Drept fiscal

Curs 4
~ Contestatia la executare ~

Contestatia la executare reprezinta procedura prin care un contribuabil poate

solicita instantei sa intervina in executare analizand fie actele de executare, fie
fondul dreptului. Ca urmare, exista o diferentiere in ceea ce priveste rolul
instantei pe parcursul contestatiei. Astfel, daca se ataca incheierea realizata de
executorul judecatoresc in acea procedura prin care aduce la cunostinta
contribuabilului inceperea executarii, termenul de contestare va fi de 5 zile de la
data comunicarii. Daca contestatorul are in vedere un astfel de act, cum ar fi
instituirea unei popriri, termenul de contestare va fi de 15 zile de la data la
care a luat cunostinta de infiintarea popririi. De asemenea, orice act de executare
va fi contestat in termenul general de 15 zile. Ca exceptie, daca contestatorul
pune in discutie fondul dreptului, termenul nu va fi impus limitativ decat de
posibilitatea prescriptiei dreptului la actiune. Insa, daca titlul executoriu
contestat este reprezentat de o hotarare judecatoreasca definitiva, nu se poate
pune in discutie elementele de fond, respectiv drepturile partilor ce s-au judecat.

Fondul, respectiv existenta dreptului creditorului se poate aprecia de catre

instanta daca titlul executoriu a fost emis de catre o institutie din afara puterii
judecatoresti. Astfel, in cadrul obliigatiei fiscale titlul de creanta va apartine
organelor de executare fiscala si nu instantei. Daca titlul contestat este emis de
instanta, competenta executarii silite va apartine executorului judecatoresc din
circumscriptia acelei instante. Daca executrea priveste un bun imobil, ea se va
realiza inclusiv de executorul in circumscriptia caruia exista sau este situat
imobilul.
Contestatorul va depune contestatie la instanta de executare, respectiv la
instanta in circumscriptia careia a inceput executarea silita. Instanta, primind
contestatia, verifica forma acesteia, conntestatorul fiind obligat sa introduca
toate elementele necesare unei cereri de chemare in judecata, respectiv numele si
elementele de identificare ale executorului si creditorului, obiectul contestatiei,
elementele de identificare ale reprezentantului conventional al contestatorului,
situatia de fapt, siatuatia de drept, indicarea elementelor de proba si semnatura
contestatorului. Elementele de dovada trebuie precizate in totalitate in cererea de
chemare in judecata, in sens contrar contestatorul fiind decazut din dreptul de a
mai propune probe.
Contestatorul, pana la primul termen de infatisare, poate completa cu noi
elemente cererea sa; daca cererea va fi respinsa de catre instanta, contestatorul
nu o poate reintroduce decat pentru alte motive. Dupa primirea cererii ce poate fi
depusa personal sau transmisa prin posta, aceasta intra intr-o etapa de
regularizare. Conform acestei proceduri, sunt verificate toate elementele cererii
si daca sunt lipsuri, acestea vor fi comunicare contestatorului in sensul refacerii
cererii sub sanctiunea respingerii actiunii.
Dupa completare, cererea impreuna cu inscrisurile ce i-au fost anexate se
comunica creditorului si executorului judecatoresc sau organului de executare.
Acestia vor fi obligati ca in termen de 25 de zile sa depuna intampinare in
procedura de drept comun. In cazul contestatiei la executare, depunerea
intampinarii nu reprezinta o procedura obigatorie, insa lipsa intampinarii inseamna
si lipsa elementelor de proba ale creditorului. Daca aceste elemente nu sunt
precizate in intampinare sau la prima zi de infatisare, creditorul va fi decazut
din dreptul de a mai propune probe sau de a ridica exceptii procesuale. Aceasta nu
inseamna ca respectivul creditor nu poate discuta probele propuse de contestator.
Creditorul poate solicita instantei respingerea probelor contestatorului ca fiind
neconcludente in cauza. De asemenea, daca contestatorul solicita instantei
administrarea probei expertizei, creditorul poate cere sa i se acorde dreptul
numirii unui expert. Instanta va verifica inclusiv modul de calcul al taxei de
timbru. In cazul urmaririi silite mobiliare,, tertii ce considera ca au un drept de
proprietate asupra bunului urmarit pot interveni in contestatie. Acesti terti se
pot opune inclusiv sechestrului asigurator pe care executorul il va pune pe anumite
bunuri ce vor intra in executare daca tertul considera ca-i apartine. Pe de alta
parte, contestatorul poate solicita instantei suspendarea executarii silite pe
timpul judecarii contestatiei. Suspendarea se poate pronunta de catre instanta dupa
depunerea unei cautiuni in bani de catre contestator, cautiune raportata ca valoare
la obtinerea contestatiei.
In anumite cazuri, depunerea cautiunii imediat de catre contestator poate
determina instanta sa suspende executarea imediat si fara citarea partilor. Daca
contestatorul pierde procesul, iar instanta respinge contestatia, cautiunea nu se
mai restituie fiind transmisa creditorului in sensul acoperirii creantei sale. Ca
exceptie, nu se va depune cautiune dar se va suspenda executarea atunci cand
aceasta a fost pornita fara a exista un titlu executoriu, daca titlul executoriu
exista dar a fost declarat fals, precum si atunci cand contestatorul demonstreaza
fie ca a fost iertat de datorie de catre creditor, fie ca i-a oferit un nou termen
de plata. Instanta se pronunta prin incheiere asupra suspendarii, incheiere ce
poate fi atacata cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare. Dupa discutarea
tuturor exceptiilor ridicate de parti si dupa administrarea probelor propuse,
instanta se va pronunta cu urgenta fie respingand contestatia , fie admitand-o. Se
poate contesta chiar si refuzul executorului de a indeplini un act de executare
cerut de catre creditor. Organul de executare va fi obligat de hotararea instantei
daca contestatia a fost respinsa si se dovedeste reaua credinta contestatorului.