Sunteți pe pagina 1din 13

Tehnica taierii de primavara la pomii fructiferi

categorii: 09 Ianuarie 2012 - 08:25

Tierile care se aplic pomilor trebuie s fie difereniate, tratnd fiecare pom i fiecare ramur din ansamblul coroanei separat. Astfel, la pomii care abia au intrat pe rod, la care ramurile de schelet cresc viguros, este nevoie ca, n cazul cnd acestea au creteri anuale mai mari de 50-60 cm, s se scurteze prelungirile cu din lungimea lor, pentru a favoriza, pe de o parte, noi creteri n vrful acestora i a stimula, pe de alt parte, garnisirea ramurilor de schelet tinere cu ramuri roditoare.

La scurtarea ramurilor de schelet se ine seama de subordonarea ramurilor n cadrul sistemului de ramificare bilateral-altern introdus la formarea coroanei. n afar de aceasta, este necesar ca ramurile din coroan care cresc n direcii nedorite s se nlture, pentru c altfel duc la ndesirea coroanei i devin inutile. Cu prilejul tierilor trebuie, de asemenea, eliminate ramurile uscate, cele rupte i cele bolnave. La pomii n plin rod, la care prelungirile ramurilor de schelet pe an ce trece cresc tot mai puin, iar spre interiorul coroanei multe din ramurile roditoare, mbtrnite, ncep s se usuce sau nu mai formeaz muguri de rod, tierea difer de cazul expus mai sus.

Atunci cnd prelungirile ramurilor de schelet au creteri anuale de 35-40 cm, ele rmn netiate. Cnd creterile anuale sunt de 20-25 cm ramurile se scurteaz la 1/2 din lungime, iar cnd aceste creteri sunt de 10-15 cm, ramurile se scurteaz cu 2/3 din lungime. Toate ramurile uscate, cele atacate de boli i de duntori, cele care se ncrucieaz i cele care sunt plasate defectuos n interiorul coroanei se ndeprteaz. Ramurile groase se taie. Tierile executate incorect (lsnd cioturi, ruperea scoarei .a.) mpiedic vindecarea rnilor. Ramurile uscate se taie pn la lemnul sntos; n caz contrar rana nu se vindec . Ramurile subiri se taie cu foarfeca, iar cele groase cu ferstrul. Pentru ca scoara s nu se desfac, ramurile se scurteaz mai nti dedesubt i apoi se taie complet de sus n jos. Ca s nu se despice sau s se rup, ramurile mai groase se taie ncepnd din dou pri. Toate tieturile trebuie netezite bine cu un cosor ascuit; dup netezire se ung cu mastic sau vopsea preparat cu ulei vegetal. La unele forme de coroan cum sunt fusul subire, gardul belgian, cordonul orizontal i scheletul arcuit se taie mult mai puin, fructificarea se asigur ns prin dirijri ale ramurilor. De reinut c n pomicultur foarfeca reprezint un accesoriu, o unealt de nenlocuit, de aceea folosirea ei cere o anumit tehnic. n anumite condiii se folosesc platforme mobile pentru tiere i chiar utilaje specializate. Urmatorul pas dupa cumpararea si plantarea unui pom este efectuarea de taieri pentru formarea si dezvoltarea coroanei. Un pom fructifer care nu este taiat(tuns), poate sa dea deja rod din anul urmator plantarii. Ramurile se incovoaie si nu mai cresc sub povara fructelor. Pe masura ce pomul inainteaza in varsta, recolta este din ce in ce mai slaba. Cu cat atarna mai multe fructe de o ramura, acestea raman mici si de calitate slaba.

Formarea unei coroane se obtine in 4-5 ani de la plantarea pomului, prin taieri propriu-zise, prin scurtari sau suprimari de ramuri sau prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor. Cu ajutorul foarfecelui, prin taieri vom dirija energia pomului spre ramurile tinere, astfel incat ajutam pomul sa isi dezvolte ramificatii puternice si sa isi pastreze capacitatea vegetativa. Dupa formarea coroanei, pomul trebuie ajutat in anii ce urmeaza prin taieri de intretinere si taieri de fructificare. Taierea pomilor fructiferi trebuie sa inceapa abia dupa terminarea gerurilor. In principiu, inceputul lunii martie este favorabil inceperii lucrarilor de taiere a pomilor. Taierile executate mai devreme pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot surveni. Pomii care nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decat cei care au suportat actiuni de taiere inaintea aparitiei acestor geruri.

Tratamente de primvar la pomi fructiferi, arbuti i via de vie


Scris de huni pe 06.04.2011 in categoria Gradinarit, Livada (15 comentarii) Etichete: buletin de avertizare, livada, lucrari actuale, stropiri pomi, tratamente, tratamente fitosanitare

Acest material a fost preluat din buletinul de avertizare nr. 1 din 25.02.2010, de pe pagina oficial a direciei pentru agriculutra in judeul Cluj, seciunea de prognoza i avertizare, dar poate fi util si celor din alte judee. n orice caz, v recomand s consultai i buletinele de avertizare pentru judeul vostru. (huni)

Tratament 1

Pentru combaterea agentilor patogeni din plantatiile de pomi fructiferi, arbusti si vita de vie, dupa taierile de rarire, corectie, rodire, formare a coroanelor in plantatiile tinere, obligatoriu se va efectua un tratament cu un produs pe baza de cupru (din hidroxid de cupru sau oxiclorura de cupru) . Kocide 2000 0,25 % sau Funguran OH WP 0,2 % sau Champion 50 WP 0,2- 0,3 % sau Alcupral 50 PU 0.3 % sau Champ 77 WG -0.2 % sau Zeama Bordeleza tip, MIF - 0.5 % sau alte produse omologate. Stropirea se face in zilele insorite, fara vant cu temperatura aerului peste 5-6 C.
Tratament 2

La toate speciile de pomi, arbusti si vita de vie recomandam folosirea unui insecticid omologat pentru combaterea daunatorilor care ierneaza in diferite stadii pe ramuri, pe scoarta si in crapaturile ei, in solzii mugurilor (larve hibernante, adulti de Psylla pyricola, oua hibernante) Se foloseste unul din insecticidele :

Nuprid OIL 004 CE- .5 % ; Confidor OIL 004 CE 1.5 % ; Concentratia folosita : 1,5 % pt. specia mar (22.5 l/ha in 1500 l apa sau 1.5 l in 100 l apa , 150 ml /10 l apa ) 1.5 % speciile de prun, cires ,cais , piersic (15 l in 1000 l apa / ha sau 1.5 l /100 l apa , 150 ml / 10 l apa ) 1.0 % pt. Vita de vie (10 l in 1000 l apa / ha sau dupa necesar : 1 l 100 l apa sau 100 ml / 10 l apa )(Tetranycus urticae, Partenolecanium corni )

Aceste produse au o dubla actiune: sistemica datorata componentei insecticide si fizica de asfixiere datorata uleiului. Daunatorii combatuti sunt larve hibernante de Quadrispidiotus perniciosus, oua de iarna ale paianjenului rosu comun Panonycus ulmi , oua de afide.
Recomandari de utilizare :

intre tratamentul cu substante cuprice si cel cu insecticid trebuie sa treaca un interval de minim de 2 3 saptamani. tratamentul cu insecticid se aplica la sfarsitul repausului vegetativ inceputul dezmuguritului (faza de urechiuse de soarece la speciile de semintoase si de buton verde la speciile de samburoase) la speciile de cais si piersi aplicarea tratamentelor pana la dezmugurire !

tratament indicat a se face atunci cand temperatura aerului este mai mare de + 4 C( Optima 10 C ) si nu sunt conditii de precipitatii in timpul sau dupa aplicarea lui ;

Restrictii de utilizare:

Confidor OIL SC 004 nu se amesteca cu zeama bordeleza, polisulfuri, produse ce contin sulf, captan. Pentru orice combinatie se face in prealabil un test de compatibilitate fizico-chimica.
Recomandarea producatorului de Nuprid oil 004 CE :

Pentru soiurile de mr sensibile la finare, dac tratamentul cu NUPRID OIL 004 CE se face la nceputul dezmuguritului, se poate aplica n amestec cu un fungicid sistemic (TOPSIN 500 SC, MYSTIC 250 EC sau BUMPER 250 CE) pentru prevenirea/ combaterea atacului timpuriu de finare. Alte asocieri/amestecuri cu alte produse, pentru prevenirea/combaterea timpurie i a altor boli ale pomilor (cum este focul bacterian (Erwinia amylovora) la meri sau monilioza la cirei i pruni), se pot face dac exist recomandri de specialitate. Nu se va aplica n amestec cu produsele pe baz de sulf.
Recomandri generale pentru tratamentele fitosanitare

cititi si utilizati produsele conform recomandarilor de pe ambalaj folositi echipament de protectie (manusi, ochelari, combinezon) la manuirea produselor ppp (produse de protectia plantelor) clatiti de trei ori recipientele in care au fost produsele de uz fitosanitar si goliti apa in pompa. Asa se utilizeaza intreaga cantitate de produs iar ambalajul devine colectabil pentru distrugere (SCAPA SISTEMUL de COLECTARE a AMBALAJELOR de PESTICIDE ) si se reduce mult riscul pentru sanatate si mediu. tratamentele se efectueaza cu mijloace de stropit terestre, prevazute cu sistem de agitare continua a solutiei in rezervor, pulverizarea sa fie cat mai fina, se urmareste o imbaiere cat mai uniforma a ramurilor si trunchiului fara a siroi solutia pe sol. resturile de solutii, suspensii, spalaturi rezultate din curatarea echipamentelor de lucru (pompe, instrumente de masura, recipiente etc.) vor fi ingropte departe de cursurile de apa, depozite de furaje vor fi respectate cu strictete normele de lucru cu produse de protectia plantelor, cele de protectia mediului, animalelor, familiilor de albine

Alte lucrari, obligatorii in livezii (unele inaintea efectuarii tratamentelor)

se elimina si se ard toate ramurile si lastarii care prezinta atac de fainare, foc bacterian sau daunatori Atentie la rezerva de ciuperci patogene din frunzisul de sub coroana pomilor (strangerea, ardererea, incorporarea lui in sol) ranile mai mari de 2 cm rezultate in urma taierilor se ung cu mastic, ceara de albine sau chiar vopsea de ulei se continua araturile pe rand precum si sparea vasului in jurul fiecarui pom, se aplicarea ingrasamintelor organice si chimice (fosfor si potasiu) acolo unde nu s-a efectuat aceasta lucrare in toamna

combaterea rozatoarelor mici unde se constata prezenta lor. Produse recomandate BROMAKOL : 25-50 gr/ galerie sau CRITOX 1 cartus fumigen / galerie activa . daca timpul o permite aplicarea erbicidelor peliculare, cu efect rezidual impotriva semintelor de buruienilor anuale, mono si dicotiledonate .

Printre primele lucrri din an din grdin sunt cele care implic tierea pomilor fructiferi. Ca definiie, tierile sunt operaii tehnice de dirijare i tiere a ramurilor prin care se schimba poziia relativ a ramurilor n coroan i a mugurilor pe ramur. Cu riscul de a repeta ce a mai scris Huni legat de acest subiect am s enumr i eu scopurile principale ale tierilor:
1. S se construiasc un schelet puternic i echilibrat, suficient ca s susin producia, dar s asigure i condiiile de lumin i aeraie necesare; 2. S se garniseasc la maxim posibil ntregul schelet cu ramuri roditoare; 3. S se menin prin masuri tehnice o via ct mai lung a ramurilor roditoare; 4. S se asigure o longevitate economic ct mai mare pomului ntreg, rentinerindu-l la nevoie.

Tierile se pot clasifica n patru grupe i anume:


1. Tieri de formare

Se aplic pomilor n perioada de tineree, pn la intrarea pe rod i urmresc ncadrarea acestora ntr-o anumit form de coroan, n concordan cu sistemul de cultur sau scopul urmrit. Trebuie reinut ca la coroanele cu schelet i mai ales fr sistem de susinere, aceste tieri trebuie aplicate riguros, renunnd la puinele fructe tentante de altfel ce apar n primii ani, deoarece n caz contrar la prima producie serioas pomii se vor dezbina. Acest tip de tiere de obicei vizeaz tierea n ramuri de vrst de 1-2 ani i implic dirijri pentru corecii de unghiuri de inciden i de ramificare.
2. Tieri de rrire i fructificare

Se aplic pomilor pe rod i urmresc n principal echilibrarea proceselor de cretere i rodire pe tot parcursul vieii pomului, pentru a obine producii mari i constante an de an. Acest tip de tiere de obicei vizeaz tierea n ramuri cu vrst cuprins ntre 2-3 ani i implic i dirijri pentru corecii de unghiuri de inciden i de ramificare.
3. Tieri de regenerare

Se aplica pomilor aflai n perioada de declin sau de diminuare a rodirii i urmresc, n general, prelungirea perioadei de rodire pentru nc civa ani. Acest tip de tiere vizeaz tierea n ramuri de o vrst cuprins ntre 6 10 ani.

4. Tieri de corecie

Sunt specifice pomilor netiai sau a celor tiai necorespunztor. Acest tip de tiere vizeaz tierea n ramuri de o vrst cuprins ntre 1 8 ani. Avnd n vedere c majoritatea cititorilor au pomi pe rod, am s detaliez cteva detalii legate de tierea de rrire i fructificare cu promisiunea c n viitorul apropiat am s revin cu probleme legate de tierea de formare i schie desenate privind tierile din primii ani. Dar s revenim la tierile noastre Unul dintre profesorii mei de pomicultur ne-a spus la ore: Dac ipotetic pui patru pomicultori lng acelai pom, nu rmne din pom numai ramurile de schelet i semischelet, dar acest lucru nu nseamn c vreunul a tiat greit. Aceast afirmaie este adevrat n cazul n care acei pomicultori se ghideaz dup aceleai principii i reguli. Tierile de rrire i fructificare urmresc reglarea echilibrului dintre cretere i rodire prin normarea ncrcturii de rod, plasarea acesteia la lumin i forarea creterii, apoi asigurarea rodirii constante an de an prin rennoirea semischeletului i a formaiunilor de rod, meninnd forma de coroan. Tierea de rrire i fructificare se execut difereniat n funcie de vrsta pomului, prezena sau absena rodului sau a creterilor, particulariti de cretere i rodire pe care le prezint combinaia soi portaltoi. Astfel pomii tineri se taie ct mai puin posibil recurgndu-se mai mult la operaii de dirijare a ramurilor pentru a ajunge ntr-un timp scurt la volumul maxim de creteri vegetative pe care l cere forma de coroan. Biologic, problema este ntemeiat, ntruct prin tieri energice , se epuizeaz pomul, se foreaz noi valuri de cretere, care ntrzie intrarea pe rod. La pomii maturi tierile de rrire i fructificare vor trebui s rspund la urmtoarele obiective:
1. Repartizarea uniform a semischeletului tnr de o parte i de alta arpantelor (ramurile groase ce pornesc de pe ax) la 20 30 cm i nu deasupra sau dedesubtul lor; 2. Apropierea pe ct posibil prin tieri de reducie a rodului de arpante i subarpante pentru mbuntirea condiiilor de hran. 3. Completarea spaiilor create accidental n urma frngerii ramurilor sub povara rodului sau din alte cauze; 4. Aplicarea unor tieri de reducie prin care se deschide unghiul de inserie n partea superioar a pomului pentru temperarea creterii i unor tieri de transfer pe semischelet ce reduce unghiul de inserie (unghiul fa de vertical) pentru a stimula creterea n partea inferioar a pomului; 5. nlocuirea semischeletului viguros din partea superioar a pomului prin tieri de plafonare a creterii de vigoare slab pentru a evita formarea aa numitelor plrii n special la coroanele aplatizate; 6. Scurtarea sever a semischeletului mbtrnit, n curs de epuizare. 7. Asigurarea, prin tieri de rodire, a unui raport de 3:1 ntre formaiunile care prezint doar muguri vegetativi i formaiuni care poart muguri de rod; i a unui raport de 8:1 ntre mugurii vegetativi i de rod; sau cca 5-6 muguri de rod pe fiecare cm2 din suprafaa seciunii transversale a trunchiului.

8. Pomii la care creterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt n exces se vor tia sever, pe cnd pomii cu creteri exagerate i fr rod nu se vor tia sau se vor tia foarte slab, urmnd ca normarea produciei s se fac anul urmtor.

S nu uitam nici de faptul c tierile aplicate n primii ani de viat afecteaz pomul toat via lui (schelet) i cele aplicate n timpul rodirii afecteaz cel puin trei ani de la efectuarea tierii. La fel de important este meninerea subordonrii pe vertical a etajelor i a ramurilor din cadrul etajelor, dar i pstrarea echilibrului vertical i cel orizontal(fig.1 i 2). Unghiurile de inserie (fa de vertical) ne vor ajuta meninerea echilibrului ntre cretere i fructificare (fig.3). Cu ct crete unghiul de la vertical spre orizontal, cu att se reduce lungimea creterilor i apar fructele. Avem un echilibru la un unghi de cca 45, la care avem creteri anuale i producie de fructe la un nivel echilibrat. Cu ct crete unghiul spre orizontal se reduce lungimea creterilor anuale, se mrete numrul de fructe i se reduce dimensiunea lor. Pomul dorete s fac ct mai multe fructe (semine i nu pulp) pentru a se nmuli (modul natural de nmulire n flora spontan), iar dac nu intervenim prin tiere de normare a rodului, nu vom avea fructe de calitate.
[View with PicLens]

Cu convingerea c am reuit s rspund la cteva ntrebri legat de tierea pomilor fructiferi v urez spor la tieri i recolte frumoase. n cazul n care avei ntrebri suplimentare (i presimt c vei avea ), nu ezitai s le punei i v vom rspunde ct mai repede posibil.

Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

taierea vitei de vie, cultura vitei de vie, ochi, intretinere, taieri, direct 9, taierea vitei, distanta, cultura, pergola, vedere, tutori, vara, grosimea, plantele

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordie si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordie (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasai cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-1214 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) ca la taierea Sylvoz, Pergola raionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaie in care lungimea cordonului va fi egala cu distana dintre doi butuci invecinai (1 - 1,20 m). Prezena cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm, apoi pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani. Cordonul speroliat (cu cepi, fig. 7):

Taierea de formare La cordonul speronat, (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod, amplasati pe cordoane, uni sau bilaterale. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori, restul suprimadu-se. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai viguroasa, dreapta, sub prima sirma. Restul coardelor se taie. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane, scurtindu-se fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior s-a format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.

Taierea Guyot pe semitulpina (fig. 8):

Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in vara se aleg 2-3 lastari, cind au 810 cm lungime si se paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza, ca si copilii de pe lastarii palisati. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasa, si se taie sub nivelul sirmei. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf, restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din virful tulpinii, cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi, fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului, lasindu-se 4 verigi de rod, respectiv 4 coarde a 12 ochi, in medie, si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului.

Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod, rareori mai multe, avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina. Cordonul Cazenave (fig. 9):

Taierea de formare La cordonul Cazenave, elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. In anul al II-lea de la plantare, la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta, scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon, daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii, restul se orbesc, ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului, daca s-a realizat. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau, in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta, coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. In anul al V-lea coardele crescute .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi, in acest an se formeaza primele verigi de rod. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita), iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). In anul al Vl-lea se poate considera, incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. Taierea de fructificare In fiecare an, la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si, in masura posibilitatilor, reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani, daca plantele sint uniforme ca vigoare, cu cresteri normale, incit sa fie tratate toate in mod asemanator. In aceasta situatie, tulpinile - ca si o parte a

cordoanelor - pot fi realizate inca din anul al II-lea, iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele. In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii), la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi, iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna, prin acoperire cu pamint.
Alte articole Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adauga dezmusuroitul, taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. Dezmusuroitul vitelor se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C... Erinoza vitei de vie Erinoza vitei de vie sau basicarea este o consecinta a atacului produs de un paianjen microscopic Eriophyes vitis. Primavara, paianjenii ies din locurile de... Antracnoza vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Gleosporium ampelophagum. Sint atacate toate organele aeriene ale vitei de vie, in special primavara sau la inceputul toamnei... Fainarea vitei de vie Boala este produsa de ciuperca Uncinula necator cu forma conidiana Oidium tuckeri, afectind toate organele verzi ale vitei de vie : frunze, lastari, flori... Taierea vitei de vie pe tulpina joasa In anul al II-lea dupa plantare, in primavara, se taie la 2 cepi a 2-3 ochi, sau la un singur cep - in cazul vitelor mai putin viguroase. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc, din coardele...