Sunteți pe pagina 1din 8

Tăierea pomilor fructiferi

cum se face și de ce e importantă


Practică agricolă de mare importanță, tăierea pomilor fructiferi este una dintre
lucrările esențiale în livezile, grădinile sau plantațiile în sistem intensiv și super-intensiv
de pomi fructiferi
Menținerea unei structuri echilibrate, sănătoase a pomilor, corectarea acțiunilor
greșite și creșterea productivității și calității fructelor sunt principalele obiective ale
pomicultorilor. Toaletarea pomilor fructiferi este un proces important, care include, de-a
lungul anului, o serie de tăieri pomi fructiferi, pentru obținerea unor recolte stabile și de
calitate superioară.
Calendarul tăierilor la pomii fructiferi
Tăierile reprezintă lucrări esențiale în plantațiile de pomi fructiferi și sunt absolut
necesare pentru o producție de calitate. Pe lângă menținerea unui echilibru perfect între
fructe și vegetația normală, aceste tăieri pomi fructiferi au ca scop corectarea creșterii,
astfel încât resursele naturale să fie cât mai bine valorizate. Tăierea pomilor fructiferi
presupune scurtarea sau chiar îndepărtarea unor ramuri. Toaletarea acestor pomi se
realizează în fiecare an și poate avea obiective diverse - tăieri de formare, corectare, tăieri
de regenerare, tăieri de producție. Pentru obținerea unor producții de calitate, este esențială
cunoașterea celor mai importante reguli de bază la tăierea pomilor fructiferi. Mai jos,
găsești lucrările anuale pentru tăieri pomi fructiferi. Acestea se realizează la aproape toate
speciile de pomi fructiferi și de ele depind în mare măsură nivelul și calitatea producției,
dar și vigoarea plantației.
Tăierea pomilor fructiferi primăvara
În acest anotimp, tăierea pomilor fructiferi presupune scurtarea sau chiar
îndepărtarea unor ramuri. Un prim motiv pentru care se realizează aceste tăieri pomi
fructiferi este legat de valorificarea luminii. Odată rărite ramurile, lumina poate ajunge
mai ușor la muguri și determină o dezvoltare mai viguroasă a fructelor, iar tratamentele
pentru prevenirea agenților patogeni pot fi aplicate corect. Regalis® Plus este un regulator
de creștere cu triplă acțiune pentru pomii fructiferi care le poate oferi pomicultorilor
producții ridicate, de calitate și mai ales constante.
Tăierea pomilor fructiferi primăvara se realizează pentru ca planta să se revitalizeze
- se taie lăstarii bătrâni, pentru ca resursele să meargă exclusiv către cei tineri, pentru a
stopa o îmbolnăvire - prin îndepărtarea organelor bolnave, dar și pentru a corecta poziția
ramurilor, astfel încât să nu se încalece și să împiedice resursele să ajungă în anumite
zone. Aceste tăieri pomi fructiferi se realizează de la începutul lunii martie până în aprilie,
când sunt temperaturi prietenoase. În zonele cu temperaturi mai scăzute, aceste lucrări de
tăiere pomi au loc în zile senine, cu temperaturi constante, de aproximativ 0 grade Celsius.
Tăierea pomilor fructiferi vara (tăierea pomilor fructiferi în verde)
Dacă dorești să favorizezi ramificarea, să stimulezi creșterea producției și să reduci
eventualele pagube produse de agentii patogeni, tăierea pomilor fructiferi în verde este o
practică agricolă ce are numeroase avantaje. Spre deosebire de tăierile care au loc în
perioada de repaus vegetativ, tăierea pomilor vara se efectuează în ciclul biologic anual al
pomilor fructiferi, din momentul formării coroanei pomilor. Tăierea pomilor fructiferi în
verde se efectuează, de regulă, după al treilea an de viață, când planta este viabilă.
Lucrările de întreținere a pomilor fructiferi vara au un efect determinant pentru obținerea
unor producții bogate, constante și de calitate. Aceste tăieri la pomii fructiferi încep în
prima parte a verii, în luna iunie, și sunt potrivite pentru meri, caiși, piersici și cireși.
Pentru o protecție de încredere și în condiții climatice dificile, bună rezistență la
spălare, Sercadis® este un fungicid inovator flexibil care conține substanța activă
fluxapiroxad ce blochează producerea de energie a agentului patogen. Mai exact, întrerupe
funcționarea normală a enzimei succinat dehidrogenază, întrerupând lanțul respirației
mitocondriale. Produsul inhibă puternic germinarea sporilor, elongarea tubului germinativ,
creșterea miceliului și sporularea.
Tăierea pomilor fructiferi toamna
Tăierea pomilor fructiferi toamna, în perioada de repaus vegetativ, nu trebuie sub
nicio formă omisă. Indiferent dacă vorbim despre o cultură pentru consum propriu sau
despre una destinată comerțului, cert este că, pentru o producție ridicată și de calitate,
această lucrare este absolut necesară. Mai mult, aceste tăieri pomi fructiferi sunt extrem de
importante, dacă vrei pomi roditori în anii următori. Tăierea copacilor toamna are loc până
la jumătatea lunii noiembrie, după căderea frunzelor, când temperaturile nu scad sub 5
grade Celsius.
Tăierea pomilor fructiferi iarna
Indiferent că e vorba de tăierile la măr, păr sau gutui, pentru speciile semințoase se
recomandă tăierea de iarnă. Tăierea pomilor în acest anotimp este o tehnică indispensabilă
pentru echilibrul plantelor între vegetație și fructificare. Aceste tăieri pomi fructiferi
trebuie efectuate înainte de încolțirea copacilor, evitându-se temperaturile excesiv de
scăzute. În general, tăierea pomilor iarna are loc de la sfârșitul lunii ianuarie până la
pornirea în vegetație, pentru a direcționa ramurile și a continua formarea coronamentului,
astfel încât să faciliteze recolta și să nu împiedice aplicarea tratamentelor fitosanitare.
Pași care trebuie urmati și greșeli de evitat
Dacă sunt executate incorect, tăierile pot sensibiliza pomii și îi pot face mai
vulnerabili. O tăiere prea timpurie poate chiar să compromită producția unei livezi, motiv
pentru care trebuie să acordăm o atenție deosebită nevoilor tipului de pom, să executăm
lucrările în funcție de specificul livezii și să evităm greșelile care pot compromite întreaga
plantație.
Pași
Conform literaturii de specialitate, tăierea se poate realiza prin două metode: prin
tăieri de formare și de rărire. Dacă tăierea de formare stimulează creșterea lăstarilor,
tăierea de rărire presupune îndepărtarea unor părți din coroană, prin tăierea pomilor
fructiferi ajunși la vârsta de rodire. Tăierile de rodire se aplică numai ramurilor fructifere
și se pot face atât în uscat, în perioada de iarnă, cât și în verde. Astfel, în funcție de tehnica
de tăiere, dar și de nevoia de îngrijire a speciilor, lucrările de tăiere a pomilor fructiferi
necesită respectarea următoarelor reguli:
 Executările de tăiere, care încep încă din luna octombrie, constau în
îndepărtarea ramurilor uscate, bolnave, crescute haotic sau a celor care umbresc coroana
pomului. În general, ramurile uscate sunt afectate de boli. Pentru a nu răspândi bolile, este
esențial să folosești produse inovatoare potrivite fiecărei specii. Signum® este un fungicid
de nouă generație, care oferă nu doar eficacitate excelentă în combaterea moniliozei
sâmburoaselor sau a putregaiului cenușiu la numeroase culturi de legume, ci și recoltă
mărită și producție de o calitate îmbunătățită, grație tehnologiei AgCelence®. Signum® are
două moduri diferite de acţiune cu spectru complementar, pentru o protecţie completă a
culturilor.
 Tăierile de toamnă au loc înainte de apariția zilelor geroase, cu temperaturi de
-5 grade Celsius.
 Un principiu general e să distribui alternativ, pe o șarpantă, ramurile roditoare
și vegetative, de exemplu, o țepușă, apoi un pinten, fără să le grupezi. Pentru meri și peri,
poți suprima o parte din țepușe, dacă numărul acestora e prea mare.
 Pintenul este cea mai scurtă ramură de rod, cu lungimi între 1-7 mm și un
mugur de creștere în vârf, fiind caracteristic la meri și peri, precum și la cireși, vișini sau
piersici tineri. La măr și păr, formațiunile care au rodit de 3-4 ori se scurtează deasupra
unei formațiuni apropiate de bază.
 La cireș și vișin, tăierile de rărire se fac în zona terminală a ramurilor, la o
dimensiune aproximativă de 70-80 cm.
 La pomii aflați în declin, lăstarii mult prea bătrâni se îndepărtează.
 Smicelele se vor scurta mereu la un mugur vegetativ, cu excepția celor care
au fost deja ciupite vara și au mugur florifer în vârf.
 Nuielușele trebuie tăiate pentru normarea rodirii, din cauza prezenței
mugurilor vegetativi.
 Mlădițele se pot rări, dacă sunt prea dese. Scurtarea unei mlădițe se poate
efectua dacă aceasta are mai mulți muguri laterali. Poți lăsa doi sau trei și poți tăia
deasupra acestora. De asemenea, poți scurta o mlădiță deasupra unui mugure mixt sau
vegetativ.
 Bursa poate să apară pe țepușe, nuielușe ori mlădițe, la meri sau peri. Poate
apărea și la gutui sau moșmoni, dar sub forma unei măciulii. Din bursă se pot dezvolta
pinteni sau smicele noi. Tot de pe măciulii se pot forma și coarne de melc. Sunt lăstari noi,
care au o formă specifică. Formațiunile “coarne de melc” sunt specifice pentru gutui și
moșmon (corn) și se taie pentru regenerare, după 3-5 fructificări.
 Ramificațiile fructifere provin din mai multe burse reunite, care se suprapun.
După 4-5 fructificări la măr și chiar 6, în cazul părului, vatra de rod îmbătrânește și trebuie
tăiată, pentru regenerare.
 Speciile de sâmburoase pot dezvolta și ramuri-buchet. Acestea cresc până la
8-12 cm și prezintă un mugur vegetativ în vârf, în jurul căruia se grupează între 3 și 7
muguri floriferi.
Toaletarea pomilor fructiferi. Greșeli de evitat
Iată cele mai frecvente greșeli care trebuie evitate, atunci când execuți tăierea
pomilor fructiferi:
 La măr și păr, formațiunile care au roduri tinere nu se taie. Pintenii,
smicelele, bursele, nuielușele de rod tânăr nu se taie niciodată. Asemănător pintenului
regăsim spinul, tot o ramură scurtă de rod, cu diferența că, în locul mugurelui de creștere,
are un ghimpe în vârf.
 Țepușa nu se taie. După ce a rodit, aceasta se poate îngroșa în partea
terminală, rezultând punga de rod sau bursa.
 La speciile sâmburoase, ramurile buchet nu se pot regenera prin acțiunile de
tăiere. Unele ramuri bătrâne pot dezvolta ramificații, dar acestea sunt specifice unor soiuri
de prun sau cais (nu la soiurile Stanley, Peche sau Superbe).
 Ramurile buchet ale cireșilor și vișinilor nu se taie. În zilele friguroase,
tăierea cireșilor și vișinilor nu este recomandată.
 Nu este recomandată creșterea ramurilor de structură în unghi orizontal.
 Tăierea excesivă/insuficientă - la pomii tineri, tăierile excesive au efecte
negative asupra creșterii pomilor.
 Neglijarea lăstarilor afectați de făinare, monilioză sau arsura bacteriană.
 Folosirea unor unelte neadecvate sau care nu sunt bine întreținute - foarfeca
de grădină tocită poate provoca leziuni și poate afecta pomul. Ustensilele folosite la tăiere
ar trebui dezinfectate înainte de folosire, pentru a se preveni extinderea celor mai
periculoase boli. La culturile de măr și păr, rapănul și făinarea sunt printre cele mai
răspândite boli care pot cauza pagube semnificative. Delan® Pro este un fungicid cu
tehnologie proactivă, pe baza de ditianon și fosfonați de potasiu care acţionează preventiv
şi stimulează mecanismele naturale de apărare a plantei asigurând o performanţă
remarcabilă chiar şi în condiţii climatice dificile, bună rezistenţă la spălare.
Unelte și echipamente pentru tăieri pomi fructiferi
Pentru tăierea în condiții optime a pomilor fructiferi, ai nevoie de foarfecă de
grădină, cuțit sau fierăstrău. Este important să folosești produse profesionale. Mai este
nevoie și de o scară, care să-ți permită să observi cât mai bine structura pomului și starea
coroanei, dar și de un echipament minimal de protecție, format din mănuși de grădină și
ochelari de protecție.
Tipuri de tăieri la pomii fructiferi
Tăierea pomilor fructiferi se realizează din mai multe motive, în funcție de nevoile
specifice ale fiecărei culturi, dar și de etapa sa de dezvoltare. În funcție de scopurile
urmărite prin tăiere, ele pot fi:
 Tăieri pomi fructiferi de formare;
 Tăieri pomi fructiferi de producție;
 Tăieri pomi fructiferi de întinerire;
 Tăieri pomi fructiferi de corectare.
Tăieri pomi fructiferi de formare
Tăierile de formare sunt primele lucrări de tăiere la un pom abia plantat și sunt
considerate cele mai importante pentru pomi și pentru livadă. Aceste tăieri se fac în primii
patru-cinci ani de la plantarea pomului fructifer și sunt realizate pentru a corecta și ordona
coroana pomilor, astfel încât să li se asigure atât o mai bună interceptare a luminii, cât și
condiții optime pentru realizarea altor lucrări tehnologice.
Cele mai răspândite forme de coroană sunt:
 Piramida etajată - se realizează la culturile de măr, păr, gutui, prun, cireș,
vișin altoite pe portaltoi de vigoare mare și mijlocie. Caracteristicile acestei forme sunt:
trunchi de 0,6-1,0 metri, înălțime de 2,5-4,5 metri, coroană cu 3 etaje a câte 3-4 șarpante.
 Vas ameliorat - forma optimă pentru speciile de piersic, cais, gutui altoite pe
portaltoi de vigoare mijlocie și mare. Caracteristicile ei sunt: trunchi de 0,6 metri, înălțime
de 2,5-3,0 metri, coroană cu un singur etaj, format din 3 șarpante inserate pe trunchi, la
12-15 cm distanță.
 Fus tufă - se utilizează la speciile de măr și păr altoite pe portaltoi de vigoare
mijlocie. Coroana sub forma aceasta este formată din 14-16 ramuri principale, dispuse în
jurul axului la 20-30 cm, conduse în poziție oblică.
 Fus subțire - este o formă recomandată pentru speciile de măr și păr altoite pe
portaltoi de vigoare mică sau mijlocie. Este o formă de coroană conică și are scheletul
alcătuit din axul pomului și 3-4 ramuri la bază.
 Palmeta etajată cu brațe oblice - utilizată la specii de măr, păr, gutui, prun,
cais, vișin altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. La această formă de coroană, axul
pomului susține 3-4 perechi de șarpante distanțate la 0,6-1,0 metri, orientate pe direcția
rândului și înclinate la 45-60 de grade față de verticală.
 Palmeta etajată cu brațe orizontale - se recomandă la specii de măr, păr,
gutui, vișin altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. În cazul acestei forme, vorbim despre
un ax al coroanei care poartă 3-4 perechi de șarpante distanțate la 0,6-0,7 metri, orientate
pe direcția rândului și dirijate în poziție orizontală.
 Gard belgian - o formă utilizată la speciile de măr și păr, pomi cu vigoare
mică; este caracterizată prin două șarpante cu poziție înclinată la 45 de grade, dirijate pe
direcția rândului.
 Lèpage - recomandată pentru speciile de măr, păr, pomi de vigoare mică. La
această formă, tulpina sub formă de vargă se arcuiește pe direcția rândului, atunci când
ajunge la 1,5-2 metri. Ramura ce apare în zona cea mai înaltă a curburii se arcuiește și ea
în direcția opusă, când ajunge la 1,5-2 metri.

Tăieri pomi fructiferi de producție


Odată ce pomul a ajuns la maturitate - începând cu al patrulea sau al cincilea an -,
încep tăierile de producție. Acestea au un dublu rol: întrețin coroana (prin eliminarea
ramurilor bolnave sau care au crescut excesiv) și sporesc producția (prin încurajarea
creșterii acelor ramuri care contribuie la coronament), ținând cont de distanța dintre
rânduri și dintre pomii fructiferi.
Acestea pot fi:
 Tăieri de întreținere - presupun eliminarea anuală a ramurilor cu poziție
verticală, de la partea superioară a coroanelor, scurtarea șarpantelor, cât și scurtarea sau
eliminarea ramurilor care atârnă la baza coroanei și împiedică efectuarea lucrărilor.
Totodată, aceste tăieri se fac și pentru a echilibra vegetația între bază și vârful coroanei, a
șarpantelor din etaje și a ramurilor din coroană.
 Tăieri de fructificare - se realizează diferit, în funcție de pomii fructiferi din
cultură, fiecare specie având propriile cerințe, din acest punct de vedere.
Tăieri pomi fructiferi de întinerire
Lucrările de întinerire se efectuează în cazul pomilor fructiferi aflați în declin
biologic și sunt mult mai drastice decât cele de producție sau de formare. Aceste tăieri se
fac iarna și, de obicei, presupun reducerea cu cel puțin o treime a ramurilor, în funcție de
modul în care a fost îngrijit până atunci pomul fructifer.
Tăieri pomi fructiferi de corectare
Acest tip de tăieri pomi fructiferi se poate aplica în toate stadiile de viață ale
pomilor fructiferi și are rolul de a elimina ramurile inutile - cele prea subțiri, care nu au
muguri, cele care nu poartă rod sau cele care pun în pericol dezvoltarea altor ramuri
principale.
Tăierile la principalele specii de pomi fructiferi
Tăierea pomilor fructiferi este una dintre lucrările agricole obligatorii și are ca scop
corectarea creșterii, astfel încât resursele naturale să fie cât mai bine valorizate. Este o
lucrare anuală ce se realizează la aproape toate speciile de pomi fructiferii și de care
depind în mare măsură nivelul producției, calitatea ei, dar și vigoarea plantației. Pe lângă
menținerea unui aspect curat al pomilor și stimularea creșterii lăstarilor noi, tăierea
pomilor fructiferi pe rod are și rolul de a preveni și de a combate răspândirea agenților
patogeni. Dagonis® combină două substanțe active inovatoare, fluxapiroxad (grupa SDHI)
și difenoconazol (triazol), pentru un control de lungă durată asupra unui spectru larg de
boli. Totodată, fungicidul Dagonis® este un produs util pentru managementul rezistenței
având proprietăți preventive și curative de durată.
Indiferent că e vorba de tăierea merilor, perilor, gutuilor sau de tăieri la prun, cais,
cireș, vișin, tăierea copacilor sau toaletarea pomilor fructiferi este o procedură obligatorie,
care asigură pomicultorilor o productivitate crescută. Fiecare specie pomicolă are propriile
nevoi, în ceea ce privește îngrijirea; de aceea, regulile sunt diferite, când vine vorba despre
tăieri pomi fructiferi. Este important să cunoaștem foarte bine necesitățile fiecărei specii.
Mai jos, vom regăsi menționate în mod special tăierile de fructificare.
Tăierile la măr și păr
La meri și peri, tăierile trebuie realizate anual. Ramificațiile de rod care au
fructificat de mai multe ori se scurtează prin tăieri deasupra unei formațiuni apropiate de
bază. Se scurtează în zona lemnului ramurile de doi ani, astfel încât să se obțină o
ramificare moderată. Se taie, de asemenea, ramificațiile mai depărtate de bază și cele
epuizate, cu început de uscare. În anii cu un rod bogat, tăierile de regenerare a
formațiunilor de rod sunt mai intense.
Nu se taie formațiunile de rod tinere, pintenii, țepușele, bursele, smicelele sau
nuielușele și nici vetrele de rod tinere. În schimb, cele care au rodit de 3-4 ori se taie
deasupra uneia sau două țepușe ori pinteni mai apropiați de bază. În același timp, nu se
scurtează ramurile de un an, care au crescut după tăierea de regenerare a semischeletului.
Tăierea la pruni
În cazul prunilor, vorbim despre o tăiere pentru rărire, în cazul în care ramurile sunt
prea dese. Totodată, ramurile de semischelet, purtătoare de formațiuni fructifere, se taie
pentru a se elimina ramificațiile degarnisite după rodire. Pot fi tăiate și ramurile mijlocii și
lungi, în vârstă de peste doi ani, pentru a stimula creșterea unor ramificații noi, mai tinere.
Nu se taie ramurile de rod scurte, buchet sau buchet ramificat. Ele se îndepărtează
după mai mulți ani de rodire, prin tăierea ramurilor semischelet care le poartă. Ramurile
de un an nu se taie decât dacă sunt prea dese.
Cireș și vișin
Tăierile pomilor de cires și vișin constau în efectuarea unor scurtări și suprimări de
ramuri, prin intermediul cărora se dirijează procesele de creștere și fructificare. Tăieri de
rărire se fac în zona terminală a ramurilor de schelet. La unele soiuri, ramurile lungi
trebuie scurtate la 70-80 de centimetri. Ramurile plete, specifice anumitor soiuri și
provenite din creșteri anuale mai subțiri și relativ lungi, trebuie scurtate prin tăieri în
punctele unde apar ramificații laterale sau unde există ramuri buchet, care au muguri
vegetativi în vârf. Tăierea se face la o ramură buchet situată cât mai aproape de baza
ramurii plete. Ramurile plete care nu au ramificații se taie de la bază. Ramurile buchet nu
se taie.
În general, tăierile la cireși și vișini se pot face și în verde, și în perioada de repaus,
dar nu se fac în timpul iernii, mai ales în zilele geroase.
Tăierea la caiși
La tăierea pomilor fructiferi caiși, se execută o rărire a lăstarilor la 15-20 cm unul
de altul, în mijlocul verii, în luna iulie. Se elimină lăstarii slabi și se scurtează cei viguroși.
În anii cu un rod mai puțin bogat, se aplică tăieri de rărire numai în interiorul coroanei. În
anii fără rod, se fac tăieri de reducere a scheletului cu o pătrime din lungime și a
semischeletului cu ⅓-½ din lungime. Ramurile mijlocii, lungi și cele anticipate se
degarnisesc după câteva fructificări, astfel încât se impun tăieri repetate ale
semischeletului. Nu se taie ramurile buchet; ele se epuizează după 1-2 fructificări și apoi
se taie ramurile care le poartă.
Tăierea pomilor fructiferi este o practică agricolă foarte importantă pentru
dezvoltarea sănătoasă a pomilor. Executarea corectă a lucrărilor de tăieri pomi fructiferi
ajută la obținerea unor coroane rezistente și sănătoase, având o influență directă asupra
productivității pomilor și profitabilității recoltelor.
Surse:
Patronatul Horticultorilor din România, Memorator Horti-Viticol, Artprint,
București, 1997
Pomicultura, Viticultura și Vinificația, 2017

S-ar putea să vă placă și