TEMA II PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL Cuprins: II.1.Notiune II.2 INSTANTA II.2.1.Intelesurile notiunii II.2.2.Compunerea instanei II.2.3.Constituirea instanei II.2.4.

Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei II.2.4.1.Incompabilitatea A.Cazurile de incompatibilitate B.Procedura de soluionare a incompatibilitii II.2.4.2.Abtinerea si recuzarea A.Noiune B.Cazuri: C.Reguli II.3.1.PRILE A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor. B.Abuzul de drept procesual C.Coparticiparea procesual II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR II.3.2.1.1.Interventia voluntar principal A.Notiune B.Natur juridic C.Termen de depunere D.Procedura de judecat E.Efecte II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie A.Noiune B.Natur juridic C.Conditii D.Termen de depunere E.Procedura de judecat F.Solutii II.3.2.2.Intervenia fortat II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane A.Noiune B. Conditii
1

C. Termen de depunere D.Efecte II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie A.Noiune B.Conditii C.Termen de depunere D.Procedura de judecat II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului A.Notiune B.Conditii C.Termen de depunere D.Ipoteze II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil A.Notiune II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat A.Conditii: II.4.2.Reprezentarea prin avocat II.5. Participarea procurorului in procesul civil II.5.1.Formele de participare II.6.ntrebri si exercitii II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme II.6.2. Rezolvati urmatoarele teste gril II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet Obiective: -intelegerea distictiei dintre participantii la procesul civil si pr ile procesului civil; -insusirea si intelegerea formelor de interventie ale tertilor in procesul civil (interventia vountar si interventia fortat), precum si a elementor ce le aseamn si a celor care le deosebesc;

PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL

2

II.1.Notiune Solutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea judiciara a unor autoritati statale si a unor persoane fizice. Autoritatile si persoanele care participa la activitatea de judecata se numesc participanti n procesul civil. In activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata, n fata acesteia derulndu-se faza judectii procesului civil. ns, solutionarea cauzei nu poate fi conceputa fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul i anume reclamantul, care demareaz procesul-civil prin introducerea cererii de chemare n judecat si paratul. In cadrul si in cursul procesului civil pot interveni si alte persoane din proprie initiativ (in cazul interventiei voluntare principale si n cazul interventiei voluntare accesorii) sau din initiativa uneia din partile initiale (prin intermediul cererii de chemare n judecat a altor personae, cererii de chemare n garanie sau a cererii de artare a titularului dreptului formulat de ctre prt). In procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi: martorii, expertii, interpretii etc. Acestia sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar si vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei. O pozitie aparte in procesul civil revine Ministerului Public, reprezentat prin procurori, care particip la solutionarea litigiilor in cazurile prevzute de art.45 C.proc.civ., precum si n celelalte situatii n care legea prevede expres participarea acestora. II.2 INSTANTA II.2.1.Intelesurile notiunii: - n sensul cel mai larg, prin instan se nelege organul mputernicit de lege s soluioneze un conflict ntre pri; - ntr-un sens mai restrns, prin notiunea de instan se inelege:
3

- numai instana de judecat; - un anumit grad de jurisdicie; - completul de judecat. II.2.2.Compunerea instanei Noiune Prin compunerea instanei se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori prevzut de lege. n condiiile Legii de organizare judectoreasc nr. 304/2004, cauzele date n competena de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judeca n complet format dintr-un judecator, cu excepia cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale, care se judeca in prima instanta in complet format din doi judecatori si doi asisteni judicari. La judecata apelurilor i a recursurilor se aplic sistemul colegialitii. Astfel, apelurile se judec n complet format din doi judectori, iar recursurile in complet format din 3 judectori. II.2.3.Constituirea instanei Noiune Constituirea instanei desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i organele prevzute de lege. Este vorba de participarea alturi de judectori a grefierului, magistratului-asistent de la Inalta Curte de Casaie i Justiie, a procurorului, precum i a asistenilor judiciari II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei II.2.4.1.Incompabilitatea
4

Incompatibilitatea desemneaz situaia n care un judector este mpiedicat s ia parte la soluionarea unei pricini, in cazurile prevzute de lege. A.Cazurile de incompatibilitate Incompatibilitatea este reglementat n art. 24 C.proc.civ.fiind reglementate trei cazuri de incompatibilitate:
a.

Judectorul care a pronunat o hotrre ntr-o pricin nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n apel sau recurs. (presupune situaia n care un judector, dup ce a pronunat o hotrre n prim instan sau n apel, este avansat la o instan superioar, la care vine spre soluionare apelul, sau dup caz recursul declarat mpotriva hotrrii respective; este firesc ca judectorul s nu-i controleze propria hotrre, fiind puin probabil ca judectorul s fie dispus s revin asupra soluiei pe care a dat-o). Judectorul care a pronunat o hotrre nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n cazul n care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare.(se presupune c judectorul care i-a exprimat o dat prerea asupra unei cauze, numai cu greu i-o va schimba i c de aceea nu este indicat s mai ia parte la judecarea ei).

b.

c. Judectorul care a fost martor,expert sau arbitru ntr-o pricin nu poate judeca acel proces. Toate aceste 3 cazuri sunt de strict interpretare i ca atare, nu pot fi extinse prin analogie. Nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absolut a hotrrii, aceasta fiind reglementat de norme de ordine public. B.Procedura de soluionare a incompatibilitii

Dac judecata este n curs de desfurare, mijlocul procesual de invocare a incompatibilitii este excepia de incompatibilitate, care este o excepie de procedur, absolut i dilatorie. Ea poate fi invocat de orice parte interesat, de procuror sau de instan din oficiu, n orice faz a judecaii. Excepia se judec de instana sesizat cu pricina respectiv, n a crei compunere va intra i judectorul aflat ntr-un caz de incompatibiliate. Dac excepia de incompatibilitate este respins, se va pronuna o ncheiere interlocutorie, care nu va putea fi atacat cu apel sau, dupa caz, cu recurs dect odat cu fondul. Admiterea excepie are drept consecin nlocuirea judectorului incompatibil cu un alt judeczor de la aceeai instan judectoreasc. n ipoteza n care nu sar mai putea constitui n mod valabil completul de judecata, la propunerea preedintelui respectivei instane din circumscripia acelei curi de apel, presedintele curtii de apel poate delega judecatori de la alte instane din circumscripia menionat, cu acordul scris al acestora.

II.2.4.2.Abtinerea si recuzarea. A.Noiune Prin abinere se nelege situaia n care un judector, tiind c se afl ntr-unul din cazurile prevzute de lege, solicit retragerea sa de la judecata unei anumite pricini. Conform dispoziiilor art.25 C.proc.civ.,judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii. Obligaiei judectorului de a se abine i corespunde dreptul prii care are motive s se ndoiasc de imparialitatea judectorului de a-l recuza pe acesta.

Recuzarea desemneaz situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de lege, ndeprtarea unuia sau a mai multor judectori de la soluionarea unei anumite pricini. B.Cazuri: Judecatorul poate fi recuzat: 1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti; 2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane; 3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii; 4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator; 5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii; 6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti; 7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca; 8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri; 9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv. C.Reguli
7

Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutore, curator sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii. Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia. Cererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile. Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva aceluiasi judecator. Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri. Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute. Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine. Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat. In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara. Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat. Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura. Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii. Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.
8

Dispozitiile care reglementeaz abtinerea si recuzarea, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor. II.3.1.PRILE A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor. Abuzul de drept procesual Drepturi si obligatii procesuale Pentru a garanta exercitiul liber al actiunii civile, legea procesuala acorda partilor o serie de drepturi procesuale dintre care mentionam: Dreptul partilor de a adresa cereri instantei; Dreptul de a participa la judecarea pricinii, deci dreptul la citare; Dreptul la aparare; Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori etc.; Dreptul de a face acte de dispozitie; Dreptul de a exercita caile de atac; Dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului etc. Legea prevede insa si o serie de indatoriri procesuale pentru parti dintre care mentionam cu titlu de exemplu: - indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii etc. - exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege (art.723 alin.1 C.proc.civ.). B.Abuzul de drept procesual

Cel care nu respecta prevederile art. 723 C.proc.civ. savarseste abuz de drept procesual. Formele acestuia de manifestare presupun existenta a doua elemente: - elementul subiectiv - exercitarea cu rea-credinta a dreptului procesual; - elementul obiectiv deturnarea dreptului procedural de la scopul socioeconomic pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala. Exemple: - introducerea cu rea-credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a-l sicana, de a-l discredita pe parat sau rezistenta cu rea-credinta a paratului in fata unei cereri a carei temeinicie este evidenta ; - introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la primul termen pretentiile reclamantului; - introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte etc. -invocarea de ctre prt a exceptiei de neconstitutionalitate privind un text dintr-o lege sau ordonant doar in scopul obtinerii suspendrii cauzei, si, pe cale de consecint, a tergiversrii judecrii litigiului

Aprecierea

exercitarii

abuzive

drepturilor

procedurale

revine

judecatorului, respingerea unei cereri de chemare in judecata sau a unei cai de atac, a unei cereri de recuzare sau de stramutare neconducand automat la concluzia ca partea a exercitat abuziv dreptul procedural. Exercitarea cu rea-credinta a unor drepturi procesuale, atrage o serie de sanctiuni specifice: amenzi judiciare catre stat (art.108 C.proc.civ.) si, eventual, despagubiri la cerere pentru prejudiciul cauzat (art.1083,4 C.proc.civ.). C.Coparticiparea procesuala
10

Notiune Legislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau parate in cadrul unui proces civil. Aceasta situatie in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual. Sediul materiei: art. 47- 48 C.proc.civ. Potrivit art.47: mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. Felurile coparticiparii procesuale Dupa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi: - activa: cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeati cerere un singur parat; - pasiva: cand un reclamant isi indreapta pretentiile prin aceeasi cerere impotriva mai multor parati; - mixta: daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere mai multi parati. In functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea poate fi: - facultativa - necesara Din redactarea art.47 C.proc.civ. ar rezulta ca intotdeauna coparticiparea procesuala este facultativa, dar coroborand aceste dispozitii si cu alte texte din legislatia civila trebuie sa tragem concluzia ca exista si cazuri de coparticipare necesara, obligatorie. Efectele coparticiparii Raporturile dintre coparticipanti, in cazul coparticiparii facultative, sunt guvernate de principiul independentei procesuale.
11

n aceste conditii, actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre reclamani sau pri nu pot folosi nici pgubi celorlali. Totusi, dac prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii a legii, efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii din ei sau termenele ncuviinate numai unora din ei pentru ndeplinirea actelor de procedur folosesc i celorlali. Cnd actele de procedur ale unora sunt potrivnice celor fcute de ceilali, se va ine seama de actele cele mai favorabile. Reclamanii sau prii care nu s-au nfiat sau nu au ndeplinit un act de procedur n termen vor continua totui s fie citai.

II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT Pentru ca hotrrea civil s i produc efecte i fa de alte persoane este necesar introducerea acestora n proces. Necesitatea atragerii unui ter la judecat poate s decurg din folosul practic pe care l-ar putea realiza una din prile iniiale (reclamantul sau prtul), care urmrete s i se recunoasc ori s i se stabileasc anumite drepturi i fa de terul respectiv. Interesul de a fi introdus ntr-un proces n curs de desfurare poate s aparin i terului, fie pentru a-i valorifica un drept al su, fie pentru a apra pe una din prile n litigiu, cu care se gsete n raporturi speciale i care fac ca hotrrea ce se va pronuna s fie folosit de parte pentru a formula pretenii mpotriva terului, innd cont i de faptul c, uneori, interesele legitime ale unei persoane pot fi afectate direct sau indirect de pronunarea unei hotrri la care nu a fost parte. Codul de procedur civila reglementeaz urmtoarele forme de participare a terilor la judecat: 1.Intervenia voluntar (art.49-art.56) intervenia voluntar principal;
12

- intervenia voluntar accesorie 2.Intervenia forat chemarea n judecat a altor persoane (art.57-art.59); - chemarea n garanie(art.60-art.63); - artarea titularului dreptului(art.64-art.66) II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR Noiune Intervenia voluntar reprezint cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri, pentru a-i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din acel proces. Elemente definitorii: - existena unui proces civil n curs de judecat; - interventia unui ter, din propria iniiativ, n procesul respectiv. II.3.2.1.1.Intervenia voluntar principal A.Noiune Poart denumirea de intervenie voluntar principal cererea prin care un ter solicit introducerea sa ntr-un proces n curs de judecat, pentru a i se recunoate sau stabili un drept propriu. B.Natur juridic Intervenia voluntar principal este o veritabil chemare n judecat, ndreptat mpotriva prilor iniiale, deci, att a reclamantului, ct i a prtului. Terul intervenient poate s i formuleze pretenia pe cale principal, declannd un proces distinct, n care el ar figura ca reclamant, iar prile din proces ar fi prte. Dac ns terul prefer s invoce pretinsul su drept n litigiul pendente, cererea sa dobndete caracter incidental, devenind o cerere care se grefeaz pe cererea principal, dar care poate fi soluionat i independent de aceasta. C.Termen de depunere
13

Cererea de intervenie n interes propriu poate fi formulat numai n faa primei instane i nainte de nchiderea dezbaterilor. (art.50 alin.2 C.proc.civ.) Prin excepie, art.50 alin. final C.proc.civ. dispune c intervenia principal se poate face, cu nvoirea prilor, i n fata instanei de apel. ! n legtur cu nvoirea prilor, trebuie reinut c e necesar acordul persoanelor care au calitatea de parte n apel. Ca atare, dac n prima instan au figurat mai multe pri, dar apelul nu le privete pe toate, prilor care au avut aceast calitate numai n prim instan nu li se va mai cere acordul. ntrucat nu se prevede pn la ce moment poate fi formulat cererea de intervenie n interes propriu n apel, nseamn c se vor aplica dispoziiile de la judecata n prim instan, astfel nct i la etapa apelului cererea poate fi depus pn la nchiderea dezbaterilor. D.Procedura de judecat Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie n interes propriu este de competena instanei care judec cererea principal. Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul. Cererea de intervenie voluntar principal se judec odat cu cererea principal, ns, dac ar duce la ntrzierea soluionrii acesteia, art 55 C.proc.civ. permite instanei s dispun disjungerea. Msura disjungerii se ia printr-o ncheiere care, avnd caracterul unui act pentru mai buna administrare a justiiei, nu este supus niciunei ci de atac. Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte de procedur
14

ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei. E.Efectele admiterii n principiu a cererii de intervenie: - instana este nvestit cu judecarea cererii terului; - are loc o prorogare a competenei instanei i asupra cererii de interveniee, astfel nct instana devine competent s judece o cerere care, dac ar fi fost formulat pe cale principal, trebuia adresat unei alte instane; - terul devine parte n proces; - se ntrerupe cursul prescripiei extinctive privitor la pretenia dedus judecii de intervenient, afar de cazul n care cererea este respins, anulat, perimat ori s-a renunat la ea. II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie A.Noiune Reprezint intervenie voluntar accesorie cererea prin acre un ter ce justific un interes solicit introducerea sa ntr-un litigiu n curs de desfurare, pentru a apra drepturile uneia din prile iniiale. B.Natur juridic Intervenia voluntar accesorie este o simpl aprare fcut n favoarea prii pentru care a intervenit n proces. C.Condiii - intervenientul accesoriu trebuie s justifice ntotdeauna un interes propriu; altfel spus, susinnd pe una dintre prile iniiale (reclamant sau prt), terul urmrete s prentmpine pronunarea unei hotorri care ar fi susceptibil s creeze o situaie de natur a compromite propriile sale drepturi.
15

- interesul intervenientului accesoriu poate s fie nu numai de ordin parimonial, ci este suficient i un interes moral. D.Termen de depunere Potrivit art.51 C.proc.civ., cererea de intervenie voluntar accesorie se poate face chiar naintea instanei de recurs. A fortiori, ea poate fi formulat i n faa instanei de apel. Soluia legislativ conform creia intervenia accesorie poate fi fcut nu numai naintea primei instane, ci n orice faz a judecii, chiar direct n cile de atac, este justificat de natura juridic a acestei forme de intervenie voluntar, de faptul c terul nu supune judecii o pretenei proprie, astfel nct, prin ipotez, nu se rpete prilor vreun grad de jurisdicie. E.Procedura de judecat Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie accesorie este de competena instanei care judec cererea principal. Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul. Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei. Terul are o poziie procesual subordonat prii pe care o apr i astfel nu poate face dect acele acte de procedur care profit prii respective.

16

Cererea de intervenie voluntar accesorie fiind o simpl aprare n favoarea uneia dintre prile ntre care s-a stabilit raportul juridic procesual iniial, se judec ntotdeauna mpreun cu cererea introductiv de instan. F.Soluii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie Acestea depind de soluia ce se va pronuna asupra cererii de chemare n judecat, astfel: - intervenie voluntar accesorie n interesul prtului se va admite dac se respinge cererea de chemare n judecat, deoarece prtul nu a czut n pretenii, astfel nct aprarea terului urmeaz a fi considerat util; - n cazul n care se admite cererea de chemare n judecat, deci prtul a czut n pretenii, cererea de intervenie n favoarea acestuia se va respinge; - intervenie voluntar accesorie n favoarea reclamantului se va admite dac se admite cererea de chemare n judecat; - n cazul n care se respinge cererea de chemare n judecat, va trebui respins i intervenia n susinerea reclamantului. II.3.2.2.INTERVEN IA FOR AT Interventia tertilor la judecarea pricinii poate avea loc att din proprie initiativ (ca n cazul interveniei principale si accesorie), ct i in mod fortat, prin introducerea acestora in proces de ctre una din prtile initiale (cererea de chemare n judecat a altor persoane, cererea de chemare n garantie, cererea de artare a titularului dreptului). II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane A.Noiune
17

Este o actiune introdusa de una din parti, in scopul preintampinarii unui litigiu viitor, impotriva tertilor care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.Cererea de chemare n judecat a altor persoane poate fi formulat att de reclamant, ct i de prt. B.Conditiile chemarii in judecata a altor persoane - sa existe posibilitatea ca tertul vizat sa pretinda acelasi drept ca si reclamantul. C.Termen de depunere Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. D.Efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane Cel chemat in judecata va dobandi calitatea de intervenient in nume propriu. Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar. Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila. In acest caz, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie

18

A.Noiune Partea poate chema in garantie pe un tert care este obligat a-l garanta (obligatia de evictiune), iar tertul, la randul lui, poate chema pe cel de la care a dobandit. Daca si cel de la care a dobandit tertul ar putea sa invoce exceptia de garantie, acesta nu mai poate chema in garantie pe un altul, ci va trebui sa o faca printr-o cerere separata. Chemarea in garantie este limitata la doua. B.Conditiile chemarii in garantie: - sa existe obligatia de garantie legala ori conventionala (sau a unei obligatii de despagubire); - sa fie indeplinita forma cererii de chemare in judecata pentru cererea de chemare n garantie; C.Termen de depunere Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante. Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie. D.Procedura de judecat Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.
19

Domeniul de aplicare revendicare, litigii nascute din contracte de vanzare-cumparare, indiviziune, litigii locative etc. Nu se poate introduce in cazul ordonantelor presedintiale, a actiunilor posesorii, actiunilor personale nepatrimoniale, a litigiilor de munca.

II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului A.Notiune Cererea de aratare a titularului dreptului poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. B.Conditii: -cererea de artare a titularului dreptului poate fi formulat doar de ctre prt - cererea principal trebuie s aibe ca obiect valorificarea unui drept real Cu alte cuvinte presupune existenta unui raport juridic intre parat si titularul dreptului, cu privire la lucrul determinat ce formeaza obiectul cererii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin cerere trebuie sa se valorifice un drept real. C.Termen de depunere Potrivit. art. 65 c.p.c., cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar.
20

D.Ipoteze a) cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial. Solutia aratata de art. 66 alin 1 c.p.c.: titularul va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata b) tertul se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului, sau cel aratat ca titular al dreptului, desi regulat citat, nu se infatiseaza. Solutia art. 66 alin. 2 c.p.c.: tertul va dobandi calitate de intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenient c) tertul se prezinta si recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea. Legiuitorul nu da o solutie in aceasta ipoteza, astfel ca in practica si doctrina a conturat urmtoarea solutie:tertul ramane in proces in calitate de intervenient, procesul continuand intre reclamant, parat si tert.

II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil A.Notiune Prin reprezentare se desemneaza acea situatie in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil. Reprezentarea procesuala cunoaste doua forme principale: reprezentarea legala si reprezentarea conventionala. Reprezentarea legala a fost tratata distinct la conditia capacitatii procesuale a partilor, ne vom ocupa in continuare numai de reprezentarea conventionala.

21

Cu anumite exceptii, (chemarea la interogatoriu, divortul), partea in proces, persoana fizica sau juridica nu este obligata sa stea personal in procesul civil, ea putand fi reprezentata de catre un mandatar (art.67 C.proc.civ.) II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat A.Conditii: 1. Orice persoana care are capacitate de exercitiu poate reprezenta in judecata o alta pesoana,cu doua precizari importane: - dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat, cu excepia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezint partea ; - exceptiile de la regula precedenta sunt incidente dac : asistarea de ctre avocat nu este cerut doctorilor sau liceniailor n drept cnd ei sunt mandatari n pricinile soului sau rudelor pn la al patrulea grad inclusive; de asemenea, asistarea de ctre avocat nu este cerut la judectorii cnd partea este reprezentat prin so sau rud pn la al patrulea grad inclusiv. Mandatarul trebuie sa faca dovada calitatii sale printr-o procura speciala sau o printr-o procura generala care contine o clauza speciala in acest sens. Conform art.67 alin.2,3: mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept I-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat. De asemenea, procura pentru exerciiul dreptului de chemare n judecat sau de reprezentare n judecat trebuie fcut prin nscris sub semntur legalizat; n cazul cnd procura este dat unui avocat, semntura va fi certificat potrivit legii avocailor

22

2.Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare expresa in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau numai la o anumita instanta (art.68 alin.3 C.proc.civ.). 3.Actele procesuale de dispozitie pot fi facute de mandatar numai in temeiul unei procure speciale (art.69 C.proc.civ.). 4.Prin derogare de la dreptul comun al mandatului, potrivit art.71 C.proc.civ.: mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului. 5.Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta, in prezenta partii. Mandatarul care renunta la imputernicire, este tinut sa instiinteze atat pe cel caruia i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea cailor de atac. II.4.2.Reprezentarea prin avocat In conformitate cu art.2 alin.3 Lg.51/1995 : mandatarul avocat are dreptul sa reprezinte si sa asiste persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor. Potrivit art.68 alin.1 si art.83 C.proc.civ., mandatarul avocat isi dovedeste calitatea tot printr-o procura, semnatura fiind certificata potrivit legii avocatilor. Potrivit legii speciale, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte o parte in baza contractului de asistenta juridica incheiat cu aceasta in forma scrisa. Contractul prevede expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului, in baza acestuia avocatul legitimandu-se printr-o imputernicire avocatiala. In ceea ce priveste actele de dispozitie, intrucat art. 69 alin.1C.proc.civ. nu face distinctie intre mandatarul avocat si cel neavocat, consideram ca si avocatul are nevoie de o procura speciala in acest sens.
23

Potrivit art.69 alin.2 C.proc.civ.: avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea unor drepturi supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. Denuntarea contractului de asistenta juridica se poate face cu acordul ambelor parti sau unilateral, in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract. In cazuri de impiedicare sau incetare a exercitarii profesiei, avocatul trebuie sa-si asigure substituirea. A.Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant conventional In cazul in care reprezentantul partii - persoana fizica sau persoana juridica - nu face dovada calitatii sale, instanta poate acorda un termen pentru implinirea acestor lipsuri; daca in acest termen ele nu se implinesc, va anula cererea (art.161 C.proc.civ.). Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant poate fi invocata in orice stare a pricinii, de oricare dintre prti, inclusiv de instant din oficiu. Este o exceptie de procedur, absolut si mixt (incepe prin a avea un efect dilatoriu, instanta acordnd un termen pentru a se face dovada calittii de repezentanr iar dac pn la termenul ce acord n acest sens lipsul nu se mplineste, exceptia dobndeste un caracter peremptoriu, instana anulnd cererea).

II.5. Participarea procurorului in procesul civil II.5.1.Formele de participare: a)promovarea actiunii civile pe cale principala, cand el este cel ce promoveaza actiunea ori pe cale incidenta, cand intervine intr-un proces
24

pendent. Ministerul Public poate porni aciunea civil ori de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege. b)Participarea la judecat n procesul civil De reinut este faptul c procurorul poate lua parte la solutionarea oricror pricini, chiar dac acestea au un caracter personal. De regul, cu exceptia cazurilor prevzute de lege, participarea procurorului n procesul civil este facultativ. Sunt ns anumite situaii n care participarea acestuia este obligatorie. Exemple de situaii n care particparea procurorului este obligatorie: -in solutionarea cererilor de declarare a disparitiei ori a mortii, -in solutionarea exproprierilor.

c)exercitarea cilor de atac prevzute de lege impotriva oricror hotrri, indiferent dac a participat sau nu la solutionarea lor n prim instant. d)solicitarea procurorului de punere n executare silita a hotrrilor pronuntate n favoare minorilor, disprutilor si a persoanelor puse sub interdictie. Astfel, i se recunoaste procurorului dreptul de a solicita punerea in executare a hotararilor judecatoresti, limitat numai la hotararile pronuntate in art.45 (1). Bibliografie V.M. Ciobanu, Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I i II. V.M. Ciobanu, G. Boroi, T.C.Briciu, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste gril. Ed.CH Beck, Buc.,2011 G. Boroi, Codul de procedur civil comentat i adnotat V.M. Ciobanu, T. Briciu, Claudiu Dinu, Drept procesual civil. ndreptar pentru seminarii si examene, Ed.CH Beck, Buc., 2009
25

II.6.ntrebri si exercitii: II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme: 1.Enumerati formele interventiei fortate. 2.Care este momentul pn la care se poate depune cererea de intervenei voluntar principal? 3.Care sunt efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane, ca form a interveniei fortate? 4. Dati 3 exemple de drepturi si obligatii care le revin prtilor din proces.

II.6.2.Rezolvati urmatoarele teste gril 1.Cererea de recuzare a unui judector: a. se soluioneaz printr-o ncheiere care se atac ntotdeauna odat cu fondul ; b. se judec n camera de consiliu, fr citarea prilor ; c. se judec n sedinta publica, cu citarea prilor 2.Coparticiparea procesual : a) este ntotdeauna facultativ; b) dei regula n materie este coparticiparea facultativ, sunt anumite situaii n care aceasta poate fi i obligatorie c)este guvernat n toate cazurile de principiul independenei procesuale 3.Judectorul este incompatibil cnd: a) a fost martor, expert sau arbitru n aceeai pricina; b) este tutore sau curator al uneia din pri; c) a fost sesizat cu o contestaie n anulare sau cu o cerere de revizuire mpotriva hotrrii pe care a pronunat-o 4.Au calitatea de pr i n cadrul procesului-civil: a.reclamantul, prtul, intervenienii; b.instana de judecat, procurorul; c.reclamantul, prtul, instana de judecat, procurorul, grefierul
26

5.Instana va pronuna o ncheiere de admitere n principiu n cazul : a) cererii de chemare in judecat a altor persoane; b) interveniei principale c) cererii de artare a titularului dreptului II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet: X Giurgiu. a formulat recurs mpotriva sentinei pronunate de Judectoria

n motivarea recursului s-a artat c pricina a fost judecat n prima instana de ctre un judector incompatibil. Reclamantul a artat c judectorul M.V. a judecat aceeai cauz intr-un prim ciclu procesual i a dispus declinarea competenei de la Judectoria Giurgiu la Tribunalul Giurgiu. Hotrrea pronunat a fost atacat cu recurs iar instana de recurs a dispus casarea hotrrii i trimiterea spre rejudecare la aceeai instan. Ulterior, n faza de rejudecare dup casare judectorul M.V. a judecat cauza. Ce va decide instana de recurs ?

27