STROPIRI FUNDAMENTALE PENTRU POMII FRUCTIFERI

Stropiri fundamentale pentru pomii fructiferi

In pomicultura, dupa efectuarea taierilor si stropirilor de iarna urmeaza o serie de lucrari si stropiri care vor asigura recoltele acestui an.

La mar se aplica doua tratamente de baza cand: 1. 10-20% din mugurii florali sunt la inceputul infrunzirii (sunt cat o urechiusa de iepure);

2. 10-15% din flori si-au scuturat petalele.

Ambele tratamente se executa impotriva rapanului si a fainarii. La aceste stropiri, se folosesc unul dintre urmatoarele produse: Benlate 50WP 0,05-0,07%, Punch 40EC 0,005 - 0,0075%, Rasumin 0,15%, Systane 0,1 - 0,125%.

Este indicat sa folositi solutiile alternative pentru o mai mare eficienta.

La prun de o importanta covarsitoare sunt in aceasta perioada urmatoarele tratamente: 1. Pentru reducerea rezervei de daunatori, stropirea se aplica intre fazele de buton verde si inaltarea inflorescentelor. Tratamentul se aplica cu zeama bordeleza 1% sau Turdacupral 50 PV 0,5%.

2. La caderea petalelor, prunii se stropesc cu unul din urmatoarele produse: Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2%.

La par in aceasta perioada este obligatoriu tratamentul pentru rapan si defoliatoare care se executa cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% si se efectueaza in intervalul dintre inflorirea corolei si deschiderea primei flori.

La cires si visin se folosesc aceleasi produse ca la par, impotriva moniliozei si antracnozei si se aplica la scuturarea petalelor.

La piersic si cais se aplica o stropire impotriva moniliozei, fainarii cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% sau Sumilex 0,1%, atunci cand 10-15% din flori si-au scuturat petalele.

Este bine de retinut ca in perioada de vegetatie piersicul nu suporta stropiri cu zeama bordeleza. Tratamente de sezon la pomi Mult lume nu tie c n perioada nfloritului trebuie aplicate tratamente n pomicultur att cu fungicide, ct i cu insecticide care nu omoar albinele. Tocmai din cauza necunoaterii se produc anual pagube imense i chiar au disprut plantaii ntregi de gutui sau pr. Pentru aceast perioad considerat critic, Sorin Petrache, crop manager pomi fructiferi i vide-vie la Bayer, recomand utilizarea fungicidului Aliette pe baz de fosetil de aluminiu (mpotriva focului bacterian), care nu arde florile i nu perturb procesul nfloritului, i a insecticidului Calypso, la avertizare, prietenos cu mediul nconjurtor. Tratamentele se aplic n funcie de dezvoltarea pomilor, dar i de condiiile climatice, n general la 12-14 zile. ns, n condiii de ploaie excesiv, se fac tratamente la 7-8 zile, eventual alternnd produsele Bayer cu altele existente pe pia, dar pentru aceleai boli/duntori. n general, un produs se poate utiliza de dou sau trei ori, pentru a preveni fenomenul de rezisten i cumulul de reziduuri de substan activ n plant, a precizat interlocutorul nostru. Primele stropiri Specialistul de la Bayer afirm c n perioada de repaus este necesar o stropire cu produse pe baz de cupru, pentru a preveni focul bacterian, dar i pentru a reduce rezerva de rapn i/sau monilioz. ns, n primvar, cnd frunzele au dimensiunea unei urechiue de oarece, sau la apariia primelor frunze, trebuie aplicat un tratament cu Confidor Oil. Avantajul acestui insecticid sistemic substan activ, imidacloprid este c distruge, pe lng insecte, i larvele hibernante. De asemenea, oule diferitelor specii de afide i ale pianjenului rou sunt intoxicate i asfixiate, astfel c nu mai are loc ecloziunea larvelor. Atenie, distana n timp dintre cele dou tratamente este de minimum 10 de zile! Motivul este c substanele lor active nu sunt compatibile, a menionat Petrache.

Confidor Oil are efect de lung durat, de peste 30 zile, asigurnd o ptrundere optim a componentei sistemice n plant, aderen sporit la suprafaa plantei i contact superior cu duntorii int. Aciunea diferit i complementar a componentei insecticide i a uleiului din compoziia produsului previne apariia fenomenului de rezisten. Patogenii smnoaselor n opinia crop managerului, principalele boli la smnoase, care trebuie combtute, sunt rapnul i finarea, prezente an de an, chiar dac presiunea lor alterneaz. Rapnul este favorizat de vremea umed, iar finarea, de secet. De-a lungul unui sezon, cele dou fenomene pot alterna. Cei mai periculoi duntori sunt pduchele din San Jos, pduchele lnos, virmele merelor, afidele, molia-pieliei, acarienii i alii. Prima stropire, dup Confidor Oil, este recomandat n faza n care mugurii florali devin vizibili, cu Antracol mpotriva rapnului i Decis Mega pentru molia-pieliei i defoliatori. Buton roz este urmtorul moment foarte important. Se folosesc Clarinet (finare, rapn) i, din nou, Decis Mega. De aici ncolo sunt necesare tratamente att pentru finare, ct i pentru rapn, mpreun cu un insecticid, cu excepia nfloritului, la intervale de 10-14 zile (n funcie de presiunea patogenilor). Dup nflorit, cnd s-au scuturat petalele, se aplic fungicidul Flint Plus cu insecticidul Calypso, urmate de Clarinet cu Proteus, Flint Plus cu Decis Mega, Folicur Solo cu Envidor. Cnd fructele au cam jumtate din mrimea normal, se utilizeaz Flint Plus cu Movento, apoi Antracol cu Calypso nainte de prg i ultimul tratament, Folicur Solo cu Decis Mega n prg. Mai puine tratamente la smburoase La smburoase sunt mai puine boli periculoase, deci i mai puine tratamente. Cele mai importante sunt moniliozele care pot compromite recolta i chiar usca pomii, mai ales pe cei tineri. Produsele noastre sunt sistemice, recomandate att pentru monilioza lstarilor, ct i a fructelor, a afirmat Sorin Petrache. Domnia sa a spus c primul tratament, cu cupru, este necesar n perioada de rapaus, iar la apariia primelor frunze, al doilea, cu Folicur Solo. Acelai produs se aplic i n faza de buton alb. n continuare, dup nflorit i pn la prg, se folosesc alternativ fungicidele Teldor i Rovral, mpreun cu insecticidele Calypso (dac este nevoie, nc din perioada nfloritului) sau Decis i Movento (numai dup nflorit). Pentru Movento, recomandarea de aplicare la prun este la 7-10 zile, dup cderea petalelor, mpotriva viespii-smburelui de prun. Dup recoltarea fructelor, chiar dac nu mai prezint interes economic, este bine ca tratamentele s continue pn n toamn, pentru a pstra pomii sntoi i a reduce presiunea de boal n anul urmtor, a adugat specialistul.

Traian DOBRE REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2012

Taierea pomilor fructiferi

Dupa plantare, in functie de forma pe care dorim s-o obtinem la coroana, facem taierile pentru formarea acesteia. De regula, formarea unei coroane se obtine in primii 3-4 ani de la plantare, prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor prin : taieri propriu-zise, scurtari, suprimari de ramuri dar si aplecarea sau arcuirea acestora etc. Dupa ce s-a format coroana, ea trebuie mentinuta prin taieri de intretinere si fructificare. Experienta a stabilit ca nu toate anotimpurile sunt propice taierilor. Functie de parametrii climatici specifici fiecarui anotimp, dar si de faza de dezvoltare vegetala a plantelor, intr-un moment dat, putem vorbi de taierile de iarna (in uscat) si de taierile de vara (in verde). Agrisul si coacazul pot fi taiati inca din ianuarie sau februarie. Chiar daca vor urma geruri serioase, acestea nu le vor provoca daune mari. Murul este sensibil la ger si nu i se vor aplica taieri mai devreme de inceputul lunii aprilie. Tot la inceputul lui aprilie se pot scurta nuielele purtatoare de rod ale zmeurului care au crescut prea mult. In cazul pomilor fructiferi, taierile in uscat trebuie sa inceapa atunci cand nu mai sunt asteptate geruri mari. Inceputul lunii martie poate fi favorabil inceperii lucrarilor de taiere in uscat, in livezile de pomi. Executate mai devreme, taierile pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot urma. Sensibilitate sporita la ger au urmatoarele specii: piersic, cais, par, prun. Marul este si el sensibil la ger. Taierile anuale Aceste taieri le facem pentru reducerea incarcaturii excesive cu muguri a pomilor fructiferi, pentru a se stabili marimea ramurilor, alungirea si intrepatrunderea lor.

In coroanele dese, in care nu patrunde destula lumina, bolile si daunatorii se vor dezvolta mult mai repede iar stropirile se fac mai greu si de regula, solutia cu care se stropeste, nu poate fi aplicata pe toate ramurile. Prin taierile de intretinere urmarim echilibrarea vegetatiei intre baza si varf. Este important sa retinem ca taierile sunt masuri de stimulare si nu de limitare a cresterii indiferent ct de drastic am tia. Cu ct vom taia mai mult cu att creterea va fi mai vigoroas. Tierile se efectueaz la temperaturi de peste peste -5 C De regula la toaletarea anuala vom urmari sa: eliminm ramurile uscate, rupte sau rnite ndeprtm ramurile afectate de boli ( cnd taiem ramuri taietura o vom face cat mai aproape de inelul acestora( baza ramurii) fara sa ranim scoarta indepartam ramurile care se ating sau se intercaleaza. indepartam ramurile care se indreapta spre interiorul coroanei intotdeauna taiem la o ramificatie inlocuind lastarii batrani cu lastari tineri. in cazul in care nu avem ramificatie (in general la taierile de formare) se taie oblic, deasupra unui mugure orientat spre exterior, fr a-l rni, dar nici prea departe de el: ranile produse in timpul taierilor cu diametrul mai mare de 2 cm se acopera cu solutie speciala de obicei pe baz de cear pentru prevenirea infeciilor i stimularea vindecarii. Dupa o taiere severa s-ar putea sa avem in primul an o recolta slaba sau chiar de loc care insa va compensa cu recolta din anul urmator. Taierile de fructificare Mentinerea pomilor, timp indelungat, intr-un echilibru fiziologic necesita efectuarea taierilor de fructificare. La pomii fructiferi aflati in plina rodire se urmareste normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul acestor pomi. Taierile elementelor de rod au drept scop dimensionarea convenabila a acestora, formarea de noi elemente de rod, repartizarea uniforma pe ramurile de schelet (pastrarea unui raport de 2 :1 sau de 3 :1) intre elementele de rod florifere si cele neflorifere Taierile elementelor vegetative au ca scop ramificarea acestora si formarea de noi productii florifere. In cazul pomaceelor, pintenii si tepusele nu se taie niciodata, ci se raresc eventual la o distanta de 10-15 cm. Smicelele se taie la 2-3 muguri bine dezvoltati numai cand acestea depasesc 2025 cm lungime.Acest lucru nu este valabil si in cazul nuieluselor. Mladitele nu se taie niciodata. In cazul gutuiului, ramurile vegetative de 1 an se scurteaza doar cand sunt foarte slabe, iar maciuliile se raresc. In cazul drupaceelor taierile de fructificare se fac mult mai restrans. La cires si visin ramurile buchet nu se taie, ramura mijlocie se scurteaza pentru a stimula formarea de noi formatiuni de rod. Ramurile pleata necesita o taiere mica, la varf. La prun si la cais ramurile buchet si ramurile mijlocii neramificate si ramificate nu se taie, doar cand sunt batrane se scurteaza deasupra primei ramificatii.

La piersic aceste taieri de fructificare se fac in fiecare an. La aceasta specie nu se taie buchetele de mai ; ramura mixta se scurteaza la 6-8-10 muguri (1-3 vegetativi la baza, 4-5 floriferi) intotdeauna ultimul mugure va ramane vegetativ pentru a se asigura o buna circulatie a sevei.

Taierile elementelor vegetative se fac asemanator la toate speciile cu exceptia piersicului. Se taie ramurile vegetative la 2-3 muguri, cand are diametrul de 2,5 cm ; se taie la 4-5 muguri cand are diametrul de 4-5 cm ; se taie la 6-7 muguri cand are diametrul mai mare de 6 cm. Ramurile vegetative la piersic se scurteaza la 2 muguri bine dezvoltati, aceasta operatiune avand drept scop stimularea formarii de noi elemente de rod. O data cu trecerea timpului, pomii fructiferi au cresteri vegetative slabe precum si productii scazute. Pentru cresterea duratei de viata si a potentialului productiv se aplica la acesti pomi taierile de intinerire. Taierile de intinerire Dau rezultate bune atunci cand coroana pomilor se reduce considerabil iar semischeletul se intinereste in majoritate. Se recomanda ca taierea pomilor fructiferi sa se efectueze in perioada de repaus. Taierile se pot face si primavara tarziu dar doar atunci cand pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sanatosi de cei atinsi de ger. Toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata.
O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa).

Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie mai groasa de 8-10 cm. 3) pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.

.3. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor Distrugerea buruienilor se poate face prin mijloace mecanicei prin mijloace chimice nainte de formarea seminelor. Aceastlucrare se face obligatoriu cu consultareaspecialitilor.Folosirea exclusiva erbicidelor duce la nmulireaspeciilor perene de buruieni mairezistente la erbicide (pir, talpa gtiii volbur ). De asemenea, erbicideleselective contribuie n mare msur la schimbarea compoziiei floristice a buruienilor. Cele sensibile sunt distrusefoarte repede, lsnd loc liber celor rezistente.Perioada optimde aplicare a erbicidelor se stabilete n funcie de stadiul de dezvoltare aprincipalelor specii de buruieni din plantaii. Erbicidele se pot aplica preemergenttoamna sauprimvara devreme, pentru a mpiedica germinaia seminelor i postemergent n stadiuldevegetaie, acestea fiind absorbite de plante prin frunze.Buruienile perene se combat n tot timpul anului pevetre, cele mai bune rezultateob inndu-se nainte de nflorire sau cnd au 10-15 cm n lime.La aplicareaerbicidelor n plantaiile pomicole se vor respecta urmtoarele reguli: -prepararea (soluiei) suspensiei deerbicide se face numai cu apperfect limpedeilipsit de orice impurit i, pentru a nu se nfunda duzele instalaiei;-la prepararea erbicidelor nu se vor folosi vase din lemn, prepararea soluiilor se va facect mai departe de sursele de ap(fntni, canale, ape curgtoare);dupterminarea lucr rii vasele cti toataparatura folositse spalcu apcurat, namestec cu sod i se cltesc repetat cu apcurat. Ambalajele goale r mase sedistrug. Soluiile r mase cti apa provenitde la splarea vaselor i pompelor se vars n gropi anumite, adnci, departe de fntni, ape curgtoare, canale;erbicidarea se va efectua numai pe timp lini tit, f r vnt.Cercetefectuate n domeniu cti practica de producie au ar tat cdintre speciilepomicole cultivate, seminoaselei n special mrul, suportcel maibine .nacesteplantaii pot fi folosite cu succes att erbicidele sistemice, cti celedecontactsautotaleErbicidelerecomandatei autorizate pentru a fi folosite n plantaiile de pomiDenumireaerbicidelor sauamestecurilor de erbicideSubstan a activ %Dozarecomandat kg/ha efectiv Gramoxone Paraquat 20% 4Roundup Glyphosate 36% 6-10Devrinol Napromid 50% 6-8Simazin ( simadon) 45Caragard (caradon) 4-52. Lucr ri de ntre inere a pomilor i arbutilor fructiferi2.1. Combaterea bolilor id untorilor Num

 rul organismelor d un toare care afecteaz ntr-un fel sau altul, s n tatea iproductivitatea pomilor este foarte mare. Diferi i viru i, bacterii, ciuperci parazite, insecte,p ianjeni, viermi, roz toare, p s ri, etc. se hr nesc i cresc pe anumite organe ale pomilor.Lupta cu bolile id un torii pomilor trebuie dus permanent pe parcursul ntregului an i cu

26 toate c vara se v

 d mai bine d un torii i efectele lor, iarna este un prilej foarte bun de aac iona asupra lor.Primele m suri care pot fi aplicate n perioada de iarn , pentru protejarea pomilor contraagen ilor patogeni iad un torilor sunt cele mecanice, de igien cultural , cum ar fi: Omizitul pomilor const n adunarea i arderea cuiburilor de omizi din frunzele uscate,fixate sau atrnarea de ramuri, reducnd substan ial atacul omizilor, prim vara; Adunarea i distrugerea fructelor mumificate contribuie foarte mult la reducerea ataculuiunor ciuperci i bacterii, care provoac putrezirea fructelor, ciuruirea frunzelor i altor boli; T ierea i arderea ramurilor uscate este o lucarare de igien , prin care se distrugnumero id

 un tori care se g sesc pe scoar (p duchi e to i, ou de acarieni i insecteetc.), unii d un tori din interiorul lemnului (carii, sfrederitorul ramurilor etc.), precum i o seriede ciuperci i bacterii; R uirea scoar ei, trunchiului i ramurilor groase are ca efect ndep rtarea unei ntregiserii de d un tori afla i pe scoar sau n cr p turile acesteia ca ou , larve, pupe sau adul i.R zuirea se face cu perii de srm

 , iar resturile se distrug imediat prin ardere; V ruitul trunchiului, n afar de efectul frumos pe care-l au pomii v rui i i de protec iascoar ei de arsurile de iarn , are un rol deosebit n distrugerea unor specii de ciuperciparazite, ou de insecte i al id un tori. De i oamenii v ruiesc pomii prim vara, lucrarearespectiv ,f cut toamna, are un efect mai mare, mai complet;Aceste lucr ri pot fi aplicate cu u urin n planta iile pomicole de mici dimensiuni (sub 1,0ha) S patul solului n jurul tulpinilor i aratul ntregii suprafe

e ocupat de pomi, la nceputultoamnei, este o lucrare hot rtoare pentru cre terea i rodirea pomilor. O serie de insecte,ou le sau pupele lor, care i-au g sit ad post n sol, sunt scoase la suprafa i deger ncursul iernii. De asemenea, aerul i apa p trund u or la r d cini, contribuind la procesele deextragere i prelucare a substan elor nutritive, de care au nevoie pomii.M surile men ionete mai sus nu sunt suficiente i trebuie completate cu m suri decombatere chimic .care trebuie nso ite de m suri agrotehnice, cea mai important fiindlucrarea solului din livad ,s

patul manual sau ar tura adnc de toamn , prin care se ncorporeaz i se distrug pup riile insectei, reducndu-se, astfel, rezerva biologic