturilor de
ordin constitutional in cauza supusa analizei -urtii se cantoneaza in principal in sfera relatiilor
dintre Guvern si enat. e invoca sub acest aspect faptul ca Guvernul nu putea decide retra2erea
proiectului cata vreme acesta fusese deja adoptat de -amera Deputatilor. "r, decizia de an2ajare
a raspunderii Guvernului nu poate fi interpretata ca fiind o decizie de retra2ere a proiectului de
le2e, ci, dimpotriva, un act de promovare a acestuia, in stadiul e3istent la data an2ajarii
raspunderii, adica in forma adoptata de -amera Deputatilor.
!ai mult, art. 114 din -onstitutie stabileste posibilitatea depunerii de amendamente la proiectul
de le2e, precum si, asa cum s'a aratat, posibilitatea demiterii Guvernului pe calea motiunii de
cenzura. )ceasta institutie constitutionala determina, in esenta, ca decizia de continuare a
procesului le2islativ la enat cu privire la acest proiect sa fie conditionata tot de pozitia si decizia
Parlamentului, e3primata cu prilejul an2ajarii raspunderii Guvernului.
Dincolo de aceste ratiuni teoretice, nu putem face abstractie de imprejurarea ca, in concret, nu
este intrunita una dintre conditiile e3istentei conflictului juridic de natura constitutionala si
anume nu e3ista blocaj institutional. )stfel, in sedinta comuna a 8irourilor permanente ale
-amerei Deputatilor si enatului din ziua de 1% octombrie 2010, a fost discutata solicitarea
Guvernului, transmisa de primul'ministru, cu privire la an2ajarea raspunderii asupra 1e2ii
educatiei nationale si declansarea procedurilor parlamentare necesare, stabilindu'se calendarul
aferent. )stfel, a fost fi3at termenul pentru depunerea de amendamente pana pe data de 2$
octombrie 2010, orele 1$.00, iar in data de 2% octombrie 2010 a avut loc sedinta comuna a celor
doua -amere ale Parlamentului in vederea an2ajarii raspunderii Guvernului.
)sa fiind, prin discutarea solicitarii Guvernului cu privire la an2ajarea raspunderii asupra 1e2ii
educatiei nationale si stabilirea calendarului privind procedurile parlamentare aferente,
Parlamentul nu a avut o conduita din care sa rezulte o stare de conflict juridic de natura
constitutionala. -7iar daca s'ar accepta ipoteza unui atare conflict, declansat de solicitarea
primuluiministru al Guvernului, prin conduita sa ulterioara, autoritatea le2iuitoare a dezamorsat
aceasta stare, parcur2and procedurile parlamentare si evitand, deci, un blocaj institutional.
Prin urmare, constatam ca din coroborarea dispozitiilor constitutionale incidente in cauza, si
anume art. 1 alin. 0$/, art. .1 alin. 01/ si art. 114 alin. 01/ si 02/, rezulta 6 indubitabil 6 ca
Parlamentul este si ramane unica autoritate le2iuitoare si in cazul asumarii raspunderii de catre
Guvern, intrucat procedura asumarii raspunderii de catre Guvern se deruleaza in fata camerelor
reunite ale Parlamentului si se desfasoara sub suprave27erea si controlul forului le2islativ
suprem, care are la indemana, in virtutea prevederilor constitutionale e3prese ale art. 114 alin.
02/, posibilitatea demiterii Guvernului printr'o motiune de cenzura.
)vand in vedere considerentele e3puse, apreciem ca nu e3ista un conflict juridic de natura
constitutionala intre Parlamentul Romaniei si Guvern in le2atura cu decizia Guvernului de
an2ajare a raspunderii cu privire la 1e2ea educatiei nationale.
((. (n ceea ce priveste aspectele referitoare la problema constitutionalitatii an2ajarii raspunderii
Guvernului asupra proiectului 1e2ii educatiei nationale, cu referire in mod concret la acest
proiect, aspecte invocate in cadrul sesizarii si sustinute cu ar2umente desprinse din jurisprudenta
-urtii -onstitutionale, consideram ca acestea nu pot face obiectul analizei in cadrul solutionarii
presupusului conflict juridic de natura constitutionala cu care -urtea a fost sesizata.
-7iar daca in urma analizei realizate, prin opinia majoritara a judecatorilor -urtii, s'a constatat
ca e3ista un conflict de natura constitutionala, -urtea nu isi poate e3tinde controlul si asupra
constitutionalitatii an2ajarii raspunderii Guvernului.
)ceste aspecte pot face obiectul unei eventuale e3aminari a 1e2ii educatiei nationale, sub
aspectul constitutionalitatii e3trinseci a le2ii adoptate prin an2ajarea raspunderii Guvernului,
e3aminare care poate fi realizata in e3ercitarea altei atributii constitutionale, respectiv cea
prevazuta de art. 14. lit. a/ din -onstitutie. )ceasta deoarece controlul de constitutionalitate se
poate e3ercita e3clusiv asupra unei le2i adoptate de Parlament, inainte de promul2are, decizia
-urtii prin care s'ar constata neconstitutionalitatea acesteia avand ca efect intoarcerea le2ii in
Parlament, care este obli2at sa ree3amineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu
decizia -urtii -onstitutionale.
"r, Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010 prin care se statueaza asupra neconstitutionalitatii
an2ajarii raspunderii Guvernului asupra proiectului de le2e in discutie, pe baza interpretarii date
de -urte dispozitiilor art. 114 din -onstitutie in Decizia -urtii -onstitutionale nr. 1.$$# din 1%
noiembrie 200,, publicata in !onitorul "ficial al Romaniei, Partea (, nr. 40 din 1, ianuarie
2010, realizeaza un control de constitutionalitate al acestei le2i aflate in stadiul de proiect, ceea
ce este inadmisibil.
!ai mult, invocarea ca si precedent jurisdictional a Deciziei nr. 1.$$# din 1% noiembrie 200,,
pronuntata in temeiul art. 14. lit. a/ din -onstitutie, cu privire la o le2e adoptata de Parlament, si
a ar2umentelor pe care aceasta s'a intemeiat este nu numai rezultatul unei viziuni pro causa a
celor care formeaza opinia majoritara, ci este menita sa creeze o 2rava confuzie cu privire la
atributiile -urtii -onstitutionale, care sunt strict delimitate de prevederile 1e2ii fundamentale.
Pe de alta parte, in considerentele deciziei opinia majoritara statueaza ca Guvernul nu poate fi
obli2at sa renunte la procedura an2ajarii raspunderii, intrucat continuarea procedurii, inclusiv
dezbaterea motiunii de cenzura, este atributul celor doua autoritati implicate, ceea ce, in opinia
semnatarilor acestei opinii separate, inseamna ca procedura poate fi continuata.
(n concluzie, apreciem ca dispozitivul Deciziei -urtii -onstitutionale nr. 1.431 din 3 noiembrie
2010 constituie o evidenta depasire a competentei -urtii -onstitutionale si, in mod direct, o
incalcarea a prevederilor art. 1 alin. 0$/, art. 142 alin. 01/, art. 14. lit. e/ si art. 14# alin. 02/ din
-onstitutie.