Abatele Warre

 APICULTURA
 APICULTURA PENTRU
PENTRU TOTI 

Traducere din Beekeeping for all, varianta engleza de Pat si David Heaf, iulie 2007
!riginal in li"ba franceza# $%Apiculture pour tous
&"ile Warre, editia a '2(a ')*+,
de catre ernagor -icolae

ernagor -icolae isi rezerva toate drepturile din prezenta traducere

Per"isiunea de reproducere a oricarei parti din te.t se va obtine de la ernagor -icolae,
Babadag +2/'00, tr1arii 2, 3ud Tulcea
Adresa &("ail # cernagornicolae45a6ooco"

'
 Apicultura pentru toti 
---------------------------------------------------------------------------------
Scopul stuparitului 
Apicultura sau albinaritul este arta de intretinere a albinelor cu intentia de a obtine "a.i"ul
din aceasta "unca cu un "ini" de c6eltuiala
Albinele produc roiuri, regine, "iere si ceara
Productia de roiuri si regine ar trebui lasata pe sea"a specialistilor Productia de ceara ar
avea oarecare valoare, dar aceasta valoare este di"inuata de costurile de prelucrare
Productia de "iere este principalul scop al stuparitului, si cel pe care il ur"aresc apicultorii
inainte de orice, si asta deoarece productia este valoroasa, poate fi cantarita si evaluata
ierea este o e.celenta "ancare, un bun re"ediu, cel "ai bun dintre indulcitori8a trebui
sa intra" "ai in detaliu pe te"a aceasta ierea poate fi vanduta tot in atatea "oduri in
care se si consu"a a atare, in cofetarii, in pra9ituri si biscuiti, in bauturi sanatoase si
 placute("ied, cidru de "ere, vinisor
De ase"enea este bine sa lua" a"inte ca stuparitul este o activitate fascinanta si constituie
odi6na pentru "inte si trup
Apoi, stuparitul este si o activitate "orala, atata ti"p cat ne tine departe de cafenele si de
locuri indoielnice, punand inaintea stuparului un e.e"plu de "unca, ordine si devota"ent
 pentru o cauza co"una ai "ult, stuparitul
stuparitul este e"ina"ente o activitate
activitate sanatoasa si
eficienta in acelasi ti"p, deoarece se practica in aer liber si pe vre"e fru"oasa :azele
soarelui fiind ina"icele bolilor, stapanele vitalitatii si a vigorii DrPaul arton scria# Tot ce
ave" de facut este sa educa" generatia sa respinga alcoolul, carnea si za6arul si sa accepte
"arile beneficii ale "iscarii &.istenta u"ana este o e.istenta diversificata
orpul are nevoie de e.ercitii fara de care se atrofiaza intea are nevoie de e.ercitii de
ase"enea, altfel se deterioreaza ;ntelectul se deterioreaza pe fond psi6ic uncitorii ce
deservesc "asinile auto"ate, sufera deteriorari ale intelectului
unca pa"antului se potriveste perfect e.istentei u"ane Acolo, a"bele, "intea si trupul
isi iau partea lor
 -u"ai ca societatea are nevoie de ganditori, birocrati si "asinile de productie
;n "od cert acestia nu pot fi si fer"ieri in acelasi ti"p Dar in ti"pul liber <trebuie sa aibe
asa ceva=, pot fi gradinari sau apicultori, satisfacandu(si astfel nevoile specific u"ane
Aceasta "unca e "ai buna decat orice sport "odern si e.ercitiile sale, "ici"ea si nuditatea
sa
Astfel, daca francezii se vor intoarce spre pa"ant, vor fi "ai robusti si "ai inteligenti i
asa cu" inteleptul &ngerand spune, >ranta va deveni din nou pa"antul ec6ilibrului, fara
agitatii si fara caderi colective ce dauneaza populatiei? va deveni iar un pa"ant al linistii si
clarviziunii, al ratiunii si intelepciunii, o tara in care sa "erite sa traiesti i 6ai sa nu uita"
vorba lui &d"ond About# singurul capital etern, fara de sfarsit si inepuizabil e pa"antul
;n fine, un lucru deosebit de i"portant# albinele polenizeaza florile copacilor Apicultura
contribuie din plin la u"plerea cu fructe a cosurilor Acest singur argu"ent ar trebui sa fie
suficient sa sti"uleze pe toti aceia care au un colt de livada sa se apuce de stuparit
onfor" lui Dar@in, auto polenizarea florilor nu este o regula generala Polenizarea
incrucisata, care e "ult "ai co"una, necesita polen de la diferite flori sau c6iar diferite
 plante, si asta pentru ca apar diferente de ti"p
ti"p la "aturizare a partilor fe"eiesti si
 barbatesti la aceeasi floare, toc"ai pentru a preveni auto polenizarea e inta"pla destul de

2
 des, daca agentii e.terni nu intervin, florile sa nu fructifice sau sa fructifice "ai putin?
"ulte e.peri"ente au aratat asta
Ho""ell a spus(o foarte bine# albina, atrasa de nectarul secretat la baza petalelor,
strapunge floarea pentru a bea sucul produs de nectarine, acoperindu(se cu praful
 polenizator care cade de pe sta"ine 1olind pri"a
pri"a floare, deobosita lucratoare "erge catre
ur"atoarea recolta

Avantajele practicarii stuparitului 

a si"t deza"agit de cei ce practica stuparitul doar pentru a castiga bani Acestia se
 priveaza singuri de o dulce indeletnicire ;n tot cazul, banii sunt necesari pentru a trai Banii
Banii
sunt utili celor ce vor sa e"ane bunastare in 9urul lor u siguranta, sunte" indreptatiti sa
ne inc6ipui" ca stuparitul ne poate oferi asa cevaitind in "od regulat carti si reviste,
 pute" fi dusi in eroare din acest punct de vedere

 Minciunile
Pentru a incura9a intoarcerea catre pa"ant ori pentru a(i induce in eroare pe cei ce s(au
intors, asociatiile apicole ori ina"icii propriei natii, publica siste"atic anu"ite lucruri in
reviste
Probabil de catre acei stupari cu slabe rezultate, dornici sa eli"ine concurenta ;n asa fel
sunt unii care afir"a ca recolta unui stup e de nu"ai '0g de "iere "a.i", si asta uneori
$a cealalta e.tre"a, un profesor afir"a ca '00g de "iere trebuie neaparat obtinute si asta
doar daca se aplica cele "ai "oderne "etode
n doctor a"erican spune ca "edia pe stup poate fi ')0g de "iere, si ca aceasta ar fi
"a.i"ul Bineinteles daca stupii pri"esc 200g de za6ar fiecare & adevarat, dar nu e
acesta un caz de fraudaC

 Adevarul 
 -u e stup si nici "etoda de stuparit
stuparit care sa transfor"e pietrele in "iere ;ndiferent cat de
"ult a" pregati stuparul, cat a" "ari prolificitatea "atcii sau a" i"bunatati conditiile de
"ediu
:ecolta pe stup variaza de la o regiune la alta, de la un stup la altul si de la un an la altul si
tine de disponibilitatea zonei, de prolificitatea "atcii, te"peratura in cules si pregatirea
stuparului
Pe cand traia" la o""e < regiune din >ranta=, avea" o recolta anuala "edie de 2/ g pe
stup ;ntr(o regiune nectarifera, recolta poate fi "ai "are Aici in aint(5"p6orien, o
regiune saraca, recolta "edie este de nu"ai '/ g ai e.act, in ')*0 stupii "(au costat
00fr bucata
De la fiecare a" luat '/g de "iere Pretul vrac a fost '+ fr iar la piata 22 fr >iecare stup a
necesitat o ora si 9u"atate in "edie, de "unca pe total pe ti"pul anului Acu" se poate
vedea rezultatul "uncii si banii castigati de pe ur"a stuparitului( intr(o zona saraca in
nectar


 Stuparitul este o scoala buna E
Albina este o stapana si "inunat dascal & inzestrata cu intelepciune si stil de viata
ec6ilibrat, ne da "angaiere in supararile vietiie "ultu"este cu ce pri"este din 9urul
stupului sau, neadaugand si nescazand ni"ic -u "ese intinse, nu fructe sau trufandale de
i"port

Albina e asa de bine inzestrata incat nu consu"a "ai "ult decat este absolut necesar >ara
laco"ie
Albina face uz de teribila sa intepatura, si(si da viata astfel aparand fa"ilia si rezervele
eiPe de alta parte, c6iar cand culege o face in "odul cel "ai pasnic, atat cu oa"enii cat si
cu ani"alele, fara sa aiba ceva de i"partit, fara lupta&ste o pacifista, dar nu neputincioasa
>iecare albina are sarcini precise in raport cu varsta si aptitudinile ei;si indeplineste sarcina
fara a"bitii, i"potriviri sau furie-u e.ista activitati u"ilitoare pentru albine
:egina oua fara incetare asigurand perpetuarea fa"iliei$ucratoarele isi i"part cu dragoste
"unca intre tinerele larve, sperantele fa"iliei si ca"pul in"ires"at de unde culeg nectarul
de di"ineata pana seara -u e.ista locuri in fa"ilie pentru cei inutili>ara parla"ent? din
aceasta cauza, populatia linistita nu are parte nici de noi legi nici ti"p de discutii inutile
 -oi nu"i" albina ce depune oua, regina& incorect -u ave" nici rege nici regina nici
dictatori in stup-i"eni nu e sef, toata "unca se depune in interes colectivfara egois"
Albina e constienta ca legile sanatoase sunt absolut necesare, legi de obicei o"ise de
oa"eni# ,,;n sudoarea fruntii tale iti vei castiga paineaFF
i "ai observ ca sudoarea, ii este folositoare albineiudoarea, presc6i"bata in ceara
asigura albinei "aterialul necesar in e.ecutia "inunatelor sale celule, "agazie curata
 pentru rezerve, un leagan "oale pentru albinele tinere&ste asa de adevarat ca respectarea
legilor naturii este intodeauna rasplatita
Albinele lucreaza ziua si noaptea fara incetare;si per"it o pauza nu"ai atunci cand nu au
ni"ic de facut-u au nici "acar pauza la sfarsit de sapta"ana;n casa albinei nu o sa
intalnesti nici pensionari nici retrasi din "uncaE

*
Coponenta !ailiei de albine
>a"ilia de albine poarta denu"irea de colonie>iecare colonie are in co"ponenta trei tipuri
de indivizi#
' ! singura fe"ela, co"plet dezvoltata Apta sa depuna destule oua prin care sa
"entina si sa asigure cresterea fa"ilieiAceasta este "atca, in "od eronat denu"ita
,,reginaFF
2 $ucratoarele, sau fe"ele atrofiate, inco"plet dezvoltate, cele "ai "ulte la nu"ar,
'00000 sau "ai "ulte
 ativa "asculi, care in "od nor"al apar in sezonul de roire si dispar odata cu
incetarea sezonului de cules de peste an -u"arul lor variaza de la cateva sute la
cateva "ii

 "iensiunile indivi#ilor 
atca, lucratoarele si "asculii au di"ensiuni diferiteTabelul de "ai 9os da cateva
di"ensiuni apro.i"ative, in "ili"etri#
$ungi"ea Desc6iderea aripilor Dia"etrul toracelui
atca 'G 2* *,0
$ucratoarele '2 2 ,/
asculii '/ 2+ *,/

 "e#voltarea indivi#ilor 
$ocatarii stupului au stadii de dezvoltare diferite
Matca are stadiul de ou trei zile, cinci ca larva si + ca pupa <in celula capacita=,
eclozionand in a 'G zi e i"perec6eaza in 9urul a 7 zile dupa eclozionare ;ncepe sa oua
doua zile "ai tarziu, undeva intre 2/ si 0 de zile de cand a fost depusa ca ou
Lucratoarea are  zile stadiul de ou, cinci larva si ' pupa <in celula
capacita=&clozioneaza in a 2'(a zi Petrece ca doica sau claditoare ca" '/ zile in
stup;ncepe "unca de culegatoare in a 0(a sau G(a zi de cand a fost depusa ca ou
Masculul are  zile stadiul de ou, sase zile si 9u"atate ca larva, eclozionand in a 2*(a zi
Devine "atur se.ual in a /(a zi dupa eclozionare sau intr(o luna de cand a fost depus ca ou
NB
Daca "atca dispare din stup dand posibilitatea albinelor sa o inlocuiasca, pentru a castiga
ti"p acestea lor lua in lucru intodeauna larve de doua zile, in asa fel incat noua "atca va fi
gata de eclozionare in a '2(a zi dupa pierderea "atcii batrane

 Matca
 "enuirea atcii 
;n antic6itate se credea ca fa"ilia de albine este guvernata de un rege Astazi sti" ca in
fiecare colonie e.ista cate o regina, sau "ai bine zis o "atca, singura fe"ela i"perec6eata,
capabila sa sigure viitorul fa"iliei sale prin depunere de oua $egea de baza a fiecarei
colonii este interesul co"un8a trebui sa ne confor"a" denu"irii unani" acceptate,
nu"ind "atca( regina

 Nuarul de re$ine
;n "od nor"al e.ista o singura regina in fiecare colonieneori totusi, putea" vedea cate
doua reginenii apicultori spunand ca au vazut c6iar trei Aceste e.ceptii se datoreaza
/
 catorva "otive :egina este prea batrana si nu are suficienta energie sa(si o"oare fiica la
nastere, asa cu" instinctual ar fi facut in tinerete !ri este posibil ca stuparul sa fi introdus
succesiv cateva regine banuind ca fa"ilia este orfana :eginele au ra"as in viata fiind
i"pinse si pastrate de catre albine in colturi diferite De fapt ele au for"at doua grupuri in
cadrul fa"iliei, fiecare "anifestandu(se ca o colonie distincta Acest statut dispare cu atat
"ai repede cu cat coloniile se "aresc foarte "ult sau vre"ea rece le obliga se se
uneascaDezordinea creata la roire, de ase"enea per"ite prezenta catorva regine in stup,
 prin eclozionarea si"ultana

 Antipatia dintre re$ine

and doua regine se intalnesc, se ataca una pe altaea "ai puternica sau cea "ai agila,
strapunge cu acul abdo"enul celeilalte, provocandu(i "oartea neori cele doua regine se
inteapa una pe alta, ca in cazul duelistilor, o"orandu(se reciproc
Aceasta antipatie e.ista intre "atcile i"perec6eate, virgine sa u aflate inca in botci
Atunci cand fa"iliile se pregatesc de roire ele cresc '0('/ "atci Dupa ce pri"a regina
eclozioneaza, se grabeste sa gaseasca celulele cu reginele surori gata de iesit sa le intepe
!bserv aici "odalitatea naturala de selectie :a"ane doar una dintre '0 sau '/ regine i
anu"e cea "ai viguroasa capabila sa(si salte pri"a capacelul

 "isparitia re$inei 
;n ti"pul vizitelor in stupi, pute" vedea aglo"erari de albineDaca le separa" prin forta
sau prin afu"are intensa, vo" gasi o regina in "i9oce zice ca regina este in g6e"otoc
Aceasta i"bratisare se datoreaza bucuriei sau antipatiei
Atunci cand stuparul a tinut regina separata prea "ult de fa"ilia sa, cand i(a dat dru"ul
 prea tarziu la o regina retinuta in colivie, in caz de furtisag sau pericol, albinele se infasoara
sub for"a de bila in 9urul ei strangand cat pot de tare, sufocand(o Alteori acest lucru se
 poate inta"pla din cauza antipatieir"eaza inteparea si "oartea rapida
 Acest lucru il poate pati o regina batrana trantorita i"ediat ce succesoarea a eclozionat,
regina pe care stuparul a tinut(o prea "ult intre degete sau in "ana, "odificandu(i sau
sc6i"bandu(i "irosul, in asa fel incat albinele nu o "ai recunosc, sau regina intoarsa de la
zborul de i"perec6ere si care ni"ereste un alt stup aflat in apropiere decat al sau

Consecintele disparitiei re$inei 

! fa"ilie de albine careia ii lipseste "atca se nu"este orfana Daca "atca disparuta nu este
inlocuita de stupar sau de catre albine, populatia scade rapid pana la disparitie

 Iportanta re$inei 
Prezenta ei este i"portanta deoarece este singura care depune oua destinate perpetuarii
fa"iliei-atura de ase"enea a luat toate "asurile ca ea sa ra"ana in viata
:egina se i"perec6eaza afara, in zborAceste circu"stante fac actul in sine periculos
 pentru o insecta atat de fragila cu" e albina;n acelasi fel, unic
:egina se i"perec6eaza o singura perioada in viata eii nu paraseste fagurii niciodata,
afara de roire cand pleaca i"preuna cu o parte dintre albine sa(si inte"eieze o noua casa

G
%iata re$inei 
! regina traieste *(/ aniAsta insea"na de /0 de ori "ai "ult decat o lucratoare
eclozionata la inceputul sezonului$a fel ca in cazul gainilor, regina devine "ai prolifica in
al doilea an de viata

%arsta re$inei 
&ste destul de usor sa deosebesti o regina batrana de una tanara:egina tanara in pri"ul sau
al doilea an de viata, are abdo"enul "are, fiind plin cu oua, aripile sunt intacte, capul si
corpul acoperit cu perisoari, iar deplasarea sa este agila:egina batrana in al treilea an e
lucioasa, aripile sunt fran9urate iar deplasarea este greoaie

 Puterea re$inei 
&ste o greseala sa ne inc6ipui" ca regina diri9eaza constructia de faguri si i"parte "unca
la lucratoare:olul reginei este doar de a depune oua
 -u e "ai putin adevarat ca prezenta reginei este indispensabila in colonie ;"portanta
rolului 9ucat de regina si necesitatea prezentei sale se poate observa la fa"iliile orfane
$ucratoarele devin agitate, se trezesc cautand regina u"bland in toate directiileuncesc
"ai putin si devin "ai putin cal"eituatia se inrautateste cu atat "ai "ult cu cat nu e.ista
 puiet tanar din care sa(si creasca o noua regina
ai "ult de atat, in coloniile care pier de foa"e, regina este cea care supravietuieste cel
"ai "ult, odata ca este cea "ai puternica si a doua pentru ca albinele pastreaza pentru ea
ulti"a gura de "iere

 Iper!ectiunile re$inei 
:egina nu are glande ceriere si nici posibilitatea sa aduca polen sau "iere:egina nici nu
stie cu" sa se 6raneasca singura Daca este inc6isa separat intr(o cutie cu putina "iere in
 prea9"a, va "uri de foa"e, in ciuda "ierii prezente Pare sa fie la fel si in stup ;n ti"p ce
depune oua albinele o 6ranesc cu o "ancare destinata puietului larvar, un a"estec de polen
si "iere "odificat de o prealabila digestie? iar atunci cand nu oua, doar cu "iere ;n tot
cazul, confor" cu cercetarile Dr, iller, nu lucatoarea este cea care introduce li"ba in gura
"atcii, deoarece descarcarea 6ranei este posibila nu"ai cu li"ba retractata Din contra,
regina este cea care introduce li"ba in gura lucratoarei de unde soarbe "ancarea gata
 pregatita pentru ea

Teperaentul re$inei 
:egina este ti"ida si retrasa n zgo"ot anor"al o sperie De cele "ai "ulte ori se
ascunde in grosul fa"iliei unde nu poate fi stalcita sau in orice caz nu poate fi gasita
repede :egina nici "acar nu(si foloseste acul, decat i"potriva altor regine tinere

 In!atisarea re$inei 
;nfatisarea reginei o face sa fie usor de recunoscut &ste "ai grasa si "ult "ai lunga decat o
lucratoare Abdo"enul sau, in partea subtire, depaseste "ult lungi"ea aripilor
Deplasarea sa este i"punatoare e deosebeste de "asculi prin corpul "ult "ai suplu
asculul are capatul abdo"enului "ult "au bont si acoperit cu perisori Aripile sale
depasesc abdo"enul

7
Cu sa $asesti re$ina
;n tupul Popular <stupul Warre=, folosind gratia despartitoare, ave" o "odalitate
"ecanica si"pla de identificare a reginei, fara pericol de ranire, si fara o cunoastere
deosebita din partea stuparului;n stupul cu ra"e de ase"enea ave" o "odalitate rapida de
identificare a "atcii in fiecare zi din sezonul cald, cu bune rezultate
;n sezonul activ, regina traverseaza in fiecare zi spatiul ocupat de puiet, cu scopul de a oua
toate celulele goale si de a e.tinde cuibul functie de evolutia fa"iliei ;n toiul noptii regina
ar trebui sa fie in "i9locul cuibului ;n tot cazul, la a"iaza regina este in una din
e.tre"itatile puietului, o data in dreapta si ur"atoarea zi in stanga &ste i"portant sa se
evitate stresarea reginei prin ridicarea brusca a ra"elor sau afu"are e.cesiva si sa se tina
cont sa se introduca ra"a cu regina e.act in locul in care a fost gasita Daca interventia nu
se face la a"iaza, regina se va afla cu atat "ai "ult spre stanga sau dreapta cu cat de tarziu
este

Cu si$uranta re$ina e&ista

6iar fara sa o vede", regina este prezenta daca e.ista puiet larvar sau si "ai bine daca
e.ista oua proaspat depuse iar culegatoarele aduc polen

 Mirosul re$inei 
e spune ca regina are un "iros puternic, ase"anator roinitei, in "od particular "ai "ult
sau "ai putin, functie cat albinele se incarca cu el

 Masculii 
 "enuirea asculilor 
Pentru "asculi se foloseste in general denu"irea de trantori, pe criteriul zgo"otului pe care
il fac in zbor, putin diferit fata de al bondarilor ;n franceza denu"irea de fals bondar face
deosebirea de bondarul de pe ca"p

 "etalii ale asculilor 

asculii sunt "ai inc6isi la culoare&.tre"itatile corpului lor au perisori Picioarele sunt
lipsite de pintenii pentru colectat polen -u sunt prevazuti cu ac Au u" "iros deosebit

 Mirosul asculilor 
;n perioada roitului "asculii e"it un "iros puternic Aceasta este "odalitatea de a fi
recunoscuti de tinerele regine, "ai "ult decat zgo"otul produs in zbor ai "ult, acest
"iros face ca i"inenta roitului sa fie anticipata

Coportaentul asculilor 
asculii sunt eleganti si pasnici 8azuti in stup dau intodeauna i"presia ca sunt
ador"iti;es in zbor doar in perioada pranzului si nu"ai pe vrer"e fru"oasa ateodata
trec dintr(un stup in altul fara ca albinele sa le faca vre(un rau

+
 Nuarul de asculi 
;n coloniile sanatoase pute" intalni pana la trei "ii de trantori

 Rolul asculilor 
Toti sunt de acord cu faptul ca rolul "asculilor este de a fecunda tinerele "atci
A" i"partasit punctul nostru de vedere cu alti stupari cu e.perienta ca trantorii sunt utili si
 pentru "entinerea caldurii necesara puietului 8a trebui sa "ai revede" aceasta proble"a
atunci cand vo" discuta despre reducerea nu"arului de trantori sau eli"inarea lor

 Perioada de viata a asculilor 

;n cli"a te"perata trantorii traiesc doar cateva luni Apar odata cu inceputul culesului si
sunt o"orati de lucratoare i"ediat ce culesurile se opresc unt retinuti, c6iar peste iarna,
de catre fa"iliile orfane

Ce ne spune pre#enta asculilor C

Prezenta unui nu"ar "are de trantori la inceputul culesului ne da garantia unei recolte
 bogate, daca vor fi conditii favorabile de "ediu Pe de alta parte, prezenta trantorilor dupa
incetarea culesurilor ne sugereaza o fa"ilie orfana sau cu "atca epuizata

 Lucratoarele
 Rolul lucratoarelor 
$ucratoarele au obligatia de a construi si gestiona fagurii precu" si de a 6rani fa"ilia
$ucratoarele cresc puiet, pazesc stupul, il curata si il ventileaza, etc -u e.ista "odalitate
de a distinge lucratoarele decat prin rolul pe care il 9oaca in cadrul fa"iliei # doici,
culegatoare, cerese etc Toate lucratoarele sunt destinate efectuarii tuturor "uncilor din
colonie fara discri"inere, in functie de necesitatile de sezon, perioada de ti"p si
circu"stante -u"ai tinerele lucratoare sunt destinate sa lucreze in interiorul stupului, atata
ti"p cat organis"ul lor nu este inca adaptat la vre"ea aspra

 Perioada culesului 
&ste stiut ca albinele ies din stup oricind de di"ineata pana seara, pri"avara si vara,
e.ceptand pe ploaie sau vre"e rece &ste "ult "ai corect sa spune" ca albinele ies din
stup nu"ai daca au si ce face, adica sa gaseasca nectar, polen sau propolis Ploaia
i"povareaza asa de tare albina incat o i"piedica sa zboare iar te"peratura sub + grade o
a"orteste 8ara culegatoarele ur"aresc nectarul "ai intai de toate, caldura a"iezii insa
uscand florile
Pri"avara aduc foarte "ult polen, productia nefiind stopata de caldura sau frig

Cateva ci!re'
! albina cantareste a zecea parte dintr(un gra" Poate aduce in stup la un dru", 9u"atate
din greutatea sa, 0,0/ gra"e, uneori doar 0,02 gra"e Pentru a aduce un kilogra" de
nectar, albina ar trebui sa faca /0000 dru"uri, sau /0000 albine, un dru" ! albina poate
face douzeci de dru"uri pe zi, la o distanta de ' ", aducand 0,* g nectar Pentru a aduce
' kg de nectar, albinele fac *0000", adica "ai "ult decat circu"ferinta pa"antului

)
 Perioada de viata a lucratoarei
$ucratoarele pot trai pana la un an, ca ur"are a orfanizarii, sau cand depun un efort "ai
"ic
;n coloniile nor"ale, si in sezoanele bune, ca ur"are a activitatii intense, lucratoarele
traiesc "a.i" doua( trei luni? in "od obisnuit de fapt trei( patru sapta"ani

Obiceiurile lucratoarelor'
Printre albinele aceleasi colonii pute" vedea unitate si intelegere cu un grad de perfectiune
ca nicaieri in alta parte Toate albinele au un singur scop si a"bitie si anu"e prosperitatea
fa"iliei
Din acelasi "otiv lucratoarele inspecteaza albinele din prea9"a $e e.a"ineaza si in cazul
in care au convingerea ca sunt straine le inteapa de "oarte, c6iar daca asta ar inse"na si
 propriul sacrificiu

 Polior!isul albinelor 
Diferenta dintre lucratoare si "atci provine nu"ai de la for"a diferita a celulelor in care au
crescut si a 6ranei diferite ine indrazneste sa spuna astaC
Daca in discutie se afla nu"ai dezvoltarea inco"pleta, pute" accepta influenta "ediului si
a 6raneie regasesc insa divergente intre "atci si lucratoare care nu pot fi atribuite
conditiilor sau leaganului Albinele poseda in "od cert organe de colectare a polenului si
 producere a cerii care nu se regasesc la "atci, iar ele in "od cert poseda organe care nu pot
fi regasite la albinele ase.uate Aceste diferente nu pot fi puse pe sea"a conditiilor Pot fi
 puse nu"ai pe sea"a albinelor doici care stiu din instinct ce trata"ent sa aplice larvelor ce
ur"eaza sa fie lucratoare spre a le inzestra cu organele necesare? ele stiu de ase"enea ce
up(grade(uri sau atrofieri ale organelor necesare sa faca larvei spre a(si putea indeplini
functiile "aternale
 Trebuie sa accepta" ca albinele doici au ui"itoare abilitati, daca vre" sa e.plica"
 poli"orfis"ul albinelor

Ce pute observa in jurul stupinei 

and te"peratura este favorabila secretiei de nectar, este usor de observat activitatea
albinelor in ca"pul "uncii ori pe scandura de zbor si fara pericolul de a fi intepati, iar cei
ce stau departe de stupi nu au cu" sa fie intepati nici ei
Pute" c6iar sa ne recunoaste" albinele si asta ori pentru ca ni"eni nu are acest soi de
albine in zona ori pentru ca inainte de a parasi stupul, le(a" presarat cu vre(un fel de pudra,
faina spre e.e"plu

'
 Albina la cules de nectar 
 Nectarul 
;nainte de toate nectarul este cel vizat de albine$a sosirea pe o floare albinele despart
 petalele si(si vara capul inauntrul florii e.tinzand li"ba si sorbind picatura de nectar
Albina se "uta i"ediat pe alta floare si reia procesul
De tinut cont ca #cu cat nectarul va fi "ai intens cu atat va creste nu"arul de culegatoare?
ca albinele pare sa viziteze o singura specie de flori?ca prefera anu"ite specii de flori si ca
le ignora pe cele vizitate de9a de alte albine
Albinele e.trag nectarul nu"ai din flori, uneori insa si de pe alte portiuni din planta, de pe
stipela de "azaric6e spre e.e"plu, si in sezonul calduros de pe frunzele de ste9ar,
"esteacan, fag, plop, tei etcAcest din ur"a nectar se nu"este "ana

 Polenul 
Albinele colecteaza de ase"enea polen pe care il folosesc in 6rana larvelorAlbinele care
culeg nectar cu siguranta cara si polen, posibil in "od involuntar, dar in "od cert sunt si
albine care culeg nu"ai polen, fara nectar
Albinele colecteaza polenul cu "andibulele si(l aduna in bulgarase dupa care il preiau cu
 picioarele din fata si(l depoziteaza in cosuletele de pe picioarele din spate
unt anu"ite flori, cu" ar fi "atura sau garoafa unde este asa de "ult polen incat albinele
sunt acoperite co"plet in el
 -u o sa gasi" niciodata polen de culori diferite adus de albina la un dru" De aici
rezultand ca albinele viziteaza doar o singura specie de flori la un zbor ti" asta pentru ca
culoarea polenului variaza de la o planta la alta

 Propolisul 
ulegatoarele aduna si propolis de pe "ugurii anu"itor specii de plante, spre e.e"plu
anin, plop, "esteacan, salcie, ul" etc
Propolisul este un "aterial rasinos, transparent si lipicios Albinele il aduc in "ici
ga"a9oare ca pe polen ;l folosesc la astuparea crapaturilor si u"plerea anu"itor spatii

'
 Apa
;n final, culegatoarele aduc apa, pe care o folosesc pentru diluarea 6ranei albinelor tinere si
 probabil si pentru lic6efierea "ierii cristalizate Albinele au preferinte ciudate# picaturi de
roua, apa de "are, apa "urdara de balegar din apropierea fer"elor

Ce pute observa la urdinis

Atunci cand te"peratura per"ite, pute" observa trantori sau albine lucratoare la zbor

Trantorii 
Trantorii ies la zbor nu"ai in perioadele calde ale zileiAu un zbor zgo"otos si greoi si nu
aduc nici polen nici nectar

 Lucratoarele
Atunci cand te"peratura este in 9ur de + 0, pute" vedea albine lucratoare la urdinis facand
diferite "uncinele din ele fac de garda sau ventileaza aerul altele fac curatenie sau sunt
culegatoare
 Pa#nicii stupului
Albinele de paza intra si ies pe urdinis in continuu&le inta"pina orice albina vine si nu ii
 per"it accesul in stup decat dupa ce ii recunosc, fara indoiala, "irosul &le gonesc albinele
straine, care arata la fel, si care incearca sa intre in stup sa le fure "iereaDe ase"enea
ur"aresc viespiile de tot felul sau fluturii de "olie care incearca, cateodata, sa patrunda in
stup

%entilatoarele
pre seara, in zilele calduroase, in special daca peste zi a fost adus "ult nectar, in afara de
 paznici, stau albinele ventilatoare, fer"e cu capul spre stup, prironite in picioruse
Bat puternic din aripi ventiland aerul cu un zgo"ot ce se poate auzi si la o oarecare diatanta
de stup :olul lor este sa ventileze aerul scazand te"peratura din stup, accelerand
evaporarea nectarului proaspat adus

 In$rijitoarele
Di"ineata, in special pri"avara, albinele pot fi vazute carand resturi sau albine "oarte din
stupAcestea sunt cele ce se ocupa cu curatenia

Cule$atoarele
;n final, vo" vedea culegatoarele cu" isi iau zborul &le dispar repede, fara ezitare, spre
florile pe care le au de9a in "e"oriee intorc ingreunate, uneori aterizand in iarba din 9urul
stupilor, deoarece sunt pline cu nectar Altele se intorc avand bulgarasi de polen pe
 picioruse, galbeni sau de alta culoare, dupa sta"inele florii vizitate

Orientarea
;n zilele calde, in special dupa cateva zile de ploaie, de cele "ai "ulte ori pute" vedea
albine zburand in cercuri din ce in ce "ai "ari in 9urul stupilorAcestea nu sunt
culegatoarele ci albine tinere iesite sa faca cunostinta cu stupul si pozitia luiAcest zbor se
c6ea"a ,, zbor de orientareFF< la noi, in vorbirea populara, ,,ies la joc'' n.tr =
'
;n fata# albine "oaret scoase afara;n "i9loc, doi trantori "ai scurti si "ai grasi
;n dreptul urdinisului, doua lucratoare cu polen pe picioruse

;n fata# o albina paznic controland o alta albina;n dreptul urdinisului# albine ventilatoare

Albine facand ,,barbaFF

'
 (arba
Atunci cand este foarte cald, albinele elibereaza spatiul ocupat din stup, iesind pur si
si"plu afara, for"and un grup agatat cu piciorusele ce se prelinge de la urdinis pana pe
 posta"entul stupului
;n aceasta situatie spune" ca albinele fac barbaAlbinele fac de ase"enea barba si atunci
cand se pregatesc de roire

Ce pute vedea in interiorul unui stup

)a$uri 
Pri"ul lucru de care ave" parte intr(un stup sunt foile de ceara cu cavitati regulate
Aceste foi se nu"esc faguriavitatile se nu"esc celule sau alveolenele sunt abia la
inceput de constructie, altele sunt ter"inatepatiul dintre fagur i este de apro.i"ativ un
centi"etru

Celulele
elulele au diferite di"ensiunielulele trantorilor sunt "ai "ari, cele ale lucratoarelor,
"ai "ici

!bservati si cateva celule neregulate ce se c6ea"a celule de tranzitie Apoi cateva celule cu
for"a deosebita ce aduc a aluna de pa"ant < noi spunem a ghinda ntr .=

!ua si larve us# celula neter"inata c,

dedesubt regina a eclozionat nor"al
ur"atoarea ocupata cu o regina
iar 9os o botca roasa
in regina a fost o"orata d

'
 >aguri in faza de constructie8azut din fata si din lateral

elulele pot fi acoperite, caz in care sunt capaciteele necapacite pot fi goale, sau sa
contina oua, larve, polen sau "iereelulele contin puiet cand sunt bo"bate si "ate, si
"iere cand sunt plate si stralucitoare

tanga# celule de trantorDreapta# celule de lucratoare;n "i9loc#celule de tranzitie

 Locatarii 
;ntr(un stup ave", bineinteles, o regina, cateva albine lucratoare si cativa trantoriA"
discutat de9a despre asta in capitolul anterior

'
:egina nu are alta "isiune decat sa depuna oua$ucratoarele in sc6i"b au o "ultitudine de
"unci de facut# sa 6raneasca regina si larvele, sa aduca nectarul, polenul, propolisul si apa,
sa curete celulele fagurilorTrantorii sunt i"prastiati peste celulele cu puiet, aparent fara
nici o treaba, probabil incalzindu(lDaca stupul e desc6is in perioade foarte calduroase,
trantorii se regasesc pe la colturile stupului, in asa fel incat sa nu obstructioneze cu"va
lucratoarele

 Probleele stuparitului 
 -u poate fi negat faptul ca stuparitul este o activitate utila si placuta Atunci de ce nu se
dezvolta "ai "ultC -u sunt peste tot albine acolo unde sunt flori de polenizat si nectar de
adunat? cel putin nu destule
Pri"a proble"a ar fi ca albinele inteapa o"ple.itatea ec6ipa"entelor apicole si a
te6nologiilor ar fi alta ;n final, principala proble"a ar fi ca castigurile par a fi prea "ici
 pentru a "erita sa te apuci de apicultura -oi a" scris aceasta carte avand in vedere sa
eli"ina" toate aceste obstacole 8a vorbi" de blandetea albinelor 8a da" desenele
stupului profitabil 8a arata" o "etoda si"pla care e si econo"ica in acelasi ti"p
Daca veti ur"a sfaturile noastre, va asigur ca veti obtine un profit bun

us# celule cu "iere, capacite apaceala plata si stralucitoare

'
Stanga: celule capacite de trantor, "ate si e.tre" de bo"bate Dreapta# celule de
lucratoare, bo"bate si "ate

!uale sunt orizontale in pri"a zi la depunere, inlinate a doua zi si culcate pe fundul celulei
in cea de(a treia Di"ensiunea larvelor din celule e in raport cu varsta lor

 Stuparitul !ara intepaturi 

Pri"ul obstacol, raspandit pretutindeni, ar fi intepaturile albinelor Pute" discuta despre
albine ore intregi, in orice tara si pe orice treapta a societatii Peste tot si intodeauna ave"
 parte de urec6i atente Albinele sunt prietenoase dar si cei "ai buni prieteni ai lor nu le tin
 pentru ca le e frica de intepaturi ;ntepaturile par a fi, intradevar, for"idabile Asa sa fieC
Albinele sunt uneori "altratate, lovite de seceri sau calcate de ani"ale pe pa9isti, dar cu
toate acestea acolo nu inteapa
;ncercati un e.peri"ent# pe cand copacii va sunt in floare, ur"ariti albinele culegatoare
cand zboara din floare in floare Daca c6iar vreti sa le si distingeti, presarati(le cu putina
faina Dati cate un g6iont albinei, cu degetul? albina va pleca pe alta floare ai dati unul si
vedeti ca face la fel Puteti continua acest 9oc cat ti"p doriti Albina se infurie abia dupa
ce(si u"ple gusa cu nectar ;nsa nu te inteapa niciodata
Ati vazut stupari profesionisti lucrand in "i9locul albinelor fara frica, aparent fara nici o
 precautie, c6iar fara "asca pe cap
'
 ;n pri"a editie a acestei carti, a" reprodus nu"eroase fotografii ale activitatii de peste an,
inclusiv transferul albinelor din cosurile de papura, activitate ce se ter"ina, de regula,
 batand cu batul in cos
e pot vedea in fotografii albinele in cauza? stuparul nu poarta "anusi sau "asca, inar"at
doar cu un biet afu"ator Bing6a" si 9os la picioare, la desc6iderea fiecarui stup, stand
linistit pe cainele "eu, dragul Polo, un cocker spaniel latos si cu urec6ile "ari -u era
nevoie decat de o singura albina pentru crearea disconfortuluina din acele fotografii
apare aici

Asadar, albinele nu sunt rele prin natura lor-u"ai ca albinele au o treaba de facut, sa(si
intretina fa"ilia si sa o faca sa prospere, aducand nectar si aparandu(l ;ar pentru a(si apara
fa"ilia si "ierea, sunt dotate cu o ar"a puternica(intepatura cu venin
Acesta e folosit i"potriva oricarui ina"ic, real sau aparent, cu o viteza de care ni"eni nu
stie cu" sa scape si cu o forta in fata careia nici "asca, nici "anusile sau g6etele, si nici
6ainele groase nu ii pot face fata
Asa ca stuparul, oferind albinelor sale casa potrivita, provizii suficiente si prezentandu(se
ca un prieten al lor, va fi usor acceptat de catre albine si dupa cateva "o"ente de
interactiune, poate sa le scuture sau perieze, fara frica, asa cu" se si face de obicei
 -u cunosc nici un ani"al cu care sa(ti per"iti sa te porti atat de aspru
As putea descrie doua tipuri de persoane cu risc "ai "are la intepaturi ;n pri"ul rand
 persoanele violente? violente in gesturi, violente in li"ba9
'
 Apoi sunt acele persoane ce e"ana un "iros puternic(placut sau nu pre e.e"plu, oa"enii
cu o respiratie urata, "iros ce poate proveni de la o dentitie proasta, sto"ac bolnav, c6iar
alcoolis", sau oa"eni "urdari ori parfu"ati
Toti ceilalti pot intretine albine fara tea"a de a fi intepati, cu o singura conditie# sa nu(si
trateze albinele ca pe ina"ici
Acest lucru va fi cu putinta pentru toti cei ce vor ur"a "etoda "ea, fiecare pas pe care il
descriu, intr(o "aniera precisa si detaliata
;n ciuda afir"atiei "ele despre blandetea albinelor, accept ca sunt cu siguranta si persoane
nelinistite atunci cand o albina se apropie de fata lor descoperita Din acest "otiv, cu
"etoda "ea, reco"and utilizarea "astii, care sa dea stuparului siguranta ca nu va fi intepat
 pe fata
etoda "ea, reduce sau eli"ina riscul de intepaturi Transferul albinelor dintr(un stup intr(
altul se face la o oarecare distanta fata de stupina Pe ti"pul acesta , albinele sunt la
distanta fata de albinele stupilor vecini sau culegatoarele stupului transferat -ici un fagure
cu albine nu este transferat tuparul nu poate stalci sau irita albinele onfor" activitatii
de peste an, stupul e desc6is o singura data, la recoltat ;ata de ce puietul si cuibul nu se
raceste iar albinele nu au "otive de iritare Pute" practica stuparitul fara pericolul de a fi
intepati
 -u ezit sa spun ca atunci cand un stupar e intepat de albine ar fi bine sa se intrebe ce
greseala a savarsit

 Ale$erea stupului'
;n afara de adaptarea la intepaturi, o a doua dificultate pentru incepatori este alegerea
stupului si intretinerea acestuia
unt o "ulti"e de stupi si toti au entuziasti si oponenti Aceasta dificultate poate fi
evitatasi va spun cu"

 Nu e&perientati'
&ste ceva obisnuit sa auzi incepatori spunand asa? o sa incerc doua sau trei "odele curente
de stupi, le voi studia si voi vedea care e "ai bun
 -u"ai ca viata e scurta, in special viata activa ;n afara de cazul in care sunteti privilegiat,
nu o sa puteti trage o concluzie definitiva
Pentru a testa diferiti stupi, acestia trebuiesc studiati in aceeasi stupina, sub aceeasi atenta
ingri9ire, "ini" '0('2 buc din fiecare, pe o perioada de '0 ani$uati(o si altfel, este nevoie
ca acesti stupi sa se afle in aceleasi conditii de a"plasa"ent pentru a putea trage o
concluzie "edie
Peste acesti '0 ani, "ulti observa ca un stup se co"porta perfect iarna, spre e.e"plu, iar
altul "ai bine vara Astfel se va incerca co"binarea avanta9elor pe care ti le ofera cele doua
siste"e studiate
 -oul stup creat va necesita alti '0 ani de studiu Peste acesti '0 ani poti constata ca stupul
nou creat e foarte bun pentru albine, raspunzand perfect cerintelor lor, dar dezavanta9os
 pentru stupar pentru ca cere prea "ulta atentie
;ti trebuie atunci un nou e.peri"ent! sa(l faciC
a a"ator, sa faci ase"enea e.peri"ente ai "ulte satisfactii Aceste e.periente le(a" facut
si eu in "ulte ore placute
ei ce vor sa produca in sc6i"b sau sunt nevoiti sa o faca, ar face bine sa le evite

'
 Sisteme de stupi studiate in stupina mea:  'Duvauc6elle 28oirnot, stup cu doua fa"ilii
 pe opt ra"e  tup 8oirnot pe '0 ra"e*tupul Dadant(Blatt/ tup $a5ens cu doua
colonii pe ) ra"e si "agazinGtupul $a5ens pe '2 ra"e cu "agazin

 Problea s!aturilor de la altii 

Bineinteles, stuparii cand scriu sau vorbesc, reco"anda stupul pe care ei de9a l(au ales, l(au
inventat sau l(au perfectionat -u"ai ca dragostea parinteasca e oarba Apicutorii nu(si
vad defectele stupului i va duc in eroare fara sa(si dea sea"a
&.ista o pasiune care conduce u"anitatea, nu"ele ei este vanitatea Hai sa(i spune"
narcisis" <auto iubire=Aceasta auto iubire opreste stuparul sa ad"ita ca stupul e gresit,
 pana nu constata el singur lucrul acesta8a va spune voua in sc6i"b ca da rezultate
e.celente i continua sa(si repete greselile pana nu accepta ca ceva este in neregula i
fara sa gandeasca ca va induce in eroare, va garanteaza recolte a"etitoare ;n final nu veti fi
decat deza"agit
Trebuie sa accepta" si faptul ca anu"ite interese conduc in "od cert apicultorii&i n(ar
vrea sa le creasca concurenta, asa ca va vor reco"anda e.act ceea ce dispretuiesc
onstructorii de stupi, pe de alta parte, vor fi "otivati sa reco"ande acel stup care se
 preteaza la productia de "asa Acesta da profitul "a.i" ;ntodeauna este cel "ai bun
el "ai bine este sa nu te iei dupa ni"eni
&ste ca si cu" ar avea cineva pretentia ca e in "asura sa spuna el care e cel "ai bun stup
2
Bazeaza(te pe tine, pe principiile apicole si stiintifice unani" acceptate, si nu vei fi
deza"agit

Sisteme de stupi studiate in stupina mea (continuare) #7tupul $a5ens pe )

ra"e+tupul 3arr5 pe '2 ra"e, in pat cald)tupul ongres cu ra"a ingusta 00.*00""<
inalti"ea 00""=, pe '0 ra"e'0tupul ongres cu ra"a ingusta 00.*00""<inalti"ea
00""=, pe + ra"e''tupul Popular <Warre ntr=, cu ra"e "obile'2tupul Popular cu
faguri ficsi <unul dintre prototipuri=

%aloarea s!atului eu

Pentru "ai bine de 0 de ani, a" studiat in stupina "ea principalele siste"e e.istente, dupa
cu" se vede si in i"agini
A" in stupina apro.i"ativ /0 stupi de diferite "odeleA" avu ti"p sa(i co"par De la
inceput va spun ca nu vreau sa("i i"pun siste"ul ni"anui Pentru a evalua stupul si
"etoda "ea de lucru, fructul rezultat, nu va voi i"pune nici "unca "ea nici rezultatele
obtinute
8a voi da cel "ai si"plu, "otivele superioritatii lui, "otive bazate pe principii apicole si
stiintifice incontestabile ai "ult de atat, c6iar atunci cand va prezint stupul, nu a" nici
un interes personal sa o fac

2
 Cel ai bun stup

 Apicultura de cercetare
8reti sa studiati albinele cu" pleaca si vin la stupC Pentru a face aceasta va trebuie un stup
cu gea"uri? dar aveti nevoie sa studiezi si ung6erele, colturile ;n acest caz e nevoie de un
stup cu ra"e, si inca cu ra"e "obileAdica ra"ele sa se desfaca precu" paginile la carte
Acesta este stupul pe care >rancois Hubert l(a folosit pentru fai"oasele sale
observatiiAcest stup este scu"p si nu aduce nici un profit
&ste sacrificiu pentru stiinta

 Apicultura de productie
Pe de alta parte, vreti sa obtineti de la stupul dvs "iere garantata, naturala si care sa coste
"ai putin ca la "agazinC 8reti sa porniti o activitate intelectuala care sa va 6raneasca pe
dvs si fa"ilia dvsC ;n acest caz aveti nevoie de un stup ieftin, care necesita putina "unca si
care i"plicit da o "iere ieftina -u"ai stupul cu faguri ficsi va va da aceste rezultate

 Ratiunea pentru care va dau acest s!at'

Acest sfat ar trebui sa va para nec6ibzuit avand in vedere nu"arul "are de stupi cu ra"e
"obile aflat pe piata, atat spre vanzare cat si in e.ploatare
1anditi(va la acest aspect# are este stupul "odern care nu a fost abandonat dupa cativa
ani de e.ploatareC Profesori, preoti etc, persoane cu suficient ti"p liber la dispozitie
i cati apicultori, care pe langa stuparit, nu s(au apucat si de alte treburi, cu" ar fi
constructia stupilor, a utila9elor etcC
Toate siste"ele au deza"agit repede, si asta din cauza ca nu si(au 6ranit proprietarii
ai "ult de atat, nu e nevoie de studii sofisticate sa faci co"paratie intre costul unui stup
si lipsa sa de valoare8a fi foarte scu"p, v(a" spus de9a
& suficient sa calculezi cat costa sa(l instalezi, ce ti"p e necesar pentru intretinerea lui pana
sa tragi o conluzie, si daca nu esti de9a apicultor, iti spun dinainte (costa prea "ult
ostul ra"elor si accesoriilor poate fi gasit in cataloagele fabricantilor -u vo" pierde
ti"pul cu ele8o" lua in considerare nu"ai nu"arul de ore de "unca necesar pentru
fiecare siste"

Tipurile de stupi
 -u"arul de tipuri de stup continua sa creasca e taie ' c" aici si se adauga acolo:a"ele
trec prin toate for"ele geo"etrice posibile si definesc un nou stup care va fi cu siguranta
"ai bun decat un altul, asa incat apicultorii au o noua oportunitate Aceasta oportunitate
insea"na o noua investitie, deoarece orice "odificare presupune si o "arire a costului de
fabricatie De cele "ai "ulte ori noii stupi nu constituie un nou siste" de lucru intrucat nu
au la baza principii apicole noi ;nsa "ulti apicultori sunt obsedati de inventii&i doresc sa
sc6i"be ceva la propriul stup6iar si tupul Popular <Warre= a suferit de9a de pe ur"a
inventatorilor Acestia sustin ca l(au inbunatatit, dar inbunatatirile de care a" auzit sunt
inutile, unele daunatoare iar cateva absurde ;n fapt stupii de pe piata po fi i"partiti in patru
categorii# Dadant, 8oirnot, $a5ens si tiubee

2
  Stupul "adant 

6 Dadant <din L*Apiculteur =

tupul Dadant are '2 ra"e>agurii au ur"atoarele di"ensiuni# inalti"e 2GG""? lungi"e
*20""? "agazinul cu inalti"ea ra"elor la 9u"atate

 Popularitatea sa
;"ediat ce a aparut, stupul Dadant a avut un "are succes
Persoane deziluzionate spun despre francezi# ,,pofticiosi, inconstanti, dornici de nou si la
"oda, ei ur"eaza orbeste nu nu"ai cele "ai serioase dar si cele "ai neserioase lucruriFF
n diplo"at a spus#,,francezii sunt niste prunci "ari care accepta fara ezitare ceea ce spune
altcineva despre ceva necunoscutFF
;ar un istoric a scris# ,,francezii au "ania de a lauda ceea ce vine din afara si de a se
debarasa de ceea ce au acasaFF
De ase"enea, Dadant a fost francez prin nastere si a trait in A"erica
ai "ult de atat, stupul Dadant pe care il folosi" nu este acelasi pe care l(a folosit c6iar
Dadant ;ar Dadant a fost "ai "ult fabricant de foi de faguri decat apicultor-i"eni nu e
ingri9orat de asta
;n plus, stupul Dadant oferea ceva co"erciantului Afacerea pornita a proliferat Au
co"andat cu totii Dadant pentru ca stupul le crea si posibilitati de trai u cosurile de
 papura nu aveau nici o sansa
;n final trebuie sa accepta" ca ra"ele Dadant s(au pretat foarte bine la centrifugat, o
inventie utila si incontestabila-u este de negli9at insa faptul ca cu cateva "odificari,
centrifuga poate fi utilizata si la stupii ficsi

2
 "iensiunile sale
u siguranta stupul Dadant necesita "ai "ult le"n decat un stup 00.00"";ar le"nul
este scu"p
;n plus, pri"avara, cand fa"ilia vrea sa(si e.tinda puietul, are de incalzit o suprafata de
2000c"p fata de )00c"p cat e in stupul nostru ierea este singurul "aterial co"bustibil
Albinele sunt suprasolicitate datorita suprafetei "ari, de unde rezultata si nevoia unei
rezerve "ai "ari de "iere

 Raele
nii oa"eni vad ra"a ca fiind eseniala pentru tinerea sub control a fa"iliei de albine,
 pentru tratarea bolilor si pentru e.tracia "ierii
 -u"ai ca eu vad ra"a ca fiind principala cauza a bolilor Prin facilitarea vizitelor in stup,
de fapt sporeIte aceste vizite care e.tenueazJ albina prin nevoia de restabilire a
te"peraturii, slJbind fa"ilia si "Jrind Iansele de inbolnavire
 -u este nevoie de ra"e pentru a evalua cantitatea de "iere din stoc Daca toa"na lipseIte
rezerva necesara, ni"eni nu(si "ai bate capul cu ele -u este nevoie de ra"e pentru a
evalua starea coloniei Daca albinele aduc polen atunci este si puiet este si "atca Toate
sunt bune
 -u"Jrul de albine care sosesc si pleacJ indica puterea fa"iliei
Daca nu"Jrul de culegJtoare scade, cel "ai bine este sa KnlocuieIti fa"ilia respectiva cu
un roi natural sau artificial Daca in ti"pul acestui proces vei observa un "iros greu sau
desco"punerea puietului, atunci se i"pune dezinfecia stupului prin fla"bare sau spJlare
 pana la le"n
&ste "ult "ai econo"ic decLt toate trata"entele reco"andate, care "ai degrabJ sunt
indicate pentru cercetJtori
 -u este nevoie de ra"e nici la e.tracia "ierii -oi ave" colivii adaptate care ne
Knlesnesc e.tracia ;n aceste colivii stau fagurii si nu se rup Perfor"antele sunt la fel de
 bune ca si la fagurii cu ra"e
Atunci susinJtorii ra"elor sa se Kntrebe singuri# cat ti"p ra"an ra"ele "obile dupJ ce
au ieIit din atelierC Doi ani cel "ult Pentru cei "ai "ulti stupari, daca nu fac revizia de
 pri"Jvara, ra"ele curLnd sunt lipite una de alta si de pereii stupului
Deci, de ce sa folosi" ra"eC
a la orice ra"a si ra"ele Dadant necesita prelucrare prin rindeluire, pentru a facilita
curatarea pri"Jvara ;n plus, se cere un grad ridicat de precizie in e.ecuie &ste nevoie
de 7,/ "" intre peretii interiori ai stupului si ra"e, si de pastrarea acestei distante in
ti"p Daca spaiul scade la / "" albinele il propolizeaza, iar in spaiul "ai "are de '0
"" albinele construiesc faguri
 -evoie de precizie se adJuga la costul total al stupului
ai "ult, stupul Dadant are o ra"a lunga si Kngusta ele '+ kg de "iere distribuite pe
'2 ra"e, cu greu asigura ' kg pe "i9loc 8a fi "iere "ai "ult spre "arginea ra"ei si "ai
 putin spre centru 16e"ul de albine va ierna pe una din "argini, fata sau spate, de regula
 pe cea e.pusa la soare DupJ ce consu"a "iere din parte in care se afla, g6e"ul trebuie
sa se "ute in cealaltJ e.tre"itate a ra"ei unde inca "ai sunt rezerve
;n cazul in care te"peratura va fi 9oasa, albinele nu vor fi in stare sa facJ aceasta
deplasare deoarece nu vor gJsi proviziile necesare de "iere si pe "i9locul ra"ei 8or

2
"uri de foa"e in locul in care se afla, c6iar cu rezervele langa ele Acesta este "arele
dezavanta9 al stupilor cu ra"a Kngusta si lunga
;n sfLrIit, ra"a "JreIte considerabil volu"ul interior al stupului A" arJtat de9a acest
dezavanta9

)a$urii arti!iciali 
>agurii artificiali utilizati in stupul Dadant sunt scu"pi Accesoriile pe care le cere sunt
scu"pe ;nsar"area e o pierdere de vre"e si ia si ti"p >agurele artificial e un "are
consu"ator de ti"p si bani, "arind costul general al stupului, respectiv al "ierii
;n lipsa de cules, fagurii artificiali iti returneaza foarte putin din banii c6eltuiti,
econo"isand doar o "ica parte din "iere, nereturnand ni"ic din ti"pul pierdut, albinele
lasand de cele "ai "ulte ori fagurii asa cu" i(a" pus
$a "arile culesuri, pentru ti"pul in care albinele pot trage faguri, foile de ceara "ai "ult
dauneaza decat a9uta eara nu este altceva decat transpiratia albinelor, iar pe ti"pul
culesului intens, albinele transpira oricu" abundent, deoarece intodeauna depun tot
efortul in "unca lor
>agurele artificial in acest caz este fara rost, ba c6iar daunator, i"piedicand albinele sa
construiasca un fagure vertical si unifor"
! ra"a insar"ata cu fagure artificial, introdusa in stup, si"te i"ediat diferenta de
te"peratura de la baza la varf eara si sar"a suport ur"aresc aceasta diferenta de
te"peratura si se defor"eaza
>ara faguri artificiali, albinele isi construiesc fagurii confor" nevoilor lor, din cea "ai
 buna ceara <nu"ai a lor= si la o grosi"e nor"ala ;ntarindu(l "ai "ult cu cat il e.tind "ai
"ult
Aceasta este ratiunea pentru care nu folosi" fagure artificial -e "ultu"i" sa lipi" o
fasie de /"" din ceara naturala i nu lipi" acest starter din dorinta de a econo"isi
"iere ci pentru a incura9a albinele sa(si construiasca fagurii pe aceeasi directie si pentru a
fi stuparului "ai usor

 Popularea stupului 
Pentru a popula un stup Dadant, un roi de 2 g este insuficient, cu atat "ai putin unul de
',/g Trebuie sa folosesti un roi de *g n ase"enea roi nu se gaseste pe piata
n roi de 2 g necesita doi ani pentru a lua ceva de la el ;n stupul nostru un roi de 2 g
isi cladeste fagurii in pri"ul an si va da si o productie in  luni de la instalare

 Podisorul
tupul Dadant are cuibul acoperit cu scandura sau panza i"bibata in uleiDar in orice stup
ave" u"iditate ca ur"are a evaporarii nectarului si a respiratiei specifice ani"alelor
Aceasta u"iditate incalzita de g6e"ul de albine, se ridica deasupra ra"elor, se opreste in
dreptul podisorului neputind sa(l strabata, se raspandeste spre peretii stupului, acolo se
raceste si sub for"a de ceata cade pe ra"ele din e.terior, deteriorandu(le ;ata de unde
apare pierderea Aceasta ceata "entine g6e"ul de albine in per"anenta u"ed i nu e
sanatos Acoperisul nostru care acopera ra"ele, evita aceasta pierdere si ur"areste
sanatatea albinei

2
  Stupul sisteatic+ na din ra"e, avand foaia de ceara fi.ata, este scoasa din stup

 Salteluta
alteluta ce acopera ca"era puietului la stupul Dadant are nu"ai trei(patru centi"etri si
este din "aterial te.til, pusa deasupra Aceasta grosi"e este insuficienta sa(si indeplineasca
rolul de izolator ai "ult de atat, te.tilul izoleaza atata ti"p cat e uscat, in ti"p u"ezeala
i"piedicand sa(si faca treaba -oi prefera" cutia noastra podisor de '0c", descoperita
deasupra & "ult "ai eficienta iar inlocuirea continutului e si"pla si rapida

 Revi#ia de priavara
tupul Dadant trebuie desc6is, ca de altfel toti stupii cu ra"e, pri"avara in Aprilie in zona
Parisului, dupa a"iaza pana in ora 2, si doar pe vre"e buna
& i"portant de spus ca fa"ilia e prea putin e.tinsa ori ca vre"ea e rece i oricu" afara
te"peratura e "ai "ica decat in stup Acesta este "otivul pentru care e reco"andat sa se
lucreze rapid, si cu toate acestea fara cusur
;n aceasta pri"a interventie se ur"areste curatarea ra"elor si a peretilor stupilorApoi toate
ra"ele vec6i in plus sa fie scoase Albinele detesta spatiile goale
Albinele se straduiesc in continuu sa astupe toate golurile, c6iar si cele dintre ra"e si dintre
ra"e si peretiDaca propolisul, atat de pe ra"e cat si de pe pereti nu este indepartat in
fiecare an, ur"atorul an "anipularea devine anevoioasa si i"posibila in cel de al doile si al
treilea an
a atare se i"pune in aceasta revizie, luarea la "ana ra"a cu ra"a si razuirea
 propolisuluiTot asa si ra"ele trebuiesc departate de pereti si razuiti si peretii!data cu
aceasta curatare se scot ra"ele vec6i si negre
Daca aceste ra"e sunt pastrate in continuare in cuib, albinele eclozate vor fi din ce in ce
"ai "ici, "ai putin apte de "unca si "ai putin rezistente la boli
e inta"pla insa ca aceste ra"e sa contina puiet unte" nevoiti sa le scoate" din "i9oc,
sa le plasa" la "arginea cuibului, sa astepta" sa iasa tot puietul si apoi sa le scoate"

2
 Stupul sistematic si "agazinul <lada ingusta= 3os# cuibul

Aceasta "unca enerveaza albinele prin faptul ca racind cuibul le obliga" sa consu"e
"iere supli"entar spre a restabili cli"atul si sa nu "ai spune" ca si stuparul face o "unca
in plus
De altfel nu ezita" sa preciza" ca stuparul va trebui sa faca acesta "unca in fiecare dintre
cei *0 stupi ai sai in fiecare an
etoda noastra in sc6i"b reduce revizia de pri"avara spre zero, care "ai "ult de atat,
 poate fi facuta pe orice tip de vre"e intrucat nu presupune desc6iderea stupului
 -u e nici un castig sa faci aceasta revizie la un stup la care se zice ca se face ca pe banda
rulantaPoate doar in atelierele de ta"plarie, in stupina insa lucrurile stau cu totul altfel

 E&tinderea !ailiei
ata vre"e pe ti"pul iernii volu"ul stupului trebuie redus la "ini"u", vara trebuie sa
asigure dezvoltarea fa"iliei si depozitarea nectarului Acest lucru presupune adaugarea de
"agazine <lazi inguste= Pentru a evita racirea puietului si incetarea ouatului, e.tinderea nu
se va face prea devre"e ;ar pentru a evita intrarea in friguri si i"plicit reducerea recoltei,
va trebui sa nu intarzie" prea "ult ;n princiu "agazinul se adauga atunci cand toate
ra"ele sunt ocupate de albine, cu e.ceptia celor "arginase De ase"enea se va i"pune si
adaugarea celui de al doilea "agazin atunci cand pri"ul e u"plut trei sferturi cu "iere
Pentru aceasta sunte" nevoiti sa desc6ide" periodic stupul pentru a(l tine sub control a
sa nu "ai pune" la socoteala ca nu toate fa"iliile se afla la acelasi nivel de dezvoltareAsta

2
 presupune desc6ideri repetate, ti"p pierdut, puiet racit, consu" supli"entar de "iere,
stresarea si enervarea albinelor
;n "etoda noastra insa, noi adauga" corpuri dedesubt si nu deasupra puietului, fara sa
desc6ide" stupulPute" pune "ai "ulte corpuri odata si cat de devre"e vre", eventual la
revizia de pri"avara si independent de starea vre"ii ;n consecinta o for"idabila econo"ie
de ti"p

 Re#ervele de iere
Tinand cont de di"ensiuni si de inspectiile necesare, stupul Dadant necesita '+g de
"iere pentru iernare Dupa unii autori 20g
;n stupul nostru o rezerva de '2 g este suficienta Diferenta este considerabila
;n lu"ina celor prezentate, nu e nevoie de vaste cunostinta in apicultura ca sa(ti dau sea"a
ca prin ad"inistrarea unui stup Dadant, albinelor li se pun siste"atic bete in roate,
siste"atic sunt suprasolicitate, peste starea naturala din salbaticie, si consu"a "iere in
e.ces Acesta este "otivul pentru care albinele sunt agresivei in acelasi ti"p "ai putin
rezistente la boli, iar stuparul iroseste cateva kilogra"e de "iere si "ult ti"p

 Stupul %oirnot 
Abatele 8oirnot <din L*Apiculteur =

Abatele 8oirnot trebuie sa fi avut cunostinta de doi stupi frantuzesti Decouadic si

Palteau A gasit cu succes o "etoda, asa cu" a" facut si eu, de e.tractie a "ierii a
fagurilor ficsi cu centrifugaunostintele si perseverenta sa in alte do"enii arata ca a dus
o ativitate corespunzatoare
 -u"ai ca Abatele niciodata nu a po"enit de acesti doi stupi>ascinat de avanta9ele
centrifugii a acceptat fara ocolisuri ra"a pentru centrifugare
Dar nu a acceptat stupul Dadant sub for"a in care i(a fost prezentat ;(a inteles defectele

2
 "iensiunile
tupul Dadant incanta pe oricine la pri"a vedere Dupa cateva observatii de"ne de toata
lauda, Abatele 8oirnot a tras concluzia ca '00 d"p de faguri ofera suficient spatiu unui
stup, suficient pentru iernare si pri"avaraAcesta este spatiul pe care l(a dat stupului sau
si care este superior unui stup Dadant

 Inaltiea si latiea
Abatele 8oirnot a dat o for"a adanca ra"ei sale in asa fel incat albinele sa aiba tot
ti"pul acces la rezerve cand sunt in g6e";n felul acesta nu "ai sunt "ortalitati in
 prezenta rezervelor
Abatele 8oirnot a dat o for"a patrata stupului sau, pentru ca e cea "ai apropiata de
cilindru, for"a in care distributia caldurii este cea "ai eficienta, dar care e prea scu"p de
reprodus
>or"a patrata per"ite si a"plasarea in pat cald sau rece, dupa preferinta n "ic avanta9
Abatele 8oirnot a dat de ase"enea stupului si o for"a cubica, pentru ca se apropie de
sfera, o for"a in care lu"ina este cel "ai bine distribuita Aici Abatele 8oirnot a facut o
greseala
;ntr(un stup noi nu ur"ari" distributia lu"iniiAlbinele nu vor decat intuneric in stup;ar
aceasta for"a cubica l(a i"piedicat sa(si pro"oveze ra"a, asa cu" a facut(o De $a5ens
! eroare nefericita

 Lar$irea cuibului 
Abatele 8oirnot a vazut de ase"enea si nea9unsul e.tinderii la stupul DadantDin acest
 punct de vedere s(a "ultu"it sa(si reduca "agazinul la '00"" ! prea "ica
co"pensatie

 Popularea stupului si re#ervele

Tinand cont de di"ensiunea tupului 8oirnot, un roi de 2g este suficient pentru
 populare iar o rezerva de '/('Gg "iere este suficienta pentru iernareAcestea sunt doua
avanta9e i"portanteDar sa nu uita" ca in stupul nostru o rezerva de '2g este suficienta
 pentru iernare
;n afara de avanta9ele pe care le(a" prezentat, tupul 8oirnot "entine toate defectele
tupului Dadant, incluzand# ra"ele, foile arificiale de cea ra, salteluta, revizia de
 pri"avara, largirea cuibului, rezervele de iernare si podisorul

 Stupul La,ens

$a fel ca abatele 8oirnot,  de $a5ens a dat ra"ei sale o inalti"e de 70""&ste c6iar
"ai buna ca la 8oirnot care are nu"ai 0"" u o asa ra"a, inca "ai buna ca a lui
8oirnot, albinele au in per"anenta rezervele langa g6e"ul de iernare -u se inregistreaza
"ortalitati peste iarna avand rezervele in stuptupul de $a5ens, redus cu diafrag"a
despartitoare la ) ra"e creaza un "ediu perfect pentru iernare
Di"ensiunea ra"ei $a5ens 70.'0"" se apropie de doi faguri suprapusi din stupul
nostru *00.00"" <unde 400 este inaltimea iar 300 lungimea n.tr =

2
 De $a5ens <din L*Apiculteur =

 Popularea stupului si re#ervele de iernare

;ntr(un tup $a5ens despartit la ) ra"e cu diafrag"a, un roi de 2kg este suficient iar o
iernare se face pe '/('7g de "iere:e"arcati ca din nou ave" intre  si / g "ai "ult
ca in stupul nostru

 Lar$irea cuibului 
 de $a5ens a inta"pinat de ase"enea "ari proble"e prin plasarea unui "agazin ca la
Dadant &ste evident ca a eli"inat acest nea9uns adaugand ra"e de o parte si cealalta a
cuibului  de $a5ens a facut o greseala Atunci cand albinele u"plu cu "iere ra"ele
din i"ediata apropiere a cuibului cu puiet, ele nu "ai trec si la ur"atoarele goaleAceste
ra"e trebuiesc atent ur"arite u" s(au u"plut 9u"atate cu "iere cu" trebuiesc "utate
la perete si puse altele goale in locAltfel albinele roiesc ca din lipsa de spatiu disponibil
Prin largirea cuibului proble"ele nu se di"inueaza, ci din contra
tupul de $a5ens nu are decat avanta9ul ra"ei adanci cotand acest avanta9 pastreaza
aceleasi defecte ca si stupul Dadant incluzand# ra"ele, fagurii artificiali, podisorul,
salteluta, revizia de pri"avara, largirea cuibului si cantitatea de "iere pentru iernare

Observatii
e fac referi la tupul $a5ens ca la un stup siste"atic "oderne inplinesc insa /0 de ani
de cand a" abandonat stupul pe ) ra"e cu "agazin& bun pentru iernare, dar sunt rare
cazurile cand albinele urca in corpul de sus ;n partea de sus a ra"ei adanci din catul de 9os
se regaseste "ierea cuibului Albinele dispretuiesc ca treaca peste "iere in corpul de sus
Prefera sa roiasca


 Cobinatii de stupi

 Stuparit !ara principii 

 -u pot ignora faptul ca proprietarii de stupi nu ad"inistreaza stupii confor" principiilor
descrise anterior
&i trantesc un roi intr(un stupPri"avara adauga un "agazin Toa"na recolteaza "ierea
din "agazini asta e tot;ntr(un ase"enea stup se regaseste prea "ulta "iere peste puiet
iar albinele roiesc din lipsa de spatiu au la fel de adevarat, este prea putina "iere ar
albinele "or de foa"e sau sunt salvate cu sirop de za6ar, ceea ce e la fel de daunator
Albinele eclozate din fagurii vec6i sunt slabe, putin rezistente la boli si sunt o pri"e9die
 pentru stupinele din 9ur :a"ele din corpul de 9os devin c6iar fi.e
 Stuparit lo$ic
tupul siste"atic nu ar trebui sa se regaseasca la ase"enea stupari &i ar trebui sa adopte
stupul co"binattupul co"binat se co"pune dintr(o cosnita cu faguri ficsi si un "agazin
cu ra"e "obilePartea de 9os sau cuibul poate fi din paie, rac6ita sau le"n

Stiubei <cosnita= co"binat cu un "agazin

osnita cu cupola li se potriveste la fel de bine, dar eu insist sa spun ca acest stup nu are
decat un singur avanta9, acela de a fi ieftin, dar ca de fapt se indreapta catre dezastru
 pentru ca fagurii din cuib nu sunt reinoiti iar rezerva de iarna nu poate fi verificataDaca
rezerva este insuficienta, albinele "or de foa"eDaca sunt prea "ari, albinele roiesc din
lipsa de spatiu;n tot cazul nu urca in "agazin pentru ca nu traverseaza "ierea


 ;nteriorul unei cosnite

tup cu cupolaA(cupola? B(corpul stupului


 Cosul din paie
 Sustinatorii sai 
ulti stupari a"atori adopta stupul siste"atic pentru ra"ele sau aspectul sau ! "are
 parte din posesorii de cosuri nu sunt "ultu"iti de siste"ul lor a9oritatea sunt oa"eni
isteti de la tara care prefera certitudinea eventual posibilitatea -u"ai ca anii trec fara ca
ei sa(si de(a sea"a ca au gresit ;ata o observatie care va va aduce la aceeasi concluzie;n
satul in care "(a" nascut, aproape fiecare fa"ilie avea o stupina ;n fiecare iarna toti
 prietenii "ei de copilarie "ancau din abundenta delicioasa "iere cu paine, tot asa cu"
a" facut si eu Douazeci de ani "ai tarziu eu era" singura persoana care "ai avea stupi
;n cateva gradini "ai puteai vedea cate o lada de Dadant sau $a5ens, goala bineinteles
Posesorii s(au lasat atrasi de prezentarea pe care o facea agricultura "oderna Au crezut
ca le va fi "ai bine cu stupul "odern ;n fapt au abandonat singurul stup care li se
 potrivea

Cosnita implatita din rachita# a("aner? b(nuiele? c(lipeala cu balega

 Metoda de lucru
etodele de lucru utilizate in cazul cosurilor sunt la fel de variate cu" sunt si telurile
apicultorilor ai "ult de atat, aceste "etode ra"an in "are parte "isterioase & dificil
sa a9ungi sa le cunosti in detaliu ;n tot cazul, va prezint aici cu" se facea in stupina
tatalui "eu, unde erau tot ti"pul intre 20 si /0 de cosuri
osurile erau i"pletite in serile lungi de iarna, din paie de secara, infasurate cu corzi din
"ure despicate in doua sau sfori  pentru cei ce nu stiu, secara are paiul foarte lung E


 osnita din paie lungi

8olu"ul sau era de *0 litri

;n functie de puterea lor, fa"iliile pri"avara pri"eau, ase"enea "agazinului, un inel din
le"n de la un ciur, caruia i se scotea plasa, dar in partea de 9os
Toa"na toate fa"iliile care cantareau "ai "ult de 2/ kilogra"e, erau asfi.iate cu sulf,
iar "ierea si ceara valorificate Pe ti"pul verii, cosurile goale erau populate cu roiuri
Pri"avara, fa"iliile slabe erau gasite "oarte de foa"e De la acestea ceara era
valorificata
;n casa parintilor "ei era intodeauna "iere pentru stapani si "uncitori, c6iar si pentru
ani"alele de la fer"a Toti prietenii nostri din sat pri"eau si ei partea lor in fiecare an
De ase"enea acest procedeu era si"plu si cu un cost "ini", barbar c6iar neprofitabil si
nerational prin productia sa !ricu", prin acest procedeu se obtinea "iere ieftin si
sanatos si albine puternice pentru repopularea stupilor siste"atici in care de cele "ai
"ulte ori "ureau

O etoda buna
;n spri9inul cosurilor, va arat cu" puteti proceda# la inceputul culesului transferati
albinele intr(un cos gol, asa cu" vo" descrie in ,,Transferul albinelorFF 8alorificati
"ierea si ceara e.istenta iar puietul, distrugeti(l


 ai sa !i pra$atici 
Diferite "otive pot deter"ina oa"enii sa se indrepte spre stuparit# unii din nevoia de
dulce iar altii pentru a avea un castig nele stupine pier altele sunt e.tinse ele "ici vor
disparea cu siguranta pentru ca za6arul se va intoarce pe piata 8or fi stupi ca niciodata
8a fi o productie "are de "iere8a fi insa consu"ul actual de "iere "entinutC Da, daca
 pretul "ierii va fi apropiat de cel al za6arului, pentru ca za6arul "ai ieftin, este
 principalul concurent al "ierii
!a"enii nu cu"para "iere in loc de unt ci in loc de za6ar
a "ierea este singurul indulcitor sanatos, e un lucru sigur Ma6arul insa are o "are
 putere de indulcire si e usor de "anevrat
!pti"istii spun ca populatia obligata sa consu"e "iere ani la rand, va fi in stare sa
aprecieze calitatea sa, plus o stare de satisfactie si ca o ca"panie isteata de publicitate, ar
i"pinge in sus consu"ul de "iere
[se face referire la faptul ca pe timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a consumat cu
 precadere miere ca indulcitor, din cauza penuriei de zahar]
&u insa nu cred ni"ic din toate astea
&u unul a" facut o "ulti"e de publicitate in viata "ea, si pentru "iere si pentru plante
"edicinale A" tinut corespondenta nu nu"ai in >ranta ci si in toata lu"ea, Turcia,
;ndia, 6ina, A"erica etc i a" re"arcat astfel ca peste tot in lu"e e.ista oa"eni
rezonabili care stiu sa se supuna legilor sanatoase ale naturii, sa aibe o viata fara suferinta
si o "oarte tarzie fara durere Da, dar cat de putiniN
a9oritatea populatiei, cea "ai "are parte a ei, prefera o pastila sau o in9ectie unei cesti
de ceai din plante, o gra"ada de za6ar in loc de o lingura de "iere? unii din considerente
 pur econo"ice, iar cei "ai "ulti pentru ca e "ai usor si "ult "ai si"plu, asa cu" face
toata lu"ea i ca toti ceilalti, contacteaza tot felul de boli, tot ca si ceilalti traiesc pentru
doctori si far"acisti, tot ca ceilalti "or "ai devre"e si in c6inuri -u e adevarat atunci
cand cineva scrie ca oa"enii "ananca spre propria "oarteC
;nvata ceva oa"enii din e.perientaC &u unul nu a" observat asta
;n acelasi ti"p stuparii sunt indru"ati sa(si vanda "ierea la acelasi pret cu al za6arului,
daca nu c6iar "ai ieftin, pentru a atrage clientii
;n aceste conditii va "ai ra"ane apicultura profitabilaC Da, dar cu conditia sa se utilizeze
stupi si te6nologii apicole econo"ice, pentru a putea obtine "iere cu un cost "ini" de
 productieu siguranta aceasta conditie nu poate fi obtinuta cu stupii si "etodele in voga
la care a" facut de9a referinta Poate fi obtinuta insa cu "etoda pe care ur"eaza sa v(o
 prezint

Ori$inea Stupului Popular .Stupul /arre0

and "(a" decis sa "a apuc de apicultura a" ra"as derutat de "ultitudinea de siste"e
de stupi siste"atici
tupul Dadant era unul dintre cei "ai raspanditi Din pri"a, folosea centrifuga, o inventie
utila Dar de9a stupii 8oirnot si $a5ens, a"bii critici ai lui din diferite puncte de vedere,
erau co"petitori seriosi n alt stup aparea pe piata
tupul ongres cu ra"a 00.*00"", in doua variante, ra"a ingusta si ra"a adanca
 -eputand sa("i dau cu parerea care dintre ele ar fi "ai bun "(a" decis sa le adopt pe

 toate si sa le studiez
:espect studiile abatelui 8oirnot, al carui stup avea un volu" ce "a interesa la fel de
"ult ca pe DrDuvauc6ell, pri"ul "eu "entor in stuparit, care l(a "odificat pe al sau
trecand pe + ra"e 00.*00 < *00 lungi"e=, adica )G d"p de faguri
tupul 8oirnot avea in sc6i"b '00d"p de faguri e pare ca DrDuvauc6ell acceptase
concluziile abatelui 8oirnot in privinta asta
;nainte stupul sau avea ra"e de 2+0.G0"", adica +'d"p de faguri
8rand sa inteleg co"porta"entul stupului cu acest volu" pe ti"pul iernii, a" construit
stupi cu ) ra"e $a5ens si stupi cu + ra"e 00.*00"", unele cu ra"a ingusta altele
adanca Acesti stupi aveau un volu" apropiat de stupul 8oirnot
 -evrand sa("i initiez e.peri"entul pe unul sau doi stupi ci cel putin '2 din fiecare, a"
avut pana la ur"a /0 de stupi
pre "area "ea surpriza, a" re"arcat i"ediat ca albinele au consu"at "ai putina "iere
in stupii cu pereti si"pli <subtiri neprote9ati=, pereti care ra"an reci pe o perioada cat "ai
lunga pe ti"pul iernii Pare nor"al ;n stupii cu peretii reci, albinele sunt a"ortite fiind in
so"n continuuAcu" pe bune, cine serveste "asa in ase"enea conditiiC
;n stupii cu peretii calzi, albinele sunt active o perioada "ai lunga de ti"p si au deci
nevoie "ai "are de "ancare
tupii cu pereti subtiri sunt "ai econo"ici atat la le"n cat si la rezerve de 6rana
Dease"enea a" constatat repede ca cuibul acoperit cu scandura sau panza uleiata, are
ra"ele "arginase innegrite sau putrede din cauza u"ezelii -u acelasi lucru s(a inta"plat
si la stupii unde cuibul a fost acoperit cu panza si"plaA" dat de9a e.plicatii de ce, "ai
devre"e

Dupa '/ ani de observatii era" in stare sa trag o concluzie

 de $a5ens, avocatul stuparilor avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant presupune prea
"ari c6eltuieli atat de bani cat si de ti"p&l a creat o ra"a buna, a propus un proiect de
stup usor si econo"icPe de alta parte a ales o cale gresita cand a pus in loc de "agazin
deasupra puietului, ra"e de o parte si cealalta a cuibului cu puiet
Abatele 8oirnot, avocatul albinelor, avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant este
daunator albinelor din cauza volu"ului sau si al "agazinului 
Prin "odul cu" a" actionat, a" repetat studiile facute de predecesorii "ei, cu speranta
ca voi obtine rezultate "ai bune
;n final, reiese o conluzie "a9ora # volu"ul stupului 8oirnot este suficient, cu cat "ai "ic
cu atat "ai bun, pentru un cuib "ic si un consu" "ai "ic iarna
;n tot cazul, iernarea a fost "ai buna pe o ra"a adanca, asa cu" e a lui $a5ens, ra"a
00.*00"", cu *00"" adanci"ea
Prefera" 00.*00, pentru ca e "ai si"plu de calculat
< precizarea se face pentru ca de fapt a!ens are dimensiunile 3"0#3$0mm%.
ai "ult de atat, for"a 00.*00"" se apropie de for"a roiului si per"ite albinelor sa
depoziteze "ai "ulta "iere in apropierea g6e"ului, ceea ce favorizeaza iernarea, c6iar in
eventualitatea unui frig prelungit
;n plus, aceasta for"a faciliteaza dezvoltarea puietului pri"avaraand albinele vor sa(si
e.tinda puietul cu un centi"etru in 9os, au de incalzit in plus nu"ai acest centi"etru pe
suprafata stupului


 Aceasta suprafata variaza de la )00c"p &30#30cm= in stupul nostru la 2000c"p
<4#4cm% in stupul Dadant &ste clar ca albinele vor "unci "ai putin in stupul nostru
i inca, opt ra"e 00.*00"", ne asigura o suprafata suficienta, dand si o for"a patrata
;ar for"a patrata se apropie de cilindru, ideal, pentru ca per"ite distributia unifor"a de
caldura in interiorul stupului -u"ai ca for"a cilindrica e dificila dpdv practic >or"a
 patrata per"ite si a"plasarea stupilor in pat cald iarna si pat rece vara, lucru de luat in
considerare
;n acest "od ave" un stup cu + ra"e 00.*00"", un stup ideal pentru iarna
i daca iarna stupul trebuie redus, vara trebuie sa sigure albinelor spatiul de care au
nevoie, in general de doua sau trei ori "ai "ult ca iarna
e era deci de facut C
a pun un corp deasupra C ;nse"na sa fac aceeasi greseala care i(o i"puta" lui
DadantTi"p pierdut si puiet racit
;n cazul nostru a" "ai constatat un alt dezavanta9 A" observat ca albinele urca cu greu
in corpul de sus, plasat peste un cat cu ra"e adanci, si asta deoarece ra"anea intodeauna
"iere la partea de sus a ra"elor ;ar albinele traverseaza "ierea cu dificultate
a plasez inca un corp dedesupt, asa cu" facuse de9a abatele 8oirnot in stupina sa C
ulti stupi au dat rezultate asa Albinele u"pleau cu "iere corpul de sus si se instalau in
corpul de 9os
:idica" corpul de sus pentru recolta si pri"avara il punea" dedesupt pentru a fi preluat
de albine
Prin aceasta "iscare, toata apicultura noastra a devenit "ai si"pla Pri"avara curata"
fundul stupului, dupa ce il dadea" la o parte, fara sa(i da" capacul 9os -u curata"
ra"ele si nici nu inlocuia" ceara
>acea" lucrul acesta la fiecare doi ani cand ne venea in "ana corpul la e.tractie, in
atelier
arirea cu un singur corp a stupuluin prin plasarea lui dedesupt, a inse"nat un "are pas
inainte -u era necesar sa desc6izi stupul ca sa observi ce au albinele nevoie
Aceasta supli"entare de corp se putea face pri"avara devre"e, fara pericolul de a raci
 puietul, si cu scopul de a evita roirea cu siguranta, atat pentru fa"iliile slabe cat si pentru
fa"iliile puternice
De obicei albinele nu u"pleau in totalitate ra"ele din corpul de sus cu "iere :a"anea
 puiet la baza si "iere sus a e.tragi "iere asa era un c6in
A9utorul pe care il avea", "ereu i"i zicea # iti vine pur si si"plu sa tai cutia in doua
eea ce a" si facut A" taiat corpul in doua, pastrand volu"ul insu"at intact $a fel a"
facut si cu celalalt corp, de 9os
:ecolta" acu" un corp plin cu "iere, cel de sus, unul sau doua, si lasa" celelalte doua
 pentru iernare Daca se inta"pla sa ra"ana "ai "ult de doua 9os, ce era in plus dadea"
la o parte
!data, la ti"pul stabilit, a" crescut "atci si a" pregatit roiuri (a inta"plat apoi ca
intr(o seara co"anda sa fie anulata Avea" la dispozitie cutii goale in care sa pun
roiurile, dar foi de ceara doar pentru doua $e(a" pus si pe celelalte in stupi, lipindu(le cu
cutitul cate o fasie de ceara bruta sus pe ra"a, pentru a le da oarecare directie
i a" constatat ca roiurile cu fasii de ceara au au costruit fagurii la fel de repede ca si cei
cu foi artificiale, si ca fagurii lor aveau for"a "ai regulata A" decis in acel "o"ent sa


 folosesc doar starter de ceara si nu a" regretat niciodata acest lucru tupul Popular
capatase for"a
i daca in stupul "ic cu ra"e econo"isea" "iere la iernare si se facilita dezvoltarea
 puietului pri"avara, in stupul cu faguri ficsi acest lucru se facea si "ai bine, pentru ca
volu"ul lui era "ai "ic #G litri in loc de **
;n acest fel a" proiectat tupul Popular cu faguri ficsi
A" re"arcat de ase"enea ca in tupul Popular cu faguri ficsi se econo"iseau  g de
rezerve de "iere, co"parativ cu tupul Popular cu ra"e
Avea" in acest "o"ent doi stupi # tupul Popular cu faguri ficsi, un stup perfect dar
neco"ercial pentru ca nu per"itea e.tractia la centrifuga, si tupul Popular cu ra"e,
superior in privinta asta, "odern, inferior insa celui cu faguri ficsi, dar co"ercial
;ncepand de atunci, a" gandit, si in cele din ur"a a" gasit, o solutie prin utilizarea unor
colivii ce ne per"it e.tractia "ierii cu centrifuga si din fagurii ficsi
Din acest "o"ent tupul Popular a atras atentia, pentru ca tupul Popular cu faguri ficsi
este si un stup econo"ic prin e.celenta # usor de construit, in tot cazul "ai putin scu"p(
fara ra"e sau faguri artificiali, cateva inspectii, desc6iderea stupului doar o data pe an, '2
g de provizii pentru iernat, fata de '/ sau '+ ? respect pentru legile naturii, in
consecinta, fara boli

Constructia Stupului Popular cu !a$uri !icsi'

tupul Popular cu faguri ficsi contine un fund, trei corpuri identice si un capac
>undul are aceeasi di"ensiune ca si e.teriorul corpurilor, si are o grosi"e de '/(20""
;ntrarea in stup se face taind in adanc fundul stupului Di"ensiunile taiaturii sunt de
'20"" lati"e si *0"" adanci"e, in cazul peretilor de 20"" grosi"e patiul rezultat in
fundul stupului este acoperit cu o bucata de scandura de zbor lata de 'G0""
candura de zbor este prinsa in cuie de fundul stupului incat sa iasa in afara 70.'G0""
candura poate avea *'0"" lungi"e, pentru a intari fundul
orpurile stau direct de fund, unul peste altul fara nici un siste" de prindere
Ar trebui folosite cel putin trei corpuri Doua corpuri contin cuibul fa"iliei <puietul=,
iarna si pri"avara Al treilea este adaugat pentru cules
Toate corpurile insa au aceeasi di"ensiune Di"ensiunile interioare ale lor sunt # 2'0""
inalti"ea, 00"" lungi"e si 00"" lati"e
$a partea de sus a corpurilor, pe pereti opusi, trebuie prevazute falturi pe care se reaze"a
leaturileAcest falt are '0"" inalti"e si '0"" lati"e 1rosi"ea per etilor corpurilor ar
trebui sa aibe cel putin 20"" Pe doua parti e.terioare ale corpurilor sunt prevazute
"anere pentru "anipulare usoara
>iecare corp trebuie sa contina + leaturi < support pentru faguri=
Aceste leaturi au di"ensiunile ).2*.'/""
$eaturile sunt prinse in falt cu cuisoare, spre e.e"plu cele pentru gea"uri
Aceste leaturi sunt plasate la o distanta de G"" intre centre ;ntre leaturi ra"ane un
spatiu de '2"", necesar circulatiei albinelor De ase"enea, se lasa un spatiu de '2"" si
intre leaturile "arginase si pereti Acest spatiu este destinat in intregi"e constructiei
fagurelui


 apacul acopera ulti"ul corp de sus, si este din placa9 de '0"" < deja ne duce gandul la
()*3, rezistent la apa + este bine de stiut ca ()* se preteaza la constructii de interior =
apacul contine o foaie de panza ce acopera leaturile si un podisor tip cutie
Podisorul tip cutie are aceeasi di"ensiune e.terioara ca si corpurile si o inalti"e de
'00"" Podisorul tip cutie are prinsa dedesupt o panza oarecare $ateralele capacului
vor avea o data inalti"ea cutiei podisor pe care s(o cuprinda, plus 20"" apacul e
 prevazut si cu un placa9 cu scopul de a prote9a podisorul tip cutie Partile inclinate ale
capaculu < capacul in for"a originala are aspect de acoperis in doua ape= sunt goale
dedesupt si desc6ise in * parti Acest spatiu per"ite circulatia libera a aerului de la A la B

A" spus ca o foaie de panza acopera leaturile, pentru ai"piedica albinele sa urce in
 podisor < enunt sa-i mai spun podisor tip cutie+ e limpede acum ca are o forma de cutie,
 si ca inauntru se pun materiale absorbante-rumegus, paie batute, pleava, frunze uscate,
turba etc=
>oaia de panza poate fi decupata dintr(un sac vec6i Di"ensiunile foii ar trebui sa fie cel
 putin G0.G0"", pentru a(si avea rostul
Pentru a preveni ca albinele sa roada aceasta panza, o da" cu coca de faina Pentru a
obtine di"ensiunea corecta a panzei, aceasta se plaseaza pe corp inca u"edaDupa ce se
usuca se a9usteaza la di"ensiunea e.terioara a corpului Daca aceasta a9ustare se face
inainte de a da cu coca, dupa uscare panza intra la apa si nu se "ai potriveste

Coca pentru pan#a de sac

Pentru a prepara coca, a"estecati *(/ linguri "ari de faina de grau sau secara intr(un litru
de apa Dati in clocot, a"estecand incontinuu cu o lingura pana se ingroasa si devine o
 pasta o"ogena e poate adauga si o cantitate "ica de tarate


Corpul Stupului Popular: 1(+ leaturi care se spri9ina pe cate un falt la fiecare capatAu
lati"ea de 2*"" si o distanta de '2"" intre eleH(o bucata de panza de sac ce acopera
leaturile tot anul;(o sita de "etal ce acopera o decupatura in panzaPrin aceasta fereastra
se face 6ranirea cu un borcan intors cu fata in 9osPrefera" totusi 6ranitorul de "are
capacitate("anere pentru "anipulare &vit inlocuirea lor cu o scobitura sau "anere de
"etal, care "ai "ult "(ar ingreuna

 Acoperisul econoic pentru Stupul Popular 

Acoperisul in doua ape e "ult "ai elaboratel descris "ai 9os este econo"ic si suficient
Totusi, e reco"andat ca lateralelor sa li se dea o inalti"e de 'G0"" in loc de *0"",
 pentru a putea include cutia podisor de '00"" si sa acopere corpul 20""

Acoperisul economic al tupului Popular#B(sarpanta A(baza

*
 O sectiune transersala prin Stupul Popular! Aici peretii sunt din le"n de
20""orpul de 9os  e construit din doua foi de le"n de '0"" suprapuse, asa cu" pot
fi gasite in cutiile de i"pac6etareunt prezentate cu scopul de arata cat de econo"ic
 poate fi construit stupulAlte grosi"i pot fi folosite, i"portant de retinut este ca
di"ensiunile interne ale fiecarei cutii sa fie 00.00.2'0"">(leaturi "ontate pe
sipca& "ai usor de realizat decat faltul dar e "ult "ai dificil sa scoti fagurele&( leaturi
"ontate pe un falt realizat prin scanduri de grosi"i diferite tarterul de ceara atarna pe
leaturi;n i"agine un stup cu acoperis econo"ic >ara cutia podisor

*
"undul de Stup Popular: Di"ensiunile sunt date pentru un corp cu grosi"ea peretilor
de 20""ipcile A si AF nu au o lati"e standard, daca nu se utilizeaza picioare din fonta
;n acest din ur"a caz ar trebui sa aiba cel putin G0"" lati"e

Acoperisul in doua ape al tupului Popular 

'(cutia podisor cu inalti"ea '00""

2(pan#a de sac fi.ata pe cutia podisor pentru a for"a un fund pentru "aterial izolator#
 pleava, ru"egus etc
 si /( spatii deschise ce per"it circulatia aerului
*(un capac din placa$ contra soarecilore fi.eaza de corpul acoperisului
/(spatiu rezultat la "onta9

*
 Sectiune transersala prin capacul cu doua ape

Cutia podisor: A(panza de sac sau oricare "aterial te.til per"eabil

Observatii 
:egula de baza la tupul Popular este de a asigura fiecarui corp o di"ensiune interna de
2'0"" inalti"e, si lati"e . lungi"e 00"" si un falt de '0.'0"" pe doua parti opuse
Di"ensiunea e.terna variaza functie de grosi"ea scandurii utilizate
>undul stupului trebuie sa aibe aceeasi di"ensiune ca si e.teriorul corpurilor &ste de
 preferat sa lase cu '"" "ai "ic pe toate partile, pentru a per"ite apei sa se prelinga
Podisorul, trebuie sa aibe di"ensiunea e.terioara a corpurilor, "ai putin /"", pentru a
usura de"ontarea capacului
apacul trebuie sa includa podisorul si sa coboare 20"" peste corp, sa fie facut din
 placa9 de '0 "" pentru a fi "ai usor de scos si pus la loc

*
  "iscutii despre Stupul Popular 

Abatele &"ile Warre

 Picioarele
&ste cazul sa e.a"ina" inalti"ea si for"a picioarelor A"adoua sunt i"portante Pri"a
data inalti"ea# stuparii au obiceiul sa(si ridice stupii cat "ai sus >iecare si"te nevoia sa
lucreze cat "ai confortabil -u vrea sa se aplece &u sunt de parere ca ar trebui ca fa"ilia
de albine sa fie desc6isa foarte rar, si "ult "ai putin decat in general
;n consecinta e un sacrificiu "ult "ai "ic pe care il cer cititorului, si nu fara un "otiv
inte"eiat, cand il sfatuiesc sa(si aseze stupul la '00('/0"" de la sol
:idicat pe un stand inalt, stupul e supus variatiilor de te"peratura si rafalelor de vant ;ar
ca sa cu"peri "aterial si sa faci un soclu inalt costa bani A" vazut niste cadre de le"n
din care ai fi putut face un stup cu pereti dubli
unosc foarte bine un stativ care va scuteste de c6eltuiela, din le"n sau "etal 8a fi pus
 pe cateva cara"izi usoare ? oricu" va va reduce inalti"ea totala a stupului
*
 >a"iliile de albine vor fi a"plasat avand 7/0 "" intre centre Din pacate acest lucru nu
e convenabil la stupinele acoperite ;"ediat ce ai atins un stup, restul fa"iliilor percep si
incep sa bazaie
Din aceasta cauza orice desc6idere de stupi insea"na consu" de "iere neori se
declanseaza furtisagul si albinele devin agresive
:idicarea stupilor prea "ult cauzeaza si o "are pierdere a culegatoarelor -u e iesit din
co"un ca acesti bravi "uncitori cand se intorc incarcati, sa rateze urdinisul si sa cada pe
 pa"ant rca cu dificultate intr(un stup ridicat prea sus

Picioare din fonta

Picioare din lemn , fi.ate de fiecare colt al stupului cu * cuie

Pute" prevedea o scandura de aterizare de la pa"ant pana la scanduara de zbor ? e o

c6eltuiala in plus si asta nu va i"piedica albinele sa cada pe alaturi
;n "od egal pute" spune ca ridicand stupul il prote9a" de u"ezeala din sol si din iarba
&u unul "a astept insa sa nu fie niciodata iarba in 9urul stupilor
 8egetatia este o napasta pentru albine and albina cade in iarba intalneste intuneric si
raceala, apoi frig, dar ni"ic sa o incalzeasca si sa o revigoreze
Pe un sol lipsit de iarba, albinele pot receptiona razele de soare pana in profunzi"e $i se

*
 ofera suficient ti"p sa se odi6neasca si sa fie capabile sa se ridice si sa intre in stup
Dar a" uitat de u"ezeala din sol N
n stup plasat la '00"" de la sol este perfect prote9at de aceasta u"ezeala, daca
vegetatia a fost inlaturata iar stupul nu are alte desc6ideri pe dedesupt
u siguranta, picioarele "ai scurte usureaza si reintrarea albinelor ce se invard in 9ur
dupa ce si(au pierdut dru"ul
&ste suficient si de preferat sa nu face" un stand "ai inalt de '00""
Dar ce for"a sa aiba acest stand C -u iau in considerare un cadru care sa gazduiasca "ai
"ulti stupi odata A" e.plicat de9a de cePicioare din fonta se gasesc pe piata u ele
"ontate, fundul este bine prote9at de sol, au insa defectul ca se afunda in pa"ant daca nu
se pun pe o cara"idaA" realizat si un picior de stup sub for"a de laba de gasca <rata= ce
nu se afunda in pa"ant i"plifica "anipularea si intaresta baza
A" proiectat de ase"enea si un picor din le"n, care are aceleasi caracteristici, afara de
rezistenta fontei & "ai econo"ic si poate fi facut din resturi
Picioarele "ai pot fi inlocuite de cara"izi de zidarie < cu gauri n.tr.%.
Aceste cara"izi, care au ''0 "" pe patru fete, prote9eaza de noroi suficient de bine si
costa "ai putin
ara"izile de zidarie pot fi inlocuite si de cara"izi si"ple, suprapuse Acestea din ur"a
insa, atrag u"ezeala si presupun "ai "ulta "uncaai "ult, necesita repozitionare
 periodica u siguranta cara"izile nu te scutesc de "unca, asa cu" o fac picioarele din
fonta

)undul stupului 
>undul serveste la inc6iderea stupului in partea de 9os si per"ite in acelasi ti"p accesul
albinelor si a aerului proaspat
e le"n ar trebui folosit pentru fundul stupului C u cat "ai gros cu atat va tine "ai
"ult !ricu" daca le"nul va fi prea gros va fi greu de "anevrat ? daca va fi prea subtire
nu va rezista la inte"perii sau le va resi"ti din plin
! grosi"e intre '/(20"" este buna si suficienta, cu atat "ai "ult cu cat "ai este intarit
si pe dedesupt
u" ar trebui sa arate urdinisul C
!a"enii le dau o desc6idere pe toata lati"ea stupului si o inalti"e intre '0(20""
;n opinia "ea, o astfel de lati"e, care poate sa "erga dincolo de *00"" la anu"iti stupi,
este daunatoare
Pe parcursul verii populatia poate scadea si e posibil ca fa"ilia sa nu(si poata apara
urdinisul ustinatorii desc6iderilor largi, spun ca ei reduc urdinisul la nevoie neori
insa pot uita sa supraveg6eze indeaproape
;n tot cazul, e o "unca in plus si noi nu sunte" de acord sa o face"
 -u a fost lipsit de sens atunci cand a" di"inuat urdinisul la tupul Popular la
'20.'/"" Atrage" insa atentia ca noi prefera" de fapt di"ensiunea 200.'0"", care
ofera aproape acelasi spatiu de acces, "ate"atic vorbind u o intrare de '20.'/"",
albinele au o distanta "ai "ica de acoperit, fa"iliile slabe putand astfel sa se apere "ult
"ai usor
Bineinteles ca iarna reduce" acest urdinis ! bucata de tabla reduce desc6iderea la nu"ai
70.7,/"" pentru a nu per"ite intrarea rozatoarelor ai "ult de atat, iarna nici nu sunt
asa "ulte zboruri Aceasta desc6idere deserveste doar ventilarea stupului

*
 u siguranta, un urdinis de '20.'/"" este destul sa asigure accesul albinelor c6iar
 pentru fa"iliile puternice Pentru a va asigura de asta, este suficient sa le ur"ariti atunci
cand intra si ies pe ti"pul "arilor culesuri
Desc6iderea este de ase"enea suficienta si pentru ventilarea stupului? aerul proaspat, il
inlocuieste pe cel viciat, "ai usor, ce coboara din varful stupului
a nu uitati ca un stup, vara contine 0(/ litri de aer a inlesnesti accesul acestei
cantitati de aer, nu e nevoie sa ai un urdinis "are, si asta si din cauza ca acest aer nu
trebuie inlocuit fara "otiv 8o" discuta din nou la capitolul ,,8entilarea%%
De ce sa pune" atunci plasa pe fundul stupului C Toate aceste desc6izaturi co"plica
constructia stupului si ii "aresc costul & si fara rost, deoarece urdinisul pe care vi l(a"
descris este suficient pentru ventilarea stupului e e "ai "ult de atat, e daunator
 trebuie sa spun ca abatele arre a murit in anul $/$+ pana la acea data acarianul
varoa destructor &jacobsoni% inca nu patrunsese in ranta-conform 1anualului *olile si
daunatorii albinelor E
Pe perioada cand a" studiat diferitele tipuri de stupi, a" re"arcat ca toti stupii aveau
funduri fi.ate de corp, prin diferite "etode Aceste funduri sunt dificil de curatat, c6iar la
stupii la care se zice ca se face auto"at
Pentru tupul nostru Popular, noi prefera" tipul de fund pe care l(a" descris orpul
stupului cuprinde doua caturi "anevrabile >ara sa fie descoperite, aceste caturi pot fi
ridicate de pe fund, puse pe un stativ, dandu(ne co"pleta libertate de a curata, verifica(
daca acesta e scopul, inlatura iarba de dedesubt ele doua caturi sunt apoi puse la loc
 peste fund -u este nici un pericol de a strivi albinele si nici de a raci puietul

Cuibul 
;ntr(un stup, cuibul este acea parte care contine fa"ilia si rezervele de iarna ;n cazul
nostru, cuibul are doua caturi &ste i"portant sa lua" in considerare ca principiu,
volu"ul cuibului, ur"arind ca acest volu" sa fie cat "ai "ic posibil, pentru a reduce
consu"ul rezervelor, deoarece albinele "ananca nu nu"ai sa se 6raneasca ci sa se si
incalzeasca uibul variaza de la G litri, asa cu" e la tupul Popular, la // litri, cu" e la
stupul Dadant
Toate dovezile arata ca albinele consu"a "ai "ult intr(un cuib larg decat intr(unul "ic
&u c6iar "a aventurez sa spun ca aceasta diferenta este intre  si / g i asta in fiecare
an Pentru stupar aceasta este o pierdere care ii dubleaza rapid pretul "ierii
n stup "are are si dezavanta9ul ca tine albinele inauntru in zilele fru"oase cand albinele
ar putea gasi afara polen din abundenta si ceva nectar
tupii "ari asadar, nu produc fa"ilii puternice? influenteaza prolificitatea "atcii doar in
rau, intarziind(o sa se "anifeste
Desigur diafrag"ele pot fi folosite in stupi pentru a reduce cuibul -u"ai ca aceste
diafrag"e sunt inco""ode din "ai "ulte ratiuni
Toa"na i"piedica distribuirea naturala a rezervelor Daca nu sunt etanse nu(si au rostul
Daca sunt etanse, albinele le propolizeaza si trebuie sa le s"ucesti ca sa le desprinzi
Acu", la violenta albinele raspund cu violenta
ai "ult de atat, orice interventie asupra diafrag"ei ia ti"p si raceste puietul, un "otiv
in plus de neliniste printre albine
8olu"ul cuibului trebuie sa fie tot ti"pul adecvat Trebuie sa per"ita instalarea rezervele
de "iere, a albinelor sub rezerve si ouatul "atcii pri"avara

*
 Ar fi bine de luat a"inte ca iarna si la inceputul pri"averii, nevoile albinelor sunt
si"titor si"ilare in toti stupii, pentru ca fa"iliile difera f oarte putin ca putere Dia"etrul
g6e"ului abia daca variaza cu unul sau doi centi"etri de la un stup la altul
i abatele 8oirnot, care a studiat aceasta proble"a "ai "ult, a concluzionat ca suprafata
de '00d"p < '00 deci"etri patratiO ' "etru patrat = de faguri este suficienta iarna si
 pri"avara
DrDuvauc6elle, pri"ul "eu "entor in ale stuparitului, era convins ca un stup "ai "ic e
"ai bun, creand un stup de +0d"p de faguri la ra"e de 2+0.G0 "" ai tarziu si(a
largit stupul dandu(i ) ra"e de 00.*00 "", cu o suprafata totala a fagurilor de )Gd"p
Prin aceasta aratand ca aproba concluziile abatelui 8oirnot
 -oi de ase"enea confir"a" ca acesti doi "aestri au avut dreptate in aceasta privinta

)a$urii 
>agurii pot fi "obili sau ficsi pune" "obili atunci cand ne referi" la cei incadrati in
ra"e din le"n Trebuie sa tine" sea"a ca ra"an "obili in "asura in care sunt curatati in
fiecare an
>agurii sunt descrisi ca ficsi pentru ca nu sunt incadrati in ra"e din le"n si fiindca
albinele le fi.eaza de peretii stupilor De fapt, pentru ca albinele le fi.eaza cu ceara, sunt
"ai "obili decat cei fi.ati cu propolis
Prefera" fagurii ficsi din cateva considerente Din pri"a, ra"ele sunt scu"pe si asa cu"
a" "ai aratat( inutile ;n plus ra"ele "aresc volu"ul cuibului
ai devre"e a" prezentat doi tupi Populari nul fara si altul cu faguri ficsi A"andoi
stupii aveau aceeasi suprafata totala a fagurilor, nu"ai ca volu"ul interior al celui cu
ra"e era de ** litri, in ti"p ce al celui cu faguri ficsi G litri, deoarece ra"ele e.tind
di"ensiunile interioare
i a" "ai spus ca acest spatiu "ai "are al cuibului dauneaza atat albinelor cat si
stuparului ;n stupii cu ra"e "obile consu"ul de "iere pe iernare era cu  g "ai "are
ca la cei cu faguri ficsi
>agurii pot avea diferite for"e Pot fi "ai "ult ingusti ca la Dadant, adanci ca la $a5ens
sau patrati ca la 8oirnot
;n "ulte cosuri din papura, in care albinele locuiesc de secole, a" intalnit frecvent
dia"etre de 00"" si inalti"i de G00"" sau +00""
:a"ele ongres si ra"ele adanci ca la $a5ens, ne(au dat bune rezultate &i aveau
lungi"i de '0"" si 00"" ;n plus ra"a de 00 "" ne(a per"is realizarea unei
suprafete patrate a stupuluiuibul patrat, dupa cel cilindru, per"ite cel "ai bine
distribuirea unifor"a a caldurii in stup Aceasta di"ensiune ne per"ite si sa da" stupului
o for"a alungita <verticala=, identica cu a unui roi? in egala "asura da voie albinelor sa(si
dispuna "ierea in partea de sus, ele instalandu(se "ereu dedesupt cu g6e"ul infipt in
grosul rezervei de "iere, asa cu" noi ne infige" capul in palarie
Aceasta este cea "ai buna dispunere pentru iernare
Pe ti"pul iernii, g6e"ul de albine e cu adevarat viu doar deasupra si in centru unde e cu
adevarat cald De(a lungul "arginilor, albinele sunt a"ortite, 9u"atate "oarte
Toate albinele, este adevarat, intra in g6e" pentru a se incalzi si pentru a se 6rani, dar nu
au suficienta putere sa paraseasca g6e"ul Aceasta este e.plicatia de ce albinele, pe o
ra"a de for"a alungita si ingusta, pot "uri de foa"e c6iar in prezenta unor provizii
generoase De(a lungul perioadelor reci, nu se pot "uta usor pe orizontala, in oricare
*
directie, de pe o ra"a pe alta ra"a sau pe aceeasi ra"a
Pe de alta parte insa, albinele se "uta cu usurinta pe verticala, de 9os in sus, aceasta
deplasare "ergand pe directia caldurii care, intodeauna este in partea de sus a stupului
Abatele 8oirnot a crezut ca a dat gres cu i"bunatatirea ra"ei Dadant(a oprit la
inalti"ea de 0"" din cauza ca tinea foarte "ult la for"a cubica a cuibului
>or"a cubica a cuibului, pe de alta parte, poate fi luata in considerare pentru ca reduce
suprafata cuibului si i"plicit pierderea calduriiPierderea caldurii insa este "ini"a in
interiorul stupului;n cuib, ce este i"portant, este cantitatea de caldura captivaAceasta
caldura se regaseste sub for"a de paliere, incepand de sus in 9os ;ar palierul coboara cu
atat "ai "ult cat suprafata e "ai "ica? deci pentru a ridica te"peratura in cuib e "ai bine
ca ra"ele sa nu fie asa de lungi
:a"a adanca e superioara nu nu"ai iarna ci si pri"avara and fa"ilia isi e.tinde cuibul
cu ' c", ea trebuie sa incalzeasca acest centi"etru 8a avea 2000 c" cubi la Dadant, dar
nu"ai )00 c" cubi in tupul Popular Pentru aceasta a" adoptat ra"a de 00 "" si doi
faguri suprapusi de 200 ""
Acesti doi faguri pusi unul peste altul, au toate avanta9ele unei singure ra"e de *00 ""
Prin aceasta aran9are se creaza un spatiu de ' "" intre fagurii din caturi Acesti ' ""
cuprind ) "", grosi"ea leaturilor si * "" gol lasat de albine sub fagurele de sus, spatiu
reprezentand grosi"ea albinei, necesar cand lucreaza suspendata? ea neputand e.tinde
fagurele in 9os in locul ocupat de corpul sau Acest spatiu convine albinelor, iarna
facilitand co"unicarea g6e"ului pe deasupra leaturilor Daca acest spatiu nu ar fi e.istat,
albinele ar fi ros gauri printre ra"e, asa cu" fac la ceilalti stupi
Totusi, eu consider acest spatiu o greseala intrucat pri"avara obliga albinele sa(l
incalzeasca inutil &ste singurul defect si oricu" "ic fata de avanta9ele ce rezulta din
acest aran9a"ent, si c6iar "ai "ic decat cel din stupii siste"atici cu ra"e, unde albinele
au de incalzit spatii inutile "ult "ai "ari
Pentru a evita dificultatile stuparului de aran9are a ra"elor in vederea iernarii, si cele ale
albinei prin "arirea spatiilor e.act in "i9locul cuibului, a" adoptat faguri de 200"" si
nu "ai ingusti, asa cu" se obisnuieste cu eta9ele <"agazine, e.tinderi=, la stupii
suprapusi
Daca ra"a adanca ofera avanta9e "ari pe ti"pul iernii si a pri"averii devre"e, vara nu
"ai este convenabila Daca ra"ele nu sunt co"plet goale si se plaseaza sub corpul de
sus, in ti"pul culesului albinele ar trebui sa treaca peste "iere pana sa a9unga in corpul
de susAlbinelor nu le place sa traverseze celulele cu "iere Trec greu in corpul de sus si
de regula prefera sa roiasca, acesta este un "otiv pentru care, in cazul ra"elor lungi si
inguste, albinele urca "ai usor in "agazin
;n tupul Popular ave" avanta9ul ra"ei adanci fara nici un dezavanta9, pentru ca
e.tinderea se face de la baza

Corpul
Daca un cuib "ic este adecvat albinelor iarna si pri"avara devre"e, vara au nevoie de un
spatiu "ai "are cu unul sau "ai "ulte caturi $a stupul Popular, privi" adaugarea unui
singur cat ca fiind "ini"a -oi a" avut fa"ilii dispuse pe 7 caturi
 -u"arul de caturi depinde de culesul din zona si de prolificitatea "atcii Ar fi intelept sa
e.iste "ai "ulte cutii goale de rezerva, in special in stupinele "ici ;n cadrul stupinelor
"ari se gasesc tot ti"pul fa"ilii care nu utilizeaza toate caturile si care sunt disponibile

*
tupul Popular este asadar "ic iarna, dar vara poate fi cel "ai "are dintre stupii e.istenti
Ar trebui precizat ca aceste caturi se pun unul peste altul fara nici un siste" de prindere
<blocare= Pot fi insa fi.ati de fundul stupului si unele de altele cu cateva ele"ente
"etalice, sau "ai si"plu cu cuie batute in caturi de care se i"pleteste sar"a, in doua(trei
locuri Datorita greutatii totale, vantul nu le "isca !ricu" albinele le propolizeaza unele
de altele

 Peretii 
ei "ai sanatosi pereti sunt cei de tip vec6i de la stiubee din paie sau rac6ita, lipite cu
 balega Acesti pereti tin cald iarna, rece vara si sunt per"eabile tot ti"pul Aceste cosuri
nu pastreaza u"iditatea Atenueaza variatiile de te"peratura ;n practica, deoarece ave"
nevoie de o for"e regulate, prefera" le"nul $e"nul necesita "ai putina atentie si
intretinere ;n cei din paie se ascund de regula insecte si sunt atacate de rozatoare
$e"nul este "ai rezistent la insecte, rozatoare sau inte"perii n strat de vopsea pe baza
de ulei, poate fi repede dat, c6iar peste stupul cu albine Peretii de 2*"" din le"n sunt
cei preferati de noi
! grosi"e de 20"" este insa suficienta ea de 2* "" este de preferat nu"ai dpdv al
rezistentei Pe de alta parte, in acesti stupi cu pereti subtiri, albinele si"t "ai bine
variatiile de te"peratura si ies "ai devre"e di"ineata la cules
Peretii "ai grosi sporesc greutatea si costul stupului Peretii dubli au aceleasi
dezavanta9e ;n plus este i"posibil sa pastrati aerul dintre ei ca izolator aterialele
izolatoare pot fi si ele plasate intre doua placi din le"n, sau "ai bine nu? si asta deoarece
c6iar "aterialul izolator absoarbe u"iditatea si inceteaza sa "ai fie izolator ;n plus,
 peretii izolatori nu servesc scopului pentru care sunt facuti Pri"avara intarzie plecarea la
zbor a culegatoarelor ;arna nu econo"isesc rezervele Albinele consu"a "ai putin
atunci cand sunt a"ortite de frig si nu cand sunt active u siguranta stupii cu peretii
subtiri pe zapada, la o raza de soare fac ca g6e"ul sa se desprinda si sa iasa "ai usor la
zbor decat cei cu peretii grosi Albinele care ies cad pe zapada sau pe scandura de zbor si
acolo "or 16e"ul care are cateva "ii de albine nu e inse"nat redus
i cred ca albinele care nu se "ai intorc sunt probabil slabite, batrane sau fara valoare
igur ca, daca un perete subtire si"te caldura ziua, la fel si"te si frigul noaptea Dar
noaptea prezenta g6e"ului co"penseaza lipsa de caldura
i 6ai sa nu uita" ca co"fortul slabeste si nu intareste, cu" zice Pourrat, unul din
adversitatile vietii fiind cli"atul
Teoretic, le"nul alb este de preferatDin pacate, lucreaza prea "ult;n practica prefera"
3ura pine < 2bies alba=
nii prefera i"binarea prin platuiala-oi prefera" i"binarea si"pla <la colturi= & "ai
econo"ica si nu necesita scule profesionale Daca se folosesc cuie de G sau 7 c", iar
le"nul a fost intr(un fel uscat, va fi suficient Prefera" le"n rindeluit pe a"bele fete,
deci plan atat pe interior cat si pe e.terior Altfel ploaia stropeste cu noroi e.teriorul
depunandu(se, iar curatarea pe interior este "ai dificila

Capacul 
apacul e in asa fel construit incat contine spatii goale "ari Aerul circula rapid si liber
 prin aceste spatiipatiul este suficient de "are pentru ca aerul sa nu putea fi oprit de o
 panza de paian9en

/
 A" observat ca sub un acoperis de o ase"enea for"a te"peratura e "ult "ai constanta
c6iar in zilele insorite
Pe ca"pul de lupta a" avut ocazia sa vad cateva constructii "ilitare usoareAcoperisul
de ase"enea era in doua ape din scanduri sau foi de tabla n ofiter de rang inalt care
statea in cazar"a de "ai "ult ti"p "i(a spus ca corturile "ilitare sunt construite pe
celasi principiu pentru co"baterea caldurii soarelui
Design(ul capacului nostru este de ase"enea "ulat pe e.perienta practica Acoperisurile
sunt de "ulte ori acoperite cu carton bitu"inat-u pledez pentru aceasta varianta& o
c6eltuiala in plusai "ult de atat cartonul retine apa pe la i"binari, distrugand suportul
 -u sunt de acord nici cu foaia de tabla! ploaie puternica sau grindina produce zgo"ot
suficient cat sa deran9eze albineleai "ult de atat, se incinge de la soare
&u prefer le"nul vopsit ! placa vopsita pe a"bele parti sau pe toate partile, dureaza
"ult si nu are defectele cartonului bitu"inat sau a foii de tablaupli"entar, prefer
vopseaua alba care reflecta caldura reozotul, care fara indoiala, este cel "ai bun
conservant pentru le"n, nu este indicat datorita "irosului si a culorii sale

 Pan#a
Deasupra leaturilor ulti"ului corp de sus se pune o bucata de panza pe care, de regula, o
decupa" dintr(un sac vec6i
Prefer aceasta panza, celei uleiate sau a podisorului din le"nPodisorul de le"n este
i"per"eabil si necesita forta, un soc, ca sa(l desprinziAlbinele devin nervoase
 ! panza uleiata e i"per"eabila si se desprinde "ai greu decat o panza planai, sa nu
uita", tot ce pune" in stup albinele il propolizeaza, deci il lipesc
A" ur"arit doar o "odalitate si"pla de desfacut
;nca, panza noastra se desprinde usor ! ridica" de coltul din stanga si trage" orizontal,
spre dreapta;n ti"pul acestei operatii nu se creaza nici un soc iar descoperirea se face
doar pe partea la care vre" acces
ai "ult de atat, principala calitate a panzei noastre este per"eabilitatea pe care albinele
o pot "odifica adaugand sau scazand propolis, depozitandu(l peste tot Acest propolis le
 per"ite albinelor sa(si ventileze stupul asa cu" o faceau in vec6i"e, in stiubee& bine sa
inlocui" aceasta panza periodic Bucati intregi putand fi folosite pe post de 6artie, in
afu"ator

Cutia tip podisor 

 Podisorul are o inalti"e de '00 "" si nu /0 "" cu" se obisnuieste Pe dedesubt este
acoperit cu "aterial te.tilDar in partea de sus e desc6is Acolo e u"plut cu ru"egus,
 pleava, turba sau oricare alt "aterial absorbant usor, si care nu per"ite trecerea caldurii
utia nefiind inc6isa, continutul poate fi inlocuit oricand;n tot cazul se "entine atata
ti"p cat este uscat, si absoarbe u"iditatea din stup ;nlocuirea se face de regula anual,
 pri"avara la ter"inarea iernarii Daca e i"prastiat in 9urul stupilor inabusa si cresterea
 buruienilor

%entilarea'
"iditatea este generata in stup de albine prin respiratie si prin evaporarea nectarului
Aerul cald si u"ed tinde sa se ridice ;ntalnind podisorul nu se raceste repede, deoarece

/
 in cazul nostru podisorul este tot ti"pul cald, iar peretii nu sunt reci deoarece g6e"ul este
intins pana la "arginea fagurilor
&l ra"ane captiv in partea de sus, iar panza pusa peste leaturi si pe fundul podisorului tip
cutie, per"ite o trecere lina a flu.ului catre "aterialul absorbant
Acest aer viciat care paraseste stupul este continuu inlocuit de altul proaspat care
 patrunde prin urdinis Acest flu. de aer este controlat si lasat pe sea"a albinelor, aerul
care intra neinfluentandu(le negativ
;n alte tipuri de stupi, acest "od de ventilare nu e.ista Aerul viciat este oprit de panzele
i"bibate cu ulei sau de catre scandura, continuand sa incon9oare g6"ul? in stupii "ari
albinele fiind "ai aproape de partea de sus Aerul viciat se intinde pe toata suprafata de
sus pana intalneste peretii care sunt "ai reci ca la tupul Popular ondensandu(se,
u"ezeala se prelinge pe ra"ele "arginase, deter"inand i"bibarea lor cu apa si
"ucegairea
n urdinis "are nu rezolva aceasta proble"a deoarece aerul viciat nu este atras pana la
intrare8entilarea in acesti stupi este ineficienta sau absenta

Detalii ale urdinisului # P(spatiu de G.G""?!(spatiu de 70.7,/""

eva ti"p in ur"a a" auzit oa"eni sfatuind sa se taie desc6izaturi de cativa centi"etri in
 podisor&ra o "asura radicala de eli"inare a "ucegaiului de pe ra"e si peretii interiori?si
e ui"itor cu" indraznesc unii stupari sa dea ase"enea sfaturiAceste desc6izaturi sunt
 prea "ari pentru a putea fi controlate de albinea si cu" nu ar fi fost destul, sfatuitorii
insistau ca sa nu per"ita albinelor sa faca acest lucruAlbinele nu "ai pot controla flu.ul
de aerAu parte in acest fel de un curent per"anent prin g6e" in toiul iernii-u poate fi
decat in dauna albilelor si a rezervelor de 6rana

/
Urdinisul
rdinisul nostru este e.tre" de si"pluPoate fi confectionat dintr(o cutie de conserve
;ntrarea in stup poate fi rapid a9ustata, fara sa le stalci", oferindu(le, dupa necesitate, o
intrare de 70.7,/"" pentru prevenirea atacului soarecilor de ca"p sau de casa, si o
intrare de G.G"" cat sa treaca o albina pe perioada 6ranirilor sau cand e.ista risc de
furtisag

 Leaturile
$eatul, sipca suport pentru faguri, are o lati"e de 2*""Prefera" sa o face" groasa de
nu"ai )"", in asa fel incat sa nu depaseasca niciodata faltul de '0"" din cat i e de
 preferat ca partea de 9os a sipcii sa fie neprelucrata, rugoasa? se faciliteaza in acest fel
aderenta ceriiPe de alta parte e de preferat ca celelalte trei fete sa fie prelucrate pentru a
 putea fi usor curatatePropolizarea acestor trei fete poate fi redusa prin ungere cu vaselina
sau ulei

Conclu#ii initiale

 Apicultura este o industrie

Apicultura poate fi profitabilaAcest profit ar trebui sa fie scopul apicultoruluii c6iar
daca "a9oritatea stuparilor spun ca e doar un 6obb5, toti o practica pentru profit -u uitati
ca ave" si frati care nu practica aceasta activitate a le da" si lor ceea ce natura ne ofera
in plus
u" sa face" insa pentru a obtine profitul "a.i"C

;n priul rand nu va speriati de concurenta'

$egat de restrictia la i"port, adesea este o iluzie, pentru ca politica partidelor i se opune
;n orice caz o ase"enea restrictie este o greseala, pentru ca ridica pretul de vanzare si
face produsul "ai greu vandabil

 Sa privi putin econoia

;ndustria are un principiu# sa produca "ai "ult si "ai ieftin Apicultura trebuie sa adopte
acest principiu-u"ai asa vo" eficientiza aceasta activitate si vo" creste profitul-u e
e.clus ca pe viitor pretul "ierii si al za6arului sa fie acelasi, lucru care va face ca aceasta
sa se vanda foarte usor 8a trebui sa o produce" la un prt cat "ai "icDin ce a" spus
despre tupul Popular este usor de observat ca este avanta9os dpdv econo"ic
8o" vedea "ai tarziu ca si te6nologia de lucru e la fel de econo"ica precu" constructia
sa

 Econoic prin constructie

&ste li"pede pentru fiecare ca un tupul Popular poate fi facut cu un set de scule de baza,
de catre orice a"ator;dicatiile noaste ar trebui sa fie suficiente;n orice caz stupul consta
intr(un singur tipar-u e la fel la un stup cu ra"e-u"ai ra"ele in sine consu"a ti"p si
 presupun atentieipcile trebuie sa fie perfect drepte n spatiu de 7,/ "" va trebui
 pastrat fata de ra"ele de sus si intre ra"e si peretiAcolo unde e "ai putin de /""
/
 albinele u"plu cu propolisnde e "ai "ult de '0"", construiesc faguri ;n scurt ti"p
nu "ai e.ista "obilitate >olosinta indelungata si te"peratura defor"eaza ra"ele iar o
 prelucrare initiala de 7,/ "" nu "ai poate fi "entinuta

 Econoic prin diensiune

>or"a si volu"ul tupului Popular garanteaza un consu" "ini" de "iere, per"itand in
acelasi ti"p si o dezvoltare ec6ilibrata a fa"iliei

 Econoic prin i$iena

>or"a, volu"ul si ventilarea tupului Popular ofera albinelor un ca"in sanatos in care
sunt scutite de suprasolicitare, slabire si boli, lucruri care toate influenteaza productia de
"iere

  Ec1ipaentul 

 A!uatorul 

 Peria

 Masca

/
/
 Standul 
Pentru a putea lucra le9er cu corpurile, va trebuie un stand sau doua tandul prezentat in
figura B, serveste perfect scopului
$uati a"inte ca sipcile AFAF, sunt ascutite spre varf, pentru a evita strivirea
albinelorTrebuie sa fie doar "ai lungi cu '00"" decat corpul, pentru a va oferi le9eritate
la asezat ipcile BFBF, sunt doar de legatura a sipcilor AFAF

B! tand din sipci pentru cat <corpul stupului=

 "alta apicola

/
 Lada cu scule

 ranitorul special 
A" aratat de cateva ori posibilitatea ori nevoia 6ranirii albinelorAici va spun despre
6ranitorul nostru special &ste de "are folos stuparului, in special in perioada dinaintea
iernarii Hranitorul este facut din le"n vopsit, "ult "ai bun decat unul "etalic in cazul
in care iti curge a sa(l repari trebuie sa(l duci la un specialistel din le"n, dat cu
 putina vopsea in locul in care curge, dupa ce in prealabil e spalat si uscat, se
astupaHranitorul are aceleasi cote ca si corpul si are un volu" de '' litri &ste e.tre" de
rar ca albinelor sa le trebuiasca o asa cantitate de sirop ! noapte e suficienta pentru a fi
tras de albine ! foaie de gea" va a9uta sa supraveg6eati procesul onstructia va per"ite
sa turnati sirop fara fu" sau "asca ;n interior are un perete despartitor care se spri9ina pe
doua cuie si care desparte co"parti"entul de sirop de locul unde trag albinele siropul
;n cazul in care vreti sa puneti resturi de faguri la lins, acest perete se suspenda si se trage
in sus Hranitorul se pune peste corpul cu albine
Peste el se pune panza de sac, podisorul tip cutie si capacul n 6ranitor este indea9uns
 pentru '2 fa"ilii

/
 %ranitorul de mare capacitate de toamna

Un s!at 
Puneti cateva picaturi de vopsea la toate asa"blarile cand il "ontati Apoi aplicati 2 sau 
straturi de vopsea

 ranitorul pentru priavara si vara'

Pentru a 6rani fa"ilia de albine pri"avara si vara, sti"uland constructia de faguri, in
special la fa"iliile slabe, utilizati 6ranitorul "ic, ce are o capacitate de 200 gra"e

Hranitorul de pri"avara
 S!at 
Aceleasi reco"andari de constructie ca pentru 6ranitorul de toa"na Acest 6ranitor se
 plaseaza pe fundul stupului, iar pe el corpurile Partea din spate e de"ontabila si se trage
ca un sertar
/
 ertarul de"ontabil in care se toarna sirop este de 2/0.'/0"", cote e.terioare Peretii
grosi undeva la 2/""
&naltimea, eu am facut-o de 30-3mm.e fund am batut placaj de 4mm cu partea
lucioasa spre interior%
 mi permit sa dau un sfat celor ce asambleaza lemn.5autati sa folositi 6(2 22578
 97:;7 6(<) "=. :oi, in fabrica de mobila la care lucrez, doar acesta il folosim,
desi am incercat nenumarate firme. retul e undeva la  7uro pe >g, fara 8?2, la butoi
de $0>g.?arsat e posibil sa coste mai mult, v-am dat insa doar pr@t de
orientare.6istribuitor al 9en>el la *rasov si *ucuresti .%
;n interiorul 6ranitorului este plasat un gratar facut din sipci din le"n de )""and se
toarna siropul, acesta pluteste

Cutitul de descapacit 
;nainte de a pune fagurii in centrifuga, acolo unde "ierea este "aturata, este nevoie sa se
taie capacele de ceara ale celulelor Pentru treaba aceasta pute" folosi un cutit de
 bucatarie, daca este cu la"a subtire si suficient de ascutita Totusi, intrucat fagurii
capaciti au for"e neregulate, este reco"andat sa se utilizeze un cutit de descapacit cu
"aner indoit, special

Centri!u$a
entrifuga este destinata e.tractiei "ierii din faguri cu o viteza "ai "are daca s(ar face
gravitational >agurii sunt pusi in colivii din plasa de sar"a in interiorul unui butoi din
tabla cositorita < la vremea respectiva n.tr.%
! "iscare de rotatie cu o viteza de ' " la trei "inute, supune fagurii unei acceleratii
centrifugeeara este retinuta de plasa de sar"a iar "ierea trece depunandu(se pe peretii
interiori ai butoiului de unde se scurge in zona de colectare iar "ai apoi in vase printr(un
robinet special>ara indoiala ca centrifuga scuteste ti"pAcesta este principalul avanta9 si
cel pe care inventatorii trebuie sa gandeasca sa(l inbunatateasca
nii vad, de ase"enea, prin centrifuga si o "odalitate de salvare a fagurilor sau de
scutire a albinelor de o "unca in plus, si i"plicit "ai "ulta "iere pentru stupar
 -oi respinge" ideea ca acesta ar fi un avanta9 si sunte" pentru frecventa reinoire a
fagurilor

/
 Centri&uga

 Modelul centri!u$ii 
 -u sfatuiesc pe ni"eni sa incerce sa construiasca o centrifuga cu butoi si roti dintate de
nici un fel ai buna e una facuta inginereste si asa"blata de profesionisti, eventual si cu
concursul unui stupar u toate acestea nu insea"na ca centrifugile din co"ert ar fi "ult
"ai buneDe cele "ai "ulte ori "uncitorii care le fac nici nu stiu la ce folosesc i nu
sunt intarite e.act acolo unde ar trebui sa fie !ri ici colo e cate o i"binare la care nu ai
acces sa o cureti Acolo pri"a "iere care intra produce rugina stricand "ierea sau
centrifuga insasi Din aceste "otive este foarte i"portant ca centrifuga aleasa sa fie foarte
 bine facuta ativa ani in ur"a cineva a inventat cateva centrifuge succesiv cu scopul de
a "ari capacitatea de e.tractie
 -oi insine a" facut una dubla cu e.tractie orizontalaAceasta centrifuga de "are
capacitate avea insa un dezavanta9 >agurii nedescapaciti se rupeau in diferite locuri
;n ciuda di"ensiunii sale incapea totusi prin usi "ici, o caracteristica rara
unte" de parere ca toate aceste centrifugi, a noastra sau celelalte, nu satisfac pe deplin
stuparul dar il obliga la c6eltuieli si il incurca tot anul, in special in ti"pul transportului

 Necesitatea centri!u$ii 
unte" de parere ca centrifuga noastra si"pla, nereversibila, este potrivita8a fi
 prevazuta cu doua sau patru colivii, functie de "ari"ea stupinei
! centrifuga cu patru colivii poate e.trage "ierea dintr(un cat de tup Popular in '2
"inute&ste suficienta pentru e.tragerea "ierii intr(o zi dintr(o stupina cu 0 de stupi,
nu"arul "a.i" ce poate fi suportat de o locatiePoate fi a"plasata pe paleti sau corpuri
de stup&ste totusi de reco"andat sa se cu"pere gata ec6ipata cu trei picioare
De ase"enea este reco"andat sa fie prevazuta si cu capace tuparul este prote9at de
curentul de aer produs la e.tractie iar coliviile de ase"enea, sunt prote9ate
Totusi, sa se tina cont ca centrifuga este reco"andata pentru stupine de la '2('/
stupiPentru stupine "ai "ici reco"anda" alte "etode de e.tractie

G
Coliviile pentru descapacit si e&tractie
Aceste colivii sunt e.tre" de folositoare&le a9uta la econo"isirea ti"pului pe perioada
descapacirii si e.tractiei:ostul lor este sa spri9ine fagurii "ai fragili din stupii cu faguri
ficsi si resturile de faguri din cosurile de paie
Aceste colivii sunt esentiale pentru e.tractia fagurilor cu centrifuga$a descapacit, o
singura colivie este de a9unsDoua colivii sunt folosite in paralelAvand doua i se per"ite
a9utorului sa descapaceasca in avans pe cat se centrifug6eaza

Colivia 2'
e face din tabla de 0,/ "" si are di"ensiunea de 2G0.G/""$ateralele se indoaie
20"" dupa ce in prealabil s(au taiat colturile-u se cositoresteDoua "anere se
realizeaza pe "i9locul coliviei prin taierea a doua ferestre si indoirea lor la loc

Colivia 3
Din tabla perforata de 0,/"", cu dia"etrul gaurilor "" si di"ensiunea
27/.+0""arginile se rasfrang 20"", la fel dupa ce in prealabil s(au decupat
colturile-u se cositoreste

olivia 

G
 Din tabla perforata de o,/"" cu di"ensiunea 2)0. )/"" si gauri de ""arginile se
rasfrang 20"" dupa ce in prealabil s(au decupat colturileoliviile 2 si  sunt colivii
 perec6e

A 8arianta de colivii pentru e.tragerea "ierii din faguri ficsi Warre

B utit de descapacit

 Stativul de descapacit 
ai 9os este prezentat un stativ de descapacit si "odul de lucru tativul se foloseste
odata cu centrifuga si coliviile e.tractoare

 Manusile
Trebuie sa "entionez "anusile dar sa spun si defectele loranusile sunt nefolositoare,
c6iar daunatoare-efolositoare pentru ca nu i"piedica albinele sa ne intepe, c6iar daca
sunt facute din pieleunt daunatoare ca ne incurca in "iscari, strivind albinele in ti"pul
"anipulariiAceste cauze irita albinelePute" spune ca cu cat apar ca sunt destinate
i"potriva intepaturilor cu atat le provoaca "ai tare, fiind o povara in plusA9utorul poate
 pufai cateva rafale de fu" in directia in care lucreaza stuparul, in special in zona

G
"ainilor& "ult "ai sigur asa n incepator in stuparit, pentru siguranta in lucru, poate
cere a9utorului sau sa(i afu"e din cand in cand "ainile Asa va putea lucra fara proble"e

 Adapatorul 
Albinele stiu sa faca rost de apa de care au nevoieTotusi, nu este lipsit de avanta9 sa se
 prevada si un adapator aproape de stupina Pe o dala, o scandura sau o foaie de tabla in
 plan inclinat, puneti un bidon sau alt recipient, prevazut cu robinet Dala va fi presarata
cu nisip sau praf de piatra:obinetul va fi astfel fi.at incat sa tina nisipul ud
Printre stupari pot fi intalnite si adapatoate pentru pui, care sunt potrivite si pentru albine
Acestea cuprind o sticla intoarsa cu gatul intr(o farfurie >arfuria poate sa contina "usc6i
de padure, bucati de pluta sau pietris

 Stupina
 "ispunerea
 "iensiunea
 "istantele
 Nuarul de stupi 
 Plani!icarea
 Plantarea resurselor 
 Le$islatia apicola
 Proprietarul stupilor 
 Proprietarul roiurilor 
 Inter!erenta cu albinele
 Accidentele

 Plante eli!ere
Cupararea !ailiilor de albine
 Roiurile apicultorului 
 Perioada de cuparat 
4reutatea roiului 
 Re$ina
 Rasele
 Pretul 
O are $reseala
 Roiurile pe rae
 Roiuri ra#lete
 Stiubee
 Plani!icarea roiurilor 
 Roiuri pe rae
 Perioada
%oluul 
4reutatea
 Pretul 
 Ipac1etarea
G
 Transportul 
 Instalarea in cosnita
 ranirea
 Albine salvate
 Roiurile naturale

 Pre$atirea stupului 

Desi aceasta sarcina se desfasoara in liniste si repede este i"portant ca fagurii sa fie
directionati drept si toti catre aceeasi directie Pentru a ne asigura de acest lucru va trebui
sa prevede" fasii de ceara de /"" pe leat
;ata cu" se face acest lucru

 Pria etoda
>aceti o sipca de aceeasi lungi"e ca si leatul Di"ensiunile sale sunt de /"" grosi"e si
2*"" lati"ePe "i9locul partii late bateti doua cuisoare subtiri si lungi
Pregatiti o cana s"altuita pentru topit ceara si o pensula "ica Puneti "ai intai putina apa
in cana pentru a preveni ceara sa se arda, apoi adaugati ceara
Pregatiti un burete si un vas in care dizolvati o parte "iere si doua parti apa rece
Pasul ' # luati sipca subtire si ungeti(o bine cu a"estecul de apa("iere
Pasul 2 # luati un leat ? aveti gri9a sa nu il udati altfel ceara nu va adera
Pasul  # potriviti sipca subtite pe cantul unui leat folosind cele doua cuie ca opritor, in
asa fel incat cantul sipcii sa vina pe "i9locul leatului
Pasul * # cufundati pensula in ceara topita si treceti(o pe coltul for"at de cantul sipcii si
"i9locul leatului repetand operatiunea de cateva ori
Pasul / # indepartati sipca
Pasul G # dati de cateva ori cu pensula in"uiata in ceara fierbinte si pe celalalt colt for"at
dupa indepartarea sipcii

Coentarii 
u cat dati de "ai "ulte ori cu pensula cu atat "ai gros va fi starterul

 Metoda a doua
Pregatiti sipca la fel ca la "etoda precedenta ;n loc de pensulare cu ceara turnati ceara
topita cu o linguraDupa solidificarea cerii luati sipca si turnati ceara totita si pe cealalta
 parteAcu" puteti pune leatul in cat
Prefera" aceasta "etoda,
r"ariti desenele e.e"plificatoare

G
 Aipca B $eatul ipca pusa pe leat
D$eatul cu starterul de ceara for"at

ablon pentru pozitionarea leaturilor si "obilizarea lor pe ti"pul fi.arii in cuie

 Metoda a treia
Aceasta "etoda e foarte si"pla dar necesita o prelucrare deosebita a leaturilor < vezi
desenele= $eaturile sunt prevazute pe "i9loc cu prelungiri din constructie inalte de (
*""

G
Pentru a for"a starterul e suficient sa unge" cu pensula in"uiata in ceara prelungirile
Altfel curatul nu necesita vre(o atentie deosebitaTot ti"pul v(a ra"ane ceara pe post de
starter
Trebuie sa va avertizez ca acest gen de leat reduce spatiul util din corp, lucru de evitat asa
cu" a" "ai aratat

$eat cu "uc6ii speciale

 Metoda a patra
$eaturile pot fi prevazute pentru starter si cu fasii de foi de faguri, daca ave", daca nu cu
si"ple fasii de ceara facute de stupar Aceste fasii pot fi fi.ate pe leaturi in "ai "ulte
"odurie poate prevedea un falt in "i9locul leatului in care sa pune" fasia de ceara si pe
langa care sa turna" ceara topitaa rezultat, acest falt e dificil de curatatPrefera" o alta
"etoda
>i.ati fasia de ceara pe "ilocul leatului tinand(o cu doua degeta sau proptind(o pe o
sipculitaTurnati cera topita,Dupa solidificare indepartati sipculita si turnai ceara si pe
cealalta parte
Ave" doua "etode de confectionat fasii de ceara
Metoda ' # >aceti o sipculita de '0.'/"" si lunga de 2)0"", bine prelucrata pe toate
fetele Dati cu ulei sipculita sau "ai degraba tineti(o catva ti"p in apa ufundati
sipculita in ceara topita o data sau de "ai "ulte ori fara sa intarziati prea "ult in
cearaipculita poate fi pusa la racit pe doi u"eri facuti din cate un cui infipt in fiecare
capat ;"ediat ce s(a racit, desprindeti ceara prin taiere de(a lungul sipculitei8or rezulta
fasii de '0.2)0"" sau '/.2)0"" dupa cu" e sipculita, sau corniere de ceara !
grosi"e a foii de 2"" este suficienta
Daca nu dispune" de un vas care sa cuprinda sipculita pute" folosi sipci "ai scurte $a
lipit va trebui sa pune" fasiile cap la cap
 -u uitati sa topiti ceara in bain("arie
Metoda  # Puneti apa rece intr(o sticla lata ufundati sticla intr(un a"estec de apa si
sapun pe care il aveti preparat intr(o galeata si stergeti e.cesul cu "ana sau o carpa
ufundati sticla in ceara topita pentru o secunda sau doua Pe suprafata sticlei se va crea
o fasie de ceara ce poate fi ingrosata prin cufundari repetate avand gri9a sa nu topiti
straturile anterioare Decupati ceara de pe fundul sticlei si cufundati sticla in alta galeata
cu apa rece curata Acu" decupati cu un cutit ceara de pe sticle >undurile decupate de pe

G
sticla nu pot fi utilizate si va trebui sa le retopiti:epetati operatiunea fara sa uitati sa
cufundati "ai intai sticla in galeata cu apa si sapun$ati"ea fasiei de ceara va depinde de
adanci"ea la care a fost cufundata sticla

 Nota
;ntodeauna partea de leat pe care se aplica ceara sa fie rugoasa pentru a facilita aderenta

Te1nica de lucru
;nainte de a intra in te6nicile de intretinere de peste an propriu(zise, trebuie neaparat sa
va spune" cateva vorbe Daca veti tine cont de ele veti a9unge sa lucrati repede, fara
intepaturi si intodeauna cu albine blande a nu uitati ca "ierea se obtine nu"ai cu
deplinul acord al albinelor :atiunea pentru care albinele ne inteapa este aceea ca sunte"
 perceputi ca ina"ici# ,, sponte faons, aegre spicutaQ

 Ajutorul 
Toate "uncile apicole cad pe stupar nu"ai ca uneori sunte" nevoiti sa lasa" afu"atorul
 9os sau sa lucra" cu o "anaau nu "ai da" cu afu"atorul a rezultat ave" o activitate
inceata si albine iritate Asa ca cel "ai bine este sa ave" un a9utor cu noi care sa "entina
afu"atorul activ si care sa afu"e "ult "ai bland datorita continuitatii

 Lada cu scule
tuparul trebuie sa fie aco"paniat de lada de scule Acolo va gasi tot ce are nevoie in
"unca sa # "aterial pentru afu"ator, dalta etcTot acolo va putea pune, fara pericol de
furtisag, bucati de faguri, rosatura, ceara, "iere sau c6iar propolis Toate aceste resturi,
daca sunt lasate la inde"ana albinelor, sunt ca un "agnet si pot provoca furtisag

 Standul 
Atunci cad stuparul "anipuleaza corpuri va fi ec6ipat cu un stand pe care sa poata lasa
cutiile 9os Altfel, e.ista pericolul strivirii albinelor sau al "urdarii, lucru care ar necesita
o curatire ulterioaraTi"p pierdut inutil si pericol de ranire si enervare pentru albine

 Masca
Toate "uncile stuparului pot fi facute si fara "ascaTotusi, atat stuparul cat si a9utorul
sau trebuie sa aiba "astile la inde"ana, in caz de accident
;ncepatorii trebuie sa poarte "asca tot ti"pul Aseasta va fi prevazuta cu inc6eietori
sigure -u va "ai fi nevoie de ele dupa ce se vor obisnui cu albinele

 A!uatorul 
&ste posibil ca unele lucruri sa le face" fara afu"ator -u"ai ca oa"enii gresesc
 procedand asa ;n acest fel irita" albinele, toc"ai lucrul de evitat
:olul afu"atorului este sa atentioneze albinele, sa le cal"eze, sa le dreseze, intr(un
cuvant sa co"unice cu ele
Puteti lucra fara afu"ator ? totusi gresiti
! pipa, un trabuc sau o tigara poate uneori sa tina loc de afu"ator >u"ul le atentioneaza
 pe albine ca ceva ur"eaza sa se inta"ple a "asura de precautie "ananca "iere
G
Asigurandu(si "ancarea pentru o eventuala plecare, sunt "ai putin agresive >iind
indopate cu "iere este posibil sa le fie "ai greu sa se forteze sa intepe

Linistea
$ucratorul va conversa cat "ai putin pe ti"pul lucrului ;n acest fel, toata atentia sa va fi
indreptata la ceea ce face 8a lucra "ai repede si "ai bine, retinand toate observatiile pe
care le face

 (landetea si vite#a
tuparul trebuie sa incerce sa fie bland in prea9"a albinelor sale ? bland atunci cand
"anipuleaza afu"atorul si corpurile ? bland in "unca si "iscari Albinele raspund cu
 blandete la blandete ai "ult de atat, stuparul va tinde sa fie eficient, dar fara sa
abandoneze bandetea si fara sa devina grosolan sau violent, pentru ca o "anipulare
e.agerata irita albinele si cu siguranta raceste puietul

 Propolisul 
De "ulte ori propolisul il i"piedica pe stupar sa fie bland si eficient $a noi insa, cel din
interior nu are cu" sa ne i"piedice pentru ca noi nu u"bla" aproape niciodata in
cuib$a fel e si cu acel dintre corpuri sau pereti sau leaturi De fiecare data cand
desc6ide" un corp "ai intai trece" cu dalta peste leaturi si corp Propolisul colectat este
depus intr(un co"parti"ent din lada de scule, pentru a preinta"pina riscul furtisagului,
oricu" "ic
Dalta apicola este e.celenta pentru "unca aceasta

)urtisa$ul 
Daca o bucata de fagure sau o bucatica de propolis cade pe 9os, albinele vecine vin
i"ediat sa le verifice Albinele din stupul la care se face interventia isi apara avutul Din
cauza aceasta albinele 6oate trec la ceilalti stupi pentru a continua caratul inceput $upta
creste in intensitate ;n toiul luptei toti sunt ina"ici # albine, stupari, trecatori sau c6iar
ani"ale pasnice

)ailii a$resive
a ur"are a accidentelor, a piatrelor aruncate de copii etc albinele pot deveni agresive si
nu te "ai poti apropia de ele ;ata cateva "etode de a le cal"a e pare ca toate "erg
Prima metoda # Desc6ideti stupul u un pulverizator stropiti usor albinele cu apa
curata Aceasta ploaie fina lipeste aripile albinelor si le i"piedica sa zboare ;nc6ideti
stupul iar peste un sfert de ora lucrati nor"alTotusi, nu utilizati aceasta "etoda decat
daca afara te"peratura este de 20(2/ grade 
A doua metoda # u o ora inainte de a interveni la fa"ilia agresiva, "utati "ai departe
stupul respectiv ;n locul lui puneti un stup gol Acest stup va retine culegatoarele
 batrane, "ai agresive >aceti(va treaba in fa"ilia in cauza apoi "utati stupul la locul lui,
dupa ce in prealabil ati luat stupul gol cu albinele batrane Albinele din el se vor intoarce
la stupul vec6i
 -u a" fost nevoit niciodata sa aplic aceste "etode si aceasta, fara indoiala, din cauza ca
in tupul Popular nu este nevoie de interventii "a9ore in cuib

G
 Intepaturile
Daca ati avut g6inionul sa fiti intepat de o albina, va sfatuiesc sa incercati oricare din
ur"atoarele "etode # sugeti veninul din locul intepat, solutie de a"oniac, 65poclorit
<inalbitor de rufe=, frecati locul cu o frunza de par sau patrun9el

 Pria $rija
;n orice interventie in stup, pri"a gri9a este sa dati doua trei fu"uri la urdinis

 A doua $rija
;n orice interventie in stup, a doua gri9a este sa asteptati ca bazaitul produs de desc6iderea
capacului sa se linisteasca

 Popularea stupului 
n stup gol poate fi populat de la diferite surse 'a ur"are si "etodele sunt diferite intr(
un fel

Cu un roi la pac1et 
$ucrati inainte de apusul soareluitati in spatele stupului si procedati e.act ca la "etoda
transferului Doar ca inainte de a incepe afu"ati usor albineleDupa care plasati pac6etul
cu roi sub un corp de tup Popular, dupa ce in prealabil i(ati scos capacul <asa cu" vedeti
 pusa cosnita pe o galeata in desenul de "ai 9os= Apoi in loc sa batei cu bete ca la cosnita,
afu"ai puternic roiul prin plasa8eti vedea cu" albinele urca in corpApoi procedati ca la
transferul albinelor

Cu roi natural 
Procedati la fel, seara, inainte de apusDesertati albinele in stup e.act in locul in care va fi
locatia defenitiva, asa cu" se vede "ai 9os ca se face din galeata

 "in stiubei .cosnita=

Aceata "etoda este asa de raspandita, "ai ales printre incepatori, incat ii vo" acorda un
capitol aparte # transferul albinelor

G
 oiul a &ost lirat in cosnita u o ora inainte de apus, nu "ai devre"e, stuparul va
gazdui roiul pe locul definitiv8a tine corpul de sus invers, in asa fel incat sa fie larg
desc6is 8a scutura viguros cosnita pentru a desprinde albinele, dupa care le va desarta in
tupul Popular, ca pe cerealeDaca "ai sunt ra"ase albine in cosnita va repata
operatiunea pana se golesc$a fel se poate proceda si cu roiul la pac6et dupa ce, in
 prealabil , i s(a scos capaculn corp de stup, co"plet gol <fara leaturi= este pus deasupra
 pe post de palnie Dupa ter"inarea operatiunii se suspenda

Trans!erul albinelor .prin transva#are0

ai "ulte "etode sunt reco"andate &u va voi prezenta nu"ai una

 Nu suprapuneti 
uprapunerea, plasarea unui stup peste altul, ar trebui sa fie ideal sa se utilizeze in artie
deoarece in acest "o"ent afa"iliile sunt la punctul cel "ai restrins Aceasta garanteaza
succesul "etodei
;n ciuda precautiilor, daca productia de nectar este insuficienta, albinele ra"an in cosnita
si nu coboara in stup neori, c6iar in anii favorabili, instalarea fa"iliei in noul stup este
greoaie Dupa recoltat sunte" nevoiti sa le sustine" cu sirop pentru co"pletarea
rezervelor sau pentru constructia de faguri ai adaugati la aceasta "etoda si dificultatea
controlarii periodice a costructiei fagurilor a rezultat, in loc sa econo"isi" ti"p "ai
"ult il risipi"
Aceasta co"plica "unca in loc sa o si"plifice si face ca scopul initial sa nu fie atins

7
 u" sa faci albinele sa urce din cosnita in corp Warre

 Nu trans!erati in artie

 -u transferati albine dintr(un alt stup in Warre in "artie ;n aceasta perioada, trecerea
albinelor dintr(un stup in altul e greoaie De ase"enea raceste puietul8(a trebui sa(l
sacrificati prin asfi.iere cu sulf -u o sa va per"iteti sa puneti puietul ra"as in alta
fa"ilie cu o "ana de albine Tot din aceasta cauza se poate declansa boala puietului
varos, iar daca aveti norocul sa scapati de asa ceva, dezvoltarea puietului oricu" va fi
incetinita

 "ata tran#va#arii 
Albinele ar trebui tranzvazate atunci cand ave" declansat un cules "ai serios in
zonaData nu poate fi batuta in cuie deoarece variaza de la un loc la altule insea"na la
inceputul culesuluiC
7
 Adica atunci cand stupul incepe sa fie aprovizionat cu "iereAcest lucru se poate verifica
 prin cantarirea stupului au sa se tina cont de perioada roitului din zona
Daca e facuta prea devre"e, puietul util este pierdut, si asta se va si"ti la recoltaTot in
acest sens vo" fi nevoiti sa 6rani" albinele
Daca e facut prea tarziu, o parte din nectarul disponibil la cules, este pierdut!peratiunea
se va face intr(o zi fru"oasa, zi ce precede unei alte zile fru"oase, intre orele ''
di"ineata si  dupa a"iaza, de preferat di"ineata

 Niciodata nu !aceti trnsva#are totala

Atunci cand folosi" aceasta "etoda ar trebui sa lua" doar albinele Puietul se va
distruge? ceara si "ierea se valorifica la fel ca la recoltat Puietul retine lucratoarele in
stup si le i"piedica sa participe la cules Transferul inclusiv al puietului e dezavanta9os
a lasi cosnita cu o "ana de albine sau sa dai puietul unei alte fa"ilii prin sa6
< sc6i"barea locului= nu va face decat sa va "areasca nu"arul de colonii slabe Doua
colonii slabe nu vor produce niciodata cat o fa"ilie puternicaA"bele fa"ilii retin cate
un grup de albine care se ocupa cu caratenia, incalzirea si cresterea puietului ;n fa"ilia
 puternica, un singur grup se ocupa de toate cele trei "unci din interiorul stupului ;n plus,
dupa ter"inarea culesului, daca destula "iere a fost adunata, va va fi foarte usor si fara
nici un risc, sa obtineti inca o fa"ilie prin roire artificiala, asa cu" vo" arata "ai tarziu

 Metoda de lucru
 -u transferati fara sa tineti cont de ur"atoarele precizari
$uati nota ca ar trebui sa faceti acest lucru #
(la inceputul culesului
(pe o vre"e fru"oasa
(de la '' a" pana la  p"
si ca ar trebui sa pregatiti dinainte un stup for"at din cel putin doua corpuri, o galeata sau
orice fel de recipient in stare sa sustina cosnita ? patru bete
'!Mutarea cosnitei ce urmea#a a &i transa#ata : a9utorul va tri"ite cateva rotocoale de
fu" catre cosnita;n "o"entul in care albinele incep ca bazaie, stuparul ia cosunita si o
"uta deoparte pentru a nu fi i"piedicat in lucru de culegatoare sau albinele stupilor
vecini, punand(o cu fundul in sus pe o galeata, un cat gol, o cutie oarecare sau o teava&
i"portant ca a9utorul sa afu"e cat "ai putin fa"ilia< >ig'=

7
 !*nstalarea noului stup # Pe locul unde a fost cosnita, stuparul si a9utorul pun un stup ce
contine un fund, al doilea cat si un podisor <>ig2= Prin aceasta procedura, stupul va
 pri"i culegatoarele fa"iliei
+!Plasarea unui cat peste cosnita a carei albine or &i transa#ate # A9utorul va afu"a
albinele din cosnita atat cat sa nu devina agresive-ici "ai "ult nici "ai putintuparul
va plasa al doilea cat peste cosnitaprovizoriu, pana la pri"a inspectie, panza de sac va fi
 prinsa in cuisoare de cat <>ig=
,!Bataia # uparul si a9utorul vor sta 9os in dreptul cosnitei, for"and un ung6i drept, in
asa fel incat prin bataie sa fie atinse patru locuri diferite, si la aceeasi inalti"e si"ultan,
incepand de 9os in sus8or avea cu ei un ceas8or bate ca" trei "inute partea de 9os,
varful cosnitei de fapt Apoi vor bate trei "inute "ai susi tot asa pana vor a9ungr la
"argine
-!Pnunerea catului la locul de&initi # Daca operatiunea a fost facuta asa cu" a"
descris noi, dupa o bataie de noua "inute albinele vor fi urcat de9a in cattuparul ia catul
cu albine si il "uta in pozitia finala, evitand orice zdruncinaturaA9utorul va descoperi
 panza de sac de pe catul 2 si va da cateva rotocoale de fu"tuparul va pune catul ' peste
catul 2A9utorul pune apoi panza de sac peste catul ', podisorul si capacul <>ig*=
.!Des&iintarea cosnitei din care au &ost tran#a#ate albinele  #tuparul si a9utorul sau se
vor intoarce i"ediat la cosnita de unde au fost tranzvazate albineletuparul o va ridica de
 9os iat a9utorul va afu"a intens, in special daca se sesizeaza furtisagosnita este
dez"e"brata undeva unde albinele nu au acces ierea se e.trageeara se topeste
i"ediat ce este posibil iar puietul se distruge

7
 Nota
Pentru a ne putea asigura de prezenta "atcii, inainte de a pune catul ' peste catul 2,
stuparul il va aseza peste o panza de culoare inc6isa pentru cateva secundeand il va
ridica va observa cateva oua albe pe panza, ceea ce va confir"a prezenta "atcii

Trans!erul dintr-un stup cu rae obile'

;n loc sa transvazati albine din cosnita puteti sa o faceti si din stupi cu ra"e "obile ;ata
cu" sa procedati
Primul ca# #e considera ca sunteti fa"iliar cu "atca iar ra"ele sunt inca "obile utati
stupul dvs de pe locul in care e "ai la distantaPe locul lui puneti stupul nouautati
"atca ;n ti"pul zilei "atca este intodeauna de o parte sau cealalta a cuibului? o zi in
stanga, o zi in dreapta u o perie transferati "atca si cateva albine in noul stup, facand
"iscari line si cu gri9a Apoi, i"ediat, luati toate ra"ele la rand si scuturati albinele in
noul stup

7
 Al doilea ca# : -u sunteti fa"iliarizat cu "atca sau ra"ele nu sunt "obile ? "utati stupul
 pe care il aveti "ai la distanta si il lasati acoloPuneti tupul Popular peste ra"ele
stupului dvs Partea ra"asa neacoperita, astupati(o cu 6artie sau cartonBateti stupul dvs
ca la cosnita si afu"ati puternic pe urdinis? albinele urca in noul stupProcedati in
continuare ca la transvazarea din cosnita

 Evaluarea !ailiilor 
 Perioada
&valuarea fa"iliilor, in zona Parisului se face dupa doua sau trei zile de vre"e fru"oasa,
la o te"peratura de '2('/ grade elsius, intre orele ''a" si 2 p"

Cu se procedea#a
Dupa cateva secunde de observatie, scrieti pe o 6artie doua coloane cu nu"arul fa"iliei #
>a"ilii bune(cele care aduc polen
>a"ilii sub observatie(cele la care nu observati zbor sau albinele nu aduc polen
>a"iliile din pri"a categorie vor fi supuse ,reviziei de pri"avara% < vezi sectiunea
ur"atoare=, cat "ai curand posibil, indiferent de vre"e >a"iliile din categoria a doua
vor fi tinute inca opt zile sub observatie si clasificate ele ce vor trece in categoria
fa"iliilor bune, vor pri"i revizia de pri"avara
;nspectia celor ra"ase se va face dupa cu" ur"eaza

 Inspectia !ailiilor cu problee

A9utorul da cateva fu"uri la urdinisApoi stuparul dupa ce da 9os capacul si podisorul,
desprinde panza de sac;n final, dupa ce a9utorul afu"a un pic ra"ele, stuparul curata
toata suprafata de propolis
Pri"ul caz # ;n acest ti"p observati g6e"ul de albinePuneti la loc panza si podisorul si
recurgeti la curatenia de pri"avara, curatind funduldaca in decurs de opt zile nu
observati polen proaspat adus, desfiintati fa"ilia dupa "etoda ,pregatirea de iernat%
Al doilea caz # Procedand ca in pri"ul caz, nu gasiti g6e"ul de albine Acceptati ca
fa"ilia a "uritele cateva albine, pe ici pe colo, pot fi ignorate
Acest stup se curata >agurii daca se afla in bune conditii, pot fi folositi, la nevoie, daca
nu vor fi prote9at i"potriva furtisagului si a gaselnitei, ca in capitolul ,,pregatirea de
iernat%%

 Nu aveti n iic de !acut in stup

>iecare cat de tup Popular, ne vine la "ana cel puti o data la trei aniAtunci cand se
inta"pla, e foarte usor de curatat ;n consecinta, revizia cuibului este inutila>iind c6iar
daunatoare, deoarece ar raci puietulAr trebui sa va abtineti sa curatati cuibul, eventual
c6iar sa(l desc6ideti fara "otivPe ti"pul reviziei de pri"avara poate fi declansata
largirea stupului

7
  Revi#ia de priavara

ei#ia de pri"avara

Curatarea !undului 
>undul trebuie curatati asta fara pericolul racirii puietuluiPentru a curate fundul,
 procedati in felul ur"ator#
'tuparul aseaza standul cu sipci langa stupA9utorul afu"a de cateva ori urdinisulDupa
ce albinele incep sa bazaie, stuparul da 9os capacul, ia cele doua corpuri cu panza de sac
si podisorul pe ele si le pune pe standA9utorul afu"a stupul pe dedesubt un pic, si "ai
"ult fundul, in special daca au "ai ra"as albine pe el

7
2 tuparul curata cu dalta fundul de resturi A9utorul cutata suportul pe care se aseaza
fundultuparul pune la loc fundul pe suport si verifica nivelul cu o cu"pana
 A9utorul afu"a de cateva ori sub cele doua corpurituparul ridica cele doua corpuri
i"preuna cu panza de sac si podisorul pregatindu(se sa le puna la loc pe fund
* A9utorul afu"a in continuare sub cele doua corpuri si fundul pentru a evita stalcirea
albinelortuparul pune pe fund cele doua corpuri asezandu(le in pat rece

 Pat rece sau cald5

Patul cald sau patul rece este deter"inat de "odul de orientare al fagurilor pe urdinis
$a patul cald, fagurii sunt de la stanga la dreapta ;n aceasta situatie, aerul care intra prin
urdinis intalneste pri"ul fagure in fata si raceste "ai putin interiorulPatul cald este
dispunerea de iarna
$a patul rece, fagurii sunt perpendiculari pe urdinis, adica pe peretii din fata si din spate
Prin aceasta dispunere aerul intra i"ediat printre faguri fara sa intalneasca nici un
obstacol si aeriseste cuibul "ai rapidPatul rece este orientarea de vara
onstructia tupului Popular per"ite dispunerea in pat cald sau pat rece, dupa preferinte

 Starea re#ervelor 
;ntr(o stupina ad"inistrata corect nu e cazul sa va faceti proble"e in privinta rezervelor
Albina este econo"a-u va consu"a niciodata "ai "ult decat este nevoie, asa cu" sti"
de9a
Totusi, daca aveti indoieli ca albinele au ce le trebuie, e absolut necesar sa faceti
verificarea rezervelor i"ediat ce ti"pul va per"iteDaca observati ca nu "ai au rezerve
sau apreciati ca sunt insuficiente va trebui sa le 6raniti fara sa asteptati sa se epuizeze
Totusi intarziati cat de "ulu puteti, stiind ca 6ranirea de pri"avara este daunatoare si ca e
cu atat "ai daunatoare cu cat se face "ai devre"e
&ste la fel de i"portant sa 6raniti cu dublul necesar, atat pentru 6rana cat si pentru
cresterea puietului si "entinerea caldurii& dease"enea i"portant sa 6raniti repede, de
 preferat cu 6ranitorul de toa"na

 Lar$irea stupului 
Albinele necesita "ai "ult spatiu vara, atat pentru cresterea puietului, pentru depozitarea
"ierii cat si pentru co"baterea efectului caldurii;n lipsa de spatiu vor roi;n consecinta
 productia de "iere se reduce

 Perioada'
;n cazul tupului Popular nu trebuie sa ne face" proble"e cu racirea puietului ca atare
vo" initia largirea fa"iliei cat "ai devre"e pentru a evita roireaAceasta largire se va
face cu cel putin cinci zile inaintea declansarii culesuluie poate face c6iar la revizia de
 pri"avara in vacanta de Paste, daca atunci aveti ti"p "ai "ult

7
 $argirea fa"iliei

 Nuarul de corpuri .caturi0

tupul Popular are in per"anenta doua corpuri$a largire se adauga unul sau "ai "ulte
corpuri, in functie de puterea fa"iliei-u"arul de albine ce vin si pleaca indica puterea
fa"ilieilasificati astfel stupii in doua categorii, "edii si puterniciei slabi ii desf iintati
toa"na;n regiunile unde recolta "edie este de '2(20g "iere pe stup, un corp este
adaugat i"ediat fa"iliilor "edii si doua fa"iliilor puternice
u siguranta aceste corpuri pot fi adaugate oricand si in oricare perioada a zilei,
asigurndu(va ca albinele nu duc lipsa de spatiuDe "ulte ori se poate dovedi ca acest
nu"ar de corpuri adaugate sa fie insificientA" avut tupi Populari pe sapte corpuri

7
 Adau$area corpului 
Pentru a adauga un corp procedati in felul ur"ator #
' A9utorul, dupa ce a fost pregatit corpul , afu"a usor stupul cu corpurile ',2and
albinele incep sa bazaie, da 9os capacul
2 tuparul ridica cele doua corpuri si le pune pe standA9utorul afu"a sub cele doua
corpuri si "ai intens fundul, in cazul in care au "ai ra"as albine, pentru a evita zdrobirea
lor
tuparul ia cea de(a treia cutie goala, dar cu leaturile si fasiile pregatite, si o pune pe
fundul stupului in pat rece
 A9utorul afu"a usor sub cele doua corpuri de pe stand ' si 2tuparul ridica cele doua
corpuri si le pune peste corpul  gol, in pat rece

Tinerea sub observatie a stupinei'

;n stupina in care la vizita de pri"avara stupii au fost supli"entati cu corpuri, nu este

necesara nici o interventie
&ste posibil sa pierdeti pe ici pe colo cate un roi -iciodata nu o sa fiti "ultu"iti de cata
"iere scoateti
 Totusi, cei ce o pot face, fara c6eltuieli "ari, pot vizita cand si cand albinele, spre folosul
lor De doua lucruri se va tine cont
:it"ul de sosiri(plecari si daca fac barba

 Sosirea si plecarea albinelor 

8a trebui sa re"arcati o sporire a nu"arului de albine care vin si pleaca nele dintre ele
sa aduca polenDaca veti observa acest lucru, nu e nevoie sa desc6ideti stupul

 Albinele !ac barba

;n aceasta situatie e.ista riscul roirii si este i"portant sa se ia "asuri
Pri"a data stabiliti daca stupul este u"brit sau nu, daca e prote9at de soarele de a"iaza
sau nu, sau daca are destule corpuri$a nevoie va trebui sa(i sc6i"bati locul sau sa(i
sporiti ventilarea

 Sc1ibarea locului 
;n stupina veti avea tot ti"pul si fa"ilii e.ceptionale &le necesita o "ulti"e de corpuri
&u prefer sa le sc6i"b pozitia cu o fa"ilie slaba Asa obtine" doua fa"ilii de puteri
apropiate
c6i"barea pozitiei stupilor se face seara, dupa asfintit A"bele fa"ilii se afu"a usor e
dau 9os capacele si podisoarele tip cutie!peratiunea se e.ecuta de catre doua persoane
;ntroduceti cate o funie sub cele doua picioare ale stupului si inodati(o cu '0 c" "ai 9os
de nivelul "ainii, in asa fel incat inalti"ea o"ului sa nu influenteze pozitia orizontala
o rizontala a
stupuluiAcu" va deplasati cu el & ceac ea "ai si"pla "etoda

7
 %entilarea
;n unele situatii, in special pe ti"pul caniculei, u"brirea, adaugarea de corpuri sau
sc6i"barea pozitiei stupului, s(ar putea sa nu fie suficienta pentru a opri albinele sa faca
 barba;n aceasta situatie va trebui sa accelerati flu.ul de aer fierbinte, sa iasa pe sus
Dati 9os panza de sac, podisorul tip cutie si puneti doua( trei sipci facute din leaturi vec6i,
in partea din spate a stupului, peste doua(trei leaturi, in asa fel incat sa urce si pe peretele
din spate al corpuluiPuneti la loc panza de sac si podisorul in asa fel incat capacul sa nu
astupe co"plet spatiul de iesire al aeruluiPentru a obtine asta va trebui sa(l trageti cat de
"ult per"ite spre spate

 Roiurile slabe
De(a lungul verii, e posibil sa adunati si roiuri "iciAceste roiuritrebuie sa fie 6ranite
zilnic, daca nu e cules, cu '00g sirop Hranitorul nostru "ic, este perfect pentru asa ceva
&ste i"portant sa se tina cont ca pana toa"na aceste roiuri trebuie sa ter"ine de cladit
co"plet doua corpuri$a o adica rezervele pot fi co"pletate toa"na, fagurii insa nu "ai
 pot fi construiti

)urnicile
!cazional, furnicile invadeaza fa"iliaPentru a preveni aceasta plasat picioarele stupului
in cutii care sa contina vre(un fel de lic6id sau le ungeti roata cu vaselina

 Miere in sectiuni 
!btinerea "ierii in sectiuni este in general neprofitabila si asta pentru ca, dupa calculele
"ele, iti ia un ti"p de trei ori "ai "are ca la "ierea pentru e.tractie&ste posibil insa ca
stuparii sa gaseasca clienti la acest prt!ricu", "ierea in sectiuni, ii per"ite stuparului
sa ofere un cadou "ult "ai atractiv, ori sa(si satisfaca propriile gusturi

 Ec1ipaentul necesar pentru ierea in sectiuni 

;n acest caz, tupul Popular cu faguri ficsi, este "ai rapid decat altele pentru constructia
de faguri in sectiuni Pentru a face aceasta, ne trebuie "ai intai un corp de constructie
speciala
;nalti"ea si di"ensiunile interne trebuie astfel corelate incat sa nu ra"ana spatii
goale-u e nevoie sa ave" corpuri in constructie cu cota fi.a
;ata cu" le pute" face
Acesti stupi sunt largiti pri"avara nor"aland culesul a inceput sau atunci cand in
corpul de sus s(au strans cel putin / g de "iere, acest corp, pe care il nu"i" ',este
ridicat
orpul nr 2 este ridicat si elPe corpul  se plaseaza corpul ', al carui "iere a fost in
 prealabil descapacita, daca e necesarPe corpul ' se pune in continuare corpul 2Peste
2Peste
corpul 2 se plaseaza corpul ce contine sectiunile <vezi figura=

+
Pentru a obtine doua sectiuni de tip A"erican, fi.ati doua ra"e de '*2.''"" de leat
ontati astfel de ra"e pe opt ra"e, intr(un corp de '0"" in loc de 2'0""

+
 &c6ipa"entul necesar pentru "ierea in sectiuni

ub corpul de produs "iere in sectiuni e.ista puiet neeclozionat, ca ur"are nu va fi loc
 pentru "ierea adusa zilnicAlbinele vor fi fortate sa depuna "ierea in sectiuni
ai "ult de atat, albinele nu lasa niciodata "ult ti"p "ierea sub puieta ur"are
albinele vor cara "ierea din corpul ' in corpul cu sectiuni 8o" avea astfel parte de un
aflu. de "iere in sectiuniAsta e tot de care e nevoie pentru a obtine faguri e.celenti
i luati a"inte ca albinele nu sunt i"pinse in friguri asa cu" se inta"pla in celelalte
tipuri de stupi, cand este produsa "iere in sectiunii asta pentru ca in tupul Popular se
disponibilizeaza in per"anent spatiu pentru puiet, in corpul 

 Nota
$a crearea de sectiuni, un si"plu starter e suficient ?c6iar "ai bun
ectiunile se "onitorizeazaTrebuiesc recoltate i"ediat ce sunt capacite

 Secretia de nectar 
u siguranta, scopul principal al stuparitului e productia de "iere !are ce le trebuie
albinelor dintr(un stup, pentru a(l u"ple cu "iere C

)lori 
>lorile sunt principala sursa de nectaru siguranta e.ista nectar si pe frunzele plantelor
si pe ale arborilor

+
Teperatura
Te"peratura 9oaca un rol foarte i"portant in productia de "iereand te"peratura este
favorabila se gaseste nectar pana si pe frunze and te"peratura este nefavorabila, nu se
gaseste nectar nicaieri, nici "acar in flori
! te"peratura de 20 grade elsius este necesara productiei de nectar"ezeala din sol si
aer o intensifica ! vre"e cu vant sau furtuna, o scadel "ai favorabil vant e cel din
sud(vestPe de alta parte, cel din nord il stopeaza

Sectiune transersala prin trei corpuri  # liniile intrerupte arata succesiunea depunerii
"ierii si intensitatea ei, confor" cu culesurile, incepand de sus Puietul coboara in
consecinta

 Nectar 
ierea pe care o consu"a" nu este ceea ce culegatoarele aduc in stup
 -ectarul produs de flori contine pana la 7/R apa ;ata de ce in acest "o"ent este
denu"it nectar, pentru a(l distinge de "iere, care contine nu"ai 20(2/R apa
Apa din nectar este evaporata de albine prin inter"ediul te"peraturii si ventilarii

 "ispunerea nectarului 
$a intoarcerea in stup, culegatoarele depun nectarul indiferent unde, cu scopul de a
econo"isi ti"p si a favoriza evaporarea;"ediat insa ce ti"pul le per"ite, ele cara
nectarul in pozitia defenitiva, in special deasupra si in prea9"a puietului -iciodata nu il
tin prea "ult ti"p sub puiet

 Metoda de pionerat 

 Puietul este de#avantajos pe perioada arelui cules

Puietul retine prea "ulte albine in cuib care altfel ar putea iesi la cules Din acest "otiv
"ulti stupari incearca sa reduca cresterea sa, sau sa scape de el pe perioada
culesuluiAceasta "etoda poate fi dezastruoasa, deoarece contravine legilor naturii
ateodata, de ase"enea, nu pot avea rezultatele scontate din cauza anticiparii incorecte a

+
culesului & c6iar i"posibil de stabilit cand va incepe culesul, te"peraturile putand
accelera sau intarzia perioada

O etoda buna
Atunci cand transvazati albinele din stiubee, distrugeti puietulDaca, bineinteles,
operatiunea va avea loc inaintea inceperii culesului ne va oferi si opurtunitatea de a scapa
de prea "ulta "unca, cu rezultate bune Aceasta eli"inare a puietului poate fi aplicata
tuturor fa"iliilor
$a inceputul culesului principal de sparceta, in tarile in care e.ista, toate fa"iliile pot fi
desertate in corpuri goale cu fasii de ceara pe leaturiTot puietul va fi distrus iar "ierea si
ceara valorificate Daca in decurs de trei zile albinele nu ies la cules vo" fi nevoiti sa le
6rani" Acesta este riscul "etodein risc foarte "icDaca nu ave" parte de acest necaz,
atunci albinele, ca viteazul din poveste si fara copii de crescut, vor iesi la cules si vor
obtine o recolta "ult "ai "are8a trebui, bineinteles, sa folosi" tot atatea corpuri cu fisii
 pentru cati faguri a" eli"inat la transvazare

 Suplient la editia a 23-a Apicultura pentru toti-bene!iciile

stuparitului 
 Nota
!bservatiile "ele "a indreptatesc sa afir" ca prin "etoda de "ai 9os se creste productia
de "iere de trei(patru ori ;n ase"enea circu"stante e de neevitat sa se recurga la ea
 pentru asigurarea profitului

 Metoda de pionierat .continuare0

 Procedura in ca#ul etodei de pionierat 
Toate fa"iliile selecta pentru aceasta "etoda vor pri"i cate trei corpuri goale la revizia
de pri"avara $a "o"entul oportun cand infloreste sparceta sau cand apar pri"ele roiuri
naturale, vo" face ulti"ele pregatiri
Ar fi intelept ca la urdinis sa se "onteze cate o fasie de gratie despartitoare care sa nu
 per"ita "atcii sa evadeze Albinele vor fi diri9ate din cele doua corpuri in care au iernat
catre cele de 9os, si c6iar si din al treilea, daca de9a au inceput sa il ocupe, puietul distrus
iar "ierea si ceara valorificate Dupa ceasta se va pune panza de sac, cutia podisor si
capacul iar intrarea va fi puternic afu"ata, pentru a obliga albinele sa intre in stup, iar
gratia inlaturata
Putin "ai tarziu, dupa ce albinele au intrat in stup sau c6iar a doua zi, doua sau trei
corpuri vor fi adaugate dedesupt, in asa fel incat sa ave" in total cinci
Pe perioada culesului, daca este unul de e.ceptie, alte corpuri pot fi adaugate, desi de9a
corpul de sus fiind u"plut si capacit, c6iar el putand fi recoltat si pus dedesupt

 Nota
etoda de pionierat poate fi aplicata tuturor fa"ililor, c6iar si celor slabe
 Productia de "iere va fi "ai "are dar proportionala cu puterea fiecarei fa"ilii, ti"pul de
"anipulare necesar de o 9u"atate de ora fiind, in "edie, acelasi, ori ca fa"ilia e "edie
ori ca e slaba
+
 Suplient la editia a 23-a Apicultura pentru toti6 etoda de pionierat
.continuare0
etoda de pionierat asigura o recolta "ai "are Per"ite dease"enea supli"entarea
usoara de corpuri ;n "od firesc, recoltarea dupa folosirea acestei "etode ar trebui sa se
faca la inceputul lui ;ulie Ave" ca rezultat si corpuri cu faguri noi, reutilizabili Aceste
corpuri pot fi folosite pentru e.tinderea fa"iliilor pri"avara ur"atoare
Pot fi tot asa de bine folositi pentru sporirea nu"arului de fa"ilii in stupina Pentru
aceasta e suficient sa da" la doua corpuri un roi natural, artificial sau c6iar o fa"ilie din
stiubee, salvata de la asfi.ierea cu sulf Ase"ea fa"ilii intr(o ase"enea perioada sunt
fara valoare, dar instalate in faguri precladiti au ti"p sa se dezvolte inainte de venirea
iernii, cu conditia sa aiba suficienta 6rana Daca nu e.ista cules in zona va trebui sa le
6rani" cand si cand
icul nostru 6ranitor de pri"avara e perfect pentru asa ceva
$a sfarsitu lui August, rezervele de iernare vor fi co"pletate, la fel ca pentru ceilalti
stupi
;n anul ur"ator aceste fa"ilii vor fi tratate ca si celelalte, fara deosebire, si vor da
aceleasi rezultate

 Marirea stupinei 

Pentru a "ari nu"arul de fa"ilii din stupina se folosesc "etodel uzuale# roi de prasila,
roi natural sau tranzvazare din stiubee etoda roirii artificiale poate fi folosita si
eaodul propriu(zis este descris in capitolul ,,Popularea stupilorFF As vrea totusi sa "ai
spun o vorba despre roiul natural si apoi despre cu" sa faci un roi artificial

 Roiul natural 

 Proprietarul roiului 
Daca depistati un roi in zbor, care banuiti ca e al dvs sau c6iar daca provine de la o alta
stupina, ur"ariti(l ;ndiferent de unde provine, ni"eni nu poate sa va deposedeze de
dreptul de a(l lua ;n "o"entul in care roiul s(a asezat undeva, revendicati(l lasand o
 persoana care sa va tina locul sau lasati un obiect care va apartine ;n acest "o"ent, roiul
va apartineDin acest "o"ent puteti face ce vreti cu el -u"ai ca sunteti raspunzator de
orice daune poate sa provoace acest roi cuiva

Cu sa preve#i roirea

Albinele fac barba in dreptul urdinisului si asta deoarece stupul a devenit prea "ic ca
ur"are a "aririi nu"arului de albine sau a cresterii te"peraturii e.terioare
e poate auzi si piuitul "atcilor Dis de di"ineata se constata o agitatie neobisnuita la
urdinis Trantorii ies la zbor si fac un bazait specific
:oiul poate iesi intre doua averse de ploaie sau dupa o furtuna, intre + di"ineata si *
dupa a"iaza;esirea poate fi a"anata daca vantul bate cu putere sau baro"etrul indica
 ploaie torentiala

+
 Cu sa deterini un roi in #bor sa se ase#e
u o oglinda, indreptati lu"ina catre albinele in zbor sau stropiti cu apa fina, daca aveti
un pistolSpo"pa de apa cu 9et suficient de puternic:oiul se va aseza i"ediat pe pri"ul
 po" care ii iese in cale

Cu sa iei un roi 

$asati roiul acolo unde este si pregatiti stupul >la"bati corpurile pe interior inlaturand
astfel insectele si eventualele panze de paian9en, accentuand si "irosul de ceara, daca
stupul a "ai fost populat ngeti cu putina "iere peretii interiori ai stupului
and constatati ca roiul s(a linistit, afu"ati(l usor Purtati "asca Tineti un corp de stup
rasturnat direct sub roi ;zbiti creanga o data sau de doua ori scuturand roiul in cutieDupa
ce roiul cade, rasturnati la loc cutia, in pozitia nor"ala si puneti(o pe stand
Daca albinele ventileaza puternic si au tendinta sa intre in corp, "isiune a avut succes asa
ca puteti sa va retrageti
Daca nu, in special daca albinele au tendinta sa se regrupeze pe creanga, asteptati sa se
aseze si repetati procedura;n ur"atoarele pagini va vo" arata diferitele asezari ale
roiurilor si "odul cu" pot fi capturati

tuparul periaza roiul intr(un tup Popular rasturnat, dupa care a9utorul il pune in pozitia
corecta pe standeara este instalat in locatia definitiva

 Instalarea in stup
Daca roiul ur"eaza sa fie instalat la cel putin trei kilo"etri fata de locul unde a fost
capturat, atunci el trebuie instalat in noua locatie c6iar in aceeasi zi, pe inserat
8a reco"and sa fla"bati interiorul stupului pentru a inlatura panzele de paian9en, iar
 pentru a inlatura orice "iros neplacut sa frecati interiorul cu la"aita &1elissa officinale=
sau "enta

+
tuparul conduce albinele cu a9utorul fu"ului catre un tup Popular asezat deasupra
roiului
eara il va aseza in pozitia finala

 ranirea
Daca secretia de nectar inceteaza pentru "ai "ult de doua zile va fi necesar sa 6rani"
roiul cat "ai generos posibil, atat pentru 6ranire cat si constructia de faguri

Roirea arti!iciala

Utilitatea
:oirea artificiala este o "odalitate foarte eficienta de populare a stupilorAsteptarea unui
roi artificial poate fi uneori foarte lungai nu de fiecare data este garantat ca roiul va
ra"ane in stup u"pararea de roiuri este costisitoare si nu intodeauna eficienta, iar
albinele nu sunt "ereu de calitate
+
Cand sa inulti
ea "ai buna perioada pentru roirile artificiale este cea de la inceputul unui cules, cand
in zona se inregistreaza aparitia pri"elor roiuri naturale
;n aceasta perioada procedura este si"pla, iar i"perec6erea tinerelor "atci, cea "ai
sigura

 Nuarul de !ailii 
n roi artificial ar trebui facut dintr(o fa"ilie sau douaC ! fa"ilie asigura, cu siguranta,
succesul Dar de fiecare data e "ai sigur sa folositi doua, iar daca doriti, "ai puteti obtine
un roi peste alte '/ zile de la aceleasi fa"ilii8o" descrie a"bele "etode

 7iua si ora
$ucrati intr(o zi fru"oasa ce precede unei alte zile fru"oase, intre ''a" si  p", de
 preferat la '' a"

 Ale$erea !ailiilor 
;ntodeauna sa folositi cele "ai bune fa"ilii
Adica acelea cu cel "ai "are nu"ar de albine ! populatie nu"eroasa face treaba "ai
usoara;n plus, folosind fa"ilii puternice pro"ovati selectia in stupina, fara un efort prea
"are

 Re$ina iperec1eata
>olosirea unei regine i"perec6eate la roirea artificiala nu e nu"ai folositoare, ci foarte
folositoare;i dati roiului un start din pri"a pozitie
ai "ult de atat, daca ati cu"parat regina de la altcineva, ati adus in stupina sange
 proaspat, ceea ce nu poate decat sa va inbunatateasca stocul ;"bunatatirea va fi cu atat
"ai pronuntata cu cat veti utiliza o regina ;taliana din sursa credibila
Daca nu sunteti sigur de credibilitatea sursei care va vinde regina sau daca a fost produsa
dupa "etodele asa zis "oderne, artificiale, "ai bine renuntati si folositi propria regina

 Procedeul 
Pentru a face un roi artificial, fie el cu doua sau una fa"ilii, sau cu regina i"perec6eata,
 procedati ca in i"aginile de "ai 9os

 ranirea
Daca roiul artificial sau fa"iliile de baza nu au avut suficienta "iere, sau secretia de
nectar se opreste pentru "ai "ult de doua zile, va trebui sa 6raniti roiul, precu" si
fa"iliile de baza, si o veti face cu atat "ai "ult cu cat au si faguri de construit

+
  Roirea cu o sin$ura !ailie

Schema de roire arti&iciala utili#and o &amilie de ba#a /arre <atentie la pozitia

initiala a fa"iliei de baza(corpurile ',2,=

'Alegeti o fa"ilie buna pe care doriti sa o in"ultiti Aceasta este fa"ilia cu corpurile
',2,, <vezi desenul=
2$anga stupul ',2,, puneti stupul * care cuprinde un fund, un corp fara albine, dar
 pregatit sa le pri"easca, cu leaturi si startere de ceara, podisorul si panza de sac<pozitia
'=
Afu"ati lin urdinisul de la stupul ',2, atat cat sa cal"ati albineletilizarea fu"ului in
e.ces face ca albinele si "atca sa urce in ulti"ul corp de sus Acest lucru lungeste
 procedura de in"ultire

+
 *Atunci cand albinele incep sa bazaie, desc6ideti stupul ',2, ? saltati podisorul si panza
si afu"ati abundenturatati fata e.pusa de propolis si ceara si continuati sa afu"ati
intens si repede printre faguri
/Dupa ce albinele au coborat din corpul -r' in corpul -r 2, luati corpul -r' si puneti(l
 peste corpul -r* al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac
 -u"ai sa aveti gri9a de albine Daca observati un g6e"otoc de albine care se afla in
continuare in corpul -r' afu"ati si asteptati sa coboare in corpul nr2 este posibil ca
regina sa se afle in acel g6e"Acest lucru se inta"pla de obicei cand afara este prea cald
sau cand afu"area initiala la urdinis a fost prea puternica
GAcoperiti stupul ',* cu panza de sac si podisorulAfu"ati corpurile 2,uratati fata
e.pusa a corpului -r2Acoperiti cu panza de sac si podisorul<pozitia 2=
7:idicati stupul 2, si "utati(l pe alta locatie,cu cat "ai departe cu atat "ai bine
!ricu", o distanta de doi (trei ar trebui sa fie suficienta az in care ar trebui sa puneti
ceva frunzar intre cei doi stupi pentru a "arca o separatie e.acta si a obliga albinele sa il
ocoleasca atunci cand ies dintr(un stup in altul
+Puneti stupul ',* in locul stupului 2,
) ontati tablitele reducatoare de iarna la urdinis, pentru cateva zile, pana ce totul
reintra in nor"al

Coentarii 
:egina se afla in corpurile 2, si va continua sa oua
Daca faceti lucrul acesta la inceputul culesului principal, si daca toa"na nu ati lasat
rezerve de "iere decat in corpul -r', cu siguranta acu" se gaseste destul puiet acolo din
care albinele sa(si creasca o regina

Roirea cu doua !ailii 

'Alegeti o fa"ilie puternica pe care vreti sa o in"ultiti Aceasta va fi ',2,< vezi
desenul=
ai alegeti o fa"ilie puternicaAceasta va fi /,G,7;ntre stupul ',2, si stupul /,G,7 ar
trebui sa fie o distanta de 2( "etriDaca nu puneti cateva crengi cu frunze inte ei
 pentrua(i deli"ita si a crea un ostacol atunci can albinele vor sa treaca dintr(un stup in
altul
2$anga stupul ',2,, puneti stupul * care cuprinde un fund, un corp fara albine, dar
 pregatit sa le pri"easca, cu leaturi si startere de ceara, podisorul si panza de sac
<pozitia '=
Afu"ati lin urdinisul de la stupul ',2, atat cat sa cal"ati albineletilizarea fu"ului in
e.ces face ca albinele si "atca sa urce in ulti"ul corp de sus Acest lucru lungeste
 procedura de in"ultire
*Atunci cand albinele incep sa bazaie, desc6ideti stupul ',2, ? saltati podisorul si panza
si afu"ati abundenturatati fata e.pusa de propolis si ceara si continuati sa afu"ati
intens si repede printre faguri
/Dupa ce albinele au coborat din corpul -r' in corpul -r 2, luati corpul -r' si puneti(l
 peste corpul -r* al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac
 -u"ai sa aveti gri9a de albine Daca observati un g6e"otoc de albine care se afla in
continuare in corpul -r' afu"ati si asteptati sa coboare in corpul nr2 este posibil ca
)
regina sa se afle in acel g6e"Acest lucru se inta"pla de obicei cand afara este prea cald
sau cand afu"area initiala la urdinis a fost prea puternica

Schema de roire arti&iciala utili#and doua &amilii de ba#a /arre  <atentie la pozitia
initiala a fa"iliilor de baza, corpurile ',2, si /,G,7=

GAcoperiti stupul ',* cu panza de sac si podisorulAfu"ati corpurile 2,uratati fata

e.pusa a corpului -r2Acoperiti cu panza de sac si podisorul<pozitia 2=
7:idicati stupul /,G,7 si "utati(l pe alta locatie,cu cat "ai departe cu atat "ai bine
!ricu", o distanta de doi (trei ar trebui sa fie suficienta az in care ar trebui sa puneti
ceva frunzar intre cei doi stupi pentru a "arca o separatie e.acta si a obliga albinele sa il
ocoleasca atunci cand ies dintr(un stup in altul
+Puneti stupul ',* in locul stupului /,G,7
) ontati tablitele reducatoare de iarna la urdinis, pentru cateva zile, pana ce totul
reintra in nor"al

)
 Introducerea atcilor 

 Avantajul san$elui proaspat 

;n orice activitate de crestere a ani"alelor, introducerea de sange strain e benefica
De aceea cand si cand introduceti cate o "atca din alta parte in stupina Dvs, de preferat
una ;taliana
;ntr(o stupina de 0(*0 fa"ilii in care s(a realizat o selectie pe cativa ani, introducerea
unei "atci straine nu "ai prezinta aceleasi avanta9eai "ult de atat, nu castigati ni"ic
cu"parand "atci, pana nu gasiti producatorul care face o selectie si o crestere de calitate,
fara sa recurga la te6nicile "oderne de crestere

Carei colonii sa-i atribui o atca5

;ntroducerea unei "atci e cel "ai binevenita unei fa"ilii slabe Pentru aceasta nu aveti
decat sa o"orati "atca slabaau "ai bine, puteti dota un roi artificial cu o "atca noua,
evitand astfel cautatul si o"oratul vec6ii "atci Procedand asa e c6iar suficient sa faceti
o rei"prospatare a fondului genetic

 In$rijirea atcii 
!data "atca sosita puneti(o la pastrare intr(un loc racoros si intunecos, in colivia
originalaDaca introducerea ei va intarzia, verificati stocul de "ancare, in caz de lipsa
dati cate o picatura de "iere in fiecare zi, asigurandu(va ca picatura poate fi preluata prin
 plasa

 Pre$atirea stupului 
Daca dati "atca unui roi, plasati(o in stupul ', * < )e face referire la schema de roire
arificiala de mai susA =Acesta cu siguranta este fara "atca -u va trebui sa o"orati nici o
"atca
Dupa ce stupul e plasat in pozitia finala, afu"ati cu cateva fu"uri intrarea dupa care
desc6ideti podisorul si afu"ati din nou, plasand colivia dupa cu" e descris putin "ai 9os
Daca dati "atca unei fa"ilii de baza procedati dupa cu" ur"eaza# o"orati "atca batrana
si distrugeti toate botcile trase Daca fa"ilia e orfana de ceva ti"p, asigurati(va ca nu au
eclozat "atci tinere si distrugeti toate botcile trase

 Sipli!icarea $asirii atcii 

 -u sfatuiesc pe ni"eni sa caute "atca, nici "acar pentru i"prospatarea genetica in
stupina, deoarece ave" posibilitatea utilizarii unei "atci straine la inte"eierea unui roi
artificial unt si ani in care roirea artificiala nu e posibila Atunci noi ave" o "etoda
si"pla, rapida si sigura de gasire a "atcii
Dati intr(o parte toate corpurile stupului Pe fundul ra"as puneti un corp sau doua goale,
functie de puterea fa"ilieiDeasupra plasati o gratie pentru "atciPe aceasta gratie
despartitoate plasati corpurile "utate anterior intr(o parte Afu"ati zdravan printre faguri
 pana ce albina paraseste corpul Dati la o parte corpul golit de albine si afu"ati
ur"atorulProcedati asa cu toate corpurile stupului and a9ungeti la gratia despartitoare
veti gasi "atca si cativa trantori pe ea Puteti sa o o"orati sau daca doriti sa o pastrati,
introduceti(o in colivie

)
 olivia si gratia separatoare

Colivia
olivia prezentata in desen a dat cele "ai bune rezultate < asemanatoare coliviei 8itov=
Are di"ensiunile '0.*/.''0"">undul e liberPartea de sus e inc6isa cu o foita de tabla
sau "ai si"plu prin indoirea plasei Plasa utilizata pentru pastarea ali"entelor e foarte
 buna

 Introducerea atcii 
Pentru introducerea "atcii procedati in felul ur"ator# faceti treaba aceasta intr(o zi
linistita, intre orele '0('' di"ineata Partea de 9os a coliviei va fi astupata cu o bucatica
de fagure
;ntroduceti colivia in corpul de sus de deasupra puietului olivia trebuie sa contina
 putina "iere >i.ati(o intre doi faguri cu "iere, nu inainte de a descapaci fetele fagurilor,
in asa fel incat albinele insotitoare ale "atcii sa aiba acces la "iere prin plasa

Tinerea sub observatie a atcii 

Daca ceara de pe fundul coliviei nu a fost roasa, rezulta ca albinele nu sunt interesate de
ea sau incearca sa a9unga in interior fortand plasa
;n pri"ul caz, cu siguranta in stup "ai este o "atca eclozata sau in curs de dezvoltare
Aceasta trebuie o"orata
;n al doilea caz "atca a fost acceptata Trebuie facilitata eliberarea sa faceti o "ica
desc6izatura in fagurele care inc6ide fundul coliviei si inlaturati eventualele
obstacolepre e.e"plu albine "oarte Dar sub nici o for"a nu inlaturati tot fagurele
Acest lucru il vor face albinele si nu"ai ele vor elibera "atca incet, asa cu" cred ele de
cuviinta Puneti colivia la loc8erificati in fiecare zi si inlaturati eventualele obstacole din

)
 fata desc6izaturii pe care ati lasat(o, dar niciodata fagurele de ceara ! "ica desc6izatura
va fi suficienta
 -iciodata nu eliberati "atcaN
Dupa ce ati observat ca "atca a fost eliberata, luati colivia iar peste cateva zile verificati
daca a inceput ouatul

%arianta de roire cu doua !ailii 

Daca stupului ',* nu i s(a dat o "atca de la bun inceput, atunci cand a" folosit varianta
de roire artificiala cu una sau doua fa"ilii, este posibil ca acesta sa dea un roi secundar
sau c6iar doiAceste roiuri necesita "ulta atentieDe cele "ai ""ulte ori roiesc fara sa ne
da" sea"a si sunt pierdutitupul ',* initial este golit de albine si devine fara valoare;ata
cu" aceste roiri pot fi evitate #
'Alegeti doua fa"ilii puternice ',2,,* si /,G,7,+8edeti desenul, pri"a rubr icaDaca
initial stupii nu se afla la 2( " unul de altul, ar trebui sa(i despartiti cu frunzar pentru a
obliga albinele sa(l ocoleasca atunci cand ies din unul intr(altul
2Prima operatiune # $anga stupul ',2,,* puneti un stup ) for"at dintr(un fund si un
corp
Afu"ati lin urdinisul de la stupul ',2,,* atat cat sa cal"ati albineletilizarea fu"ului
in e.ces face ca albinele si "atca sa urce in ulti"ul corp de sus Acest lucru lungeste
 procedura de in"ultire
*Atunci cand albinele incep sa bazaie, desc6ideti stupul ',2,,* ? saltati podisorul si
 panza si afu"ati abundenturatati fata e.pusa de propolis si ceara si continuati sa
afu"ati intens si repede printre faguri
/Dupa ce albinele au coborat din corpul -r' in corpul -r 2, luati corpul -r' si puneti(l
 peste corpul -r* al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac
 -u"ai sa aveti gri9a de albine Daca observati un g6e"otoc de albine care se afla in
continuare in corpul -r' afu"ati si asteptati sa coboare in corpul nr2 este posibil ca
regina sa se afle in acel g6e" >aceti acelasi lucru si cu corpul -r2
)
 Gpe stupul ,* puneti un corp pregatit '0Apoi acoperiti cu panza, podisorul si
capaculAve" acu" un pri" roi cu o "atca batrana
7Afu"ati usor urdinisul stupului /,G,7,+ dupa care "utati(l la cel putin trei "etridaca nu
 puteti obtine distanta, deli"itatiSseparati cu frunzar
+;n locul stupului /,G,7,+ puneti un nou stup cu fund si corpul ), plus corpurile 2 si '
 puse deasupra ceva "ai devre"e si acoperiti cu panza de sac, podisorul si capacul
)A doua operatiune0 '+ #ile dupa prima  #Afu"ati usor urdinisul stupului ),2,'
Desc6ideti acest stupuratati cu dalta suprafata e.pusa a leaturilor? puneti corpurile 2 si
' pe un stand? puneti peste corpul ) un nou corp gol ''Acest corp '' inlocuieste
corpurile 2 si '
'0Afu"ati ca inainte corpul ' coborand astfel albinele in corpul 2, dupa care indepartati
corpul ' si(l acoperiti
''cuturatiScoboratiStransvazatiSafu"ati albinele din corpul 2 peste stupul '',) dupa care
indepartati corpul 2, il puneti separat si(l acoperiti
'2Peste corpul '' puneti un nou corp '2Acoperiti cu panza de sac, podisorul si
capaculAve" acu" un roi secundar cu "atca tanara
'Afu"ati usor urdinisul stupului /,G,7,+ si(i sc6i"bati locatia la cel putin trei "etri
departareAltfel va fi necesara o ecranare cu frunzar
'*Pe locul stupului /,G,7,+ puneti un nou stup cu fund, un nou corp ' si corpurile 2 si
'deasupra, puse deoparte ceva "ai devre"eAcoperiti cu panza de sac, podisorul si
capacul
'/A treia operatiune0 , de #ile dupa prima  # $uati corpurile ',2 si ' pentru a le
folosi la intarirea altor una, doua sau trei fa"ilii slabe
Pentru a face aceasta, afu"ati energic fa"iliile pri"itoare pentru a putea lucra astfel cu
elePeste stupul pe care vreti sa(l intariti puneti separatorulSgratia pentru "atci apoi cutia
' spre e.e"plu Afu"ati pana trec toate albinele 9os:idicati corpul 'Daca pe gratia
despartitoare gasiti o "atca, o"orati(o$uati gratia, lasati corpul -r'' la loc, dupa care
acoperiti Procedati la fel si cu corpurile 2,' la noile fa"ilii pe care vreti sa le intariti

(olile albinelor 

Albinele, ase"enea tuturor fiintelor vii, au bolile lor-u ne vo" pierde ti"pul cu
descrierea sau trata"entul lor8a vo" spune doar cateva lucruri, din "otive inte"eiate

 Molia cerii .$aselnita0

Prezenta "oliei cerii se recunoaste dupa larvele "ari albe si panza creata in faguri$arva
sea"ana cu vier"ele de carne iar panza cu panza de paian9en;n realitate "olia cerii nu
este o boala-u este nici "acar ina"icul albinelor$arve de "olie pot fi intalnite in toate
fa"iliile, si in cei "ai buni stupiAlbinele din acesti stupi, nu le per"it insa sa se
dezvolte
De fapt dezvoltarea are loc doar in fa"iliile slabeDar nu asta este cauza slabiciunii lor ci
doar efectul
Daca veti ur"a sfaturile "ele bune in deaproape si veti desfiinta fa"iliile slabe toa"na
sau pri"avera devre"e, nu nveti avea niciodata fa"ilii slabe, invadate de "olii

)
 larva de cocon si panza de cocon, panza si galerii sapate de
"olia cerii "olia cerii "olia cerii

 Loca
$oca este o deteriorare a puietului in toate stadiile sale de dezvoltareelulele ce contin
larve, in loc sa fie capacite dupa G zile, cu" e de regula, sunt gaurite sau necapaciteai
"ult de atat, larvele se transfor"a intr(o "asa cleioasa care adera de orice a" introduce
in celule, iesind sub for"a de ata cand e scoasa afara ;n final, puietul "ort e"ana un
"iros specific, ase"anator cleiului de oase de ta"plarie
 -u "erg pe nici un fel de trata"ent pentru loca -u cunosc valoarea unui astfel de
trata"ent! valoare insa poate avea, dar 9ocul acesta nu face "ai "ult de o lu"anare
$asati specialistii sa utilizeze trata"ente, cei ce vor sa studieze aceste aspecte unte"
total neputinciosi in fata coloniilor slabite? lasati sa distruge" fa"iliile slabe si sa le
inlocui" cu altele puternice8o" castiga astfel ti"p, bani si "iere ;n cazul acesta insa
va trebui sa distruge" albinele prin asfi.iere cu sulf sau altceva, sa arde" fagurii si
albinele apoi sa fla"ba" puternic interiorul stupului sau si "ai bine sa il afunda" in
solutie de 6ipoclorura
tupul Popular este criticat pentru ca nu aplica "etodele "oderne care ar fi viitorul
apiculturii!pinia "ea este ca toc"ai aceste "etode "oderne vor o"ora apicultura si
nu"ai tupul Popular si cosurile din paie o vor "ai salvaTin cont de ur"atoarele
aspecte
Albinele au supravietuit de secole in stupii ficsi fara suferinta $ucrurile nu vor sta la fel
si in stupii si "etodele "oderne,,&ste un lucru cert, zice Berlefec6, ca invazia locii in
1er"ania s(a suprapus perioadei in care a fost introdus stupul cu ra"e ;nainte era o
"anipulare "ini"a a stupilor, iar loca era necunoscuta sau foarte rara? dar de atunci, asa
cu" se stie, este foarte frecventaFF
Dupa acest strigat de avertizare al ger"anului, a" observat in reviste, in "anuale, la
eveni"entele apicole cu" stuparii se lupta cu loca din ce in ce "ai "ult i se vorbeste
de lupta i"potriva bolii prin crearea unei birocratii costisitoare, care va fi de fapt un
 pericol, pentru ca va cara boala de la stupinele bolnave la cele sanatoase
Hai sa nu "erge" i"potriva legilor naturii a lasa" ger"enii sa(si faca treaba, aceea de
a eli"ina ce e slab si de a ne lasa albine "ai puternice contra acestei boli
)
8ede" oa"eni puternici neafectati de tuberculoza, in ti"p ce cei slabi ofera conditii
favorabile de dezvoltare a bolii
Toti sunt e.pusi ger"enilor tuberculozei in spatiile publice, in tra"vaie, in egala "asura
u albinele nu poate fi altfel
tupul Popular si "etodele sale intareste albinele si a9uta in selectie, prin "ancarea
naturala, prin eli"inarea suprasolicitarii, protectie i"potriva locii Protectia este "ai buna
decat trata"entul
&u unul sunt convins ca "etodele "oderne, care au tendinta de a deveni intensive,
conduc spre degenerarea albinei 6iar de cand a" inceput sa forta" gainile sa oua "ai
"ult, in gospodarii au inceput sa apara tot felul de boli neconoscute pana atunci $a fel va
fi si cu stupii

 Inaicii albinelor 

Albinele au foarte "ulti ina"ici, de toate felurileAcestia sunt # proprietarul insusi, pasari
specifice, anu"ite ani"ale, anu"ite plante

 Stuparul 
&ste posibil ca stuparul sa nu(si cunoasca treaba si sa trateze albinele intr(un sens contrar
nevoilor si intereselor lor
tuparul trebuie neaparat sa posede cunostintele necesare inainte de a se apuca de
stuparit Acest "anual recitit frecvent si bine inteles va fi suficient

 Pasarile
 Anialele
 Plantele

  Recoltarea
 Nuarul de e&tractii 
Puteti e.trage "iere din stupi ori de cate ori e.ista si vreti sa faceti lucrul acesta ;ntrucat
desc6iderea deasa a stupilor este daunatoare, nu va reco"and insa sa abuzati de aceasta
 posibilitate

;ntr(o regiune oarecare, productia de "iere difera de la o luna la alta Daca ave" parte de
consu"atori care au preferinte in ceea ce priveste sorti"entul de "iere, va trebui sa ne
confor"a" lor si sa o e.trage" separat
a principiu insa, va reco"and o singura e.tractie6iar daca asta va presupune, cu
siguranta, sa aveti "ai "ulte corpuri pline de "iere la un stupi c6iar daca aceasta "iere
absoarbe din caldura necesara dezvoltarii puietului, eu inca va reco"and o singura
e.tractie Daca in acest "o"ent ave" un "otiv sa e.trage" "ierea, ave" si altele doua
sa nu o face"
A" constatat ca peste tot stuparii nu lasa suficienta "iere pentru iernare Au parte de o
recolta buna in ;ulie si ra"ane putin si pentru albinenii sunt de parere ca in cuib
ra"ane suficienta "iereAsa se inta"pla si in cazul stuparilor care nu "ai verifica ce a
ra"asDar daca gresesc C -u e ceva iesit din co"un
)
 Altii se bazeaza pe ur"arorul culesDe regula e "ai "ic decat pri"ul e se inta"pla
atunci daca va fi prea "ic C
tuparii ezita sa 6raneasca albinele cu "ierea scoasa cu gri9a$e dau za6ar Ma6arul insa
nu face parte din "eniul albinei&l constipa in loc sa invigoreze, asa cu" face "ierea-u
 poate decat sa dauneze albinelor, pentru ca iarna acestea stau sapta"ani intregi pana sa
iasa la zbor
neori, stuparii asteapta pri"avara, inainte de a le da sirop de za6arMa6arul este insa "ai
daunator pri"avara, "ai ales pentru sti"ularea ur"are, aceasta 6ranire deruteaza
instinctul albinei
;ata "otivul pentru care eu reco"and o singura e.tractie spre sfarsitul lui August sau
inceputul lui epte"brie;n felul acesta nu aveti de facut decat o separare a "ierii pentru
e.tras fata de cea pentru iernareDoua lucruri se vor produce si"ultan stiind in acelasi
ti"p si ce va ra"ane in "anaDar, veti spune, "ierea celui de(al doilea cules va fi
a"estecata cu cea a pri"ului cules, scazandu(i calitatea
Tinand cont ca al doilea cules este de regula "ai "ic va influenta prea putin calitatea
"ierii pe ansa"blu
i asta e doar parerea cu"paratorului data de piata Dpdv al sanatatii nu poate decat sa(l
inbunatateasca&fectul "edicinal al "ierii va fi "ulti"plicat de "ultitudinea de
sorti"ente de flori din care a fost culeasaalitatea "edicinala a "ierii este singurul
argu"ent cu care pute" lupta i"potriva za6arului, un for"idabil adversar
Pe de alta parte, in tupul Popular, "ierea de la ulti"ul cules este "ai putin a"estecata
ca la altfel de stupi, cu alte tipuri de "iere, din "o"ent ce fagurii sunt prea putin "iscati
din locul lor, iar corpurile "ai putin spatioase si ca albinele depun "ierea din ce in ce
"ai 9os, asa cu" le vine la inde"ana
ierea de la ulti"ul cules se va afla in punctul cel "ai de 9os, in faguri care trebuiesc
lasati pentru iernat

 Perioada
ierea ar trebui e.trasa la sfarsitul lui August sau "ai tarziu, la inceputul lui epte"brie
$a sfarsitul lui August sau inceputul lui epte"brie nu "ai e.ista cules>lorile dispar ori
te"peraturile nu "ai per"it secretia de nectarAcu" este "o"entul inspectarii rezervelor
de 6rana A reducerii lor, daca sunt prea "ari, sau a cresterii lor, daca sunt prea "ici

 Re#ervele pentru iernare

;n tupul Popular cu faguri ficsi veti avea nevoie de '2kg de "iere pentru iernare
Trei d"p de "iere, capaciti pe a"bele fete, contin 'kg de "iere n fagure de tup
Popular are Gd"p in totalunoscand aceste lucruri ne va fi usor de calculat ce ave" in
 plus si trebuie luat, si ce ave" in "inus si trebuie adaugatTreizeci si sase de d"p de
faguri cu "iere capacita, in stupul cu faguri ficsi, vor fi suficienti pentru iernare
:ezervele insuficiente vor pune viata albinelor in pericol sau ne vor obliga la 6ranire
supli"entara pri"avara! ase"enea 6ranire este intodeauna daunatoare si costisitoare
:ezerve prea "ari pentru iernare vor fi la fel de daunatoare, pentru ca albinele nu
ierneaza pe rezervele de "iere ci sub elea rezultat, cu cat este "ai "ulte "iere, cu atat
este "ai putin spatiu in care sa se incalzeasca albinelei cu cat e "ai "ulta "iere, cu atat
e "ai putin spatiu pentru ouat, pri"avara

)
 Urdinisul 
Toa"na si iarna folositi reducatorul nostru de urdinis care e si pe post de gratie pentru
soareci;n caz de furtisag, puteti c6iar sa folosit reducatorul pe spatiul "ic, care nu
 per"ite decat trecerea unei singure albine

 Procedura de e&tractie
Pentru a gestiona "ierea de e.tractie, procedati asa cu" se arata in aceasta sectiune,
neo"itand faptul ca viata albinelor depinde de nivelul resurselor lasate
;n aceasta sectiune au fost luate in considerare toate posibilele situatiiDe aceea la pri"a
vedere ea ar putea parea co"plicata! pute" reduca, dupa cu" ur"eaza #
• :etragati toate corpurile care contin nu"ai "iere
• !priti(va la corpul la care vedeti de9a puiet
• $asati acest corp si ur"atorul de sub el
• Daca "ai sunt altele in afara de aceste doua dedesubt, luati(le
• antariti din oc6i rezervele si co"pletati(le, daca aveti locele doua corpuri
ra"ase le asezati in pat cald

Coentarii 
e#erele # di"ensiunile corpurilor sunt de asa natura incat cele care contin puiet, contin
foarte putina "ierea atare in aceste corpuri nu u"blati sa le luati "iereaa ur"are o
operatiune din doua nu se "ai face-iciodata nu reduceti cantitatea de "iere ra"asa in
cele doua corpuri, eventual o co"pletati
Lada cu scule # "ai "ult decat in orice interventie, la e.tractie ave" nevoie de lada de
sculeAcolo depozitati toate bucatelele de faguri si propolis, "ai ales daca sunt naclaite
cu "iere ? in felul acesta evitati furtisagul
Mierea a&lata sub cuibul puietului  # De regula nu ar trebui sa se inta"ple sa ave"
"iere sub puietAcesta este si "otivul pentru care atunci cand puneti corpuri cu faguri
claditi sub puiet, sa descapaciti "ierea pentru a per"ite albinelor sa o care acolo unde
trebuie
orpul de 9os, este posibil sa contina "iere de la ulti"ele culesuri a nu le cautati si nici
sa nu va bateti capul cu eleAlbinele o vor consu"a sau o vor cara in corpul de sus inainte
de a incepe sa le incurce

)
  Recoltarea ierii 

 pozitia ' pozitia 2 pozitia 

'A9utorul va afu"a usor urdinisul stupului vizat si(i va "ari desc6iderea la

"a.i"tuparul va astepta ca albinele sa inceapa sa bazaie dupa care va da 9os capacul si
 podisorul
2tparul va da 9os panza de sacA9utorul va afu"a usor leaturile fagurilor <pozitia ' din
desen=
A9utorul va continua sa afu"e usor iar stuparul sa curete de propolis fata e.pusa,
leaturile si "arginile corpului
*tuparul va lua afu"atorul si va afu"a generos printre faguri pentru a deter"ina
coborarea albinelor din corpul ' in corpul 2 Daca lasati si panza de sac deasupra si
afu"ati sub ea, operatiunea va decurge si "ai repede, intrucat fu"ul nu se va "ai ridica
ci doar va cobora
/Dupa ce albinele au coborat, stuparul va desprinde corpul -r' de -r2 cu dalta si va
lua corpul -r';l poate rastura, sa(l vada "ai bineA9utorul va afu"a putin fata e.pusa a
corpului -r2 Daca stuparul va observa puiet in partea de 9os a corpului -r', va "asura
din oc6i nu"arul de d"p acupat de puietcazand aceasta su"a din *+, va obtine d"p de
"iere ;"partin rezultatul la  va obtine si cantitatea de "iere din stup& "ai bine sa
greseasca in "inusDupa ce va lua sea"a de cantitatea de "iere e.istenta, stuparul va
 pune la loc corpul, va inc6ide stupul si va trece la ur"atorul
Daca, pe de alta parte, stuparul va gasi doar "iere in corpul -r', stuparul va lua acest
corp, il va pune deoparte, il va acoperi si va trece la ur"atorul stup
Gtuparul va trata corpul -r2 ca si pe -r'daca vede doar "iere, il va ridica pune
deoparteDaca va vedea si puiet, il pune la loc < pozitia 2= si(l acopera <pozitia =, dupa ce
in prealabil ia sea"a de cata "iere e.ista
8a continua la toti stupii in acest fel8a ridica corpurile care contin doar "iere e va
opri acolo unde vede si puiet

'
  Pre$atirea pentru iernare
Daca nu aveti centrifuga ar fi bine sa i"pru"utati una, dupa care cu"parati o tava si"pla
si doua colivii dubleDupa e.tractie puneti toti fagurii in caturi, fara sa le "ai bateti in
cuie, dupa care le dati fa"iliilor peste noapte la lins, punandu(le pri"ul cat de 9osDupa
care luati toti fagurii negri pentru topitApoi rearan9ati caturi pentru anul ur"ator, nu"ai
ci faguri albi sau putin coloratiToate leaturile se bat in cuisoare, ca de obicei
A9utorul afu"a stupul prin urdinistuparul da 9os capacul si podisorul, nu si panza de
sacDupa ce bazaitul inceteaza, stuparul desprinde corpul de sus si il pune pe un stand
A9utorul afu"a corpul ra"astuparul aduna propolisul de pe fata e.pusa -u e nevoie ca
albinele sa plece din catAcu", stuparul desprinde corpul si il ridica pentru o inspectie
vizuala
Prima situatie # ( daca toti fagurii sunt trasi co"plet, stuparul noteaza de acest lucru
dupa care pune corpul pe fundul stupuluiDaca cu"va "ai sunt si alte corpuri pe fundul
stupului, trebuiesc toate luate inainte de a pune corpul inspectat pe fund, putand sa
folosi" corpurile pe post pe stand cu sipci
tuparul se intoarce acu" la pri"ul corp acoperit cu panza de sac si il pune peste cel pus
 pe fund
A doua situatie # (daca, pe de alta parte, stuparul observa ca fagurii nu sunt co"plet trasi,
va proceda diferit, in funcie de posibilitatiDaca "ai are sau nu alti faguri trasi pe care sa(
i foloseasca #
A #(daca are faguri trasi, da deoparte corpul inco"plete si pune altul tras co"plet pe
fundul stupuluiPe acest corp il va pune pe cel ridicat pri"a data, cu "iere, albine si
 puiet, dar inainte de a(l acoperi il pune pe cel tras inco"plet, pentru a per"ite albinelor sa
coboare ? dupa care il da 9os pe cel inco"plet tras
B #(daca nu are alti faguri co"plet trasi, il va pune la loc si va nota cati faguri inco"plet
trasi are corpul
Dupa ce toti stupii au fost inspectati in acest fel, stuparul va sti cati faguri co"plt trasi are
si cate corpuri co"plet ec6ipati poate rearan9a$a nevoie, fa"iliile ra"ase fara faguri vor
fi unificate intre ele pentru a crea stupi pe doua corpuri cu faguri co"plet trasi
Pentru a unifica doua fa"ilii, folosind gratia noastra despartitiare 8a o"ora una din
"atci, pe cea batrana daca stie care e sau pe cea "ai putin buna, folosind tot ti"pul fu"
intens
De cele "ulte ori, odata cu unificarea va observa si "iere in corpuriel care va veni
dedesubt este bine sa aibe fagurii descapaciti cu o furculita sau cutit
8a gasi, de ase"enea de cuviinta ca unor fa"ilii sa le co"pleteze rezervele pana la
'2g Hranitorul nostru de toa"na este potrivit pentru asa ceva
a retineti, de ase"enea, ca un stup care da o recolta foarte buna, va trebui si 6ranit
e "ai poate inta"pla, "ai rar e adevarat, ca in caturile pe care vre" sa le retrage" sa se
afle si puiet;n acest caz, vo" astepta neaparat sa eclozioneze puietul

)a$uri claditi 
Trebuie neaparat sa iernati fiecare fa"ilie pe doua corpuri co"plet trase cu faguri
Albinele vor ierna "ult "ai bine in faguri trasi decat in spatiu gol
i in special albinele au nevoie de acest spatiu pri"avara devre"e cand se declanseaza
ouatul Daca acest spatiu cu faguri trasi le va lipsi, vor roi
a efect, le lipseste spatiul intrucat "ierea adusa nu va fi suficienta pentru cladit faguri
'
 ai "ult de atat, va fi aiurea sa le dai albinelor "iere, pentru cladit faguri
De aceea veti uni cateva fa"ilii intre ele cu scopul de a le asigura cu doua corpuri cu
faguri co"plet claditi Desfiintarea fa"iliilor este econo"ica, in c iuda faptului ca nu ar
 parea asa ! fa"ilie puternica va produce "ai "ult decat doua slabe

 "es!iintarea !ailiilor 
Atunci cand co"parati doua fa"ilii inainte de unificare, veti constata ca una e "ai buna
decat alta ? "ai putina "iere, "ai putin puiet, "ai putini faguri trasi
Acu" decideti care "atca ra"ane si care va fi o"orata Procedati ca in paragraful
,, Introducerea atcilor Q
Pentru unificare, procedati in felul ur"ator# dupa o afu"are puternica, puneti doua
corpuri pe care vreti sa iernati pe un fund de stup, cel cu "ai "ulta "iere, deasupra
Deasupra acestor doua corpuri puneti pe rand corpurile fa"iliilor de care vreti sa scapati,
afu"and albinele pana coboara $uati acu" corpurile fara albine
Acoperiti stupul nou for"at cu panza de sac, podisor si capacr"atoarele zile, daca e
nevoie, descapaciti "ierea din corpul de 9os cu furculita sau cutitul si co"pletati
rezervele, daca nu sunt destule
Pentru a va a9uta ce "atca sa opriti si la care sa renuntati, alegeti pe aceea care stiti ca
 provine dintr(un roi secundar sau tertiar ? garantat este tanara

 Re#erva de 1rana
Pentru o buna iernare in tupul Popular, aveti nevoie de '2 kg de "iere
;n ti"pul e.tractiei "ierii, ne opri" acolo unde vede" pri"ii faguri cu puiet ;n acest
corp "ai sunt intre '2 ( '* kg de "iereToate fa"iliile care au aceasta cantitate de "iere,
ierneaza fara proble"e >a"iliile care nu au aceasta cantitate de "iere, sa zice" '2 kg,
vor fi 6ranite i"ediat, in una sau "ai "ulte reprize
Puteti face aceasta punand sub cele doua corpuri un corp gol in care dati, intr(un cutie,
faguri cu "iere sau "iere lic6idaDaca faceti co"pletarea cu faguri cu "iere, ar fi bine
sa(i sfara"ati si sa(i stropiti cu apa
Daca puneti "iere lic6ida, sa o preparati dupa reteta # cel putin o trei"e apa la doua
trei"i de "ierea tineti cont sa puneti cateva "ateriale plutitoare in cutie <bucati de
le"n, scandurele cu gauri, paie sau bucati de pluta=, sa nu se inece albinele
iropul de za6ar poate inlocui siropul de "iere a nu uitati in sc6i"b ca za6arul nu este
"ancarea naturala a albinelor, si ca nu va asigura o iernare la fel de buna ca "ierea
De ase"enea, pe ti"pul 6ranirilor de co"pletare, nu uitati sa reduceti urdinisul pe oc6iul
"ic, atat cat sa treaca o albina
el "ai bine ar fi totusi sa folositi 6ranitorul nostru special de toa"na :evedeti
capitolele cu ec6ipa"entul
Hranitorul nostru, prin contrast, este "ontat deasupra ulti"ului corp si nu pe fundul
stupului

 Pastrarea corpurilor cu !a$uri partial claditi8trasi'

Puteti pastra corpurile cu fagurii partial claditi si sa le folositi pri"avara pentru
e.tinderea fa"ilieiPentru a va asigura ca sunt pastrati in conditii bune, va trebui sa ardeti
 9u"atate banda de sulf sub trei corpuri suprapuse, acoperite suficient de bine cat sa nu
 per"ita evacuarea fu"ului8eti lasa aceste corpuri 2* 6 sa absoarba fu"ulDupa care nu

'
aveti altceva de facut decat sa le prote9ati i"potriva rozatoarele, atrase in "od deosebit de
ceara
;n cazul "etodei noastre, corpurile cu fagurii claditi au o "ica valoare ;n tot cazul, este
de retinut sa pastra" nu"ai fagurii noi de calitate, desc6isi la culoare
orpurile cu faguri co"plet claditi pot fi folositi fara indoiala pentru albinele salvate de
la sufocare, in siste"ul cosnitelor 8a trebui atunci sa le co"pletati doar rezervele

Po#itia hranitorului <atunci cand se pune o cutie oarecare, intr(un corp gol 9os=

E&tractia ierii 

ierea pe care a" luat(o de la albine, inca se afla in atelierul a"ena9at, in faguri si
capacita cu ceara

 Mierea in !a$uri 
>agurii cu "iere pot fi vanduti asa cu" sunt, se va tine insa cont de faptul ca transportul
este dificil, ca vanzand asa, ceara se pierde, ca tra"balarea corpurilor cu faguri e
costisitoare si ca vo" fi nevoiti sa "onta" alte startere
Acesti faguri cu "iere sa nu fie confundati cu "ierea in sectiuni, a cerei productie eu nu
o reco"and pentru ca "erge i"potriva albinelor si pentru ca nu este profitabila pentru
stupar
Daca totusi stuparul gaseste clienti pentru "ierea faguri, care este "ai putin costisitoare
decat "ierea in sectiuni, o poate pastra ca atare pentru vre"ea cand va fi vanduta

 Mierea vrac
el "ai adesea, inainte de vanzare, "ierea se separa de ceara Poarta nu"ele de "iere
lic6ida
ierea lic6ida se obtine pe trei cai # prin scurgere de la sine, cu a9utorul caldurii sau prin
centrifugare

'
 E&tractia prin scur$ere
&.tractia trebuie sa inceapa i"ediat ce corpurile au fost aduse in atelier u un cutit,
fagurii se desprind de pe leat, lasand o fasie de '0"">agurii care contin polen vor fi dati
deoparte deoarece polenul va "odifica culoarea "ieriiAse"enea si cei cu puiet, daca se
inta"pla sa da" de ei
Toate celelalte bucati de faguri vor fi zdrobite cu "ana sau taiate cu cutitul deasupra unei
site rare, sau a unei plase *.*""ierea se aduna dedesubt intr(o cratita de "etal sau
cera"ica
ierea se deterioreaza in vase din tabla galvanizata, din zinc sau cupru
Daca treaba asta se face i"ediat dupa recoltare, "ierea este calda si se scurge usor Daca
nu se poate face i"ediat, va trebui facuta intr(o ca"era incalzita
ierea obtinuta prin aceasta "etoda se c6ea"a de obicei ,,"iere scursa%%

 E&tractie cu ajutorul caldurii 

Atunci can se foloseste "etoda prin scurgere, se "ai inta"pla sa "ai ra"ana "iere prin
faguri;n cazul unei "ieri vascoase e posibil sa nu curga "ai delocAceste bucati ra"ase,
ca si cele ce contin polen, vor fi supuse caldurii solare sau din cuptorPentru o e.punere
la soare, vo" acoperi vasul cu o bucata de gea", pentru a capta caldura soarelui si a
 preveni furtisagul
uptorul se poate folosi dupa ce a" copt paine, sau se poate folosi cel din bucatarie, caz
in care vo" avea gri9a sa evita" supraincalzirea ;n a"bele cazuri se topeste si "ierea si
ceara, curgand in vas prin sita:aciti separat ceara de "iere apaceala de la fagurii
e.trasi prin centrifugare poate fi e.trasa la felierea obtinuta prin aceasta "etoda este
slaba calitativ
& "ult "ai econo"ic sa dati toate aceste bucati ra"ase, fa"iliilor in suferinta Hranitorul
nostru se preteaza la asa ceva

 E&tractia prin !orta centri!u$a

Aceasta operatiune se face cu centrifugaAre avanta9ul e.tragerii co"plete a "ierii si in
ti"p foarte scurt, "etoda nefiind laborioasa
Pana acu" aceasta "etoda se folosea doar pentru fagurii din stupii cu ra"e "obile
Aran9a"entul coliviilor noastre per"ite si e.tractia din stupii cu fagurii ficsi ai "ult,
fagurii supusi e.tractiei se descapacesc direct in colivii
;nainte de a pune fagurii in colivii, ceara ce acopera celulele se inlatura, asa cu" se arata
"ai 9os

Cutitul de descapacit 
Descapacirea se face cu un cutit special, sau cu unul co"un, de bucatarie & i"portant ca
acest cutit sa fie curat si putin cald Ar fi util sa ave" "ai "ulte pe care sa le folosi"
alternativ prin pastrarea lor intr(un vas cu apa fierbinte 8asul poate sta foarte bine pe o
 plitautitul va trebui sa fie suficient de cald cat sa treaca prin ceara fara sa o topeasca
!peratorul ar trebui sa foloseasca aceste cutite ca pe ferastrau, tragand inainte si inapoi,
fara sa apese
Dupa ce cutitul a trecut prin fagure, este folosit pentru indepartarea capacelii

'
Coentarii 
ateodata, sub taietura de cutit se gasesc celule cu polen taiatePolen se gaseste in toate
tipurile de stupi -u este otravitor, din "o"ent ce albinele il folosesc in 6rana larvelor
onsu"atorilor c6iar le place sa si"ta "iros de polen in "iereTotusi, pentru a evita
colorarea e.cesiva a "ierii, va reco"and sa nu a"estecati polenul cu "ierea, de aceea
veti taia usor si precaut, nu"ai sub capacelele de ceara

 Nevoia de caldura
Pentru ca centrifugarea sa fie rapida si eficienta, nu vo" per"ite fagurilor sa se raceasca
Altfel vor trebui depozitate intr(un loc incalzit;deal ar fi sa e.trage dupa a"iaza fagurii
scosi din stupi di"ineata
;n acest sens ne vine in a9utor si cutitul de descapacit care reinalzeste "ierea, facilitand
e.tractia

 "escapacirea !a$urilor 
' :asturnati cu fundul in sus corpul cu faguri, spri9inindu(l pe un suprtDoua caturi
suprapuse, poate
2 u scopul desprinderii fagurilor de pe pereti, treceti cu cutitul de(a lungul fiecarui
 perete
 :asturnati corpul la loc, in pozitia nor"ala
* Desprindeti fiecare capat al leaturilor de pe falt <>ig'=
/ $uati leatul cu fagure cu tot <>ig2= si puneti(l in colivia nu"arul '
G Acu" rotiti colivia nu"arul ' in asa fel atunci cand o puneti pe suportul de descapacit
sa vina cu leatul in 9os
7 Descapaciti fata e.pusa
+ Puneti colivia nu"arul 2 peste partea descapacita si rasturnati $uati colivia nu"arul '
si descapaciti cealalte fata e.pusa
) Puneti colivia  peste aceasta fata for"and un buzunat cu colivia 2 si fagurele intre ele
'0 ;ntroduceti acu" fagurele captiv cu tot cu colivii in centrifuga

A(desprinderea leatului de corp? B(ridicarea fagurelui? (stand de descapacit

'
 E&tra$erea ierii cu centri!u$a
Toti suportii centrifugii trebuiesc ocupati cu coliviiel putin doua trebuie puse, intr(o
centrifuga cu patru locuriAltfel centrifuga nu va fi ec6ilibrata si va sari in "ersoliviile
noastre trebuie puse in asa fel incat partea cu leatul sa fie spre perete <centrifuga
tangentiala ntr=, atunci cand se rotesc, ori in partea de 9os, daca di"ensiunea ne(o
i"pune-iciodata in spate <spre centru ntr=
Dupa ce centrifuga a fost incarcata cu faguri, roti" "ai intai lent, apoi accelerat ierea
se desprinde si se depune pe perete ca ploaiaApoi coliviile sun intoarse si centrifugate
iarasiPri"a data "ai lent apoi "ai repede
 -u"arul e.act de rotatii necesar il deter"inati
deter"inati prin incercari si eroriDepinde insa de
viteza de rotatie si de dia"etrul centrifugii
! distanta de ' k" parcursa in trei "inute, independent pe a"bele fete da rezultate bune
ierea se scurge pe perete si se aduna 9os ;nainte ca "ierea sa urce si sa atinga coliviile,
ingreunand "iscarea, o scurgeti in "aturator

Coentarii 
>agurii care nu sunt prea vec6i ori prea negri, pot fi salvati, fie pentru roiurile artificiale,
fie pentru fa"iliile care nu au ter"inat de cladit doua corpuri co"plet az in care
e.tragerea "ierii se va face diferit # faceti cateva rotatii pentru o golire initiala a
fagurilor;ntoarceti si procedati la fel cu cealalta fata, rotind la inceput usor apoi rapid,
dupa care intoarceti iar coliviile e.tragand rapid si restul de "iere

 Maturatorul 
Atunci cand e scoasa din centrifuga, "ierea contine bule de aer si tot felul de gaze Poate
de ase"enea sa contina resturi de polen sau cearaPentru a se curata de toate aceste
corpuri straine, "ierea se tine pentru cateva zile in "aturatoronstructia sa ar trebui sa
fie "ai "ult inalta decat largaPute" folosi c6iar si un butoi, daca nu e din ste9ar! sita
retine i"puritatile "ai "ari
a rezultat al diferitelor densitati, "aterialele straine si gazele urca la suprafata, for"and
o spu"a, ce este colectata inainte de a scurge "ierea

aturatorul

'
Daca intre ti"p nu se "ai ridica i"puritati, vo" scurge "ierea inainte de a se cristaliza
aturatorul e prevazut cu o canea sau "ai bine, cu o vana

Cristali#area
ierea, lic6idul vascos ce se e.trage din faguri, se intareste si for"eaza o "asa solida cu
cristale de diferite "ari"ie spune atunci ca "ierea este cristalizata sau granulata
Te"peratura si sorti"entul "ierii "odifica in nu"ar infinit for"a cristalizarii si "ari"ea
cristalelor
! cantitate "ica de "iere vec6e cristalizata a"estecata in cea noua poate grabi
cristalizarea

 Pastrarea ierii 
ierea este 6idroscopicaPoate absorbi pana la /0R apaPrin absorbtia apei, "ierea se
lic6efiaza:ezulta o fer"entare rapida si un gust acru neplacutPentru a indeparta acreala
si a stopa fer"entarea, "ierea trebuie topita in bain("arie
ingura "etoda de a evita ase"enea situatii este de a pastra "ierea in recipiente bine
inc6ise si la loc rece

 Recipiente pentru iere



%an#area ierii 
 -u sunt in favoarea unui profit "areDar "a astept ca stuparitul, ca si alte ocupatii, sa "a
rasplateasca onest Toata "unca "erita rasplatita
Practic, cu" sa(si evalueze stuparul "unca C
8a fi bucuros sa accepte rezultatul dintre cerere si ofertaontrar acestui principiu, uneori
cu acordul "arilor asociatii apicole, consu"atorii sunt obligati sa "anance "iere din
i"port, care nu e toata rea Astfel risca" pierderea productiei interne, care nu poate fi
 pastrata pe ter"en neli"itat
Atunci cand pretul "ierii nu este sti"ulativ, ne adresa" alesilor nostri cu ruga"intea de a
"ari ta.ele pe "ierea ce vine din i"portDaca cererea noastra este 9ustificata vo" pri"i
un raspuns afir"ativ, in special daca de"ersul nostru va fi unitar in atingerea scopului
;nainte de toate noi produce" "ai ieftin
tuparii trebuie sa inteleaga ca en(gross(sistii au dreptul la profit asa cu" au dreptul si
vanzatorii finali
tuparul poate incerca sa scurt(circuiteze acesti inter"ediari, incercand sa fie el en(gross(
sist sau vanzator final, sau a"andoua i"preuna8a culege astfel profiturile lor Dar va
trebui neparat sa nu concureze cu ei
tuparul va avea totusi nevoie de un inter"ediari, "ult ti"p de acu" incolo
 -u va putea concura cu ei fara sa lucreze i"potriva saDaca va forta inter"ediarii sa(si
vanda "ierea "ai ieftin, pretul de ac6izitie din anul ur"ator va fi "ai "icProfitul
stuparului nu va "ai e.ista
&.ista totusi un inter"ediar i"potriva caruia stuparul ar trebui sa poarte o stransa
concurenta iar acesta este vanzatorul care speculeaza si ascunde consu"ul de "iere
ti" bine ca nu e.ista un prt unifor" pentru "ierea de pe piata u" ar trebui sa o
clasifice stuparul C

'
 ;n >ranta e.ista doua sorti"ente de "iere bine clasificate # "ierea de spartceta, foarte
alba, fara vre(un gust anu"e, "iere nu"ita ,, 1atinais%%, si "iere poliflora, "ai "ult sau
"ai putin colorata, "ai "ult sau "ai putin aro"ata, nu"ita "iere ,,-arbone%%
8reau sa "entionez, nu"ai ca sa va rea"intesc, "ierea de faneata, nu"ita ,,$andes%%, si
"ierea de 6risca, nu"ita "iere ,,Brittan5%%
Acele sorti"ente de "iere de culoare rosu inc6is si gust iute
iute nu sunt sorti"ente
sorti"ente de "asa
ci doar de facut turta dulce
& nor"al ca "ierea 1atinais sa aibe pretul cel "ai "area stupari , ar trebui sa ne
clasa" "ierea "ai intai in categoria -arbone
;n vanzarea "ierii, cea "ai "are proble"a o constituie za6arul, al carui prt e "ai "ic
iar "anipularea infinit "ai usoarau" sa face" oa"enii sa aprecieze valoarea "ai
ridicata a "ierii CAratandu(le calitatile sale superioare de sanatate, co"parativ cu
za6arul
 -u"ai ca sunte" putin inar"ati sa de"onstra" "arile beneficii in sanatate ale ale "ierii
nu"ite 1atinais are cu siguranta, nu are defectul ca ar fi produsa pe cale artificiala dar
nu(l are nici "ierea -arbone a carei aro"a e "ult "ai pronuntata ierea nu"ita
1atinais provine in e.clusivitate din sparceta, o planta fura9era fara valoare terapeutica
Pe de alta parte, "ierea nu"ita -arbone este culeasa dintr(un nu"ar nedefinit de plante,
unele dintre ele cu certe
cer te calitati "edicinale
n studiu facut la niversitatea din Wisconsin, de catre profc6uette arata, ca cu cat
culoarea "ierii este "ai inc6isa cu atat este "ai bogata in substante "inerale, fier, cupru
si "anganPentru acest fapt "ierea inc6isa la culoare este benefica pentru prevenirea si
tratarea ane"iei cauzata de o proasta nutritie

)alsi!icarea ierii 
ierea se falsifica de "ulta vre"eHerodot cand ne(a a"intit de cantitatea i"ensa de
"iere produsa in $5dia <Asia ica=, a adaugat si faptul ca "are parte din ea era produsa
industrialTal"udul, de ase"enea a"inteste de falsificarea "ierii cu faina si apa
Producatorii din ziua de azi
az i nu sunt nici ei nici "ai cinstiti, si nici "ai prostiDenu"irea
de ,,"iere de albine%% nu "ai e suficienta sa ateste o "iere naturala din "o"ent ce
stuparii pot face albinele sa falsifice "ierea dand(le sirop de za6ar-u"ai precizarea
,,"iere din flori%%va satisfaceE

Stuparit de la distanta

tupul Popular si "odul sau de intretinere va per"ite sa aveti stupina la o oarecare

distanta

 Priul e&eplu
Puteti vizita stupina de doua ori pe an! data in perioada Pastelui si a doua oara in
August(epte"brie
Pri"avara efectuati revizia de pri"avara si adaugati corpuri Pe total va trebui sa fiti
generos in adaugarea de corpuri pentru a di"inua nu"arul de roiri naturale!ricu" nu le
veti evitaPierderea va fi "ini"a co"parativ cu cantitatea de "iere dobandita
;n August(epte"brie recoltati asa cu" a" descris anterior
'
 Al doilea e&eplu
8a per"iteti sa vizitati stupina doar o data pe an, in August(epte"brie
Pentru inceput recoltati "ierea, iar apoi efectuati revizia si curatati fundul, la nevoie, asa
cu" se face pri"avara, verificand planietatea asezariiAdaugati suficiente corpuri &
reco"andat in acest caz sa folositi dispozitive de fi.are ale corpurilor 

%aloarea ierii 

 Mierea6 #a1arina si #a1arul 

 Mierea si reediile
 Mierea este ai buna decat #a1arul 
 Mierea este un alient puternic
 Mierea este un e&cellent edicaent 

Ce se ai spune despre iere

 Mierea in aliente
 Nu$a cu iere
 (e#ele cu iere
 Sirop de iere
 Lic1ior indulcit cu iere
 Miere Cura1ao
999999'

Mierea in tratarea bolilor

 Raceala6 bronsita ra$useala

Ulceratii ale $urii6 a!te
4ripa
 Problee di$estive
%ieri intestinali 
Constipatia
 Insonia
 In!laarea oc1ilor 
Ulcere6 abcese
 Arsuri 
 Piele crapata6atreata
 Sapun cu iere
99999999'

'
  Miedul 
Coentariu
)erentarea
4radatia alcoolica
Teperatura
 Metoda traditionala
 Metoda industriala
 Metoda naturala

  Ceara

Dupa e.tragerea "ierii, ra"an frag"ente de faguri si descapacealaDupa transvazarea

albinelor din cosnite, si e.tragerea "ierii dease"enea ra"an faguri si bucati de ceara
e cunosc doua tipuri de ceara pentru prelucrat # ceara uscata < cire en branches= si ceara
u"eda <cirre grasse%.
Pentru a prelucra ceara in scopul utilizarii ulterioare, aceasta se triaza si se separa de
i"puritati # polen, larve, coconi si pupe, praf

Coentarii 
' ai "ulte "etode sunt utilizate pentru purificarea cerii cuprinzand topirea, fie prin
caldura solara sau din cuptor, fie cu apa fierbinteAceste trei "etode se bazeaza pe faptul
ca topirea cerii are loc la G2(G* grade elsius, si ca prin topire are loc separarea spontana
intrucat ceara este "ai usoara avand densitatea de 0,)G/ gSlitru
2 u cat te"peratura de topire e "ai aproape de G* o cu atat calitatea cerii este "ai buna
 >onta si vasele din tabla de otel dau cerii culoarea "aronieai "ult ca sigur, apa
intensifica cantitatea de fier8asele din tabla cos itorita pot fi folosite

Topirea cu ajutorul caldurii solare

 Topitoare solare de ceara se gasesc pe piatae bazeaza pe acelasi principiu ca si
sereleTopitoarele pot atinge ++o
Aceasta te"peratura e atinsa "ai repede daca sunt vopsite in negru, daca au o foaie
groasa de gea", daca "ai au si o a doua foaie de gea" peste pri"a, si prin directionarea
topitorului in per"anent catre soare
Aceasta "etoda este econo"ica si nu are dificultatile celorlalteai "ult, produsul
rezultat este e.celent Dar este indicat "ai cu sea"a descapacelii si fagurilor noi < cire en
branches%;"puritatile absorb putin ceara topitai nu stiu daca aceasta pierdere de ceara
este "ai "are decat ti"pul scutit si co"bustibilul a indoiescPersonal apreciez
topitorul solarDin pacate nu poate fi folosit decat vara

Topirea in cuptor 
Aceasta "etoda de ase"enea este econo"ica, dar de "ulte ori se inta"pla ca ceara sa se
arda capatand o culoare "aro inc6is si un "iros neplacut;n orice caz, va prezint "etoda
de topire in acest fel>agurii sunt bucatiti si pusi intr(o sita "etalica sau intr(o banala
'
strecuratoareDedesubt se pune un vas de di"ensiuni apropiate sitei sau strecuratorii cu
*(/ c" apa;"preuna se pun in cuptorul de paine, dupa ce a fost scoasa painea, sau in
cuptorul din bucatarie Dupa ce s(a topit, se lasa la racit, foarte lent, avand gri9a sa nu
agita" vasul ce contine ceara

Topirea cu apa !ierbinte

Aceasta "etoda este rapida si rezulta o ceara de calitatee preteaza la orice tip de ceara
si la orice cantitate u trei zile inainte de topit, fagurii se fara"a si se lasa in apaDupa
trei zile topitul decurge in felul ur"ator Topirea se face pe o plita de bucatarie ? vo"
avea insa gri9a ca bucati de ceara sa nu cada pe plita pentru ca este foarte infla"abila
E

Stuparit iarna

Curatatul caturilor 
;"ediat ce a" luat corpurile de la fa"iliile carora le(a" dat sa le curete de "iere, dupa
e.tractie, le vo" curata de propolis si de ceara ra"asa-oi prefera" sa taie" tot fagurele
si sa lasa" o fasie de / "" pe leat ca starter
Totusi, fagurii foarte drepti pot fi opriti
;n tot cazul, treaba aceasta trebuie facuta cat "ai devre"e deoarece ceara trebuie topita
cat "ai repede si pentru ca iarna nu poti "anipula fagurii fara sa(i strici
Pentru a prote9a fagurii opriti i"potriva gaselnitei, ii vo" gaza cu bio.id de sulf

 Pastrarea corpurilor 
orpurile se pastreaza departe de u"ezeala si rozatoare :ozatoarele sunt inebunite dupa
ceara sau c6iar dupa le"nul pe care e lipita ceara sau propolisul

 Inspectia ec1ipaentului 
;arna, stuparii pot repara ec6ipa"entul vec6i, neocupat de albine, poate face sau poate
co"anda altul nou pentru a(l pri"i la ti"p

Tipul liber
8re"ea rea si noptile lungi ofera ti"p libertuparii pot profita citind carti si reviste de
apicultura! recitire il poate face sa inteleaga ceea ce i(a scapat pri"a data si sa aprecieze
"ai bine ceea ce a considerat fara valoare
De ase"enea stuparii pot profita de ti"pul liber notand toate dificultatile inta"pinate si
observatiile facute tri"itandu(le unui editor sau unei reviste de apiculturaDaca toti ar
face asa, apicultura ar progresa "ult "ai repede

 "eplasarea stupilor 
Daca ave" nevoie sa sc6i"ba" locatia stupinei o pute" face iarna, dupa o perioada de
'0('/ zile in care albinele nu au iesit afara, fara nici o precautiune decat aceea de a nu(i
zdruncina
'
 ie nu("i place sa "ut albinele iarna! "ica lovitura poate desprinde albine sau c6iar
regina, punandu(le viata in pericol&u prefer sa le "ut in lunile calde, incepand cu
artie, procedand dupa cu" ur"eaza
Daca transportarea se va face pe o distanta de cel putin trei kilo"etri, se va asigura
inainte de toate, aerisirea pentru se inta"pla foarte des ca albinele sa se sufoce pe ti"pul
dru"uluiPentru a(l aerisi, pe ti"pul transportului, stupul se acopera cu o plasa "etalica,
fara altceva deasupra
rdinisul se va astupa seara cu o plasa de "etal, iar deplasarea se va face cat "ai rapid
 posibil, orientand stupii cu fagurii paralel cu dru"ul si fara socuri, pentru a evita
desprinderea fagurilor
Daca e vorba de o distanta "ai scurta, procedati in felul ur"ator #
;n pri"a zi, seara, "iscati stupii, 6aotic, spre stanga, spre dreapta etc fara sa(; deplasati
de pe locul in care stauA doua zi, sc6i"bati dezordinea, deplasand fiecare stup trei "etri,
repetati procedura lucrand de fiecare data seara, "odificand dezordinea si tripland
deplasarea in fiecare zi
Bineinteles, de fiecare data este i"portant sa se evite socurile
8ara, pentru "utarea pe o distanta sub trei kilo"etri, unii reco"anda tinerea stupului trei
zile intr(o pivnita intunecoasa

 Lasarea in pace a albinelor 

8eti evita zdruncinarea fa"iliei cat de putinAceasta e valabil pentru "utarea iarna, care
se poate face in artie sau Aprilie sau pentru reparatie care ar trebui sa se faca inainte
sau dupa iernare!rice deran9are face ca fa"ilia sa bazaie si sa consu"e "ai "ulta
"iereDesc6iderea stupilor iarna se va evita indiferent de "otiv auzeaza racirea si
consu"ul de "iere, pe care albinele sunt nevoite sa o transfor"e in caldura in ase"enea
conditii ;ar consu"ul de "iere este o pierdere pentru stupar;nainte de toate este
daunator prin e.tenuarea albinelor 1eneratia de vara lucreaza 2* de ore, prntru ca
 per"it conditiile e.terioare
1eneratia de iarna trebuie sa previna e.tenuarea, prin repaos total, pentru a preinta"pina
degradarea sanatatii fa"iliei Hai sa respecta" $egile -aturii 7t vidit 6eus Buod esset
bonum <1en=;ar pacea sa insoteasca albinele iarna

 Metoda noastra este econoica

Pute" acu" vedea ca tupul Popular este econo"ic prin "odul sau de lucru si prin
constructia sa, de care abia a" discutat
&ste econo"ic deoarece eli"ina fagurii artificiali, pentru ca va scuteste de o gra"ada de
ti"p si pentru ca ur"areste sanatatea albinei

 Eliinarea !oilor arti!iciale

>agurii artificiali sunt scu"pia nu "ai pune" la socoteala ti"pul pe care il ia pana ii
"ontezi

'
 tuparul trebuie sa ia la "ana fiecare ra"a si sa o insar"eze cu * sau / sar"e de
otelar"ele trebuie sa fie foarte subtiri si bineinteles si foarte bine intinse Pentru a fi.a
sar"a in fagure, stuparul trebuie sa incalzeasca un pinten si sa o preseze pana se ingroapa
in ceara, dar nu asa de tare incat sa taie foaia de ceara Atunci cand se inta"pla ca
stuparul sa taie foaia de ceara, ceea ce se inta"pla des, trebuie sa o arunce la topit, si sa o
ia de la capat cu alta Daca stuparul e preocupat si de sanatatea albinelor lui, va trebui sa(
si innoiasa cuibul albinelor in ti"p de trei ani, adica o trei"e anual & clar ca aceasta
"unca presupune considerabile c6eltuieli si consu" de ti"p pretios ;n acelasi ti"p
sunte" fortati sa reduce" pretul "ieriie ar trebui sa face" C
Pur si si"plu sa renunta" la foile artificiale
tuparii insa, insista sa spuna ca foile artificiale sunt econo"ice, garanteaza faguri drepti
si reduc nu"arul de celule de trantori
tiu bine ca atunci cand albinele construiesc faguri in e.trasezon, consu"a foarte "ulta
"iere 6iar daca le(a" asigura foi artificiale in aceasta perioada , tot ar fi neecono"ici
>oile artificiale sunt doar o infi"a contributie la constructia fagurilor si "ai "ult de atat,
sunt "odificate de albine pe parcursul sau inaintea construirii celulelor
 -u se pune proble"a daca sa folosi" sau sa nu folosi" foi artificiale ci ti"pul cand
 pute" deter"ina albinele sa construiasca? si anu"e la inceputul culesurilor
Pe perioada abundentei de nectar, albinele se epuizeasa asa de "ult incat trebuie sa si
consu"e "ult, in felul acesta nu au cu" sa nu transpire ;ar transpiratia lor este e.act
ceara pe care o folosesc la constructia fagurilor, ceara care este pierduta daca fagurii nu
sunt construiti
Albinele transpira fara sa vrea pe ti"pul "uncii e.tenuante sau sub soarele arzator din
ti"pul anului Pe de alta parte, au nevoie sa consu"e o bautura potrivita si scu"pa
a o concluzie pentru un e.peri"ent practic facut in apicultura, 1eorge de $a5ens a
scris # la aceeasi productie, ai un beneficiu supli"entar lasand albinele sa(si construiasca
singure fagurii i isi spri9ina aceasta declaratie printr(un citat din Abbe Delep6ine #
,,Dand la doua fa"ilii de aceeasi putere, la unul un corp cu foi artificiale si la celalalt un
corp cu faguri proaspat e.trasi la centrifuga, care il va u"ple pri"a C Din start se observa
ca cel de al doile va fi in avanta9 fata de pri"ul, albinele avand nu"ai de u"plut celulele
cu "iere si de capacit &.peri"entele pe care le(a" facut cu foarte "are atentie "i(au dat
rezultate contrare%%
Din foi artificiale, rareori sunt obtinuti faguri rezistenti >oaia de ceara introdusa in stup,
este supusa la doua te"peraturi diferite, "ai calda sus si "ai rece 9os, si asta inainte de a
fi cladita si intarita de albine Pe de alta parte, fagurii construiti de albine sunt e.tinsi
nu"ai confor" necesitatilor lor si co"plet acoperiti de claditoare, asigurandu(li(se
aceeasi te"peratura ai "ult, albinele nu(si e.tind fagurii pana nu le asigura grosi"ea
necesara >agurii fiind in acest fel "ai robusti si "ai apti sa suporte variatiile de
te"peratura, daca va fi nevoie >oile de ceara, e adevarat, pun in ordine stupul, obligand
albinele sa cladeasca pe directia ra"elor
 -oi a" obtinut aceleasi rezultate, c6iar "ai econo"ic, aplicand un si"plu starter de /""
din ceara naturala pe leaturi
>oile artificiale nu(si 9ustifica intrebuintarea nici in tinerea sub control a celulelor de
trantori atca <cate una in fiecare stup= este i"perec6eata doar o data in viata pentru

'
  *(/ ani -atura nu poate prevedea "ii de trantori anual doar pentru i"perec6ere (ar
 parea ca trantorii "ai au si un alt rol in cadrul fa"iliei ;n copilarie nu a" auzit niciodata
sa li se spuna "asculi sau trantori Tatal "eu, ca si vecinii, le spuneau closti
&u sunt de parere ca rolul trantorilor este sa tina de cald puietului cat ti"p albinele sunt
 plecate la cules 8ad dovada in ur"atoarele aspecte
Albinele nu se opresc sa creasca trantori, i"ediat ce "atca virgina a fost i"perec6eata !
fac nu"ai cand culesul inceteaza si nu se "ai 9ustifica sa(i "ai 6raneasca
Trantorii parasesc stupul doar sa se i"perec6eze cu "atca, nu"ai pe vre"e calduroasa si
c6iar la "iezul zilei, cand puietul nu "ai are nevoie sa fie incalzit
A" observat "ereu ca cele "ai productive fa"ilii au avut si o "ulti"e de trantori
Din acest "otiv nu sunt de parere ca ar trebui sa reduce" nu"arul de trantori ;n orice
caz, foile artificiale nu reduc nu"arul de trantori Albinele gasesc o "odalitate sa asigure
"atca cu celulele necesare $e fac pe la colturile ra"elor? la nevoie largesc celulele de
albine si le fac de trantori i fac asta c6iar in "i9locul foii i sunt si situatii cand "atca
depune oua de albine in celule de trantori

 Sipli!icarea revi#iei de priavara

artile de specialitate reco"anda desc6iderea stupilor pri"avara din cateva "otive #
(sa constati prezenta "atcii
(sa apreciezi rezerva de "iere
(sa cureti ra"ele
(sa incepi innoirea cuibului
Prezenta "atcii poate fi stabilita si fara sa desc6izi stupulu siguranta e.ista "atca in
stupul in care albinele cara polen, daca intra si ies nor"al si constiincios si daca nu arata
ca si cu" ar fi pierdut o co"oara(regina lor
:ezervele vor fi cu siguranta disponibile daca au fost asigurate corespunzator in toa"na
;n stupul "odern insa, lucrurile aceste nu se pot face fara sa se curete si ra"ele Pentru
aceasta, ra"ele sunt luate una cate una, le"nul razuit de propolis peste tot Daca nu faci
asta in fiecare an devine i"posibil sa le "ai scoti fara sa le strici sau fara sa stalcesti o
"ulti"e de albine
>agurii trebuie reinoiti la  ani, cel "ult * ai tarziu de aceasta perioada, ca"asile
abandonate in celule nu "ai per"it o dezvoltare nor"ala a albinelor Albinele devin
atrofiate si nu sunt bune de ni"ic, e.tre" de dispuse sa contacteze orice boala ar
a"eninta fa"ilia De cele "ai "ulte ori pe ti"pul sezonului ra"ele vec6i nu pot fi scoase
din cuib si date la "argine Prezenta "ierii sau a puietului va i"piedica sa faceti asta,
 puietul trebuind sa fie langa cuib, iar "ierea langa puiet u" asta se inta"pla des,
 pri"avara ra"ele vec6i sunt inlocuite fara sa se "ai dea de o parte sau alta a cuibului &
o co"plicatie in plus in ti"pul reviziei de pri"avara
&.ista de ase"enea, pericolul strivirii "atcii intre ra"ele ridicate si peretii stupului !ri,
la fel, dupa ce ra"a ridicata pe care era "atca, este pusa din nou in stup, albinele
 bucuroase ca o repri"esc dupa scurta absenta, o incon9oara co"plet, bazaind si aproape
sufocand(o
 Trei sferturi dintre pierderile de "atci se datoreaza interventiilor in stup
;n orice caz, curatatul si inlocuirea ra"elor vec6i trebuie sa se faca pri"avara, in zona
noastra <vorbim de ranta si de zona unde isi avea stupina abatele arre  ntr= in aprilie,
deoarece in aceasta perioada este "ai putin puiet ;n aprilie insa, te"peratura nu este asa

'
 de ridicata, si "ai "ult, interventia in sine ne ia "ult ti"p i e posibil sa nu ave" parte
de "ulte zile insorute, undeva intre
intre '' di" si 2 dupa a"iaza pentru a trece prin /0 de
stupi
A" proiectat tupul Popular pentru evitarea desc6iderii lui pri"avara, punand corpurile
unul peste altul, supli"entand spatiul de 9os si recoltand de sus Toate corpurile ne vin la
"ana o data la  sau * ani Profita" de asta, curatindu(le si scotand fagurii in atelier,
iarna, cand ave" ti"p pentru asa ceva
Pri"avara tot ce trebuie sa face" este sa curata" fundul, fara sa desc6ide" stupul si fara
sa ne face" gri9i de te"peratura de afara sau de strivirea "atcii Aceasta operatiune se
 poate face la orice te"peratura si la orice ora a zilei

 Sipli!icarea e&tinderii
e&tinderii cuibului 
Pe cat de bine le "erge la albine iarna si pri"avara in stupii "ici, pe atat de "ult au
nevoie de o "ulti"e de corpuri, vara
Ave" pe de o parte ose"nificativa racire a puietului si stoparea e.tinderii ouatului daca
e.tinderea se face prea devre"ePe de alta parte, daca largirea se face prea tarziu albinele
intra in frigurile roitului si ni"ic nu le va "ai opri :oirea este pierdere ;n tot cazul
recolta va fi "ai "icaTe6nologia indicata in ase"enea situatii este # se pune "agazinul
 pe corp in "o"entul in care puietul se e.tinde pe tot corpul, a.ceptand ra"ele "arginase
iar dupa u"plerea partiala cu "iere se adauga ur"atorul "agazin !ricul acest sfat nu
evita nici racirea puietului
puietului in cuib prin adaugarea "agazinului nici "unca pe care o
depune stuparul8a fi nevoie sa desc6ideti de cateva ori stupii si sa controlati ra"ele,
tinand cont ca nu toate fa"iliile se afla la acelasi nivel de dezvoltare in stupina
Aceeasi vigilenta trebuie "anifestata si la adaugarea celui de(al doilea "agazin;ata
"otive de racire repetata a cuibului lucru ce deran9eaza si suprasolicita albinele si
stuparul
Abatele 8oirnot si De $a5ens au vrut sa rectifice aceste greseli
Abatele 8oirnot a adoptat o ra"a "ai ingusta pentru "agazin, nu"ai '00"" ? cuibul nu
e atat de racit la adaugarea unui "agazin asa "icDar ra"an o "ulti"e de inspectii de
facut pentru a decide cand sa pui "agazinul De $a5ens s(a lipsit de "agazin si a "arit
nu"arul de ra"e in cuib pana la '+ in loc de )Teoretic, albinele vor ocupa e.act spatiul
de care au nevoie ;n stupul $a5ens, puietul nu este racit brusc, ci pierde putin din
siguranta Proble"a e doar putin a"eliorata
Pe de alta parte, "unca stuparului se "aresteAlbinele isi plaseaza o parte din "iere
deasupra puietului si o parte langa puiet u" stupul $a5ens nu are "agazine "ierea
ra"ane pe "argini De fel albinele nu traverseaza "ierea ca sa caute noi spatii pentru
 puiet sau "iere Prefera sa roiasca ;n stupul la5ens, albinele
albinele se incred in ra"ele u"plute
cu "iere si dau sa roiasca din lipsa de spatiu c6iar cu ra"ele goale langa eletuparul
evident ca poate re"edia aceasta situatieDaca ridica sau "uta ra"ele cu "iere din cuib
si introduce altele goale, albinele nu roiesc ?cel putin nu din lipsa de spatiu, dar in atare
situatie proble"a e "ai rea, si ar fi fost "ai si"plu daca deplasarea s(ar fi facut pe
verticala Atat pentru albine cat si pentru stupar
$a tupul Popular pute" realiza supli"entarea corpurilor de 9os, si asta foarte devre"e,
eventual doar o data cu "ai "ulte corpuri, functie de starea de dezvoltare a fa"iliei
&vita" roirea din lipsa de spatiu -u ne te"e" nici de racirea puietului si nici de
deran9area albinelor ? evita" o "ulti"e de incurcaturi

'
 De regula face" aceasta supli"entare cu corpuri in Aprilie, in vacanta de Paste, daca asa
ne convine, si lasa" albinele in pace sa(si faca treaba, revenind in August pentru
recoltare, tot in vacanta ;n plus, aceasta largire de 9os este reala si ofera spatiu disponibil
la discretie albinelor ;n tupul Popular, ca de altfel in toti stupii, nectarul se depune
 pri"a data pe ra"ele de langa urdinis, pentru a castiga
castiga ti"p, iar seara o cara aproape sau
langa puiet Principala cauza a roitului, lipsa de spatiu este astfel cu adevarat di"inuata
 prin "etoda noastra
n argu"ent i"portant ca "ierea e.trasa din stupii nostri ar fi de o "ai slaba calitate ar
fi ca "ierea se e.trage din fagurii in care s(a crescut puiet si ca ar contine tot ti"pul
 polen -u"ai ca in tupul Popular,
Popular, polenul dispare odata cu puietul :a"ane doar o
cantitate "ica, atat cat in toti stupii sau c6iar in "agazine, unde nu se creste puiet
at priveste fagurii in care s(a crescut puiet, acestia sc6i"ba culoarea si gustul "ierii
nu"ai in "asura in care sunt negre si pline de paraziti iar "ierea da sa fer"enteze Daca
"etoda noastra va fi ur"ata, ase"enea faguri nu vor aparea >agurii vor avea o culoare
usor "aronie < culoarea alunei de copac=
;n alti stupi "ierea e depozitata "ai intai in ra"ele din cuib unde s(a crescut de
nenu"arate ori puieti nu e neobisnuit ca acesti faguri sa fie negri dispusi sa "odifice
culoarea si gustul, si asta deoarece fiind dificil de reinnoit cuibul, stuparii renunta sa(i
"ai inlocuiasca
n alt argu"ent i"potriva tupului Popular ar fi ca "ierea de diferite sorti"ente este
a"estecata
A" atins acest subiect si a" "ai spus ca doar "ierea poliflora este cu adevarat sanatoasa
si "erita reco"andata ;n realitate "ierea este a"estecata toc"ai la e.tractie ;n stup ea
este depozitata una sub alta, in straturi, incepand de sus in 9os, proportional cu
intensitatea culesurilor de peste an Daca stuparul e interesat sa vina in preinta"pinarea
clientului, ni"eni nu(l i"piedica sa scoata nu"ai un corp sau doar cateva ra"e din cand
in cand
 -u e de negli9at sa lua" a"inte
a"inte ca "ierea "ai inc6isa la culoare, recoltata
recoltata de regula la
sfarsitul sezonului, este c6iar deasupra puietului si va fi pri"a consu"ata pe ti"pul
iernarii

 Sipli!icarea recoltarii 
recoltarii 
;n stupul nostru, ca si in celelalte, interventia trebuie sa se faca folosind fu"ul Tot corpul
de sus poate fi luat sau doar cateva ra"e
 -u"ai in ceea ce priveste asigurarea rezervei de iarna este o diferenta intre
intre "etoda
noastra si celelalte, dar in avanta9ul nostru
;n ceilalti stupi este absolut necesar sa ridici ra"ele cand cuibul este blocat sau cand nu
au "iere destula Daca e prea "ulta "iere, dezvoltarea puietului pri"avara va fi oprita
din lipsa de spatiu, iar iernarea nu va fi reusita
Albinele se pozitioneaza tot ti"pul sub "iere u cat este "ai "ulta "iere, cu atat "ai
"ult trebuie sa incalzeasca un spatiu pe care nu(l folosesc
Daca nu au destula "iere, trebuie sa le(o asigura" cu"va, de preferat punand ra"e,
deoarece in ase"enea stupi 6ranirea este greoaie si "ai putin rationala ca la tupul
Popular :ezultatul# ti"p pierdut, puiet racit, albine suparateu "etoda noastra nu e
nevoie sa se ridice surplusul de "iere si asta pentru ca surplusul e "ini" Trebuie lasati
G d"p de faguri plini cu "iere ;n stupul Popular cu faguri ficsi, pe un corp e.ista *+

'
d"p de faguriDiferenta de '2 d"p este parte ocupata de puiet, in asa fel incat "ai ra"an
(G d"p de faguri cu "iere, ceea ce reprezinta '(2 kg de "iere Acest surplus poate fi
lasat fara nici o proble"a
Pe de alta parte, daca rezerva de 6rana este insuficienta, inca pute" evita interventia in
cuib, folosind 6ranitorul nostru special
spe cial de toa"naunca este si"plificataititorii vor
intelege, dupa ce reflecteaza, de ce a" acordat asa de "are atentie di"ensiunii catului
Pentru a respecta instinctul albinei, sunte" fortati sa "ari" stupul in volu" si inalti"e,
dar pentru a nu co"plica "unca stuparului, l(a" pastrat in li"ite rezonabile ;ar aceasta
cale fericita de "i9loc a" gasit(o dupa nenu"arate incercari si erori

 Sipli!icarea trans!erului
trans!erului de albine
etoda noastra difera de celelalte "etode intr(un singur punct# distrugerea puietului
Puietul nu e necesar pe ti"pul "arelui cules deoarece va ecloza oricu" prea tarziuai
"ult de atat, albinele vor avea ti"p suficient dupa cules sa creasca un nou puiet e vreau
sa spun este ca, puietul va fi crescut c6iar din pri"a zi in care cel vec6i a fost distrus
Puietul este c6iar dezavanta9os, in perioada culesului tinand "ii de albine in stup, in ti"p
ce ar fi putut iesi la zborAcesta este si "otivul pentru care unii stupari incearca sa
opreasca sau sa reduca dezvoltarea puietului pe ti"pul "arelui cules, c6iar cu riscul
destabilizarii fa"iliei
Principalii factori de care se tine cont in dezvoltarea fa"iliei sunt asigurarea 6ranei si a
adapostului&ste i"portant sa se eli"ine obstacolele care stau in atingerea acestor
factori;ar puietul
puietul este cel "ai i"portant
i"portant
Puietul, da, este esential, dar deoca"data are o i"portanta secundara, iar albinele, sunte"
siguri, nu vor uita sa creasca altul, i"ediat in cules sau dupa aceea, netinand cont de
cantitatea de "iere sau faguri e.istenti

 Sipli!icarea roitului
roitului arti!icial 
etoda "ea de roire artificiala difera de a celorlalti in doua puncte&vita necazurile
stuparului in ceea ce priveste cautarea "atcii si "utatul ra"elorAceasta "unca este
intodeauna dificila si periculoasa Dificila deoarece, pentru fiecare stupar, "atca e acul in
carul cu fanPericuloasa deoarece prin "anipularea ra"elor poate fi o"orata "atca;n
"atca;n
orice caz sunt o"orate albine, lucru ce irita toata fa"ilia ;n acest caz, ca de fapt "ereu,
"a preocup sa econo"isesc ti"pul, caldura si "ierea din stup, si sa a" respect pentru
iritarea albinelor
A" observat ca si un incepator poate fi la fel de rapid ca si un stupar e.peri"entat-u
trebuie sa fii e.pert in cautatul "atcii

Celule ai ari 

A" spus de9a ca albinele trecand prin faza de cocon la adult, lasa in ur"a lor ca"asile
care, treptat, reduc di"ensiunea interna a celuleiAceste albine care eclozeaza, sunt sigur
si "ai "ici, atrofiate, "ai putin apte de "unca? cu alte cuvinte pri"ele dispuse sa
contracteze boala si sa produca epide"ii speciei loretodele folosite in tupul Popular,
 per"it reinoirea tuturor fagurilor cel putin o data la  ani Prin aceasta "etoda nu ave"
celule "ici8olu"ul si greutatea albinelor au si o alta se"nificatie $e a9uta sa aduca "ai
'
"ult polen vizitand "ai "ulte floriunt plante spre e.e"plu, din ga"a 1ura $eului care
au floarea inaccesibila "ultor insecte Bondarii, datorita greutatii lor reusesc sa desc6ida
aceste flori $a fel pot face si albinele "ai "ari incarcate cu "ai "ult polen 1reutatea
lor supli"entara le a9uta in acest caz

 Mai putine interventii in stup

De fiecare data cand desc6ide" un stup, c6iar in zilele caniculare, raci" interiorul, iar
aceasta racire este cu atat "ai "are cu cat de "are este interventia sau diferenta de
te"peraturaAceasta racire, care irita albinele si le face "ai irascibile, le obliga sa(si
regleze interiorul cat "ai rapid cu putinta:ezultatul este evident# o pierdere de "iere
 pentru stupar, o risipa neprevazuta de natura, o epuizare inutila a albinelorunt convins
ca inspectiile repetate in interiorul atupului ane"iaza albinele, le conduc spre degenerare
si le predispun la boli, care oricu" e.ista, dar care sunt "ult "ai frecvente de cand s(au
introdus stupii cu ra"e "obile si te6nologiile lor
i este foarte clar ca "etoda noastra evita o "ulti"e de interventii in interiorul stupului

 Stuparitul cu rae este di!icil 

Abatele olin scria# ;ntretinerea unui stup cu ra"e "obile, pe baza dovezilor celor ce o
 practica, cere o inteligenta superioara, o adanca cunoastere a albinei, o "are de.teritate si
vreau sa "ai adaug, o gra"ada de rabdare Toti stuparii au o inteligenta deosebita, perfect
de acord in acest punct, dar au ei toti rabdarea unui bou si eleganta unei pisiciC
Berclepsc6 "erge si "ai deparet spunand ca printre /0 de stupari cu greu gasesti unul
care sa aibe toate calitatile necesare ad"inistrarii unui stup cu ra"e
unt intru totul de acord cu  Ha"el, cand spune # pe aproape toti producatorii de "iere
care asigura cererea, care folosesc un stuparit econo"ic si logic si la un prt scazut, ii
inscrie" in scolala apiculturii cu faguri ficsi ? pe a"atorii care vor sa se infor"eze, sa se
delecteze, sa se a"uze, ii inscrie" in scoala apiculturii cu ra"e

 Rae obile nu e&ista in stuparit 

:a"ele din stupii siste"atici sunt "obile cand pleaca din atelierul de ta"plarie
;n scurt ti"p se depune "aterial lipicios intre ra"e si intre ra"e si peretiAlbinele depun
 propolis din ce in ce "ai "ult -u pierd prile9ul sa subliniez ca curatarea "aterialului e
"ai facila intr(un stup cu faguri ficsi decat intr(un stup cu ra"e "obile>agurii din ceara
nu rezista unei la"e de cutitPropolisul se opune "ai "ult asa ca uneori la"a nu poate
trece nici printre doua bucati de le"n
(a discutat ca in tupul Popular cu faguri ficsi s(ar for"eaza punti de ceara intre
corpurile suprapuse, albinele avand tendinta sa e.tinda fagurele de sus pana il leaga de
cel de 9os
;n tupul Palteau, de care vo" vorbi, aceste punti, intr(adevar se for"eaza ;n acest caz,
 pentru a putea separa corpurile, se petrece intre ele o sar"a de otel u siguranta ca prin
aceasta procedura pute" strivi "atca <"are inconvenient= sau o"ora cateva albine <care
le irita pe toate celelalte=, scurge "ierea, ca atare, furtisag
 -u"ai ca noi nu ave" aceasta proble"a in tupul Popular cu faguri ficsiDaca, asa cu"
reco"anda", leaturile se pozitioneaza corect pe acelasi plan vertical, daca stupul e

'
 perfect orizontal, albinele nu pot uni fagurii de sus cu cei de 9osa sa construiasca
fagurele albinele se pozitioneaza dedesubt, sub fagureand intre fagurele de sus leatul de
 9os ra"an * "", ele trebuie sa se opreascaPatru "ili"etri reprezinta de fapt grosi"ea
corpului lor
;n "od cert albinele ar fi in stare sa u"ple golul cu propolis;n acest caz aderenta dintre
 propolis si fagurele de ceara nu va fi la fel de "are ca intre propolis si le"n, asa cu" se
inta"pla intre ra"e si peretii stupului
ai "ult de atat, la tupul Popular albinele nu au niciodata ti"p sa propolizeze spatiul
 pentru ca fiecare corp este recoltat, golit si curatat la fiecare doi(trei ani
ai "ult, asa cu" reco"anda", la fiecare desc6idere a stupului, cu dalta apicola se va
trece peste felele e.puse ale leaturilor si "arginile corpurilor Pe fata e.pusa a leaturilor
niciodata nu este depus foarte "ult propolis, sau nu atat de "ult incat sa faca 9onctiunea
cu fagurii de sus
& adevarat ca reco"anda" o curatare eficienta a fetei e.puse pentru a putea aseza corpul
ur"ator prin glisare pe orizontala Pentru ca asezarea prin glisare e de departe "ult "ai
 buna decat asezarea pe verticala

 Esecul stuparitului odern

tupii siste"atici cu ra"e "obile sunt la inde"ana stuparilor de /0 de ani! carte
desc6isa, se zice, sau cel putin o carte ce poate fi desc6isa cand ai c6ef 8iata albinei fara
secrete? nu ne opreste ni"ic sa o a9uta", sa o instrui" cu" sa(si faca treabaAltfel,
avanta9e "ari in practicarea apiculturii
ulte co"panii au inceput sa furnizeze acesti stupi i"preuna cu nu"eroasele lor
accesorii i in fiecare an stuparii sunt ofertati cu noi "odele, spunand, "ult "ai
 productive, "ai noi, facuti de prelucratori in le"n profesionisti ;i cunosc foarte bine
ulte reviste au publicat carnati de articole pentru al a9uta pe stupar sa deosebeasca
adevarul de "inciuna
Dar in cinci zeci de ani de practicare a apiculturii in "arile stupine si observatii printre
nu"erosii contactati, a" fost in "asura sa constat ca nici o "etoda noua de stuparit nu e
in stare sa se sustina fara cresterea "anifestarii bolilor in stupine si ca "ierea e dificil de
vandut <in vre"uri nor"ale, bineinteles=

 Stupinele de tip odern nu au !ost in stare sa se sustina

;nca "ai cunosc "ulte stupine de diferite di"ensiuni unde cosnitele, de diferite for"e,
e.ista de cateva generatiiunosc si profitul unora dintre ele;ar acesta depaseste pe cel al
celor "ai bune ra"uri in industrie
Pe de alta parte, pot sa afir" ca nu e.ista "ari stupine sustenabileProprietarii au fost
nevoiti sa renunte la ele pentru ca un i(au 6ranit!ri si(au e.tins afacerea cu tot felul de
alte preocupari, fie ele de dulciuri, "ied, vopsele pe baza de ceara,ceruri de
lustruit,ec6ipa"ent apicol etc az in care stupina a devenit de divertis"ent
 -u"ai oa"enii cu ti"p disponibil si trai asigurat sunt in stare sa sustina acesti stupi
"oderni, printre ei dascali <profesori=, preoti si tot felul de birocrati <bugetari=i toate
acestea pentru ca acesti stupari din cauza propriilor interese au gasit de cuviinta sa
opreasca birocratii sa "ai practice apicultura

'
 Incidenta bolilor a crescut in stupinele oderne
i "ie "i(ar placea, sincer, ca stupul sa fie o carte, dar a" convingerea ca aceasta trebuie
sa ra"ana aproape "ereu inc6isaAlbinelor le place ti6naAstfel incat desc6iderea
stupilor este i"potriva albinelorAcest lucru le obliga la o per"anenta uzura pentru
reincalzirea cuibului u alte cuvinte, asa cu" arat in carte, "etodele "oderne
suprasolicita in per"anenta albineleuprasolicitarea conduce la slabire iar slabirea le
 predispune la contactarea a tot felul de boliAlbinele patesc acelasi lucru ca si oa"enii
:eginele crescute, artificial bineinteles, sunt de ase"enea o cauza a eseculuiAtinge" si
acest subiect in aceasta carte
Bolilor se dezvolta accelerat in stupinele "oderne, "ai "ult decat toate loca a"ericana,
ingrozitoarea loca!a"enii apeleaza in zadar pentru vizite distincti veterinari, pentru
re"edii renu"iti far"acisti, pentru sustinere diversi apicultorii asta din cauza ca
focarul trebuie eli"inat Haideti sa inceta" sa "ai "erge" contra instinctului albinelor
Haideti sa inceta" sa le tot ignora" nevoileHaideti sa obtine" albine sanatoase in
cosnite si "ai presus de orice, 6aideti sa nu le "ai 6rani" cu za6ar
criitorul aillas a conda"nat tupul Popular pentru ca i"piedica, intr(un fel, aproape
toate aplicatiile "oderne, care sunt viitorul apiculturii
&u insa nu ezit sa subliniez ca toc"ai "etodele "oderne vor conduce stuparitul spre
 pieire si nu"ai stiubeele si tupul Popular il vor "ai salva

 Mierea e di!icil de vandut 

ierea este singurul indulcitor sanatos?asta e un lucru cert-u"ai ca za6arul e asa usor
de "anevrat incat e preferat de ignoranti sau de gospodine lenese i e si intr(atat de
ieftin incat sa fie preferat de saraci, tineri si batrani
e ar trebui facutC a produci "ierea ieftin incat sa o vinzi la pretul za6arului si cu profit
rezonabil;n felul acesta "ierea isi va reface clientela printre oa"enii intelepti din toata
lu"ea
Poate fi atins acest obiectivC Da, eu cred ca se poateDar in conditiile in care stuparitul se
va practica in stupi "ai putin scu"pi si avand la baza te6nologii "ai econo"ice in ceea
ce priveste ti"pul stuparului si cu "ai "are respect pentru nevoile albinelor

 Stupul Popular nu repre#inta o revolutie in stuparit 

Dupa pri"a editie a acestei carti, oa"enii "i(au spus ca tupul Popular reprezinta o
inovatie, o adevarata revolutie in stuparit
 -u, nu e
Pentru a construi tupul Popular, "(a" inspirat de la cosurile din paie in care albinele au
trait de secole (a" inspirat de ase"eni si de la cel "ai natural stup, cu siguranta cel
"ai vec6i, anu"e scorbura de copac A" studiat de ase"enea tupul Dadant si oponentii
sai# tupul agot, 8oirnot si $a5ens

'
 Stupul Piraidal 
;ata cateva e.trase dintr(o carte din Biblioteca -ationalaC )tupul iramidal, o metoda
 simpla si naturala pentru o continua e#tindere a familiei de albine si obtinerea, functie
de familie, in fiecare toamna a cate unui cos de ceara si miere, fara contaminare, fara
 puiet si cateva roiuri pe deasupra<  Decouedic, Presedintele antonului
aure,Departa"entul d%;lle(e(8ilaine,Paris '+'=
,,Pri"a data despre constructia tupului Pira"idal
;n conditii de salbaticie, albinele cladesc de sus in 9os, niciodata de 9os in sus, atat cat le
 per"ite spatiul ocupat
ladind in 9os, isi lasa "unca inceputa pentru "ai tarziu, sa continue atunci cand "atca,
creind suficienti descendenti, va avea nevoie de un nou spatiu de ouat, sub protectia
intregii fa"ilii;n anul ur"ator nu gasesti puiet sau albine in partea de sus a
fagurilorunt plini cu "iere
Acesta e siste"ul de lucru in salbaticie, si nu e dificil de aplicat aceasta arta de distribuire
facand si utilizand trei corpuri la fiecare revenire a pri"averii, unele peste altele in stil
 pira"idal el de sus, liber de albine si puiet, plin cu "iere, in fiecare an este la dispozitia
stuparului
&ste suficient sa adaugi cate un corp in fiecare pri"avara dedesubt, pentru ca albinele vor
ocupa acest spatiu peste an, u"pland cel de sus cu "iere
Pri"avara vo" avea trei corpuri unul peste altul, iar toa"na il vo" lua pe cel de sus
;ar acest lucru va continua "ereu in fiecare pri"avara, cand vo" adauga de fiecare data
un corp sub cele doua lasate peste toa"na si iarna si il vo" lua pe cel de sus, toa"naFF
tupul Pira"idal este de ), '0 sau '' toli in dia"etru si 27, 0 sau  toli inalti"e, adica
2)7"" in dia"etru si +)'"" inalti"e utila interioara, ca" 20,/ litri pe fiecare corp

 Stupul Palteau
! alta lucrare a fost publicata la etz de 3osep6 olignon, in '7/G, sub titlul  :oua
constructie de stupi din lemn, incluzand si metode de administrare ale albinelor,
inventata de 1.alteau, rimul secretar al *iroului Deneral de 2provizionare din 1etz.
;ata principalele puncte co"une cu care se apropie de tupul Popular#
n stup este co"pus din cateva corpuri suprapuse, patrate in sectiune, intersc6i"babile si
de aceleasi di"ensiuni
Autorul scrie la pagina /#,,Pot, de ase"enea, sa a9ustez di"ensiunea stupului la "ari"ea
roiului? un corp sau doua, "ai "ulte sau "ai putine, pentru a for"a stupul ales, o casa
foarte potrivita pentru fa"ilia ce ur"eaza sa o locuiasca&l scrie#Acest lucru evita nevoia
de stupi de "ari"i diferite pentru roiuri de "ari"i diferiten stup este# un  piedE pied,
du roiOpiciorO2*,+""E in patrat si trei pouncesU pounceOinc6O27,0G)""E inalti"e,
incluzand un fund cu o grosi"e ce ar trebui sa fie de trei lignesUlignesOlinieO2,2/G""E
>iecare fund de corp, care se pune de fapt peste fiecare corp, are o desc6idere patrata de
7,/ inc6, si este prevazut cu "ai "ulte gauri prin care albinele pot co"unica dintr(un
corp in altul fara sa faca ocolisuri
Albinele isi fi.eaza fagurii de acest tavan asa cu" o fac de leaturil ce par sa fi fost
introduse de Della :occaDesc6iderea patrata din "i9oc per"ite albinelor sa(si continue
fagurele din "i9loc, fara spatiu si "atcii sa coboare dintr(un corp in altulPentru a putea
'
 separa corpurile, autorul foloseste o sar"a de otel, ca si cu" ai taia o bucata de
 branza>iecare corp ,,are propriul urdinisAtunci cand se suprapun "ai "ulte corpuri este
lasat un singur urdinis, cel din corpul de 9os%%Acu" nu "ai e nici o proble"a legata de
acest detaliu i"portant intrucat urdinisul e decupat direct in soclu
Tot ansa"blul se aseaza pe o ,,dusu"ea%% din scandura, inclusiv fundul fiecarui corp,
for"and un fund dubluTe6nologia de lucru difera prin acest aran9a"ent iar 6ranirea se
face pe 9os, pentru a nu raci puietul:ecoltarea se face de susAutorul afu"a albinele pe
sus pentru a le face sa coboare in corpul de "ai 9os$a pagina 2 el scrie#$e oblig sa
coboare in corpul de 9os pentru a("i da libertatea sa lucrez in pace;n felul acesta "a
asigur ca recoltez cea "ai buna "iere care se afla in partea de sus, si sa le(o las pe cea
"ediocra, suficienta sa ierneze-u("i fac proble"e cu "anipularea puietului, intrucat
acesta se afla intodeauna in corpul din "i9loc si in cel de 9os
Ave" parte aici, dragi cititori, de un stup practic si logic-u e perfect dar defectele sale
sunt "ini"e&"inentii stupari ca de $a5ens, Abbe 8oirnot si Abbe agot trebuiau doar
sa le di"inueze sau sa le eli"ineDaca acesti "aestri ar fi perfectionat acest vec6i stup
frantuzesc in loc sa se lupte cu tupul Dadant, ar fi fost ca si cu" eu as fi gasit tupul
Popular, de9a in for"a lui actualaAs fi salvat 20 de ani de cercetare si c6eltuiala
Daca, pana la ur"a, tupul Popular se detaseaza de cel al lui de $a5ens si 8oirnot, nu e
"ai putin adevarat ca are aceleasi principii ca stupii Decouedic si Palteau
De $a5ens a gandit ca "etodele "oderne cer prea "ult ti"p si c6eltuiala din partea
stuparuluiAbatele 8oirnot si agot, din contra, sau gandit la instinctele si nevoile
albineiPropriile noaste studii ne(au condus catre aceleasi concluzii
De $a5ens, Abatele 8oirnot si Abatele agot, trebuie sa fi stiut de stupii Decouedic si
PalteauAcesti stupi nu erau asa de uitati in vre"urile lor ca in ale "ele-u ca nu au
crezut, ar fi trebuit sa(si bata capul cu el
>ascinati de neindoielnicul avanta9 al centrifugii si crezand ca e facuta doar pentru ra"e,
nu au facut altceva decat sa(si piarda ti"pul facand stupi cu ra"e-u au avut ti"p sa(si
recunoasca greseala si sa porneasca la un nou inceput
8enind dupa ei, a" profitat de suscesele si esecurile lor& ca si cu" as fi ur"at o alta
cale pentru a atinge acelasi scopi cred ca l(a" atins
De $a5ens, Abatele 8oirnot si Abatele agot au dreptul nestirbit de a pri"i recunostinta
stuparilor,si in special a "eaPrin publicarea acestei carti, a" continuat "unca lor
8oi fi eu auzitC u siguranta nu
Anatole >rance scria# Daca incerci sa(ti inveti profesorul, reusesti doar sa(l u"ilersti si
sa(l superiAnatole >rance avea dreptate sa generalizeze
unt si oa"eni "ai "ult inteligenti decat "andri a adresez lor
;n orice caz, a" satisfactia de a fi in stare sa spun, la sfarsitul zilelor "ele, ca a" "uncit
 pentru intoarcerea catre pa"ant Pentru ca sunt un fiu al pa"antului si discipolul "arelui
ull5
Poetul care a spus# ,,a apuci batranetea insea"na a trai "ai "ult decat unii prietenia
apuci batranetea insea"na sa traiesti "ai "ult decat copacul pe care l(ai sadita apuci
 batranetea insea"na sa apuci sa(si i"plinesti a"agirileDa, cu cat "ai "ult cu atat "ai
 pacatDar, sa apuci batranetea insea"na si sa te bucuri de e.perientaa apuci batranetea
insea"na si, de "ulte ori, sa(ti atingi scopurile pe care le ur"aresti de "ult ti"pa apuci
 batranetea insea"na si, uneori, sa reusesti a fi de folos "ulta vre"eDulce batraneteN%%

'
 Apicultura intensiva
;n stuparit, ca "ai in toate do"eniile de activitate, e loc de catarat pentru "ilioaneu
regret spun cititorilor "ei ca acest catarat este un catarat spre nereusita
A" fost candva tanarredea" ca pot creste "atci cu succes -u"ai ca a" constatat ca
in loc de unele bune, a" crescut "ediocre sau c6iar proaste A" abandonat aceasta
 practica pentru ca a" vrut sa fiu onest cu "ine insu"iA" practicat "etoda fa"iliilor
unificate cu cat co"un < 5apucine dF2ngers=&.traordinar de costisitoare, efort enor",
fa"ilii orfane nenu"arate, rezultate indoielnice, in tot cazul, "ai "ereu nesatisfacatoare
A" abandonat "etoda care oricu" nu a "ai fost practicata de "ulta vre"e
 -ici "etodele de apicultura "oderne nu "a atrag# 6raniri de sti"ulare, gratie
despartitoare pentru "atci, incalzirea stupului, siste"ele cu doua "atci, etcetc

 Suprasolicitarile slabesc septelul'

A" vazut cercetari concrete in fer"ele de pui, spre e.e"plu Au fost obtinute speci"ene
cu inalta productivitatePe de alta parte ave" infir"itati, slaba rezistenta la boli,
"ortalitate greu de anticipat Pe ansa"blu, rezultatele de supraproductie sunt di"inuate
de aceste aspecte iar fondul genetic distrus Dupa cu" vad eu, si noi proceda" la fel in
apicultura De9a "anifestarea locii a"ericane este notabila >a"iliile slabite nu se "ai
 pot lupta cu boala care vine peste ele unosc fer"e de pasari ouatoare Productia este
"inunata din noie"brie pana in februarie ;n "artie ouatul inceteaza iar pasarile "or,
daca nu sunt sacrificate pentru consu" Pentru a repopula 6alele se apeleaza la alti
furnizori
;ata de ce sunt convins ca stuparitul "odern va "igra catre succesul obtinut de stiubee si
upul Popular, singurele care pastreaza nealterat fondul genetic
>recventele variatii de te"peratura racesc stupii suprasolicitand albinele sa(si refaca
"icrocli"atul>recventa desc6idere a stupilor "areste suprasolicitarea fa"iliilor cu atat
"ai "ult ;n fine, cresterea arificiala a "atcilor, practicata in apicultura intensiva, da
"atci "ediocre sau inferioare calitativDin nou nu sunt "otive benefice pentru fondul
genetic
a rezultat, oa"enii vor lucra nu"ai cu albine slabite, lucratoare ane"ice, incapabile sa
reziste bolilor si "ai ales $ocii a"ericane

 Apicultura intensiva creste riscul pro!itului 

copul practicarii apiculturii intensive este de a obtine un nu"ar cat "ai "are de albine
inaintea inceperii culesului&ste "odul cel "ai li"pede de a obtine productii "ari
;nceputul culesului insa nu poate fi anticipat cu e.actitate cu o luna inainte Poti avea
 parte de + zile reci sau calduroase care te arunca cu doua sapta"ani "ai devre"e sau "ai
tarziu cu culesulDin acest "otiv stuparii sunt bine pregatiti "ult "ai devre"e sau "ult
"ai tarziu? ce risipa de efort daca sunt gata prea tarziu sau ce i"povarator daca sunt gata
 prea devre"e, fiind obligati sa le sustine" cu 6raniri artificiale

 Practicarea apiculturii intensive este periculoasa

uprapunerea fa"iliilor una peste alta este cea "ai periculoasa dintre toatePri"avara
ave" dese scaderi de te"peratura>a"iliile aflate 9os au cel "ai "ult de suferit prin
racirea puietului cu toate consecintele sale

'
 Practicarea apiculturii intensive este !oarte costisitoare'
$a aceste "etode intensive se preteaza de regula stupii foarte scu"pi ;n tot cazul ave"
nevoie de "ateriale au.iliare care sunt si ele foarte scu"pe Toate acestea necesita
investitii "ari care reduc sever profitul real
!ri, sa "anipulezi stupii de asa "aniera intensiva, trebuie sa fii 6a"al de piata sau sa ai
a9utoare cu brate puternice -u este de uitat propolisul care lipicios, co"plita toate
lucrarileAceasta co"plicatie "areste efortul

 Practicarea apiculturii intensive ia o $raada de tip'

Toate "etodele intensive necesita o su"edenie de "unci &galizarea stupilor ea insasi
cere un efort asa de "are incat stuparului ii va fi i"posibil sa "ai faca si altceva-u e
cazul pentru cei "ai "ulti stupariDe regula stuparitul este pentru ei o a doua "unca
&ste de luat in calcul ca practicarea apiculturii intensive irita albinele, desele desc6ideri
ale stupilor lasand ur"e adanci in sanul fa"iliilor, prin racirea puietului si supararile de
rigoare
>ara sa("i fie frica de critici pot afir"a ca ad"inistrarea a patru fa"ilii in siste" intensiv
ec6ivaleaza cu "unca intreaga pentru o stupina in siste"ul tupului PopularDe la o
ase"enea stupina veti dobandi "ai "ulta "iere si cu "ai putina bataie de cap, in special
daca veti utiliza "etoda de Pionierat, o "etoda ce nu presupune nici o suprasolicitare
 pentru albine&a eli"ina te"porar punctul "ort al fa"iliei <cresterea puietului= si le
directioneaza catre cules

 Stuparitul in pastoral 
tuparitul in pastoral constituie o buna "odalitate de "arire a productieiPrin practicarea
lui albinele au posibilitati succesive de cules# rapita, sparceta, salca", tei, 6risca, flora
salbatica etcetc
ingura proble"a este sincronizarea transportului cu infloritul plantelor;ar tupul
Popular este perfect pentru a face asta tupii sunt plasati pe platfor"a pe doua randuri
cu urdinisele spre e.terior& posibila prevederea unui coridor intre randuri,caz in care
lati"ea totala a platfor"ei va trebui sa fie de ',G"Personal cred ca ar fi bine ca stupii sa
fie prevazuti din start cu corpuri, coridorul nefiind necesar, lati"ea totala ra"anand la
'" Pe lungi"e nu este necesar un spatiu "ai "are de G00"" pentru fiecare stup&ste de
dorit ca ici(colo sa fie gauri in dusu"ea pentru scurgerea apei >undul se prinde direct de
dusu"eaua platfor"ei cu doua cuie sau doua 6olsuruburi e este i"portant este ca intre
fund si corp si intre corpuri sa e.iste siste"e de blocare
;n functie de perioada din zi cand este efectuata stra"utarea, utilizati urdinisul cu gauri
sau podisorul din plasa !data a9unsi la destinatie folositi acoperisul nostru intr(o
apa,care per"ite scurgerea apei spre spate Dupa ter"inarea culesului va deplasati cu
 platfor"a pentru e.tractie, acolo unde aveti a"ena9at

 Aprecierea cantitatii de iere

A" descris de9a cu" poate fi apreciata cantitatea de "iere prin cantitatea de d"p de
"iere capacitanii stupari gasesc aceasta "etoda greoaieA" prevazut un cantar tripod

'
 pentru ei&l cuprinde un tripod, o platfor"a de sustinere a stupului, un cantar cu arc si un
levier

Cu sa !olosesti tripodul 

Dati 9os capacul si cutia podisor
Ave" de a face cu un stup ce contine doua corpuri cu faguri trasinul este cu "iere si
celalalt cu puiet ;deea este sa afla" cata "iere e.ista < neavand poza tripodului pot
doar sa spun ca stupul ramane suspendat intr-un carlig ce are la randul lui un cantar cu
arc de greutate adecvata, dupa care urmeaza aprecierile= n stupar ce detine "ai "ulti
stupi standardizati de acest fel, va cantari cat are "ai "ulti stupi goi si va face o "edie a
greutatii in le"nDupa care, scadeti din greutatea totala + g pentru faguri co"plet trasi
in doua corpuri si 2 g pentru albine plus puiet e va ur"ari sa ra"ana o cantitate de '2
g "iere pentru iernat ;n caz de lipsa, ceea ce lipseste va fi co"pletat cu sirop
Hranitorul special descris "ai sus e e.celent pentru asa ceva iropul de za6ar va fi depus
 pri"ul de 9os in sus astfel ca va fi si pri"ul care se va consu"a peste iarna

  Conclu#ii+

 Stupul Popular este un stup lo$ic

&cono"ic ca for"a, econo"ic ca "etoda de lucru, tupul Popular este cu adevarat un
stup logic
;arna, g6e"ul de albine are for"a de para cu codita in 9os16e"ul isi per"ite sa se "iste
in continuu Albinele din centru urca si consu"a foarte putina "iere ;ncalzite prin acest
consu", coboara spre periferie si isi incalzesc surorile ai tarziu urca spre rezerve si fac
acest lucru atata ti"p cat dureaza iarna
i este i"portant ca acest stup e suficient de inalt incat sa per"ita a"plasarea rezervelor
langa g6e", dar nu atat de larg incat sa oblige albinele sa se "ute lateral dupa "ancare
;ntr(o situatie ca aceasta, niciodata "arginile nu vor fi la fel de calde ca partea de sus
>ata de ra"ele lungi si inguste, tupul Popular are o evidenta superioritate, pentru ca are
doi faguri suprapusi, cu o lati"e de 00"" si inalti"e totala de *20""
;arna albinele nu agreaza u"iditatea ;n stup insa este u"iditate din abundenta tot
ti"pul&a vine din e.terior odata cu nectarul si este produsa prin evaporarea acestuia si
respiratia albinelor ;ntr(un stup larg, aerul u"ed coboara de pe g6e", care este o sursa
de caldura, dupa care in contact cu peretii si ra"ele e.terioare cuibului, se transfor"a in
"ucegai in detri"entul sanatatii albinelor ;ntr(un stup ingust, cu" e tupul Popular,
aceasta u"ezeala nu poate trece prin g6e"
 -efiind frig nu este nici condens"iditatea ra"ane deasupra cuibului si urca prin panza
de sac ce acopera ra"ele, in podisor, care e plin cu "aterial absorbant Acest flu. de
circulatie este controlat de albine prin adaugarea sau di"inuarea propolisului de pe panza
de sac
Din nou acest argu"ent se prezinta i"potriva podisorului din le"n sau panza i"bibata cu
ulei, si din nou i"potriva unui stup larg cu" e Dadant De aici superioritatea unui invelis
"ic din panza
;n sezoane bune, albinele "entin suficienta caldura pentru incalzirea puietului <oua si
'