Curs 2 - Procedura Civila

20.02.2013

Intampinarea
Este actul de procedura pe care il savarseste paratul atunci can vrea doar sa se apere, el neavand pretentii proprii impotriva reclamantului. Elementele intampinarii: 1. Numele, domiciliul sau resedinta paratului sau denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in Registrul Comertului sau, dupa caz, numarul de inregistrare in Registrul Persoanelor Juridice, codul fiscal, contul bancar. In cazul in care paratul are domiciliul in strainatate, va trebui sa isi aleaga un domiciliu in Romania, cu respectarea cerintelor art. 93 cod, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile in legatura cu procesul. Nerespectarea acestei ultime cerinte va avea drept consecinta faptul ca paratul va fi citat prin scrisoare recomandata, in care vor fi enumerate actele de procedura ce sunt comunicate. 2. Exceptiile de procedura si de fond pe care le ridica fata de cererea de chemare in judecata. Daca exceptiile de fond ar putea fi invocate si ulterior pe parcursul procesului, exceptiile de procedura relative care nu sunt invocate prin intampinare nu vor mai putea fi invocate ulterior, pentru ca intervine decaderea. 3. Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii de chemare in judecata, prin care paratul se apara in fond, pune in discutie temeinicia fondului raportului juridic litigios. Paratul urmareste respingerea cererii de chemare in judecata, fara sa insemne ca doreste si obligarea paratului fata de el. 4. Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere formulat de reclamant. Inscrisurile trebuie depuse in copie certificata de catre parat ca este conform cu originalul, in atatea exemplare cati reclamanti sunt, plus un exemplar pentru instanta. Daca reclamantii au un reprezentant comun, este suficient sa se depuna un singur exemplar. Daca se doreste administrarea probei testimoniale, trebuie mentionat numele si adresele martorilor, iar daca se doreste marturisirea din partea reclamantului, trebuie sa se ceara chemarea acetuia la interogatoriu. 5. Semnatura olografa

Regula este ca intampinarea este obligatorie, numai prin exceptie ea nefiind impusa in procedura asigurarii dovezilor, divortului, actiunilor posesorii. Tocmai pentru ca este obligatorie, dupa fixarea primului termen de judecata, judecatorul dispune citarea paratului si ii pune in vedere ca trebuie sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata. Daca intampinarea nu este obligatorie, ea poate fi depusa cel tarziu la prima zi de infatisare in prima instanta. Sanctiunea nedepunerii intampinarii sau nerespectarii termenului este decaderea paratului din dreptul de a invoca exceptii de procedura relative si de a administra dovezi. Daca paratul nu este asistat/reprezentat de avocat, la prima zi de infatisare in prima instanta, presedintele completului ii va cere sa-i arate care sunt exceptiile, dovezile si mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. Paratului ii va putea fi dat un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii. Daca este depusa in termen, in respectarea art. 6 CEDO, intampinarea se comunica.

Cererea reconventionala
In cazul in care paratul nu vrea doar sa se apere, ci doreste sa iasa din starea de pasivitate si sa formuleze pretentii proprii impotriva reclamantului va depune cerere reconventionala. Prin cerere reconventionala paratul nu poate invoca orice fel de pretentii ar avea impotriva reclamantului, ci numai pretentii care sunt in legatura cu obiectul cererii de chemare in judecata. Astfel, prin reconventionala paratul poate sa solicite compensatia judiciara, intrucat daca ar fi in situatia de a invoca compensatia legala este suficienta depunerea intampinarii. Prin cererea reconventionala paratul poate sa puna in discutie valabilitatea titlului reclamantului, invocand nulitatea, rezolutiunea, rezilierea. Prin cererea reconventionala paratul poate sa solicite obligarea reclamantului catre el la plata unei sume de bani, la predarea unui bun, la executarea oricarei obligatii. Depunerea cererii reconventionale nu este obligatorie, ceea ce inseamna ca paratul poate sa astepte finalizarea procesului pornit de reclamant si sa actioneze el apoi pe cale principala, ca reclamant. Prin exceptie, paratul din procesul de divort care vrea sa obtina desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamatului trebuie sa faca cerere reconventionala. Cererea reconventionala este o adevarata cerere de chemare in judecata si trebuie sa cuprinda toate elementele cererii de chemare in judecata, prevazute la art. 112 CPC.

Se timbreaza, daca este cazul, cu respectarea acelorasi reguli impuse pentru cererea de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea, indiferent dupa cum paratul formuleaza sau nu intampinare. Prin urmare, admisibilitatea cererii reconventionale nu depinde de depunerea intampinarii. Daca cererea reconventionala nu este depusa in termen, sanctiunea nu este respingerea ei ca tardiva, ci fata de art. 135, judecarea separata la care se ajunge prin disjungere si formarea unui nou dosar. Cererile vor fi judecate impreuna daca ambele parti sunt de acord. Daca cererea reconventionala este disjunsa, pentru a se evita pronuntarea unor hotarari contradictorii, se va pune in discutie necesitatea suspendarii judacarii reconventionalei in conditiile art 244, p. 1, pana la ramanerea irevocabila a hotararii care se va da asupra cererii principale. In cazul in care cererea este depusa in termen, cererea principala si cererea reconventionala se vor judeca impreuna, afara de cazul in care numai una dintre ele este in stare de judecata, adica in privinta acestei cereri nu mai sunt probe de administrat. Daca numai cererea principala este in stare de judecata va avea loc disjungerea cererii reconventionale si suspendarea judecarii acesteia in conditiile art. 244 p1. Disjungerea nu este posibila daca solutia ce ar urma sa se dea cererii reconventionale este intim legata de solutia ce ar urma sa se dea cererii principale. De pilda, intr-un proces de partaj nu poate fi disjunsa cererea reconventionala prin care se solicita completarea masei bunurilor de impartit.

Masurile asiguratorii
Sunt mijloace procesuale la care recurge creditorul care nu are inca un titlu executoriu impotriva debitorului pentru a obtine indisponibilizarea bunurilor urmaribile ale debitorului, astfel incat daca in momentul obtinerii titlului executoriu debitorul nu isi executa obligatia de buna voie, executarea se poate face asupra bunurilor indisponibilizate.

Sechestrul asigurator (art. 591-596) este o masura asiguratorie la care recurge creditorul unei sume de bani, pentru a obtine indisponibilizarea bunurilor mobile/imobile urmaribile ale debitorului.
Conditii de infiintare: 1. Creanta este exigibila si este constatata printr-un inscris . In acest caz, creditorul trebuie sa faca dovada ca a intentat actiune prin care sa tinda la obtinerea titlului executoriu, actiune care are ca obiect creanta baneasca, precum si faptul ca actiunea este in curs. Conditia nu mai este indeplinita daca actiunea este suspendata. Creditorul poate fi obligat la depunerea unei cautiuni intr-un cuantum pe care il va stabili instanta. 3

2. Creanta este exigibila dar nu este constatata printr-un inscris. Pe langa dovada conditiei cu privire la introducerea actiunii principale, creditorul trebuie sa depuna odata cu formularea cererii de sechestru asigurator dovada achitarii unei cautiuni egala cu jumatate din valoarea reclamata. Depunerea cautiunii este o conditie pentru insasi admisibilitatea sechestrului asigurator, in lipsa ei instanta nu va acorda un termen pentru depunerea cautiunii, ci va respinge cererea ca inadmisibila printr-o incheiere irevocabila. 3. Creanta nu este exigibila dar este constatata printr-un inscris. Masura sechestrului poate fi ceruta cand debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date sau nu a mai dat asigurarile promise ori exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire, sa-si ascunda sau risipeasca averea. Pentru aceasta este obligat sa depuna cautiune, insa cuantumul ei ramane la aprecierea instantei care va proceda in sensul art. 723 ind. 1. Cererea de sechestru asigurator este de competenta instantei competente sa judece actiunea principala, indiferent daca la momentul formularii cererii de sechestru actiunea principala mai era sau nu pe rolul acelei instante. Judecarea se face de urgenta in Camera de Consiliu, fara citarea partilor, printr-o incheiere, care poate fi atacata cu recurs in termen de cinci zile de la data comunicarii. Daca dupa obtinerea titlului executoriu, debitorul nu isi executa de buna voie obligatia, creditorul se poate adresa executorului judecatoresc pentru a declansa procedura executarii silite a bunurilor indisponibilizate pana la acoperirea creantei.

Poprirea asiguratorie art. 597 consta in indisponibiluzarea sumelor de

bani, titlurilor de valoare, bunurilor mobile incorporale urmaribile datorate debitorului poprit de catre o a treia persoana, in temeiul unui raport juridic existent, precum si indisponibilizarea bunurilor pe care i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente. Poprirea asiguratorie presupune existenta initial a doua raporturi juridice, un raport juridic intre creditorul popritor si debitorul poprit si un al doilea raport juridic intre debitorul poprit si tertul poprit, raport juridic in care tertul poprit este debitor al celui intitulat debitor poprit. Prin instituirea popririi sunt indisponibilizate acele sume de bani, titluri de valoare, bunuri mobile pe care tertul poprit trebuie sa le plateasca debitorului poprit. In momentul in care se obtine titlul executoriu al creditorului popritor impotriva debitorului poprit se naste un al treilea raport juridic intre creditotul popritor si tertul poprit, raport in temeiul caruia tertul poprit ii va plati creditorului popritor ceea ce ii datoreaza debitorului poprit.

Sechestrul judiciar are ca obiect bunuri ce formeaza obiectul unui proces in care se discuta dreptul de proprietate sau un alt drept real principal, posesia asupra unui bun mobil sau imobil, administrarea sau folosinta unui bun comun si incredintarea lor spre paza juridica unei persoane numita administrator sechestru.

Sechestrul judiciar are ca obiect si bunuri care nu formeaza obiectul unui proces, respectiv bunul oferit de debitor spre liberarea sa, bunurile cu privire la care cel indreptatit are temerea justificata ca vor fi distruse, alterate de posesorul actual si atunci cand debitorul se afla in stare de insolvabilitate notorie sau exista temerea ca se va sustrage de la urmarire, va distruge sau va diminua activul patrimonial. Cand nu exista un proces, cererea de sechestru se adreseaza instantei locului situarii bunului. Daca exista proces instantei competente sa judece actiunea principala. Cererea se judeca de urgenta in Camera de Consiliu cu citarea partilor. Instanta pronunta o incheiere susceptibila de recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Administratorul sechestrului poate sa fie si una dintre partile procesului in cazul in care partile convin in acest sens, iar daca partile nu se inteleg, va fi desemnat de catre instanta, care trebuie sa aiba in vedre ca administratorul sechestru sa nu fie o persoana interesata in cauza. Cu incuviintarea instantei care l-a desemnat, admisitratorul sechestru poate sa stea in proces cu privire la bun in locul partilor litigante, el fiind un reprezentant judiciar de vreme ce a fost desemnat de instanta. La finalul procesului, bunul consv ervat de catre administratorul sechestru va fi predat partii care a obtinut castig de cauza.