Curs 7 Procedura Civila

Competenta

Competenta este de 3 feluri:

- Generala se refera la delimitarea competentelor instnatelor judecatoresti de
competentele altor organe cu activitate jurisdictitionala, cum ar fi: CCR, Comisiile
nationale de solutionare a contestatiilor, OSIM. Instantele judecatoresti (ICCJ, Curti
de Apel, Tribunale, Tribunale militare, judecatorii). Trebuie retinut ca in toate
cazurile, impotriva hotararilor emise de catre aceste organe jurisdictionale din afara
sistemului instantelor trebuie sa existe o cale de acces la instantele judecatoresti
pentru o analiza plenara, singura exceptie fiind CCR (si de fapt si de drept). Chiar daca
intr-o lege se stabileste ca o hotarare a unei jurisdictii administrative este definitiva,
ea este definitiva numai in cadrul acelui sistem.
Aceste norme sunt de ordine publica, invocarea incacarii lor poate fi facuta in tot
cursul judecatii si de catre orice parte, incusiv de catre instanta din oficiu.

- Materiala este cea care delimiteaza atributiile instantelor dupa gradul acestora. Ea
este cea care spune ca e competenta o anumita instanta. Competenta materiala are
2 subclasificari:

a. Competenta functionala atunci cand vorbim de delimitarea atributiilor

instantelor dupa functia acestora de a judeca in prima instanta, in apel sau in
recurs (Tribunalul este competent sa judece litigii in evacuare? Da, doar ca in apel
deci raspunsul este incomplet - competenta materiala procesuala in prima
instanta apartine judecatoriei).
b. Competenta procesuala se stabileste dupa natura pricinii, natura obiectului
pricinii, sau valoarea pricinii.
In practica, notiunea de competenta functionala este folosita cu un alt sens repartizarea pe
sectii ale unei instante. O sursa ar putea fi o preluare din sistemul altor state (discutabil),
sau, pur si simplu o eroare deoarece potrivit VCPC exista o impartire pe sectii desi nu era
o problema de competenta, dar semana.
Cpc gresita repartizare pe sectii se va rezolva prin imprumutarea normelor privind
competenta. (De vazut).

Competenta materiala este de ordine publica, si va putea fi invocata de oricare dintre parti
ori de instanta din oficiu, insa numai pana la primul termen de judecata la care partile sunt
legal citate (spre deosebire de competenta generala).
- Teritoriala este delimitarea competentelor instantelor judecatoresti dupa
circumscriptia teritoriala dupa care acestea activeaza. Unele (competenta teritoriala
exclusiva) este de ordine publica si se supune unui regim similar competentei
materiale; competenta teritoriala de drept comun si alternativa de ordine privata,
nerespectarea acesteia va putea fi incovata de catre parat si prin intampinare sau in
cazul in care nu este obligatoriu, la primul termen de judecata. ?

O alta clasificare:
- Competenta interna
- Competenta internationala
Curs 7 Procedura Civila

A nu se confunda competenta interna cu legea interna (instanta nationala poate judeca

potrivit dreptului strain si nu legii nationale).
Competenta internationala este reglementat prin norme de ordine publica.

Vcpc considera ca prp de baza este ca instantele care au plenitudine de competenta sub
aspectul competentei materiale procesuale sunt judecatoriile. Plenitudine de competenta
atunci cand legea nu prevede nimic privind competenta de judecata, ea este judecata de
asa-numita instanta cu plenitudine de competenta. Ratiunea acestei optiuni este aceea ca
judecatoriile sunt cel mai apropiate de justitiabil, si astfel reduce costurile procesului,
nemaiexistand asa mari deplasari, creeaza o justitie mai putin formala.
In Ncpc se instituie principiul ca Tribunalele sunt instantele cu plenitudine de competenta
a judeca in prima instanta, lasand judecatoriile cu o competenta exceptionala in cauzele cu
importanta mai marunta. S-a mizat pe prp unificarii jurisprudentei. Un alt argument este
ca la Tribunal sunt judecatori mai experimentati (prevalenta calitatii actului de justitie in
dauna cauzelor mai mici).

Competenta Materiala

A. Judecatoria
Art.94 CPC
Cazuri care, prin exceptie, sunt de competenta judecatoriei:
a. Cererile date de Cciv in cometenta instate de tutlea si de familie in afara de
cazurile -( art.107 Cciv toate procedurile privind ocrotirea persoanei fizice;
art. 265 Cciv toate masurile si litigiile din Cartea despre Familie sunt de
competenta instante de familie(divort, desfacerea/anularea casatoriei,
locuinta familiei, chestiunile patrimoniale legate de bunurile comune,
aspectele legate de filiatie).
Insa, nu avem instante de tutela. Cciv ne spune ca judecatoriile prin complete
specializate au competenta de a judeca acele litigii date prin lege instantelor de
tutela si de familie. In afara de cazurile in care prin lege se prevede altfel exceptii
Legea 273/2004 (regimul juridic al adoptiei) Tribunalul; legea 272/2004 (protectia
si promovarea dr copilului) competenta Tribunalului; art.71 ind.1 Legea 71/2004.
Litigiile privind administrarea bunurilor minorului si verificarea indeplinirii acestei
obligatii - Autoritatea turleara pana la infiintarea instantei de tutela. Numirea
curatorului care sa reprezinte minorul implicat intr-o procedura succesorala notariala
va fi desemnat tot de autoritatea tutelara.
Care ar fi competenta in materia actiunilor prin care se cere anularea unui act
incheiat fara autorizarea instantei de tutela sau a instantei tutelare? Briciu nu
considera ca anularea actului incheiat cu nesocotirea masurilor de ocrotire intra in
dreptul comun competenta Tribunalului.
b. Cererile privitoare la inregistrarile in registrele de stare civila
c. Cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje sau -
spatii - litigiile care implica administrarea spatiilor comune din condominiu
fie ca exista sau nu asociatie de coproprietari. (Clasicele litigii intre asociatie si
proprietari pt cotele de contributie la datoriile comune; si litigiile prin care
proprietarii dau in judecata asociata ca nu a calculat cotele corect. Intra si
litigiile intre asociatie si tertii furnizori de energie, apa, canalizare, etc. multe
Curs 7 Procedura Civila

dintre ele sunt scutite de taxa de timbru (au o incarcatura sociala mare, intra
in notiunea de procese de proximitate).
- Nu intra aici litigiile dintre asociatie si angajatii ei pt eventuala desfacere a
contractului de munca; nici ipoteza in care asociatia de proprietari ar solicita
autorizatie de extindere si primaria o refuza instante de contencios administrativ;.
d. Cererile in evacuare nu se refera numai la procedura evacuarii din imobile
ocupate/folosite fara drept 1034 Cpc; are in vedere si evacuarile de drept
comun.
Distinctia intre evacuare si revendicare ( asemanare- proprietarul vrea
predarea bunului.) La revendicare paratul este un posesor; la evacuare-
paratul este un detentor precar (calitatea paratului).
e. Cererile referitoare la zidurile si santurile comune - toate acete litigi au in
comun sunt toate partile in vecinatate (ambele parti stau in acelasi loc);
toate aceste procese sunt, de principiu, marunte; toate aceste litigii presupun
administrarea unor probe cu element factual pronuntat (expertize, martori,
cercetare la fata locului); de multe ori practicile legate de acteste elemente
sun locale. -> deci presupun o cat mai mare apropiere a instantei (judecatorul
tb sa fie un cunoscator al regulamentelor de urbanism din localitatea
respectiva).
O disputa: unii spun ca prin limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege
sau stabilite de parti ar include si clauza de inalienabilitate prevazute de Cciv la
art. 627 Cciv fiind plasata in sectiunea a 2-a(numita Limitele conventionale ale
dreptului de proprietate privata) din Capitolul III (numit Limitele juridice ale
dreptului de proprietate privata). Briciu nu o imbratiseaza.
f. Cereri in granituire cererea prin care reclamantul solicita in contradictoriu
cu paratul trasarea liniei de hotar fara a contesta dreptului paratului.
Nu intra aici litigiile prin care reclamantul solicita mutarea hotarului
revendicand de la parat o bucata de teren (aici ai 2 cereri o revendicare plus
o granituire care va fi un accesoriu al revendicarii).
g. Cererile posesorii -
h. Cereri privind obligatii de a face sau a nu face neevaluabile in bani -
obligarea unui site de a sterge anumite mentiuni denigratoare la adresa unei
persoane; incetarea unei poluari fonice pe care o persoana o produce prin
exploatarea unei fabrici intr-un loc inacceptabil poluarii fonice; obligarea
opririi exploatarii unei centrale care emana o substanta cancerigena.
Nu intra in competenta judecatoriilor obligatiile de a face sau a nu face care
apartin prin natura litigiului dreptului comun (drepturile de autor; litigiile de
munca eliberaea cartii de munca, a unei adeverinte ca a lucrat la un anumit
angajator pt o anumita perioada; eliberarea unei autorizatii emise de
autoritatea pb locala).
i.
j. Cererile de imparteala judiciara indiferent de valoare o controversa,
neclarificata insa la nivel ICCJ. Textul initial prevedea ca cererile de imparteala
judiciara ar fi tb sa fie fie de competenta judecatoriilor, fie a tribunalului dupa
valoarea acestora. Insa inca din anii 90 ICCJ si-a manifestat ostilitatea fata de
judecarea partajelor.
Curs 7 Procedura Civila

In Cpc art. 105 Cpc genereaza un conflict in raport cu art.94 Cpc (partajul
poate fi si succesoral). Este clar ca cine a modificat 94 Cpc a uitat de 105 Cpc.
Cum rezolvam:
Teza I- art. 94 lit.j) se refera numai la cererile de imparteala judiciara care nu
au o cauza succesorala, in timp ce in cele cu o cauza succesorala competenta
este dupa valoare.
Teza II sunt de competenta judecatoriei cererile de partaj atat din cauze
succesorale, cat si alte cauze, dar daca cumva in cererea de partaj succesoral
avem si cereri ce tin de mostenire, altceva decat partajul (anularea testament,
reductiunea liberalitatilor excesive, anularea certificatului de mostenitor)
toate sunt de competenta Tribunalului daca depasesc valoarea de 200.000 lei
si intreaga pricina va fi de competenta Tribunalului, intrucat partajul este o
cerere accesorie fata de cererea principala. Daca cer reductiunea
liberalitatilor excesive si partajul, evident ca partajul se face dupa cum admit
sau nu cererea de reductiune.
Teza III (Briciu) o teza initial izolata complet la nivelul anilor 2013.
Actualmente pozitia pare sa prinda teren. Art.94 Cpc evident vizeaza si cauze
succesorale pt ca textul nu face distinctie, dar in ce priveste aceste cauze, sunt
mai multe teze:
- O cerere de partaj simpla (coproprietatea deriva dintr-o succesiune)
- Exista cereri precum redcutiunea, anularea testamenului, certificatului de mostenitor
care genereaza o anumita solutie privind cererea principala. T.B. art.30 Cpc preia o
defintie generala, cererile accesorii, o alta clasificare bazata pe scopul actiunii:
niciodata o cerere care este o cereree mijloc nu este o cerere principala. Or cand vb
de faptul ca cer reductiunea si partajul, e adevarat ca reductiujes genereaza o solutie
privind partajul, dar cauza nu e partajul, ci sa dobandesc o parte semnificativa si pt a-
mi atinge dezideratul, cer reductiunea. Preluarea din doctrina a definitiei art.30 Cpc e
buna, dar are si exceptii. T.B. a afirmat deci complet opusul. (De ex., la simulatie, ai 2
capete de cerere, primul capat de constatare a simulatiei, si un capat de cerere 2 pt
care nu as fi avut calitate procesuala daca nu dovedeam simulatia). Pe logica asta,
capatul de ceree principal este partajul, iar celelalte cu capate de cerere prealabile si
necesare partajului.
Cand se aplica 105 Cpc? Cand nu cer partajul.
k. Orice cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv,
indiferent de calitate partilor (profesionisti/neprofesionisti).
Conceptia ICCJ cu privire la notiunea de valoare. Prin RIL 33/2008 a stabilit ca prin notiunea
de valoare se intelege orice element patrimonial spunand ca in realitate neevaluabile sunt
numai drepturile nepatrimoniale: relatiile de rudenie, stare civila, sanatatea, viata, dreptul
la imagine, etc. restul sunt patrimoniale si esentialmente evaluabile. ICCJ a suprapus
notiunea de evaluabil pe patrimonial si invers, spunand ca in anumite cazuri ar fi greu de
evaluat, dar ca trebuie evaluate.
Cum evaluezi un contract de inchiriere pe durata nedeterminata?
Cum evaluezi valoarea unei ipoteci?
l. Alte cereri
- Toate contestatiile la executare pt care se invoca nulitatea actelor de executare sau
nuli??
- Totate incuviintarile de executare
Curs 7 Procedura Civila

- Plangerile contraventionale

B. Tribunalul
Instanta cu plenitudine de competenta pt judecata in prima instanta.
Tribunalul are o competenta functionala si de apel (impotriva hotararilor date de judecatorii
in prima instanta este ultima instanta pt hotararile in prima instanta ale judecatoriilor). Ca
instanta de recurs anumite cazuri in care hotararile au fost date de judecatoriile in prima
instanta, dar pt care legea nu prevede calea de atac a apelului (hotararea data ca urmare a
incheierii unei tranzactii hotararea de expedient).
Tribunalul judeca si orice alte cereri date in competenta lui prin lege (materie de adoptie; in
materie de societati Legea 31/1990; cererile privind exproprierea Legea 33/1994; litigiile
privind insolventa; actiunile privind organizatiile privind protectia consumatorilor impotriva
profesionistilor care folosesc clauzele abuzive pt eliminarea clauzelor din contract).

C. Curtile de Apel
Judeca in prima instanta cauze de contencios administrativ si fiscal potrivit Legii
554/2004 Curtile de Apel judeca litigiile de contencios care implica legalitatea
actelor emise de catre autoritatile publice si institutiile publice sau de autoritatile
publice centrale, precum si pricinile fiscale a caror valoare este de peste 1 mln de lei.
A contrario, pt litigiile ce vizeaza actele institutiilor publice sau autoritatilor locale,
precum si litigiile in fiscal pana la 1 mln competenta apartine Tribunalului.

Curtile de Apel sunt instante cu plenitudine de competenta in apel.

Si ca instanta de recurs in cazurile anume date in competenta lor: litigiile judecate in
prima inst de tribunal si legiuitorul a suprimat calea de atac a apelului. Litigiile de
contencios administrativ numai recurs.
Curtea de apel si judeca si alte cereri date in competenta ei prin legi speciale
contestatiile date impotriva hotararilor date de Consiliu in materie de achizitii
publice; actele Consiliului Conurentei.

D. ICCJ
In primul rand, judeca recursurile impotriva hotararilor Curtilor de Apel si in alte cazuri
prevazute de lege.
Instanta cu plenitudine de competenta in materie de recurs. Ea mai judeca si RIL-urile,
cererile de pronuntare a hotararilor prealabile in dezlegarea unor probleme de drept o
chestiune de drept de a carei solutionare depinde fondul pricinii, chestiune de drept noua.
Ea mai judeca si alte cereri: recurs impotriva hotararilor date de CSM in domeniul disciplinar
(completul de 5 judecatori).
Judeca si conflictele de competenta intre 2 Curti de Apel sau stramutarile de la 2 Curti de
Apel.