Albinele nu constituit inca'dinAntichitate un obiect

inepuizabil de cercetare pentm mturali*, de cugetdsi

pen- filozofi pi de inspirape p n h u poefi. Cele mai re-
numite nume sint legate de istoria lor.
Dar, dacG colmia de aIbine constituie modelul cel
rnai popular a1 societcltii anirnale, uiata sa rrimine plind'
de mistere pentru profarti, ccici ea este de o tnare com-
plexitate.
Material biologic ideal pentsu cmcetEitori, albinele
sint si o stirs&de profit p e n m om,pxin produsele pe care
i le procurci: mierea, ceara, polenul, lrjp#+orul de rnatcu,
propolisul+ veninul.
,. De asemenea albinele asigurti zir mod eficace fi po-
lenizarea unui mare numcir de plartte cultivate.
Pornind de la aceste aspecte ale suhiectului, pre-
zent'a lucrare a fost impcirfitci in patru pGsfi:
-Albinele
-Albinsle ~i plantele
-Apicultura .
- Produsele stupuEui
Ltscrarea se udreseaz&unui public larg: elevil~r $co-
lilor agn'cole, studenplor, apicultorilor ~ i la, un mod ge-
neral, tutumr celor ctirora u i a p &inslor le pare intere-
santG.
Dar ea se adresenzn' in special celor din lumen api-
colci care i$i asumti responsabilitd fi in productia apico fti
+ iau ne3gie de o informare condemuta 9 a*trnai
care
cornpletci.
 Lucrarea origina1;i Dance& a apgmt sub tjtlul
,,Le.c crbeibles ~t leur 61e7;rrge" in editura OPTDA. 1985.

Hedartor responsabil : Anca V a s i i e s a ~

4 JNTRODUCERE

dat albina ca obiect de cercetare fundarnentali sau aplicati. Din cerce-

rile acestor echipe au reiesit cunostinte noi ale d r o r bilant ar f i foarte
greu de fSlcut, Intr-atit de diversificate sint. SB rnentiongrn, toturji, ca
exemplu, descoperkea f emmanilor rnztcii.
Apicultura a cunoscut in aceastg epocA perioade de stagnare ~i
de prosperitate, q i fn general a fost constrPns5 sg se adapteze la candi-
tiile noi ale agriculturii. Nu a putut s5 se eschiveze dc la necesit2Gle
dc produme. A trebuit sEi ias3 din traditiile milenarc ~i sB ofere la era
actual& in ciuda diversitAtii sale o imagine foarte diferit5 de cea bucoIic5
?i pitoreascg pe care publicul i-o atribuie in general.

Pentru a descrie aprcunura francezi dispunem de c'lteva cifre care

nu au, poate, precizia r , dar of1 ee general5 despre impor-
t a n h productiei noastre
In Frant,a sfnt a~ iv 1.201 stupi ; acest nurnsr e s t ~
relativ stabil. Dintre cel aproximativ 1 u u . u ~r ~-- r - -
nrnnrretari de stupi, nu
sint mai muIt de 1.000 d e apiculbri profes i o n i ~ t i sau selniprofesio-
nigti. Este adevgrat cZ ei singuri poset39 o treirne din ~ e p t c l .Unele ex-
ploatgri depgqesc 2.000 de stupi.
Foarte eterogen5, profesiunea cuprlnae aecl prc,fesionisti gi ar:na-
tori in acela~itimp. Aee~tiadin urrn3, foarte nurnero~i,apartin unor mc!dii
foarte diferite $i sint in genera1 reprezentanQi unei apicultu r*i cle ti mP
liber petrecut in mod util si plgcut.
DacH Iu5m in considerare apicultura mondialg s intern siurprin~i s5
afl5rn c5 ea este practica6 de 4-5 milioane de per2ioane ca,re exploa-
tea25 40-50 rnilioane de colonii de albine si produc 600-70.. ..0 mii tone
d e miere pe ac. Aceste cifre nu $in cont dc apicultura pn'ilor in curs
de dezvoltare, puvn cunoscut5, dar categoric cu posibilifit,i foarte mari.
Productia francez5 de miere cste de aproximativ 12.1300 tone pe an,
cantitate insuficients pentru nevaiIe noastre de consum. Imaortgm 4.000-
5.000 tone, ceea ce nu ne impiedicg s5 exportsrn 1.0( O tone 4din
calit5til.e solicitate de vecinii n o ~ t r europeni.
i

Cu mai mult de doi stupi pe lrm2 Franta SP situ eaz5 priintre tgrile
cu o apiculturg mediu dezvoltat5. Europa central5 pivactic8, :in general,
(3 explo:atare mai intensivii, putind atinge ~ a p t estupi pe km2, ceea cr
t2onstitui.c, f i r 5 indoials o limit8 maxim& date fiind rcsursele melifere
1dispnnibile.
*--urn
Ar o sut5 de ani Franta avca cam de dau5 ori mai multi stupi
dccit la ora actual8. Stupul f5cea pe atunci park integrantg din orice
ferrn5. Avantajul acestei situatii era asigurarea polcniz5rii plantelor
cntomofiIe din cultura mare, ceea ce En prezent i ~ use rnai intimplz.
Intr-adevbr, pol enizat*ca a devenit un factor limitant a1 productiei de
fructe si legume, rlc nleaginoase +i de leguminoasc fm-ajere. fn aceste
conditii, cresterca albinelor ajungc s5 constituie un serviciu auxiriar a1
agriculturii . De aceea. este esential ca apicultura sA-@ reg5seasc5 locul
3e care i1 ocupa odatci, in rnentalitatea agricultorilor, ccea ce presupune
o inf ormatie obiectivli si tompletd asupra rolului insectelor polcniza-
tnare. Dealtfcl si apicultosii trcbuie s5 dobindeasd cunostinte care sS
le permit5 sX far5 fag1 arestnr prohleme. S5 sper5m cii aceastii lucrare
va raspunde accstui dublrr obiccti

avcn lacul i c ~ r - ocn~iclopedieagricol5. AdicS n u este nici t r a t a t de api-

rultut-5, nici manual cle biologic a albinelor. Am Fnrerc2t s i i fac o sir-
tcz? a cunustintelor artualr: i n directiile care nou5 ni se par cclc mni im-
p o r t a n t ~; a.;n se ~lcplicridivizarea lucrsrii in patru p5i-ti sensibil egalc.
Crestercn albinelor presupune un m i ~ i m u mr2e cunostinte clcsprc
biojcgia lor. Este deci Pcccsar d c a trcce in revistri toate marile Eunctiuni
fiziolngice si d c a ilustra abundcnt un text relativ c o ~ c i s Prima
, parte cstc
dcci consacrat; atit nlbinei ca individ, cit si coloniei care este, dc asemc-
m a , in i'c.1~1sriu, o indiviclunlitatc.
A doua partc trateaz5 raporturilc dintrc pIant; si albjn2, acrcntul
fiinrl p u pe ~ pol~nizare,f2rb a neglija in a~elasitimp, flora rneliferg. Am
incercat sa punem in evidectd toat5 complexitatea r~latiilordintre lumcn
vegetal5 si cea a insectcFor, fSr5 a avea Ins2 prctentia dc a scric a lurrare
de cce-ctolcgic a albinelor, pe care nu o vor neglija planurile de viitor.
Tn n trein parte am vrut s i prczentirn o apicultur; f2rZ obisnuitul
context de refete ~i ,,miiestriih, c5ri acest tip de informatit este usor dc
g5sit in lucrtisi dr specialitate. Am prcfcrat s5 ne conc~ntrgrneforturilr
pentru a desprinde o logic5 c? practicifnr apicole $i pentru a o prezcntn
cititorului 12 un nivel dcstul d c general pentm ca ~1 s5-si poati adapta
stilul d e munci in stupini la conditiile ecoIogicc date.
A patra parte acordii un spatiu relativ mare mierii, datoriti faptu-
lui c i documentatia referitoare la acest aliment este, in general , incom-
plet5. Exist5 tendinta de a o prezenta ca rernediu, in tinnp cc ez1 este En
crimul rind un produs alirnentar de inaltg caIitate, care plc3upclceteh-
r."nmx.r.l

kologii blicdc. Unii cititori Tor regreta dcsigur fntinderca rnai redus9 a
capi tolclor consacrate a1tor produse ale stupului. Ne-am limitat cu bun2
gtiintfi la esentialul cunostintelor stabilite pe baze 5tiintifice gi care dealt-
f el justificri pc deplin in teresul nutritioni7tilor $i a1 m'edicilor pentru res-
pectivele produse. Intentia coastrd a fost deci s5 intocmim un hblou,
cam sc:~cmaticfZr5 indoial5, d x ccit mai obicctiv posibil, a ceea ce, oricc
persoan: care studiazi agricultura, sau biologfa, orice apicultor prrcum
si orice a{lricultor intcresat de procluctii suplirnentare ar trebui, s5 cu-
no asc5 des,pre cresterea albinelor gi produselc lor. Aceste materii sint in
gelncral
-.- - ignorate dc programele de inv8f;imirt agricol s i in special d e
.
invatamintul superior. Este dup5 umila noastril p.ircrc o Iacung, pentru
c2 ngricultura rnai diversificat;, mai prmductiv2, rnai rentabil;, a c5rci
dezvoltare se prornoveazi, nu va putea csista f5rG ,a integra apicultura cn
factor de productie si de echi1ib1-u biologic. Albina si apicuftusa joac5 u n
roI important in ecologic, in protectia naturii In arnenajarea echilibratd a
difcritelor regiuni ale t8rii. Trebuie r a accst rol sB fie cunoscut yi apreciat
la justa lui valoare d e cci care am datoria d e a lua decizii.
 ALBINELE fN EUME4 INSECTELOR

lcsectele constituie u n grup zoologic imens pe care naturalistii il

apreciaz5 la mai mult dc un milon d e specii, din care in jur dc opt sute
de mii sink descrfse, inventariate, clasificate $1 conservatc: in cnlrctii,
ca rtceea a Museului national [It. istorie natural2 din Paris.
Este deci. de depart^ grupul zoolngic cel mai nurneros, atita timp
cit ntlrnjrtll total de spcrii anirnale vii, cunosct~tepin5 acurn, de la pro-
tozoare pin5 la rnamiferc este evaluat la un milion. Nu ~ s t eins5 un grup
d e ordin superior, ca Tncrengitura. Insectele alc2tuiesc mult mai modest
numai o clas5, ceea cc inscamna cS reprczints in arborele gencalogic
a! animalelor o rarnur5 secundarg. Sint vecine, in increngghira ?rtro-
podelor, cu crustaccii, rniriapodele qi arahnidele. Se paate deci afirma
rA este vorba de un ansamblu foarte omogen, ca si cind natura s pus
la punct tm prototip, pe carp apni 1-a reprndus Pn sute de e i i de cxem-
pIarr rnodific:nd de fiecare dald numai citcva detalii, pzstrind cu grij3
acelasi plan general.

Carncterele generale ale insectelor /

Schema generala de organizare a insectelor este aceea pe wrc o

g k i m la toate artropodele, anirnde caracterizatc prin tegurnente chiti-
noase, corp alcituit din segmente articulate (de unde si nurnele de
,trtropode), dezvoltarea comportind nipfrliri, ochi compu~i,inirn5 m us-
;!ole si mmuulatur5 striati.
?ar
--* , PC ling5 aceste caracteristici, foartc generale, gkim la Insrclc
(-itpus par trrularil5ti obligatorii care le rlisting d e vecin,ii lor (I ~ii
S;II I arahnidelr. Ele au corpul cbornpusdin trei pi* :
- r-3pul
: format din sasc san ~ a p t scgmente
e sudate ;
- toracele format din trei segmente .

dornenul format din unsprezecf

lus, au trei perechi de picioare, LC IP distLllGL1~ 1 2In pthi-
. psienjeni (care au patru), doul perechi du aripi (de cclcx
ma 1 - c d c : ~cie
 8 ALBINELE

mai multe ari), o singur5 percche dc antene, iar dezvoltat'ea lor comport5
metarnorioze.
Cu exceptia mediului marin unde sint foartc putine la numir, insec-
t ~ l ese Pntilnesc in toate mediile terestre, acvatice si a ~ r i e n Alimentatia
~.
lc este foartc variatz, iar piesele lor bucalc prezint5 far5 #re$ a adaptare
riguroas; la respectivele regirnuri alimentare. GIandele salivare sint binc
r lemoltate si pot prezenb specializgri (secretie d e r n g t a s ~ ,cFc ex~rnplu).
Enzimele digestire sint corespunzitoare alirnentatie lor-.
La insectc excretia s~
Eacc prin organe special^
numite tuburile lui Rlalpigbi,
al cgror nurndr este variabil
de 1a un gmp la altul si care
joacz roIul 1-inichilor de la
vertebrate.
Sistcmul nervos cu-
Schema unei ins, prinde o p a r k ccntml5, ere-
icrul si un lant nervos
ventral divizat in segment segmentclor corpului. Or-
ganelc dc simt sint foartc b,lLc u,b;oltate ~i pot prezenta o inaEtb specia-
lizare.
h u un zirculatc)I- care c : inirna con trac tild s i un vas ;
aorta. fn in
.
cavitatii gener; incle sirz t sczld:~ t eintr-un li-
,. ..
chid numit nemonmfg. Oxigenul aln aer esw aaus la 3esutut.i p ~ i n t r rtn
7 . 1 . 1
.
sist~rnrespirator constituit din saci aerieni ~i de trahcc care sc ramifirh
la extrern.
Reproductia prezint5 variante numeroase, dar dc regul5 sexele sint
separate si exist5 un dimorfism sexual impor-tant adic5 ayperl u l estc-
rior a1 masculilor difer5 de a1 femelelar. Fecundar ea este interng. Feno-
mencle de parttnogenezz slnt frecvente, mai ales la hime noptere s i he-
miptere, fenomen descoperit inca din secolul al. XVIIT-lea. Desi exist5
numeroase cazuri de uiuiparitate, de exemplu, PUI ,cctcle sint, in
general, ovipare.

Clasif iearea TnsecteEor

Xnmultirea exagerat; a speciilor la insecte, atrage dup: sine ine-

vitabil, o clasificare foarte cornplex5, carp esie cleaItfel in permancnt5
schimbare. Cu toate acestea, Ia nivclul marilor diviziuni sistematicr se
poate ajunge la o crasificare care nu se rnai schimba muH. Clasa i n ~ e r -
tclor erte PrnpSrtitZ in douisprczece supraordine divizate in ordine, aces-

.
tea la rfndul lor In fan~ilii,apoi in subfamilii, In genuri $, Sn final, in
pecii
Ordinele constituit de fapt mariie unitae sistematice cu care se
Sucrcaza curent. Elc pot f i foarte ornogenc astfel inclt notiunea de d i p
sera sau lepidoptcri este oproape instictiv inteleasli de necunoscitor

L-
care o traduce prin cuvintul rnusc2 sau fluture.
A L B I N F L E IN CUlCfEA INSECTELOR 9

Caracterele de care se Vne cont pentru a clasifica inscctelc sfnt

cele ale pieselor bucale, ale aripilor si ale segmentatiei, dar si a unor
organc foarte specializate cum d n t piesele genitale.

Itolul insectelor in natc. ..

Mai este cazul si amintim c15 insecl:ele joat ianeta noastsii
un roE considerabil ? Estc adevgrat, de- c t . 1 ~rrlai rnulte ori, vrnul le intiInegte
1- -*

chadu~rnanice trebuie distrusi pentl-u cB ii pagutresc rect~ltele(gindacii

LIP Colorado, I5cus tple), ii transmit boli parazit: Ire (tint arii), il atac5
direct ( p u ~ i c i ,pS-duchi) sau ii distrug proviziili2 (furnici, gZrg5rite).
Dar acest aspect negativ - sc spunea altsdat: ca omul nu m8nincG
dccit ceca ce ii las5 insectele - ar trebui sB fie mult atenuat d a d
Iugm in consirlerare aspectele pozitive ale actiunii insectelor. In-
sectele din sol contrihuie la p5strarea iertilit5Gi ; insectele pr5d3toare
sau parazite distrug alte insecte pe care noi le considerhm driungtoare ;
insectele polenizatoare fecui~deaziiflarile a numeroasc plantc care fGr5
ele nu ar wutea s5 se reprodud. h sfirsit. si ccea ce este ca titlu csen-
ire, estc cZ ele rnZtase. e carc
voie.

optcrelc

,,,, rnclliic,, ,
,
,, se rrrai nurncStc Si domestic2 apartine crdi-
nului himenoptcrclor, la rindul lui o subdiviziune a superordinului hi-
rnenoptcroidelor. Himenopterelc: constituie un ordin foarte bogat In specii.
Se cunosc in prezent circa o suE1 de mii de specii. dar specialisiii gindesc
c5 e: t multe, C%ci inventarierc
~ l rnai -egiuni
ale este drpartc dc a f i tcrmin
I

Caracterele generale ale himenopterela

- metamorfoze complete ;
- metatorace sudat la primul segment nbdr rare, rcdus la
* -
jnrngtatea superioarri, este separnt de a1 doilea seffrnent a bdorninal
printr-o gituitur5 rnai mult sau mai putin acfcntuat a ;
- nervatia aripii delirniteazg in aripa anterioari max
zPce celule Snchisc ;
- tuburile lui Malpighi, numeroase (de la zcce la o sr:
S i n t de o mare important5 ~i a l k caracteristici, mai putin I e:
- doua perechi de aripi membranoase cuplate pri ? (ba-
muli) ;
....'I
 - piese bucale pentru lins $i mcstccnt ;
- diinorfism semnl evident ;
- creier bine dezvoltat ;
- fcnomcne frecvente dc partenogenez3.
Lucru evident, ordinul himcnopterclor inr: actic., toc?le in-
sectele sociale - cu excvptia terrnitelor, care sint lzopte;=e. Crhi!i;7t~lcu-
prinde dealtfel fwrte rni~lteinsecte cart. parmitea22 sau atac5 d t e in-
secte $i care prczintri o nemaipomcnitZ complcxitatc a cornportamentului
dc prgdarc, dc poni2 snu d~ cuibgrire. Sistcmul lor nervos si crmnclc dr
simt s i ~ dt e in mo lit. Ele ronsti tu-ie, print le, ~ r u l
din pupur. mai evo

>c oistirl:: nvintre hi~nr.nnptr,l-calrr c ananmrl? ptndunculat aouB ma],:

gtupc, a c5ror Siologie r ~ t ei n n r t ~difer.il2, r l c u i ~ a t e kse raract~rizeazri
prin faplt~lr,i iemrlrle att ac, in timp cc frnvlelc terrbrantclor au un
ovip~zitov. Trt.clhrantele drlt to at^ parazil -. Sr poatr [!a cxernplu
ichneumnnidc!e. Acul~atelr*au ~ a p t esuprha-familii dintt-e c a r r cele mai
importan tc sint F o ~ r n i c o i d ~ (furnicile)
a IJespnidea (viespile) si Apcjdaa
(albinele). Dcri toate liimenopterele sociale se num hr.5 printre aruleate ;
intr-adevAr fie ci3 este vorbn de vicspi, furnici sau dbine, se ?tic r 5 toate
au un a? \-eninos. fn schimb caractcsul soda1 nu este general, dccit Za
furnici. Exist: r~iespisolitnre prccum +i albinc scllitarr.

T! albint? social5 d i n reSiucile tmpi-

cale : ,,Mdipnnula Bocandei" (luc~-5-
toarc} [Dupd Prechac, I N R A )

Trebuie sB facem aiA o precixare imporbnts. Pentru zoologi ferrnc-

nii viespe'si albin3 aroperg mari ansarnbluri de specii, de genuri vi de
familii. Nurnai super-farnilia Apoidea cuprinde sase familii, o suti trei-
zeci de genuri ~i circa doukprezece mii de specii cunnscute. Printre
 ALDI.VELE Ih' LU3?EA I h T S E G T U O R 11

Tabelul 1
INS
?.;nil acum au itmt desci-Iw in jar de 000.0311 dc u v L L
Clasn insectcIor se s u b d ~ v i c l c in I? de ordme, pl.i!::rP
#. % , o r cxisid 1 n~ll!on.
care $1 r e a R l~>nwnogfrrrlor,
CAI ein ?1 apilrtine : l t b i n , ~
I

v
Carnctere escntiale :
- :Ketc'norlo,5"l
complete
- Aript rnembranusse
:F3.359 de I O O . O D 9 de
spec!;
...)
(nl~:?te i
I - Partenogenezg. rornple
I'icsc huca't;: du t i p pc
I - 51 nlcstecnt

APOCRITE
I r ~ w c t cale t.9r3r t c r a ~ r ~bdorne:l I 1nsec:e ale cHror tcracc
s i n t net separatc (prelenla r l ~ l l l l
prduncu1)
E
I hint mai mult s i l l m r i p
(specie dc we:- -

elelc marts
ACWI.EATE

un ac
II
TerebIantl
lnsecte ale cPror femele poartg un
perforator care servestr! la dcpozitnrca
ou5lor (~chncumoni...) 1
APOIDEA
wrba 6e alblnc: v3zute de zoolog!.
! cxista 'in jur dc 21.00n spr>rm:
(y;,drr~trehhmenopterc). Aprnrlelc
lu rirld sufltr~'c.
Se h f i c c t n r ~1 polcn.

--
i 1
I Cole-
- - -1 I
1 tirip / ]At?E:i !
I vart:~bililmr.s:i-uiren
11
; ,:.ire de cuiburi
$I nu l i m h n Ivncil.
este
1
I I
APIDE SUPERIOARE
:I. pruduc5tori.,- de c#

I
I n ger
IDirle inferlonre
,FF. (exernplu : antnophorc) I
-- 1
I
-I
nPIs 4 nle1i~una
I L FIO~~EF -1 1 ~rlg0m 1
, tr.~ie$cin c s l o n , ~
se rndtiplicA prln roirr
I I
- - I 1
1 I Apls florsa 1 I Apis dorsata
1- A ~ i scerana

I,ucalizate In Asla
12 RLBINELE

aceste specii, prea putine sint sociale : aproape toate sint soli tare. Printre
speeiile sociale ale familiei Apoidca nu se gssestc numai albina nnastrii
meIific2 ci $i bondarii (Bombus), care pentru zoologi sint t o t albine.

elf au ( alirnentar pe baz5 de nectar qi polen.

En r;rrnrJ r e furi~icilcgi vlespirc a u alimcntafie variat5 de originc vegc-
talri sau animal8 ; albinele au toate compor-
tament de cercetare a florilor ~i d e aceea

!#$o+d] 1.ep1-ezintg imcnsa majoritate a insectelor po-

leniza.toare.
Apoidea se divide in 2ase familii. Nu-
,f':
;.
'*
+
rnai f amilia Apidae cuprindc sgecii sociale :
dar exist2 elernente de vial;a socia-15 si la
viuspile dc p5mini, car(> far: p a r k din fa-
rnilia Halictidae.
Familia Apidae este cca care cupxlnde
genul Apis caruia ii apartinc albina domes-
tics. Dar rnai cuprinde +i genurilc Melipona
si Born bus, arnindou5 sociale. In vorbirea
$i bondarii sinr albine social= ~urentz,meliponele se numesc (pe nedrept)
(Bombus agt-orum) CDwc albine fBri ac ; sint originare din America
ACTA) Central5 si de Sud undu sint crcscutr dc
indipni. Bombus nu sint altii ~ l p r i thondarii
nostri ; sint nurnerosi in Europa si in America de Nord ; sint foarte
mu1te SDEC:: u: :?acli un rol foarte important ca insecte pole~izatoare.

Origirlar din Asia, g;enul Apis cuprinde do , teate

. . . . .
sociale. t ' u emstat clas1ilc5ri ale genului Apis conform carora acesta cu-
- 0 .

prindea un num5r foartc Imare de specii. Aceste ri nu mai sPnt

aclrnisc la or-a actual5.
A p i r darseta FaSr. estc albina indianj.
uria~ii.Se gzseqte in Asia
de Sud-Est si Filipine. Ea poate zbura la dous mii m altitudine.
Este o albin5 tropical5 care fsi face cuib in acr libcr. Nu-$ constmie+tc
dccit un singur fagure, pe care il aga* de o c r a d mare si care poate mB-
sura in jur de 1 0 0 x 7 5 cm. Agresivitatea sa este mare. Dimensiunile se
apropie de cele ale ricspii, ccea ce face si fie o insect2 de ternut iar stu-
ALBINELE IN LUMEA INSECTELOR 13

diul sdu este din aceastg cauzg dificil .Nu este deloc dornesticitl, dar
EurnizeazS~rnultii rniere si ccarii prin simpla culegere a cuiburilor sQba-
tice din pidurea tropicalz.
Apis flarea Fabr. are aproape acccasi rsspindire gengrafici ca si
Apis dorsatu, dar nu trsieste la altitudini mai mari de 500 m. Desi isi
facc ruibul t o t in aer Uber fagurele s5u nu rn3soarA mni mult d e 8x12
cm. Este o albin5 de talie mi&.
Apis cerana Fabr. Adcseori mentionat: sub numele de Apis indica
termen acum abandonat, este t o t o albin5 indianft. Se Entilne~tefntr-o

Repartitia geografic3 a celor patru specii ale genului

, , A M " . (Linia continu5 ~i intrerupts arat5 lirnita de nord a genuluf .,.
mare parte a Aciei ; populeazs China, o parte d h Siberia, India, etc.
In Japonia ra este practic inlocuiti de albina europeana. La vest, vine in
cantact cu Apis tnellilica, spre Afganistan. Seamfin: mult cu albina euro-
peanri gi, fir5 irdoialri pentr-u acest considerent s-a crezut mult timp c5
celc d o u j spt-cii s-ar putca incrucisa, ceea ce s-a demonstrat cli nu este
adev;ir.at. Coloniilo dc Api.7 cerana sint rnai putin nurneroase dcdt cele
de Apic .~r,clliJicu. ,Llbina nu propolizeaz8 si difer5 din rnuIte puncte de
redere de nlbina occidcntali, Ea este crescut8 aproape in toate @rile
asiatice, ear existi tcndinia dc n *riinlocuita dip ce in ce mai mult cu A-
bina europcanii iZr5 ca accast5 operatie s5 dea totdeauna rezultate bunc.
.-lpis mr~I2ific.nL. c ~ t calbina orcidcntalfi. Tn rnuIte q r i se utilizeaz.5
nurnelc l atin -1I)!.; m ~lifi-ra
l L, conform regulilor nornenclaturii, dar pe
care in Franta pi-artir:~nn parr a-l acrepta. A c ~ a s t 5specie populeaz.2
Europa, Afrira. Asia Occidrntals si dupii colonizare Americile, Australia
si Noua Zeralnrdb. Estc albina cca rnai cunoscut5 si rnai folosit5 in api-
culur5. E n cupri~ldcun mare num5r de forme, considerate fie ca sub-
specii, ca rariet5ti. sau ca simple rase geografice.
kIarile rase geografice sc rlisting unele de aIteIc prin caracteristici
morfologire rnai mult sau rnai putin usor dc observat, precxrn ~i prin
cnractcristici biologice sau
,
, .,..*.
. ..? prin trGs5turi particularc de
romportarncnt. 'Ink-cntarul
raselor gengrafirc de Apis
m ~ l l i f i c a~ s i~.ci5
t ~dr%partede
~___, - --
. ..--- -*- a f i terminat, mai ales in
Africa si Oricntul Axopiat.
Printrr raselc geogralice rnai
runosrutc se put cita :
- Apis .mcElifica meElificcl,
n13ina neagr;, conun5 carp
pclpuleaz5 E~iropaCcdd~ntal.3
si ~cptentrional5;
- Apjs :neEli!icu l i g r ~ r t i r n ,
albina italian5 ;
- Apis rnellifica rwrcasicc,
Fx$urf- ~ . ~ ~ n s t rin
u i tn ~ librr
r d e .,4pis orjginar5 din Caucaz riar
flnwn" ( D a r e K. r n a 7 - i s c t t ) c r r s c u U In multr ;11tc tari
1.Cclu:~dp: trin'~,:. 3. (::%I:3'rle ':;prZtnnre 7. nr-?:,
pentru calititile sale;
- rlpis ~rzcllifica camica, sau albina carniolianz cave populradi
sud-estul Eusopei ckr care estc folosit2 acum pin5 in Germania.
Vom rernarca c5 pentru a desemna rasele geografice este R P Y O ~ ?
de a face ape1 la cr nornenclaturX cu twi termeni : numele genului, nu-
mele speciei $i in a1 treilea t<?"nd,a l rasci geografice.
Repart;!.ia geograficg a palru din principalel?
rase geogrnfice ale lui ,&is rnellificn"
in Eumpn { D u p d I;'. R u t t n e ~ )
 Schematizind la maxim, se poate spullc La " coIonie de albine nu
este altc~vadccit o mare familie in care fraij $i surori f ~ Enconjoa~-5
i
mama ~i intretin intrc ei relatii de muncti aare tin intr-un cuib complex
o structur5 ce permite supravietuirea nelimitat5 a grupului ai c5rui
indivlzi au via@ efer--"

ructura coloniei
.... se compune, In arnpui sezonului activ, din pa-
0 colonic de alarne
truzeci pTni la ~ a i z e c ide mii de indivizi. Marea majoritate a coloniei
constg din lucrFitoare, femele incomplete a1 c8t'er aparat reproducritot-
cste considerabid atrofiat, dar care, in schirnb, au organe Ioarte specia-
lizate, adaptasi la munca d e recoltire a po 5i dc
construire a cuibului.
Pe ling5 lucrStoare, colonia ma.
.,, 3. sute, ef mult citeva
mii de trintori foarte usor de r e c u n o , ~ ~ ~special Gupa
11r-T, 0-n
CI

.nnC..l
LUA
~ ~ J J C

ticular : ochi rnari, pilazitate bogat5, dimensiuni mai mari decit ale albi-
LUT par-
In.
L

nelor luw5toare. Trinlorii nu sint prezenti in stup tot anul ci nurnai in

perioada roirilor. Singura femeFg fertilz cste matca. Ea cste unic; in co-
lonie. Este mama tuturor celorlalti indivizi. Lipsind I-i total arganele spe-
cializate, ea nu-$ poate recolta singut-5 hrana : aceasta i i estc furnizatz
de lucrstoare.

Matca, Iucritoarea In riadul de jos, vederea frontal& a capului permite com-

gi trintoruI pararea dezvoftarii ochilor, antcncIor q i pieseIor bucaIe
la cci doi indivizl sexuati qi la EucrBtoare. ..
COLONIA D E A L B I N E 17

Cuibul
Colonia de albine poate trii fntr-o cavitate 3 (arbore scor-
bums, g5uri Sn stin&) sau intr-una oferit: artific~alae om (stupul), cu
o capacitate de 40-60 1, In interiod cfireia, cu ajutonrl unei substmte
pe care ele o secreti, seara, 1ucrStoarele construi~lsc10 faguri verticali,

De la s dreapta ; sectiune intr-un fagure z u l front;

dc lucr is, celu!e de trintori jos, celule de tranzitie
$ i utimile, botci

paraIeli avind pe cele dor o juxtapunere de celul e hexagonale.

tuie, in acelasi limp,
- "
,ficcste celule scrt-c?sc ca
- *--,. Ic pozit pcntru hr ana rect.)Itat5 si consti-
c a l i l n l U ~ C~ I LCare, din ou3le ucpuat: d e cbtre matci
An...."-

sc demolti larvele ce Tor dcveni dup5 stadiul dc n i m f noi lucr5toarc

adulte. Totalitatca ouslor, lalrvc1nr si nimf elor alc5tuiesc ceea cc se
ch~nm& puiet.

Viafa nrnei colonii de albine in e u r s ~ unui

l an
Alirnentatia albinelor are la baz5 polenul fIoriIor + I I L C L L U lor.
r~l
Ncctarul este o sccretie zaharats a florilor pc care albincle o recolteazj.
s i o transform5 in rniere. Ciclul anual a1 unei colonii de albine depindc
foartc mult dc vegctatie : el cuprindc in primavara o p ~ r i a a d 5de dez-
I*OI~ tare in timpul czrcia matca drpunc ou5 intensix7 (de la 1500 la 2000
,

dc ou5 pc 2ti), o pcrioad5 d e relativ5 stabilitate a p o p l a t i p i , care duwnzri

1

pin L? in toa mn5, ru o pnnti din ce in ce mai mica si, in sfirsit, o perio:l-
dB ae iernare En cursul c5reia, populatin 1+edus5la citeva rnii dr? lucrgtoa-
3 .

I-c grupate 4n jurul rnZitcii traiestt din rezer.vele ncumulate i n sezonul

de \'ark Lucrgtoarele nlscute la sfirqitul verii sint lucr5toare cu 17iat5
lungfi, pentru c5 vor trzi pin5 In prirnsvar-a urmGtoare. Din contri, al-
binele zise de vard au o via@ scurt5, ele nu dcpZ5esc sase s5ptgrnini,
f iind mereu reinnaite.
Exist8, pe ling5 reproductia normal8, care asigurz mentinerea po-
pulatiei, un fenomen d e reproducere asexuats, comparabil cu o adevs-
 r a t 5 butssire : cstc 1-orba de rcire. Spre sfirsitul primgvcrji, ntunci cincE
populatia atingr mnxima, rn;ilca p&rV5sest~ stupul fmpreunti cu o partr
din 1urrAtcnr.r si Ei: interneinz; rnai dcpartc a nou: colonie. In curind,
a rnsltca nou5 eclozionraz5 i n colonia mamfi, inlocuind rnatra veche r ~ r p
a p l ~ ~ cun t roiul. Prin rnire albinele pot ocupa nai tcritorii s i p3t in10-
cui coloniilc mna~tc?de boli sau foarne.

a1binclor rrhc complexitatc re noi

o cur;oasttm, aar nu dclstul de txne.
Civiziunea muncii s t 2 la baza organiz!irii stupului. D; aptu-
lui c5 toate lucrGtoarele ay acelasi r1spert e:iterior a fost r e ob-
sert-atii rninutionse pentru a descopell nLaX ..QILL cursul vietii. fit^^^ t: ~ ~ ~ J e p l i -
c;

n c ~ t csuccesiv funeliuni dif erite. -E!jte un mod 3 e organiz mplet

diferit de ccl runr?scut la termite, ul7de exist5 ,,caste" rare toat5
viatrr ticerasi fumfie.
tTn alt aspect important. k l r t i i soci;ile este I r t ; l e t l ~d L Y L I J U 5.
~ if:
t i n p oe albinn isolaG nu are posibilitatea de a lupta contra frigului sau
a cdldurii, colorirtl rste rapabil2 s i r~a'lizezeo cljmatizare strict2 in chuib :
kmpcratura ~i urniditaka ghemului cle albjnc sPnt reglatc cu pecizir
de grad. Dar csea cr nc IrapruazS mai mult este capacitatea pc care o au
albin~lede a - ~ itransmite cu mulG precizie informatii asupra Ioculrd si
a naturii surselor dc hran5 care exist5 pe o raz2 dt rnai multi Idlornr-tsi
in jurul stupului. Vom avea ocazia de a ~ - ~ ddetaliat ea cum sr fac aceste
comunicgri. D~scoperircaacestui vcritnbil ,,limbajl' a1 a l b i n ~nr l i-a adus
lui Karl von Friscb celcbritatra,

Lucr8tonrelc sint Icrnele care in cursul vietii larvarc au fost int5r-

catc de tirnp~
lriu, clrt trofierezr organelor lor genital^. Au
ovare, dar n~!funclior normal(:. In paralel, anumite parti
ale corpului ,sint trar elte. Pc picioare nu pcriuw ~i rosu-
. -.
lete care srrvesc la colcctnrea poienulm. rresple bucale sint rnodificate si
3

a l u n g i t ~ ,ccen CF --~t.n?iter~coltar-canectarului florilor de oe fundul.

Era

corolelor. Au dobindit gEande c e r i e r ~pe abdomen, iar gland el or^ lcr d i r - a -

re au sufer-it transiormciri prof undc. fn acest fcI lucr5tnaren. femt~ldin-
complets, cstt Snd e p l ~ iilc dc d
toarc.

I Diferitele pirfi ale corpului

Corpul Eucr.Atoarei adulte comport5 k e i p5rg bine distincte, scpa-
rate fntre ele printr-un penduncul foaste subtire.
A LAIS'A LUCRATOARE 19

Capul este o capsuli5 turtitii pe lungirne, care ad&poste$te organe

esenfiale : creierul qi gl:~:~dele salivare. La exterior se disting doiochi
mari cu fatete, dou: antene si armAtura bucal5. In partea superioars a
capului exist2 trei ochi sirnpli, faarte m i d , ocelii.
Toracele poart5 totalitatea organelor de Iocomotie : trei perechi de
picioare vi dou3 perechi de aripi. El cuprinde rnasa rnuscular~,foarte vo-
luminoasri, care acfioneaz3 accste organe.
Abdomenul cstc format din ar-ticole mobiIe unele fa@ de alteIe si
care, prin misriiri continue, asigur5 ventilava intregului corp a1 insectci.
El cuprinde cea mai mare parhtea tubului digestiv ~i a anexelor sale,
aparatul v u l n ~ r a n t ,gIandeIe cerierr si cea mai mare parte a sistemului
circulator si respirator.

.iile prin

a la Loace ir~sectele,Y s i s c a yi l a alum5 un anurnit numar de I U I I C ~ L

principale : nutsiua, rcspiratia, reproduccrca, circulatia, locarno~a,f uneii
nervoasr ctc., rarc sint asigusatc de aparatrIe corespunz5toart., dnr
trebuiesc mentionate don;
particularit59 esentiale. Pe d e
a parte, anurnite functii nu
sfnt asigtrrate decit de catego-
rii bine pr~cjzatedc indivizi,
estc cazul functiei dc reprodu-
cere. de alt.5 pnstr, si acest
lucru nu trebuie picrdut nici-
odats din v e d ~ r e , coionia d e
albine in ansarnMu, inclusiv
constructia cuibului r a atari-..
formr=azb un organism prczen-
t h c l la rindul s5u functii dr
ordin superior carp vin s5 sc
suprapun: functiilor prnprii alc
indivizilor. Accsta rstc motivul
pentru care colonia dc a-- E Sine
-
estc u n ~ o r j con! un
,,wp-aorganisrn".

Nut sitia

.Jlhina a;-e n c v o i ~pentreu a Cele lrei p5rti ale corpului albinei :

se hr5ni de dot15 r ategnrii de 1 . C a p u l , 2. TotaceEe, 3. Abdornenul
alirncnte : polenul, bogat %n
protcine, aliment relativ romplrt, si nectarul, aliment energetic.
DC r ~ t i n u t ,este vcl-ba d e ~lirnentede i1az5. EEP nu sint consurnate
ra a h r e derit de anurnitc: cntcgorii dc indivizi din color,ia de alkiine :
i;ir.\,ele nu ronsumri practic derit scr,rrtii!e salivare ale lurriitoarhelor care
Ir: hrjnesc ; de asemcnea, rnstcile primesc in tot timpul vietii lor o h a n 8
elaborzt5, rnult rnai bogat6 5i rnai echilibratg dccit produsele brute. In
20 ALBINELE

fagurelc unde s i n t depozitate, toldeauna separat, nectarul si polenul,

sc petrcc transfwrniri f oarte importante. Nectarul detrine in mod progresiv
micre, iar polenul, szlpus unei aderrsrate ferrnentatii lac tic^, se translorma
lntr-un fcl de siloz f oartc nutritiv. Astfe1,alirnentatia stupului apare ca
un Scnomcn complex. Fiecirei categorii d e indivjzj Fi corespunde u11 tip
de hranii eohilibmtfi acoprlrincl neroile de moment. Larva arc rcgimul
sZu, matca si trintor-ii pc a1 lor. Lucrgtoarele tinere nu rnznincfi acela9
lucru ca ceIe batrine. Alimcntele r,u sint acelea~ivara ca iarna.

51

ul este c e dulce care pro vine dirI nectari

I gland?
)rile multor plante sup( Este o solutie diIuaG
dar in principal zahar c o z i $i levuIoz8. Con-

Sectiune schematic5 prin floaren de GrZuncior d e polen d ?, marit

rozlcea in carp se l.-e:l~ arnplnsarea
nectariei la bazn pislll~!ili $1 a sta-
Wne!l o r
d c aproape 1I)OO de on, rlcesta are
:re1 s a n l u r ~ .Este prezentat in vedere
pulard Sc d ~ s t ~ n g invelicul
e extern
Icxinn) $ 1 inveligul intern (intina)

rtntratia s;~, foarte 1';rr*inbiF5, cIcp5:cste rar 50-6O0$n. k'ectarul contin?

pe ling5 ap5 si zahar-cr-i, acizi organici, substantc mineralc, cmino;~r.izi
liberi, s u b ~ t a n t endorante sau aromntife, tolul in cantitAti relativ ~nir.i,
nedrpiisind c ~ mai l

Compozitia polenului se aprol~ i rdc cra a un ~ r de

i legurni-
nnase (riiina dc soia d c excrnplu) sa.u drhojdii; dar e liment pe care
albina nu-l coqfundr*r cu asemenpa produse decit In cazul unor lipsuri
@arc de polcr,. In polcn se g;iwsc pretcine, aminoacizi liberi, div~rsr*
zaharuri, amidnn, grssirni, smb.;tan\c mincrale, vitamine, ca si pigmenti
~i altc substantc a1 chiiror inlientar nu este terminat. Nu trebuie s5 uitarn
ci polt.nul ~ n a icontine si o parte important5 de substante indigeste con-
At,RThrA LUCRATOARE 2t

stind rnai ales din ccltilozj +i o substant5 asem5n5toat-c Iigninri, numit5

sporopelenin5. Aceast5 substant5 are proprietgti cleosehi te. Ea rezistii
In cca mai mare part^ a ajicnfilcr distructivi prezcnti in sol, cu esceptia
agentilor oxidanti. In absenta aerului si in rncdiil acid sporopol~ninase
conscrrG la ncsfirsit ; ra se fo~ijizeaz5,dup8 expresia gcologilor, care
foloscsc grzuntele de polen ca ,,indicatorh pentru datarea scdimcntelor.
Sporopolenina este localizat5 in fnvel isul ex tern a1 grdun telui d e p o l ~ n ,
nurnit exins. Ea trece prin tubul digcstiv a1 albinei f2rA a f i d i s t r u d
in totalitate gi se r e g 5 s r ~ t ein e x c r e m ~ n t e ,ceca ce p ~ r m i t eidentifirarea
eventualelor plante al c5ror polen a fost consumat dc albin5.

urea nectarului

Toate :-.+*n+nl.
*.
J L L ~ C L L ~ J P151 p r c l ~ ~ mia
CU~ 1 1 1 3 p ~ ~ ana-
flJUiVI U1 l~l<e
llllVl

t o m i c ~prezcntind un grad uimitor de adaptare. 0 insect; carc se hrsncste

cu frunze nzai mult s a u rnai putin durr, clispune de picse bucalr robuste
si tsioase, care-i pcrrnit s5 sfirime alirnentelc si sA frlc.5 o pasts
inainte de a le inghiti. Un tintar, un purice, posed5 acdcasi wiese lsucale
ca un ciribus, dac modificate in aqa fe1 incit ii permit pt 3 pielii
i aspirarea singelui.
~ I c l i m e si

CapuI lucdtoarei. La sttngn, fata ante- Sectiune schematic&prin piesele bucale

rloar5, piesele bucaIe repliate. La drea- in care se v8d tvbvriIe concentrim
pta, fata posterioari, piesele bucale in late d e diferite organe.
extensie. imba. 2 . Xaxile 3. Pulpid lobiali
I . Qcelii. 2. Ochii compilsi. 3. Antene.
4. Labruna. 5. M a d i h u l e 6 . IllnrITe. 7.
Limba (trompaf.8. PalpiI Sabiali. 9. Pre-
men;tuna.

La albin8, piesele bucale sint pentru anatomist la fel ca la purice

sau la cWibu5 ; se rcgasesc acelcasi nume pentru piesele ornoloage, dar
5n a5a fel constituite incit s-au adaptat d e rnjnune la recoltarea unor li-
chide, ca nectarul si la prelucrarca unor substante rnai consistcnte, cum
cste ceara. Se spunc c5 cle sint rlc tipul pcnttv ,,sfSrimat $i lins".
Rcioarete aIbinei (Dupd Snodgrass)
1, Caxa. 2. Ttocanter. 3. F e a u ~ .4. Tibia. 5. Pteptmels atrtenar. 6. Primul articol
aE tatsului. 7, Ultimul articol al tarsuluI m ghiarele g i ventzte adeziz~e.8. Spin.
9. Pieptenele de polen.
A. Luctdtwre. Prima peteche de picioare. B. Lucrdtoarc. A doua pereche de picioare.
hrot~im.perzenfa unei perit de polen pe primul articol tarsrsian. C. Lucrfitoare. A
treia g o r ~ c h ed e piciaare. Fata extcrnfi. GhemotocuE d e pulen se formeazd in, juwl
,,spinului". U . Lucrritoore. A treia pereche d e picioare. Fafa EntetnL Prrzenfa unct
perri mari d e polen pc! primul articol tarsiam E. Ttintw. A tr& pereche d e picioare.
P. JIatca. A tsem pereciie d e picioare. hiumai Eucrafoarele au mgane funcrionale de
r ~ c o t t a r ea polenuhi.
 nifcritrle pgrti ale aparatului bucal sint pereche :
- Mandibulele, scurte dar relath- puutcrnice, de form5 concav5,
pot sS sc depjrteze rnai mult sau rnai putin una d e alta pivotind in arti-
culatie. Atunci c7nd sc inchid pot permite albinei sA apuce obiectele
ca un cle.;te. EIe servesc, de asemenea, la rnndclarea cetii ca si la extra-
gerea polenulr~idin anterele flarilor sau la desprinder~a de pe muguri
;I "ragrnenlelnr de propolis pe care albinele le aduc in stup. Elc consti-
tuie. d e asemenea, a r m r redutabile pentru dusmanii d e talk m i d . Man-
dibulele sint h Eelu! acesta un fe1 de instrumente uxriversale, in contrast
ru a l k piese hucale care au functii mult rnai specializate.
- MaxileIe, $~ a l p i iIabiali si limba icrrncnzZ, irnprcun; cu piewle
care le unesc de cudtia cranian5 (cardo, submenturn qi r n ~ n t u m ) un
, sistem
fozrte mobil rare Fmate si5 se rcplieze total c3tre fnapoia rapulr~i,sau,
.-
cGn contr:, 55 se T~tll?c!aafunci rind albinelc rccoltmzS nectam' -' '
7 -
1
genera!, dc fiecare datd cind se hrgnesc cu lichid.
O sectiune transversalG in piesclc bucale ale ,slbinei tea su-
perioar8 a Iirnbii aratg cd difcritcle organe sa ~-U L I1vt-sc lual LC esncit
-A-1

u n ~ l ecu altele pentrv a forma u serie d c tuburi ce c: de di.ametre

crescZtoarc, carc conduc lichidele in iaringe, arcst: 'nd rnai ctcpar-
t c aspkatia prin m i ~ d r de
i pompare.
Lin-prita cu case sc terming limha, si pilozitatpa ncesteia din urm5
se rompart5 ca un burete, permitind albfnei recoltarea celor rnai mici
cantitiiv de liehid. Tubul exterior, cu dinmetrul mare, format din maxile,
!,errnite aspiratia rapid5 a apei gi a siropurilor hrinituare. Cind albina
se alirnenteaz: cu substante solide, ca sahi ~ccpeprin n le
; umecta. cu saIis4 pentm n lc dizoltra :i a 1, sirop.
 RecoItarea polenului

La lucriitoare picioarelc prezinti o serie de dispozitive adaptate

care permit inscctei curiitarea fntregii suprafete a corpului gi debarasa-
rea acestuia d e poIenul cu care se acope~-5En tirnpul culesului, precum
gi la confectionarca, dup5 aceea, a ghemotoacelor de pokn pe care le
aducc la stup.
Cind recolteaz5 polen, culeg5tc pe cu mandibulele starninele
florilor. Ea urnecteaz; polenul cu nc mima pereche de picioare face
toaIcta intregii p5rti anterioare a cu, , , si adun; polenul retinut pe
peri.
A doua pereche de picioare rl 5. polenul care se gasegte pe
torace gi In regiunea vcntral8. De :a, preia polenu1 care a fost
recoltat de prima pereche Pulenul r h b t l duclnat de peria care se ggseste
pe prirnul articnl tarsian. El estc apoi transf~rat in cosule+le d e pe a
treia pereche de picioare, pe dou5 cgi diferite. 0 mic5 cantitate poate
ajunge dirrct, deoarece a doua pereshe este folosit: pentnl. a prcsa si
cornpacta polenu1 din co$ulete. Dar cea mai mare park este Entfi tran-
sferat2 pe prriutele de polen ale fefei interne a cclei de-a treia perechi.
Unul din picioarelc cclei de-a doua pcrerhi ~i pe urm2 celSlalt, sint
prinse aiternativ intre tarsele celei d e a treia pereehi si t r a e in sus,
pieptgnind astfel polenul d e la a doua percche. Polenul rnenGnut de pc-
riutele tarselor a t e apoi transferat in cosule~e.
Peria de polen a unui piciw este r5zuit5 dr: pieptclnek picierului
opus. Dc pe fata intern& polenul este impins cgtre fats extern& deci cii-
trc baza ccqule+ului. Orice pollen nou colcctat este impins peste cel pre-
cedent 7i astfei polenul urcii de-a lungul tibjilor, uncle se acurnultaz5 sub
forms dc ghemotoace. Rlasa de polen este mentinut5 pe loc de perii Iungi
~i curbati aTlap pe margine. Toate aceste rni7c5ri sint atit de rapide jncit
a trebuit s5 fie filmate ?i descompuse pentru a Sntelcgc cum I$i face albi-
na ghcmotoar eIe d e polen.

Depozitarea alimenteger
\
ISacci se compard cornportamentul alimentar a1 unei insccte solitarc
cu cel a1 unei insecte sociale ca albina, sc rernarcs o diferene fundarnen-
tala. Majaritatea insectelor nesociale igi consum8 ,,PC loc" aalirnentele,
indiferent dac5 este vorba de frunze, rgdgcini, slnge, victime vii ... Insecta
sacial5, albina, rccolteazZ alimentele, le aduce in stup $i le pune la dis-
pozitia colectivit8?5i ; o culegatoare d e polen nu consum5 polen. a n d ter-
ming confectionarca celor dou2 ghemotoace de polen, ea revine la stup
$1 fsi depune Enc&+cBturaIntr-o celulS f i r 2 s2 se m d ocupe de ea. Alte
albine asigurs presarea poIenului Pn fundul celulei, adZugEndu-i s d v h ;
tot altele vor minca polenul, atunci cind f'errnentii lactici I1 vor f i trans-
format intr-un fel de hidsolizat d e prokine. La fel, nici culegfitoarea d e
nectar nu lucreaz5 pentru ea ins5si. Eeintrat5 in stup ea f$i regurgiteazii
fnciirdtura c2trc alte albine care o vor inmagazina in fagwe qi ii vos
asigura treptat transformarea fn mierc, adfiugindu-i salivs $I evaporind
excesuI d e apg.
ALDINA LWCKATOARE 25

Recoltarea aIirnenteIor si consurnarea acestora sfnt deci dou.5 feno-

mene distincte care pot f i separate in timp ; s5pGmini sau luni. Mierea
pus5 in rezerv; vara nu este consumat5 decit iarna si chiar fn ~~~~~~~~~a
urm8toare. Rezervele d e polen, mai mici dt:!cit cclc -e, var f i utile
mai ales la Pnccputul toamnei si sfirgitul ier,nii.

AparatuI digestiv al Tucriitoarei adulte

Aparatul digestiv al IucrZtoarei adulte e ~ i econsti t u i t dintr-o serie
de organe care formeaxG un tub continuu de la gur2 la anus si in care
alimentcle sufer; actiunea sucurilop
digestive.
Se disti
- faringele, precedat de hipofa-
ringe ;
- esofagul ;
- guSa, o pungi ioarte subtire,
extensibilg, care serveqte la trans-
portul liehidelor lap& nectar, si-
rop. . .) gi a cgrei capacitate este d e
ordinul a 40 m 3 ;
- proventriculul care face leg5tu-
ra 5ntre gu@ si ventricul, are spre
gus5 o dcschidere In formi de cru-
re. Cele patru bum ale acestei des-
chidcri sint prevgzutc cu spini. Cilld
ca cste fnchisg, proventriculul inter-
zice trecerea alimentelor spre vcn-
tricul. Prin miscsrile sale este capa
bil si preia alimentele din g q i
pentru a le trece In ventricul fAr;
s5 le permit3 revenirea. Spinii pe
care ii poartg ii permit sa retina
geuncioarde de polen din interio-
rul gugii. Din aceasti cauzii este de-
nurnit uneori ,,gum stomacului".
- ventriculul este partea cea rnai
important5 a tubului digestiv a1 al-
binei. El a t e curbat, musculos si cu
foarte multe pliuri. In ventricul in-
cepe digestia, sub actiunea sucuri- Aparatul digele~tival lucr5toar~i adulte
lor. mimentelenu s.nt in con~3ctI. G h n d ~ l e h i p o f a r i n g i r n e .2. GlandeIe
3. Esnfag. 4.Gujd. 5. Prmm-
direct cu peretele intern ; ele sint toradre.
tricul+ 6. Punga PectoE6. 7. VenlrecerI. 8.
separate de perctelc interior p i n lntestinwl a n t e r b . 9. Tuburile h i M ~ Z -
membranele peritrofice care nu f i g l u .
lass sB tread Entr-un scns, declt
sucurile digestive $i En celglalt sens, produsele digc smbra-
ne au un rol protector.
- intestinul anterior, separat de ventricl111 prin pulor. Aelativ
subtire si scud, el SE dechide in punga rectal5 undt- "- >C d~~rnuleaiG
-,.*
de~c-
urile alimmtarc. La suprafatn pungii rectale se disting $asp papile despre
r,!-e se rr.ede c5 joac5 un ro3 in ;-tbsorbfiaapei din fecale. Punga rectala,
fonrtc cxtcnf-ibil5, pcrmite albinei s5 stea t i m p fndelungat f5r5 a defeca,
.4!bina sXnitoasb nu elimind nicioda6 fecalele in interiorul stupului
cI nurnai in zborh. Marca capacitate a pungii rcctale Ti permite albinei
care iermeazci sd asteple r e v ~ n i r e aconditiilor favorabile pentru ~ f r c t u -
: ~ z5or rie curBtir~.
i i ~ runui

Clandele anem ale tubului digestiv a1 lucriitoarei adulte

hcr5toar-ca poscdj un sistcm glandular complex a1 rjrui

--o! este fonrte im] Tonte aceste glande sint in final, glande saliva-
-e. Se disc

Sect!r;ne In!ngitudina I.i prin I nitatea p i

criitoafei. ( L,-u.-Ly c 0 r r v tIssass)
P--.
_ JISI I. ( uupa a noagrms)
:. E?o,fag. 2. Canale s n l i ~ a r e .s. r arm- '.Gugd. 2. P r o v e n t r a w l . 3. YentriclLl,
qe. 4. Mandibulri. 5. 1-irnbci. 6. Palp la- ;e mate v'edea dcschiderea sub for-
bial. 7 . MaxiEB. 8 . Glandcle hfpofatin- nd de rrulF a aroventriculului cdtre
giene. 9. C landele postccreh~ate W F ~

- glandelc hipofaring-iene, situate in cap, functianeaz2 ca pro-

cluc2toar-r. d r lilpti~rx-d~ rnalci la aIbinele
tinere, cind sint doici. La
albineIe bgtrinr srrrctia Fsi schimba compozitia ; ca este foarte bogati in
invertaz5 ~i i n t ~ r v i n eTn claborarea mierii.
 - glandele rnandibulare sint produdtoarele unei alte fractiuni
a 15pti~oruluid e matc5 si intervin in prelucrarea cerii.
- glandele labialc se despart in dou5 sisterne distincte ; glan-
dele postcesebrale, situate Pn cap gi glandele toracice situte En torace.
Ele se deschid la baza limbii si scrvesc la ir~-,bibarcaznhiirului cu saliva,
dar, rnai au, probabil, $i alte functiunj, pe care le cunoa$ern insuficjmt.

Rnlul digestiei este de a transforma alirna~telein asa fel incit ma-

tariile complcse sii fie aduse la starea de molecule rnai simple care pot
trece ir, hcmolimf5, lichidul care scald2 organele interne qi joac5 arelasi
rnl ca singelc 19 animalclle superioare. Accste molecule, relativ simple,
sint dc exemplu : glucoza, nminoacizii, acizii g r a ~ ietc. Pornind dc la
acestc elrrnentc celrllele fabrics propria lor substan.nt5. l k la ele provine
energia necesarz rcglarii tcrmicc ~i a tukra; migc5rilor muschilor (mers,
zbor etc.).
Enzirnele digestive sint ncele substante secretate de gIandele sali-
vare qi de ins5~itubul digestiv, care atac5 alimentele pentru a le trans-
Cnrma in elemente mai simple.
Lucr5toarea adult5 pAsed8 enzime care ii permit digerarea unui
m s e numAr de zaharuri complese : za11a1-025, rnaltozii, rnelezitoz5, tre-
ha1023 etc. Dar ea este incapabilg sA digere lactoza, adic5 zaharul din
lapte, ca $i dextrinele celc mai complexe. Ea nu poate digera decit ami-
donul cu granulaue mi&, deoarece granulele marl dc amidon crud sink
indigeste.
Se pare c5 digestia gr5uncioarelor de polen se face prin membrana
acestora, exina, material foarte rezistent, dl 1 am vszut, ~i prac-
tic indigest. Mbina nu are un organ care s 5 nd2 ficatuIui anirna-
leIor sipcrioare. Depozitarea elementelor nt carc nu sint folositc
direct, se face in principal in corpul gras sau in corpul adipos. Albinele
ngscrzte la sfirsitul verii consums mult polen dar nu hrhesc larvdc cu
cantitsti rnari, c5ci in aceast5 epoc5 cresferea estc deja rnai rrdusj. De
aceea eFe absorb un exces de hranZ care le permite formarea de rezervr
de glicogen, de g r b i m i si proteine care sint rnobilizatc la s f f r ~ i t uicrnii,
l
atunci cind cresterea reincepe 5i eind alirnentele prnaspcte sint rare in

Eliminarca deseurilor alimentare se face prin golirea pungii recta-

le, in zbor. AceasG pun@ retine de asernenea ~f deseurile extrase din
hemolimfg prin tuburile lui MaIpighi care se deschid in intestin, la ni-
v e h l pilorului. Se poate spune ci tuburile lui Malpighi joac5 un rol
perfect comparabil cu aceIa a1 rinichiului la anirnalelc superioare.

Lucr5toarea care se nqte, dec. care iese din celula Pn stadid de

insect5 perfect:, este k c 5 inc~mpletdezvoltatk Ea va trebui sB consume
m a d cantiGti de polen timp de sase, n o d zLIe pentm a - ~ terrnina
i me$-
 AWME NTE ENERGETXCE

A ~ U C -1
- 8
aduc

Ap5, s5ruri minerale, zaharuri

Ap5, s5ruri minerale, zah:lruri simple, zzaharuri cornplexe,
simple, zahnruri cornplcxe, acizi aminoacizi liberi, protcine, grjsimi,
organici etc. vitamine, ceIuloz5 ,amidon, sporo-
polcnine etc.

e picioan

-1

:Tubul 1

'I
I-
Consurnate

s.
DIGESTIE

Actiunea e n z i m e b r
salivare bacteriene 1 DIRECT
ASIMILABILE I1 NEASIMILABILE
DIWCT

I MIEBE , 1 STOCAT I r-
--Saruri
Ap5
(enzime digestive)
'-
'
mir
-Aclzi amir Proteine
-2nharuri s Zahrir si amidon

ARURT
MPLE

I D&$EURI ALE METABOLISMULUI

I
Tuburlle lui Malpighi ( (Punga rectala)
I
terea si pentru ca sisternu1 ei glandular s5 se dezvolte. L i p s i i ~de polen,
t i ~ e r e l clucriitnere pot tr-zii f o w t e putin timp si sint incapabile d e a se-
creta IBptisorul de matci. In schimb, albina bztrirrs. cea care \'a drveni
culcgiltoare, are nevoi mult mai rcduse clr aIirncntc 1 mai
consumi decit miere sau nectar, rcnurtind la polcn.
La larv.5, tubul digestiv este mult rnai sirnplu U C L L L c ~ ~ Ea~ ~ ~ ~
nu are gu@ si nici punga rcctal5. L'entriculul se intinde, practic, pe toat5
lungimea corp~rlui; el este inchis, in pastea anusului, pin5 aproape d r
sfirsitul celei de a 6-a zi a vieQi larvare, cfnd se dcschide pent1.u evacu-
area dintr-o data a tuturor descurilor alimentarc ale lar*vei care isi inre-
pe nirnfoza.
In timpul primeIor trei ~zionhii,tinsra larv.5
nu prime$e ca aljment decft s L r i c v i r r r . pi u v c r u u u ~e la glandelc hipofa-
ringiene si rrlandibul are ale albicelor doici. Cornpozitia act?stui amiestec
de secretii va ria25 in raport cu larva de lucr2toarc, dc rnatc: i sau dc trin-
tor, cum vorr1 vedea mai departe, dar in aceast; perioadi di fcrcntelle s i n t
putin imp or tar^ LC.
.-,L-

Larvele care au rnai mult de trei zile primesc hrang care provine
rnai ales din glandcIe salivare ale doicilor dar care contine si putin8 mie-
re si polen. Polenul nu este indispensabil alimentatiei larvelor ; atunri
cind doicile au alirnentaee insuficicntA, ele E s i epuizeazd proprjile rezer-
I r e pentru a alimenta larrrle. Actasla explic5 de ce in tubul digestiv a1
l a r ~ e l o rse ggse~tein general faarte putin p o l ~ n ,dar crcsterea de puiet
cocsidcrati ca un tot cere mari cantit39 dc polen.
Nu toatc palenurile au aceca~ivaloare alimentarj pentru albine.
Ipolenuri bune ~i polpnuri proaste. Diferentele tin de compaziti~,
$1, rnai ales, d e bogatia de proteine ; dar acest factor nu cste singurul.
Jdr-adevP, nu se runosc i n d complet nevoile alimentare ale cnlonjci
de albine si nici rele rnai bune regirnuri artificiak care se pot realizm
r u au pulht inlocai niciodatg, total, polenul pe pcrinarle lungi.
~ r c b u i einc; scmnalat faptul c5 exist5 plantc, din fcsicirc plmfin nu-
mero;sse in f l ora noastr8, a1 csror polen este toxic pcntru albinc En cazul
En care este consumat in cantititi rnari. Acesta cste cazul gslbenelelor
de pgdure. Dar se remareg, de asemenea, c5 albinele nu rccolt~az5pole-
nurilc rele sau polenude rnai mult sau mai putin pericuIoase pentru
elc, decit in timpul lipsei d e hran5, fn accst sens, albina nu s ~ comport2 .
diferit de a1te animalc ; ea selectioneaz2 aIimentelc f oartc precis ~i cu si-
gurant5, c.Z studiind aceste selectii, vom putca cunoaqtc rnai bine i ~ e v o -
ile alimentare ale coloniilor d e albine.
Din punct d e vedere pur cantitativ, nu este lipsit de intcrcs s;i
retinem c A o colonie de albine putercicri recolteazG in cursul unui an
pcstc 100 kg de nectar si 30-50 kg de polen. Astfel miljonul CIFstupi
carc trzicste in Franta recolteas2 anual. gross0 rnodo. 140.000 tone dc pro-
cluse, a d i d 2 ,5 Icg I n hectar. Este vcrr ba-des igur, de .cdii calculate
exagr..rat schtmatic, Ijar care trrbuitt s5 dea de gin(
b s2 nu uiMm,
o f l o-x..c. . ...
nu oferii nt:ctar bi palcn r' lecit in rniligrar fractiuni d e
miligram.
 Albina nu art ..,,,,,nit dar ca toate insecteIe are un sistem de tra-
hei care conduce aerul direct pinA la psuturi, unde este folosit. Nu
exist2 deci un lichid intermediar comparabil cu singele perrtru a trans-
ports oxigenul.
Trabeile sint tuburi rare se ramific=i fn interinrul corpului albinei,
in teate organele ~i pin3 la extremitatea tuturor apendicelor. Diametml
lor descreqte progrcsiv, incit ultimile rarnificagi sint atit de fine c5 sEnt
mai mici decit celulele in care ajung ; diametrul lor poate f i de ordinul
micronilor ; acestea slnt traheole. Deci, c lbinei este parcws de
o retea de trahei rarnificate la nesfirqit
Traheile au o st1-uctu5 comparabilg cu cea ,a tegumentului insectci.
De fapt ele sint invaginatii ale acestui tegurnenz, '-- ' - ' - ? r i o ~ ~corpulul,
____---_..L
in inxc l
ceea ce explic5 asemgnarea. Dill exterior spre interior se g d s e ~ t eun epi-
teliu format din celule mari apIatizate care form1eazi un * A
fel de pavaj qi
apoi o metribran8 circular8 intima. Aceastlz are nervurl ingro~atc:i spi-
ralate, numite tenidii. Tenidiile rigide dau traheolelor in acelasi timp $i
suplete (industria utilizeazii dealtfel chiar asemenea struchri spiralate
pentru Fabricarea tuburilw metalice suple dar care trebuie sii reziste Ia
turtire). D e ~ ifoarte fine, trahedele au tenidii ca $i traheile. Din 10c fn
loc trahcile sc lsrgesc in saci de acr lipsiti de tenidii. Rolul acestor saci 1
nu rste Soarte Line cunoscut.
Sisternu1 rcspirabr a1 albinei se deschide spre exterior prink-o
serie de orificii numite stigrnate sau spiracult. La 1ucrZtoarele adulte
stigmatelc sint rcpartiznte sfmetric pe arnbele lalhrri ale corpului, cite o
pereche de fiecare segment : trei perechi pc torace si gapte perechi p
abdomen. S t i p a t e l a au dispozitive cornplexe de deschidese gi inchidere.
Cirrulatia acrului in sistemul traheal cste obtinuti prin mi7cfiri dc porn-
pare ale abdomenului ; aceste miscgri sict ugor d e observat la albinele in
repaus : inelele abdornenulrai se intind ~i sc adun5 intr-un ritm mai, acce-
lerat sau mai lent, dupS cum albina este inactivs sau revine dintr-un
zbor care i-a solicitat un mare erort fizic ~i un consum mare de oxigen.
Debitul dc aer in sistemul traheal cstc reglat nu numai dc rniqcsri-
Ic abdominale, ci si de deschiderea sau inchiderea stigmaklor.

Circu.

La mamilere, exists o circulaue sanguini in interiorul unui sistem

pvlfect inchis. Sii~geIetransport5 oxigenul pin5 la celule, adrrcindu-le
elementcle nutritive d e care acestea au nevoie. El serveste, d e asemenea,
;a vchicuIarea de~eurjIor,indiferent dacii este vorba dc gaz carbonic sau
de diverse produse dc mrtabolism. cstc pus in miscare de un or-
gan de pompare, p u t e r ~ i c inima.
,
Icsectele n u au un astfel dc sistem. Aerul pitrunde direct pin5 la
cclule prin sistemul traheal, care comunid cu cxtcriorul. Dincolo d e
schslletuI sgu cxtern articulat dar perfect e t a n ~ ,albina adiposte5te toate
organele care sin t sciildate ink-un lichid numit hemolimf8. Acest lichid
SP poate cornpara cu singele, dar este incoIor sau aproape, pentru cii nu
contine pigment respirator rnmparabil cu hernoglobina. .4ct?qta 21- fi
inutil, de vrcmc ce oxigcnul ajunge direct Ia celule. Remolimfa nu cirru-
1ii intr-un sistem de vase inchise, dm nici nu stagnraz2. Miscarea ri st
face printr-un nparat destul de rudirnentar, care nu este propriu-ziq o

S e c t i u ~ eprin stigmat. (DupB Snodgrass)

1 . Trahec~cu tnnidii. 2. At~ium.3. Stig-
matul. 4. Mupch;ul care cnmandd ill-
rhidcrrs $i deschiderea wificiului

Apamtul r ~ p i n t o raE albinc 1ucr:- Aparntu

toare. [ D u p d Snndlgrass) I.l,.ns.uI
I., 3. $i 4. Sacii aetieni ai c n p ~ d u i ,
tomcelui y i ahdomenului. 2. Trun-
c h i d t r a h ~ a n .5. Xfigmate.

inim5. Este vorba de ur. vas dorsal, un fel cle tub intins de Ta extsemitn-
tea abdornenului pin5 la cap, inchis la partca postr:-iox5 si deschis la
cra anterioari. fn p o q i u n ~ apostesioarii vasul dorsal prezine cinci um-
flgturi, ventriculii, care pot s5 se contrartc impingt*nc! astfel bernolimf a
spre toracc qi cap. fntoarcerea se face liber, pr-in corp. Hernolimfa c s t r
aspirat2 in vasul dorsal prin nigte d~srhiderin u m i t ~ostiole, afIattb pra
ficcarc vcntricul.
0 diafragrna dorsal: ~i 1 1 7 7 ~ventral; activrazR prin rontractiile lor
rirculatia hernolimfei in afarn -r~nsuIuidorsal.
Hemnlimfa nu contine globule rosii d numa? hernocite, care sint dv
mai m d t e tipuri. Cumpozitia hernolimfei este foarte cnrnplex5. Con tixr
rnult5 ap5 (85-go7;;$, sAruri minerale, zaharuri, arninoacizi, acizi grasi,
preteinc, cnzime si deseuri, care sfnt eliminate la trecerea prin tuburile
lui Malpighi.

Nbina dispune pentru zbor de doud perech :

gi cu nervuri fine. Psima pereche este mai mare deClt a doua. A m b ~ I e
sint a t a ~ a t etoracelui printr-un sistem de articulatii care permit replierea
l o r spre spate in timpul repaosului ; in timpul zborului, cele doud pere-
chi de aripi sint cuplate cu ajutorul crngctelor, (hamuli in form5 de drlig).
in nurnsr de aproximativ douFizeci care se agatB ink-u: situat la
p a r k a anterioarg a relei de a doua percchi de aripi.
Ncrvurile aripii ii dau rigiditate f k 5 a o ingreuna. nu cste
oarecare. S-a putut dovedi c5 el corespmde unei econorl~ll . rnijloare
... ut:

de sustinerc. S-au gisit, dealtfe1, interesante an:slogii Irktre ner vatiunea

alar5 a albinei ~i ccle ale altor inaecte bu ne zbul-;5tsarc sii chiar c:u struc-
tura osoas8 s i penajul aripii de la p8sAri.
Nervurile aripii albinei desemneazg un nurnrIr dt .,.:-.
.IncnlsE
c

catre articu7atie si cleschi: margini. Piccare ceIulf un nu-

Aripile albinei (Dupd S n o d g ~ a s s ) CirligeIe alare $i ancorarea br

A. Ariya anlerloar: : I, 2 $i3. Cclulele in tirnpul zborului {DupiE S n d -
cubitale, 4. Celula mdiald. 5. CeEuEa grass)
dwcoidalri. 6 . Sanful ?a c a ~ e: A, la lucrStmre, E. la tr
l~nrnulii celei de a doua pe I. Aripa anfe~ioerci2. A
timpul zbortllui terroarri
B. Aripa posterioarA : 7. Hamulii (c3r-
?ige)

m5r gi, cvcntu:ll, I rdine : (

-
Ele sint dispuse dtjpd U L L u t . 3 ~ ~* 1ZC~L L C-1 I U I J L ~ C Ib~~ C I I I I ~ L ~ I I L , IilC!lL L
rnZsurritoarea Iungimilor n ~ r v u r i l1cs qi un re le fc
i n t r e ele se pot stabili caractere biometr t ident
raselor, sau a popula~ilorde albinl-. ?.
 hluqrhii rare acfioneazb aripile ocupri cca mai mare partc a torace-
lui. Ei constituic douj. mase de culoare roz carp se inserhgpe piesele chi-
tinaase ce alu5tuiesc srhclctul. In zbor. nurnzrul biitsilos ariwilor este
C!C 4 i pc secur
rle zbor ?lor. raza de acfgun"?, co
$1'me; 2 zboari :tul nurneroa~el
ar5tac ca nu U. he pu E ~ 1 . ~ ~L 1~ U I 5I I ~ -I JI - L- AI u
1: -- .*.,L-.-
~ L KC'> L U I udr 'ill
ted, fSr8 vint gi pe tirnp bun
albina zboa~-5Pn jur de 25-
30 krn pc oi-5, dar purtatj d:
i 7 i 17 t pa poalkc? atingle viteu
mult mai m ari care au fos
-
estirr]at? ..la rnai mu It de 61
krn pe ora. Lcbeace este ualn.
bil p entru v i teza de :zbor e s k
si pentru raz,a d~ act,iune ; in
/
l n d ,,ut!l7' ;3lbina c ulcgc pc
. - 3 ;
o raza ce nu depa~eiite1.500
rn, dar in caz dc neresitat~
pa p o a l r ajunge Za sur-se dc
npctar sii,u;rt~1,i distnnte dc
10 sau 12 kn1.
Zbnrul r~prezintg n chel
tuia15. dc en ergic. dc.,st111 dl
,
p&'<I 10,

4.L
:,

considerabilli, ma1 ales cu In

cirdtuur8. 0 albing cintsrcs
te in jur dc 100 mg, poatl
transports in gug3 ~i pe pi
cioare sub forrng de ghemo-
toace o incArciitur5 totalri d e
ptste 7 5 mg. Acest efort all- Zbarul albinei (Bupd Snodgrass)
tl-en~az& la nivelul rnusckilw " ontractfa aliernaiivd .- - . -
, .-
~ u u a ~ u u ~ uL rI ~ rI I~> -
aripilor un de glu 3 apoi e cclei longitudlna!
,voacX mlgcarea a r ~ p i l o r
C O Z ~ ,carburi luychiIor lcceslve &:I? a r ~ p r l o rPn trii
care atinge i,:, mg ge rninul cursul zhorului
<:alculr:le permit g5sirea fXr :ic. 2. Ste rilit torac
efvrt a li&itelor Gazci de ac r d Ionsri,tudinala
tiune a albinci in zbor fiin . A . . . . ."
aprovizirlnarc suplirnentnrft. La ~ r :Km sc poazc spune ca alulna r1llrg5-
toare nu lurmaz5 decft pentr.11 a asigrv-n provizin c l3~ nectar nccesar 5 xbo-
rului ei de intoarccrc la stup.
Altituclinca de zbor depinde rn11lt de u ~ u r i n t am care- arulrla -11:--
gke-
5t.p currntii cEc acr. S-a constatat d iunj ucde vinti
putcrnic albin~leau tendinta de a srkr)apr(
ludinea normal5 d e zbor cste dc 10-
Vom vcdca fn alt capitol c5 L v ~ l l cllbinelnl, r-,, ul;Lt Llc
In llUlllUl

0 VP leatura ~i un motor puternic. ci si un sistcm cle navigatie si d e repe-

raj f 'oartc perfectionat, r u l ~ s u lconsiclerat ?a nivclul cnloniei qi nu al in-
divicIului f8rindu-sr dtlp5 Q strategic precis5 cars? vizeazA economisirea
Imd a euc.rgici utilizatr pen tru expl oatarea rcsurselor melifere.
 Cicd albina Pqi infige acul in corpul unei alte insecte, ea caut5 lo-
curile Pipsite de apsrare, adics rnen~branaintcrscgm~ntar5rnoale $i fsa-
gil5, pcntru c5 segmeiltrle alciituiesc o caraFace impenetrabils. Chiar ln
rnornentul i e ~ i r i idin teac5 acul v x s g ~ c n i n u l5I se retragrl ; el poatc s5
functioneze din nou c5ci estc ir,tact ; venin 31- darg dusrna-
nu1 este rnarnifer, ac~11 nu mai poa:~
t i scos usor din pick, barhelp fac
din el un veritabil harpnn. Lucrstoa-
rca trage pcntru a se elibera, dar a-
cul rgrnfne fixat in pielea animalului.
Albina, r h i t % morhl, n n supravie-
tuieste mult tirnp.

Vinfa senzoria15 a alhineIor

$,te albina
cu sc ascamtina cu a nodszl-5. S i m p -
rile sale sint difcrite, chiar dac5
aparcnt ea are ca ~i noi ochi ~i orga-
nc pentru gust, pentru sirnt, pentru
yerceperea vibratiilor, pentru a dife-
rentia iri& de cald, ctc. Perceptia
lumii de &re albine este in acela~i
timp mai bogat5 ~i mai sZrac5 decit
a nnastr,?, in functie de domcniile
Iuate fn consiclerare. Dar nu putern
vorbi de v i a b senzorialH a albinei
fSr5 a d a citeva indicavl sumare a-
supra organhgrii sistcrnului s i u nt
5-0s central ~i pcriferir. Ca toate j
sectele, zlbinn posed5 un sistern nt
vos central format din creier ~i lan-
tui nervos ventral si tin sistem r
matogastric analog sisternului ncrl
simpatic a1 animalelor qup~rioarc.
Prirnul are functin de a asigur:~
rplatiile alhinri cu rnmdiul exterior s i Sislcmul nervos a1 albinei lucrgtoare
(dugii S n o d p m s )
de a comanda rni~c5r.ilr.A1 doilra nu 1. Nerv rrntenar 2. C r e t e ~3. Oehizll corn-
p f i m e ~ t edecit rnesajele pro-\-~nite de pits. 4. C)cr?lif.5 . Primul ganglion. 6. AS
la organelc inlernc si lc cornand8 dorlca ganglion. 7 . dl treiEea gr~nglicn.
6. RI patrulea ganglzon. 9. Al cii~ciZca
functionarea r r a t digcsti a, gnxglion. 10. AI g n ~ e l e ngangiron. I I . Al

rul
F-l 1:-

ph ipale :
-otocerc-brum, situat 'in partea din fat5 sus a capsulei cefalice ;
este centrul vcderii. El este in legStur5 direct: cu ochii cornpuqi 2 i oce-
38 ALBINELE

lii prin intermediul nervului optic. Protocerebrum forrneazg partca cea

mai dezvottatii a creierului. El are dou5 corpuri pedunculate, centrii ner-
v ~ foarte
i importanti care coordoneazii diferi tele activitzg cerebrale ;
-

- Dcutocerebrurn rst 11 nervos a1 an ~a~tcre

la doi nervi antenari g r q i ; ~ z i t i v~i altul m(
- Tritocerebrum este ezvoltat la dbir .e ncr-
vului labrului si unui nerv uuALaLdialcare controscclA, cl~tivitateaorga-
nelo

Lanlul nervos ventral

El CUF anglionc11 sub-esoiagian ,s ventral pro-

priu-zis.
GangIionul sub-esofagian, situat $ i el In cap, estr: formal, din 3
ganglioni uniti. El dj. naqtcre uno r nervi foarte importax>ti, senzitivi si
motori care merg cgtrc piesele bum--.41~.
Lantul ncrvos ventral, cuprinde in total 5: mglioni dintre
care doi sinh in torace ~i cinci In abdomen. Toli pc i uniti intre pi.
Primul ganglion situat in torace incrveazg prima p ~ r t l u r l e de picioare.
Al doilea inerveazii a doua pereche de aripi, a doua ~i a treia pereche d e
picioare ca qi mu~chiitoracelui care dup5 cum am vgzut asigura zborul
qi mersul.

Ochii si vederea

Albina are 2 ochi mari cornpusi situati de o parre $1 ae alra a capu-

lui qi unili cu creierul direct prin ncrsii optici. Fiecare din acesti ochi
compu5i este iormat prin jutapunerca unui faarte mare numar de ochi
simpli care se nurnesc omatidii. D a d se examineazg cu o l u p i puternif5
suprafata unui ochi compus accasta apnre ca un ansamblu d e hexagoane,
fiecare fiind corncea unei omatidii. La locul dc Irnbir.are a arnatdiilor
se gsse?te, din loc in loc, un perisor foarte lung, dr: unde aspectul p5ros
al ochiului. Fiecare ochi compus poate avea Ia lucrgkoare 4000-5000 de
omatidii. Fiecare omatidie este un sistem optic cornplet cuprinzinci o COT-
r,ee transparent2 care f orrneazg lentila convergent.5, un cristalin de for-
m2 conic; $i o retinu15 cornpus5 din opt celule sensibile la lurnin5.
Partea centrhalz a omatideiI este r!habdomi11. G l u le pigm entare izoleazj
I

omatidiile intre ele.

In afara ochil rug albina are t rei ocelj
-
)chi simpli dis-
pugi in triunghi pe partea rlnm.-nl
Llulaal.
n; a capului. OceUr forma$ dintr-o
lentil& bicon~exii,un corp vitros ~i o retini. Ei nu dau imagini clare, ro-
lul lor este de masmare a intcnsit2i$ii luminii. Ei sint foarte sensibili la
variatiile luminii, ceea ce le permite scrncalarea inmputului sau sfiqi-
tului zilei, innorgrilor qi fnseninsrilor. Ei functir ~stfclmal mult
ca celule f~toelectricedccit ca ochi.
Albina are un cEmp vizual foarte Pntins, apr 360°, se poate
n

spueze c2 nu arc dec?t foarte putine unghiuri moarte, cniar spre spate.
A L B I N A LUCRATOA R E 39

Ea are deci o vedere panoramic5, dar actest avarttaj este dirninuat de o

mare scidrre a nivelului acuit5tii vizuale : are 1II30 din acuitatea vizuaE
a omului. Ea vede g e u detaliilc! 1obicclclc)r. Reannintim cri un om cu a-

\ \

\'
1

Suprafab achiului corngw al nlbi,nei vazut la

microscop. ( d u p d It. Faure. Delntiii obsc~vato
la m.icroscopn1 electronic PJ baleiaj).
Pwli lungi sint inserati din loc in loc printre
onlati

OchiuI cnmpus a1 i
(dupti Snodgtt Seaivne intr-o c in care se observ5
1. Nervw1 optic. 2. C comeea, cr~stalinul,c~lrrleleretineene ?i ner-
Retina. 4. Cristc vul optic (dupd S n o d g ~ a s s )

cu zualfi normal2 poate distinge dous pun cte aprc,piate la distanta

de 1 acornodindu-sr la cen mai scurtj. distar~ t 5 (de 30 cm).
~ d ~ albina
r i distinge greu
mipile detalii ZIP obiectelor arc
in scllin~bo bun5 viziune a for-
melar. Ea rrcunoaste forrncle
pline $i ntl le ronfundii nicio- -
-/
I
-
~-7 , ~ , A , r
\--
Px-
data cu ccle g o a l ~ . 1713 r r n ~ l e y.r
._
stelarc evocatoare a rriultora
din formele florare sfnt l o a r t t
A . 'j?jL1
A,{? ,1
a t r a c t i v ~pentru albini, astfcl f :"" <-d', -,I---
, ' ' .I
cA ea confund3 un pgtrat cu un -4 ,pJ,.
&

cerr: sau un triunghi pe aceeaqi '\ ibi

: );I,
1
, , : J

supr.afat5.
Ochiul omului percepe o Y>14-' ,
miscare continui incepicd din \L
' . ;,,
rnomentul in rare irnaginil~sc I
& , I
s

stlcced CPI putin de 24 dc ori pe I

prinripiui Se,-\iune intr-un (dapb E E d i b r r s ~1900

,
nclrnatografuluj. Nicli o aserng- in Snodcrass)
nare cu albina. Ea nu fuzionea- I. Lent%, 2. rris. 3. RetfnE. 4. N e m optic
zi3 imaginile dccit Ia a succesiune d e trei sute dc imagini p~ sec . cPea c.rl
Enseamnci r R d a d albina ar f i interesatd s5 vaclri ur film a r x - ~ d e ar, suc-
cesiunc dc imaqini fixe, ccea cc i-ar provoca o mare plictiscal5. Irnag3r.a-
ti-vii o sectren\fi d r tlrrnirire i n c e t i ~ i t icle 1 2 osi. Aceastil proprietatr a
ochiului albinei este foarte bun5 penin1 zbor. Datorjtg vitczei crescute
dc fuzionare n imaginilor ea
". pzstreaxrl la 30 krnlh o vizi-
I ..'
4
i r:
.I!/
'
A?:.
,?->,
It:
Y.
~ t n cfoartr statics a solului.
reea ce Fi usr1reaz5 binein tp-
Ics recunoa~tcrer!lorului. Xu
r s t exrlus
~ rn, tot ratarteris-
ticile vederii 13 albin5 sci fie
di. n marc tili lit at^ si in ap5-
:.art-. rcdurinc? ctcrtul de s U r -
Vederex formclor la nIbine ( d u p d von r s i s c h ) .
priz5 a1 atacur ilor unu
Fieurilt: de sus. ra si ccle d? ins s;l:t ccmfun- man rapid.
date intre ele dc c 5 l r ~albin5 care. In s c h i ~ b lcieeq E rcnrn I.' r d ~ r e a
nu cnniund;i o figur'i din rinrlul de sus cu n
figur6 lul dc j n s ; Caract aIbin ci foartc incom-
11 fizurii este ccl ple tii tl ~ r naminti fap-
tul, c;i 1 la care reno-
tioneaza ochtui el ~ s t edifu-
rit dtl ceI la carp rcactiorgm
noi. Vederca ncastrS. cuprin-
de ile la violet pina la rosu
( 4 G O pin5 la 800 nmf). Vcdc-
rea albinei p r ~ z i n t Aun, drvn-
laj catre lungimile de und5
scurtc (300 nini la 650 nm),
adir.5 r L privin ta cu-
lwii rc vede in ultt-a-
Vedcr.ca c u b r i lor la alb ine. {dup Friscli) violet, pe mr-e noi
. , - . .
Schema Isrorlccl e s p c r : ~ n t ef?cura ce nar!
Fr~schin 1928. Albinclc dresale la e hi1
--D:I
-
nlci n u- pk:tt.rrl sa
- . -. .- -x
rle-o- imazi-
bastrl c a c e ~ s culesre
~i si n u o co ngm. Ved(%rea culorilor d c
giferltelc nuante de ~ r i chtrp albini a fost mult stu-
diat3 rle Karl \;on Frisch s i
de elcl-ii s5i inrcpind din anii'20 ai acestui srcol. Merit111 ~scntialal aces-
tui rsprrimentator de gcniu ~ s t etormai acela d~ a 5 conceput ni.;te expe-
rientc extrzordinare ra prcizie si simplitate cum sint cele care i-au perrnis
ssi d~rnnn<tr.ezer 5 alSina este capabilg sd rEisting5 culonrea albastru in
rnijlocr~lunci game intregi dc griuri.
Faptul r5 alkina este oarbd la roqu, poate prirea aprioric, rlcstul de
n e o b i ~ n u i tpentru r 5 in raturs, ~ r nmare ntinrir d c tlori r n s i i sint foartp
vizitat~'dc nlbine, Fncepind cu bar.alu1 mac dc cimp d e pe care culcg
mult poler. Pn realitate. dac; nou5 macii ne par rogii, albina ii vede intr-
o culoare cam nu cste alta dccit ultravioletul, culoare perfect reflectat5
dt pctale si ~ 5 z u t dfoarte bine d e albin5.
chiul all t5 ca urI analiz:
lurnir na emar albastru este 1
zatil. Torn v e d ~ amai departe cZ areast8 facultatr dlD a recunoagte planul
de polarizare a luminii constituie un rnijloc de orierttam in zbclr la fcl d e
util aIbinci ca busola pentru marinar.

Cercul cuIorilor pentru om C:~>-cil! c<-~!orilor~ , P : I L I 2 ;~.;jifir

AnteneIe si funcf iile lor multiplr

Urmtirind o aIbin5 lingind un strop d e miere, nu putc:n 55 nu fim

surprinsi c l ~rnobilitatca ~ x inordinar5
t a acestor orcane minunate carp
. 5 toatr scnsurile si r5r2 odihng ; acltrc inqer-
sSnt antencle. Ele p ~ l p ~ a z in
tci n rnultime d~ infarmajii variat?. S i intr-adcv5r aSn estr, pcnku ci:
albina, foartc nioap5, slab inzest-at2 pentru n ~ ~ d de e at a l i i l ~obierteIcr
sau 3 1 ~fiintclor, are in anknele sale niste captatwi pcntru miros, pen-
trti t~rnprarnturi,pentr~rvibratii ~i chiar. pentru gust. AccastB enurnerare
nu este, bineint~les,complet5, rrici inventaml tuturor excitatiilor pe
care antcna le poate capta si utiliza nu este terminat.
Antera esle format5 din trei pitti : scapus, ~ ~ d i c e si l , flagel rare
mprirtde unsprezece articole. Ficcarc portiune a antenei are organe, pl5ci
sau sensilc. ale c5ror Eunctiuni sink variate.
Pl5rilr: sint sensibile In mirosusi. Pe antcna m aci lucriitoare
se g5sesc i n 2WO-6000 plir,j, fa* d e 3000 !I(: pe ;mtena rn#tcii
qi 30 000 pe E nui trintor.
Stnsilelc tr-ichoide par sensi bi!c !a vibratii. O sin.~.?rri:~n+=r 5
avea R500 de astfrl dc org-ane care at. Ii un fcl rfc ,,=I-cchiL* zlc a!hi!lelor. 131:atP
Se considerd in general cG a l h i n ~ l esint surrle in sensul obignuit a1 cu-
Vlntului, dar ele percep foartc bin? r 7 i l 3 r - t i i l ~ transmisc dc un subsbat
solid.
c haziconice sc ,gflsesc p ~ l c asi a1 ~t an-
tenar in jur d~ 150 J~c ficcar ,,5. EZC a niros,
ca ~i plarile poroaqe.
Aqadar prin antcne se stabilesc comunicaliiIe intre indivizii
niei. Cind o albin2 solicit2 hran5 de la o illti albin5 antenele lor. I
Tn contact permanent si par a transmite o informatie.
 42 RLBINELE

An: ena Iucr Stoarci Supralala antcnri (mnlt m5riU) Idup6

( d u p d Snodgmss) Snodgrass)
1. Scapus. 2. Pe?duncul. 3 . 1. Placa poroa.rri. 2. Semi16 t r i c o i a .
PrLmul attacol aE Jlagehlui. w.sil3 baziconicd
4. A1 11-lea ~f ultin~ulasttcol
a1 flagellilul

DIferite tipuri dc sensile de la supmraT.a nntenei (4 dupd Sno

A. PEaca porous& ; L3, Scmild trocoidri. C. SensiFd 1r n . r i r n n ; n l :
-.'.,---
I . Extremilote senzoriald. 2 . CuticuEa. 3. Gpuurrrsa.- 4. C e l u l e l ~r~csvutbse.5. N e ~ t
IIILr~LVlbbLI,
 Tot dator-iti antenclor ei albina se poate orienta Pn jntun~riculstu-
pului, recunoaste parfumul florilor, mirosu1 rnierii sau pe ccl al unei
albine strgine sau a3 unui dusrnan. Lipsit5 de antenele sale nlbina moa-
re curEnd.

Albina are sirn$uI gustului ioarte brcc clemoltat. a lost mult

studiat de fiziologi $i in special de Karl von Frisrh. In loc sii fie Iocalizat
f ~ a r t estrict in cavitatea buralj, ca si la om, la albin: sc manifest5 in
trei fcluri diferite. Se distinge i ~ t r - n d e v 5 rgustul oral, i n legiitur-5 ru
cavitatea bucal5 ; gustul tarsal, Icgat de esistenta organeEor gustative
pe tarse ; in sfir-qit, gustul antenal, localizat pe ultimile opt segmcnte ale
antenci. Ca ~i noi, albina deosebe?tc dulcc, sgrat, acid si amm. Acest lu-
x u s-a putut dovedi cu ajutorul unor teste de drrsaj crIrespunz::toare,
cu sanctiune sau recornpens3. Este vorba deci de tehnici foarte cl asi ce
si care se apIic5 animalelor prntnl a se c u n o x t e praguri Ie sensil3ilitStii
lor gustativr.
rrtptul c5 rdbina cste capnbil,i s5 recunonsc.5 gusturile fundamenta-
le, exact ca qi ornul, nu inscam1?5 c2 si reactioner~zftPn a c e l n ~ imod ca noi
la toate substantele. S-au putut alc5tui Iiste lungi de substnntc carc ncu5
ne par dulci, dclr care nu sint astfel si
pcntru albin5. L2ctoza, d e exemplu, este I
dulce pentru noi dar n u pentru alSin5.
fn functic d e vfrstz, dr! starea fizicllogici
si dc starcn d e nutritic, albinn nu r-cnctio-
neax5 5n acela5i fel la stimulii gustntivi.
Infornetat5 timp cle mai rnultr ore, ca r-c-
cunoahte g u s t d dulce a1 unei solutii
foartc diluate d~ zaharozri, pe care, rind
rstr alimentat5 normal nu o distinge d e
apa pui-5.
Un elr s u b ~ t a n t p zu u n gust total
~ pent ru r m si pcnt:.:~ albic5. llstfcl
d i f rit
z;:h:lr .-..i -
r l ~ r . r ,l:-e clri g ~ dulce
~ t biutu!.ilor de
regirn ,,f5r;i zahris", nu cqte du!cc pcntru
albin5 si estc total innrtii-5. Oeto-aretil-
zafiaroln, :dtfel spus Ortosan (nume cn- - __,.-. e prin penducuIul m t e n e i
mcr.cia1) cstc arnmrj. pentru om dar insi- (dupti Snodgsass)
pids pentru a b i n & , ceea cp pemitp utili- Pev1:rculul contine nrganul Jhon-
Earpa ei pentru denahrarea z a h ~ r u l u i ston care inr~gistreazan i s c 3 r i l t
ant~nei
rczervat albinrlor. Zah5rul denaturhnt cu ScaguF. 2. PenrlucuE. 3. Flagel
octn-aceiil-zaharox En do22 f o a r t ~ slab5 4. Celu[~Eeneruoa ye. 5. Nerv an-
1.03 ~f la kg d e zahcir) nu cste bun pentru tennl
consumul uman.
Gustu 1 tLai-sal, p ~ r m i t estuclii de mare Eineie, e s t ~suiitient sd intro-
d u c:m
~ extnyrnitatea picioar~loralbinei in solutia d e testat qi s3. observIirn
rGsy~unsul--care const5 Pn Entinderea limbii dacg solutia este atractivg.
 Sirntul timpului se poate pune En e v i d e n ~prin cxperitlnte de dre-
qaj. C ~ l emai simpIc c o ~ s t a ui n a nu distribui hran5 i n cxterjovul s t u -
pului decit o perioadri spurt& timp d e dnuri ore pe zi. Dac5 marcfim albi-
nelc clresalc si nu pristrjm in cxpcricnfi decit un mic grup, citcva ::rkri,

SF: constxi 2, clup9 citr: a xilc, c2 albineltx nu apar la hrgni tor clcc.?t la ora
obisnuit5 r3r hr5nir.r. C!c se obiyluiesc astfcl. cu pl-czcnta ucci hranr
intr-un antarnit Icr ~i la un n ~ u r n ianomvnt
l f i x nl x i l ~ i S(.hirnr3ind
. concii-
tiile experimtei, ~ x p e ~ ~ l rtator-ul
n c n ronc tat5 r.5 albinelc. iidc:e o b i c ~ i ~i!o*-
u
lor nu sc aclaptcazil clint:.-o dat3 nici la modiFir5si drl ornrh xici !n sup1.i-
marpa s u r s ~ i .Tn a c ~ \ tultirn pa;: ele se invirtpsc in jurul hrsnitorului,
care ,,ar f i trchuit s.5 fie plin", pr toat5 durata ohisnuit: a drc~ajului
~i pe urrnii dispar p~nii,ria revtni i1 doua xi.
In jurhul acestei teme, cercet5for-ii :lu pus la punct protocoale cspr-
rinlcntaIe foartc, amznuniite clronl-ccc cxplicarea rezu1tatr:or obtinutc

5 un cercetstor din yoala isci~,Rer 1%ris

. *.,
un urc\xj ~ n l r - o i n c j ~ t Ainchis2 gr acmnus?nlla. ~ l b i n e l cs u ~ tcontir1tun;str 5ri v r n i
sP m u t e xirnp d e xahfir la ora 12, ora lorn1il. P c urn: ~ l esint Irans9urtnte cu
avionul la New York $i sint i n s t n b t r in acpcasi incint5. S e conslnt:i c5 ele si-nu
p:istrnl ;n mod cmditionat orti Parisului $i c l nu tin cont de orn Iucald czre csle
c:! 5 ore ;:mi in crmrt dec;t c m a Psrisului.
 nu rstc tntdeauna ugoar:. CcnstatarLeo ca atare, cfi albinrle p o s ~ d 5un
simt a! timpului nu ~ x p ! i c i$i in ce consti nccst simt. Se poatr pt.esuptl-
nc foarte bine c2 exist5 repere ~xltlrioarccum ar fi repercle asbonorni-
ce (pozitia soarelui pc cer): sau existento unui w a s i n t e r n sau ceas biolo-
gic care ar f i un fel d e p2str;itor d~ t i m p incorporat albinci, dc negters
si nederegla3il dar a1 c3r-ui mccanisn~intim r5rnine de dernonstrat,
Nu c.c: poate i n t r a aici in dctnliul numcroasclor experienw care au
lost r5cui.c la sf irsitul sccolului trecut pentr~x lucida area acestei pvoblc-
me. Batori t5 e~perientclordecisive carp au cnnstat in tra~ersareapest(,
Atlactic, in avion, a umui stup (in 1955, dc Renner.) pcntn1 a obtine un
marr d e a l a j orar intr-wn timp foarte srurt, s-a p~ltut denlonstra juste-
tca ipotezei censirlui biologic. T,:t New York, alhin~ eie cont inuan rnunca
dupG ora Parisului. unde avusese loc drcsajul.
En r?atz1t.5 exist5 numcronsc plantc carc nu dau ne ctfir :ji pole11
decit intr-un anumit timp a1 zilei. Se a~nosc:iaimoaselc cpasuri f 1 oral r
In ca.re ora
-. . este indicatk de deschidcrea florilor. Este ridrci
. -
imp13r tan t
n.
pcctru d b l n j ca, datorit9 sirntirl~~i s5u inngscut 31 tirnpuIu~,sa I I P rapa-
bil5 a gisi in ficcnrc~zi la momentul nportun plantc~lemclifere d e ~ c h i s ~
qi gata cle 21-i oferi prorlusele.

SEXUArrELE

Matca

Matca e s t ~singura f r m e l i fecund5 a smpulul. a e ret.unoastc. foarte

r r p e d ~printre lucritoare, prin m2rjrncn sa. Abdomcnul s5u plin d p o u i
mt.;tcde nproape duu5 ori mai lung decit re1 a1 unei 1ucrAtoarc. J33r difc-
I ren@ de talic nu cste singura : piesele sale buralp qint mwi scurtc,
rnandihulele at1 marginc dantzlatz ; picioarele nu au organc de recoltare
a polenului ; acuI este indoit ; nu are glande ceriexbc. Trebuic notat, de
asernenpa, c$ matca se bucurA de o Entinnasl longcvitate care poate atin-
ge patru sau rinri nni.
I?? principal insr't, rnatca sc distinge prin or[:arele salr: ~ L ' P F ~ O ~ U C Z -
torarc, normal dczvolt;~tc,spre deosebire d e lucr5toar.c care 5int sterile.
Vom d c s c r i ~succesiv organele dp impcrechere, organ el^ ce tin in rezer-
v5 s s r n h t a Iriritorilor carc -" Pecundat matca, dup2 aceea ovarele si
c d e de ponti

Dacci se fndep;irteaz.S cu gri j5 picsclc chitinoase care f orrneaz5

ultirnul segrnrnt abdominal a1 m i t r i i se drscopcr; o carnpr-2 amp15, nu-
~ n i t carzrra
j ac.u€ui in rarr sc prczinta de sus in jcIS, arcs1 ?J ori-
ficitll vaginal care. 1 inrundzt sub ac, nu cst;e vizihil ac5 se
ridicd a c ~ s t a .
Fundul camere1 aruiul c.r)nstituie ccea ce se numc$tr:. uursa c ~ pIn- ~t
t k r , sau ve vagir~al. Pr, accst vestjbul sc desrhid trei arificii :
vaginul in cent~u,ra o fants orizontals de 0,6-O,T mm, vi dou3 alte fan-
te longitudinale care se deschid in buzunarele lateralc.
In timpul. impercchcrii, organul genital a1 trlntorului pstrunde in
vestibulul vaginal dar nu in vagin, rare il rontinuri ; matca isi drschide
larg estremitatea abdomenului +i ridicri acul astfcl r 5 penisul poate p5-
trui ~ e s tbul.
i Numai trcce fnI vagin te aspir,
mi? rganclor' care ul
1

Sectiuna longiiudimli? p r i n nbdom.enu.l

m i t c i i (dup& F. Ruttner)
1 . Ouar. 2. Spermatecd. 3. Pungd rectaTri
4. Camera aculzsi

Organele gcr m;itcii (dupd Snod-

grass)
I . Overr. Z.Oaariole. 3. Clanda cu venin. Snermat.ec3 si anexele sale
4. Oaiducte. 5. Glanda s p e n a t e c i i . 6. S p r r - I . CanaEul spermatecii. 2. Sper-
rnrataca. 7. Clanda accesorie acului. 8 . Bur- ~nateca.3. Camera v a p h t ~ l u i4.
.
sa copulatrix. 9. Acul. 10. R e z e ~ v o r cu Pornpa gi vulva. 5. Chda
uenin spermatccii

In mod normal or-ifid 2 inchis, In rcpaus. El este urmat

d c ranalul vaginal, apoi de camera vagmului, inchis5 ~i ca printr-o val-
v5 vaginal5 care controleazs trecerea intre oviduct g i vagin. Canalul
spermaticii se cleschide in camera vaginalh. Continuind, c5tre ovare, se
gaseqte oviductul median, care p r i m e ~ t ein arnonte ceIe dou5 oviductc
lateralc, foarte flexibile si foarte exknsibile, care ajung la ovare.
 SEXWALITATE 47

Pn timpul Fmpcrecnerii, sperma se ;tr.urllulta/,a 111 c)17iclucte Inaintc

de a f i impins5 In spermatec8, undc I a r5mine inrnagazinatz. Sperrnteca
este un mic o g a n sferic plasat sub vagin, de care este legat printr-un
scurt canal. Strins Jipitri pe suprafata spcrmatecii se g5seste glanda sper-
rnatecii de form5 tubular% L3e f u r imprejurul spernlntecii sc Zntinde o
retea fin5 de trahej

Ovarele sint organele care produc ou5le. Ele constituic doua masc
volurninoase albicioasc ocupind cea rnai marc ~ a r t ea abclomenuIui rn8tcii.
Fiecare ovar este format dintr-un ansamblu de ovariole care pot f i
considerate ca ni$te tuburi in interiorul crirora oujle sc formeazri si cresc
ping in rnornentul in care, cornplet dczvoltatc cad in 01-iducte care It
conduc de-a lungul raginulul c5tre orificiul d e pont.5.
Fiecare m a r cuprinde intre 160 si 180 ovariole, cef:a cc in!jramn5
cB pentru o ponta de 1500 ou2 pe zi, co~sidernt5nor.mal;i In sezorI activ,
fiecare ovariol5 produce in jur de 4-5 ou&.
01-ariolefc sint mai fine cu cit se g2
tatea anterioarg. Altfel spus, for-
rnarea ouslor si creqterea lor 1
dau organului aspectul unui sir.ag
a1e oabe sir.~tdin c~
rnai

ctremitatea antcrioar5
a unei ovariole nu se griseste decit
o mas5 citoplasrnic5 ncdifcrcnti-
a t i . Dincela d e ace2stZ zon5 apar
ccluIe bine delimitate : oogoniilc
primare. Oogoniile se divid si dau
nastcre la oocitp ~i la celule nu-
tritive. Ongoniile constitriie ~ l e -
r n ~ n t u lsexual ; c ~ l u l ~ nutraitit7e
lc
nrl fae altccva d ~ c i ts5 acluc5
armarea ou;iIor (dupd SnodgtassJ
oului rezcrvcle alimcntrit,~pc haza 1 Oogonii. 2, Oocite. 3. Celule nutritive.
c5rorn crnbrionul se va dczvoltn 4. Oeqoc.rte.5. FoEicuF. 6. R'ucle7~
ujterior. Oul matur rontine ru-
cleul rcproduc5tor, rczerre care se pot cornpara cu ccle alc oului d e
@in3 de exempltt, si un invcliq foarte rczistent, chorionul. Oul m a h r r;r
detaseazB de ovariolg si cade fn oviduct. Dar Snninte de pont5 trece pe
ling; deschiderea sperrnatecii. In fucctie de celula in care va f i depus
- d c trintor, de lucritoare sau de matc5 -, el trece f5r5 a f i fecundat
sau dimpotrivk prinisste m i d cantitate de sperm;. Spcrrnatozoizii pa-
trurld in OIL printr-o mimscul8 deschidere numil5 rnicropil .
Crcst?:.ca o~rocitclor are nevoie de cantitzti foarte importante
rle sub5tantc rutritivp. Areste subntarte pro\-in d i n hemolimfa rnstrii
care sr.:lidri ovarrle si din care accstra se alirncnteazii.
Ponta d e 1000-!NO 0112 pe zi reprezinta pe?tru n:atc5 un cfart
!?r asitmilatic ronsic?r.:-nbil ppntru cZ jireutntca oualor depusc in 24 dc ore
clep5sestr. propria sa greutate. Eqte r,eccsar5 o hran.5 ~bundent;, llgnr de
i . aceca in perioada
aqirnilat ~i !:c,qatri ir. prot~ice,grrisirni :i z n h a r ~ ~ rDc
cIe pontt l~~c.~.;itnnrclc :~limmtcaz,i matca cu 1;iptisot. de matt2 ;lproav
cvontinml.

In cllma
pin5 in scnternr~r!~. in lunlc ~ i ~ mat
-
i r nurneros1, aar numarc1
.
e in stup, din.. aprilie
.. .
nu dep5-
s e ~ t ed w i t I'F -2000 pr rolonie. Lucr hrsnire'a lcr
irnediat dup5 d c i-oirc rjnd !;urselc : nueaz5. Izgo-
niti din stlip, csc p . i n a mur i i n ~ x t
El .,
, nici o:rgnnr:
de recoltare a polenului, rl ~ i z i t e a z a I run,^, zuorur lor rsw zgornotos,
1

iar alura ~cncl-a!5u s o r pa:-aghioasZ. Tcatc acestca dur la ur! dispret carc
ye traducr la unii npicultori prin rnzsu7-i d c ~liminslrc I-arlim13. 3 T 1 1 l t m
manunie drh apiculturi prrcfinizeaxj. 3ns5 suprimarea puictlilui c i t:-7n- ~
tori si instalarea de ,,curse d e
?Gp=.
trin tori", Acest? prnctici sint f5r5

?\ 4
=, /, ,
6

i-\ , -+
: ;
.;<FR,--
Eundament dac5 $nem seama de
ceca cc sc
%A laalbine. stic d c s p r ~~.cpsnductia
\ N. 4.

-
- -- .
I
-.
-I , Apm-atul reproduoiitor
trirtnrului este :-~:ativ cornplicat
a1

J;
J
-
L
I
=>
'a
>

-
:
:. El wfcr5 dealtlel n lung5 cvolu-
/
j
I I
1 *I
1
ftc, carp incepr de la sladiul de
- /'
--'_
larvii ; sc scm-g 36 clu zile i n k ~
. z.+-
. _- -- - " -.
$ d
- - '
,*-
depunerca ul?ui ou C?P I r i n t ~ ~sir
rnaturihtea lui sewla15 T r ~ b u i e
.I!>? 1-71I ! t rc;)~'-duc:itnr mast deci studiat paralel spa!-atnl re-
( d : ~ ~,!'. f i! ~ u l ~ ~ l ? ? l .-.-I-.,:

I . T~.cbir!rl. 2. V e z i r ~ ~ IS:f i ,,
p.ndur5tor si uvulcqln sa, pc urm5
:-?;!Pq*,:.~. -!. ! ; l l l ! ) u ! , CTL:; f'unct lui.
SEXUALITATE
49 I
trintorul rnatur d i n plznct de vedcre sexual, testiculele formenz5 doug
mase mici situntc in pclzilie dorsaPa, in abdomen ; cind produc~reasper-
rnatozoi~il::~-?-a tr!'rnlrat, ele nu mai sint functionale.

dele ser
A Ll - + . ~ I C I ccmunira
~ -71U
L -70-iculelc serninale pt,in c n n a l ~ i l( i ~ f ~ r ~ ~ t t .
,La,

Qe fapt vezirulele sprnina.le nu s in t d ~ c't

Z o por t i u n ~1;irgiiS a a r ~ s t u i
caral. La trintorIi mclturi, dln gu nct dc ‘r-edcre s8csual, veziculcle 5crni-
nale contic spcrma.

Gland
,....
.SPnf r.toua granae r o a r t ~vnlurninoas~carp ocupa un F O C irnpnrta?t
in abdorner~ u tr'int
l Kle contin un mucus abundent care va juca un
rol Tn mom cntul co protcjind spcrma de uscarc3.

r a n d lung si ingrist face IcgGtut-a intre orgacele producit-

toa crrnci si de mucus 5i orgnnuE copulator.

Endof'alusul
Accst organ-. cste dcc *
icat.
compl.
- -
- . ta
r s t e cornplet rephat in lntenorul abdommuim. In morncntul Irnpercche-
rii el se riisfringc ca o m5cuq5. DacA pl-ir.tr-9 ap5sai-e asupra abdomcnu-
lui sau prin a n c s t ~ z i eru cloroform s r provoac2 ever-siuncn ~ndofnlusului,
SF constat; o scrip d e faze qr~rrrsive.Dup5 indrp5rtarea ~ i e w l o rchiti-
naasr care f o r m ~ a z 2ori:iriul genital, se poate vedea apiihnd vc stibulul
rare are o znn5 piloas5 i m p o r l a ~ t 5 ,coarnele de rl~loare galben p r t o -
L

raliu, lobul perat 3i la sfirsit bl~lbulcu p1,icile qale chitino;1se.

l ~ abia schipte.
npar,
lrl( tt ~1111 PI I I I I E ~ Y 5 L ~ U U I r t L bare t c ~ t i c ~ l e
fn timpul \-ielii la!-i7nr.e trcticulelc se d e z v d t 5 : la nimfrle de patru sau
cicci zZIc 3nwp $5 se forrneze ~ p e r m a t o z ~ i z iD~zl'nEtarea i. maxim5 a tes-
ticulelor este atins5 la nirnia dc opt zilr. lncepind din acest m o r n c ~ t ,
tcsti-ulple rcgresen-4, pin5 la maturitat~ascx~lalri,f n t i m p rr rolul tes-
ticulrior se i n r h ~ i c .vezirulele scrninale si glandelc d e m:lcus qnfer5 jm-
pflrtante transforrn5r-i. VrzirtllrTe srrninale r;e urnplu si g?acc!rlc njucoa-
5.2 sc dezvolt3 la maximum, in timp ce mdflfalusul, nurnai schitat pin2
ntunci, ia forma definitivi.

echel-ea cu trin? . fn zboI, trin-

c matca lgrestc. * cjile g i?nit:ilr.
- . .
Lincl contartul r s t e stablllt, se procluce In mod reJlrs evrrslunea enclnla-
 lusului. D u p j cversiunea vestibuluIui si a coarnelor, bulbu1 se angajeaz5
5i el Ja rindul sgu, qi deschicler~acanalului ejaculator ajunge la n i v ~ l u l
suprafctci organului in int~riorulcarnerci acului rnztcii. Sub presiunea
cxercitatg de mtisculatura abdominal5 sperma $i apoi mucusul sfnt eja-
culate violent. Eversiunca endofalusului sc continuh pin3 la sepasarea bul-
buIui cu plgeile sale chilinoase de-a
rngul unei linii d e slab5 rezistentb.
,ceastA rupere permitc separasea
apid5 a partenerilor.
Fragmentui de bulb cu pl5cEle
chitinoase dc culoafe inchis5 la su-
prafat5 rrirnine in ot-ganele genitalc
ale fernelei si constihie ceea ce se
'-ieamH ,,senmu1 de imperechere".
ccst s e m este a d ~ s e o r i observat
t nr5tcile care se fntorc din zborul
uptial ; lucriitoarele il eliming, ca
pe dopul, mucos care a ~tra-
,a vaginal5.
Tn cur-sul ur~i zbor r nat-
ca estc irnperechcaca A n
Inn+%
UC Ll~~Xti
LllCll

trhtori. TrIntnrul urmZtor wlui e m

tocrnai a copuIat eliminj, automat
sernnul dc imperechere a1 predece-
ST rins d e partca pi-
2 10 ui.

Eversiunea endofaIusului $perma

(dupd F. Ruttner)
1 . Endofalusul fn curs d e rdsfringere.
2. Dc.~priderea ,,sernnz:lui d e trnpere-Sperrna t r l i este vis-
coasii si de culoare crern. lteacp,? sa
there" care ramhe p r i m En clifle geni-
TI 1 .

tale ale mtitcii estc aproape d e neutraLitate (pH

aproape de 7). Spermatoxoizji lungi
fn jur de 0,5 mrn au un cap foarte mic. Produsul unei eiaculgri este In
jur de spermg, ceea ce repres l a 7 pin mi-
lioane $ funcfie de concentratie

Cunostintele reIatlV r l U C L~st ~

b ~ p iimperecherii
-a rn2tciIor rlu au fost
obtinutc decit in a doua parte a secolului XX. PIcZ atunci se corsidera
ca certs fmperccherea miitcii o singuri d a t i in viata sa, si cu un singw
trlntor, fericitul ales, dar in acelasi tirnp victim6 pentru c5 i ~ pierdea i
viaw, creind-o. Si azi se mai intilne~tcaccastb conceptie in lucriiri despre
viata albinelor, deqi se stie sigur cii matca efectueazri succesiv mai multe
'
zboruri de Tmperechere ~i se cupleazs cu un numZr destul d e mare de
t r h tori.
 fnlocuirea Tinistit; a matcii ajunsjl la sfirsitul caricrei si cr-carea
unei rnjtri noi odalri cu plecarea unrli mi, sint prucese! as~rn5niltoare.
In colonia orfan; sc nastr o matr5. Evcntual ca a distrus botcile inc5
prezente si a ucis tnate rivalele. hlai rsrnine si3 t ~ r m i n ematurizarea ei
sexuals. In t o t arest timp, cornportarn~ntulsAu este influentat de cel al
lucritoarc1or din stup, care nu sink deloc pasive fat5 de ea. Kle nu s r
m u l ~ m e s cnurnai s 2 CI hr.Zn~asc8,se aratii agresive, o maltrateazi si o
rnuscj, uncori o Pnconjoari. Accst tratamcnt sc continu5 din ce in cc mai
vioi, pin5 r5tre ziua a 5asc!a cind I s l i c5tre
I
toare, ?i;iP?i ia zborul.

-e si con

Acest. prim 2:bor a1 tinerei rnGtci are loc mai intotaeauna la k c c -

puEul dupfi-amiezi i, pe timp frumos. Poate sB fie nurnai un simr11u zbor
de oriental-e, dar cIac5 tempcratura este suficient de ridicat8, e!;te --,-.-. ado-
scori un aaevarat zbor d e impel-ccherc. Sint neccsare ccl pufin Zu L.
Atmoslera trcbuic 55 fie calm5 s i lurnin~
I lzitatea intc1ls2. rcclam5
deci pentr7u fmper,echere rondifii exterioaere favr~rabile, expiica
pentru ce, .En curs - --
u l
.-
anurr litor a n i sau in anurnit
- . e rpgiur ~echerile
sint RFreuSjtc. Matcile prost irnperechcate sint de calttlte rnediocrmA' a.
Este deci irnlmr-tant de a sta e ampla sarca s t atiilar d c Imp?-
I-cchere, car e trebi lic sa nil12o expi ~n9,ad2j~ostitcdl2 vint gi insorite.
Ast,,,, .,, ,
. - -
k f h l in nordul Europci, In zpccial in n'orvcgia, nu rigorile iercll sau

lipsa resurselor melifere sint c ~ carp

..
l ~Iirnitea~gdezl-oltarca apicultur.ii,
ci mai degrab5 timpul prost, prey frecvent, care impieclir.5 zborurile c l r ~
'irnpcrecherea 7i reinnoirea normal5 a rnztcilor. Apicultorii norvegicni nu
pot ex pl oxka resur.:s e l ~melifere din nordul tirii lor, ra1.e sict importante,
cEecit prin 'transhur I ar putt re mult timp la-latitudi-
,

nile extrenle.

Am v5zut in Eeg5tur5 cu f unctionarea organelor reproduc5toar-e alp

trintorului, cum se face cuplarca ~i t r a n s f e d de sperms al trintorului
in rRile genitale Eerncle. Dar mai trebtiic ca sexcle s5 se IntInlcascS. In
stup ci au o total5 indiferent5 unul I;ttB de altul. irnperecherea n u poatl*
avea loc decit in zbor la o in%l'cimede 6-20 m. Trjntclrii, dotati cu o
excelent5 vedere si un miros dczvoltat, sint atrasi in scela5i tirnp clc mi.;-
care ~i d e miros. 01-iceobiect de m5rirne apropiati dc a mjtcii ~i care
zboara rapid, este atractiv de la distant& d a r rind trir.toru1 se apropic
~l nu continua s5 mai fie atras decit cle rnirosuI specific al mztcii, care
nu este altul decit ccl a1 feromonului secretat de glandele mandibula~.~:.
Din punct d e vedere chimic, cste vorba d e o substant5 a carei formu13
se cunoaste : aceasta este ceto-9 2-decenoic.
7 ,3
.)- ¶
, LBINELE

Dup5 ejarulare, cuplul coboar5 sprc pamint sau sc rne~ltine5n aer,

dar pnrter?erii se rlcsp:lrt, TrZntnrul nn supralicbicyte muFt l i x p ;!un;:1
pierderea organ~lorsale. Ilnr.5 ir? zbor rnatca sc elibereaza c f r scmnul dr,
imp~rccheredacA nu cumvn intervine un alt trintor. S p ~ r t r . ;este ~ aspi-
rat5 in o u i d u c t ~ ~r In ~ d i a nsi in ovidurtele lat~raie.O n(1115 i~rperec11ci.r
wc~ateavea loc in rninutcle care urmcazi.
fn cursuT aceluja~izbor d e irnper-erh~rcmatra tir5r5 se Trnpere-
rhcazi cu rnai rnrllti trin tori : de cele rnai mulf c ori cu cinci sau sase. Canti-
tatea de sperm5 primit5 de rnatci in timpul unui zlmr cle irnperechere
e s t ~mult rnai mare clecit r ~ t eneccsar t~ a urnplc sp.?r:ratcca, da!
si sc picrdr n-1ult5, fnclt sint ~;cccsare altc zboru1.i k c inzperechr-
re in acctasi zi sau in z i l e l ~urrn5tnar.p dup5 cum rmnditiiltl r.:te.+i-:~r~~
TO!' f i mai mult qau mai putin f a v w - a b i f ~ .
Zborurile dc f c n ~ r d a r rsc contint15 pin: rind qpermattra r \ t ~ !j:i 12
SP ronsidet-5 c Z ~ trebuie cel putin opt pin5 la zecc trintori pcntru n :'-
cuncla bine o rnatc8 ; dar nu sc poate vorbi derit d r ciire rnerlii. !n to?
razul, rantitatea de s p ~ r m : primit2 in tinp111 srurtri prinnclr a z'3nrri-
rilor d c impercrhcrc r ~ p r e z i n t 5ccl putin dc zcre or-i ciI:acitptca sperma-
tecii. Risipa arcastn este neresnvd .rlco:lrece umplerea orgimului st:^ I.
o p e r - a ~ edificiI3 dat fiind diametr,ul fonrtc redrts a1 c a ~ ~ ~ l upri?
l u i rarrb
trcbuie s5 fie impins5 spcrma.
Ionsccinta cca rnai evident5 a accstui comportclment srxual cstc c5,
:a$ colonie de albine, Iucr5toarelc nu sint realmen ttl surori decit
In p r o p o ~ i ed e circa 10n,'o. In 90V0 din cazuri cle nu sfnt decft semi-
surori, p ~ n t r uc5 provin din tati clifcsiti. \lorn rcvrni as up;:^ srrnr.iTic'z-
t i ~ biologice
i a acestei situatii familiale destul d~ dcose1;it;i. Sc vnr i - . t ~ -
lege si rnai binc irnplicntiile tinind scama d c comportamentul scxrlor 31
spatiul uncle trX;-c-

JistanFelc stmbatute ae mztci si tic trintl

Trhtorii sint ~xcelentizburstor i. Yu nt:mai cd s i n t r a y pa 1.-

cur# distante de cite 10-20 km, da r pot d~bp5$i dcSilcuri I; 1c;c tnnc KU" h

c ~ ~ r ~ r c n t eat1. u.I t..~..v- r a i tr 2

impun o d m i v ~ l a r ede 1000 rn. O b ~. e r . v i ~rloart!.
L!! -1

s-au subestimat mult pclsihilitgtile dc denlasarc atyt n?e trint~*rilar, cit si

ale m 5 t ~ i l o r; a r ~ s t r npnt zbura peniru n sz Trnprrcchea la rnulti !.;i!orrrf:.i
departe dc stupul lor.

are a trl

M n faptul c;i indivizii s~xuati qint rapabili sg parcurg5 distar?tc,

fonrte rna7.i pcrtru 9rnpel.e.heri si faptul c2 aceste Frnperccheri sc far
in z l ~ o rla in5it.ime varjahi12, decurge unnscrinb, rfi a repartitie unifor.r:l
ir, spatiu a t u t u r o r timTr-torilr,r
unei stupinc ar duce la o cliiutic incornpati-
bilri cu a prnbabili tat^ sntisfbcf~toarr: pcn tru zcce ir~pcrcclaeri re us it;^
in riteva rn;rutc. S r pnatc r:llc-t~!a r5 trjntnrii lwri masi stupinr, uniforrr
dispcrsati in spatiul uncle au pmibilitatea de a sc dcplasa, ar fE la distan-
t e ucii de altii de pcste 100 m qi ar trebui s5 contruleze un spatiu de o
de I a un ou nefccundat din care se dezrolt5 o m a t d de inlocuirc. Se gtic
azi c$i acest fcnornen poate apare gi la albinele europece, dar cu frec-
venG foarte redus5. Astfel se explica cazuriIc singulare dc inlocuire a
mitcii P n stupii oriani, pentru care se invoca altjdntii ,,zborul. ou3ilar'"
in qtupii vecini.
. .,,,,,
Produccrea par tenogcn cticg a trfntorilnr are drept c B ha-
pIoidia Ior ; ei nu ar, rlnn;t ,I rromozomi, spre deosebire de zn la lucrA-
a

toare qi la m5tci. La albine nurngrul n este cFe 16. Sii prccizgm cii numri-
ml hoploid sau diploid dc r,ornozomi nu trebuie luat Fn considerare decit
Sn ccIzllelc sexuale. In celelalte celul e nnrn,irul de crnrnozomi este normal ;
el cste a d e s ~ aun multirrlu de n destul de ridicat.

Faptul ( I cstc fe depinde 75. In celulcle

mici numite P lucrdt
. " * . -. 0116 f c , iar in celu-
lcle mari sau celule clc trmton - O U ; ~nelecunuate. lye-am mweuat m ~ l t
1 1 -..I .L.A

timp care este natura meranismului care duce la o astfel de diferentier~..

Abia de putin tirnp s-a put,ut furniza o explieatie satisr6cAtonre Iondat5 pe
experiente f o a r t ~ingenioase. Se stie de mult timp c2 ou5le primesc sau
nu, u n Gic 1 1nt de spern iatozuizi cind tree prin fata cleschiderii canalului
spermlatecil $i c% injcctarca spermpi este obtinut; printr-o contractie a
valve i sperm:ltecii. Nu sc stia totusi cum rnatca recunostea o celul5 mic5
de und.- 11,d~
-*-*
t: si care este lanful reflcxclor care actioneazs musculatura
valvei. Acum s r gtie c5 instrurncntul de rn5sur5 care condifioneaz5
fcnctionarca valvci s t 5 in ;;r.ima pcreche de picionrc ; s-a demon~irnt
aceasta irnpicdicind matca 55-ri t t t i l i 7 ~ 1normal
~ picioarcle anterioatc jn
mcmectul rind depunca oul pe fundul unei cclnle.

genetir, carac.tcru1 haploicl a1 l o r este plin d~, con-

. ,
rece t r i ~ t o r u lprovine din ou nefecundat, ~n acesta nu are
a

seclrli,
loc rccomSinar~acrornozomilor si toti sspermatoznlzii unui trintor poart5
exart aceleasi gene, adic;i pc c e l ~ale rnarnei, fir5 nici o rr.odificare.
fn consecintg, Entr-o colocic dc albine, adevgratele surori, rele din ace-
la$ tats, au un pracentaj dc 'lcrudirr mai ridicat decit surolile provenind
din pjricti diploizi. Tn limp r e dou5 surori ,,normale'' au un procentaj
dc inrudire dc 1,'4, dou5 1uer.btoart :ivind ac e l q i t a t 5 si aceeag mamZ au
un procentaj dc inrudirc cle 31'8
M t5 consecintj intereq: mat& fns5mint;ltG artificial cu sper-
ma unui trintor din a c e c a ~ i a ~i ea est:: genetic ascmrinGtoare cu
produsul fncrucisgrii 7ctre fiic5 si rnarn5, pentru cB genele trEnton~lui
sEnt cele pe care el le-a primit de la mama sa f5r5 rntldilic5ri
S-a vAzut prin aceste cftcva cxemple simple c5 ,,ln le de
familie" la albine nu s i n t Intotdeauna asemgn5toare r m ale n
r
SEXUALITATE 55

Rlclele de sex

In ultrnii ani s-a putut clernonstra c i la albine exist5 ur, sjstem de

deterrninisn~ a1 sexelor, dublu. Exist: trf ntorl haploizi, obtinuii prin
partenogcnez5 conform proresului car-e a l o s t explicat mai sus, dar sint
si trintori diploizi. Mai bine-zis ar trebui sB ~rristetrintori diploizi, dac5
acestia ar fi viabili. De fapt s-a doveclit la albine ca si la al.te himcnop-
tere, existpnta unci gene s cornportind un anurnit nurngr de alele @a,
xb, xc ...I. Aceast5. gen5 deterrnina sexul. Gemel~lcsint totdrauna hete-
rozigote adicg ele rno~tcncscde la pirintii lor doua alele direrite. In
schimb, cfnd fntimplarea recombin5rilor face ca dou5 alelf: asemlnri-
toare d se irnperccheze, individul dotat cu aceasti combinatie este un
mascul. Dar este un trintor diploid pentru c i are tat5 q i rnarnli, contrar
trintorilor haplozi niiscuti din ouZ nefecundate datnrits mitcii.
Acesti trintori diploizi nu sint viabili ; ei sint recunoscuq in stadit11
de larva tinhrg ca ,,anormali'* si distrusi de c5tre lucr2toare. Ei nu vsd
niciodati lumina zilci dccft dar5 un cxpcrirnentator abil ii protejeazg in

.ul lncunar a1 unei mmri tclmperecheatc de citre trintori inru-

dili cu ea (dzapd V. Maul).
Golurile c~respundlarvclor de trintori diploid elirninati dc! albine
Perirn~trulmarcat corespuncl~exact la 109 de celule, din1:re care
25 sint gaale. Consanminita'ea ~ s t ein acest caz respons: lbil5 de
o pierdere de 25 la sutA din ponta rnv'-"

peric>ad5 cind sint vulnerabili. h accst CFU, ajung .la. matu

. .
~ritate: ?i tre-
-

buie spus cB ei constihie pentru biologi un material ideal pentru espe-

riente. i n natur8, probabilitatea ca doui alele identice s.5 apar5 pe cei
doi cromosomi patern ~i matern depinde, bineintelcs, de nurniirul alelclor
prezente in populatia local5. Acest r?urnSr nu este foarte ridicat in cazul
. i n - i populatii mici gi relativ inchis5 in ea insdsi. In acest caz f m p ~ r e -
cherile condtlr la aparitia muItor trintori diploizi ; nurnai r5 arestia
dispar En stadiul de larv5 tinil-5. SF constata cri pietul prczints lacune.
Aceste lacune corespund r ~ l t ~ l e l oocupatc
r de trfntorii carc au fost eli-
rninati. Un puict lacunar este dcci scmnul unui procentaj ridicat de inru-
dire dlxp,i told. h t r - o populatie n u r n ~ r c a s s~i Pn carc schinIsusilc gene-
t i c ~s i n t f r e c v ~ n t ~puictu!
, este Entotdrauna mult mai rompart.
Sc poate considma r5 existenla a l ~ l ~ l osexrlale r constituie un me-
canism carp fsireaz: consanguiaizarea dup5 tat5, deoarrcr roloniilp prca
putnmic consanguine slsbesc plein p i t r d ~ r e ad e puiet. T.r~rnavca ocazia
s8 rrl7pnirn asupra acestor partjcularit5$i alc biologici albinelnr carp far.
ca p r a r t i r i ! ~ de sclcctic folosi, llelor don:esti:.e sft
nu p o a t j f i aplicntc I n ;TI!bine.

AREA

Or i o soar its, d u p ;in t

depl~se1n celui, ,,,,,,, , ,,,I,. , sau in ~ r l ~ l 117ari, t , de L L I I I L U : . In
celuIeIc mici se vor ca7te albinc lufrfitoare, din o125 frcundatc ; 4n relr
rnari se vor nagte masculi, partenogenetici. In privinta rniitrilor, ac~stea
ies din ou5 fecundntr, m si lurrdtozrele, dar se dezvolt; in botri, celu-
le mult mai mari, in form2 de ghind5, care ap-- r l l -"-
I l L l L I l 3i
i in perioada ere:-
terii rnRtcilor, acIicZ Pn r n o m ~ r t u lin care colo nia se I1reg8teste s,i roias-
c5 sau inloruiestc o rnatri bgtrinh si ireficient: i.
0111 depus de rnatcX se prezints, jndiSescnt a e reIuI2, srb .fol+rnn
0 .

unui bastonos nlb sidcfiu de 1,s m m lungime si 0.5 mm in diametru.

Unul dintre r a p ~ t eeste rnai gros dec?t celSlalt. Matpa isi l i p u 7 t ~0111 cu
capatul mai subtire de fundul relulci. El riirnine in pazilie vertical5 in
cea rnai mare parte a d~zvoltgriirrnbri~nare,apoi se curbeaz5 ~i larva
tin51-5 iese dup5 cc sparge corionul.
Inr: din rnomcntul depunerii ouIuj, aces scdiul unri intensr
activitgti in term. Nucleul rcproducZtor sufesi d c d i v i z i u ~ i .Crllu-
lcle ce rezultg din acesle divfziuni se nrqanizeaza 81 ''~irrn~n~ci frit? carp
Tor srhita treptat tegum~ntele, t u b u l digcstiv, nparatul rc;~rndur;ilnr,
sisternu1 ncrvos e,tr. h trcia zi dup5 pon t5 larva kink-2 erlozinneaz8 ; ra a
epuizat toate rczervele nutritive ale oului, dar estc capabila s5 se h r b
neasrg normal. Dealtfel ca sc va hrjni rontinuu, i~lrertipindconsurnarea
hranei primite dc: la doiri numai p ~ n t ma n5pfrli. Cre~tcrca f o x t z
rapid; a obIigG sQsi schirnbe pielca de patru ori s u ( : r ~ s i v irl timput
vletii de larv5 curb:, p a i5i lass pe fundul celulei ,,c5m8strfcle"
devenite prea strimte. (me pot fi lcsne g5site plutind deasupra
13ptisortrlui de matc5 diluat intr-o solutie slahi de potasg) Via+
lcuvar5 propiu-zisg dureaz5 Face zile, timp fn care greutatea si
rngrimea larvei cresc considesabii. Clliar in prirnele trei rile g r ~ u t a t e a
l a ~ e ci r e ~ t ede la 0 , l rng la apreape 5 mg. In ziua a opta, cfnd alimen-
tarea a incetat, larva, devenit: foarte mare, orup5 toat: celula. Pn loc
sfi fie PncovoiatA pc f u ~ d u lcelulei, larva devine intinsk si r5rnfne asfel
 i coconul Pn care se izoleaz5, In timp ce lucr5toa1~elr
pin2 la sfirsit. l ~ tese
ii Pnchid celula cu un c d p i c d perrneabil la acr. Accst rCp;"rcel cste I5cut
din cear5 arnestecat; cu grAuncioare d e p o l ~ nsi cu d q e u r i minuscule
sau fibrc. El este pnros $i fsapyil. Albina care eclozioneaz5 21 va d e c u ~ a
cu mandibulele in 7iua a 21-a rip la depunerra oului.
Sub c8pScel fncepe o rnetamorfoz2 prodigioasg. Larva alb& qi r n n a l ~ ,
asemAnStnase cu larva rnustii de carnc, se transform5 mai intii Pn nimfg,
apoi in dbin5 adults. Transformarca este foarte lent5, insesizabils . Ince-
pind cu a unsprezecea zi de la pont5, apar schitate ccle trei pXrti ale cor-
p u h i : capul, toracele gi rhdomunul. Este momentul cclci de-a rincea nA-
pirliri. Sub trgumentfzle in& moi in(:cp sx s ~ilnr.
piicioarelor si ,ai pi~sel lor bu cale. Prae tic, asist mlui
insectei gi la I'econsti t uirca lui, pc bx:za a cee ima-
ginale.
Lucritoarea care apare este o insect5 adults, dar dczvcJtnrea sa
fiziologid nu cxte terrninats. Ea trebuic sci rnai consume mult p l ~ n
timp dc $asp-opt zile, penisu ca tegumentele s5 i sr: pigm~ntezctotal,
glandele hipofaringiene s5 fie bine dczvoltate, acul s:r! r!evin;I f u n ~ t i o n a l
etc. Cind cr.e$~rea pi se incheie, nevoile alimentare i se schirnbg ~i ele :
ea nu va mai consuma dccit miere sau neetar, iar polen - practje drlor.
Putin~lesale nevoi de azot vor f i acopcrite dc cantitstile mici de proteine
~i aminoacizi liberi pr
Tabt~IIIE3
DEZVOLTAREA ALBINEP (Bnga Homm

tbina lucr5

Stadiu
- Durata
embrionar
jnrubs:fei oulul
I
I1
Stodiv Zarvnr I
- Hrfiqirca lawelor ; fi
- te~ei-eacoconului I 3
- perioad5 d p repaw- 2 4
Stadia nimf a1
- T r a~~forrnarc
~
in nlimfe. - ..
- Qurata star11 CIC nlmTL.
E-
m r r a f a tntaJri a dezvoltdril
- In timg normal
- En conditii fonrte f a ~ ~ o r n h ' l ~
- In conditii foarte pro;
- $iEcloztonarea are loc
larva apare i n a
- Celula este inchis5 in
- AIhina icsc din celul5
in stadiul de insect:
perfect5 in a
 Cind o colonic d e albinr $-a picrdut matca sau rind se pregiite~lte
s5 roiasr5, ea tran5formA riteva celule de lucr5toare in botci. LucrMoa-
rele si rnstcile sint cle acelasi sex ; sSnt femelc, perfecte in ceea ce le
priv~qtep~ mitci, dar incornplet dezvoltate in cazul lucr5toarelor. Pn
mod automat ne puncrn o intrcbarc : cum reugeste colonia ca din doua
oub asrrn5n,itoare din p~nnrtd? vedcre genetic sh fac5 fie o rnatc8, fie o
simp15 luc~5toare? Mai multc ipc~txear putea explica acest fenamen.
Sc poatr presupunc c2 simpla marire in mod considcrabil a relulei
irz care S P dezvolt5 I a r w este suficientg pentru a-i oferi acesteia spatiul
necesar dem-oltzrii complete si d,'in plus, mzrirea ins57i a celulei moti-
veaz5 un aport de hrand rnai m a w care permite o cre7tere armonioasb.
En acest caz, lucrgtoarea inchis,? intr-o celul5 mic5, si relativ sub-aljmen-
tats, ar f i victima u n r i vrri labile eastrgri nlirnm tarc.
Conform a1tei ipnteze, la fel d e atrZg5toarc, nurnai matca ar primi
In cursul stadiului Iarvar a n u m i t ~substante de creqterc, care in alimen-
tatia lucr5t0,arclor lipsesc. In acest r 1n2 prinlit2 ar
avea rolul e:iential, ci calitntea ri.
11te ipoteze, transformar e in luc S ~ U in
matcii aI- 11 d e p e n d ~ n t sde reglernerl~ai1 rlui rrnur die, 1-la -r7l- -~ l u u llur Jepen-
den t c d e alirnentatic.
Numerosi cercetgtori au sttidiat problerna determinsmulu j castelor
la albine. Diicrite metode, unele rnai igenioase decit altele, au fost folosite
p e ~ t r uaflarca rnornentului irevwslbil, acefa En care soarta viitoare a
larvei cstc iremrdiabil stabilits. Accst moment survinc in a trcia zi, aSa
cum se sustine de obicci ? Ceva rnai devrcme sau ceva rnai tirziu ? Se
pare c5 mornentul s-ar situa la do115 zile si jumiitate, dar sigur este, c5
acest punct a1 neintoarcerii exist$ chiar d a d , Sn mod experimental, se
pot obtinc lucr5toare cu caractere de matc5 s i rnitci imperfccte, cu mal-
formatii datoritg c5rora seam8nS cu lucr5toarele. Tot ccrt estc si faptul
c5 a1 ia larvelor r,u este atit de simp12 cum :s-ar cret3e. Corn pozitia
lapti dat larvclor variaz: practic de la o 01 -2 la allta - drr uncle
~i nc tele discardante care apar in diverse F1ubLicatij
A X A-4--
~ t C ~2~ ~tragcrn Za acest capitol. decit La
:V L I C ~ U Z ~ ~ ~ t . ~ - m i n icas- smt~l
tclor la albine, adic2 evolutia unei larve Iernele ciitre lucrztoare sau
rztre rnatc8, este d e o mare complexitate, implicind multi factnri ? Cali-
tatea hranei, acljunile hormcnale, cantitatea hranci, toate intcrvin, dar
factorul cantitate este, f2rZ fndoialg, primordial. V iitoarea re ne-
voi dimentare mult mai importante cantitativ decit o viitr -2toare
vi de abundenta hranei prirnite depinde dezvoltarsea ei : 355, in
uItim5 instants, calitatea sa in ochii apicultoruIui.
Astfel, studiilc fizielogilor complleteazg observstiile creseFitorilor
d ~matci
! care ~ t i uperfect cfi productia de mstci bune este o simp12 pro-
blem: dc inderninare, colonia de albine in care se cresc rnStci trebuie s5
aibri ronditii ideale din toate punctele de vedere ~ e n t r ua produce in-
divizi de calitate superioarb.
Durata total5 a clezvolt5rii estc de numai sai rnatcg
fat5 de dou5zecf ~i unu de zile la lucr5toxe. l"l-elmLL >a tin5 searna de
 faptul c2 durata demolt9rii nu este foarte exacts. En poate f i rnai scurts
sau rnai lungFi, in functie de rasele dc albine si, rnai ales in functie de
conditiile exterioare $i de conditiile de alirnentatie a larvelor. Tempera-
tura mentinut5 la nivclul puietului constituie factorul esential. S-a obser-
vat, En tgrile calde, cb durata dezvoltarii rngtcilor este foarte scurt:, de
ordinul a treisprczecc sau paisprezece zile. S5 nc arnintirn cB la cres-
terea miitcilos, prima care eclozioneazii isi ucide rivalele. Dat.2 apicul-
torul mesator de rnstri calculeazi g r e ~ i ttimpul dezvoltirii acestora,
riscii s5 piardg in cfteva ore rezultatul muncii sale. PreIeva rea botc5lor
~i izolarea lor riguroasi trebuie 59 se fac2 la timp.
Tot aqa cum la ecloziunc IucrAtoarea nu 7i-a deshfrsit uJ nr-A v u l area
---7&

fiziologic5, nici matca nu este rnaturs din punct de vedere sexual. Trec
I cel putin trei sipt8rnini Pntre depunerea oului din care rezultri o mate5
I $i momcntul in care, imperecheat$ aceasta Encepe s5 ou2 la rindul s5u.

La masculi dezvoltarea dureazg cel rnai rnult, En meclie douZzeci ci

i patru de zile. Puietul de trfntori se recunoa~tein stup nu numai dupa
faptul cjl accsta ocupri celulele rnari, dar si dup5 farma deosebit5 a cAp5-
celclor. Pn loc sB fie plate, ca la albinele lucritoare, acestea sint bornba- .
Ee. Puietul de trfntor este dcseori grupat cztr-e marginea ramrlor, spre
partra lor inferioa~g,sau fn primul cat, atunci cind matca are acces
la el.

Cuibul de puiet

h t r - u n stup, normal, cu 10-12 ramp mari de tip Dadant ( 2 7 x 4 2

cm) sau Voirnut ( 3 3 x 3 3 cm), se constatz cB, dac5 n u SF. perturb5 En mod
artifirjal ordicea stabilitg d~ al'oine, ansamblul faprilnr are o structur;
irnuabil5. In tirnpul sezonului rald, rarnele din centru sint ocupate dc
puiet astfcl incit ansamblul celulelor ocupatc de larve si nimfe ia o
form2 aproxin - -iativ sfcric5. fr ramelor mai muIt lungi decit late
sfera clevine elipsoid. f n part€ s a fieagrei rame g i fn colturile su-
perioal-e se g i~sesc rczerve d~ Rezervele de polen sint ccl mai
adesea la rnarginea puictului, dar pot ocupa q i o ram2 intreagg atunci
crnd sPnt foarte abundente. 1
d---.,
Ordinea fn ruibul dc ~ U Juaurge
:-A
~ L din felul metodic In care matt,?.
fsi organiz~az$ponta. I3.a nu-si depune oujle la intimplue in celuleIe
goale fntilnite, ci ocup5 in mod sistematic spatiul disponibil Sn ava lel
lncSt atunci cind se examineazz o ram5 cu puiet se pot vedea inele con-
centrice de ou5 proaspdt depuse, dc larve tinere, de larve 'in virst;, apoi
de nimfe. Stadiile de aceeagi virst; sfnt foarte bine pupate, ceea ce,
evidcnt, Pnlesnegte regIarea temperaturii ~i a higrometriei ca si alimen-
tarea larvelor.
.ULIJI DE LA OW PIN.%L A DEPLINA
:UPtJ[TATEBEXUALA

Prima sticule
A dou: tri-

A lreja n5pirlire
A pntra nfipirlire
L a r v a intlnsrE
Cdpiicire

Ochi alb cu
puncte roz
hchi roz

Ochi lila

1 Ochi violaceu

Ochi v iolet inch

A vase a nkpirlir

Matur
 1 2 1 3 4 1 5 1 6

'
37 13 EjacuEa~v
dilicilil
48 14
15
.-
39
16
30---40 3g!in2 n
Late sex
-- --

r toate coloniile dc albine prexintg ac~feagicalitgti dc ordine s t

? rn5teile prezintd a r c e q i r~gulnritatr:n pontei. $i factorii c x t e r i
influenteaz8 f o a r t ~nlul t cl(~zvo1 t ~ r c acttibului de puict. Pcrioadclor d c
a b u n d e n ~si de timp fr-umos le succed zile friguroasc ~i pit are
cornpromit pcln tru rnnrncnt aprovizionarea cu b a n & Din fcrirhire colonia
..
are rezr-rve de hran5 si poate suporta capriciile - vrennii. Tntu?i, o lips:

nt la rcgiu n m pari
an s!pic01 rnw

Puict, in l.0:;:~ shdiile

lwi, apririu. 2 , dumiitnfer

1.Sffs;;ltut
lui rrzal. .<.,Jui?~ntatenlui luvie. 4 .
Sfirqitul Zui fiihe.
Eccolta apiculto: ~ r l u icon,ct:i dln tnie-
rea din rnn&azlne, circa 16 kg

dr mornent poi~ t PI+OVOCD t inectinirca sau o p i i r ~ a~ o n t e i .SF intil~lp!Z --

?I
. --+--+,.
/... .--,
l r r l p u l r a r i w ~ C C S ~fenomcn
U ~ P T a~d ~ s e aneglijat2 -ra Jucrztoarcic
s5 fac5 s5 disp ar,i ou5le si larvele tinere, pentru a suprimo gtirilc inu tile.
Oof agi:I, carrib;slismul, distrugerea puieblui de trintor, alurIgarea rnas-
culilor 1*a , ,FA*
?itul sezonului, sint asp-ct? ntr unui acclnyi Frorps cir 1-r-
glarc ;I ecioziunilor- care se suprapun influcntri dirccte a rnritrii
 .4h1L'AL A L COLO.VlE1 $I ROIREA 63

medie 6 sSpt5rnini) qi vor fi inlocuite dc altclc, mereu rnai nurneroase,

pin2 in momcntul in care colonia va simti nevoia sB roiasc5.
Acest tip de ciclu biologic este ccl rnai frecrent in zonclc cu clirnB
ternperatg. In functic dc latitudine si tle altitudinc, cl prezint5 varjante
care rnodifics panta cm-bri dc rreqtcre si a ceIei de dpclin. S p r ~nord,
sau in rnunti, la peste 1 000 rn altitudinc, sint cicluri Pn care faza activa
cste rnai scurt5 dar ~i ~naiintens5. Sprr: sud, din contrii, faza de iernar~
se scurteaz2 treptat ; in cea nlai mart? parte a toarnnei se EnregistreazA o
activitate cleloc neglijabilg iar reluart :a activitztii la sfirsitul iernii este
foarte rapid:, astfel incit p o~ulatia
~ rnaximri sii fie atins; mai devrerne.
Vara corespunde in acestc zone unei periozfdc d e regresiunc lcgxt5 d c
seceG. Ploile din septernbrie provoacg o revitalizar $etatici si o
reIuare a activitgtii albinelor. CicPu1 biologic ia in acc 1 form5 deo-
sebit; ; curba d c dezvollarc are dou5 vkr'uri, unul prlmavara si altul
toamn;
!iceastG de cicl.u biole,gic anu a1 estr foarte import ant5
p c n h cei card . " .. .
lntelea;$3 cc se intirnpl & in stup in cur sul ucriiL an.
1. ... . - --
In fiecare loc exlsra, in runcrle ue latitudinc, arnruainc .;1 paszicura."it;it~
11-1.. 1 1:

climatice, un ciclu i d ~ a Icle dezx-oltare a albinelol-, Ecgat de ciclul Enflori-

rilor. Pcntru apicultor, accasta Tnscamn5 cri el trebuir 5.5 cunoasca forma
cicluIui biologic a1 albinelor din zona rrspectivA. Acest lucru il ~ r l
s c u t i tile multt gre~eli si manevre inutile. AlbineIe cr*esc. dup5
aceleqi mctode in Prooencc, Lorraine sau Bretagne. tie d e fazclr.
ciclului anual, l~~critoat-elc nu an aceea~ifiziologif toarele rlt!
scptembric au aItc activit5ti ~i alt destin decit r e l c rle
1 Pcntru cr7. sc naste in pc I-ioada d e activitatc maxim5 a colonici,
nurnitn albin5 de var5 are o 1-jl a t i scur Alt5 dat5 se cr.cdra c: albin;
var5 se uzeaza prematur din (3 R U 2 % MIlncii in c'mp si c5 \-lafa sa sc urt5

r /

J
I
fi hT, "
-- ------
r, r.'
I F I M , ~ ! S I ' I

Evolutia suprafc&elurae puler in cursul anu-

' u i in trei Ihcali'f~tl fn?rte ri~leritcd i n punct
Ciclul anuaI a1 mloniilar de aIbine in zona d, redere climatic (dup; J . L ~ col,) ~
?rat5 Se remarc3 precocntatea din Provencc. cn-
Populatie r n c t e n ~ l Intirziat din Land , ~ srurtimea
i cj-
Puiet clu!ui din 1'Ile df France
datora unri activitgti intense in afara stupului, la cules, iar albina d e iar-
n 3 yi-ar datora longevitatca numai rclativci sale Iccevii. Acestc pgreri
sinlpliste sint total dep2sjte. Acum se stie ci albina dc varii desfi+oarS o
srtivitatc $ustinut3 ca doic5 ; ea secret5 din abundentd 15ptisor care este
distribui t Inr~rclor-; glandele sale hipof ar-irgicne si mandibular? f u a a o -
r , ~ a x 5din p l ~ n ,in d ~ t r i m e n t u lcorpuIui gras, care nu se dezvolt5. Albina
de yard nu-si Face rezerl-e jir5soase ; avtivitatea sx glandular5 nu-i per-
mite accst lurrul ; iangcvitatea sa este in consccinti redus5.
Albina zisG de iarn5 ~ s t eo a15inB care eclozioneaz.5 intre Iunjle au-
gust ~i noiembric. In aceasta perioad5, activitatea d e crestere a puietului
m t e rcdusri ; fiind pufin s n l i r i t a t ~ pentru a Ilrdni Iarv~Te,lucr5toxele
inrnagaxin~az5in corpul lor gras rezerve nutrjti\-e importante, care le
r-or asiqurn o longevitate sporit5. De bung seams, o explicatie atit de
schc!;laticci nu-i poatp satisfacpr pc fiziologi. Diferenta dintre albinde d e
iarn5 si a l b i ~ e l ccle var5 const2 fn rnccanisme fiziologice Soarte complexc
r a r e n u s i n t Inrri bine cunoscute. Este sigur cB intet.;.ine un factor f:Pnc-
tic. Dorad5, albirele apaqinind raselor din @rile calde s u p r a v i ~ i c s cF e u
in cocditii t r r-limei t~rnperatecare presupune o iernare caracteristicf~.Se
pare cri sint incnpabile. Entrr? altcle, s;i forrnese aceste albine de iam5
indispensabile trnvcrsgrii sezonului rece. 1
Studiul ciclului biologic anuaE al albicelor constituie unu I dintrc
~ x p i t n l ~ lrrIr
e rnni inleresante tiin istnria !or natural;. KII p o a t ~SB nu
frapeze faptuI c5 spccia Apis m r f l i f i ~ apoate s,? trfiiasc5 in cca rnai r a r e
park a lurnii : r s t e .o sptlcie unic5 ale c k e i rase geogfafice s i n t tonte
in tcrfecundc. In acelasi timp, inrmeazs populatii lorale adaptate la con-
ditii de rnediu errtr~rn de variate. Accasta presupune existcnta unor
?.e7txrvpde ~ a r i b f l i t a genetirli
l~ destul d e cocsiderabilri.

Roirea nattrraI2

Roirea natural2 poate f i corect corn pal-at5 cu 5ut57irca. 13rntt-u

coIonie, accst l u c ~insearr,n% impfirtirea 4n d o u j : o partit. n colnnici
Impreup: cu matc.a plcarg dcpartr, cralalt5 riirninc pe l n r si Isi rreste o
altr'! mntc5, jnrnultirea e ~ t eas.exual5, dar pa antreneazs Tn mod obliga-
toriu un procps cfe reinnoire a m5tcii care implie5 fecundare, deri un
ci,cr.im~n t sesuat.
Frnomcr:ul tmirii nu este propriu alhinelor dar se desfSsoarS la
ca un proces rinic in felul s i u . La multe insecte sociale, furlliri, tcrrnite
de exemplu, cppa ce se consider$ roit estc practic plecarca in mas5 a
indivizilor sexuati. nnp8 Pmyrechere, scxuatcle care au sczpat dc la
distrugeren rnnsiv8 cnre are loc de reguld, fond~az5o noui colonic - de
cele rnai 111ultc ori far5 nici un ajutor. La bondari sau la viespi nu
exist: roit, dear dac5 nu se considera ca atare plecrlrca indix-izilor cexu-
ati in n:omentul in care colonia insas! disparp.
La albine, roirea reprczintg un mod d r propag pceici $3 care
l . 0 1 ~ 1 haxnrdului estcl redus. Matca carp cmi~rrazii n~ p:-otejntR.
 CICLUL A N U A L Ar, COLON~EI$ 1 ROIHEA 65

care Pqi expun progenitura pericolelor exterioare. S.5 rnai a d g u g h la

aceasla si c5ubrea, de c5tre coJonie, a unui ad5post chiar inainte de ple-
carea roiului. cpea C P constituie a sieuranti deloc neeliiabils a reusitci.

Desfi s m-area roi

Trebuie sii precizsrn cg roirea nu est veniment obligatoriu

pentru toatc coloniile de albine in fiecare a ~respundeunei nevoi
si anurne acekia de a propaga specia s i de a urnple golurile cauzate de
mortaLitAtile naturale, gi nu intervine decit Intr-un c:ontext de abundentg
si euforie. Roirea presupune o pregstire de clurat5. I<a depinde de factori
rea cu succes a albi-
genetici, pentru ca se ~ t l ecB este posibiI5 se~lectiona
I nelor roitoare sau neroitoare.
Roirea inccpe a :u nou5 sau zece zile inainte
de pIecarca roiului st? constit tca depune ouZ En accste ce-
. .- .
lule, dar nu in tnate odata, ci timp de ma1 muIte zile. In ziua ic~iriiroiu-
lui, in stup exist5 botci c5pScite. Colonia va putea deci s5 inlocuiascg
nlatca care pleacii impreun5 cu roiul in cele rnai bune conditii posibile,
adicA cu un minimum de fntrerupcre a cresterii.
Tat

R t s t x larvei m a mai rn:

roiul natural pl lepind cu

TLmp1 S W P B
irtcepkxi de In..
-
1...pin& la
-
-
eclozloxare: noii 1n.Stci
I
zborul de itnpereche're a n o i i
rnjtci
-
-. - I

-2
d

C
ieyirea roiulut - ponla mii 1
primar - primcle celule de pulet CapaClt 21 la za
- nagterea primelor lucratoare 33 la 38
- rnomentul ~ e ~ i rdin
i i stup
a noilor culegStoare 48 la 53
- I -
- aparatia primelor celule &pacite 9
- nasterea primelor lucrstoare 21.
- i e ~ ~ r enoilor
a culegatoare 36
instalarea roiului
- fecundarea tinerei m5tci 21a 6 aJ
a4 ZR
- depunercn pnmelor 0115 41a 8
- cgpdclrea primelor larve 13 la 17 -22
- nagterea primelor 1ucrStoasa 25 la 29
+ma i q i r e a noilor culeg5tonr~
-
- 41) Ia 44 3E u32
-- PA
--
1-oiulp Roiul
roiul ? Roiul
raiul t Rnlul
 Icsithea roiului cste Irn spectacol destul dc irnpr-esionant dcoarec~
atbintle par cuprinse brusc dr n c b u n i ~ .Elp. prir5srsc stupul in rfnduri
strinse si iqi iau zboml imediat f5t-5 ins5 a sc inc?~pgrtamult. Nol-ul de
albinr se a?razZ in relr din ul+rnii, n c rrlr ~ a rnultc i ori, la citiva rnetri
d r stup, pe o ramur5 joas5. G r u p a r ~ aestc mpid5, dar irnccliat dup3 ce
s-a intrunit, ghcmul este pcrfcct linisti t, cu exccptin ritorva albine
cercctase s i a citorva cu1eg;itoar~ intirziatc. Abia rnai tisziu ghe-
mul d c cllbinc isi r a rclua zbar-ul, pcntru a sc indrcpta sprc noua
locuinti. Dc multe ori s-a pus i n t r ~ b a r r acare pste proporva albinclar
rare pleac5 cu roiul Fn raport cu populatin totalk Se considerg de rcgul5
c5 repartisarea estc egal5 : tot atiten albine in roi ca s i in stup. Pentru a
?ti exact cum sc petrr>r lurrurile existli o singur-5 metod8 : numsrarea
aIbinclor din roi si din stup, s i anump la rnai rnulti roi. pentru a se putea
Face calcule statistice exact^. ilIunck ingrat;, rare a dovedit c5 pr+oportia
nu e s t ~fix5 si c5 ea poate f i cvaluatz, in rnedie, la dou5 trcimi d c albinr
care roirsr: fat5 d c o trrimr de albirc care rimin la bazR. Calonia de osi-
ginc cre5tc puietul astfrl incit fsi reconstituie repede cfectivul, in timp
cc roiul trebuie s5 co 25 fagur.i noi s i s5-si facB r-ezer.ve, iar noua
grneratir de lucrritoar a apiirea decit dup5 t1.ei sau patru siipt5-
mini.
RoiuI carp s-a asczat la ciuva metri dc stupul din carp a ieyt n u
rarninr prea mult timp p~ 10s. El se p r e g i t e s t ~s5 plecp spre noul ad5-
post. Cind hot5rirra a fost luatg, toatc albincle isi iau zborul ~i sc in-
dreaptii, aparent i5r5 nici o ezitarp., spre u n punct prrcis c5rui pozitic
o runosc dcja. S-au pus rnulte intrcbgri In legAturii cu mijloacele de in-
forrnarr folositc de albinc in acrst caz. Studii rernarcabile, clatoratc elc-
vilor lui Karl von Frisch, au argtat cci incX inaintr clr plecarcn rtliului
colonia cxplorrnz5 zona in c5utarea unui adzpost potrivit. Estc nevoic
d r a cavitnte dtlstul dc maw, cle aproximativ 40 1, sSnStoasii qi bine add-
postit3 contra vintulul, greu nccesibilj dusrnanilor. naturali. Cercctaqelr
care au gssit un astfel dc ndgpost, o scorbuld dr copac, n rnvitatc intr-o
stinc5 sau Entr-un zid, i ~ an~1nt5 i tovar5:elc printr-un dans asem5n5tol-
cu rrl folosit pcntru svrnnalarca sursclol- de nectar sau d~ polen. Dansul
s~ continub in ghernvl asezat pr samurg. Poatc f i o b s ~ r ~ la a t suprafati1
ghcrnului si poatc f i &iar intcrprctat dnc2 s~ c u n o a ~ t ccoclul. Vom vorbi
d r s p r ~;ic~nstamai tirziu.
Se ictirnplg ca albinelc> din rni s i srrnnalizcz~rnai rnultc adiipnsturi
posibilc. Pn accst cnz sc va stabili o adrvrirrttri concui-ent5 Fntre locurilt
dcscoprritc.. V,i Ti ; ~ l c sccl mai fnvambil, dcoarecc ~1 va provoea un clans
mal energic decit ctllel3lte. G n d se s t a b i l ~ s t eunanimitatea asupra u n u i
adzpost, tot ghemul isi ia zborul si il ocup2.
Nr-a]. f i greu s5 r r ~ d t min rcalitatea faptelor pusc in evident: d e
biologi d a c i a u ar S i adus dovczi asupra cxactitgtii observafiilor
Inr-. Au reusit, 'I'SC C;IZI 5 s ~ a s c Zlccul scmnalat de cercetase
51 s5 asteptc sl ~lului.
Roircn p ~ c~tr- c a m dcsc~ls-u cbtc nurnlt5 roirc ,.primar2". Ea estc
u n ~ o r unirhs
i dat. fon1.t~ drs rstp urrnatg de un roit s r c u ~ d a r -apoi
, tertiar.
La uncle rase d r albine, in special in Africa, roirea se produce practic
pin5 la epuizarca total5 a susei. Ultirnii roi sint in acest caz minuscuIi,
dar au mat&. Arcasta ~ s t virgin; e gi provinc rle Ea roiul secundar.
 I3e fa]~ tin, rnomer.tu1 ic~iriiroiului primal-, in coIonia-mam2 existi
mai multe botci cspricite sau nucbp5cite. Pot f i c i k v a zeci, mai ales la
rasele predispuse la soire. Prima m a t d care sc n a ~ t c ,se si gr5bestc
55-si diskrug5 r i ~ a l e I rpotentialc atlate inc5 in botci. In cazul unor naF-
teri sjrnultane t i n e r ~ l umdtci se lupt2 ; cea rnai puternicg o ornoal-2 pc
ccaIalt8 cu 1ovitur.i dr ac. Uar dac5 colonia preg5tcste un roi sccundar,
t.a i ~ apbr5
i b o t c i 1 ~de pri c5. La plecarea roiului secundar cu o
nclmpcrccheati?i r . 8 ~ otci gata de ecloziunc. A c c l a ~ i proces
se r ~ p c t 5si in cazul unui [dl-. JlGtciltr rare sc preggtesc s5 eclo-
zioneae prpcum s i rnatca eclvzionatfi ce se pregfiteste s5 plece cu roiul
sccundar sau tcrtiar emit suncte specifice, usor- dc auzit in vecingtatea
stupului. Acesta este , , c i n t ~ c u lm2tcilor". El poate f i auzit mai usor s i
poate fi inrcgistrat pc band5 dacA a$ezAm una ling5 alta, in colivii de
exp~rlitie,rnai rnulte asdrner?~arnitci. Cin t e a l rngtcilor I2ste f5ri indo-
ial5 unul dintrc lucrurilc c ~ l mai r interes;ante dc auzit. Semnif icatia si
rolul lui a r met-ita studii mai aproiurdate d ecit cele' carp au. putut fi ficutc
ping acurn.

Putern arTea fa@ de roirea naturalg, pozitil diametra 1 opuse.

forme de rxplaatare a albinclor care sc bnzeaz5 pe prod uccrea :
sirea rniIor naturiali. A r ~ s t i r o i cuPesi d~- ne 0 crqeanpA
I " - - in mo I ~ ~ ~ I I L U ~
iesirii din stup, servesc la popular.^'a sau rl .ca unor stupi. I9picul-
tura practifata la tar5 si in genrl a! a p i c ~ racticaGi rIupi :metodc
simplificatc arc ncvoic de rniul nat ural per ui. Din contra,
.
apicultura practicatd de majol-ilatpa pl-o~es~onisri~orP . ., m
SI n amatorjlor aupa
-
rnetoclt stiintificc, consider8 rairca natural5 un flagcl contra
trcbuie s5 l u p t c prin coat^ rn~tc~drlr.. Si intr-un caz si in ccI5lalt,
cunoscuti~cauzr~lcroirii.
Cauzrle rnirii sint multiple si cornplexe. Distingern cnuw externc
si cimze int.crnc. Conditiilc dc cuIcs joac5 un rol cscntial ; sict ari dc
-.
l a i r - t si ani aproape frirs roir-c, dar este grcu dr. spus ce ii difer~ntiazii.
S e consiacr.5 In general c,i micile culesuri continue, cu aport mare cle
1

polcn f'avorizeazg roirra, in timp ce culcsurile foartr! abundcnte o irnpic-

dic;i, r a l e limitind spatiul de pontg. Abundenta popuIafici adulte +i lipsa dc
spat iu in stup s i n t considcratc factori suscrptibili s5 dcrlanscze roirca. De
asrmcnra, se PI-opuncsi un factor husrnonal. Cant1tatc.a cle feromon
tati rPe matcil, diluat5 intr-o populatie prea maremardevcni insuficien,tA pm-
tru a inlliba instinctul d e construirr n bntcilor. Constsuil'ea botciler. ar f i ,
d ~ c i punctul
, d e pl~care.PC-de all2 part?, se ~ t i c5 r estc suficients
dificarc important5 in conditiile e s t r r i o n r ~pentru ca aEbinrlc s5 abac-
d o n e w cr-esterea ; o p~rioad5de t i m p prnst. intaarrr~~ea a f ~ n s i v ; i;I fri-
gului, sint suficiente pcntru ca roirca s.5 n u rnai aib5 lor.
Jdcca cEi I-oirca natural5 sc afla sub controluI factorilor horrnonali
i-a cletp~.rnir.atpe c c r c ~ t s t o r i sZ i n r v l r c g5sir.r~ unci c&i horrnonal~
pentru prevenirca roiri~.Pin2 acurn, n u s-a pus la punut nici o mctod5
biochirnir.5 dp control a cresterii mStcilor, dar nu inscamn5 c5 nu 5~ va
r e u ~ iin viitor.
 lire : salvarea

R o i r ~ a natural5 antreneazii, bineTnteles, schimbarea m=ltcii colo-

nici-mama. Fosta mat&, care a plecat cu roiuI i ~ va i continua activi-
tatea un timp dar va veni o zi cind datoritg virstei, Fi va sddea facul-
tatca d e dcpunere a ouillor ; in plus, convnutul spesmatecii se reduce
progmsiv in a$a Sel incit c r e ~ t enurngrul ouilor nefecundate, din carp
iau nastere masculi. Se spune cB rnatca devinc trlntorita. Aceste scmnc
d e Irnbjltrinire apar in a1 tscilea an de pont5, dar pot s5 apat-5 mai de-
vrerne la r n s t c i l ~cu pant5 fnarte intend, Este cazul m?;tcilor hibridt,
deoscbit de prolificc. S Ie cunosc: ics3 si cazuri de longevitate exccptional5,
atingind cinci ani.
Albinelc reactioncaop .a"; - sernneJe dc imbitrinire a rnstcfi inccpind
1la

cu o c r c ~ t e r cde mgtci. fnlocuirca m a ealizeax5 ,,lini?tit1', si frir5

roire. Matra bZtrTn5 este ,,lnghesuit5*' ;ufocat5 d e lucr5toare, da1-
unenri ~ s t etolerat5 in& putin timp fi ~ t anoii m5tci. Cazurile de
coabitare a dous mgtci, dintre care b ~ l au ~~ilocuieste PP cealalt5, nu
sint exceptionale ~i sint citate in mod curent Pn litcratura apicola. In
general, SF dd nnumele de inlacuire lini~titiioricgrei Ennoiri a rn5tciE
fgrg roire si in prexenta rngtcii de Snlocuit. Ernb5trPnirea nu cste singura
cauzz de inlocuirc linistiti. Poate exista o incornpatibilitate intre mat&
s i populatia de allbine ; auest lucru se intimpld rind apicultorut intro-
duce o m a t d strlinti. Tolerat5 o anurnit5 perioada dc timp, matca ,,ne-
iubit8'hste inlocuit; intr-o bung zi linigtit. Exist3 ~i alte razuri in care
poate aparc inlocuirea linistit8 ; un defect a1 mgtcii, o melformatje, un
comporlamcnt neadaptat.

wietitife insectelor

at8 socia12 exists la multe anirnale. Estr fozrl 7diG la in-

srrcLe, U U D ~cum am argtat dcja rnai sus, in rnai rnulte i Furnicile.
I ~,,L~uI

termitele, vicspilr ~i albinelr

sint grupele zoologice la case
c~ se intilnesr manifcstarilr
cele rnai rvirlentc zle unor
5 mporturi s t r i n s ~ intre in-
: )
\!, divizi.
Ceea cc distingc cel
j 3 ;I
h M ai binc o societate dc o
si:m p l i rnultimr sau dr o
-.
iitlunare, este faptul, c5 in-
-0 sncietatt exist2 o orga-
.4 1 zarc cc lipseste, atunri,
Cxkele la termite (BeIlicositmmes bellicosu ,.nd gruparca provine dintr-o
temita rAzboinic5) ( d u p d P.P. GrassP)
I. Soldat mare. 2. Soldat mic. 3. Luerfitot influent5 extcrioars, exprei-
1'1.4j'A SOCIALA A ALBINEWR
69

tat3 in mod uniform asupra unei mari popuIatii. 0 adunare de buburuze

(mArn3ruk) care poate reuni mii sau zeci de mii dc indivizi isi are ori-
ginpa in atractia exercitaL5 d e un anurnit tip d e mediu s i in a c ~ e a s i
m5sur2, de atracva reciproca dintre indivizi. Nu se poate vorbi in scat
caz de viat5 social&. Via@ social5 presupune o organizare 5i manifes-
t;lrea cea rnai elernentar& dar gi cea rnai semnificativ2 a acestei organi-
z5ri este desigur diviziunea muncii. Ea imbrac5 la anurnite insecte, cum
s i n t terrnitele, forma unei diferentieri morfologice a indivizilor cu formare
a unor caste specializate. Se $tie c5 exist5 printre termite lucrztoare ~i I

soIda0, adeseori de mai muIte tipuri, si care exercitg functiuni bfnc sta-
bili te.

iziunea muncii 1

Contrzlr a we;3 ce se Entirnplii la t e rnite,

~ la nu exist3 decit
un singur f'el de lrlcritoart - dit1 punct de vedt rfologic. Toate
lucrAtoarele sint fo:irte asetn5nstoa TP din Flunct de
,. * . ..
exterior, asffel
incit bnzele cilrlnucir muncii in stup nu au fost descoperitc dccit foarte
tisziu. Se bgnuia existenfa unei diziuni dar nu sc putra dovedi. Acum
se ?tie cB accastg diviziune s~ face in Eunqie de virsta albinelor Eucrg-
toare. De Ia na~teresi pin5 la moarte, albina trece printr-o serie d e
etape carp corwpund unor activit, mare, SIe distin;g do115
perioade mari : prima este cea a interior., iar CF&ade-a
doua a activitgtiior in exter-ior.
.,"
fn prjmele trci zile, lucratoarea este gospodlna. &a inspectcaza cc-
luIeIe goalc ~i le curiiG clc minuscule de$t?uri &ate de ultima ocupantg.
-3ceast.2 cur5fcnie permi te rnstcii s5 depun2 din nou ou2 in celuIele astfel .
p:-egiitite. Din gospodinB, lucrritoarea devinc apoi doicj ; ea incepe prin
a hr5ni Iarvcle rnai in virst;, apoi, cind glandele hipofaringicne ii sint
suficient de clrzvoltate, devinr apt$ d hriInea.;cj larvele celc rnai tincrc
care prirnesc lZiwtisatul cel rnai hrznitor. In toat5 areast5 perioadg in
care este doic2, albina consum5 mari cantitgv d e polen si isi desiivir-
seste formarea. Pndcplincste accste actifrit5ti pir.2 intr-a douiisprczccea
sau a treisprezecea xi a vietii sale. In a w s t morncnt ca efectueazti pri-
mele zbcrruri de oricntare : iese, zboar5, dar nu se depgrtcax5. Ahia rnai
tirziu \-a deveni culeg8toa1-r. Pentru rnorne~t,si ping in ziua a dou5zeci
si una, ea se orup8 de swcinile care ii revin in interiorut stupului, cum
sint : indepgrtar~aresturilor grosicre si a aIbinelor moarte, prirnirsa ~i
concentrarea nectarului. Lucr5toarca i ~ va i termina vista cztrc a trrizeci
si cincea zi, devcnind culegcitonrc dc nectar sau de polpn - data nu s-a
speriali7nt in aprovizionarta cu apd sau in rccoltarea propolisului de pf
rnugurii nrborilor.. I
11ceastri scberr12, rhare rhezurn2 observatiile foarts numcroase f5cu tc
Ira aces tui subiect, nu trebuie consideraU ca o linie disertoarr. Ea
." - vietii unei
corespunde . 5toare ,,standardu, in tr-o colonie ,,standardSkt
- lucr
ir. lunile cic var5 ~i in absentn unor pcrturbatii grave. DacA accst cicIu
de aetix:it5ti : ~ ravl giditate absolutd, cea rnai rnicii p ~ r t u r n b a r r
adus5 coloniei ar ct i-o la moarte. Din fericre, in caz de d ~ z c c h i -
libru, esist5 foarte ,sibilitilV de reglare. Cind lipse$te o categorie
 Orice ~ t u pd ~ z \ ~ o l t arorrnal
t ocup5, ir: :~in1.>1pr!.irac!~j rl? ~spz-~si- 1
une maxima corcspu~zindluniior de ~ a l - 2un
, volum de pntruzeci d;. lit15
in c a w s i n t construiti xt3cr faguri mai mult salr m,?i putin ~ n v a ! ~ l iInsu- ,
mind mai mult dc I m? de ceIule - pc nmbelc f ~ f mai c mvlt r',c 2m2.
Sr pontc evalua, in mare, la 90.000 nurn5rul ct~luli~lor.t~xistontc~pc
aceast5 suprafdt5. 0 asernenea c.onstruc!ir se realizeaz5 ir: c . i t r ~ ~s5pt;i- ;~
mini, sau luni si este opera a zeci dc mii dt. Iucr5toar.c care au depus,
liecarp, rninuscula cantitat? CIF: c ~ a r ; ipc care sint rapabilc SFI o furnix~zc.
gland& lor ccri~rc,adic5 citeva nc. Ilegularitat~orrn\tr-u:.tiilor
cste uimitoar-r data n e gin4dim CG c la de o opcr-5 co!ectivi. '\'u vom
gcisi o lucr5toarc construi:ndu-si c ,I" . se ~ t ' ddear
~ LIP cio~.chine
. *
cle albine acoperind ca o hclina ur, Iagure care cresto
F;lg.urple c r ~ s t rdull9 u n descn p!-e~ is; PI-irr x a r i se
depun in partea supcrioari a stupului. E;lc forr ir t l s c u 1 ~
rnusur.oaie, la inceput inlormy, in carc scI veil? : scllita 1I
unei celule, foartc putin adinc5, apoi a ma1 rnulto:-a. > C I I I ~ ;~: * ~ L ~ s[:I~ PC)
stalactitg, sau ca o pic2tur2 marc, de lichid ; pedurculul ci qc 5
en tirnp cc sc conturcaz5 forma perfect ovoirlal5. Nurnarul ccllulelr:
si in timp c r cle se adincrsc marginile f a g u r ~ l u irgrnir, xubtiri.
CcI n -esant este faptul c.5. r n n ~ t r u c i i : fnrr dintr-n bu-
cats. Este ?n;t r e t u ~ a t i Lucrgtnnrei~
. pr-eiau ceara ahia clrpus5 dtl
in altA parte, la distant% dv cPtiva mil imttri p ~ n t r u:i
nltelt si o ..-
alungi pereteie unei celultr. Accastri rnunc.5 rolec~rvanp face sB r e gin-
dim mai degrabR la formama unui
organ dccit la construirea unui

&. @
>I
~ d i f i c i u .Poa'ie din aceastg c a w 2
ghemul dp nlbine searnjng mai
clrgrabii cu un organism clrcit cu
o societate. h inccrcarca dt. ;? sr
in?elege m ai bine aceastz a2rz H-
rat 5 organ ogenezg rare e!;te con-
s tr uirea u~ n u i fag ure s-a IU fiicut - ixL-1

experiente minunate. in ale cgror

detalii insi este irnpwibil s5 in-
trZm aici.
Albina izolati se comporta ca
majoritatea inscctelor ; t~rnperatu-
ra sa corporal5 nu este fix: : ea dt
varia in limile foartc mari. Altfel spus. albina izolata nu C->LC
ructia 11beri a unui fngurc se incepe
Q partc q i numai dup5 o achemR de
r c care nrnjntezte ovicum pe cea a
cu urarcn I ~ n i i l o rde cre5tcrc ; !a drea-
:1g
pi2 -- vcdcrc din profil. SF v d p CS ms-
simurn de grosime a1 fagurelui se situeari
irncdi;3 t sub prinderea in ram3 (dupri
narche n,
c ternperatut.a e r
r i u o c rl- U I ~

tcrm. In schimb, urr grup d r albine, cu conditia s i cuprindi ccl putin

rincizcci sau o s u t j de indivizi, p o a t ~forma un gl~ema r5rui tcmpcratu-
r5 este constanti. Gruparca cstc d e c ~areea care permite albinelor s5 rea-
lizezc o veritabil3 climatizarc a cuibului.
 In intcriorul stupului, tcmpcratura nu este uniform8. h n c t u l sen-
sibEI este cuibul d~ puilpt ; ternperatura sa variazi putin ; atit vara cit
qi iarna ea se mentine la circa 34-3S0C, cel pu$n in partca sa central%.
La margin!, care sint mai pr:tin protejate, abaterile de la temneratura
ideal5 s i n t mai rnari. In afar:3 cuibului, ternperatura este m , de
ordinuI a 25°C.
Iarna, rind coloni,~u3Lc ripsit5 total sau apsoape total de p U r C L, dl&-
nrlc sc grupcazii fonrte strins pentru a lupta contra frigului. Cind tern-
p ~ r a t u r aeste foartp sc5zutri, in rnijlocul ghemului sint 20CC ?i chiar rnai
muIt d a r j mai exist5 putin p u i ~ t .S-a obsrr-\rat c5 albinelc afratr la este-
riorul g h ~ m u l u i formeaz5 un f1.1 de ,,coaj5" pretertoare; PIP sr racest.
mai nlult dccit cclr din intcriorul ghemului ciar intt-3 periodic fr, rnijlo-
CUT ncestuia pentru a se incglzi. S;i nu uitim rii o albinii izolatS nu su-
port5 mult timp o tempcratu~-5sub 8°C ; ea sc imobilizeaza si moare de
frig.
Trara, cind temperaturn exterioarfi estc superioarz tcmpcratu~-ii
ideale a stupului, albinele sint obligat~sB produci frigorii. Caloriile sint
produs12 ial-na prin con I zaharu rilor dir Yrigoriile sint &ti-
nutr p~#.inevap'orarea : aceea este Soar1 .tant ca stupii sS. fic
asczati intr-un lac UI cura tfi este usr biIB in orice sexon.

dcpusci in celule; ea este pre-

luat2 de catre albinele de stup
care o expun Ia curent de aer
tinfnd-o Intre picsele lor bu-
cale desfgcute. Curentul de
aer, indispensabil, este oobtinut
printr-o ventilatie energic; f3-
cut5 la urdini~.Cind este cald,
sc pot observa zeci de albine
care bat din aripi astfd, inrit
aererl umed din interior sX fir
aspirat. Acclasi procedru r q t e
fnl osit pcn trnuroncen trarea ncc-
tarului Tn miere. Un nertar
abundent si putin concentrat
ioacd. pentru clirnatizare, ace-
i pa g aPa. C I i m a t i z a r ~
Izoterrnp i n ~ n t e r i o r u l unui stup i a m a , la o i a ~ raf
temperatur5 exterioarR de -4°C Idupk Badel, stupului se refer5 ~i la umidi-
18601. tatea relativs. Puietul nu su-
In centru pAflii ocupote de albine domnegie uscieiunca. ~i in acest
o tempcraturs relrttlv ridicat3 chi= 51 in
absenta puietului In afara ghcrnului ternpe- Caz9 gruparea a1binrlnp nprmite
ratura este mult mai scZzuti pgsft-area unei un su-
fici~nte.
Este foarte important ca apicultorul s i cunoasrz foarte LLIX ~dpaci-
t a k a de climatizare a albindor in funetie de numirul lor, d e volumul
stupului, de ventilatie gi rnodul de ampIasare si de conditiile clirnatice
locale. Ssnstatea une coIonii, iernarea ei in conditii buce, cornporta-
rnentul de cules ~i de roircl d ~ p i n d ,eel putin in parte, de adaptarea co-
recW a materialului la necesit5tilc fiziologice ale albinelor. Protcctia
exagerat: irnpotriva internperiilor pcatc f i la fel rle d5unAtoarc cn gi (1 1
protcrtie irsuiicient5. I
I

~iririleintre alh

Enptul c i albinele pot s5-si transmit5 informatii poatc fi concidp-

rat un lucru ~vident.Fic r2 cste vorbn dc: contactr: antennlr, dc schim-
buri d e hi.an5, dt transmiterea unor substantr fcromonale, se poate
spure cii in orice rnorncnt in stup circu39 n multime de informatii cart
pcrrnit mentinesen unei .s tiri cPe crhil ibru rhumedijll exterior. lniorrnalia
nu se ljrniteaza la starea intern5 a cclonici ; ca sc rcfer5 g i la posibilit5-
tile dc exploatarr: a rrediului ~ s i e r i n r .Rrlroltarea rclrtarului si polenu-
lui nu se f a r r la initiatil-a isldividual.5 a Jucratoar~lor; crr rste or)~ a n i s a -
t5, placificntj si rmtabilizat5 datositj infosrnatii'lor- precis at^ de
cpea re, de rnai bine d e cincizeci de ani, se nurnesr ,,danwri
Xu putem vorbi despre dansurile aIbinelor fAr5 sB nmlntlm r 5 ele
au fost nu d e s ~ o p ~ r i tc5ci
e , au fost \ % Z I I ~ P rle secole f5r5 sh fi fost intele-
se, ci rnai degrab5 dcscifrate de ciitre Karl von Frisch a d r u i oper5 gc-
niaI5 a fo\t incununat5, in 1973, rle prcrniul Nobcl impiirtit cu Konrad
Lorenz si Nikolas Tinbergen. \
TokrI a inccput in acii douszeci, de la o obxervatie banal5 p~ rarr
mull$ apicultori y,i ne-apicultori o I5cuserA inaintca lui Von Frisch. DacG
intr-o zi frumoasB de vars SF lass in stupin5 un vns cu simp de zahtir, s;;r
ronstat5 c5 accsta poate r5rnine ne:atins zilc intregi, f5r5 5.3 fie vizjt;lt dc
albinc. La un moment dat, n albir15 in r5utat-r ite hran5 descopei-5 si-
ropul. hcepfnd din accst rr vaxul i ~ n o r a tzilc la rind, pstp vizitat
dc un num5r din r t in ce man n u r r de albine carbe rrin s5 rccolttze lirhi-
dul dulre. 13acB urnplern mereu ~ ' a s u l ,sub- de a l b j r ~Tar veni s5 cu7~ag5
cu o regulari tate neobositZ.
AceastA cxpericnf5 foarte simp15 cste suficicnts pentru a dovrdi cti
exist& intre albine, u n rnijloc de comunicai-e prpris 7 i e f i c i ~ n ta1 r5rui
cod trebuia descifrat. Estc rn~ritullui Karl ycln Frjrch, si asoi a1 nume-
ro5ilor s5i elrvi de a Ti descurrat itelt. lat5 E'P st1 poafr sptine, r ~ z u m i n d
la extrem, despre acest ,,Iimbaju alc5tuit nu din s u n ~ t cri pe carc albi-
nele il utilizeazs pentru a - ~ cornunica
i fntre el^ dcsroprriritr.
Cind e sursii de nectar sau dc polen se afl5 fn irnediata apropic1.c.
a stupului, culegitoarele rarc viziteaza actasth s u n 5 ~ x ~ r u tun 5 ,,clans
circular". Arest dans arc loc pc f a g u r ~ .Atrnsc r l r nce.;t dans, albinclr
care nu sint or up at^, se agit5 in jurul cul~g5toarri,apoi ips din stup si
cant5 hrana oferits. Ele Fe ghideaz5 dup5 mfrosul impregrat pe rerji si
tcgurnentele culeg5toarei. Accst rniros provecind dc la o plant; anurnt.,
constituie o informatie care poate f i falosit5 tle rplelalte albine ; inceam-
nsi (-3 Sn apropicrca stupului cxist5 o plant5 inflcrit5 carc are un anumc
rniros $i care d5 nrrtar sau polen. Atita timp rit sui-?a d e nrrtar sau de
polen este srtilizabil5, culegAtoarele execut3 dansul circular la intoarcc-
rea la stup, ~i astfel, num5rul culegiltoarelor cste sulicicnt pentru a cule-
ge nectarul descoperit. Culesul cortinu5 rInr dansurile inceteazs sau st-
rsresc. Sisternu1 se autointretine la niveIul convcnabil.
 Dansul c i r c u l a r estc cxccutat de culegStoarc nurnai atunci cind
sursa d(1 nrctar. v s t r apr-oapc rle ~ t u p .D a t i clistanta creste, dansul ia
alt.5 forrn5. Dansul circular nu d5 n i c ~o inciicatic asupra distantpi sau a
clircctiei c5t1.e sursa clc hra1-15, in t i m p ce dansul ,.balansatU, cxrcutat
atunci cind distant3 rare t:.~buicparcurs2 este mai maye d c 100 m, indicii
cu precizic distanta si clircctia c5trc sursa d c hran5.
Distanw d i n t r e slup 51 sursn d~ nectar ~ s t eindicalri de Erecv~nta
seriilor dr bnlansjri aIc nbdomc~ului. En c a z u l dansuIui balansat sau
clans ,,in optA'albina e:it.cut;j o scrie d r balansiri p~ POI-tiunearIreapt5 a
parcursului. Pentru o dlstrult5 d c 100 m se execut5 9 sau 10 scrii de
bnlans51-i i n rinrisp!-r=zccr. sccundr. Pr rnSsu~-Bce distanta crcstcl. ritmul

Dansul circular descris d e o

cul~g.itoare care a der;cnperit
n surxi de nectar indici c%
:~c~ast;isur& este apruape de
stup. Dxnsul nu comport> nici
o de dlrcctlc

j M.F.

Dac3 printr-un proccdeu electrornaCnetic se

Dttnsul in 8, snu dansul balnn
sat. d;i o ~nforrnntie mu!t m;
precisfi : distnnta sl directla SUJ
sei de brans Ralansurile. ind
catonre ale ilislaniel 1
transversala ~ 7 ' 1 1 1 ~ ir
C ~ ~ T C C !sursei
I~ rrtpu
rclc.
: n r ~ < i s f i r ~ : ~ I>alansurlle
zi dansului in 8, se
p m t ~face o a11aliz:i prccisb. La s t i n ~ a aco-,
lada cosespxnde segrnentulul de onduIatli
-Ire estc reprodus L dreapta, m;irit p-niru
indlcn deta!iile x i durnta. Portiunea mar-
?+?i 3?F c?re.;punde miscsrii balansate. SV
3respunde oscrlatiilor care urmelta unei
salve dc vibratii.
scade. Dac5 se dreseazg a l b i n e l ~sB culeagj dints-un vas care sc icdcpatea-
z i treptat d e stup, se constats c5 dansul culeg5toarelw este din ce fn ce
mai lent. Rresajul este posibil pini la o distant5 de I1 km. La aceast5
distanp, ritmul este de numai 1,3 in cincisprezece secunde. Notind cu
precizie distantele si ritmul dansurilor se poate desena o curb: foarte
caracteristica.
Ritrnul dansului balansat este o constant5 in cadrul unei rase geo-
grafice. Variaz5 de la o rns5 la alta. $i altc spccii din genul Apis au dan-
suri, dar cu variante foarte importank.
Nu ne putem imagina c5 albina cste capabiI5 d rn5soare d ~ s t a n t e l ~
ca noi. Unitatca p i d e rngsurii pentru o lungime nu arc nirnic de-a face
cu rnetrul sau kilometrul. S-a putut demonstra cii distan@ indicat5 de
dans este in ]-aport direct cu cfortul depus pentru atingerm obiectivuluj.
Este folosit, deci, un etalon fiziologic. Astfel, rfortul necesar. in contra
vintului se traducr prin indicarea unci diqtanfe mai mari dr?cit distanta
real5. La muntc, indicarca distantei diferg dupa cum albina trebuic 5 5
urce sau sg eoboare pentru a ajunge la sursa de hrans.
33ansul balansat d2 jndicatii si asupra directiei obiectivul ui. Orirn-
tarea portiunii drcptc a dan:;ului este cea carp indicd directia. Dansul
avEnd loc pe un sup01-t verticeal, fagurele, albina n u poutr arata directia
.*" ,
in mod direct. E s t r nevoita s5 fac5 o transpunrrne. In dans cn transpune
unghiul care trebuie rcsp~ctatfa* de pozitia soarehi pentru a ajungc la
sursa dc cules, intr-un unghi d e aceeasi m5t-ime care trebuic pgstrat
intre gravitatic ~i directia d:~nsului. Un dans orientat vertical ile jos In
sus arat5 d hrana este chiar ir? direc$ia soarelui. Un dans orientnt cle
sus in jos indic2 o surs5 aflati cxact in directia opus5 soarelui, Un unghi
de 60" la stlnga fat5 de vrrtical5 indics o surs5 a cjrci dircctic face la
stinga un unghi de 60" ru pozitia soarelui in mmornentul dansului. Areasta
Pnsearnna c.5 orientarea d a n s u l ~ ise modificg in ccursul zilei En functie d e
d~nl=careaaparcnt5 a soarelui pc cer.
j e poate face o experients de verificare a exactitilgi cclor afirrnate.
se a ~ e a z i iin evanhi, echidistant fat5 de stup o morneal5 Pnduk i t 5
SI parfumati la care se dreseazs albine mascate gi o serie de rnc.mr r l i r Y l l F l l

parfumate la feI, dar f i r 5 zahsr, se constat% c5 albnele abrase de dans

vin in numiis mult mai mare la prima momealg si le neglij eaz2 pe celt.
-. .
care nu se afii PP directia de zbor indicat5 prin dansuri. PI^^^^^^^,, r. F n r -
-*,'.7n. 7
LI1lV1-

ma$iei e s t ~foarte mare, devremc ce eroarea de orielntare f5l

vice" nu dep5~eqteciteva grade de unghi.
.- -
Von F'ri!;ch si colaboratorii s8i au fscut sute ~e experlenje pe'nrru
uri cit s,e poate de complet codul f 010s it de altline. Per~ t r ua vcdca
lnde poiate merjzc inforrnatia, ei au pusi albincl or problerne greu de
rezolvat. Una dintre accste cxpericntc merit3 s5 fie cxpusz, ca fiind
caracteristic2 atit pen t i u ingcniozitatea errperimentatorului, cit si pentru
aptitudincu albinclor de a - ~ imodula ,,lim5ajuI". De o parte si de alta n
unei crestc st2ncoase greu de t r ~ c u sc t aseaz5 un stup s i o surs5 de hra-
n3. Pentru :I cercpta aceastA surs5 albinelc t r ~ b u i ein mod obligatoriu s5
se deplrl5rzc dupa o linie friniii si s2 parcurg5 o distanM mult s u ~ e r i o a r 5
liniei d r ~ p wimprarticahil8 din cauza obstacolului . DificuI tatea cste de-
pgsit; in felul urm8tor : clirecfia indicatzi este cea a s u r s ~ ide hrans trr-
rind prin 5tinc5, rleci in Iinir drcapt4, in timp ce distanta indicat5 cstr
cpa care tr-cbuie parcurs% in mod re2 ~dobstacolul.
rn vamt dcci ca pozitia soa-
;t~ cra rare constituie rcperuI
vizual al albinelor pcrtru orj~ntare.
DRI-cc sc intimpla data soarcle este
acoperit dt. nori ? Experienta a ar5-
tat c5 vedcrea s o a r ~ l u nu
i este indiq-
pensabilg, cu ronditia r a in cimpul
vizual a1 albinei sfi r5rnin8 un ro1-t;
dc crr ~ e n i n .CAci lurnina c ~ r u l u al-
i
bastru rste polarizatci ~i ochiul aIbi-
nei functioneaz3 ca un analizntor. Iar
inptul c5 poatc aanalizn lumina ceru-
lui albastru ii c s t ~suficient albinei
o 1 a 6 8 10 p c n t ~ un Iocaliza soarelt. cu precizic.
In uItirn5 instants, dacZ ccru1 e s t ~
Curba reprezintri evolutia ritrnului dan- pozitia soarclui
sului, in 8 , pc rn5surn indepsirtf~rjisur- cr?mplet aropcrit, in-
sei de I~ranG(dm@ K. won F t f s c h ) ~ f p0ak
t f i !,ccunoscutb datflrit3 unei
Verticals . numirul turelor de dans pe fractiuni a radiatiei u]tr.aviolctc cart
f~+acliuni
de 15 sec.
Ori70ntal : distanta intrc stuD 5i surs.+ st'-Zbafe nnrii ~i pc care albina {I

3J
Dan-

's~urin
\

'\I!!!
Ruche
l n d i c a r ~ adirectiei xurwi de hran:i in dnnsul bdansal
Culefi rampune unghiul facut de sursa de hran;~cu pozftia intr-un
unghi din directia s u r s ~ is i v&icalri. L i n i a verticals d i r i i n in sus
s e m n i f ~ c deci
l : In d:rectia smreiili irrirectia azirnutali,
Experienta numit;i ,,a evantaiului" Neputind dcpggi gintenul stPnms albi-
(dufl K. van Frisch) nele 71 ocoleyc. Damurile indic5 r l i -
Clfrele indica numbul d e albine atra- rectia p ~ q t e munte dar distanta este
se prin dans h diversele directii. cea care corespunde ncolului.

S e dB nurncle dc fcromoni unor substanf~ cbhirnice susccptibjle a

transmite un mesaj, o infermatie, En caclr.ul unei populatii omogcne, d~
cxernplu printre albineIe din specin Apis m e l l i f i c ~ .Nu rstc ~ o r b adr
hormoni, acest termen aplicindu-se numai substantelor care ;>cl.Eo~ eaz5
asupra funcGondrii organelor unui acclasi icdivid. Fcromonii sint erni$i
in exterior s i at:tiunea lor- se ~ x e r c i t 5asupra altar. indivizi ni aceleiagi
colectivith$i.
Exist5 ffrrtimoni la u n numar loartr marc clr a n i r n a l ~ .rlnr;i nu I;I
toate. Studiul feromonilor a d ~ b u t a tla insectc s i ioartr rrpcde c~rc'et5-
torii s-nu intercsat En mod dcoscbit d e albine. Practic, nu sc putca cxplr-
~3 In mod ratior a1 actjurca rngtcii asupra lur1.5tca1.rJor.Pn prezr-nta u n ~ i
rnAtci, ovarclc 1ucrZtoarclor r6min atrofiate ; irnucliat cc un stup ramfnc
orfan si dac5 el nu poate inlocui matra, spar 1urr;"ltoar.t~ou5to;ir.r.. : l ~ r s t ~
lucrltoarc nu dan nncitere d ~ c i tla rnast.uli, deoarercl ou5lt. 101- n u sint
Eecunrlatr dar ovart=le lor functioneazz. Absenta mgtcii a clcclan>nt dcci
un proces fiziologic complex rare nu p o a t ~fi ~ x p l i c a tfiir.5 ssi fzcem
ape1 la un veclor eoncret dc transmitcrc: a informatiri ret'rritcarc la
pierderea mgtcii. Accst vector cstc un feromon, (1 snlistan~2 rhirnic5
perfect cucoscut5 h prczent si pe care rnatca o produce in g l a n d ~ l c
?ale mandibulare. E s t ~vorba de un acid gras : acidul ceto-9 2-rlcrcnoic.
Acest ferernon, cmis Pn permanen@ d~ rnatc;, ~ s t t . trnnsmis !ucr5'
relor. El inhib5 d ! ~ x v o l t a r ~ovarclor
a la lucri ~i instir:
d e con stmirc a botciinr.
13ar ,,substanta de rnatcV, feromonrll r'ie, rnatca, nu nr.tjonpazX -nu-
. ,
mai asupra lurrStoare lor. Estt o snbstnnfii atractjv8 pcntru t r f ~ t o r i r,st~
deci si un fenomen sexual. In stup rnai exist: si a l t ~sub st ant^ c a r p pot f i
calificatc drcpt feromoni. La mat&, acidul hidrox~-9 2-dccenoic, pl-odus
d e asernrnca jn ~ l a n d c l c mandibular~,jonc-5 un 1.01 irnportan t in mn- t

mentul I-oirii ; ~1 asigurg caexiune:+ ghemului de alhinta, i n t imp cc i~ c i d u l

ceto-9 joac5 rolul de atractiv pentru albinele care rniesc.
Substant~lcrrnise d r g l a ~ d aNassonov e lurr5toareFcJ, .-, .,re au
fost identificatr ca fiind gcraniolul $i citl+alul,pot fi consiclerate ca fero-
moni d~ marcarp a pistei. A c ~ s t esubstante odorantc sint emise d~ albi-
nclc care ventileaza pc sdndwra d e zbor, inlesnind astfe): I-epcrarca olfac-
tiv5 a stupului de c5trr culeg5toarr. Sc pot vedea
albinr ventilind, in numar f o a r t ~mare, in momentul
r'- intsoduccrii unui roi in stuo. 3lirosul.cmis constitujc

Glanda mandibular5 a Sectiune histologic?i pri lui

mstcii I l l cu m n d i b u - Naqmmv
I. At ~ a s e l e a tergit ; 2. MpmbranZi Fnter-
segrrsentar~; 3. G l a n d a lua N~ssonov

atuci~u!acromonilor constituic un capitol pasionar t a1 istoriei natu-

r a l ~a albinefnl- ; rnai s i n t d~ f5cut muIte descoperiri, rnesajel~subskin-
!elor chirnicc jucincl. cu sigurantz, un rol mult mai important decit nc
irnaginsm la ora actual:. Se pare r5 1eg;itur-a rxtr*em dr strins2 r w e
exislii intre 1:lrvt1 si doici depinde dc fcromoni inc5 neidentificrrti
In ceca CF priveste apgrarea stupului, f eromonii joac5, de aseme-
nrit, 1:In 1-01Psential. S-a izolat, din venlnul de albinc imprcung cu npa-
uilirl nnt, un feromon de alarm5 care nu rstc altccva rierit a c ~ t a t
ratul Tn.lm,...n
de izo-amil. Pusii la urdini?, areast2 substant5 produce o marc a g i t a ~ c
la albinele paxnici. Acest lucru cxplicz d c ce o intep8tm-5 provoacg r ~ f l e -
s u l dc atac la alte albinc.

c s t e remarcam1 Iaprul c5 stupul, cu mediul rald si urnrd, incdrcat

dc substanfe clulci care fe~-menteaziisi dr protelce, este practic steril. h
mod normal, in el as trebui s5 sc d e z v o l t ~nenumiratc Icvur-i, ciuptzrri,
bactcrii. Polcnul ar lrcbui sZ gorrnincze in rclulcle in care este depozitat I
Dc fapt, nirnic din toate acestea nu se IntimplB. In secrctiilc albinclor si
in pradusele lor, incepind cu rnierea sr g5sesc substante anti bacteriene
ROLTLE $r DAWNATORIF ALBINELOH

care sc opun dczvoltXrii micr-oorgnnismclor. O p n r t ~din n r w t e subs-

tante p r n ~ i ndin propnlis, r8sin;i d e origine ~t-getaI;i rrcoltat5 cte pr
mugurii cle plop, salcie, castan etc. E\te foal-te prnkabil c;) faotor?~
antibacttx~.icni car-r p5streaz8 sterilitaten stupului s5 fic t o t cci carc sc
gilsrsc si in produsele albinelor s i rarr I P conf'crb acestor-a proprietri-
tile mcdicinale.

Albinr'te i ~ ap5r.5 i stupul in prirnul riilu c r r Loloniile vccinc. Albi-

nele paznic dt. la urdinis nu 1x55 s5 i n t r e in stup dccit albinelr car*r
apartin coloniei scspcctivc ; strjinelc sint imediat alungate, maltratate.
rnuqcate sau chiar intepate r n o ~ t a ldacB insist:' c;5 intre. Trcbuir sB spu-
nern d stupii nu sc prca tolcrertz5 r,~cip~.ot.. Fircare rolonie =ire. mir-osuE
s5u p ~ i p r i u ,altul tlcvit cel a1 glandcbi lui Kassor.o~-sau c ~ 1a1 vcninului.
~ I c c s tmiros p e r r n i t ~alb~nelors2 SP I c.t.unnascA. ceea c~ este important
in vax de foarnetr. Cgci dar5 nlbinele paznic sint foartt Tng8duitoat-tx
fat5 de culeg5trrar-tile 1'5tArit~mare vin rhu o inczil-c.btu~-5dp nectar sau
fat5 d r tr.into1.i in perioadn in cart sint aclmigi, nu acrlasi l u r r u se intim-
pl;i p~nt1.uhoate, care apar rnai a1c.s la sl'it.~itulsrzonului, cind populatil-
le hint inc2 puternicc. tirnpul TncX bun, dar florilr apl-oape inrxistentt..
Este perioada tcmutg d r c.5tro npicultori, cind sc cleclanyeax5 f urt i y -
gurilc. .
F u ~ . t i ~ , l g ucste.
l dupi rum nl-at5 $I nurnelc, o ~ c t i u n cde jaf. O colo-
nie sl5bitA ciintrh-un r n o t ~oarware, ~ estr luat.5 cfrrpt tint5 dv una sau
rnai rnuItc oolonii. Odat2 inithint&apzrarra, h o a t e l ~ atac5 rczcrvclc si
omear.5 a l b i n e l ~care au rnai rimas. Un stup atncat poate i i complut gu-
lit d~ continut - pc care 5i-1 in-;rl jcsc heatclc.
R 5 t 5 r i r ~ a . qau .,deri\ a'" tafccteaz5 st1 ~njafi.
Stupii F)I-P;I asemrir?5tori, rlt> a c r r L ~form5 7~ : Iiniati
ca la pamd5 pe un rond CIP ~ C C ' O I . monoton. e oti-
e n t a w. :EJP
.. c~i11cghto:ir
-- ~ l n r . . I'aptul a r f i lipsit ac gravrtare aaca gr-c~clilc
s - a ~ '.remedia , dar nu se intimplj. nsa. Siupii sta golr.;r sau, din contr-5,
c a p t >~l z i cull-sgFitoarcEc s Z 1 5 i n ~in I'lincfic r l ~pozitia pe m r c o ocup3. in
gencral stupli din mijlocul I-indului sc dcpopulcnzA, in fa\-0art.a cx!r-rmi-
tStiloth, dar r u cstc o regul5. Desiva racorize;~z;i i u r t i ~ i ~ g udroare l ce. in
pn-londa cle foametc. grc!e!ilc d c oricntarc duc 1a lupte intr e coloni i. Uc-
r-iva se po:tte rrduc.c~ cu usurinti, indi vidualizind stupii cck njutori-11 t~.-
perelor. si rvitinri al~niarnmtulp1.t.a s t n r t .

lbinelor adulte
S-a obisnuit s5 sc Sac5 difct.cnta lntrc bolile albinclul r t . arc{.-
trax5 indivizii adulti si celca carp atacFi puietul, .Ac~asl5riistint-tit1 coma-
dZ nu cstc rigid5 ~i anumitc boli nu sint atit d c spccificc : astfel, I-arm-
oza rstc o boa15 parazitarii catr afrrteaz5 atit p u i ~ t u l ,c i t si a1binr.l~
aduite.
 La albinclc aclultc., holile cele rnai grave sint provocate fie de aca-
I-ieni, fie dc protnzoare si, in spcciaI d~ o rnicrcsgorie din ~ e n u lA'osema.
Albinele pot f i parwitate de d i f ~ r i t espccii d e ararisni. Existit si
acaricnl carc, in stup. nu sint derit comcnsali consumatofi ocazionali ai
rezcrveIarh de polen. Sp1.0 clrnsebire d~ aceqtia, Acarapis woocli este un
rtdrv5rnat parazit inter11 al albinci si poate provoca distsugerea total5 a
unot. rolonii. Acest acarian trGie7t. in trahec, aclicj in sistemul I-espir;ltcr
t ~~1 pcate t i @sit rnai ales in prima percche a traheei
;11 n l h i ~ c i: ~ d u l ;

8 ,.Vnrma jacobsoni" (Iun-

0 girnca,- 1,1 m m ; 18ti-
, + ~ I + ? f c p xrrodi"
~s (lungime;r. 0.1-0-3 mn) mrz. 1.6 mm)

tor+acice undr. se inrnulteqte atft de mult h i t o pclate blot :nsiu-

nile sale s i n t secl~asc: 0,l-0,2 mm lungimc. Nu pc~. a.t c.fi* T. cit Ja
m j c r r ? s r o ! ~clupb disccarea lrahrilor tar-acice. Fernelele ISI depul ousle
in trahce ; acarirni qe flr5nesc (lir. hemolirnfa albinei parazitaip ; areasta
moare In cclc riin ur-1115asfisiat;, cpuizatii si otr.51-it5.
-4dllltii rle Acarapis woodi sint foarte mobili ; pi pot iesi d i n traheilc
albinci pcntru a e5uta o alt5 gazdft. CicluI de reprocluccre fiind destul
t l r v lung (in jurul a cincisprt3z~'cexilc), ar:nkinxa nu se poatc m a n i f r ~ hdccit
pr a l h i r ~d~ inrng, cu viatA destul d e lung5 pentru ca infcstarea s5
pr.ovn.tcc moartca. Ca rcgul5 ~cneral5,acarioza poate fi consiclc:-at5 ca
fiind a I3oal5 ma? gr; it pet-ioada rle i ;tcl m~3ilung5
r;i rnai dur:~.
.\carioza srl 111.opag5dr la o colonie la alh prin ar=~,~vfi si furtipg.
l3aslo:-alul ~i c o r n ~ r m lcu roi contribuie si el la rikpindirca boIii. Fiinit
vnrbo de 0 boa15 considerat5 contagioas8 din punct de vedere legal, ca
;arc nbiectul unor m5suri oficialr de tr.atament. Arrstca constau din
fumigatii cu acaricide nctosice sau foartc pufin tgxicc pentru albinc
( F o l b a , P.K., denurniri comerciale).
F,.iist;i si o altG acariozz : 1.arrooza. Ea e s t t prorora6 de Vorron
?acoh.soni, acarian runosct~td~ mult timp pe aIbinele din Asia si care
ilzvadeaz8 trcpta t r.rtstul lumii. Varsooza este cu atit rnai ingrijer.5toarc
ptmtrtt viitarul r~pirmlturiicu cit tratamentelc dc carc dispuncm nu sfnt
in& t d a l eficacc. Varrooza este o boa15 ascuns8 ; parazitul p a t e cxistit
in stup timp d~ mar rnulti ani fSr5 sB se ronstate o mortalitate anormaltt,
pin5 in ziun in care infestarea masiv5 duce la rnoartea r-apidg a coloniei.
rnoartca. Cadavrelc Iarvelor rnoarte d e lo& arnericans degaj5 un miros
foal-te rnracteristic, aserniin5tar cu ccl at cleiului d~ nase dr pestt.,
jolosit in timplgrie. Ele sint viscoase s i dacg se introduce un betisor
En cclul8, sc poatc tragc un fit.. Puietul bolnav dc locS arncricang estc
nrrrgulat ; 1a1,vel~ rnaavte se aflri inc5 sub cbp5ccleIe perforate mai muIt
sau rnai putin de albinc. Uscindu-se, I a r ~ ~ e lmoartc c sc transform5
rntr-o coajg care cuprinde un mare nurn5r d c spori. Acesti spor-i, deosr-
bit d c rezistc~n~i. rdrnin actix-i ani de zile in rnaterlalul contaminat.
Loca r s t c o boa15 foartc contagioasa care sc tinansmite pc ciiile
obisnuit~.In care trebuie adiiugatp hrgnirile cu miere contaminat5 si
manipularea stupiIor cu rnatrrial inf pctat. Leca amcricanft i r n p u n ~
rn2sur.i s a n i l a r ~stricte.
Tratamen tul Iocii amer luaiie cu sulfamide sau antibiotice nu s r
justifirri decit in vazul En care hboala rste intr-un staciiu incipient.
13ac5 boala ntingc un stadiu avansa t, trcbuie s5 nvcm Pn vcdclr distru-
germ albinelor gi rn5sur-i dt dezinf rrfie mrtodicz pen tru tot rnatcrialul
care a r putpa transmite hoaL1.
Combatcrca lccii nmer icnnc nt1 poatc fE rfical si nu
p o a t ~da I-czult a L ~durabile r Ircit in Irn8sura in rare . apli-
. .. ..
r a t Sn mod sistematic dc spwlalistl cu o preg5tit-e rldt ,. ,.-,.

Loca et~ropeanj

In tirnp r c agentul locii arnericanr este perfect identificat, cel sau

rtai ai Iacii curopene pun inr5 problemc bacteridogilor. Avind jn vederc
multitudinea agcntilor patogeni irnplicati si diversitatea formelor bolii,
si'ntem indreptititi s5 nc gindim c5 loca curope;~nAconstituie un anasam-
blu dc rnanifestk-i patologice asernZin5toarc dar griru dc deosebit. Baci-
I l u ~alelei e s t , in oricc (,az, agentul patctgpn con sidrrat in genc!~.al ca
f i ind cauza locii europcne.
L a r + v ~ l ernaartc rl(, lor pean5 au un nniros in ~i nu
'ilnntca. E"Toartpa intcl-vin 2 de ciipiicit*~.
Lore c7a.~ropcani i este c :t5 benignB, crea C'C nu 1n5 cri
h r pnatc n ~ g l i j ;t~.;itamcntul
~ ..
in nlomentul in cart? s-a dlagnost~catboa-
la. Nurnai antibioticrlc sint of'icienlc : dihidr.ostr~ptomicinas i oxitet1.n-
ciclina. Sulfamidele n u au nici :~c!iunc asuprrt bolii.
D e ~ icslc mai putin grav5 decft loca american5 si poatr s5 disparB
in moil spontan, lora ~11ropcar.2 ~ s t eo boa15 consideratri legal contagioasA
si n ~ c e s i t irniisur-1 dc ~Iczinfcctarcsistcmatic5.

Roli diverse

Rcarioza, lT.a1-1.t ;crnoz;i. loc a nmcsicm2 s i loca european5 sint

bolilc c ~ l cmai gram ale albinrlor.. Diagnosticarea lor npcl2sita ex:ament
de laborator f 5 c u t ~dta sp~cialiyti.Combater~arsspindirii I or este rcgle-
rnt3ntaL5 d e dispozitii Icgale pc. (are orice opicultnr tl-ebuir r;6 le cur1nasc5.
Din pgcatc, bolile consitler.atc contagioase prin lege slnt * .
s -~ n g u r e l e
de care pot suferi nlbinele. Numc?roasr afcctiuni ale puictului ~i albinelor
 adult^ au fost dcscrise dr patologi : rnicoze, boli virale, paratifoz2, scp-
ticemie, boala d e piidure, dizenterie, boala d e rnai, tot atitea cauze de
martalitate rnai mult sau mai putin cunoscute qi contra cilrora nu dispu-
ncm de tratamente eficacc. Nu vom intra i n arnsnunte in leg5tul-i cu
accstc. boli a caror aparitie este adesea legat5 de o igiens proastg, de
rrnnclifii d r mediu ciefmvorabile sau dc greseli tehnice cornise de apicul-
tor.

.1f111%

Nu to;ate into'xicafiile albinelor sint in mod obligatoriu lpgate de

,. . . .
folosirea pcstrciuelor in agriculturfi. Exist5 plantc a1 caror nectar sau
polen sint ~ O X ~ Fprntru
P albine. am st^ plantc, rclativ putin numelhoase
in flora noastr5, nu reprczint8 d ~ c i tu n periml minor cu exceptia a n ~ I o r
clc iipsuri mari. Ilr fapt, albina evit5 In mod spontan s5 vizitezc plantele
rare-i sint d5unAtoar~.De asemenea, atunci rind din cauza cnnditiilor
mctcorologice infloririle obisnuitr nu pot acopcri ncvoilc dc cules ale
c-nloniilol?,nlbinelp i3i cxtind activitatea asupra plankclor r r l o r m;ii d i v ~ r -
~ e in, mod not.mal fnarte putin atr.ggZtoare sr printw care se a f l i
uneori si plantc toxicc. Crle care s i n t pel rnai d ~ citnte s ca fiind cauza
~ tiliacee (in special teiul argintiu).
rnorlii albinelor s i n t r - n n u n c u l a c ~sau
Nu exist5 nici un mijlac d~ combatrrc a intoxiratiilar p r o v o c a t ~de plan-
tr. Cerintelr alimcntarr sr pot ins5 prcvrni prin hl-Snir-ea nlhinefor CII
pnlen de bun5 calitate sau cu produse T n l t r ~ u i t o a rru ~ adaos dc plnlen.
lnsecticidele folosite in agriculturii p r o v o a d in fiecare an nlor-tali-
tGti de albine in numfir rnai marc3 sau rnai mic. RZortalititile se da~toresc,
aproape intotcleauna, ner~sp~c't3r-i i reglementbrii in vigoarr, car-c 111 crSr -
:-AI..

z ~ c ctratamcntelr pe~+iculoasr penttv albinr si pentru a l t ~insecte pnlcni-

zatoare, pt. pIantele melifere i t 7 t ~ m p u linfloririi. l\.larea major it at^ a in-
toxicatiilos. sc produc in cazul tt'atfirii culturilol- cle rapit5 la inccputul
inflnririi. Sr* pot in tirnpla :~ c c i d r nc t si i n cazul tratgrii rer.pnlrlor i rnpn-
115vd puricilor Tn aIcest caz:. albine le sfnt atrasp pe frunze dc mar~x prn-
dus5 cle accstc insectc.
-,:
Insecticidelc CL-JC L l ~ u l o a spcntru albinc sint olganuluslu-
.-la
I ~ I ~ per ~
ricele. Exist5 un nurnsr mic d e ins~cticidesrlc.cti~-ecare pot f i folositc*
pe plantt* infiorlte vizitatc cle albine f51-6 perluol prea mare pcntru al-
binc. Acestc insecticide s i n t autorizatr s5 poartc mrntiunea ,,neper-icu-
Ens pentru albine".

Lista animalelor rare atnc5 aIbinele este faarte larg5. Trebuiu srl
spunern r.8 albinelc fngilc, d a ~ .rnai ales proviziilc lor- de rnicl-c, sint o
prcld5 pentru multr insc~tivat.rs i ornnivot-e.
Ih fluture, molia mare a r ~ r i i(Gulleria rnellonciln), atac5 fagurii
de cearii. Ea cste f o a r t ~ prolific3 ~ i mai
, ales in t5rilc calde, (.a poatc
face s5 disparG i n citeva dptgmini, conlinutul unui stup abandonat sau
alp csrui albine sint prea slabe pentru a sc apzra. Tscbuic s-o considerzrn
rnai degrabg un agent de curfitire dccit un du~rnana1 albinelor, cu ex-
ceptia regiunilor undc climatul ii clste foarte favorabil. In orjce mz, api-
r.ultoru1 este obligat sB se apercl de pagubele produse d e aceasta In fa-
gurii de rear3 din rezerv8. Un alt fluture, Achroea grisella, sau rnolirt
mic5 a eerii, produce pagube asemhfitoare cu celc produsc dc Galleria.

E rne'ltonella" moli
Fluturelp ; B. Om
gduchele albinelor

Pfiduchelc albineIor, Rrnttla coeca estc un dipter mic carc trfiiestcx

comensal pe albine. Nu pare prea periculos dar prezenta sa numeroasg
intr-o colonie este u n semn care trebuie s2 ne atrag3 atentia. Pgduchii
tr5iesc adeseori pe matcfi ~i dac5 sint prea nurnero~i,ii perturb3 ponta.
Pgduchii pot f i elirninati cu fumul de ligarg care, dac5 nu ii ornoari, ii
anesteziaz3 ~i cad pe fundul stupului, dc unde pot f i culcsi gi distrusi.
Printre insectele carc atac5 direct albinele pentru a le minca, men-
tionam viespile, si mai ales lupul albinelor, care s-a specializat in cap-
turarca albinelor domestice, ~i care poate f i foartc vorace.
Printre batracieni, pAs3ri si mamifere, sint rnulte specii care nu
dispretuiesc albinele sau miesea ca hrana ocazional5. O mentiunc special5
trebuie fSrcut5 pentru urgi pentru c5, daci cci din P i r i n r i nu li ingrijo-
sea23 pe apicultori, nu aceeasi este situatia pentru cei din Canada, Sta-
tele Unite sau U.R.S.S. carc pot provoca pierderi mari riisturnind s h p i i
pcntru a minca rnierea. fn t5rile unde triiie~tein nurngr mare, ui-sul ca
dusrr binelor Iiu este Ilurnai o imagine dm basmc !
case fac ca nectarul sd n u fie o simp15 solulie de zaharoza ci o secretic
continind o cantitatc de s~rbstantein start. de urrne. Chiar clacii lipsite
d~ impostanti r.a greutate, aceste substante sint celc carc ulterior vor
da mierii caractenstica PI. Faptul c.ri n mierr dc iarbii-nt.agt.5 nu are
acclasl gust si nici acclasi parturn ca o miere de lavandii sau d~ trifoi este
in rapo~?t direct cu compozitia nccta~+ulul accstor plantc.
Nu cste de neglijat faptul c.5 r ~ rnai i importanti constituirn\i ai
neutarului sint apa si diverse zaharuri, dintre carp cel rnai ~rnportant
cste zaharoza. Continutul in apA a1 nectat.uii~i,foarte vnriabil, rsttx dtsigur
influentat de diver$ l'actori cxterni, drrr el depinde mult gi d e strurturqa
nectariei si de modul in care csto r a alimental5 de fasciculul libero-lem-
nos care o deserhve5te.Nertariile alimentate cu precidere de libar clau u n
nectar rnai concentrat: decit nectariile alimcntate de Icmn. fn functie de
spcciile vegetale 71 d e conditiile exterin:~rt, ~ o n c e trafia
n ntctav~luipoatc
s5 varieze intre 5 ~i UOD,'o substang uscat:.
Zahal-mile ccle ma1 importante prezente in nectar s ~roza,
glucoza y i fructoza. Studiile f5cute pe zaharurile din nectar a t c5,
pentru o spccic vegetal2 datz, cornpozitia cste relativ fix putut
stabili reea CP se numegte spcctrul glucidic a1 nectai-u~ul rnultor
plante si s-a constatat ca adesea, in cadrul aceleiasi familii botanicc,
spectrelc glucidice sint asern5nAtoa1,e. h t f e l , nectarul cruciferc!or este
'In general rnai bogat in glucozfi decit in fructoz5, in timp ce la lahiate
se constat5 fenomcnul invers. Sc consider2 d e r e e l 5 c5 zaharul de baz5
ai nectarului este zaharoza, dar c;i nectalul contint, cnzirne care il trans-
forms, chiar in rnornentul secretgrii, In glucoz2 si fructoz5, fie in tatalf-
rate, fie partial, si cG reackii rnai cornplcse conduc la formarca unor za-
haruri ca maltoza, precum si zaharuri superi

Factorii interni care acf ioneazi asupra secrefiei nectarifere

Secretia nectarifera este influentat; de foartca rnulti factori. Talia
flosii deterrnins, in paste, dimensiunea ncctaripi ; florile mari produc
mai mult nectar decit cele mici. Pozitia florii pc plant: a r r o mare
1nfliucnt5. In pirtile suprioare, florile sint rnai rnici si serret; rnai putin
nectar ; cepa ce este real nu nurnai pentru planta in ansamblu, ci si
pentru fiecare inflorescent5 in partc. Cu toate accstea, s-a demonstrat
cd pcntru tei, in cazul in care cantitatea de nectar scade la partea supe-
sioar5 a plantei, crestc concentratia, una compensind-o pe ccalalt2.
Durata infloririi cste un factor important dcoarece valoarea unei
plante melifere ~i atractfvitatea pi pentru albine depinde, In final, dc can-
titatea total5 de zah5r secretat5 in tirnpuI infloririi.
,La plantele cu sexe separate cum sint salcia sau cucurteata (Bryn-
nia dioical sexul florii arc un anumit rol ; flarile b z r b g t e ~ t idau mai
mult nectar decf t ccle femeiesli. Acelasi f enomen se intilncste la plan telr
Ja care sexele sint distincte, pe areeasi tijg. Florile fernejesti alc podbn-
Iului nu au nectar in timp ce flor-ile bgrbstesti au. Car la curcubitaree
(pcpenc, castravete, dovleac, bwtan alb) f l o r i l ~fern~iegtisinl cc.i~rare
dau cel rnai mult nectar.
La plantcle cultivate, influenta varietatii este escntiaI5, Astf el, la
mzr, cantitatea de zahar secretat5 de o floare poate s5 varieze dc la sim-
plu la triplu. Este si cazul ciresilor gi a1 multor alte plante. S-ar putea
@si, cu siguracw, o cariabilitak tot atit de mare la plantelc s.3lbatic.e,
deoarece este evident cB sccretia nectarifti-5 depinde ~i de faciori gentici,
nu numai de mnditiilc de mediu. Avem dovada acestui aspect atunri
rind se ia in considerare productia de nectar a unci clone, adicZ a unui
ansamblu cld plante descinzjnd une1e din altele pe cale vegetativi, nu pc
cale sexuatg ; aceask2 producGe este rnult rnai omoffen5 decit a plante-
lor care formeaz5 o populatie genetic heterngens rum ar f i cea care
provine dintr-o strm5n5tur3 de seminle nesele~Tionate.
Influcnta virstei florii asupra secretiei de nectar este cunosc~~tii
d e m u l a vreme. Se $tie, d~ exmplu, c5 la castanul indian florile proaspit
dcschise sccretz aproximativ aceea~icantitate de nectar Pn fiecare zi, timp
d e sase zilc, iar apoi secretla incetcazi brusc. FInrile d r tci bjtrine serr.et5
rnai rnult nectar derit cele tinere, dar rantitatea dc! zah5r este a e a s i ,
ueea ce insemni cB doar concentratia variazd. La murul de rimp, sccre-
a nectar are loc in prirnele saizeci de ore. La trifoiul violet, s e c r r i i n
~ i de
de nectar atinge maxima in momentul in care floarca incepr sri se ofi-
leasci. Trebuie sB rnai notgrn, rri fesundarea florii influenteazii rnult
asupra secretiei nectarifere ; din momentul in care o floare este frrundats,
rclzervele situate Pn vecingtatea ovarului sEnt rno bilizale pentru formarea
sernintei gi a fructului ; secretia nectarif~rgeste inhibat2 gi st. producc
chiar o resorbtie a zahzrului deja cmis. Acest f e ~ o m e n adesea
, constatat,
mat5 clar c5 nectaria nu este n simp15 supapa, ci un organ activ rare
p a t e s3 funeioneze Sn arnbele sensuri.
Pe scurt, SF p a t e spune cB secrctia ncctariferd este un fenorncn
complex care depinde atSt de anatomia pIantei cit si de fiziologia ei si
de factorii gcnetici. Nectarul este o secretie a carei compozitie este rela-
tiv fix5 Pn functie de speciiIe vegetale, dar vom vedea c5 factorii mediu-
lui fnronjurgtor au o important5 considerabil; pentru aroducerta el. ceea
ce explir: in mare parte divergentele de opinii ale C P C ~
ce privegte valoarea pentru apiculturg a plantelor.

Factorii externi sau de mediu.

Nectarul e s t ~mat nbundcnt att 1 umidit aten relativE a aem-
-, .
cut este crescuts, ceea ce tine de higsoscop~ritatea xaharurilor. In atmos-
fer5 umed5, nectarul este diluat si aceasts dilutic estc cu atTt rnai mare cu
c i t nectaria este rnai putin protejat5 ; dar o dilutie prea mare a necta-
rului poatc s5 aib5 drcpt consecints o scidcre a activitztii s d e pentru
albine, in timp rr o consccint2 foarte cresrut5 poate sii-l far2 Inaccesibil
in pintenii n~ckiriferi prea profunzi. La trifoiul violet, de exemplu,
pentru ca alhinele cu limb5 de lungirne medie s5-I poat5 recolta, nectarul
trebtrie s 5 atingd cel putin un nivel minim in tubul corolei.
Urniditatea solului este un factor care actioneaz5 difesit asupra
plantelor, in funcGe de fiziologia lor propric. Exist2 pentru ficcare plant5
un optimum care favoriz~azzsecretia nectariferi si extreme care o in-
hib?l. Trifoiul alb are nevoie de un sol umed pentru a produre nectar,
dar nu este o regulil generals.
Nntura solului este In mod sigur unul dintre factorii care exercitZi
cea rnai mare in flu en^ asupra secretiei nectarifere. Cu toat? acestea,
aceasa acvune cste suficient de complex8 astfcl incit trebuie luatc in
considerare diferite aspecte. Natura fizici a solului, adincimea, compo-
xiva lui chimic$ intervin in mod distinct. In general sc consider5 cg o
plant5 este cu atit mai melifer5 cu cit c r e ~ t eintr-un sol care Ti eonvint
mai mult din punct d~ vedere a1 compnzitiei si s h c t u r i i sale. Probabil
cZ asa este, dar ar mai trebui in acest caz s5 fie luat.3 in considcsarc
separat actiunea direct2 asupra dezvoltdrii plantei si actiunea asupra
infloririi ei ; o planta care nu sc dczvoJEi bine, c% putine flori 7i deci
putin nectar.
In lcg5turZ cu acest aspect se poate cita infltlenw ingr5~Grnintelor
axupra serretiei nectariftre. Hapita care a bmeficiat clc un ingr3~5rnfnt
potasir suficient dri muFt mai multe flori, dar productia de xahdr a fie-
c5rei flori este sensibil acecasi.
Se admite c5 un dezechiIibru a1 ing2@mintclor poate sfi d5unpzc
s~csetieinectariferc. Prea mult azot si prea putin fosfor si potasiu par
s5 dur5 la o scridere a productiviEitii nectarifere ; plnntele produc n~ai
rnaEte frunzc si mai putine flori qi f r u c t ~ .
Temperrrtztra este, si pa, un factor Limitant a1 sccretiei de nectat*. in
sensul r5 p n t r u fiecarc plantz cxist5 un nircl optim d e tempt.mtur5. Estt.
irnposibil s5 stabilim reguli gencralc, AstfeI, tciul are nevoie de nopq
rgcoroase pcntru a pl-oduce nectar, dar noptile Eriguroace an o actiune
nefasa.
MulG a19 factori ai mediului inconjuriitor contribuie la cresttrea
sanitarg a plantelor, altitudinea qi chiar latitudinea. Arest ultirn factor
merit5 o mentiune particular& deoarcce influenta lwi a fost bine stucliatii.
S-a putut ar5ta c5 acclea~i
specii, cultivate in Franta $i in 1
BriIc scandinave, nu au aceea~i 4 23
secrebe nectariferg. Latitudi- s 24
nile mari sint mai fnvorabile 70 21
producerii nectarului ; anumite ,, IB
pIantp foarte comune, rare, ,, t5

in Franp, practic nu srnt vizi- ,, 12

tate d e albine, sint in schimb
vizitate activ in Not-vegia. ,o
,, 9
G
Efectul latitudinii cstc deci I
3
cornparabil celui a1 altitudinli, ' t o 1 2 14 1.8 18 20 22 2 4 16 28
1 2 14 $6 18 10 22 24 16 22'
dcoarcre sc $tie c5 exists o
cre~terc semnificativi a Pro- Infllrcnla temperaturii aqupra secretiei nec-
ductiei de nertar la alantele tarifere Iduad H. Hztber. 1956)
cult'ivate la muntc in Fe verticar3. cantitntea dc zah5r (;n 'mg) s ~ -
ratie '' "Ie culti'Fatc la cim- cretati (la stinga ,,Oenothera biennis", in
dreapL~la , , R o ~ r a n oofficinalis""). Pc , , l y m -
pie. Este u n fapt rerunoscut tali? temperaturile.
CB Iavanda nu este foarte me- Temperatura optima se situe:mri in ju
lifer,? r l e r i t d e la 800 rn altitu- 24rC, pentsu aceste dou3 plante
dine Fn sus.
59 mai retinern si faptul: d productia de nectar nu este un fcno-
men continuu, ci ea urrneaz5 un ritm nictemeral, adic3 variaz5 In cursul
zilei dup3 un cicIu legat de alternanta zi-noapte. In functie de plante,
maxima ~i minima secretiei se situeazs la rnornente difer-ik din zi.
 Vcti f i desigur surprinsi s i canstatati in lcctura accstor pagini, care
nu constituie dceit un rezurnat ~ x t r c md ~ scurt . a1 cunogtintulor nnastre
actualc. cj. cstc imposibil s5 dcsprindern niyte legi simplc carc ai-
actions asupra pt.nductiei de nrctar. NurnGrul far*torilor interni si thxterni
care actjonPaz.5 asupra ei este atit de mare ~i int~rartiunilesint atit d e
cornplexr incit orice simplificarr devine abuziv5. Cit dcspre numcroasele
cuntradictii care apar intre diversi autori care au qtudiat prohlema, ele
se datort.az5 in par-te d i f i c u l t z ~ icxpc~imcn tarii. Nectarul cst? secretat
in rni#grame sau frartiuni de miligr-am intr-o floarr ; pentru a obtirre
cclc citcva gramc dc nectar necesarr unor a x ~ a l i zdetaliate, ~ trhebaic
&el tui t e ore si zilr. Mt1tnda c r n mai folosits const2 in a extrage necta-
rul ctl pipeta, dar. i l o r i l ~pot fi, de ascmenea, centrifugatr. Ncctarul I;?
adun5 p r fundul tubului dc cmtrifugare, si totusi risca sA f i e irnpuri-
ficat. h15sulh5torile dp conccmtratie pot f i 15cutt. cu rt~lractomctrulpe
cantititi foarte mici ; dc asernenea, trebuie lucrat rapid, deoarece ner:ta-
rul poate s i piardd sau s5 acumulezc ap5 intrc cxtr*actie ~i m5surGtoare.
Pentru a evalua corect productia d e nectar se (I b i s r u i ~ s t ecalcularea
indicelui glucidic labsorbit, care se defincste ca fiind cunlitaiea dc zukirr
(In rniligram e) proclusri dc floari= ir,tr-o zi. CaIculul indicclui
gluci dic abs(,luS prc supune erea volurnului si a co ,iei 4 c --
iY.

Cufesurile

Studiile asupra secretiei ncctariferc au cu prec5dere scopul de

a facilita intelegerea unui fenomen curios care ii intereseazb in a c c ~ a ~ i
nCisurH pe hotanisti ca si pe fiziologi, rhimi~ti,ecologi qi alti specialisti
in acelc! discipline ~tiin$ificccare stucliaz5 relatiilc existent:. in tre icsec-
te si plante. Per$ru a intelegc un fenomen atit de cornplicat trebuie s i
st3 incesce izolarca factorilor, deci s5 se realizcze experientc in care nu
variazg decit unul dintre ei : tcmperatusa, higrometria, lumina etc. Este
logic c5, in final, rezdtatele obtinute, aricwc ar f i ~ ~ a l o a r elor a pentru
cuno astet'ea fenomenului, $5 fie destul de deceptionante pentru apicul-
tor, care ar vrFa s5 i se poatS prcciza in ce conditii poate el s5 spere s5
I + c c o ~ L C A ~ 111dlt5micre de la albinele lui gi sG aib5 un profit dc pe urma
Cn.,n
rn%>

ei. El ar vre a s5 ma i afle si cc cantitate de produce l'iccare plant5

la hectar, sixu cel mfin sd obtin; dcspre ,ubiect n aprox.irnati.e
satisf5c6toare.
Practic este foarte dificil s B treci de la sezultatele onpnutc pp o
tnf$ pc o inFlorescent5 sau pc o sup!-afat5 rcdus5, la valor1 crcdibile la
niveiul marilor suprafetc. A s p m c r; 1 ha de rapitd produce 70,100
sau 350 Irg de micre, rArnine de dorntlniul aproxim5rilos foarte largi.
Ciici, CP trebuie s2 intelegcm prin ,,I h a de rapitii" ? Dac5 cu se preci-
zeaz5 s a r i e t a t ~ a cultivata, n a h r a solului, ingrris5rnint~le utilizate yi
dozele, locul, altitudicca, prccum si ansamblul- ractorilor meteorologici
care au conditionat creqtel-ea plantei si a infloririi ei, nici care au l'osl
atacurilc dc paraziti f nregistrate 7i trata-mentelc folositc pentru 3. 1~
combate, nu pot f i avansate decit cifre teoretice care nu se aplic5 decit
Ia un cPmp clc rapitj ideal care nu a existat niciodatci in reali'tate.
 T r ~ b u i e ,doar pmtru ntit, s5 sc renuntc la 01-icc inccrcarc d c csti-
marr a productivitiifii diferitclor plante rnclifere ? nesigur c5 nu, r u
conditia s.5 nu ne las5m inselati d e cifse si sB stim cB lirnitele lor clr
variatic sint considcrabile. Aici se af13 difercnta fundarner,tal5 intrr.
srcrelia ncctarifcr-5 s i cules. Aceste douii notiuni nu tthebui~confundate :
secrclia necbrifer5 s~ studimb la nivelul florii ; recolta estc un f clao-
men statistic carp face s 5 intrrvin5 o rnuItirn~de factari nccontl-olabili.
Dar, in final, o cunoa~tcreempiricg a recolt~i de nectar estc posibil8 ;
apicultorul care arc spirit de olsservalic si carc trgieste zi de zi nu numai
cu albinele lui, ci si cu rnpdiul Iui inconjuriitor P S ~ P uneori capabil sd
urrnk~~cnsc5 un cules dc rapit8, de iarb5-ncagr5 sau d c trifoi, s5-i notczt
Inceputul, derularbra si 7-ncebrt.a trcptatii sau bruscd. El poate rhiar.,
intr-o anurnit5 mAsun.3, s5 prevadB pp t e m m scurt evolutia unui culrs.
Cunoytintele noastre stiintifice asupra secretici nectariferr sint inc.5
prea rudimentare. S.5 nu uiMm d, In dor previziu nilor mlptearo-
logice, nimic nu cste sigur mai departe dc zilc si rnai ales pe o
suprafat5 f o n r t ~mare, cum ar f i o regime.
Era nccesar accst prrambul pentru a r . i a r l r l i l r L su u l l u L l l l > d f i ~ i c n t
cle critic c i f r ~ l ecare pot Ei gbsite in literatut-5 ~i care priwsc producfia
de miere la hcctar, a direritelor plante salbatice sau cultivate. intr-o
exc~lent5 sin tez5 publicat2 jn lucrarea coler?tivi Honey (Nierea), E.
Crane a grupat datele publirate de catre d i v c r ~ i autori, majoritate,?
polonezi, I - U S ~si rorn5ni. D5m mai jos o analiz5 a acesteia.
Planteltl au fnst clnsate in sase grupe in functie dc potentialul lor
de productie. Acest potential e s t ~exprimat in kilogr-ame de micl-e ;:I
hectar. El reprezicta cantitatea d e rnicrc care se poate oblinc d~ la 1
ha d c plants in conditiile cele rnai favarabil~.
Clasa 1 : 0- 25 kgha
CIasa 2 : 26- 50 kglF
Clasa 3 : 51-100 kg/l-
Clasa 4 :101-200 kgJha
Clasa 5 201-500 kg/ha
Clasa 6 : psste 500 kg/ha.
Nu vom retine d ~ c i tnurnrlc crlor ma1 lrnportantc pInntr pentru
aplcultura noastr: :
Se gzstsc :
- In clclsa 1 : psrul, porurnbaruI, rnigdalul.
- In closa 2 r floavea-soarelui, ridichca s5lbatic5, pepenel?, castra-
vetele, dovleacul, rnelisa, dumbetul, dungfitpa, mgceyul, ciresul, p ~ u n u l ,
scorusul.
- In clasa 3 : tintaura, varza, rnuqtarul alb, cirnb~ul,dulcisorul,
trifoiul a1b (clasa 4 dupa aIti autori), bobu1, pufulita, remful, crusinul,
srneusa.
- In clasa 4 : aoarul, Eimba-mielutui, pApgdia, r a p i p (in clasa 5
pen tru alti autori), mugtam1 de cirnp, varga-ciobanului, levsntica, ros-
marinul, salvia, cimbrisoml, sulfina, dulci~orul (clasa 3 pentru a l ~
autnri).
 - la clasa 5 : iedera, brusturele, t5hrnica, vinerip, mai multe
Nepeta,rnenta, cimbri$orul, lucerna, trifoiul-ro~u,rgchitanul, remful. (in
clasa 3 dup5 alti autori).
- In ceea re privqte clasa 6, ea este putin reprezentat5. Totusi,
g k i m fn ca, capul-garpelui, falea, .sa 5 dup5 alij autori),
salcirnul, tciul cu fIori mici.

EvaIutia stupului de contra1 In cursul lunii iunie, in regiunea parizim& {dupd

J. Louueaux, 1958)
?n parka superiuarfi a graficului, temperatura maxims zilnlcs, la a d 8 p x t
CurSa greutstii stupului de control. Pierderea regulati a gwut8tri cte la 19 la 30
iunie, cu o p r i a a d b He timp neprielnfc pe 24 $i 25 iunie. Se obwrv5 sciiderea greu-
t5tli nocturne datwits evapor2rii nectarului.
I n parka inferioar5, histogram3 greutstilor polenului (in ~1 recoltat in colectoru1
d e yolm in acem$i perioncis si la acelagi stup. Greutatea polmului recoltat in mod
rcnl de cRtse stup este dc aproape zece ori mai mare decit greutatea polenului
rrco1:at i n colectnrul dc polen. I3e remarcat cB nu exist5 paralelisrn intrc recolta d e
rnIen $1 sporurile in greutate ale stupului

Este I n ~ c r r s u n tsB algturgrn acestor cifre destul de tcoretice cfteva

cifrc foartc concret.e. Suprafata agricolg a Frantei este d e ordinul a 50
milioacc hc!etare. E:xist& in tara noastr5 I milion de stupi carc produc
intr-un an - bun sau s8u - 10 milioane kg dr miere. Se poate tragc
vonduzia ca solul Frantei produce in medie 200 g de miere la hectar.
w 7 -

Dar accast5 ciCrm5 nu r~pr.pxjnt5 dccit aproximativ 1flo/o din ceca ce

albina recnlteazj efcctiv si consum5. Se obtine atunci cifra d e 2 kg dc
mierc I n hcclar.Se poate trage concluzia cB suprafata de p l a n k cu a d c v B
rat melifere nu reprezintz dccit o mica pnrte din teritoriul agricol, ceea
r.e nu arc nimic surprinziitor dacd tinern seama dc importan@ relativ5
a rulturilor de cereale, de sfecl.5, de zahzr, de castofi, de vie, care practic
sEnt lipsite de intcres pentru psoducfia d e miere.
 MANELE

Produc!ia de mane
Originea manelnr, muEt timp mis terio<rsd, ~ s awrn ~ e foartr bine
cunoscufA, dar vechile teorii dainuie inc: in scricri, astfcl incit nu t s t ~
inutil s% faccrn un scurt istoric al probIemci.
Manelr au fost observate si descrise inc5 din antichitate, Pliniu
afirma ci ele provin din cer ~i lc d5 doua origini posibile : elc at- fi .,sut.
a1 aerului care se purifics'" sau chiar ,,sudoarea cerului". . A ~ P s ~idei
P
persistan inc5 in sccolul al XVIII-lea la Acadcrnia de $tiinte din Sucdia,
dar incepeau s5 piard5 tercn ; s~ formau alunci doug 7r.oli : una cuprin-
zind pe partzanii unei orjgini vegetale, alta pe cei a unei origjni ani-
male. Aceste dous smli se vor infrunta timp rle rnai bine de dou5 secolr.
Penttw partizanii originii pur yegetalp, mana este o secretir a plantei.
daborat5 -- de frunzc sub Inf !uer,ta anumi tor condifii mctcor-ologicc.
Pcntru partizanii celeilalte teorii, inscrtele, puricii de plantr, s i n t ctai (.arc-
emit dejectii zaharate dup5 ce au supt seva plant~lor.
Nu ar trebui s5 credern c5 infruntarea nu i-ar intcrcsrz d ~ c i tpc
naftlraIistii obscuri. Se ggsesc in bibliografi~ nume atit d~ i l u ~ t r c ca
cel a1 lui Geethe, partizan al originii 1-cgctale, sau c ~ all lui R&urnur.
care, se pare, a fost primul care a intdrs rolul puririlar dc plantr. Mai
tirziu, in a doua jum5tate a secolului a1 XIX-lea, Gaston Bonnier, autnlwl
bine cunoscut~lor,,Flare", va adopta o tcoric zisA dualistg, in sensul c5
el admite posibilitatea ambelor osigini.
fn mediilc apicole exist5 rnai degraba a tcndinG favorabil5 t r o r i t i
originii vegetale saw, in cel rnai riiu raz, or-iginii duaIiste. Se part. c.5,
la b a a accstei poziui, stau preocupari dc ordin cconomic satJ pur ~i
sirnplu sentimental. Originea vegetal8 pare rnai rnulturnitoal-c p ~ n t r u
apicultor, care nu poate concepe r5 albina, simbol al purititii ~i t'rv- I
tiunii, s i se hrkeasc5 cu excremntcle unui puricr dc plants.
Si ce ar gindi consurnatorul dacZ ar afla accst lucru ? In anurnitc
rpgiuni ale Cermaniei, in urm5 cu nu mai mult d~ saizfci sau 7apt~ztx-i
d e ani ostilitatea cu privire la originea animals a manclor era atEt r l ~
puternics, fncit un apicultor putea s8 scrie intr-o r e v i s 6 profesional5 : 1
,,La noi, ceI care ar indl-ZznI s5 pretrnd8 cB rnanelc de brazi provin clr
la purici, ar f i distrus !".
In F r a n h teoria dualist3 este inc5 prezentats u n ~ o r ica I alakiI5
in unele lucr8ri. S-at. putea ca autorii s5 f i uitat, far5 indoiaE5. s5-si
dpa la lumin5 cunostintclc, deoarece discutiile au inr ctnt inti-r naturali-
l i ~ t iinc5 din 1920. Foarte multe lucr2ri rcnlizatc clup5 rnetodc r i- ~ v - ~ ~ - -
au demonstrat din plin c8 rnane1.e provin dc la insect5 si EI I nici UI
d e la planG.

-e care produc mana

e care produc mana sint toate hemiptcre hornoptrrc. ArrnB-

turlle lor tlucale sint adaptate pentru a fntepa. EIe nu pot 4 absoarb5
decit alirnenk lichide si se hrgnesc cu scva vcgetalelor. EEc apartin mai
9.: A L B I N E L E $1 P U N T E L E

rnultor grupe zoologice importan te : Cicadidac, Psy 1lidae, Pemphigiclae

Cliermesiclne, Aphidoidnp, Corcoidae altfel spus, psile, co~enilesi purici
clc pIante (afidc).
Dintre r l p h i c l ~ i r l osint
~ dc luat in ronsidrrar.e dnu: farnilii : alidi-
dele si lachmidclc. Afidiclele sint purici glabri cu picioare lungi, care
sc inliln~.sr:in colanii importantr pe multr vegctale (pomi fructifrri,
bobi, etr). Ei pot s.5 secrete cantitali loarte mari d~ manfi. Lahnidelc
Grit pjroase ; sc iocalizcaz5 mai ales pe scoarta copacilor.

Mecanismu1 producerii manei

Pentru a obtinc seva cu care se hrsnesc, puricii d e plautc isi intro-

duc stiletcIe in tesutur.ilr plantei intr-un lor potrivit qi irnping perii
perforati pin5 la nivelul vaselor ciuruite. Saliva lor, carp se c o a g u l ~ a z i
pe rnisura avanssrii stilctelor, constituic o tear5 in carc pcrii se pot
deplasa. Piesele bucalc, care formear2 pornpa, aspir5 apoi scva din vascte
ciuruite, adic5 o sev5 elaboratii, 'bogat5 in substante nutribite. Aceste
substank nutritive sint, i n principal, zaharuri ; continutul in prokine
rstc sc&zut, con?inutul in aph este foarte crescut. Actastj sev5 elaborats
cste prea saracg in aznt pentru a i-Aspunde nccesit2tilor unei insccte, a
c k c i uregt-ere si inmultire se fac intr-un ritm acceIerat in tirnpul intre-

Schern :erii rnanei (dug6 G. Claerr,

1974)
Puricele ae plant5 isi introduce aiesele bu-
tale in t~suiul plantei gazdg (la). pin& cind
intilneste un f a ~ c i c o l libenan /Ib) din carc teria pect P brad
appi8rfi seva (2). Aceasta trece prin stornac
.pd E. Zn? 3)
1:3) ~i suler5 in tubul digestiv (1, 5 $i F) trans-
1orm:irile care fac din e3 mman5, ~xp11l7at5
prin anus (81. 7 repre;?int5 simbiontii p u r i c e
Fui de plamnt3

gului anotimp cald. Pentru a cont~+acaraaoest deficit in aminoacizi, sau

mai exact acest dezrchilibru alimentar, puricii planteIor absorb mari
cantitsti de lichid ; apoi, elimin5 cea mai mare partc din acesta prin
anus, clupg ce au ~ x k r a sp a ~ t c aproteics.
a acelor. Ele sint ouate izolat s i m3soarZ fn medie I,68XOl64 mrn. La
inceput sint dcschise la culoare, apoi devin d e culoar-e verde inchis. Dup5
aproximativ o sut4 patruzeci si dous d e zile, adica in martie-aprilie
aces t e ou8 eclozioneaz5, dind nastere fondatoarelor. Dupd dou5 niipirliri
succesive, aceste f emele devin adulte gi dau nastere partenogenetic la

Cicl uI nnuirl la ,.Duchneria pectinatae" (Dupii

E. Zander, 1949)
La sfir,situl iernii, din oujle depuse toamna
ips fnndatoarelc. F, pin5 la Fc reprezinti Re-
neratiilp succesive de femele parbenogenetice.
Generatia F7 este sexuat5, aripat3, s i Iurni-
zea15 ou5lc de iarn5.

aproximativ doukcci ~i cinci de lemele, care constituie FhF,,. Asistam apoi

la aparitia a ~ a p t e generatii succesivc de femcIe partenogenetice si
vivipare { F 4 pin5 la Fii). Aproape loate acestt. femcle sint lipsite de &pi.
Dar F2 FR s i Fi comport5 indivizi aripati, a caror important5 rste 5oarte
mare, dcoarccc ci sint cri care r'5spindcsc spccia de la un arbore la altu!.
Ultima gen~1-aticcupri nde indivizi sesuati : masculi a r i p a ~si femelc
~ p t e r ecarc depun ou5 dc iarn5, ce vor f i la o r i g i ~ c afondatoarelor din
yrirngvara c

Pe rnolid, purjicii dc r:~lantccei mai r5spindiQ sfnt : C i m m pilieor-

rzt s, Lachni6 :IEa uoshatn, Me(:inaria piceae 5i Cinara cistata. Acesti purici
-trtliesc En calonii si aLvl,cli5 adcsea mari suprafete de scoarf.5. Cinara
pilicornis este brun-ro$iatic, foarte bine adaptat la culoarca rarnurilor de
moiid. Lachniella costatn, aproape negru, are corpul acoperit de pcriyri
fonrtc lungi : eI t r d i e ~ t rin colonii mari pc rarnurile tinere ale molidului.
 Cind apare ir, cantitgti suficiente Alecinaria picerae poate f i la originea
I u-nor cantitgti mari de nectar, cel putin in anumitc regluni din Germa-
nia.
i Dar exist% o hcmiptera total deosebitj, PI~ysoker7nes hernic??~pht~s
care este principdul produc5tor de manZ pe molid. Este vnrba dcspre o
I co~enirZa c5rei reproducere are loc in luna mai.
Pradurcrca cle man5 are loc incepind cle la jurn5-
tatea lunii iunie. Mana de P h y . ~ ~ k e ~ m e s Ecar-
csto
le cgutati de catre albine, care o prefer5 celci d e
\
I ,Weeinaria piceae. In pidurile din Gerrnania, unde
Pltysokermes sint Pn numZir mare, se inregistr
sporuri de' grcutake cconsiderabil5 la stupii d e
trol. Pierderile nocturne de greutate sint Ii,
de important$ deoarecc este vorba d e s ~ r eo n
I ioarte concentrat&
P l t y s o k e m s sinl; puti ~tivdific
descoperit, deoarece sint conrunuaTi cu solzll- 1.. rcgc-
tali, a1 cArar aspect il au. Aceasta explicg erol-ile
de interpretare f 5 c ~ t ede cAtre apicultori atunci $vgzutG
'~~~o~~~~,t!!<
de sus ILungi-
cind exist5 cules de molid, datorat lui Physoker- m e : pin,i la 6 mm) ( n u -
.EMS. Aces t cules poatc s& durezc doug pfng la trei PC E. h ~ i c h e l ,1942)
s5pSrnini.
In august, tineretul iese de sub protectia matern5 si se stabileqte In
refugiile din iarng. Indivizii tineri sint foarte fragili fn acest moment si
pot f i ugor decirnati de o perinad5 de timp nefavorabil. E s k cunoscut
faphrl cil vremea din luna august influenpazg recolta de nectar de rnolid
din anul urrn8tor. In schirnb, adultii se dovedesc putin sensibili la condl-
tiile atrnosferice, dcoarece ei au o rezistentd natural5 solid%. Din acest
punct de vedere se deosebesc de lahnide, c:are, din1patriv8, sint foarte
sensibile la condi$iile de ciim8. %n Germania se con: ;iderg c5, culesul de
la rnolid, care provine de la Plysokermes, asigur5 o r.ecoltii relativ stabil:
acolo unde insectele sint in nurn5r mare. S e. mn-4, WWLC conta pe sporuri de
greutate de 25kg/stup
Detinern foarte nf ormat c$ei de man5 de la
rnolizi, in Franta.

Pinul siltpestru poatc f ~ 1L1I I L . d 111011 CallitZiti de man5 in uni ani si

i n anumite localitii~,dar informapile de care dispunem cu privire la
accst subiect sint rcduse. Pe pini se g d s ~ s cCinara pinea ~i alti citiva
purici de plantc a caror vdoare apicoIi este prea putin cunoscutZ pcntru
a ne putca angaja En discutii.

Laritele sint bilte L.urluscuw ~a producgtoare d e man% Faimoasa

, , m a 5 de Brianpn" este o man2 de laritii. Mai multi autori au studiat
formarea acestei mane care ajunge s5 acopere in mare parte frunzil;ul
arborilor. Formatiunile de man5 se PntiInesc se pare, doar la munte, la
altitudini de 1700 ping Ja 1800m. Mana de Iarit5 a fost observaa mai
98 ALBINELE ,$I PLANTELE

ales in Europa central5 si, rnai ales, in Austria, dar $-i in Franta in zona
Rriancon.
Puricii d e plante produrAtori de man: apartin speciri Cinura lnricis
Femelele rn55oar-5 5 pin5 la 6 mrn lungirne, sint vivipare si cu un colo-
rit care corespundc rxact celui a1 scoartei lariki. Extremitatea abdome-
nului este amwrits pe dedesupt cu o secretie ceroasb. Mana se produce
prin cristalizare ~i fAr5 indoiali si printr-o transformare chimicg parti-
n l i printr-un prows necunoscut. Ea conti1 melrzitozg, tocmai
zahsrul descoperit in mana de Brimcon.

Stejarul

Stcjarii sint foarte ades itori de purici c 2. Ei adspos-

tesc, cle asemenea, foartc frt, ,,,, ,, colonii dr coser,,,,. ,,uL,hnus roboris
este un purice marc, aproape negru, cu picioruse foartc lungi. Femelele,
parknogenetice si vivipare, mZsoar8 pfn5 la 5 mm. Specia oste riispin-
dit5 in intreaga Europ5. Ea cauts locuri calde qi secetoase. Se confunda
cu scoarta stejarului, cePa re- explicg dilc cxpesientclor lui Gasion
Bonnier. Accst botanist nu remarca ~ n f aplrricilor d e plant@ pe
ramurile cfe stejar pc care Iucra qi conciuzia c5 exist5 posibili-
h t e a unui crtIe5 vegetal.
Furnicilc fac o real5 cri35tere d e J , Q C ~ ~ U Sroboris, care trfiie~tc
in colnnii mari. Furnicile, in special furnica tosie, ap5r-5 puricii de plante
impotriva d u ~ m a n i l o rlor si, in schirnb, obtin de la ei pirgturile de man5
cu care ele se h r i n t - s ~ .
Coloniile d e Lnoknus roboris se gAsl-sc rnai ales pc ramurile dc doi
m i . Puricii dc plantc, foarte mobili, sr: d~plaseaz8rapid d a c i sint d ~ r a n -
jnti. Se pot creqte colonii d e Lachnus T O ~ O Y ~in S laborator, pc rimurele
de stejar, cu conditia ca acestpa s i fie schimbate des, deoarrce Gstt aban-
donatc dc cgtre purici imediat r e sf: ve.;tejesc.
Fondatoarele apar Pn a p r i h ~ '. fn laborator, sc observj. saptc gr-nera-
tii succesive. Primelc qasc sfnt partenogenetic~,vivipare si aptere. Exist5
frmelr cu aripi dc la F, ping la PI,.Generatia sexuat5 este F7. DatB
fiind importanta roloniilor, care nurn5r5 uneori pin5 la gaizcci d e indivizi,
pontele ouslor dc iarn2 pot s5 acnprrc rnai rnulti centimetrii p8trati
ciintr-o singur.5 gazdri. Durata dezvol tgrli srade treptat, inccpind cu prima
generatie ; in iulie-xupst nu cste mai marc dc dau5 s5ptZmini si aceasta
cste prrioada r c a mni fnvorabi15 prntru rules, cea in r a t e sink adunati c r l
rnai mare num5r rle jnclivizi In rlcelasi loc.
hIanclc dc stcjnr sint I-gspinditc in Frantn. Este f o a r t ~prnbabil c;~
r l e s; provi~iidr la Lachnzrs roboris, (far nu dispunem d~ studii ldarte
exacte cu prhi1-irela acrst aspect. Cantitatea de man5 secr~tatj.d r ,r?iti.c>
o fcrnel2 dc Lnchnus roboris adultii, in dou2zcci qi patru de ore, obscr-
vats in laborator, ~ s t ede nrdinul a 3 pin5 la 4 mg la 95°5 urniditate rcln-
tiv5. h aceste couditii experimentale, mana sccrctat5 confine 20",;, zaha-
ruri. Dar- in avr libc~.~i in atmusfera rnai uscal5, s-au rjbtinut cantitAti
de ordincll a 0,5 rng ru 78;: substan : cste
ntins in ,a gaptea ~i a opta zi de viaf5
S-a putut fare curnparqatir intrf bjaru-
l u i si cea a rnanei de Lnchnus roboris. sc constata ca zanarul prlnclpal a1
. .
 MANELE 99

sevei rstc zaharoza, in timp ce a1 manei este melezitoza. Se produce deci

o transformare cornpIet5 a sevei la nivelul puriceiui ; dar. rnai ramin inci
I multe puncte de clucidat,
S u ntnosc si alti produr5tori de man5 tot pe stejar. Acestia sint rc-
prezentati de cosenile, al c5ror ciclu evolutiv esle apropiat dp cel a1 lui
~ h k s o k e r m e shernicrypltus. Ncctarul este secretat din abundcntg in mai
si in iunie.
Celelalte plante
A r f i plictisitor sb facern un c lomplet a1 t u turor hemipte-
relor produc5toare de nectar gi al tl 11antelor care pot f i g5sitc.
Trebuie s5 reeunoastaem c5, totuqi, ( kelc noastre r i m i n dcstul cle
rudimentare in multe cazur-i $i sint apeciiIe atit d e binc cunoscute
Ifllr

c3aL3uchner-ia puctinutae, P h y sokermes hernicryphus sau 1,achnus ~oboris.

Cu toate ncestea, se poate nota p r ~ z e n t a produritorilor de man5 pe
vastan, artar, mesteach, arm, fsasin, carpen, alun, tuic, tei, arbori fruc-
tiferi, plop, fag, salcie etc. Cel mai adcscn, man& produse sinC in can-
titate redus5 s i d~ calitate inferioarg. S i n p ~ r e l emane cu adevilrat c5u-
tate pentru calitatea lor exceptional5 sint ccle d c brad ~ i ,intr-o rnHsuri
mai redusii, CI~IL'de rnolid.
Totuqi, se mai poate semnala. pe cgting, existents I enile
Coccus mannipa?us, care prod I o rnanj.

Recoltarea rnanei de citse albine

Una dintre prinscipalcle obiectii formulate de c5tre partizanii tcoriei
vcgetale con tira c r l e i animale sezida in imposibilitatea material5 pentru
puricli de plante de a s e c r ~ t aenormelc cantitzfi de man5 secoltatc in
anumitp rnornente de r5trc albinc. S5 amintim c5 arta camuflajului la
Iachnicle s M desigur la baza u n ~ pi?rti
i a acestei idei. Pentru a rsspunde
la accast5 obiectic observatori rzbditori au calculat cantitatea de man2
furnizats d r c5tl-c difcrite specii.
Un purice de tei produce in dougzeci si patru d e ore douAzeci dc
picgturi dc man5 de 1 mrn diarnetru ; un pwice de pe artar, patruzeci
~i opt d e pic5tu1-i.I n conditiile unei inmultiri rapide a puricilor, un rnetlv
phtrat de frunze de tei peate prirni mai mult de 20 g dc man;.
In PBdurea NeagrA o fernel2 dc Physokermes dg 6 mg de man: pe
x l $i o fernel5 de Ruchneria 5 rng in medic. Calculul a demonstrat cri celc
82.000 ha d c brazi d i n aceasti p5durc pot s2 acliposteasd p a t r u zci ~ de
rnilioarre d e Buchnerii, in productic, considerind c i doar ,;I din a 1-bori
adZpostesc put-ici de plante. Se ajunge la o productie cle 20C1 t pe zi , sau
6.000 t in timpul unui cules continuu, pc parcursul unui .,,,,. T.nt ;" 1177,;

I
acelayi sector forestier. se evalueaz5 la 4.000 t canfitatea de man5 s
I tat5 clc Physokermes dtz rnolid. I n total sc pot produw 10.000 t dc I
in anii cu productic nrjnnalii ~i 20.000 t d a d se considerd Pgdur-ea
gri In totalitate (&den gi Wiirtrmberg).
Estc foarte cvidcnt c5 propofiia dc ma ~511-e
albine si, in final, de cdtre apieultari ~ s l efc ilcul,
cleoarece albinele nu sint s i n ~ ~ u r e linsectc
e L U ~ LY CLC I ~ I ~ ;I ele
c ulr? uul~r I ~

I intr5 in concurentg ct1 multe ; :ii (furniri, viespi e tc.).

 PerioadeIe d e produere a manei sint foarte diferjb, in funqie d e
speciile de purici. Afididele au o perioad5 de sandament maxim cam la
sfirgitul lui iunie. Pe stejar, cosenilcle praduc in rnai si in iunie. L,a mun-
te, tinind seama dc dccalajul sczonului, culesurile de mnng d r la lachnidc
au loc rnai tirziu decit la cimpic. Pe molid, culsul are loc in iunie ; ptb
brad, in iulie, dar putind s5 se-prelungeasc~pink foarte tirziu In cazul in
care conditiile sint favorabile.
Apicultorii din regiunile cu mane qtiu : culcsul este dcpartc de a fi
regulat. Anii sink foarte diferiti unul de altul ~i En Franla n u se pune
bazi pe rnai mult de un an foarte favorabil la fiecare patru-7nse ani.
Speciile de Buchnmia, in mod deosebit, sint foarte sclnsibile la condilii
meteorologice mediocre, care pot s5 le decirneze in citeva z i l ~ .
S-au f i c u t rnulte studii pentru a se c u n o a ~ t econditiile climalice
cele r n a i favorabile pentru puricii de plante, pentru Inmultirea lor $, in
final, pentru producerea manei. Aceste studii se bazeazz pe consultarrn
arhiwelor apicole. Se studiazg corelatiile intre producti:l de man:, a>a
cum reiese ea din statisticile apicultorilor ~i caracteristicile rneteorologicc
din anii considerati. Astfel s-a putut ar5ta cA pe brad pouIatiile d e Ruch-
n e k sint favorizate de un octombrie cgIduros $I uscat care permite indi-
vizilor sexuati din F7 s?i aib5 o pont2 abundentg, din care iau nastere
numesoase fondatoare. Aceastg constatare este interesantg, demonstrind
c5 un cules poate s5 depind5 de mnditiilc rneteorologicc ale $apte sau
chiar opt luni de zile. Dar nu este suficient s5 existe rnulte fondatoare ;
rnai este necesar 5i ca perioada aprilie-iulie s5 fie c5lduroasA 51 uscata,
pentru a favoriza inmulvrea generatiilor de femele partenogenetice.
Ploile de varA nu dernnjeazg foar-te m d t , in rnAsura in care nu sint
foarte violente. D a d vara este c2lduroas8 $i uscatz, culesul se p a t c
prelungi pin5 in octornbrie.
S-a observat c5 zilele foarte cglduroase umate de nopti reci sint
favorabile. Mana este recoltat5 de catre albine mai ales dimineata ; ime-
diat ce umiditatca scade, ea are tendin* sA se usuce pe awle bmzilor
~i devine inaccesibiI5 albinelor.
$i conditiile mcteoroIogice din iarr la fel ~rtante.
Ousle depuse taamna de catre femele fec bzist2 bi
" "
-igurjlr
mari. PierderiEe d e ou2 celc rnai mari sc Inregistreaza m iernlke przn

Utilizarea dirnatograrnelor permite evidentierea anurnitor corclatii

lntre caracteristicile anului gi produc~ad c rnan.5. PrincipiuE este urm5-
tom1 : pc: dou&axe pespcndiculare se inscriu mediilc ternperaturii ~i umi-
ditgtii calcuIate pe rnai rnulti zeci d e ani in locul considerat ; st: traseaz5
pe aceste axe deviatiilc d~ la rncdie, pentru fiecare lunA. Su obtin a s t f ~ l
patru cadrane care corespund urmitoarelor caractcristici : cnld si usrat,
cald gi umed, rece s i rald, rece si urned. Fiecare Iuna isi g 5 s e ~ t - astic1
locul pe o diagram5 4n functie de caracteristicile ei ; o Jinic care uncgtc
lunile intre ere in ordinca cronoloaicA dj. fizionomia amllui dintr-o sin-
gurg privire. Se pot face ap . ale d i nnatogramelar g ~ u p i n dani btlni
si ani nefavorabili. Clirnato lnui an bun marcheazj, in g e n e ~ a iun
deficit a1 precipitatiilor si .t.uerri d. e c5ldur-2 ; iarna precedelt.5
--A--L

poate sG fi fost grea, dar trcbuie ca toarnna s3 fi fost frumoas8.

 Proliferarea puricilor de plante este, binefnteles, sub dependen*
factorilor pur biotici. Accste insecte cu fnmujtire deosebit de rapid5 au
foarte multi durjmani. Cu toate acestea se consider3 c9 doar predatorii
care a t a d prirnele generatii de purici au o actiune nefast2, ca qi, dealtfel,
cei care distrug gcnerafia sexuat5. Printre duqmanii puricilar de plante

Chad ct hl humide 4 - Chaud cr humide Froid ct humidc

3
;
2

0- -
t -
2

'
Chauct et sec Froid e t sec
4 -

Clirnzr! Mediile mi buni de Climatogmmti. M FW

man& unwe 1900 g i 1 5 ~ 4: luvu, 1905, 1911 mi anteriori h t r e ruvv ?I 19331.
1915, 1921, 1928, 1934) le man$
Te orizontalL - diferente de t e r n p e r a t d (' zardt, 194
Pe rmertical,i - difemte de pluviomel:rie
,mm) fat8 de media tridecenals pmtru-fiecare
a anului (1 la 12).

. s P l.1&tori
predu de man3 se nurngrg buburuzele, pIopitele dgt , dar
--.
v l e*--. - fAr3 indoials cele mai periculoase, deoarece p o ~ *.*-n
sa ~ v l ~ s u z r ~ c
enorrr dt. Furnicile, fn schimb, in rnrlsura in cave este corba de
specii .esc purici de p l a t e , sfnt protectoare eficiente. S-au f k u t
numeroase studii despre roIul furnicilor in econornia pHdurii ; se prcconi-
uneori inmultirea cuiburilor de furnic pentrtI a favoriza aroduc-
h i

Cmo$tinteIe acumulate h domtmiul

Ila d~ permis, intr-o oarecare misurd,-" s*" bic~logieiproducgtc
s~ I,n,1:,C ~ ~ ~ Lp Cr o
+.*
g n ~a r~c ~
L ~
ma-
d e -
surilor. Se pot supraveghea populatiile de purici din lung in lung, qi ne
putem da seama de evolutia lor. Intcresul acestor prognaze este rnai ales
acela de a permite un diagnostic negativ. Cind populatiil~sfnt insufiricn-
t e se ?tie cS. recolta de manti nu va f i prca mare. Ljar p o pllatii ~ s atisf G-
citoare in iunie nu constituie garantia absoluta a unui cules, deo,arece
intemperiile pot sd-lcompromitg In ultirnul moment.
Ctmo$tintele noastre despre mane le deqnem m a ales a m mcr=Lrile
germztne, austriece, elvetiene, cehe sau pdoneze. Studiile redizate in
Franti3 sTnt prea pu@n nurncroase. Este cu atIt mai regretabil cu cft pe
teritc!riul
* .
nos.tru exist& vaste pgduri de conifere a caror productie de
miere de mad este departe de a f i neglijabil21.
FLORA M E L ~ F E R A

w
. - . d L - -1 0 - 3
* VI
C;I

1 Castanea
2 Arbori fruct~feri - y
3 pa pave^
4 Cntcifere
5 Salk
6 Spirce
7
8
R~~mex
Co m p o z e
/'
B A cer
10 Trif.oi .
11 Endymson I
L
12 +'
13 Sl
1% T
15 ~ t s ~ u j : ~
16 nuxus
17 Ulrr&us
18 Veronica
19 TZanvncuLus 2 -
20 Popul~ls
21 Ranzancl~lus1 -
32 Sainfein h
23 AescuIus
24 Trlj:oi alb
25 R:zl bus
26 Gra;minee
27 C,,,,,
' n r r ; ~

28 Fragatio
29 Ampelopnis
:IO Ualiuna
31 Carpinus
32 G
43 C
84 L
85 3
36 Fagus
37 Porumb
38 Heraclmm e t
+
Ornbelllf eres

Inscrilnnu-se pc venltam l l s ~ nplallbcluL ,... ,r lorpolen a tost remlwt ae albine

. ..
relativ;, se oSt!ne
pondlerali
pe parcursul u ~ n t a l aIT
o cur; :t", foartt ristici IDlupd J. L 1958).
cnnditii, ca nurngrul de plante capabile s5 rgspund5 prin densitatea lor
dc inflorire neccsititilor albinelor, s5 fie destul de mic.
Pe scurt, plantcle melifere cele rnai importante sint ccle care au
o productiritate nectari fer5 crescutg si replat:, care exist2 In populatii
vaste gi care dau 0 miere de calitate foarte buns.

PRINCFPALELE PLANTE FOLOSITOARE ALBTNELOR

DIN FLORA FRANCEZA

Vom adopta aici ordinea zis5 ,,natural5" a farniliilor botanice, pc

care o gjsirn In rea rnai marc parte a florelor. Ea o f ~ r f posibflitatea
i de a
permite gruparea plantelor fnvecinate din punct de vedere sisternatic,
In timp ce ordinea alfabeticg a plantelor nu perrnite alcstuirea unor
sinteze si grupari - indispensabile dacd vrern siiI nu int.roducen1 prea
rnulte repetitzri. Cititorul mai putin farniliarizat cu batanica y a pute,?
utilisa indexul care se ggse~tela sfir~itullucr5rii.

Ranunculacee

Ranunculaceele formead a familie foarte important5 prin nurnaru7

de genuri qi specii pe care le cuprinde. Este Bine reprezentats En flora
francezZi prin aproximativ dou5zeci d e genuri qi aproape o sut5 d e specii.
Este vorba de plante erbacee sau arbuqti c8tArStori. Multe dintre ele sink
otrgvitoare.
Florile au unul sau dous inveliquri florale, roase ;
multe specii romporta orificii nectarifere, dar ace: P U ~
functionalc. Nici o ranunculacee din flora frame23 l l u pVPLE: Ltmside-
sat5 ca foarte important: pentm albine ; dar nu putine sint speciile vizi-
tate pentru polen In caz de foamete. Polenu1 acesta este fns8 putin atractiv.
El p o a k sta la originpa intoxicatiiIor, atunri cind este consurnat in can-
titgti mari (ex. picinrul-corosului).
Ranunculaceele sint anernogame sau entornogame. GenuriIe .
turn, Aquilegia, Delphinium sint polenizate de citre bondari.
Clematis vitalba. Curpen sau vita alb5. Tuf5 cAtAr5toarc foarte ras-
plndita In Franfa. hflorcqte vara. Adesea vizitat3 dr: r6ter albine pentm
polen.
Anmnone nemarosa. Ffoarea Pastclui sau dedi@i albi. PlantA cle
subart orct cu inflorire foarte premce. Foarte rkpinditii in Franta, r7.1
excepGa regiunii rnediteraneene, de la care albinele recoltead polenul.
Putern grupa speciile apartinfnd genurile Ranunculus (picion1 coco-
qului), Caltha (calcea calului) qi Trollius (bulbuci). Aceste plante, dintrc
care rnulte sint foarte comune, se ggsesc In spatii deschise (pajiqti, peluse),
umede (CaltSLaJ sau Tn p a j i ~ t alpine
i (bulbucii), Albinele le viziteazg uneori
pentru polen, atunci cind lipsesc polenuri mai atractive. SecreHa necta-
riferg lipsestc Ita dmpie, dar apare uneor+i la muntc. Inflorirea este pre-
coce ; anurnite specii inf Eoresr practic pe tot parcursul anului.
Genurilc Aguilrgia (cAlddrus2), Delplziniurn (nvrntisor) si .4~uniluz1
(ornagul) sint vi~.ilateocazional, dup5 cr: bondarii au pcrfor'nt dcja pin-
tenul nectarifer.

Rerberis vulgaris. DracilA. Tuf& cunoscutA c;1 servind drept gazdg

mterrnediar-3 pfntru rugina griului, dar ale c5rci flu1 -.f
r s-^-l r l ~foarte ~ i z i l a t e
L

de c&be albint?. Este o planti r i s p be t e r e n ~

a t eflora noastrz prin $a:;c genux=i, sfnt

Papaveraceele, ~ - u p r c ~ t . ~ l tin
plante erbacce, Iipsite de nectarii, cu starnine nurncroase. :sint cun~oscute
pentru alcaloizii pe carc Pi conijn. Pe apicultor P1 intereseaz5 numai genul
Papaver.
Papaver rhneas. Mac msu. PlantA caracteristicg ruIturilor de cereale,
rnacul r-o~ufurnizcas5 albinelor mari cantitati de polen perfect negru.
Fiecarr floare p a t e sA le ofere mai m u l t ~incArc5turi de polen, 7i nu
de putine ori se pot vedea trei sau patru culeggtoare cercetfnd aceeagi
fIoare, la inceputul diminefii. Starninele se deschid dirnineata gi contf nu-
tul lor este rapid celectnt de c8t1-ealbine.
Genul Papaver cuprinde numeroase specii dlbatice sau o m Rmf?Il-
tale care sint q i rle vizitate de catre albine. P a p v e r sornniferurn este rnacul
cwltivat, ale r5rui serninp furnizeazg un ulei foarte c5utat,. PolcntIF estt.
m o l t a t de c5tre albinc, ca si ccl dc mac s5lbatic, dar este aej la cu-
, . .
Imre, nu negru.
Folosirea ierbicidelor duce la disparitia maiului din majoritatea
lnnurilor d ~ :grfu, ciar f l reghim Sntr-n a b u n d e n ~uneori uirnitoare pr
laluzur.i gi fn t~renul-ilerecent defri:ate. lilstrea75 t i m p
indclungat puterea germinativs.

Crucifere
Crucif erele constiluic o familk! foarte important; ~i foarte ornogrn5.
Ea cuprinde un mare nurngr de spel:ii folosjitoare slbinelor, atit prin nec-
" .
tarul cPt ~i prin polcnul pc care le xumlzeaza. Flora franceza cuprindc
55 genuri ~i apronpe 160 de specii erele au1 7ase starnine, dintre
care doug mai mici. NecLzriiEe for nici ma sive celul,xc galbene
sau verzi, situate la baza staminelor.
Haphanus mphanisSrum. Ridiche silbatic3. Accasta estr? a plant5
foarte I Zspindili In cultur-i, in terrnuri def risate, pe rna~gineadrumurilor.
etc., apraape in teat5 Europa. Ea se adapteazil la toate tipurile clc soluri.
O ggsirn la rnuntc pin: la 1600 m. AIbinele r~colteaz5in acclasi timp
polcnuI gi nectarul, destul de concentrat deoarece contine 55':b subtanti
uscat3. Polenul este de mloare galben pal sau brun. Ca plant& ridichea
dlbatica este In regres din cauza ierbicidelor.
106 A L B ~ N E L E $1 PLANTELE

S i m p i s alba. Mugtarul alb. Plant8 carnuni pe care o intilnim in

cirnptlri, pe marginea c11-umurilor,in terenuril~defrisate, dar care eshe
uncori cultivat5 ca ingr-%?&mint:verde sau pentru sgrnint5. Crcsterea ei
foartr rapid: pcr+mite s5 fie ulilizat5 ppntru cxpcr.irnentarra apicold.
hZustaru1 aEb e s l e f n a 1 . t ~vizitat de c.8tre albint.
Sinupis rx~*ensi.~,hius tar de cimp. Plant5 fcrarte rgspinditfi in cul-
turi, tercnuri defrisate, pc marginea dtumurilor ctc., In multe zone din
lump. hflorirea cstr dt. dur.at5 : cmapoatc s5 inccap5 in martic-apl-iiie si
sa se pr~lungcasc.5pin3 la i n c ~ p u t u liw-nii, dacri timpul c5te fax-orabil.
Jn ciuda rcgt-csutui datoritz icrbicidelor, mustam1 dc cimp continui sB
jonrc u n rol in apirultur5 pestc tot u n d r contlitiile ii permit sfi inflorcascfi
din abundentb. Polrnul {It. m u ~ t a rcstc gtllb~nsprc brun. ru'ectarul, abur-
dcn t, CI-istali~caz5usor. in Saguri, dcoarccrb rontinc n proportie ridicat5
de glucoz8 ; actaslX pdrhticul;~ritatese reg5sesLe In ncctzl~ul ceIor mai
multe crucifci.c.
Rrorriru o l e ~ n c e aVurz
.
-a. Este chultivatg in varittsti foarte numcroase:
."
varz5 dc bIilano, vnr-z5 cEc tjtuxelres, conopid5 pic. fn culturi, inflorirca
este ~xceplional5,dar varxa se inti1neste si in stare sglbaticg, In v~chini-
ratca cimpurilor. hIai rnult, prodrzctia dc sernintc arc ncvoic dc semincel-i,
care s i n l fnastc vizitati d c d t r e a l b i7'2.
~
Brcls~ica napus, var. oleifera. Rapita. Estc o plant5 rultivati in
t-ra rnai ma!.? parte a Eutwpci, pvecum s i in Canada, prnt1.u productia
dc s5rnfnt5 olcaginoas.5. Ea constituie o resursa rnclifc14 dc prim ordin,
d a t i iiind densitatpa ci, abundenla secr~ticinectarifere si bogilia de
po1ur1.
Tnfloril-ea are aprilie-r nai. Alkrinrle viziteazri floriFr in cea
mai marc p: ,r.*n ":
r,
r.rr=l, pentm I,=-1LclI cit gi pentru polen. Nerkariile
L t l.
rr*n*..-

sint in num5r de patru. Doug dintt-e rle sint situate pe fata intern& a
staminelor scurte si s i n t functionalc ; celelalte dou8, practic, nu dau
nectar.. Ncrtanll este d ~ s t u ld c conrentrat : intrc 40 vi 60n,, substant2
uscatz. El cstc rnai bogat in glucoz5. 1'01--'-' -'? cuIoar-c galbrn viu.
cslr foartc atrarfiv penttu albine ~i de { foartr bun5. Gherno-
toacele sint in gencral foarte rnari.
Abundtnt;~dAun5tot.ilor rapitpi justi~ica numcrons~le tratamente
antiparazitare, care ins5 n u ar trebui sfi aduri5 nici un prejudiciu albi -
nclor, daci sint efcctuate in timp util si cu insecticidelc: autorizate. Din
nefei-icirc, piincipiile nu sint respectatc tatdeauna sl in fiecaw an se
regret5 pierclwi acciclcntalt dc stupi prin intoxicarc.
Rrassiccl ~ n p a ,va1-. oleilcra. ISapi sr-11 1. Nnpii s i n t cl11tivati
in vcstuI Frnntci ca furaj ric i!lccput dc r2, pcni;ru bovi ne. fn
gmeral, o parte dintre culturi ajung sa r n r ~ o r ~ a w fini aprillc -x-
dau
albinelor in arclasi timp nect a r si poden, din abundcnt5.
Bra.s.sica n i g m . Pllustar ncgr-u. Accastj crucifer8 c s t!~uncori culti-
vat& HiispinditA pc cimpri, pr.1nlr.c. , d5rirniitur-i, la marginea ummuriIor,
f .

ea cste vizitatii de cfitt-e albine.

DipEota.uis eurocoitl.~~.Diplotasis, liiptuca Falsl. Estt uciferb
fonrte r,ispinditA in uii, in cimpuri ~i in tercnuriIe ncculti~-aream sudul
 FLORA ME LIFE^ 101

Frantei. 0 gisirn in Prhoventa, in Lsnguedoc, Roussillon, G ~ r s ,Pi rineii-

AtIantici y i pin5 In Charentcs. 'inflorirca are loc in mai-iunic, prclungin-
du-sr, in c.azul in carc conditiile s-ar dovedi f a v o ~ ~ b i l eEste
. o plant2
f'oartc \lzitatri de c5t1.r albine dm- cart., ca multe altc ,,buruieniU, cste
in regresic.
Celelalte spwii din genul Diplotaxis sint muIt rnai putin impor-
tante pentru apicultur5.
Familia cruciferelor camportti Inca un a n t ~ m l tnurn5r d~ p n u r i ,

I cuprinzincl s p ~ c i imai muIt sau rnai putin rncllirrne, rlar care. cu toate
accstca, nu joac5 drcit un 1-01minor fn apicultuih5. S5 le cit#m pe celc
rnai rXrpindite :
Ilesperis mntl-onolis, nopt icnas8 :
CltelruntI~uscheb-i, rnicsunele ;
Ra~hareavulgaris, c.ru.;Stea ;
Alliaria of.ficinnlis, ustut-oiti ;
,\'usturtiurn ofJicinnlis, brincuts .
curd am in^ pmtensis, stupitul cuiluIui ;
Ltmarin biennis, e lud5 a n3vnEnicului ;
I s n f i , tinrtoria,
~ rlrobitri.

Cistaceele
Farnilia cistaceelor are o importanti deosr.bi t giunea rncdi-
ter-ancnng, cu tontc c - 5 nu rstc. rrpwzentatg in flm 1.5 decit pr;n
trei gccuri : Cistus, Ilelinnt h rmum si F~~?nnr,r~. Cisl?ccclc sint lipsi tc clc
nec.tarhii cIar florjlp lor furnizcaz: n, foartr abundvnt si roartc
atractiv pcntru albine. Auaqte plant€ *sc din ahundent5 7n asociatii
vegctaJe dp tip rnaquis sau galSigZ.
Cistuc n-ronspeliensi~.r-Irhli<h~lc t r . , l u l ~ t p ~ l l i (arbust
rr mediteranean
cu flori albe sau mz!. Este un arbust foar-tc raspiildit in garigilc din sudul
Frantci. lnflorirea are ~ O Cin apr-ilie, mai si iunie. Albinrle rccolleazi?
d c ipc ci un polen foartc ab-dndent dc culonre portocnlic.
Celdalte specii din genul Cisilrs caw ofel-5 intcres apicol sint :
Cistus olbidus, at*bustulpufcos, nlc csrui f'lori sfnt I-oz ;
Cistus crisp.?, arbustul cret ;
Ci ~ t u ssulviac!jolius, arbustul cu f r u n z i dt salvie.
!
G ~ n u lHcliaathernum, (floaren scarelui) este departe dc a rivca im-
portanta genului Cistu~,ca furnizor de polen p ~ n t r uaIbine : florile sint
mici si ~ s t evorba despre plant^ i i c8ror dez\loltar.c~ este mult ma1 mu-
dt.st5. SpeciiIe sint nurneroasc ~i inegalc ca importanti. Vom sctine :
v u t g a r ~ plant5
Helianthc~~!tum
Heliant
, rgspindit5 aproapc in toat5 Eul-opa ;
r t e -folo! eIe d c I
land;

R ~ s e d n p h y t e u m , estc sing1Ira specie din 1 rescdaccclor

carc mer-it: s i nc retin3 atenQa. 1lceast i mica pl; t ~ r n i crnirosi-
toare, este foarte vizitatii dc r i t r e al,l,,,, ycllcl r l c t Inl.
-n.
 Pamilia Caryophilucec r s t c o mare familie botanic& dar carc nu
cwprindu niri n plant5 dp important8 major5 pcntru apicullur5. C ~ l r
riteva plru~te carp mprit5 mentionate sint mclifprc dclr dau rclatil7
putin polen.
Szlelze infltltn, cste rAspindit2 in flora noastrg si adosen kiziiai5 dr
(ma t:..r. ;ll bine pen tru nectar.

Inul cu1tiea.t pentr.11 fibre tcxtile si pentrm sawinti, Lznuln ustta-

inul adcv5sat, cste fnartr rar vizitat dc ctitre alkine. Polenul
~issirr~urn.,
t>ste dc culoarc alhastri. Cele!alte specii ale genului Linum din flora
noastr5 sint f5r5 marc important5 apicold.

I:arniIia tluaccclor nu este reprezentat8 in flora franr.sz5 rlerit prin

genul Z'ilia, cu dou8 sau trei specii ; dar rnai multe specii exotice sint
t'nlosite ca ornamentale. Genul ?'ilia cuprinde dou5sprezoce specii, dintre
r-are unclc sint foartc melifere, $i e x i s t i in mari masive in Siberia, 'in
Cnreea, si Pn China.
TiLia platyphylla, teiul r u frunzele late. Acest arborc cstc foartc
17dspindit in Franta, undc canstituie PnsA rar masivc ornogene impor-
t a n t ~ .Este foal-te rnelifcr, dar a l b i n ~ l enu rerolt4azA practic de pc cl
polen. Nectarul se formeazg intr-un tcsut ncctarifer sihat la baza pirtii
~ n t e r ~ nac sepalelor. Frunzelc de tei nd5postest. a d ~ s e apurici d~ plnntc
carc produc man& uneori fnarte abundents.
Tilia silvestris, teiul sglbatic, sau teiul cu frunze rnici, prezint5
nproape arela~ii n t ~ r e sapical ca si tciul cu frunz5 lats.
I2intx.o tcii exotici cei rnai folositi pmtr-u plantarea I11 parcuri ~i
pe bulcval-de, nicn$inniim Tilia myentea, teiul argintiu, a1 d r u i nectah
este p u l k toxic pentru insectele care il viziteaz5 ; adesorei, sub arborii
infloriti sc bonciari ~nor.ti.

Nici u ncastre foarle importante peritru alb.ine nu

, ...
aparirrlc arhcsrel m r c ~ xamilii botmice, dar aproape toate sprriile ei
s ~ tn nrctarifere qi dau un polen aburldunt care are par.ticula~.itat~a cie a
f foarte mare. La cea rnai mare parte dintre malvacce, grsuncioarele
cie polc'n sint vizibiie cu ochiul libcr, deoarecc deps~esc1/10 mm dia-
M ~ I - U .
Gcnul cel rnai important este gcnul MaEvct, nalba, Malva alcca,
Malt:a silvestris qi Malva rotundifoliu, sint vizitate de rgtre aIbine dar
nu c xist5 in mari populiiri d e ~ sint
i plante rsspindite.
 G e r u n i ; ~l.t*lt.
~ IIU J V ~ ~ UIIC ~~ . t ) l P I
CLL L I I P ~~
U r~l l l ~111
, rfFl i : , lbl(;nareil
:~lt;inelor,rl:lr. unt.ot.j in recoltk sr giiseslt> polenu1 (It> Gl.rc~r,iunz; ghe-
rnotoacelc sint rlcl cu!oarc rosie ~ i o l a r ~Flol-ilr r. au nectarii I n bnr?;~sta-
minelor, d:lr in gcqr17aIs i n t putin vizitntr dr &re albine.
Dnar 60118 genuri slnt clc mentionat . G~mnitinzsi E T O T ~ ~ ~ C I H .

RIica farniiie botanic5 a ac~i-accelor,care nu arp rlccit un gca in

flora nonstr2, genul Acer, artar, estc t o t u ~ iimportant5 p c n t : ~ t i~lhjnr.
Criri inti artarii sint m ~ l i f e s jsi dau polen i~bundent~i dc> bznrj r;~lrtalt>.
Arer pw~udoplntmtus,paltinu!, poate sX atingii o d ~ z v o I l a r rfoa1-tl3
maw. Plantat in pnrtuti s:lu pc bulevarde, rl cxi.;tA s i la munte, undc
i n k 3 in romponenta diverst.10I+ populiir'i f orestirre. lnflarirra arc loc in
rnai ; florile sint foartrb abundrnte 5i dau un nectar concentrat fo:{rtr
cautat de d t r e alk~ine.d$r.tar.ul, f d s platan g8zduicstc adcsca ~ u r i c ic l r
plank produclilori de mans.
Acel- plantanoides, arprul platan, -4ce.r campestre, artarul cimpc-
nmr, Rrer oprlif~lli~lm, art;lr-1 cu f runze dp chlin, Acw t l ~ o n s p ~ s . w l a -
num, a m r u l de Montpcllier, sint melifere si vizitatc dc rsti-c albintr, dar
1-rlwori joarfi un lo1 important in ,nprovizionnrra lor.

Vitacee
Vita dc vie, Vitis vintpra, cstr tit* oalrel colzsidcrara ca planta
tclhl lipsit5 de intrrcs apicol. Trebuie s8 nuantam accastX a1 irrnatir.
De fapt, albinrlc o viziteaz5 - C.PJ putin anumitr soiuri c k \.it5 r ! ~t"ie
- pc11tr-u polcn ~i fAr2 indoid5 si ~ ~ n t nectar.
r u :-'oFmul rlc viI5 d~
v i e se intilnestcl i n rccolte, mid a l r s i

Farnilia hipocastanceclor cstr t'rprezrntatri in Franf a d r un singur.

gen, genul AcscuEu.~.Sc planteax5 in par.cu~-irlivwse sprcii cxotire, dnr-
r-el mni rAspindit dintrc toti c.ast;~ni i cbst. Aesct~lus kippc~c.n~tclnusn, c~s-
mnul sglbatic. 4nfInl-irea lui arc lor in aprilie sau rnai. Flol-i!r sint foartc
n t r a r t i v ~~ r ; ) t n t albine, r a w 1*~cnltril75 d:' pt I~IP (In nrr'f%17f n i l ~ t rrnn-
r3cntmt ~i un polcn de culorlrc vio!ar.c~c r;au n!7vn, riup5 cax. Cind albl-
nrlr vjziteaz5 i n t r n s vastclr mnsivc. cle castan sa!bativ, sc iniirnp!5 s;i
a~w;: i n t o ~ i c a t i i ,d a t n r a t ~ prezrntci in nectar a unei saponine. Feno-
menu1 c s t ~totusi destul de putin fr~cl-ent,apicultorii nu trcbuje s5 se
team3 de p r ~ z c n t acitorva castani Yn julul stupinri Inr ; i n ciuda rezer-
yelor exprimate rnai sus, ej s7nt t o t u ~ iexcelente plantr melifcre.
110 A L B I N E L B $1 PLANTELE

Din familia balsarninacerlor o specie merit5 a f i sernnalat: deaarece

exist; uneori pe suprafete importante la munte, mai aIes in Vosgi, pc
granit. Este vorba d ~ s p r e I n - ~ p t i e n snolitrsngere, slgbgnogul, plant2
~ o a r t ecZutat5 de c5tre albine pentm nectar, dar cunoscut5 mai ales
pent1.u fructcle sale care atunci rind sint coaptc se deschid brusc, ime-
diat ce sint atinsc

Aurantiacee
Genul Cil~ua,liirniiul, este singurul r.cpr.ez~ntanta1 acestei fami-
lii in flora francezg. Citeva din speciilc lui sint cultivate pc: coasta Me-
ditez-anei, intr~lCannes si Menton, precum si in Corsica. Aceste culturi
- ---

rrprczint.3 suprafete prea 1imitate pentru cd Fran ta sd figurczc printre

producatorii dc rnicri dc cit ricc. Cit.Bm dinl.re spcci ilc c~ruvtated e albine
pentru n e r t a ~ ~i polen ;
Citrus , I3rnPi (-ornu11 ;
Citrus Lm,port ocal ;
-
ILllLUICLUIIL,
1x-e:
ldIIlll ;
Citrus m,edicca, chitl.j ;

Rhamnacee
Familia rhamnarerlor cuprinde cel putin o specie faai-te utii5 al-
binelor : Rhamnus f ~ a n g u l a , crusinul arbust dc sub-pidure, 31e csrui
flori sint foartc vizitate cle catre albine, pentru nrctar. Polenul, putin
abundent, nu pare a f i recoltat. Avem pufine infarmatii despre +izitele
albinelor pe altc specii alc genului Rhamnus.

,,,;18 familic cuprlncie o sene ae ar.aor.1 arouvtl r o a r t ~r2s-

pinditi in regiunea mediteraneans, dar care nu au f&cut obiectul prea
muleor observatii referitoare la folosirea lor rlc citre albinc, cel putin
In 1:ranta. Sri c i t h totusi Rhu.7 cot in?^^ otetarul, ccrcetat dc c 5 t r ~albine
pentru nectar.

Tr, flor-a franc(3 9 , Iamilia papilionaceclor cstc una dintre r e l e rnai

importante pentru :~lbinc.J<a cuprinde nu numai citeva plantc mclifcrc
dt! prim ordl.I?, ci s1 o rllultimr de specii secundarc, care furnizcaza al-
bin; lor nectar ~i pc2len d e o calita te exce:lent.2. Printre lapilionacec se
g5sc:sc un num5r i nnportant : d e pla ntc fur; kjcrc, carc sint ~i foal-tt2 bune
plan
"
te melifere, Da t fiind numarul1 mare rtl~! spcci i pe cal:e este 'utll s i
.
zlasgm In mai rnultc gruycl, dc valori inegale.
FLORA MEWFERA 111

Papi1ion;lccelo d i , ~& { c ~ L grup sint a ~ ~ b u s sau

t i copicci adcsca spi-
nosi, cu inflarirc abuncl~ntri,existind in rnasivt. foarte dense in land:,
garig5, ter.enu1.i necultivatc. En parnglnc etc. Acrste plan tc, cel rnai
adesvn nertarhifere, furnizeazl i n schimb cantitjti foarte irnpnrtantu d r
polen.
I drobit~ ei, rste una dil~ t r epla ntele fc,art@
~ m u C,n rnai vest si t, unde poatc :;5 acopE:re intir:dcri
loart e d b ~ t ' . 1J- L - Y Z ~3 ~~1
I
-L ,.-.-
I I Y C L ~ ~1
, . - ....-.- -.- - M--.
~ I U I t-b LY I lt'31gur5. f n 01 LLV
-. -L :- .. dacS
L , CI
ncctariile sint functionale, elr nu dau dccit cantitsti Soartc mici de
nectar. Albinelp rerolt~azii,incri d r la sf'irsitul irihnij, si adespa in timpul
unei mari parti din an, un lpolrn fnarte rlbund~nt.d e culaarc galbrng si
de bund calitate.
LTlex pai wifloru~ a cu flcs i micj, cste specifics I mc-
diteraneene.
ULex nanus, sr i n t i l n e ~ t rmai ales in v ~ s t .
Calycotome spinosa nu cstc fntllnit decit in rcgiul dite-
ranean5
Sarothanznu.~scoparius. Arrst cop5ccl foartr r5spindit in cca rnai
mare parte a florei noastre, Fnflorest~ din ap1-ilir pfn5 fn iulie, p r sol
silicos de preferint5. dar- Jips~stedin rrgiunea medit~rar,can5.Estc
l'oarte vizitat de catre albine, care recolteaz.5 dp pe el u n polen auriu
foarte abundent. Prcztrnta nectarului estr contcstat:, ca si pcntru Cilcx.
Genul Gcnista, grozamn, comport5 numeroasc specii a c5ror arie
dr r8spindir.r cste rnai mult snu rnai putin impnrtaniri. Este vorba ccl
mai adesea despre papllionacr~ xizitate de r;ilr'e albine prntru polen
mai mu3t dccit pentru nectar, a c51-i pr-~zent5cstc contestatg.
Cytisus laburnum, salclmul ga:I k n , trc
g n ~ p Estr
. vizttat, 1-ar, nurnai pcntt-u polcn.

In accst gmp se ggsrsc s p e c i i l ~cele rnai importante pentm apicul-

tur2, in sensul c5 produc in acclasi t i m p y i ncctar si polen >i c i pot sli
furnizeze tipul i dr micr.c monollor-5.
Mcdicngo sntivn. Lucelna cultirrat8. Ca pIantii cuItivat5 pmt1.u fur-aj
luccrna a f i c u t obiectul unei s e l ~ c f i I'oarte
i avansatp. din partea genetl-
cr~nilor,in vtdere,~obtincrii unor ranc!amcntc mai crcscutr de pr-oteinc.
Ca urmare, estz: dificil sii o tflnsic!crGm c.a pc o s p ~ c i eomogtan?i ; ra estc
constituitil d i n populatii fo:lrte dlstinrtc unelr d~ altrlc, pcnt1.u c a w
productia ncctai-ifcr5 prezintii o variabili tate crrt.5. Pc d r a1tii p i ~ ~ es-
*t~,
p e r i ~ n t a dovede5te c i . in iunc$i~de soluri, d c tipurile dr d i m 5 ~i in
lunctie de ani, secretia de ncctar a lucct-npi poafc fi foarbte irnporkant5
sau aproapc nu15. Anurnite departamcntc, ca M a m ~si Gers, r~colteaz5
destuI de regulat miere de lucern5.
 Medicr~go lupr~lina, lurerna sSlbatic5, Medicago minim, lucerna
ijt-strit5, sink t ~ v , :spccii rsspfndi tc, vizitate in mod cbisnuit de c5t1-e
r h i

.iibinc
7'1.zJflEiuni repe71.~,trifuiul tiri tor, cste probabil plan ta melifet.2 cwi
i;:,li impo;.lant$ 11c ansamblul tiinlor cu clirn5 ternperat2 umedB. 11
~ . i s i i r r ! < i i r L in toat5 Eur-opa cit s i in America de Nord SI in Koua Zec-
. < ~ n d rTau i in Asgentinn. Este rgspindit in toate p+unile si infloreste din
,!bunde11t2, cu condilia s5 aibci suficicntii urniditate. In Franta, joac8 un
i.ol e s ~ n t ~in r ~ tot
l Vestul, dar mai ales in Not-mandia, frl Pirardia ~i in
'I~.r~tanin. Furnizesz5 ;i polen si nectar.
Cu Trifolium repens trebuie asociat TrifoEiur r n hybridurn, plant2
i1:1.~dit5,care prezints aproapp aceleagi caliitgti ca planta mclifei-3.
Trifolium prntensc, ciucuru-roinicului, sau trifoiul violet, consti-
r u i e o sursg d ~ nectar
' importanti, dar, datA fiind profunxirnea mrolei,
;i!binelt.. a cZmr lirnbri este insuficient de lung$ nu pot s&-l utilizeze
aecit in anii in care secretia este foarte abundent2 qi atinge un nivel
xuficient in flaare. Trifoiul violet dri un palm abundent si dr~bung cali-
late.
CitGm unele dintrc speciile genului Trifolium vizitate de catre al-
hinc :
7 -iJoliurl~ rampestre, trifoiul de uimp ; Trifoliunt jragifemm ;
1.1

i'rifoliunt resupinaturn ; Trifolium alpinurn, tlifoiul Alpilor ; T~ifoliiAm

pllensuens, ti-ifoiul care pglgte ; Trifoliurn incarnatum, planu ce Inca
sc rnai cultivi uneori pentru furaj ; Trifoliunt arvense, trifoiul de cimp ;
TrifoEItln~;.izorztunurn, trifoiul rnuntilo~..
Lklelelilolurofjicinalis,sulfina, este consid~t.at5ca uma dintre wle mai
hune plan tc melifcre existente.
S orup5 incd un loc important in America de Nord. In Franb,
wprakrcle de sulfing sink prea mici penk-u a fi cu adevgrat produeti\-c.
:;lleEiEotus o h , sulfina db5, este q i en o pIantS foarte rnelifer.5, dar
incgnl rispindit:.

I,o tus corninrlatu.~,pste (1 pa pi lion are^ ioarte r5spindit;i si foarte

t ~ r r x ~ c t adt ie chztre nlbinc, mai ales In rnuntc, dar o gasirn si la cirnpie.
L0!11,5 . Lotus W ~ ~ O ~ ~ S sink
l i .si
c l l l i ~ : t ?, Z L Ssi, tle 1 izihte de cjtre albine.

urn pen cinci f lori $i s,

bte mcri ~clifere.

Plantele ncestu !I-upsint dominate de c5tre s

meliter5 de prim5 importan@.
 Robinia ~~seudacacirr. Salcirnul, adus din America d e Nord fn sseo-
lul al KVI3-lca, estc un arborc fgartc r5spindit in tontH Europa. Selcc-
-rionat i n U n g n ~ i apentru productia dr mier-c, el constitnip acolo rcsursa
rr,elifcrA cpa mai importanhi. Tjpurile d r mierr dc salcim fran\uzrsr:
sfllt produse En rnultc segiuni, dar nrsegulat. Deoasece inflor+irea salci-
rnului arc Poc c5tr.e sfir.;itul lurzii mai. arlic5 intr-o perjoad5 in care in-
ghentri!e sint i n c j irecvcnt care, ir 11, conc~i~iilcmetcoro-
iogice sint mediocre. Exist: : interes 'itind dc vari;lbiIitatca
genetic5 foarte mare a salci~r~llur- V -- *I..*
sa st: uukin8, prin selectie, subiecti cu
inflorire intirziatj ~i seeretie nectariferg abundentg.
Galega ofJicinalis, ciurnsrea, Glycyrrhim g:abra, lemnul dulcc gi
I'somlea kitumino.m, are, fn Franta, un rol foarte mic, dar sint rnult mai
apreciate in tgri rnai sudice.

Accst grup cste important, deoarcce cuprinde plank foarte

melifere, dintrc care unelc sint cultivate pentru fusaj sau pentlu
ssrninp.
T'irict juba, b b u I este cuItivat fie ca legum5, fir. r a pl-oteaginos, cu
zlte cuvinte ca surs5 de proteint., faina obtinut; din boh fiind intr-adev8r
bogat5 in proteine. Este 0 foarte bun3 plant5 rneliferil, attiv vizitatrl de
a l b i e si dc bandari, carc perforeazn caliciul pcntru a ati i usor
nectarul (acest comportamen t este dealtfel carr?cteristic pc 3rnbz~s
twrestris). Bobul posed5 ~i nechrii extrafloralc, la suprafaya supelelor.
Este foarte frecvent atacat de cjtre purici de plante producitori dc man%.
Vicio .cntivn, rn5zGrirhea cultivat5, este o specie foarte r2spinditZt
in aprvapr. tontri Europa. Ea este uneori cultivats ca flrraj sau ca ingri-
l;Arnint verde. Este o pIant5 foarte meliferg $i bobu 1, are nt?clarii
cxtrafloralc p t stipele.
VicZn cracra, este foarte riispinditii ,,dnfa. Este vizitata de
albint. pentru nectar.
Vicin srpi~rm,este s i ea r8spPndiG -5;i foarte vizitat; cic cXtre albinc
pentru n~ctar. (nectarii extraflorale).
Pisum sativum, maz5rea este cultivat; ca le, cn pro tcagi-
mass. Exists un nurngr foarte marc de rarietsfi, c Ire unel e sint
1 ixitate de n l b i n ~ altele
, nu.
Luthyrus pratensis, lintea-pratului, este putin n
]&thy rus silvestri.?, lintea sglbatic$ este vizi

din at p sint f'ie plant aLe pe11tr.u furaj, fie

pIante salbatice d e importan15 apicolq foarte inegals.
114 A L B I N E L E $1 PLANTELE

Onob q c h i s sativa, spareeta, este una dintre cele mni bune p l a n k

c Samilia papilionacee. O g5sim in rea rnai mare partc a Fran-
n ~ e I i f ~ rdin
tei, dar .lipscste d i n Brctania. Prcfrr5 tercnurilc calcaroasr. AltgdatB
cultii at5 pc suprhafPteintinsr. ea este practic abandonat5 dp catre agri-
c-ultula r n o d ~ r n j .In s t a t c sglbaticii, continus s;i aib5 un rol ca si ceIe-
Ialtc spccii din genul Onobr~cllis(0.snrrvlfilis, 0. cnput-galti).
H e d y s a ~ u mcoronarium, dulcisorul dc: Spania , este o plant5 meli-
fes5 foartc importan tii in bazinul rntbclitel-:~rlean, mil i alps in Italia s i in
Tunisia, r a si in :Ilgra1-ia,data suprafctcle di,n sudul FI-anbi sint 55rA im-
por.t;~nlriapico15 rcald.

I-lippocl-epis COrriu.\tr, t-ste 1.5spindit in mai multe regluni, clar prc-

f ~ r 2terclnusile calcaroase. ?Tr.east5 papilion; :cart rol doar-
la rnunt~.
G ~ n u ~ . i IOrnit!rvnus
c si Coronilla (COI ur l l q ~ e Sr u p ~11d rnai multc
specii i~izitat 1-P albin ire sint f5r.g importilnfg apicolH realil.

ramilia ccsalpinaccelor cuprinde numprnase specii folositoare albi-

n ~ l o r d, a r pa nu num81.5 dccit trti imepr~zt.ntan\i in flora francezR.
Ccrcis silicastmm, cultirat ca plant& otmamental3, poate f i g5sit5
in sudul Frantei in starr sub-sglbatid. fnflorisea, ioartc abundenta, arc
Toc inaintea aparitiei frunzelor. Florile sint cleslul de vizitate dp c5tre
albinc pentr-u nectar si pufin pentru palcn.
Cerntonia siliqua, roscovul, n u se g 5 s e ~ t rdecit in rpgiunea medi-
tcraneanfi. fnfloreste la, sfirqitul v ~ r i i .i n Africa dc Nord unde creste din
abundent5, ofer.3 albinclor ncchrul $i polcnul care permit 1.eluar-ea cres-
tcrii clupd Tunilt: dt. s ~ c ~ t ldin
i i vard.
Gleditschin fricrcanthas, plgtirn, estr 1 lental pe caw
il ~ Z s i r n ,in principal, in suclul Frantei. Estc fnfiori~+ea
arc
loc in i u n ~ e .

Rozacee
Familia rozaceelor fact. parhtr,ra :i p a p i l i o n a c ~ ~ l din r , cele c i t e ~ a
care cuprincl o proportie foarte rrescut5 dc plantc mcliferc s5lbtice sau
cultivate. Pnrnii fructiferi din Eui.t>p;i sint in rnajolitatea lor, cozacee.
13:1r, a!Fituri de pomii f'ructifcri, fanlilia r o z a c e ~ I o r c~fer.5 alhinplor un
anumit numB. clc plnnlc s5lbi1ticc for11,tr.rncIifcrc.
l'rin t r r pornii f r-uctift.7 i ct~imrli r ~ l l t\.i~ti
i in Fr.iinla, ci tgrn : Ainig-
dalus c.ommwnis, rnigdalul : P r u n u ~pcrsicrr, picrsicul ; Pmnus aviutlt si
Prtinus eel-ORLS, circsii ; P I W ~ Ucio?r~esticn,
S prnunul; Armenirrcn vulgn-
ris, caisul ; .llespilus gemnanicu, mo5rnonul ; Cydonirr t;ulgari.~,gutulul ;
P i r u ~com?nunis, prirul ; M c l I us communis, m5r.ul.
Toti sint m ~ I i f e r isi vizitati de albinr prirnti~:ara, atit pentru nectain
cit qi pentnt polen. Existi joarte m a n d~ferentede atractivitate -intr-c
FLORA M E L I F E R A 115

specii si intrr variet5tiIc din inter-iorul speciilor. Aceste di ferenfe an-

treneazii probleme de po1enizat.e pe rare le vom aborda rnai d c p a r t ~ .
Dal: fiind caracterul precoce ;\I infloririlor, pornii frvctiferi dau r;nheori
m i ~ r t .reroltabilb de cjtre apjcultar. lnflnrjrea lor, care aduce in arelasi
timp si nectar gi polen, c.ontribuie mai ales 1;1 dezvnltarea colnniilor.
Pomii f ructifel-i cultivati nu ~mnstituietotalitatea rozaceelor arbo-
rcswnte folositoarc albinelor. Trebuic s5 rnai ritfim : Cr.rcrsus padus,
rnglinul, Prunus spinosu, porumbarul C~ataegtts oxyncanbha, piducelul,
Aria tornzinnlis, Sorbus clo~nesticn,scorusul.
Toti acesti pomi, comuni in flora noastr:, sint vizitati Je albinc
pentru nectar qi foartc adesea pentru polen.
Genul Rubus, rugul, merit5 o mentiune aparta, deoarecc cuprinde
mai rnultc specii f o a r t ~melifert..
Ru bus idneus, z m ~ u r u l , este f n a 1 . t ~ abuncle~~tin stare sAlhatici,
rnai a l s in rt.giuniIc muntoase. Se si culti1~8.El ronstituie 0 rcsurs5 me-
lifer; ImportantA. f nflorirea 1ui durbcazA mult timp. Neftarul ~ x t ef oartr:
cnnc~ntarat.
R Z L ~ U~ SY U ~ ~ C O S U muthul,
S, nu rste in realitate o spccic unicg, ci un
ansarnblu foarlc complex de sub-sperii, de rase si de hibrizi, astfel incit
o apreciere global5 a valorii rnelifcre este diflcil8. Mum1 este foartc
1-gspindit in toat5 flora noastr8 si i n general, foarte vizitat de c5h-e aF-
bine, rare ggsese la el nectar qi un polen ahundent, de rulmtre c ~ n u ~ i e .
Inflorirca se fntinde pe parcursul a mai rnulte luni s i intervine vara,
intr-lm moment in carc p l a n t ~ lmelifere ~ SP r3r.~sr.Estr posibil ca, la
rnunte, s.3 sc s e n l t ~ z emirre cu pondcrc mare de lZubus far5 s5 se pontg
face intotdeauna diferenta intrc mrtv si zmPur.. Farnilin rozacee!or mai
n u m 5 r i nurnpmast. specii crbacce vizitate de c 8 t t . ~a l h i n ~ ,dintrr carp :
Spirneu filipenduln, aglica si Spir-aen ulmaria, rununita sau turtita,
sPnt v i z i t a t ~de c i i t r ~albine pentru polen.
Geu.rrt urbanurn, cerentelul ~i genul Psfentilla, qcrintitoarea, cu
foarte numeroaselc ei sperii, sint putin vizitatc. de c5tr.c albine ;
Ftagarin vesra, f ragul, cu foartp numeroasele Iui vari~tgticulti-
vate, este ccrcetat de c 5 t r ~albine pentru nectar.

In familia onagraceelor., genul Epilo biurrL,I llt.rit8 n f i mentionat,

deoarece g5sim in el citcva specii int~resantepentru apicul turri.
Epi!olrium s p i c a t t ~ r npoate s2 cl 1 populgri irnpo I lu-
rninisurj. Este una dintre primclc are aparc dup5 e to-
tal% Epllobiurn este vizitat pentru nectar- si putin p ~ n t r u,.+--...
Epilobium ro-imarinifoliu?n si Epil obium hirsutu~n,pu n t si
cle vizitatr de c5trr aIhine pent t 11 n e ~ t a r . .

Eythracee
0 singur5 specie din a c ~ a s t 5familie rste drmna dc a f i mentionat3 :
L y t h r u ~ nsaliccsria, rachitanul, plant5 din lncurj umede, vizitat5 rle catre
albine pentru nectar.
 16 ALBINELE $I P U W T E L E

CrassulaLcLLr sInt plante suculente ci :renurik pie-

zldur ile vccl:
trrsase, ~ l e ,si care sint frecver at.^ ca plante
ornamentale. Ele f c ,7 momentul inflorir ,arc cornpaclrL
foarte decor,ative.
Genul Sedz~m,iarb2 grass sau rrlsfug , arc nl , Cclc
( mai vizitate de &ire albine s f ~ S. t tebephium,
% PopuIZlrile sInt prea rar suficient de intins e pcntn
joace iln rol in apicultut-Z.
-I*sci
e.2"11771

Speciilf es, coad rn Ribes

c r i s p , agriy ~ r n ,coal 5;u ; Rib xm, ma
negru.
Coachizul cste cuItivat, dar esista si In starc salbatic5
tick Florile nectar. .i qi alb
d CF?t putin

Urnbellif ere
Familie foarte vasts, cuprinde un mare nurngr de specii rndifere,
dar c sfnt, la drept vorbind, plante pentru albine. Mectariil~
neprc se oferg, fAr5 deosebire, tuturor insectelor, diptefelor,
f lutul :uleopterelor, ca $i himenopterelor. hs3si. . mrnpozioa
nectarului se deosebe~teadesea de cea a nectarurilor dantelor vizitatc
exclu!siv de cgtrc Apoidea : este rnai bogat in materii coloidal
Daucus..
carotn, morcovul, este cultivat ca legcrm8, dar >C s ~ ~ ? ~i
t e
Pn s'tare salt,atid in locuri necultivate. El PnfIore$tc din mai pin5 in oc-
tombrie. Foa~rterAspfndit in Franb, rnorcovul este vizitat dc albine si
de nnuIte fr~secte, pcntru nectar.
--
kleracleum spond ylium, crucea-p3rnintului, este un a dintre urnbeli-
ferele cele rnai vizitate de albine. 0 g5sirn in cea rnai mafe partc re florei
noastre, rnai ales in locurile umede.
Astrantia major, este o umbeliferg dc rnunte, cu inflorire estivaI5,
mult vizitats de cstre albine. Mai ciem, printre genurile vizitak dcr
cstre albine, dar care sint, in general, de importan@ secundarz : Er-in-
gium, scaitll vinst ; Chaeropltyllum, pitrunjelul sWbatic ; Pastinaea,

helix, : nu este lipsitii ,de inter

f lor-ilor ales epoca infloririi,
" w . + 7 . .. ..b .
 mi arbor-i din farnilia cornacee merit5 sZ fie mentionati :
Corqnz~sm a s , cornul cu inflorire foarte precoce, vidtat dc albine
jxntru nectar ;
CUT-nussanguinen, singerul, cu inflorire prirnGvara, furnizcaza p-
lcn si nc-by. Este si un a l - b o r ~rgspindit in toat&Franta.

-.
-vzsrum album, viscul, parazit pc crengile plopilor, d e rneriIor ~i
;ale nltor arbol'i, are o inflorire foarie precece. Florile sfnt foarte pufin
vizibilc, elar albinele recoltcaz5 din el^ un polen abundcnt, d e culmre
r rlrdn.. E
!2 au :

C>lprifoiurilr nu sin t vizitate de albine, dar din famidia caprifolace-

clor swu? este ocazional vizitat de ciitre acestea, p e n h nectar qi polen :
Sambdr-us ebulus, boz ; Snmbucscs nigra, socul Sa~nbucusracernosa, so-
rul I'OSU.

Fami!ia dipsaceelor cuprinde rnai rnulte genuri care prezintg im-

p o r t * ~pentru
~ albine.
Dipsacus siluestris, varga-ciobnnului, este o plantr5. destul de rgs-
plndits in Franp. Florile sint foarte vizitate de albine, pentru nectar.
Knatttia a ~ v m s i s ,muscatul drari1171; -5spindit5 la rnunte, este vi-
zitat3 dc albine pentru nectar,
Scabiosa succisa, sipica, si Scr olumbaria, sink vixitate de
&trc akbinc pentru nectar gi polcn, care este de culaare violacee.

Familia compozeelor este cea mai vast3 dintre dicotiledonate. Ea

nu cupfinde rnai putin de aproximativ 20.000 specii qi 920 genuri, case
se fnt?lnesc in toat2 lumea. Cuprindc un nurngr foarte mare de plante
melifere, dintre care unele de important5 major5 pentru tara noastrg.
fn flora f~-=mcezZ sc num5rZi aproxirnativ o suts d e genuri ~i aproape 400
dc specii. Neputind s.$ intrsm in detatiul acestor plante, adeqea foarte
:~propiatcuncle de cclelnlte, vorn indica totusi un anurnit nurnir de gru-
p W de genuri folositoare albinelor. Pentru mai mulG ugurinw in expu-
nere, vorn folosi diviziunea clasicii in trei subfamilii, deoarew ele sint
bine diferentiate qi corespund unor tipuri florale distincte.
Silybum, Onopordon, Cynara, Cirsium si Carduus.
CiuIinii (Cirsium) gi scaietii (Curduus) sint specii nurneroasr in ge-
neral vizltnte dc catre albine. Accstc plante invndatoare erau alt5datS
atft de abundente in fin incit descaietizar~aera obligatorie. 0 dat6 cu
foIosirea generalizatk a ierbicidelor, aceastiit problem5 nu se rnai pune.
SiEybum mnriunum, armurariul, nu exist% derlt in jumatatea de
sud a Frantei. Este o plants foarte meliferzi, a1 cgrci polen se intilnegte
qi in mierile sud-arnericane.
Cynara scolyrnus, anghinnrea, estt fnarte vizitat: de c 2 t w albine
atunci cind ~ s I5sat5 k s5 Pnfloreasca pcntru s&mintS, reea ce se intirnpI5
destul de rar.
Un alt grup foarte important este constituit de catre ccntaure. Ge-
nu1 Cenlaurcci cste bogat in specii vizitatc d e albine pentru nactar si rnai
ales pcntru poien :
C e n t n u r ~ asolslifialis, pkl5mida, dc culoare gal bcn:, creqte abun-
dent Pn sudul Frantei ;
C e n t a u r ~ ajnc nrea, fo: uri ~i pe terc-
nurile n e c u l t i ~ ~ a;t e
Centatrl-ca cyanus, albfistnp, plant3 toar'te rnclil cra, din nefericir~'
in rpgresi~,din cauza utiliz5rii i~r.bicidtylor; e s t ~una dintrc plantdo
ccle rnai caracteristice alc florci din lanuri ;
Arctiu~nEappn (sin. Lnppa romrnunis), brusturelc sau lipand, rAs-
pindit in cea rnai mare p a r k a Frantci, este vizitat mult de citre albinr.

Subf amilia liguli florelor

Vom g5si in aceaslg subrarnilie un ansamblu dc plantc cu flori gal-
b e n ~ ,care infloresc vara, pin5 la sfirsitul toarnnci 5i carc joac5 u n rol
important in aprovixionarea cu polrn a albinelor in mornrntul punerii
la iernat. In f u n c t i ~dr rcgiune se va constatn ~Iorninantaunuia sau a
rnai rnultor genuri, dzr Tnf lorirca cstival5 a cornpozeelor liguliflore este
un fenomen important pentru alirncntatia albin~lnr.Simetric, inflorir-ea
pspidiilor la inceputul prirnftv~riijoarX un rol esrntinl in dezv,voltaren
colonijIor in aproape toat2 Franta.
Citjrn pr-intrc genurile ccle rnai importante cu Paflorire estivai5 :
FIypoc/zoeris, Thrinda, Leonlodon, Picris, Sonchus, Crepis si Ilieracizcm.
Sp~ciilccclc mai r-5spindite s i n t : Hypocl~oerisradicata, bur-uiana-
porceascg ; !on' nutu?nnalis, capul cAlug5rului ; Pic7+is hiera cioides,
arniruta sa g5ii ; Sonckus amensis, susaiul ; Crepis bienn is, bar-
ba lupului acium pilosel la, vulturjca.
T'lup;i cum arn porn.mil rnai sus, Taraxucurn dens-ieonrs, p5p5dia.
constituie, prirnsvara, o r-esurss Eoarte important5 pcntru al'ainr, rnai
ales prin rnasa cle polen pc r a r e o furnizeazg. Nectarul ests a b u n d ~ n tqi,
in rcgiunile ce1e rnai fnvorizate, care sint zoneIe de pA~unc; se poatr
rproEta dcstu1 de regulat micre d~ pgpfidie
Bin subfarnilia liguliflorelor rnai pr rnnala, I
rn intybus, plant: destul dp rsspinditfi :a flora
vizitatj de ciitre albine.
FLORA MELIFERA

Din familia campanulaceelor trebui e mentionate dog5 genuri :

Campanula si Jasione.
Cumpanula ranunculnicles, clopotelul $i Ccsmpanul~a rotunclifolia
aTbGstrica, sint celr rnai importante s p ~ c i ipentru albinc. Ele produc
nrctar, dar nu exist5 in populdri drstul dc dense peiltru a juca un rol
Fn apicultur5.
Jasione montam, ~ s t e foarte vizitnt: d e nlbine. Polenul ci este
abundent in rnierea din vestul ~i sud-x-estul F r a n t ~ i .

Vaccini acee
Diferitele s p ~ c t l dln genul Vnrcinium, afin. sink surse bune de
nectar pentru albinc, rnai ales V. vitis-idaen si V . MyrtiElus. Prima, me-
riqorul, nu se griseste decit la rnunte, rnai ales in Vosgi, Jura si Alpi.
Cea d e a daua ~ s t eafinul, ale c5rui fructe sint folosite pentru dulceturi.
Si el se ggse~te rnai aIcs la rnunte.
Ericacee
Vom distinge, pe cle o parte speciile de iarb5-neagrii cr alcstuiesr
asociatia vegetaI5 cunoscut5 sub n u r n ~ l ede ,,bruyfireU In. red, rorn.) si
pe de alta, d o u i gcnuri independente, Arbutus si Rl~ododetadron.
Arbutus unedo, este un arborc raspindit In regiunea mediterane-
an& rnai ales in Corsica, unde mnstituie o resursg melifer5 clestul de
importantg. fnfloreste o paste din iarnii. 31ierea este rerurnit; pentru
arngreala ei.
Rhododendron f errugincum si Rhododendroj.t hirsut,urn constitvie
excclente resursp rnelift.1.e peste tot unde se g5sesc in populst-I dens?,
adic5 la altitudini mad, in munte. Astfel de populiri exist5 in Franta in
P i r i n ~ i si in AIpi.
Spcciile de iarba neagril carc apafiin florei franceze f;lc parte din
genuri!e Callzrna ~i Erica
GenuE Erica e s t ~ rep in unsprezece speeii,
dintre care zece prezintg intcres apicol. ,,,,,,a . sint : Erica cinema,
Erica ciliorix, Erica nrborca, Erica t e t ~ n l i x ,Erica vagans, Erica multiflora.
Ele preferi terenurile siIicoasc .$i s%race, cu rractie acids, CII ex-
ceptia E. multijlora, care se dezvolt5 pc calcar. Ele formeaz2 adcsea
populari dense si continuc, adevgrate rovoarc in zonele dl2 poale
dure sau pe teren descoperit.
Callurn vulgaris, iarba-neagr5, arc o arie geagrafics loarte lncinsa
in Europa, rnai ales In nord. Ea poate acuperi foafte mari Entinderi de
lande si constituie o r e s u r d rnclifet-5 de prim2 irnportanfg.
E. cinerea, E. tetralix gi E. vagnns sint atlanticc ; le g a s m in vest
E. arborea si E. multiflora sPnt rnediteraneene.
 In farnilia primulaceelor sint prea pupne specii de interes pentru
apiculturB. PrimuZa ja~inosa, ochii broagtei, plant5 drf munte, a fost
semnalat2 ca iiind foarte vizitafi de albin~ 3 l t e specii din genul
PsirnuEa nu par deloc melifcre.

DouB genuri retin atenga in farnilia oleaceelor : OEea ~i Ligustmm.

OZea europaea, rnHslinul, este foarte vizitat de albine, pentru polcn.
L i p s t r u m vulgar@, Jemnul cfinesc, cultivat ca arbust ornamental
pcntru gard viu, inflore~tein iunie-iulie. Florile lui albe, cu un parfurn
penetrant s k i t foarte vizitate de albine, pentru nectar $i polen.

acee
..
Aceasf5 familie aparene florei Amerieii, dar nu putem trece sub
A

tgcere facelia, Phacelia tanacetifotia, considerat3 ca ma dintre plantelr

ceIe mai melifere din cite exists ~i cultivate uneori de c5tre apicuItori
In gradin& fie in speranta unei frumoase recolte de miere, fie penbu
simpla plicere de a vedea aIbineIe cercetind fAr2 intreruperc, d e dirninea-
@ pin3 seara, nenurnilratele flori mov. L

Familia braginaceelor con*ne numeroase genuri reIativ impartan-

te pentru apicu1tu1-5, dnr nici o specie de prim ordin. Este vorba mai
ales de plante s5lba$ice, apaflinfnd unor medii variate : terenuri necul-
tivate, l ~ c ~ umede,
r i culturi, pajisti dpiine. . .
Cetinthe major, pidosnicul, este o p1a1nt5 foar ~lbine
in sudul Frantei.
Borrago officinalis, limba mielului, plant5 originars din Orient, na-
turali:zat2 fn Franb, este intotd~aunaYizitatSi d e albine pentru nectar.
Symphyt-um officinalis, tAt3neasa : Anchusa dtaldcca, limba boului $i
sudeXe ei, A n c h u . ~s e m p m i r e n s ~i AncAusa officinalis, Cynoglossuwr
pictuna, otr5te1, CynogEos.mrn officinale, Pulmanariu officinalis, rnlerea
ursului, d n t niqte boraginacee melifere de importan@ secundar5 pen-
tru apiculturg
In schirr~ b genu
, n rneritA o atentie deoselbita.
.... .
Echium z;ucyure, iar ua ~ a r p e l u iqi Echium plantagir
1
ot sA
capett n IocaI it5 impt cgci sin pIante foarte
me1if t Africa .d $i Pn , se Pt La mieri cle
,,vipe~
benu1 ivryosor;zs rn nlrmeroasele sale sperii este roartc vizitat d e
albine, pcntru nectar 11 este IIle dimcnsiune foarte n~ i c b(de la 3
la 6 rnimornetri), u ~ l ltificat ;;i foarte caradeiristic pentru a mlmite
mieri de munte.
 Solanacee
Areas6 familie, foarte important: pentl-u agricultur-2, ( nntlnr spt.r;;
t o t atit de cunoscute precum cartoful, tomata, vinAta, arrleiul, d a r es:.:
aproape romplet lipsit5 de plante melifere.
Sc poate t o t u ~ cita
i genul Lyciurn ca fijnd vizitat de albine. Lycium
barbatum, c3tina de garduri, este o plant5 ornamentalg, subsponbnee in
diferite regiuni ale Franki, in special aproape de Paris.

GenuI Verbuscum, lurnlnfirica aIbB, contine specii vizitate dc cstrt~

albine pentru nectar : Verbascum thapsus, lumin6ricA s i Verbasczsn?
phlomoides, coada vacii. Aceste plante nu exist2 in populgrj dcnse ~i
sint far5 marc importan@ pe .cuItur2.

Familia scrofulariacee1or cuprindc numeroase genuri relativ impnr-

tmte pentru albine, dar nici o plant5 d ~ tprim plan. Este vorba d e s p ~ r
plente sglbatice apartinind unor rnedji variate : pgduri, terenuri pAr3gi-
nib, m w i , putind s3 comtituie populsri importante, dar care, foarte
adesea, sint plante mai mult pentru bondari decit pentru albine.
Printre genwile si speciiIe cele rnai raspindite 6i cele rnai rneli-
f e e T ciW :
Digitalis purpurea, deget&l mgu, vizitat rnai ales de bondari si
al d r u i nectar ar f i rnai mult sau rnai putin toxic.
I
Euphrmiu officinalis, plant5 de munte cu numeroase subspecii ;
Odontites mbra, dinWr5 ;
Rhinanthus csista-gal ti, clocotici sau creasta cocosului ;
Melarnpymm, sor-cu-frate ;
Scrofularia, iarba-neagr3, cu numeroase specii ;
Antirrhinum, pra-leului, gen vizitat d e cAtre bondari rare str5-
pung corola prea a d f ~ c pentru
s albinc :
Linaria, lingrip, ale cSirei numeroase specii sint mai mult sau mai
pufin vizitate de bondari ~i de albine ;
Vermica, iarba ~ a r p e h i ,ale ciirei nurneroase specii sInt Zn mocl
inegal vizitate de albine.

Lablate
Labiatele, cu peste 3.000 de specii, sint, in flora francez8, printrr
f m i l i i l ~cu cea rnai mare propoflie d c genuri s i specii melifere. Ele rjarr
apiculturii rnai multe plante de prim5 important& ceI puth In sue.
Dcaltfel acalo labiatele joac5 rolul cel rnai important.
Genul 1 la, lavanda, cuprinde mai mu'l t e sprc ~pnt,.
I tan@ inegalri
I

Lavandt :has, este o plant5 rgspindia f:n* garigi

-. . egiu-
nca mediteranean3 ; ca prefer5 terenurile silicoase. Inilorirea el are loc-
-
122 ALBINELE $ I PLANTELE

Pn aprhilic-mni si iunie. Albinclc n viziteazii pcntru n ~ c t a r .Aceast5 plan-

ta din bazinul rnediteranean s r r ~ g 8 s q t ctot atit dt. binc i n Spania cti
$iin Africa de Nord sau in Italia.
Lnvanduln spica, lavanda cornung sau aspicul, e s k foarte rhpln-
dits in rnuntii de rnici ingltirne din sudul Frantci Este o plant; mcliferg
C!P pfim-ordin. fnflorirca ei are loc E n cursul verii.
Lcrvcmdula latifolia, lavnnda cu frunze late, este ascm2nZtoare cu
prt:ccd~nta, cu care se hibrideazri usor pentru a da lavandini. Lavandinii,
hibrizi sterili. sint cuItivati pentru esentele care se extrag din ei. Sint,
ca ~i lavandclc din pare provin, exc~lente plante melifere, fn timp ce
lavandele dau polcn in mod normal, staaninele lavandinilor sint goale si
nu contin decit grauncioarc d v polcn avortate.
G ~ n u Menfha
l (mcnta) euprindr rnai multe specii melifcre : M e n t h
pulegzum, busuiocul cerbilor ; M. arvenszs, isma proasti ; M. aquatics,
izma broagtei ; M. rotundifolfn, rnenta cu frunzc rotunde ; M ,silveslris,
rnenta de pgdure. Exist5 multiple varietgti d e mente dintre care unele
sint cultivate penttu extragerea de csenl;t. Foart e vizit ate de albine
pentru n ~ c t a r ; mentele se iatiIncsc rnai ale: lrile urr~ede.Ncctarul
d e mentz cste unul dintre rarePe n ectaruri ~ t epen1.ru continutul
de acid ascnrbic (vitamina C.).
Lycopus europaeus, ccrvana, planti rgspinditg in locurile umcde
este vizitatz d e albine.
Origanum vulgare, sovir.vu1, sau rndghiranul sAlkatic, estc o bun;
pl'ant5 rnelifel-2 a locurilor uscate, carc poate s% existe in populiri des-
tul rie dense.
Grnul Thyinus, cimbm, cu cele dou5 specii principaIe, T.serpyllrim
si T . vulgaris, este unul dintre cele rnai importante din familia labiatclor.
Y'hymus vulgari,r, cimbt-ul face parte din flora medit~raneand; este des-
tul d e abundent in sudul Franlei pentru a furniza o miere rnonoflork
Thymus .scrpyli~~m, cimbriprul comporlri numeroase varietiti ; sc gii-
seste re part# ire ; estr3 0 CXCelenti plant5
rnelif
nalis, is c hortt.snsis, cim b ~ u l
; S a l u ~!ja
l
de gracim5 ; Saturep rnantana, cirnbsul de muntc ; Calumzntha officina-
[is, izma p8durilor ; Melissa oJficina,lis, roini~ta, sint tot atitca plante mc-
lifere secundarr., rare pot, pe plan Iocal s2 capete o anurnit5 impor-
tant: ; acesta este cazul cimbrului.
Rosmccrinus afficinalis, rozmarinul, este una dintre plantele meli-
f ~ r ecele mai rispindite +i cele rnai importante din regiunea rnediterane-
anZ, furnizind un ncetar destul de conecntrat ~i abundent : inflorirea lui
arc loc din octombrie pin5 in rnai ~i nu este intreruptg iarna dedt de
frigurilc puternice. Culesul principal de nectar arc loc din martie pin2 in
rnai in Proven@, In Langurdoc ~i in Roussillon. De la inghebrile din
1956, care au distrus in parte populbrile, rozmarinul nu a rnai rcvcnit
nidodatg la importanla dinainte.
Genul Saluia, sal~riasau jalesul, cuprinde rnai rnulte specii foarte
rne1ifet.c : SaEvia officinalis, salvia de gr5ding ; Salvia sclarcn, iarba Sf.
Ion ; Salvia glutinosa, cinsteml ; Salvia pratensis, salvia de cirnp.
 FLORA M E L I F E M I
123 I
I

I
En diferike f5ri din Europa central5 ~i in America de Nord s r re- i
rolteazti u n t o r i mieri rnonoflor~de saIvir. Nu e s t ~cazul 3n Fr- ant:^, undc
aceste p!ante nu exist5 in popuI5ri sufifjcnte pcntru a se putea face rc-
rolte p~~opriu-zis(1
Glechoma hederaccla, silnicul urzica
1
Idamium amplexicatile, urzica moar m, tapo
sint vizitate de albine pcntru nectar.
I Gcnul Stnehys, cinstcf, cuprindc mai rnultc specii foartr: mdifcrc :
Stnchys recta, drept ; Stachy.~annzrn, anual, Stclrhyc y?alustris, d e ballb,
i n Franta stachysul anual estr o plant5 rornunri. dar in Er~ropa
central5 este considcraL5 o plant2 rnelifeld de prim8 important&, pr in
infloril-pa sa estivali i n rniristi.
I B Ponicn
~ officinalis, vindccea ; BctIlotn f n ~ t i d a ,urechea porcului :
Brunel[a vulgaris 5i Ajuga reptnns, inerita r5t5r-5toarc sink vizitatc d r
albine pentru ncctd-rr. Accstc plante nu joacg un rol foarte mart. in api-
culturj.
GenuI Tauc~ium,durnbetul, c u p r i n t l ~mai multe sprcii impartan tc
pentru albinc, in numeroascle regiuni :
Teucrium scorodonicr, usturoi dc lear, cstc o plants de p5durc
f o a r k melifer2 :
r ~re :
Teurritr7n. cl~nrnaedrys,dumbetul, cste Er!:11-tr -\;izitat cle ~ 5 t albi
Teucrium polium, T e ~ ~ c r f u nurrrrn?
m r;i Tplrrrium montanum. sfnt
rnclifere dar mai putin rispinditr.

Pn familirt plantaginaceelor, acnuI Plnntngn, patlagina, rncritd s5

lie semnalat cu toate cri nu estr m ~ l i f c r , albinele rcceltcazj polenut
abundcnt.

Familia poligonaccclor cuprindc un gcn, Runwr, rn;cri?ul, carc

nu este mclifcr day cste rizitat CEP albine, p n t r u puEen, si u n gen lioarte
important, Polygonurn, r5ruia ii apartine hameiul sau g r i d negru, Pol y-
gonum fagopyrum. EIameiul ~ s t eo plan tB foartcl ~~~~~~~5 care inflorclstc
vara $i furnizeazg u micre aprrciatX d a r cle\.enit,i foartr. rarh En Franta.
Cultura hameiului, in srBden: constant5 de la inccputul sccolului, nu SF
mai mentine dccit la un nivel f o a r t ~sc5zut in \rest111Frank4 si in centru.
~ l ygonum nu cuprindc, dcaltfel, decit plan te rne1if~r.ede
G ~ n t Pal
intcres secundar. S5 sernnalim tolusi, Polygonurn bistortn, troscot sau
Iemn dulcc, p l a n e de rnunte vizitatii de albine.

I Buxacee
Meri~orulsau c i m i ~ i r u s sr?mpert'ii-ens, este fo; tat de
albinc, pentru polen.
124 ALBINELE $I PLMWELE

Ie vizite ile ulmuIui de cfrnp, Ulrnus cra

tru a-1 recolta ~oier,,,. ur: citiva ani ultimii sint atinsi de o aoal;
toganic5 car1 s5 dispara progresiv.

Fapceele prczid5 pentru apiculturs un interes sigur. G5:

acela~itimp pIante melifere, plante care furnizeazii mari cantit
polen si. in sfirsit. nroduciitori de man&

: ~ o g i n e a disparitiei u x i c u l t ~ ~ rmelifere,
i h r i ~ c a (dupd stafzstif:s agricn
i n t ~ e a g eF r a n f ~ )
l31p?1 1W5, suprafeleIe cultivate au evoluat putim. Miwile dc hri scS franc
dispgrut, practtc, de pe piat8.
 Custunea sativa, castanul, este un arbore care in Frantn, aparc i n
populiirj, unwri foarte dense, pe terenuri silicoase. hflorirea are lor
in iunie-iulie. Albinele reeolteaz5 de pe miti~oriatzt nectar, cft qi p l e n
din abundenf5. Castanul. estc considerat, de asemenea, ca producind man5
En x o d mai mult sau mai puvn regulat.
Pagus silcutica, fagul, este vizitat de albine, pentru polen.
1 Genul Querczls, stejarul, cuprinde numeroase specii si variri2iti, din-
trc care cea mai marc p&c sint vizitate de albine, pcntru polen. Stejarri
I sint, dealtfcl buni praducAtori de rnani. Quercus robur, stejorul
(gorunul), adaposteste Lachnus roboris, un producAtor de man2 foal
f mportant.

1 ramilia salicace ;e important; prin genuI Snlix, salcia din

care multe specii sint ioarte utile dbinelor la inceputul prim9verii. SB1-
ciile sint plante cu scxc distincte. Mltigarii bzrbite~ti~i mitiyorii feme-
iegti sint vizitati d e albine, pentru nectar. Mifijorii b51.bZtc~tidau mari
mtit5g de polen de foarte bun5 calitate, foarte utll albinelor fn martip-
apsilie, pentru dezvoltarea coloniilor.
Printre salciile cele mai importante sernnalsm : S o l i ~caprum, sal-
cia dpreascii, foarte rAsplndit3 In p8duri qi pe malurile apebx ; S a l i r
1 v i d d i s , rgchita de impletit; S a l k purpurea, salcia ~hoge; S a l k albrt,
salcia alM.
furnizeziz3 albir: nurnai propolis
rirea esi:e foarte

Betdace
Betulaceele furnizeza albinelor un polen abundent si prerwe, utiI
dezvoltiirii coloniilor.
Corylus lavetlam, alunul, constituie una dintre prirnele inflori:+i ac-
cesibilie albinelor. Mftisorii biIrb5tegti se deschid in& din luna ianua-
rie, d a d ternperatura este cft de cit ridicat5 in timpul zilei.
Alunus glutinom, arinul, arbore ds pe malurile apelor, este vizi-
tat de dbine, pentru pdcn, incri de la sfirsitul iernii.
Carpinus betulus, carpenul, este admen vizitat: pentru palcn, r n ~i
rnesteccnii, Betulo.

MQXTOCOTIEEIMSNATE

Liliacee
Familia lor cup]rinde mai multe genul
-.
I

Genul. ..dllium, usturoi~

11, cupride specii sAlt specii culti-
vazc cert.etatu de a1bine pentru n ~ c t a r .Alliutn ceprc, c?ca:lp;l.
*?T:..
rir rlrtm arl-
126 ALBXNELE $r PLANTELE!

?-nlrn,pmzul si AEliu~nsnticum, usturoiul cultivat, nu infioresc practic

deri t r.a port-s5rnint5. Allinm vineale, usturoiul viilor 7i Alliunt ursinum,
usturniul ursilor, sint speciile sFilbatic~c e l ~mai r-gspindite.
Endymion nlstnnr., zarnbila clc pgdure, plant2 foastc rgspindita ~i
tare poate s5 exist^ i n populjri foartc clmsc, rstr u n ~ o r ivizitat5 de al-
hint. pentrhupolen.
Gcnul Asphodelus, ct*inul de pgdure, estc reprczentat fn flora noas-
tt5 prin citrva specii care sint vizitate f r ~ c v c n tde albine, mai alcs in
r-egiunea mpd iter;lneang.

Iridacee
CI-OCILSuernus, soft+anul dr prim5var5, estp o plant5 de munte care
c~xihtiipe alocuri in populgri foarte densr. Albinele profla de i n f l o r i r e a
loarte precoce a plant~lorde Crocu,~,care furnizeazg un ploen abundcnt.

POLE:

Citeva definifii
La fanemgame, adicii la plantele superioare, fecundarea nu poate
sS aib5 loc decit dac5 polenul este transportat pin5 la stigmat sau pe ovul
d c c.gtre un agent 0arecar.e adaptat acestui transport.
Polcnul poatr f i t~.ansportat pc distante foarte scurte sau foarte
I ungi ; c e P a c~ nc detcrminii s5 lu5m in considerare un onrecarp numsr
de cazuri dcosrbit~.
Sc spune, Ja modul foarte general, cB polcnizarea st^ idiogclmci
rind gr.5unriorul de polen si avuld provin dc la achrlasi indix-id. Ea cste
.renogatnil {sau alogamri) rind elrmentele rnascul si fcrncl provin dr la
rloi i~lclivizidiferiti. P r i n indivizi t r ~ b u i esi sc PntcleagG dous plante dis-
t i n r t r pc plan g~nctic..Polenizarea cste intotdcaunn xcnogam5 Intre doi
indii~izlf i ~ c a r cpravenind dintr-o sbmint8. 13irnpatriv5, polrnizarea intre
indit7izi care far partr dintr-o don5 estp idiogam5, cleoarec-e, prin defi-
nitir, indjvizii apartinfnd unci clonr. deriv5 unii clin altii, pe rale vege-
t a t i ~ i i~i nu pe calc gcnrtic.8. Por~terxista dec.i idiogamie pentru subiccti
[.arc, grogr-afic vorbincl, sint foarte indepal-tati, dar, identici din punct de
\,~drrrhgmetic.
St1 vnrbe7te despl-r atllogcrmie, atunci r f ~ dpolenu1 ajunge pe stig-
matul arelciasi flori +i de yilonogamic cincl cl ajungc pe stlgrnatul unei
alic flori a aceluiasi individ. In ambele cazuri r-~combinar-cagenetifi
Iip s ~ s t ~ .
Termmii de autogamie. au tr~fccundarcsi autopalenizal-e nu sin t
.;trict sinoilimi cIarmin pthactir.&sin t a r l e e a conf unclati.
Autnpolcnizar-ea pnatc Ei obligatorip sau facultativ5. Exist5 flori
vnrc se polcniz~azri singure inaintc de a se dcschide. Se spun(. c5 sint
flori deistogame. E k sint obligat autogame. Acest caz se intilncstt la
vinlete, la genul Oxali.?, la vita d e vie, la crrealele autogarnc etc.
 POLENIZAREA

Dc {apt, autopolenizarea cste rnai degsabd exceptional: ~i rxist5

numcroasr dispozitive carp se opun germinzrii polenului pe stigmatul
accl~ia7ifIori . Accste dispozitjve favflrizeazg xvnogarnia ~ i cu , ea, recom-
I binarca gpnetic-5, dtri hc.terozigol;ia, care estc ea Ens5si un factor fnvora-
I bil vigoat.ci 7i fcrtili t5tii. Printrt. dispozitivelr natur-ale care se opun au-
topolenizilrii se pot cita :
- sepasarea s ~ x e l o rin spaliu : 1a plantelc dioice (salcii, lychni5,
dioic, byon dioic) picioarelc rnasru le sint separate de picioarele f emele ;
- separarca sexelor in timp : staminele si ovarele nu ;~jungla
maturitatc sirnultan :
I
I
- autoincornpatibilitntea : ea inseam115 cB germinarea polci~ului
este imposibil: pe stilul unei Elori a aceleiasi plant^. Rutoincompatibi-
Iitatea este guvernatH d e 0 serie d e alelr : crrstel-a unui tub polinir
purt5tar a1 unui fac,toi+clr= sterlitate cstc inhibat5 atunci vind il-t tcsutul
stilului tubul i n f i l n ~ s t e areIasi factor. Dimpotrivi, c;-estr~a tubului
polinic s~ desf8~oarZnormal atunci c'ind stilul ~ s t epu1,t5tor al unci gent
dc steril~ta* diferitri tie cea a nzasrulului ;
I - hcterostilia : in acest caz, f l o r i l ~hemafroditr sink c l ma1
~ multc
tipuri, care se disting uncle de alteIc pr-in difcrenta dp lungimr a stami-
I ncIor si a stilelor. Estc? cazul
prirnuielor (Primula). S-a putut
davpdi existenti unri pprerhi
d~ caractere mendcliene caw
controleazd hetrrostilia din
punct cle v c d e r ~gencatic.. Indi-
vizii care au stil lung sint ho-
rnnzigoti ,,aaU, cei care au stil
scu1.i sint heterozigoti ,,aA1' sau
hornozigoli ,,AAU. Stcrilitate
se datorcaz5 prezentei in plant t ?
a unor substantc inhibitoar
care au putut f i identificate $. \
rare intcrzic polenului plante-
lor apartinind unria dintrc cate-
gorii (stil lung sau stil scurt) s5
germinczr pe stigmatul floibilo
apartinind accleiaqi calegorir.

Transportul polenllllli
b
Transportul polt.niului poa -
p a t f i asigurat pr117 mijioat.c
foarte d i f ~ rtr.
i Sc spunc ca ----
Polen izarea
.
- - ~topolenizarea; 2. rotenzzarp znc~uc~ratd,
p l a n t s cstc nnemoganid stun( gutorul vintului ( a n m o g a nnie) : 3. 1DOIC-
cfnd polrnul s h ~ cste trans e incruc~gatci CZL ajutorut i nsectelor ( e n -
portat de c..Zkr~vint. Anemoga tornogamiej
mia cste gcncrala la dirnnospcr-
me. Polenul p l ~ n t c l o rancmagame prtzint5 caracter~ dtasebitr *
cste ncted, usor. gi emis En cantitate foarte mare. S-a : c5 un sin-
p r picior dc orez furnizeazs 75 dc milioane de grauncioat.c de polen.
iar un picior dc cinepa, rnai mult de 500 de milioanc. I'Sdurilp dc molizi
128 ALBINELE $1 PLANTELE

din sudul si r ~ n t r u lSuediei produc anual 75.000 de tonc de polen fn

momentul infloririi, ceea ce reprezintg peutatea a o suts de trenuri de
marf; de 750 tonc.
Polmtlrile an~rnofilepot fi transportate de citre vint la clistank
ce pot atingc rnai rnulte sute clc kilomctri, dar proportia cle gr5uncioarc:
transpnrtatc. la astfel d e (listante c s t ~foarte r r d u s i . Polcnkarca prin
1 int este o polenizare f5cutA la IntPmplare ; ea nu poate PA s;i rru-
yascd dccit ctac-5 numgrul de grzuncioare de polen emis compenscaz5
foarte slabs probabilitate de a atinge obiectirul, adir5 o~ganulfemel pe
tare gcrminarea r a f i posibi3.

Ent omogamia
h opozitie cu anemogamia se situeazg entornogamia, a d i d poleni-
zarea prin i n t e r m ~ d i u linsectelor. Arest mod de transport prezintk o se-
c~uritatemult rnai mare, ceea ce permite plantei s5-si mnomiseascS1
!~olenul.In loc s;i emit5 milioane de griuncioare, ea se rnulrnrnqte cu
riteua mii sau zeri de mii. Dealtfel, se constat5 in general, dar nu este
t-rguIi absoIut3, cB polenul transportat de cstre inscctc cste Lipiirios qi
]mar% aspcrit&\i care-i f'acilitcaz5 adercnta la pilozitatea mrpului
insectelor.
Cu vintul si insectele, plantele superioare nu qi-au epuizat mijloa-
rcle de transport a1 polenului lor : anurnite plante sint polenizate selec-
tiv de catre p5sAt-i colibri, care se hrgnesc cu nectar, sau de G k e lilieci,
c arc fac la fcl. Se cunosc, d e nsemenea, c ~ r d ie polenizare realizat.5 de
rnn!uste. In sfirsit, apa poate f i rehiculul polenului la anumite plante
acvatire.
Dirtrc to at^ animalcle transportoare de polen, inseckle sint cele
, toate punctele d e vederc. Trebuie t o t u ~ is5 notjm
din
nlai i r n p o r L ~ n t ~
cfi cele carc trsiesc fn flori nu s?nt in mod obligatoriu polenizatnare : ele
sint uneori pl-ea miri pentru a f i eficiente, sau comportamentul lor nu
r l s t ~adaptat la rh.ansportu1 polenului. Din aceast5 cauz5 singurelc ordine
care pot fi considerate ca avind pol~nizatori au tentici sint coleopterele,
\poi

'Ilecanlsrne carc faciliteazi polenixarea de care insecte

Faptul c5 o in:sect5 viziteaz; o Eloathe pcntru .a-i recolta ncctarul ~i
pole r11.11nu iinsearnnsi c5, automat, ea $i pol(mizeaz5
" . aceask5 floare. Multe
plante au mecanlsme f o a r t precise care trebule sa functioneze in mod
obl lgatoriu prntru ca polenizarea sB fie cfectiv3. Mccanisrnul eel mai
c.unuscut si carc arc ca efcct favorizarea polenizsrii i n c r u t i ~ a kse fntil-
neqtc la salxia d e cirnp. Cind o insect& albina sau bondarul, piitrundc
in f!oare penlru a r-wolta nectar, ca provoad o basculare a anterelor ;
acensta miscare antrcneaza depunerea polenului pe abdomenul insectpi.
Tn accst moment, floarea este numai bArb8teascA : doar ceva rnai tfrziu
cIcvine femeiasc5. Atunci pistilul se curbeaz: 7i orice ins& care vine
s5 recoltezc nectar depune pe el, in mod obligatoriu, polenul luat recent
de pe o floare in stadiul brirbgtesc.
la papilionacee exist5 adesea un mecanism destul de asern5nghr
c u cel pe care tocrnai 1-am descris. Starninele sint p p a t e in camr&
 130 A L R F N E L E $1 PLANTELF:

guri, in medie, 60 pin5 la 95n/0 din cfectirele indispensabile d e insecte

polenizatoare.
Par. Problemelc puse dc catre polenixarea perilor sin t nproapu
acelcasi ca cele prhivitoare In msr, cu diferpnw c6 florilt. d c p5r sint
putin atr5gstoarc pentru albinc si c5 inflorirca estc foarte timpul.ie. Nc-
voile d r polcnizatnri sint drthi mai rnari.
Cirep. I n s ~ r t e lpolenizatoare
~ sint indispensabile fructific5rii cire~i-
Ior, care sink in partc autosterili. Albinele sinl polenizatorii obi~nuif i.
P ~ u n .Ca ~i la rircsi, terrnenul d e , , ~ r u n "inseamn5 nu numai Ira-
>-

rietsti, ci qi specii difcrite, ale ciiror cxigcntc in materie rIe polenizare

sint va~~iabile. Astf el, renglntclr sint autosteril tk in timp r e ct~rcorlugefe
nu. fn toate cnzurile rolul albjnelor ca transportoarc d e polen estc faarte
Important la prun.
Piersic. Majoritatta variel jtilor de pie rsic sink iectele
sint t o t u ~ iutiIe in transportul polenului. A.I binclc pier-
sicii s i asigur5 acest transport.
Cuis. Cai$ii s j n t in general aut
zarea incrucJ~at5realizat5 dc catre a1
Migdal. Migdalul constiiuie un caz extrern in sensul cb toate ~ ~ a r i e -
tgtile cunoscute Fiind autosterile, nu se poate obfine o productic dc mig-
dale decft En Ilv~zllernixte, cuprinzind nlai multc varietili r a w inllurcsc
in a c e c a ~ iperiondg. Inflorirea fiind foarte tirnpurie, polenixarea cIe c5trr
albine depinde dc conditiile met~osologiceclin timpul iernii. Penlru a
para accst incovcnicnt, ne st{-Zduirn, in prczcnt, s5 srlection5m varietgli
Snartc l.irhzii.
Castan. Castanul prezintX particularitatea d c a fi, in mo:? normal,
polcnizat dc c5tre vint si de c5trc inserte. Este un arbore considerat ca
fiind autosteril. Cercetarea de c;itre albine contsihuic la poleniznrca 1u1.

Fructe mici
C f i p ~ u n La
. riipy~ani nu este necesnrX polenizarra f ncrucisat5, dar
vizitele insectelor transportonre de polcn pernit 71-uctului s2 se d ~ z v o l -
te al-monios : fie~a1.rsdming provine din fecundarea unui ovul ; nefe-
cundarca unei mari p!-opor-tli de ovule provoad malfornatii rnw driu-
ncaz5 cornercializ8rii fructclor. Avcm deri i n t e r ~ s u ls.5 favoriz:rn polenj-
zarca dc c5lr+e albinr.,, clar f lorile d e cgpsun nu sint foartc atrrigitoarr.
Z m ~ u r .Zrneurt11 este foartc atrigator pentru albinc, care i j asi-
g1lr5 poleniza rca, Act'asta estc indispensabilS p ~ n t r uo produetie norrnalj,
cu toatc c.i nu esiI,, 4 . ~ ~ ~autostrrili.
1

Coucfis 2 plante, dr2i autofertile, an n e v o i ~

dc vizitelr ir are. area st:^ e5te asig-urati? dc bon-
dari ccl pu11rl c r ) l ZITII. C ~ Z $1 ac 11 .
Ajin. In Statelc Unit? .nada, u nde se I a srar.5
diverse spccii d e aiinl, se ;1( mare irr porta ant, zzrii act
dc cjtrc albine.
 Plantc d
IlTcs~fir~. Maziirea estc aulofer1rnd5 s i rat- vizit catre albinc.
F n s d ~ .Acceayi rcrnard. Trchuie t o t u ~ is5 tint dc fclptul c5
tct.menu1 nropel-R diversc sprcii ~ ; un i mare n u m i r lt2ti si cH, in
a r c ~ t cconclitii esreptiilc sfnt intotdeaunn posibil(1.
T o n t n t ~ .Tomatele sint polcnizatc dc vint, dar i : ~set.5, cind act.uI
c ~ t eprea l inistit, poleniznrea ~ s t cdpfcctuoasii 71 ce refurge la vibratoarc
pentru a arneliora difuzarea polenuIui in aer si transportul lui pe stig-
mate. In America sint folositc uneori inscctele pentru polenizal-ca tomatc-
lor in serk sau in apr liber.
I
Crrst~nz;etele. Se cuvinc sX disfingern varietatilc curcntc care nu
nevoir C ~ Pinsccte pnlcnizntoarc - in special albine - p ~ n t r ua fsucti-
fica normal. clar sint s l 1-arietgti pnrtenocr~rpice, car? sc dczvolt5 f5rZ
Ircundarr si dau ?astral-cti dcosebit cle a p r ~ c i a t i .lr! cxzul acestnra din
urm5, dac.2 ;ilbinele vizitmz5 f l o r i l ~ ,spar castraveti diforrni, f 51-5 valoare
cornct'cialft. Este un caz, Ioarte cucascut acum, in care albinele sint in-
/ drzirnbile.
13epene galben. Pepcnii galbeni sint foarte ~xigentiin nateric dc
polcnizasc ; intr-adcvgr, fiecare dintre simburii pepeneului galbcn corcs-
I
I
punde fccund5rii unui ovul ; a bun5 fecundarc prcsupune deci trmspor-
tul mai rnultor s u t r de gr2uncioat.e de polen. Cultura dc pepcne galbcn
I in addpost presupunc utilizarea unor- roiuri foarte puternice.
I Pepenr? ~ s r r l e .Acecasi remarc5 ca ppntrht1 pepenele gillben.
I Ardei. Polenizarca ardeilor, ra si cca a soIanacccIor in general, nu
r.eccsit5 insccte.

Legurninoase furajere

LucernH. Dati fiind importanta ccanomir5 a lucernci ca planti

furajerri, s-au fc u t tfol-turi mari ~irnntinud s;i se facfi, pcntru a SP
atinge randamente rnai mari si pentru a lavoriza productia rlr s ~ m i n t ~
de s5rnirtri. Areast2 p r o d u c t i ~ rAminp n~sigur-5,cl~oarece d e p i n d ~ r u
numai d? o bun5 po!cnizal-P, ci si dc absenta d5unAtorilnr si d e conditiile
rncteorologicc favorabilc. Buna polcniznr~ r s m i n t , cleslgur, un factor
important a1 productiei de sarninta d e lurcrn,i. Or, ncunst5 poIenizar~nu
eslc rfccluat;i decil dr cjtrc insectc carc fac sZ functiwezc normal
m ~ r a n i s m u l c l ~ d n n s 2 v i i ankrc2or ; nnglo-saxonii dau acestui fcnomcn
n u m d e tle tripping. Albina domcsticr?, in c n n d i t i i l ~obisnuitc alr rultu-
rii lucernei d~ s;irnint8 in Franta, nu procluce dcrlansarea florilor derit
fn 1";1 clin \.izitc, in timp ce alte Apoirlert, ca alb~neleforfecar tip mega-
chilc ( M c g a c J ~ i l e pncificrr) nu un randarnent rle apruape 10O1y0 yi sin t
deci cscclcnti polenizatori ai luccrnei. Pcntnl a fac,e f a t i lipsei d e albinr*
do~nt~sticc, s-a pus la p u ~ l c tcrcsterca pc cale Industrial5 a megachilelor,
c ;u c sint folo5ite pc smr5 lnr@ En Statclc ITnite si in Canada.
 Trifoi violet. Albinele asigura in mod eficace polenizarea tfifoiului
violet cu sArnintS, cu conditia ca productia de nectar s3 fie suficient5
pentru a-1 face accesibil. Albinele cu trornpa lung; (caucasiene, italiene
si hibride) sint mult rnai bune polenizatoare decit albinele comune.
Bondarii polenizeaza ~i ei trifoiul violet, dar Bombus terrestrkJ strzpun-
gind florile pentru a atinge direct nectarul, dguneazg polenizhii cu atEt

Actlunca albinelor ~ o l i t a r e s.51-

batice asupra rnndamentuld
lucernd de s5rnEnta in departa-
-
L 3 Faza d e IarnG
Faza de wu-5
Ciclul anual a1 crqterii artificial@ a dbine-
lor f d e c a r e penhru polenizarea lucernej.
(dupii J. N . Tmci, 1979)
rnentul Tarn ( d u p k BourdoncEe, A. Reactivwe la 29'C ; R. Zhorul primei ge-
1975) neratii ; C. ZboruI celei de-a dnua generntii
sau htrarea in diapauz5 lawar5

mai mult cu cit albineIe profit8 de perforatii pentru a ajunge ~i ele mai
usor la nectar. Bombus hortorum q *urn se comport3 nor-
mal gi polenizeazg bine trifoiul violf
Trifoi alb. Accst trifoi este foa ? n t m albine, care sEnt
pentru el f o a r k bune polenizatoare.
Alte Legurninoase furajme. Trirorul incarnat, f i n d dulce, ghizdeiul,
borceagul sint plante foaste vizitate de catre albine, carc Zc asigur5 pale-
nizarea en mod satisf2cHtor.

NeceslaQle crescute dde protelne pentru alirnentaga animal3 gi cele

de substante grase stau la originea dezvoltgrii culturilor oleaginoase
si proteaginoase. AIbineIe contribuie la polenizarea acestor cdturi.
Rapifi?. Rapita rgmine cea rnai important5 dintre cultwile oleagi-
noase. Este o plant5 foarte melifer&deosebit de atrsgstoare pentru albine.
I
W L E N I Z A REA I
133
I
VrrrietZZiIe cultivate la ora actual5 in Franb sink pseponderent autofc- I
cunde s i fructiflcarea lor nu depinde de insccte. Totusi, se pare c5 vizi-
tclc active aIe culeg5toarclor accelercazg pe de o parte inflorirea, faro-
rizind transprtul polenului si, pe de alL5 parte, antrcneaza o crel;tere
a randamentului a d r e i origine nu cste clarifirats. Cu varietgti vechi,
foarte heterogene din pmct de vedere genetic, se putea constata o creg-
tere important3 a randamcntului ca urrnare a cercetsrii d e rBtre albine.
Yapi sau navete. Vizit~leaTbinelor la florile d e napi aduc o c r q -
t ~ r eirnportantfi a randarn~ntului.
Floareu-socrrcltri. Albinele sint excelenti agenti dc poIenizat-e ai
florii-soar~lui. Un deficit de insecte polenizatoare se traduce la aceast4
plan%, prin productia de coji fBr5 miez. F l o r i l ~de floarca-soarelui sint
atr5g5toase si pent!-u bondari.
Rob. Culturile de bob sint vizitate de c5tre albint destul de nere-
gulat. Atunei cind cle -;izitcazS florllc: in mod normal, adir5 fArA s5
utilizeze perforsrile f5cutc d e cgtre bondari si f81-5 s5 se rnultumcasc5
cu procluc+ia ncctariilor extraflorale, ele asigur5 polenizarcn rn5rind
randarnen tul d e b ~ a b e . ,
Soia. Soia este considerats ca autofcrtil2. Dcqi este uneori vizitat:
de cAtrc albine, ne lipsesc date precise cu privirc la roluI albinelor si a1
altor insecte in producerea sernintelor.
C e s e a l ~ .Cerealele autogame (griu, o n , ov8z) sint cleistogame.
Cerealele cu fecundare Fncrucjsatd [pommb, secari) sint polenizate de
c5tre vint 71 nu au nevoic de vizitcle inscctelor pentru a fructifica nor-
mal. Trebuie totuyi sg acordgrn un 3oe aparte penbu hrisd, cereali
secundari care nu este o grarninee si care este foarte vizitat5 dc cstre
albine. Ncvoile ci de polenizatori sint mari de x7reme cc se conidcra
neccsare patru sau cinci colonii de albine la hectar, cel putin.
ViW dc vie. Poate sS par2 ciudat c2 plasim vita dc vie printre
plankle susceptibile a bencf icia d e polenizarea f5cut8 de citre insecte.
Flonle sale nu sint vizitate de critre aIbine decEt in condiqi destril de
deosebite. Plantarea butasului, condifjile d e clirni, joac5 dcsigur un rol
prepnderent. Lucr5rile str5ine cu privire la Enfluen@ insectelor pole-
nimtoare asupra productici de struguri as trehui sB stimultzc noi curce-
tiiri.
Cultmi industriale. Cjnd este vorba despre catofi, despre sfecli,
clrspre in, despre cinepi, despre tutun sau hamci, nu se pune, problerna
p o l ~ n i z i r i isau nu p r i v e ~ t ealbinele. Donr pentru in, gssirn in litcratur-2 i
i n d i c a ~ aunei crecteri a r a n d a m ~ n t u l u i d e seminb sub influenta ~ i z i -
tclor albinelor.
Seminte de slirnin#. Cultivatorii d e semincesi sint intotdc~.una
foarte atenti la problemele polenixririi. Ei trebuie, Intr-adeviir, s5 se
strsduiasd sB obV1-18 cele mai bune randamente posbile $i, in plus, s5
evite cu grijg hibrid5riIe nedorite. In d t e cazuri, dimpotriv5, ei trebuie
s5-qi organizete culturile in arja feI fncit s 5 obgn5 combinaljile hibride
dorite.
 BIOWGIA FLORALA 91 POLENIZAREA CWLTURILOR (Dug5 J,-N, Tasei, 1976)

Atractivilatca IIoritor Polenlzarc, ,,.,,,.

C'.t cgtre :
t t E ma1 n l r s

( Autoa3le-
t?=nie
sgDnian5
1 nlogam,c
in eilnp d&,!:fcFl Bondad I SDlltail

Linte F F - ? ? ?
Fasole F F - 7 ? ?
(L-lOn;o)
Maz5re F F ? ? F ?
Borceag (v. sativa) F F ? F F antophoride
ondrenc
Soia F F -laF OlaF ? ?
(0-55"0)
Bob $i I n
OlaE F 133°:D) F F antophoridc 3.4- - -la+
(dupiT
origice)
Lucer-5 F - Jn F - la F an tophoride - 4- " - 4-
hallctide
littide
ich~llde
Trif oi aIb
Tsifoi ragu
0 loo:o F lucerni +f f -!-
(21-11diploid
Trif oi ro:$U
0 lon,; r' lu ' ++-I- + -
(4n) teka plaid o I
1
0% -
IU o 4- i-
-,
..
ROZACEE
hun de Ente F - F halictidae
nndrenidae
1 (+- -k i)

megachilldae
Viein
Piersic
F
F -laF
(dup5
varietZ$f)
F
P
F
F
rnegachilidae
mcgachiiidae
If4- )'
++-k /
136 ALAINELE 81 PMNTFLE

P e n t m producerea de serninte de rnwcov trebuie s5 se realizeze

dmuJtan densitatea suficient3 de albine sau alte insecte polenizatoare
sf evitarea hibridgrii cu morcovii sglbatici, buruiang foarte r8spindiEi.
Aceeasi problerna se reggseste cu aspecte pufln diferite, Pr? producerea
de seminte de vars5, de ceap3, de praz, cicoare, de lAptucA, de anghi-
nare qi de ioarte nurneroase plante ornamentale. Producerea En adspost,
cu utiIizasea roilor de aIbine, rzmine cea rnai bun5 garantie a puritAVi
sernintelor, dar ea nu poate f i aplicati intotdeavna cu usurint5.
CultUfi tropicale. Ar f i nedrept s5 trecem sub tscere rolul jucat de
&re albine in polenizarea numeroaselor piante tropicale cultivate.
SA citAm bumbacul, ci tricele, cafeaua, avocado etc.
 Se uiU uueori cA apicultura este Pnainte de t e a k o ramrii a agri-
culturii. C5ci albinele se cresc pentru produselc lor de intcres economic.
Apicultorul este un mscAtor, un ,,baci d e albine", dup& o expresie con-
sacrat&. $i el este sclav al stupilor s8i tot astiel, cum este baciul pentru
oile sale, chiar dac5 nu este nevait sA se EngrijeascH dlnic, ca acesta, de
hrana lor. Multe deziluzii se datoresc ignorsrii acestor realit5ti. Apicd-
tura nu este nici o modalitate de a face avere, nici o stare idilid, sursEi
de bucurii fAr5 cornpensa$ie. Este o meserie du~-3,care cere multe caIi-
t & ~ fizice ~i morale.
Lumea apicolZi este f o a r k eterogeng. Pr de
proprietari de stupi care tsgiesc in FranN el I tu-
ror categoriilor sociale. Cei care posed: ~i explaawaza mar putin de
douilzeci-treizeci de stupi - $i ssfnt foarte nurnera~i. ~tcapt-5, 'In
general, de la apiculturg decit o distmctie pl5cutg s 1c2 comple-
tare a veniturilor lor, in anii mai buni. Pentru ei, a~ nu consti-
tuie o meserie, chiar dacg cuno~tintclelor teuretice qi pracl;lce ii fac ex-
ceIen~practicieni. Dar pentru aceia care vor sZ traiasca de pe urma ei,
sau ccl putin sA-qi creeze o parte irnportana din mijloacele de existen@,
apicultura este realmente o proyesie apricola cu h a t e obligaFile qi nea-
junsurile pe care Ie cornpox-tG acea
Amator, semi-profesionis it sau I list, cum devii apirultor ?

matorul

ercetind motivatiile apicultorilor, totdeauna se glise~tela o r y

un element pasional. Via@ albinelor exercitii asupra celui c a-e~ le ob:;er-
vii o adevArat5 fascinav~,a dorint5 de a intelege $i de a actirma. P r inu1~
contact este o lectur;, dar de cele mai rnulte ori este sfatul clnui apir:ul-
.. . . ..
mr, al carui entuziasm se comunicg celor care-1 asculE ?i-l privesc mun-
cind, cu un sentiment de profund5 admiratie. Urmeazi dorinta de a avea
un stup, pe urmd rnai multi, pe urm5 o stupin8. Doring ce se va realiza
sau nu, fn functfe de Emprejurhri. Se mnasc apicultori ,,intamers" care
5th totul despre albine, dar in viata Jor na au fost fn s m e s5 aib5 un
stup. Al$ii invat5 singuri ~i ajung s5 inventeze un nou stup. Cgci pasiu-
nea pentru apiculturi nu apare f5r.5 un oarecare gust pentru cercelare si
inovatie.
Pentru a deveni apicuItor este neroie de unelc rnijloace rnaterialc.
Trcbuie sS fii proprietarul san Iocatarul unui mic tcren corespund~toc
conditijIor legale pentnl a lnstala stupi. Este nevoie, de asemenea, de un
spntiu pentru lumu ~i pcntru rnagzic. Trcbuie s i dispui de oarecare li-
brrtatc, ceci al binele reclam5 ingrijire asidua si intcrventii la momentul
oportun. De awes sint mai mul$i apieultori amatori in rindul liber-pro-
fesionistilor, a1 profesoriior si al mcseriaqiior decit in rindul rnuncitorl-
lor sau al functionar.ilor, lirnitati d c orarul. riguros d e rnmc;. Crearea
uaci mici stupine familialc cst:: deci, la 0 prim5 analiz8, satisfacerea
unei pasiuni inzscute, inlesnit5 d r conditii rnaterialc favorabile. Via@
cotidiang, cu tracas5rile sale, t e face s5 cauti a modalitate de evadare
si izolare, A-ti reg5sE mica stupin;, a repara intr-un rnic atelier, a citi
In timpul iernii rcvistc d e apicultur-5 si lucrdri dc specialitate, a nota zi
d e z i grcutatea unui stup, a incerca noi metode, toate acestea far parte
dintr-un amatnrisrn traditional si care se manifest5 in acela~ifel ori-
care ar f i obiectul pasiunii. Mai trelbuie adgugate la aceasta satisfactia
recoltci de micre, b ~ c u r i afamiliei si a prielenilar gi rnultumirea la vin-
zarea surplusului, cem ce-i permite apicultorului s5 acopere in parte
c heltuielile fscute. hTutoate pasiunile dc amatori au acest avantaj.

Amatorismul are limitele sale. 0 v a t 6 de stupin; suportii greu mai

muIt de trcizeci d e colonii, patruzeci rnaxirnum in zonele foarte favora-
bile. DincoIo d e aceastg cifrci sc constat: o s d d e r e a randamentului ; co-
loniile se stfnjencsc, manipulclrea devine dificil2 pi lucml mai greu. Tim-
pul neccsar ingrijjrii slupilrlr poate +iel s5 devlna un factor limitant. Spa-
fiul pentru depozitarca utilajelor necesare pentru extractia $ ambalarea
mierii, dcrnersurile pentru a vinde rnierea in cele rnai bune conditii, toa-
t e acestea incep sfi punrI prclble~meserioase din rnomentul cind sc ajun-
ge la treizeci de stupi. Intr-un an bun trebuie rSndute 000-800 kg de
miere ; care trebuie s5 f i fost extras2 $i conditionat8 - ceea ce este o
joac: dacg dispui dc unelte dc profcsionist ~i de spatiu adecvat dar, cu
rnijloacclc rudimentare ale stupinei familiale totul clevine mmcS grca.
Trecerea la stadiul de semi-profesionism cere deja un studiu de
r-eniabilitate. De fapt, rentabilitatea apiculturii trece prin paliere succe-
sive, Ea este maxima pentru o stuphg situat5 aproape de casfi, cu o
mEn3 de lucru exclusiv farnilialg ~i cu vinzarea produselor catre o clien-
te1.5 locaI5. Pn areste condifii ideale, cheltuiellie dc exploatare sint mi-
nime ; totul poate f i amortizat in citiva mi de produQic.
Odat3 ce vatra devine insuficient; se atingc un prim palier. Un
a1 doilea amplasarnent implici cheltuieii de transport; este necesar un
vehicul eclzipat pentru apicul.tur5. Invcntarul de exploatare SF: compli-
cB, c5ci el trebuie s 5 fie rnai eficace ; timpul petrecut la stupin5 trebuie
s5 1'5n1Sn5 in ljrnite acceptabiIe, caci semi-profesionistul Iqi imparte ac-
tivititile, timpul Iui este preQos.
APIC7JLTTRA $1 APICULTORII 239 I

Este p-cu s5 f i x h palierele de rcntabilitate in mod unifornl,

pentru toate regiunilc si pcntru toate situatiilc personale. Obljgat s.5
:'a& pastoral d e condi.fjile locale, semi-profesionistul trebuie s;i tin5 ins2
eont de ele, pcntr'u a calcula dirnensiunea optirn5 a ~epteluluipe care
s5-1 intretinsi. Acest ideal ar putea dcpinde, d e esemplu, de capacitAti1e
sale dr. transport sau de tirnpul pe rare-1 pootc consacra apiculturii. 'in
tot cazul, se poate considera cri trecerca arnatorul~~i In semi-profcsionisrn
necesitii o schirnbarc a scArji $i cZ o bun& rentabilitate nu se poate ob-
tinc decit cu un ~ c p t e lsuficient ~i un echiparncnt rare s5 permit5 econo-
rnisirca orclor de luctu. Cifra optima va putca sri se situeze in j u r ~ al Q
sut5 de stupi, day cu o buns organizare a rnuncii s-ar putea ajunge la
dou5 sau trei sute, fG1-s ra 11 u r n r r u l It. lucru s: dcv in5 cxct:sPbr.
De f apt, semi-profesionistul nu pont : o bun?i rcntabilitate dI ~ c i t
adoptind acelcasi rnctode ca si prof esic

Stadiul de profcsionisrn este atins En momentul cind rnunca dcpu-

s5 intr*-rrn a n Fnsurneazj inlre d o t ~ rnii
l qi d m 5 rnii patru sute de ore.
Repartltia. pe lunile anului fiind inegalg, trcbuic aclmis cZ apicultorul
profesionist are ncvoic rlc min5 de lucm ocaxionalR.
Exploabrca profesionista care sB asigure unei f amili i cstc
la tar5 mijloacele de trai normale, nu poate sS fic m: ~imic5 I su tr
d e stupi. Dar ~i in acest raz este foarte dificil a fixa nor bile
pcntru tnti si pcste tot. Studiile economice care au putut t i reahzatr
p@ un anurnit nurnrir de exploatiri au nr8lat c5 factorul personal a r p o
mare importan*. Conditiile nu sint deloc acelea$, rnai aIrs cd fiecarc
arc conceptin sa fn privjnta romercializiirii produselor sale. IJroducgto-
rul nu va obtine rentabilitatea stupinei sale dedt prin cre~tcreaseptelu-
lui gi prin rationalixarea rnuncii, Cel carhe prcfrr; sZ-?i indrepte cfor-
mrile r5trc comcrcializarc, va trebui sA-si diversifice produscle 5i s5 le
valorifice printr-o prezentare mal atractivi
Astfel trecerea de la amatorism la ser; IS~O-
nism nu e s t r un Iucru simplu : trcbuie s5 de ient.
Avem putine exrrnple de explont2ri apicole irnportantc, care au fost
create direct, porhnind dc! la un capil;a1 invesi t i l in curnpsrarca de stupi.
Dezv-oltarea unci exploatGri nu poate f i dec:5t progresivg, pentru cB qi
-.. --
formarea profesionalii a apicultorului rlu st. face decEt progresiv. Tngri-
jirea a citeva sute de stupi nu este u~oai-5,cste plin5 de sesponsabili-
t54i. fn vrernea noastr8 nu sc poate vorbi despre irnprovizarea apiculto-
rului profesionist. Desjgur, rneseria de apicultor a dwenit din CE in ce
mai transparentfi ; pretinsele ,,secreteu devnute de vechii apicultori nu
rnai sint secrete, de m u l a vreme. In schimb, necesitgtile vietii rnoder-
ne fac ca apicultorul profesionist s5 fie un om instrmit,. care $tie sG se
rnform s5 ana:lizeze irlforrnatia care i-a fost El ?tie, de
asemel calculezt2, 5i cur:loa~teatit legile: cit $i 5 tile siste mu-
lui bar esta este! adevgriatul agricultor.
moatarea fn Tntregirn~a unui stup pentm a-1 verifica vi pei;tru a inter-
veni En vista lui privatz dar5 st. poatc spune astfel.
Concepva stupului cu rame mobile se oplmc categaric celei a stud
pdui cy faguri f i c ~ i .De-o partc este liberbtea dbinelor, de cealalt5,
aservispa lor fat2 de apicultor. DP accea este greu de Inteles c5 anurniti
apicultori folosesc inci stupii cu rame mobile ca I stupi fie$.
Asernenea atitudine este ilagic5 qi inutil costisitoare.
Stupul cu rame mobile trebuie s5 fie u ~ o de r a t de apicul-
tor, s5-i aduc3 un maximum de s c l ~ i e i isi cu care alur:ielp s2 se acorno-
deze. Bineinteles, ca cl trebu.ie s5 COI binelor nu, nu va fi
un stup bun.
Tema stupult~icu rame mobile 3 infinit, ii. Schirnbati
-- -:- .. - - -.- .
nmiiml ramelor, forma 5;i dlrnens~unilt.
! -A

l u r ~i veti QUJlIle un nurnar ab-

solut astronomic de cornbinatii posibilc. Putern s3 ne intmbiirn dac5
acead5 abunclenM corespund~nnei nccesit5Q sau dac2 nu cqtc eventual
posibil s5 ne punem de acord cu privire la niste rnodeltk ronvcnabile
tuturor,
Se p a t e parafraza un proverb celebru spunind cg nu exist8 stup
prost, ci nurnai apicultori nepriceputi ; nu mte mi pugn adev&rat c5,
In functie dc rcgiunile climatice, un anumit tip de ram5 sau d c stup
prdntri a v a n t a j ~sau inco-~cnientepentru albine $i pentru apicultor. Ar-
f i bine sB ne lirnitzm la un numar mic de modele de rame, standardizate
la mai putin de 1 mm, astfel inclt sfi permitA fabricarea in surii foarte
mark precrrrn ~i schirnburile, dar sfi p8strSrn o anurnit3 rnarj5 d e rnane-
vrare Tin ceea ce privcqte nurnarul ramelor din stup.
Denltf~l,industrializarea fabricgrii stupilor d u c ~prpgrcsiv la uni-
formizare, CataloageJe marilor f abricanti d e material apicol nu rnai
rnmQoneaz5 decEt trei sari patru modele, foarte simplificate. Practic,
s-a lnteles cj, multe din ,,irnbun5atirile" aduse stupilor. d r &re spirite
muentive nu au fost ronfirmate de practic:. Conceptiile in materie d~
smpi cu r m e cvalueazA rnai degraba cgtre simplificare si elirninare n
~ o ceea
t ce cost; prea rnult, f i r 3 a aduce avantaje substantiale. fn ceca
ce privegte albinele, se paate afirrna c5 ele se adapteazri foarte bine la
rnaterialut standard ~i c3 nu-I deosebesc de cel studiat spcdn! pentru
,,confortul" lor.
In acest spirit vom nborda descrieren sumar5 a unuj model dta
stup, cel mai rsspindit, nernentionindu-le pe celclalte dcclt pentm x
arAta tele pe rport r u mai
obisnz

Stupul Dadant poart3 nurnelc inventatorului sgu, u n n de

origine fracccz5 (1 fi 17-1 902). Acest stup Ibloseste o ram5 ale carcr cllmen-
siuni interioar~sint 2 7 x 4 2 cm. Exist2 stupi Dadant cu zwt: san dorr5spr~-
zecr? rame, cn ~i stupi d e trei si cinci rame. Pentru nevoijp a p i c ~ l l t ~ ~ r i i
pastorale s-a sirnplificat stupul Dadant in arja fel, Sndt toate elerncntelc
sfi pose fi usor Tncgrcate intr-un vchicul f5r6 a pierde spatiu. Aroperigu-
rile ,,stil cabang", totdeauna p r e z ~ n t ela apicultorii arnatori r a r c nu far
 transhuman@, au disptirut din toate exploatgrile care deplaseaz: frec-
rrent stupii, c5ci la transport cle nu prezinti dccit iocol~venientc.
Stupul Dadant, tip ,,pastoralu se compune d: itoare'te elc-
rnente suprapuse :
- o planset5 care constituie fundul stupului s l cuprmde un urdi-
nis ; fntordnd planseta se reduce inftltimea urdinisului, cepa ce este
util in perioada d e iarns ; planseta poate avea o m i c i deschidere acope-
ritg cu plasZi de sim5 de 15X 15 cm, care
ssigu1.8 aerisirea stupului in timpul trans-

------
=-=,-\==
F-
- -
.
--<-+-
----
- -- --
--
-.
A ,
3

-F-----
--
-- -
C
lor tului

amc la
- dc stup putind
! dc 37 mrn c c ~
ru ; aocasta spatiere este cca care permite
ZCCP

cen-
L-- - -- lbinelor s 5 construiasci ffir-5 s$ far2 faguri
~araziti; ea trebuie neapsrat respcctaG cu
trickte in zona undc se g5seste ~ u i e t u ;l
,L i in magazine ;
I ~ Crare sint
IC,!; ~ m u lS ~ Umai rr
-?. gle dc micre So cle apicilltor
L L d mdri stupuI pc: L I I I I ~ U I XWIILLIUI ;
1
~ Y J ~ w
-A*--.

in magazincle de stup DacIant pe zecc ramr:

nu se pun in gcnesai dccit opt-no118 ramc ;
accastg spatiere, rnai mare decit in corpul
e baz5 permite constructii mai adinci care.
~ t r - ooarecare rnAsur5. irnuiedic; ponta
stupua Dadant ~ i t c i i ponta
, nedoriti I; aces( lor: ; dealtfel,
sale cam^ *.3gurii d e magazin foarte grogi sink mai
u $or de descAp5ci
- rdisor, ztnsambli1 de scinduri i ate prirI Pncndrarca
i ntr-o ,
.
l i d ; po digorul
.- Pnchide stupul I
o gaura in partea central$ prln care se stabileste contactur cu un h12nitor
i staperic3arB ; cl arc
. -
cu sirop de zahgr ;
- un capac, de formi plat$ car^ acuprrZ stupul cuprinzindra-l pc
in5lQme pe citiva centimetri : el este acoperit cu tab15 palvanixat5 sau d e
aluminiu.
RameIe au umeri cgrora sint suspendate jin interi owl
corpului de stup. Ele fiecarc Iatui-2
. . . 1se o palr-t e . met;died
care poate f i netedz sau in 101-ma cle rastel. Rastelul are rostul uc a men-
tinc distanfa standard iintrc rame. S u p r t u l neted nu asigurg aceastg dis-
tan@, care rczultii ins5 din ins55i forma ranlclor (rarne Hoffman) ; dis-
tan@ standard cstc astfel obtinut.8 prin stringerea ramelor una ling5 alta.
Existi gi sistenle de sprijinise a rarnclor cu ajutorul unor cuie bitute acolfl
unde se g5sestt In mocL normal urncrarjul, suprimat.
1 sistem de suspendare a ramelor la altul Impiedic5
Tr~cereade la
interschirnbarea, to2 . . uratit de mult ca gi difcrentele d e dimensiuni. Dc
aceea, intr-o ferm5lstupinA este foarte important s5 sc stabileascg oda t5
pentru totdeauna un mod de suspcndare ~i acesta s5 nu mai fie schimbat.
Fiecare prczinti avantaje ~i dezavantajc. Diferitele solutii propuse sint
toate motivate de grija de a l5sa ramele cit mai mobile in ciuda pro1
Grii de cZtre albine. Este sert ins5 cg propolisul ajunge totcleaun;
lipeasc; fntre ele exact ramele pe care z dori perfect mobile.
In magazine, spa$erea Hoffman art .I c5 incomodeaz.5
desdp5circa.

lfi stupi

Stupul Langstroth, dupT ttatoruluII sau, mu3

Lorenzo Lorraine Langstroth ~nsidera t ca p51 .pli-
culturii amcricane, este t o t u I. R a mt sa de iuni

Slupul Dadant. Stupul V o ~ r n o t .Sic pul Lar!g

20 X 43 cm, este j o a s j , El nu are magazine, cr numal clemente standard

care sint fie cuib de puiet, fie rnagazin. Pn rest stupul Langstroth nu se
deosebcste csen$ial d e stupul Dadant. Cei doi stupi sint practic verticall
In variant3 dtt zcce ramc, lungirnea ramelor fiind aproape aeeca~i.
~tractiastupului Langstroth co:nsG in uniforrnitatea ramelor care
Ipermit numeroasc manevrgri, irnposib ile intr-,un stup cu rnagazin.
S~tupulVoirnot, dup5 numele inv-entator\rluj, abatele Vojrnot (1844-
v nnnt
IYUU), un francez, este un stup cubic
. - C*x...-~ (tiI ram2 rn5sonrj. 911 intrrior*
33 X 33 cnz. Are zecc rame vi mag - model inalt $i model jos
(16,s $i rcspectiv 13,5 em).

Alegerea unui model de stup

Alegerea unui model de stup cste conditionat5 de felul de apicultur;

pe care dorerite fiecare s2-l practice ~i de clirnn regiunii unde urrneaz5
a fi instalat.
In aplictura de amator, fir5 transhumant;, fir5 u n intercs dcosebit
p v n h manipulgrile albinelor, se alfce un stup mare lucrat Fngrijit. Un
Dadant dc dou5sprezece rame sau un Voirnat estc foarte bun pcntru
r ~ g i u n icu i a r n j nu prea blindz sau cu p r i m h ~ a r 8tirzie. In regiunilc de
munte, acesti stupi au avmtajul. cri se pot lgsa cu rezcrvc mari de hrnn5.
Dar rama Voirnot, retine o cantitate importants d e :n parte;a dr
sus, acolo unde se forrncazii ghemul de iernare.
Pentru aplicultura pastoral& stupul Dadant de zece ral upul
Langstroth au ca avanta j e greutatea redus: qi simpara-cea m~nuirli.Ei
-1.1 1 .
sint b ~ n iin regiunile far: mwi promeme de iernare. Cer mai multz
supraveghere decit stupii rnari, c i d au rrzerve mai mici pentsu iarn8.
Corpui de stup Dadant si corpul Voirnot permit rnstrii s8-gi etaleze
normal puictul. Dirnpotriv5, in stupul Langstroth, a matca bun5 Ssi depune
ponta pe doug corpuri, avind inconvenlentul unei rupturi intrhecele doug.
In rezumat, se poate spune ci alegcrea unui stup trebuie bine g b -
diti. Alegerea trcbuie Acutb bine, cgci cumpirarea de stupi este o inves-
titie destul de mare, cu bgtaie in viitor. Este p e u s5 t e debarasezi de un
materia1 pe care doresti sB-1 inlocuie~ti,iar cumpgrarea de ocazie nu este
prea interesanti i n apIiculturi. Interesul este deci sB vedem in pers-
pectiv;, sB ne informsm bine ~i :s nu ljnern cant decit de ceea ce este
escntial, adic5 de conditiile 1 mediu ~i de tipul de apiculturB pe
care dorim s&o practicgrn.

In teren useat, pe so).gol, se pot pune stupil pc t f5rG

inconvenient^ drivg, acolo unde itirba cresk 1eped4 &t se
vor utiliza suporp, care pot fi de lemn sau meblici. In apicul~urapasto-
rala se foIosesc suporti de stup metalici care se fmbin8 unut in altul si
nu ocup2 prea mult loc in vehicuI.
CInd sint destul de fnalti suportii prezinta rnarele avantaj c i per-
mit apicultorului sg lucreze fgrg s 2 se aplece. Pozit.ia apicuItarului aple-
cat pe stupul pe care il controleaz3, foaste obositowe, stii la originea
durerjlor de rinicbi, o adevArat5 boa& profesionals.
AceastA remarc5 o i m p l i d pe urmiitoarea : in rcglukllAt: ULIUC suf2
vinturi violente (mai ales rnistralul), stupii pe suport PnaIt sfnt u?nr rAs-
turnati ; capacele plate sEnt smulse daca nu se pune pe ele o piatrli grea.
Pentru a imbina avantajele suportului de inalfime convenabilg pentru
apicul nconvenientele lui pentru alhine, se p oate adc olutie
inten : un suport de 15-20 cm in5lQrne.

HAnitoruI este un accesoriu 1?ractic indispensabil a1 stupului cu

came. Trebuie s3 fie -de.. cap:
-
~dtate mare, e h-q si albinele d aibg u$or
acces la el. Hr%nitorul din Ielllll ".,nry a t a lFui ml ae rt Jr.
-m
, care paate fnlocui podi-
uc 5 1
sorul, este din ce in ce m ~ folosit
i pentru admInistr5rile masive de simp
de zahar. Exists, de asemenea, hr5nitoar.e de fomG joasi, metalice sau
din material plastic, care se pun fntr-un rnagazin gol.

Gratia separatoare
Gratia separatoare este un dispozitiv care se plascnzs intre corpul
stupului ~i magazin sau intre doug corpuri d e stup p ~ n t r ua interzic.4 tre-
wrea rnitcii, dar nu 9 a lucr3toarelor. Gratiile s~paratoarctrebuie s5
r5spundA la d o u i cerinte esentiaIe : s5 fie perfect regulat~,conditie pen-
m a fi eficace ; s5 fie netcde pentru a nu rgni 1ucrAtoarele Ia traversare.
Maf mult, trebuie 3$;I fie rt ,5ci sint supuse la eforturi destul dc
violente atunci cind apicult ibuie sA le scoa tB din jmbr2cAmintea
lw de propolis.

Printre mmre accesorrl cu care stupul p a t e ri inzestrat sernnalnrn

redu de urdini? care Pmpiedid pgtrunderea varecilor in stup.

Lklnd Ia o park stupii din material plastic, care nu au in(:5 ve-

chime, toti stupii sint constmiti din lemn. Se prefers bradul, pin1ul din
L a n d s $i in general, lemnul d e esenta moale dar care pcrmite prclu-
cr5-i de precizie. Se utiIizeaz5 numai lemn fgs5 noduri 5i fir5 rgginii.
Pentru rame se alege citeodatg plapul, dar nurnai din r n o t h ~econo-
mice. Esentelc tari nu intr5 in discutie pentru c3 sink fragile ~i se de-
formead.
Expusi in permanen@ intemperiilor, stupii nu trebuie sB fie l5sati
afar2 f5rZ protectie bung. Se p a t e folosi vopseaua, carbonilul sau ceru-
rile microcristaline. Trebuie alese vopsele de foark bun3 c a l i h t c ~ i ,
rnai ales, vopsele cu pigment de alurniniu, care rezista bine afar& Vop-
seleJe glicero-ftalice dau cele rnai bune rezultate, ~ i de
, asemeni, im-
pregnarea la cald cu ceruri microcristaline. Carbonilul protcjeazg lem-
nu1 contra nu constituie u n rnijlol evenire a de-
l ' o mdriIor F na altelmantel0r de us si umi ditate.

Cind cumpgr=ir el este adeseori livrat cu rame din

elernente deta~abiIesdu cu r d r r l t . goale in care trebuie rnontati fagurii
artificidi. Asamblarea ramelor din piese dcta~ahilenu pune probleme ;
se folosesc cuie. Montarea fagurilor este, din contrii, o operatie delicaG
care cere multg grijfi. De IeIul cum se pune iagurele va depinde rc-
gularitatea construaiei de d t r e albine si soIiditatca ramem .i
Principiile sint simple. Pentru a da ramei suficlenta rig!~ditate
zrebuie int8ritA cu sTrrn3 d e fier cositorit8, de 0,5 mrn d ta m e m . Foaia
de fagure se prinde bine de armiitufi prin fnc2lzire punctata. Ceara
. .-
se topeste t i m pd e clteva secunde ; se solidificg din nou, irnbrgrlnd
sirma. IncZilzirea este ohtinut5 foarte sirnplu, fgcind sd treac; prin
sirms un curent electric d e voltaj redus. Altgdat5, se folosea, la cald,
un pinten cu rozet2 cu care se urmirea traseul sirrnei.
Munca de fixare a fagurelui fiind atit de plictisltoare, cit gi de-
lieat: s-au imaginat o mulpme de solufii pentru a o sirnpljfica $i
pentru a imbun5t3ti tinuta fa-
gurilar artificiall;. S-au studiat,
de asemeni, +r cclc rnai hune
mrloclc pen tru insirmarc:i ra-
mei. 0 d i s p u n ~ r eIn V-uri suc-
rrsive eonqtituie o 5oluQe u-
soars, s l ~ nti
r gvrfcctri, cXci du-
ce lo d~fnrnm3ri ale fagurelu~.
Ex ist5 ~i fagurl artificiali
armati, la care ntl ma1 eqte nc-
veic d c munca dc intinclcre a
"
fir~ <inn&prccurn si ra-
R, .n;!isat me terial plastrc turnat,
-- for. 1 c l o ~ 5p,irti sjmetri-
21 1,, car{. se FmbinB ; fagurele ar-
PO

20
m a t cste prins intrr cele don5
19
1~ jurn8t;lti ; munca estc astfel
I{ qirnplificatj: la extrern
16
75 SB sernnalZm si nume-
14 rnaselc Sncercir.i de inlocuire
13
integral5 a ranstruculor albi-
1?
11 nelor, cu turnati din
10 material p Inca 1 ipseste
9 rsp~ri~nla ~ r - B pentru a
0
7 lua o hotril-ire dcIlnitil7ii asupra
6 a?c.strl solutii carp este a priori
5
4 f orlrte atrAg5tclnr e.
1 l?agurcl~ w l i f i r i a l tste
2
1
cornel+r.i~lizat in foi taiatc dup5
I 2 3 4 5 6 7 B 9 10 11 11 13
14 15 16 17 IS
formatul tipurilor c:c rame
obibnuitc : Dadant, Langstroth,
C d c u l u I n v m j r ului d~ c ~ l u l epe d e c ~ r n e t i d
p5trat al urlei :oi dc fagure artific:al Voirnnt. Hineint~lrs, prndu-
alci : 18,5 >.:21:! i X 2=793,5 csiorul lnontc tiiia ceara la ce-
rerc in foi de format difwit.
Pe formntt~lramci Dadant ( 2 6 x 4 1 cm cam 1 crn rnai putin fats
de dimensiunea intcr.inilt.5 a rarnei), 1 Irg d e cear5 artificial5 ftlrnnixea-
zii zere foi. De la un proclucritor la altul, nurniiru1 celulelor. pe dm9poa-
tr varia ~201'. In medie, rstr d e apsoape opt s n t ~ .Pentm a $ti cu pre-
cizie acest numar SP m5soar: lungimea a zecc celule ; sau se pot
nurn5r-a celnl~Iepc Iungimc %ecrn pe inSltimea si pc lungimea
fagurelui. (Nu tschuie uitat le indicate tin cant de arnbele fete
ale fagurelui).
 PINA

Alegerea unei retre

Alegerea unei vetre cstc o dccizie foarte lrnporrnnta. u e pa aepm-

de viitorul. Sint vetre bune ~i vetre f 5 r i valoare. dcate, adesea
experienta este singura care permite aceast5 aprer ci rcguEi de-
finitive dupg case s5 stii dinaintc. ce ceurprize poai i a vatri nu
txistg. Valoarea unei stupine depinde de multc or1 cle aregerea judici-
oasG a r ~ t r e l o r .Trebuie sA stii ssi lc psrasesti pe ccle defavorabile al-
binelor, c5ci exist; putine sansc ca ele s i d ~ i - i n 8bune rreodati.
In alegerea unei vetrc bune trebuie tinut cont de doi fartori : flo-
ra si microclimat. Flora poate f i cunoscut5 printr-un rsarncn rapid al
terenului pe o r.az5 de 1000-1500 m. Rehurselr melif~rtlcelc mai aprn-
piate au o marc importanti caci eIe sint folosibile pe timp rnai puiin
favorabil, in timp ce ccle mai indepsrtate sint 1-izitat~doa- -- timp
foarte bun si in conditii putin economicoase pentru albinc iqi
pierd tirnpul f5cincl accst drum.
Estr bine ca in timpul prospctZrii unei regiuni pe aatt-2,
s5 nc ajutam de h5qi de teren ~ i dac5 , exist& de IGrti a .a tie i.
Ele ofe1.8 informatii foarte interesante mi stic s;i le inte ; nu
au fost facute s p c i a l pentru npicultur5, ci; ir asta nu insc; , . trc-
buie neglijate.
In privinB factorilor microdi matici. acestia aprecia[ti in
funme de clirna general2 a r e ~ i utii. r Orie ntarca, 11, pant: 1, in-
sorirea trebuie pritite CII alt ochi I;3 3Ititucline sau hlul m i r ii, in
, . ,
vest sau fn sud. Aleger~a\-a i n c r r c a totatauna sfi compcnsczc ~ s c e s r I c
climatului local : En regiunile reci si umede se vor cSuta vrtrr us cat^
s i insorite, expuse avanta jos ; rlnr7ri amenintg c5lduri excesive, rationa-
mentul va fi invers. La rnodul foarte gcncral ne vom aminti c5 si cu-
rentii dc aer sint nocivi, ca ~i exccsul dtl urniditat1P. In ca I' p n -
sibile c5Iduri mari vara, este binc ca stupij 5 5 fie astfcl i incit
s5 fie umbriti rnai mult d u ~ amiazag decit clirnineata I.

Pc ling: aceste considerente de orrlin ecologic, -,.7:fi..l b

ylr u l c u l u l ebuie
LL

FA sc gTncl~asci7~i la canditiile in care va munci el stupii instalati. Ac-

cesul cu rnayina trcbuie s i fie posibii in orice anotirnp ; supl-data stupi-
nei trebui~ sA fie stificient5 pentru a permite circulatra si pentru a
evita ingr5rnAdirea coloniilni-. cnrc Fa~:oi.izeazd rXt5cirt.a.
Pn sfirqit, trebuie, evident sE indispe~sabil,tinut cont d r legi le s i
regti~arn~ntcle in ~ i g o a r ecAci instalarea unci stupine prcsupunr anu-
. - - ...
mite obligatii. Distanta in tre stupi si d ~ ~ m upub1 l ic snu . p~o p lut5tilr
~
A

xTecine este f i r a t 5 d c c5tre prefecti. In plus, apiruiturn r l r transhu-

mant2 are reglcmentZrilc ei proprii, previzutc in norrnclc interne.
Aqezarea stupilos pe terenul a E ~ strbebuie totdeauna s5 se far5
tinind cont cle riscurile de rgtacirc. Sc rot- evita cleci alinierile rigur na-
se s i nu trebuie eliminate sistematic toate puncldc de reper util(b albl-
nelor, cum ar f i arbustii.
Este bine s5 xTerific5m dac5 exist3 in imecliata apropierc un punct
de ap;i unde albinele pot s i se adape usor. Dac5 un a s l f c l dc punct lip-
s g t , trebuie prev5zut un rezen-or cu ap3, care va f i schirnbat5 la fie-
care vizit5. Se poate utiliza u n cauciuc dc camion t5iat pe circumferin-
$8. Cele d o u i jurngt5ti constituie doug ad2pAtoare care se umplu cu
mugchi pentru a evita inecarca albinelor.

Se numeqte roi-pachet un grup de d b i n e in jur na t-

ca in cusd ~i un mic bulggre de sahsr randi, ca pr .urn.
Roiul-pachet este expediat de fapt sub regim 140 , ...
, ,,animale lqtr-o
7-7a1
*" a*,

a t i e cu patru fete d e plas5 de sirmg, cu o capacitate de 5--4 1. S()siG

la destinatie, cutia este pus5 la rece si la intuneric timp dc citeva ore,
pentm a permite albinelor s2 se calmeze. Cgtre sears se pasate- pun . . e in
m stup, lucru care se face fntr-un mod foarte simplu. Se deschlde stu-
pul mmplet, ridicfnd p o d i ~ o r ~ -ag afar5 cele trei-patru rame din
centru ; se deschide cutia pvi-
tind scuturarea albinelor. care
trekmic $5 fie perfel te $i
SUSI3endate pe cap? duce
roiurl astfel aternat upn
I-*..
l r l ~ u l ~liber
i printre 1 arrte si se
scuturR printr-o lorire brusc5.
Albinele pun stgpinire imediat
pe rame ; se repun la loc ra-
mele care au fost scoase qi se
fixeazS1 intre dou5 rame c u y a
care continea rnatca. Fa va f i
rliheratg a doua zi, in in
nu SP prefer5 ca albinelr
far2 singwe, rozEnrE dopul
candi rare rste in m s c a
.ii.
Este totdeauna bine sii
3f~re roiului cou instalat
.. ,,-un stup eitiva litri de si-
r o p d~ zahrir care, FL vor ajub
= sA-si cliideasc8 fagurele.
Se mai pot poputa stupii
.--- , . .;. f . 7 - 7 1 :-.- *--
,
- -. -.L,..
.Q.
,
_-_ cu roi pe rame. Este vorba de
:
-_ - _ . >_--
-.
7--
.
-:
' I
-. -
colonii not1 formate, cu matcii,
--
- > -
- provizii 5i puiet. Colocijltc pr
ramp au avantajul unui oare-
A ~ e z a r e acoburflor In ve care avans ; exist3 garantia r 3
matca ouZ. Un inconvenient a1
sistemului provine de la difc dintre divcrsele modele de rame :
5e rise3 cumpararea ullvl ..--
.%A*
lmll,c deyi in principiu de acela~imodel
sInt inutilizabife din cauza unor abateri fat5 de cotele standardizatc. Co-
lonia pe rame trebuie sB fie hrsnit-ii ; trebuie vizitati frecvent, pentm
a ne asigura d ea se demolt3. Primits In mai sau iunie, ea trtbuie 55
fie in m5sur5 sB ierneze f5r5 probleme.
 PopuIarea stupilor din co$ni*Ie obi~nuiteeste o pra&cA care va
dispare odat5 cu aceste roqnik care altiidati se puteau curnpiira, la
discre~e,din stupinele VrAne~ti,primsvara, dar mai ales toamna,
Existau mai muite tehnici pentru utilizarea co~nitelor. Una din-
tre eEe consta Pn a goni albinele din eIe primgvara, putin inainte de
roire. Sc obqneau astfel roiuri cu rnatcii ; se foloseau ca n i ~ t epachete
rhumatts. Pentru a goni albinele, coqnitele erau biitute uSor cu palma.
Ile pref~rintiipe vreme frurnoasg, se rssturna cosnita din care trebuiau
dungate albinele ; se imobiliza in pozitie rkisturnata $i se bHtea uqor
tu palma sau cu un bSt, ceea ce fscea albinele s5 se urce intr-o c o ~ n i -
~5 goal3 pus; chiar dcasnpra, in contact cu cognita care trcbuie golita.
Cu rnult.5 atentic si cu o Turning bung, se putea observa trecerea rniitcii.
OdaG cu rnatca t r c ~ u t 5 ,se putea pune co~nitala locul ei, iar roiul
prins se punea la loc rece gi intunecos. Datorit; puietului sbu si a ru-
leggtoarelor c'are rev:in de la cimp, co$ni@ se putea reface si incg fo-
losi. Bincintcles, aEbi.nele isi reficeau irnedlat o mate&, :avind puiet
tin&-.
Tehniciltt ut. populare descrise sint cele aplirabile ld rlrarea
unei stupine pornind d e la curnpgrar-ea din afar&. De fapt, formarea
noilor colonii se face adesea prin roirea artificialg a celor existentc
deja in stupink Nu exist5 nici un aport exterior. Vom vedea mai de-
parte tehniciIe de roire artificialg.

La fel ca automobiIisbl cal t: uruult. ;la Ilc 3~aplnpe

L v L u c a u l l u

~ i t e & , apicultorul trebuie sZ-~istiipineasc5 albinele.

S t u p u l este in permanent5 apBrare ; paxniciii irspc I-@ire
sosite ~i fac police la urdinig. Ei sint g a k s5 int~rvin5 daci dus-

Afum;itor (I). In m i u n e (2). MascL apicolii

man - sau numai presupus - se arat2 pe o raz5 de cltiva metri. Su-

pravegherea nu slAbe~tedecit atunci cind recolta de miere este fsarte
hgatj, in euforia unei recoIte abundente.
Apicultorul, nu-gi p a t e face treaba decft mind tot timpul la
respect populatia stupului pe care f l inspected. El dispune pentru
ilceasta de ;*Turn2tor. F5r5 arc5t instrt~rnent, rstp r e r t , apirultura nu ar-
fi ceca r c estc. $i cu tontt. a r ~ s t e a ,nu qtim incg prea Sinc cxm actio-
n~azrif u m u l , Afum5:nrul clasi? se coinpunr tiintr-un riIinc!ru rnetaPic a
cgrui partr. .;uper+ioar,i TormeazB un cioc si carp la baz.5 romrinir5 r.u un
suil5tor. Se introclucr in cilindl-u un combustibil convenabll (sac de
lut& verhi, carton ondulat, arr7 CIP p i n , inrb2 11scat5 etr.) si sr aprinds.
Actionind fnalelr, se trimitc acr prortsp5t In combustibil si se provoac5
o rmisic dc l'um prin deschiclcrcn su~erioar~5.Dirijind furnul nsupt.Fr
albinelor-, ncestea S P c~lmeaz.5.'ln loc rle a zhul-a q i d~ a nr:w:a apirul-
torul, clc inti-5 in stup, ccl putin pent1.u un timp. C3ci actiunea d r 3 f ~ -
mzt-F tr.ca5uir S A fir intrrtinut:'. pe tnt tirnpul vizitri le t~ntia
u i trrbuic q5 ;.sl?Ibrasc5.
a p i r u l l n r ~ ~ l nil
Cu toate cri prot~rt.inc h t 5 de nfumare cstp fflarte este
arlcsea nrrrsar s 2 te a l ~ r r icle intep5tur.i Entr-o manierri I>-.-. .-? adic5
pr~nindintrc albine si apicultor un clbstac Ire, in principiu, ele
s.5 nu il poat5 t r r c c .
Fata se pmlej~az;i r . t i njutonrl unci TntepZturilc prirnjtc
la fat5 sint celc ~ n a idczngl-enbite si cclc ma1 ciurrroase. h'u r s t e nir.1
rr r u s i n ~p m t r u un a p i r u l l o r dac5 po;qrht8 o mascri pentru lurru ; une-
ori e s t ~foartc ncrbesar5. Dar cqtc tot atit de ndevsrat c5, pe timp f'ru-
mos, sc pontc r ~ n u n t aIn cn rlarz se rnntrolrlaz,? c'o10nii foarhte purirl
agresive.
0 p?mtectic mai putin nccrsar5 In gcneraI dcrit cea a fctpi, rqte
tea a miinilor. h15nus ilr d e :!picultor sint din pie!^ rnoall2, dar cIrstul
- -
dc. groaye si incomodea7s lucr5rilc mai delicate. Nici nu sc-, r r n n C n vorbi
lrcarea unei mgtci rFari4 porti m5nusi din pieIe. Se va rvita pur-
curent5 n m5nu~ilor,in lirnitn posibiljtriti!or., si sc vor folosi
i in situatii criticc. X u se face apicultura I5rA intepsturi ; r s t ~
ma1 Dine s; acrepti intrp5tur.i in rr~ i i n idec inco-
mod ~i deci iritnt.
nup5 fat5 si I ZrliIc corpului ccle mz ituri-
a..:
lor sint gleznrlc. Par LM ut: joq a pmtalonuiul p c r. m ~ r cxrecerra albinc-
-. .

lor si ele gdsesr locul acesta fonrte rcpede clnd sint agresise.
Echipamcntul complct dr: apictlllor comport5 o ~ a p c 5 , n masc5,
o salopet5 cu fermoar si sireturi carp se string in juruI glrznelor si a1
Enrhejptuvii pumnilor ; mrinusi si inc9lt5rnin t e mor 1nntA a cXror termi-
na9e st uncste cu saloprta. Cind e s t ~cald, rl a ~ t f e ld c tinut5 este grcu
d~ suportat timp de mai rnultc ore. Se poate renunla la ea rind albi-
nele sint lini~tite,dar exist5 situatii clncl apicultorul ccl mai &lit e s l ~
obl iga

---.A
..

Dnl tl

Echlpamentul: de apicultor mai cuprindc! o daltb apical%, ins tlu-

mcnt indispenxabil l l z despr-inderea propolisului. Se poate ad8uga fn
sfir7it o perk pentru albine, clar acest instrument pune uneori albinelc
fn alert5 qi e mni bine s5 se erite folosirea ei dacj: este posibil.
 M A N I P U L A R E A ALBINELOR 151

Inspectarea unui stup

Controlul u n u i stup nu trebuie f5rut in grab5 chiar d a d este
vorba doar d~ uu examcn suprrficial. Se inccpe prin asigurarea unci
bune functiongri a afum5torului care trebuie s5 furnizezc o afumarr!
suficient de deas; $1 de rcce. Se desface capacul, pc urmri cu ajutoruI
dS$ii, se ridic2 podi~orul.totdeauna lipit cu mult propolis atunci cfnd
stupul cste putcrnic. >a! podisorului trehuie insotitiI. de cfteva
~ e t u r ide fum dntc pr m e ppntru a imprsgti:3 mas; I de aIhine
care, alertate, IP agrc:jorul.

Pentru u scoatt rnai inti. prima La

inreput de SFZI na Eon15. LOCK
' 11 astfel va
perrnite glisar~ lor evitindu-sc, la scoatcrca lor, striri rea alb!L ~ P -
lor. Nu trcbuic zicioclat5 c5 stupul d ~ s c h i spon t c l prow3ca vecb i i
la furtisag ; a1 ntative de furtiyag dle albin eIcr s trtiine a tits
agresivi tatea stupului controlat. Trebuie deci, s2 se trimits foarte regu-
h a t , citeva fumuri, care restabilesc calmul. Dacg se negli jeaz5 accastg
precautie, situatia poale deveni greu d e stspinit. Chiar perfect prntcjat
contra fnlep=iturilor, este foartc greu sZ faci 2 buni sub o grin-
ding de atacuri.
DupZ terminarea controlului se pune la l o r ram a rngrgina~i,
scoasd la inceputul operatiei. In principiu, cu exceptia cazurilos in carp
exist5 vreun rncltiv special pcntru a proccda aftfrl, toate rnrnele sc
rca~eaz8la loml lor, f5r5 a 1c Tntoarcc. Nurnai astfcl poti Ii sigur c r
i
respecti ordinea cuibului, ceea ce are o mare importants.
Apicultorul trebuie sfi p a t 2 lucra singur in stupin$, dar uneori
,,
este mai pl5cu.t s5 aib: un ajutor care s i se nmpe dc alumaror in tim-
<.

I pul controlulci rarnclor. ,

Estc cle recornandat totdeauna ea apicultorui sH fie calm, chiar

in situatii dificile. Mi~cZrilcample pentru alunga-ea unei albine s?nt
mutile. Se inval2 foarte repede cum s5 distingi comportamentul de
a1 unei albine si schirnbarile dispozitiei unei colonii. 0 ncfndemfr
citer-a albine strivite in manipularea ramelor, sPnt suficientc pentr
provoca o reactie fnarte puternid stupullli.
Experienta aratft d albinele reartioncazi prin co
agresiv la mirosuri ~i la culori. Ele reacqonenz5 mai putin ld L U ~ U ,
.db5_dccit Ia culori 9nchise ; mai putin la bumbac decit la lin5 ; mliro-
surile animalc ~i parfurnurile declanseax5 u$or rcaqii agiresive.
Circulz a mulfime de basme referitoare la apicultori ~1 .. ia rpllll
7 "
in caye ,,farmec=iMei albinele. Se spune ui . ,,cum
stipinul qi nu-1 fnteapg. Ceea ce s-a spus dl ea albin
esk suficient pentru a explica ariginea acestor wasme.
4
 PRINCIPALEL6 OPERATZUNI APICOLE E2
Thf CURSUL UNUI P N

hul apico
Exploatarea apicaI5, rnicii, rnijlocie sau mare, trebuie sd fie tra-
tats, ca orice exploatare agricols, dup& un calendar care sA tin5 cant
de principalele caracteristici (dimatice ~i floristice) ale rnedidui. Colo-
niile de albine se dezvoltg $iregresea25 in func$ie de sezoane, qi api-
cuItoruI nu poate dedt sA urm5rcasca acest ritm pentru realizarea ope-
ra#iilor indispensabile bunului mers aI muncii sale.
Pe baza mediilor de temperaturg, de plaaie, de timp insorit e t c
calculate pe trtizeci de mi, s-a constatat c5 este posibil peste tot s3 se
maseze curbe anuale care dau informatii valabile asupra dirnatului ge-
neral. De asemenea observarea regulat3 a unui nurngr de fenomere,
cum ar fi, lnflorirea m5rg3ritarului. lnfrunzirea steiantlui, mmul cin-
tec a1 cucului, furnizeazg e: repere ?rmit
s3 gtim dacii o localitate es h e , no 1 m-
port m 1ocalitAfle vecine,
Dar ~ t i mcu totii c3 mediile sint doar rnedli $ i nu existA doi
cg
ani care sg se asemene intru-totul. Erdst5 aproape totdeauna, in ceea
ce prive~tefactorii meteorologici, o distanp sensibila intre media lor
pe treizeci d e ani $i valorile constatate Sn cursul unui anurnit an ;
aceasta ne face s8 spunem citedata c5 nu exist&an normal, ci nurnai
ani exceptionali. Pcntru organizarea rnuncii sale, apicultorul trebuie
deci, pe de o parte, & cunoasc5 bine caracteristicile esentiale ale mediu-
lui in care Iqi exploateaz5 stupii qi, pe de alt3 parte, s5 fie r-apabil
s5-$i adapteze rnunca la schirnbarile rneteorologice.
In t o t cazul, trebuie s5 renunte la stabilirea unui c api-
col nagonal htr-o tarB ca Franp, care se fntinde ]pe 1.00tl ,
I lun d e
.x v
la
nord la sud gi de la est la vest si 1 'titudinea uula pentru api-
5 merge de la nivelul mlsii pi ~osibilitgtjlord e ier-

Mediile temperaturiIor lunare pentru tre3 Iocalit5ti din Franta (Documentatia EC m )

Media prscip&tatiilor cumulate pmtru trei localit3lf din Franka.
 h u e m o y m de IntcgHlaisw du G n e corm
(D'aprk l ' Asla
~ de France w )

I nare ale stupilor, fn jur de 1.400 m. Este mult mai profitabil s&-i sf&
I mim pe apicultori sg consulte h w l e climatologice care Pi interesead,
I ca $1 hArtile d e vegetatie ~i mai cu seami s i se orienteze an de an,
dup5 observatiile personale, care le vor permite sil-qi constituie pro-
priul lor calendar apicol in functie de clirnatul local, de altitudine fl
de evantaiul de fnfloriri importante.
I

DximGva*a
I
.ernarea *tA, reluarea po ntei mBtdi pan: a fi in IE-
I cu cre zilei. Odatii trec:ut ssIstitiul. de ian-13,. mlo-
-
ma se pregsteg~e sa-71 reia activitatea, chi=... suu sdpaua,
---F- L--
c h i s p fri-
.I*
gul cel rnai marc. Ponta r h i n c llrnitatg, dar atunci cind apicultorul
plate sg+i permit: d dcschidb s tupii, ternpesalura cxterioard fiind fa-
vorabilri (cel putin 10°C), el ggseyte deja p u i ~ t ,pe multe rame, in toti
stupii buni.
Prirnul m a w control are totdcauna multci importants. Atit cit
este frig, cstc de preferat ca albinelc s5 nu fie dcranjate, dar nu este
irnposjb~lu n txarni.n rupid ; dcaItrc.1, cl estc nrccsar uneori daca iclrnarea
pune problem?. 13ar primul m a r r cofitrol v: i permit ,c un bilant in urma
unui e x a n c n detaliat nl stupilcr. -Ict>st c:.;amen ur~rncircr,tr r;ln tiatfait
de aIbin5 at2ult5, intincli\t.e:-1 cuibulul de pt ~ i e t ,prc~viziiIe(mierg si po-
Ien), starca rnaterialului ~ i ,in - ;taren sz

sin;? adu

In timp duIt2 scade. Mortalitatea naturaIi

nu este comr lcleul lucr5toarelor care subzisti
trcbuic s5 ocupr ma1 mlllfn ,
1IIC11L.L .,ar trebuie stiut c5 difesitele rase de
cA,lrr

albine si difcritcle p opulatii locale pot prez~ntarornportamente foarte

variatc. Albina carni ca, de excrnplu, poate lerna cu populatii adulte
I

foarte slabe, cr.ea re .nu . Q .in1piec1ir.G sB sc dczvoltc exploziv in mornen-

tul in care conditiile devin tavorabilc.

:a c d b ului de puiet

I3ste obligatorie prczenta pe mai multc a puictului in toate

stadiile. Aces1: puiet trebuie $2 fie compact ?ste lacunar, el tre-
,.- -
buie exammat: cu grlja. roate protleni de Ia o matc.5 de proastg cali-
tatc, sau constitui~un indici~ zsangvinitate excesiv8. Mai poate fi
vorba de o boala a puietului acest caz ar trebui sA se g55casd
larve nloarte pe fundul ccIuIel
Absenta total5 a puietulm estc aproape intotdeauna rrzultat a1
pierderii matcii in cursul icrnii ~i chiar dac2 stupul arp o rnatcci, dar
care nu ou5, exist5 riscul ca in cursul a n d u i colonia s5 fie neproduc,-
tivh. Este preferabili dcsfiintarea ei prin unificarea cu o uolonie
norma

Starea proviziilo,r stupu"lui sc examine rea mai mare grijfi.

Sfir~ituliernarii estle o per:ioad5 de mare rn si acesta sc face
aproape exrlusiv din rezervele de mierc. Ue obicci sc paatc evalua
starea rezervelor cTnt3rind stupul. Fixamenul rnmelor permite estima-
rea mai corect8 a rczervclor de hran:. Rezervele consistel-lte de polcn
~mnstituiea garantie pentru dezvoiltarea colonici ; dar trebuie ca acest
polen s5 fie in stare d e conservarr! excelenti. Rezervele de polen situa-
te prea departe de ghernuI iernind sfirsesc prin a se acoperi cu rnucc-
gai ~i nu rnai sfnt bunc pentru consurn ; este preferabiI s5 le elimi-
n8m rapid.
 Dac5 proviziile sint insuficiente, este n~ces;tr5 hr-gnirca. Atita
timp cit ternperatura exterjoar5 rgmine scZzut5, administrarea hranei
licbhiclen u este buns. Se pun pl5ci de candi la care albinelc sfi aib5 av-
ces direct, fGi-;i a f i nevoie s5 se deplaseze in interiorul stupului. Sc
stie, de fapt, c5 proviziile prea depzstatc de ghemul de albine nu sint
utilizatc decit dacfi ternperatura esterioara pernitc accstuin s i se rlis-
lore.
Estc in orice caz prefcrabil, ca toarnna coloniile d e albine 5 5 fir
aprovisonate. Hrgnirile ttirzii le pot salva, dar se $tic c i o bun6 dez-
voltare primiivara nu sc poatc obtinc decit cu rczervr abundcnte. Tre-
buic, pc de altri parte, s 2 ytim cZ rezervele cxccsive pot irnpiccfica dez-
vo1tar.t.a coloniei blocIr~d ponta

I--?

Se profita auesca de primul con~i-ulperltr u lace o curlitertic gr-

neralfi. Se ridic5 capacul stupului si se r8zuieste pentru inclcp2rla1ca
de~eurilordiverse care s-au strins in timpul icrnii. Dc asemenea, st.
profit8 de control pentru a Snlacui rarnele deteriorate ; bineintelcs, se
evjt5, in ace&& perinad2 ,,spargercaU cu o ram5 goal2 sau cu un fa-
gure artificial, a cuibului de puiet in curs de formare. fnlocuirilc trebuie
sri se fac5 prin rnarginile libcre.

Xlultj. atentie la orice mortalitate a albinclor corc nu estc calmat5

de foamete. Noscmoza si acarioza sint bolilv carne se manifr.st5 c u n x i
rnult; intensitate la sfirgitul ieraii. In caz de indoialri, vom lua esanti-
oane d e albine rnoartc pentru tin exarnen de laborator. MostalitZ<ilc
d e iarn5 constihie un fenomen normal, dar care tcwretic nu trebuio s5
depzgeascz 5-10qifl din eiectiv. 1nforneta1,ca si abscnfa matcii si'nt prin-
cipalele cauze ale rnortall tZtii. Populaf i i l ~stupilor o171ani pot f i recupc-
ratc prin unifickri. Motoda cca mai simp12 si cea rnai sigur5 rnnsti Fn
usezarea stupului orfan deasupra unuia normal, cele doud colonii fiind
separate una de alta printr-o foaie de ziar fn carp se fac citeva perfo-
ratii mici. Cele dou5 populatii iau citeva zile acclru.;i miros si se r~gru-
peazg. fn mornentul in care unificarea este cfectiv5 sc p o a t ~lua stupul
go1 gi recupera echipamcntul.

Primul control d e fond avind lo ii dcvrcrne in sc OR, apj.cul-

toru1 va urm5ri fn continuare evaluti
-
~isi a infloririlor, in f .imp
ce reilecteaz5 la culmurile principale asteptate. Acestea pot, r*.l roartc
timpurii sau din contr5, reIativ intirziate. Pentru un cules timpuriu cn
rapito (aprilie-mai, in cele rnai multc regiuni), trebuie stupi puternici la
~rnorneintuloportun. ColoniiIe care abia se vor dezrolta pe searna culesu-
Lui vor face miere ptltin5. Numai mIoniile bine pregstite vor fi 4n m5-
sur5 sA umple rnagazinele in timpul scurtei perioade dc inflorire. D h -
potriv8, fn a b s ~ n t aunui rules timpuriu este inutil s5 fortezi coloniile sb
crease8 prematur.

I :a colon cules u se face prin hr5-

niri st re. Se
. . - .rop slat de zah:5r la I I de
apSt), uac regulat in cantltati rnici. Acest sir,, , ,,,r8nire ~ i i l r u i r a Aun
cules gi farrorizeaza ponta mdtcii. Dar pentru a-i permite extinderea
pontei trebuie ca rnatca s5 a i b i intotdeauna spaiiul necesar. I se fur-
nizeazg rarnele elzdite de care are nevoie, dar atita timp cit conditi-
ile nu sint destul de favorabile, nu se intf brcalcaz8 foi dc fagure arti-
ficial. Aceast5 operaGe trebuie s5 fbe rczemrat5 pentru ptrioadele mai
tirzii cind colonia accept5 lesne s i c8onstruia sea, reea ce presupune c5
este deia foarte nuternicg.

In timp dc citeva sZptbmfni, in stup, se produc transformibi prc-

funde qi apicultorul urm5reste citeodatj cu greu ritrnul de dezvoltare
a1 coloniei. Nuclcul de albine bztrine care ies din iarma face loc mei
popuIatii tinere ?i dinamice care ocup2 progresiv t o t spatid disponibil.
Atunci trebuie intervenit pentru mzrirea stupului prin qezarea ma-
gazinelor. PlIegerea momentului corect pentru aceastl o p e m ~ eeste si
ea delirat% Agezate prea devrerne, magazincle pot cauza o ricire exre-
siv5 a stupului in caz d e schimbare a timpului. mar, dac3 se pun prea
tirziu, se riscB o roirr gi pierderea unei pZr+i din recolta de miere. Nu-
rnai cxperienta personal8 permite a~recierea momentu!ui oportun, in
c pe ral I i ~ -

k'erioada clc prirngvar5, care se terming la solsti~ulde x-at& esie

rea care ofer.5 cele rnai rnulte posibilit5p pentru operatfie de createre,
indispensabile pentru recuperarea pierderilor din iarn5. Se procedeaag
ia soiri artificiale gi la cre~teride rngtci, case vor permite obmerea d e
nai colonii ~i de rnatci tinere pentru a Enlocui pe cele britrine.
Scopul mirii artificiale este obtinerea, pornind de Ia un stup, a dou5
sau rnai muIte colonii noi. ExistA numeraase metode de roire artificial3
Pn al caror detaliu nu eeste necesar s5 intrAm. esential fiiid Sntelegerea
princir nerale c iplicz. F intre aceste dot15 principii :
un stu in can puiet lnAr (ouEi sau 1:~ r v ede mai
wtin i zile) il IT& Pntfr cregtere de rnat&. Botcile
 asteZ crescute se nurnesc botci de salvare. A1 doi1ea pt-inripiu : avind n
rncmorie fidelA a locurilor, culeggtoarele xevin totdeauna la amplasa-
rncntul cu care ele sint obi~nuite; aceast5 memorie este foarte precis5
~i deplasarea unui stup cu c i ~ v azeci de rnetri provoacb o serioad per-
turbare. Pentru a obliga albinele s5 se reorientezc trebuie ca stupul
lor s: fie depIasat la rnai multi kilometri. Dac2, pornind de Ia acestr
principii, se divide o colonie prin repartizarea ramelar cu tot cu albinu-
le de pe ele in doi stupi diferiti, se obtine obligatoriu o colonic orfan5
s i o colonie cu matcir. CoIonia orfan3 avind puict foarte tinar isi poatc
reface matca. Dup5 ce a c e a t 2 rnatca se va frnperechea vor f i douri r o -
lanii in loc de una.
Pentru a compensa pier Gtcii se lass caEoniei ( oah?
degitoarele. Este suficient pcliLr u dceasta sg o 1 8 s h ne kc-ul rulrlniei
de Pa care s-a pornit accastg operave. Partea cu mat c5 se mut.5 mai d e-
i pierde cu sigurantg culeg5toarele d;ir, avincI rnatc5, PO-
parte ; ea i ~ va
pulafia se reface curind. Va f i ajutat5 sB compenseze pier.derea c ule-
gbtoarelor, administrindu-i simp timp de citeva zile.
In loc sa ne lirniam la crearea unei noi coIonii putcrn diviza un
stup foarte puternic In 4 elemente care se numesc nuclei. Pentru a
cf$iga timp si pentru a evita riscul de orfanizare accidental3 a nucleilor,
se face o crestere de rnAtci in colonia mam3 fn astfcl de condigi incft,
IR rnornentul cind se fac dividrile sA se poat5 introduce h fiecare nu-
cleu, una sau mai muIte botci c5p8cite. Colonia mama este cornplet des-
fiin#at&nucleii, rAm fnind unii ling3 altii, dispu~iIn evantai, culegZib-
rde se repartizead uSor intre ei.

I*
-
-

Nuclei

Roirea artificial; (dupri P. Jean-Pros+' Roirea artificials. Metoda evantaiulu~ (dupk

1. Diviziunea coIoniei de baz5 in dous
A vi B.
2. Parten A &mine pe Iocul coloniei.
l m l lui C.
C, esk indepsrtat $ii$i pierde culeg3toarele
in avantajul lui B.
P. Jean-Prast)
Colonia de baz5 a t e folosit8 pentm a iorm:~
patru roi ; ea dispwe (puncut).
Culegfitoarele se repartlzenzg inire cei patru
roi care ocupR locul c u l o n ~ ede
~ k-rit.
OPERATIUIC'I AFICOLE 159

apicultor, cft si pentru albine si pentrw calitatea rnierii. Se pr~conizea-

za, la 01-3 actual8, in locul acidului fcnic, anhidrid3 ],r-opionicF~,uncori sz
nitr.obenzenu1 (benzina de IiIir-bana) sau alrlrhicla bcnzaicli.
Dr. r i t v a timp SF rrtili7eaz.5 tot prnt ru a1ungnre;l nlhinrlnr din ma-
gazine, curenkrl putrrnic de aer furnizat dc un aqplrator d e prnf ( < P
scoate filtrul cle am.). Crr ajutorui unui tub, nerul cm.e irsc din apa-
rat e s t ~dirijat nrintrc ramele r n a ~ a z i n u l u ~ .Albincle sint indea5rtatr
w

fXr5 a le \-.?it5ma. 3'clnt1-u act?astS op i magaz sc

punc pc sol.
In explo: 1t8riIe n~*a r ise :incca
, . ". . r.cA
. , .
I
nuncii
... (,
tatr
a mirrii $i reducerca elor-tulur Iizlr. I n ncwt sc'op se utilrzeaza vehlculc
echipate cu mijloace :are-ii~cArcare a te;tncu magazinr.
Folosirra pal~tilortincl ;en~ralizezc.

ilnr de varG

Tn timpul primelor ssptimini alr verii, mai e s t r posibil, in genrrn?.

s5 se rrcasc8 rn5tci si sd sc far5 roi al.tificiali. Dar izgonii*ra trinto~.ilr?~
poatr sur.\lr,ni d ~ s t u idc tle~r.crncin sczon ceca r e pcricliteaza Emprrcchr-
rhea t i n ~ ~ r e l omstci.
r O r , de calitatra miitcilnr., adirri d~ bun;) l n ~ +frnpr.~.t,-
rhcrr, clepindu starra c~loniilorfn nnu: urmfitor. Din mai mu:tc punctc.
de x e d e r ~se p a l e sl. dac; toamna este sezonul clc prr-rAtir*r ; I
lerndrii, de muncile dr 1~j>in(l~.~.zult;:t-!-;19~Tni~71.rc5tnr' ~ 7 , b;~:t.
sZ I5s5m in clrirc caz stuprlor pro\-izii rtupS ~.ecoltsreamicr-ih. A1 binrirh
ncscutc intre jum5latcn lxi a u ~ u s tsi r?lor~w:lP~lr i n d m;itcn;l i'nrc~:~~;t72
ponla sint, Iizialogic, albine clc iai.n5, c;~r.cnu dwi vrntrl lung5. I,c ?or:
gssi pin3 in martie si chiar in aartlie sau mai, in mu1 ur*indtc~r~. T~.rbuic.
sd fir Isuficicnl: d e r.urn~~.oasc. t > r ~mclc,idtvla rlr a nu Easi~colonlil~6
i c est?a prea dcr.rezlc I 3 : ~fn
i ? ~ r , h ~crc~f . caz d c lip<; clc cuics ~:rcl;:r;gi:;,.
poat? f i nercsrr,r2 o hr;ini~.c,slimulrntci.
J l a g a z m c i ~din care s-a rccoltat mirsra clnt ciirijztc r5tl-cs c!;i:fi!.t,,.
anex5 ;I stupinpi.

Cu toamna vinc sfirsitul sczonului acti~-.Prog t-csi~, c r.r=stcrrx:i rF:.

puirt se restring^, in t i m p r e nlbin?lc inr-el, 52-si orup? sp:itiui d r i r . 7 -
narP. Pr-oviziile d e r n i ~ ocupri
r~ partca dr ? u s a ~an~r.lri-.>i pzr-tile E::!rr.,llr>
Proviziile nu sint tcrtd~auna suficirnte s1 t:,rbule ( a apicu!tornl \ri It. -
uomplctcze inalntc s.2 fie prea tirziu pcrltru alhinr-. Ele p r ~ i a u?I i n m , ~ -
gazincasii siropurilc. Accstn estc momentul Eolosirhii siropurilnt. ront.c.ti-
tr-ate si a hr5nitearelnr de mare cnpacilatr, continind cel putin 5 1 . ilr.c.stc>
siropuri de complctal-p t r e b u i ~s2 fie trast. ranid, rsri, r1at.i s r jnstalt~~tza
frigul, nu s r rr I hth2nitc
Este ioar te impo orul s5 izic,
..
nevoile normalc .
- 1 ..
-1-
ale L U ~ U I I L ~ I U p
.... ..-.I
I t' I ~ L ,
L
:
+.
U I I C I G 51: C ~ L J U I K \ VL sin1
foark variabilr. Dacg in regiunik cele rnai favorizate o bun3 iemare
p a t e si fie asigurati cu rnai putin de 10 kg de rnicre cste nevoie de
aproape dubIu in regiunile rnai dificile c u m ar Ti la rnuntc, in estul Grii.
CintGrirea stupilor la punerea la iemat este o precautie util5 pcr,tru
apicultorut mai putin experimentat. Apicultorul profesionist se mu!@-
m e $ k cu o estimare global5 ; eI cintzre~tela rnina stupii ~i evalueazii
suprafetele d e Iagure pline cu miere. Dar pentru orice experiment serios
este neccsar5 cintsrirea. Au fost puse Ia punct aparate de cfnt5rire
rapid&, foarte eficiente (atita timp d t stupii nu au magazine s i nu d e p b
vise 35-40 kg) pentm cA sint expeditive.
Nu este ~ d a b i ls; 15 la icrnat coIenii care, dup3 h a t e
evidenble, nu vor putea tmx
iarna din cauza popdatiei
slabe. Numai nucleii mi mai
bine dezvoltati ~i care sint deja
pe 5 rame pot suporta iernarea
in regiuni in care anotirnpul
nu este prea aspm. De a r e a
se fac unific5rilt care se impun,
qi se stocheazs materialul ell-
berat.
0 d a E p u ~ ila iernat,
protejati de frig printr-e pm~A
izolana pus8 deasupra podj-
gorului s i bin^ aprovizionaG,
stupii nu cer decft o suprave-
ghere discrea qtcptind veni-
rea prirnilverii. Dac5 consumul
---
-

t._
se anunt3 prea ridicat h
Curmsul toamnei, va trebui in-
tcr cenit la timp campletindu-Ie
I
-
,_
nrr~viziilecu o placi d e mndi.
-
J
Iarna

Iarna, rnuncile apimIta-

rului au ca obiect mai ales
Clntarul de stupinl allui Ib.J.Fresnage materialul apiml. E s k perioa-
Operatorul pmte citi direct greutatea revfzuirilor, a1 $lor,
stupului ridicindu-l pe supod.
EIernentul de cintjlrirc crmst5 din arcuri revopsitu'lui. 1 ems,
etalonate. Este deci un dinamometru $i 2 perioada leck SOCO-
nu o balantA. ,,,,!or +i a1 preggtirii sezonuIui
nztor.
Sri nu u iarna .este sezo
,
t se con barnai rnult5
.. .
miere, cu teate ca arlerentele sezomere sint mai reduse In zilele noastre
ca altiidatg. Dar apicultorul care-gi vinde mi(?Tea cu arniinuntul va t~ rebui
$=4-~irezerve timp ~i pentru operatiile de cr~ndifioni are (am1balare).
Xn sfirqit, iarna este s i n g u d anotimp cfnd ap 1 P* G-qi
ia vacant4 linivtit.
 ttea unu

"
MZrimea lo~aturilorin apicultura profesionistA de rare trehure sa
7

dispun5 apicultorul este in functie de numgrul de stupi errploatati ~i de

rnoclul de exploatase. Sint inc5 rare localurile construite special pentru
uz apicol ; de cele rnai rnuIte ori, apicultorul T$i adapteazs c f t rnai bine
Iocalurile existmte, dar dup5 sfPrsitul celui de-al doilea rszboi mondial,
au fost infiintate la stupine constructii adecvate nevoilor lor. La fr.1 se
intimplg si in domenful industrial, unde au fost ridicatc constructii spe-
ciale pentru conditionarea mierii pc scar5 mare, atit penti-u asociatiile
cooperatiste, cit si in dorncniul corner$ului.
Amator sau profesionist, apicultoru1 are nevoie de un minimum
de spaou pentru a - ~ iextrage gi a-$i stoca recolta de miere. S5 IuAm ca
exemplu o b a d de 50 stupi, ceea ce corespunde unei stupine relativ
mare, de amatos. Acest amator va trebui s5 adgposleascii peste iarn5 o
suta de magazine goale, citeva corpuri de stup de rczervz, Tame $i stu-
piqar-i s i r-,,cntual nuclei de imperechere dac5 este cresc2tor. Tol acest

Cubt dc d~sc.%pAcireeIectric. Rezistentele

sint in interiorul

material trebuie pgstrat la adgpost de rnolia cerii, de prefd itr-un

iocd ricoros qi unde este posibiIii folosirea fsri pericoX lselor
destinate combaterii acestui parazit.
htr-un an bun, apicultorul nostru va trebui s& e Entr-o
reprizii sau mai muIte 1.000-1.500 kg miere, s8 o firnpezeascd (decan-
tcze) si o stocbeze si eventual sg o conditioneze.
 Prepararea siropului d e sah5r pen tru hrzniri, topit-ra cerii, rnonta~~ea
rarnclor ~i insfmarea fagurilor artificiali, rnunra de timplarie si cl.,
vopsitorie cer $i ele un spatiu. hfaterialul ~i utilajul corcspunzitor acestor
activiG;iti trebuie depozitatc si ele.
S5 nu u i t h si un mic birou, czci apicultorul cunoaste si el K';i
fiecarp dintre noi, invazia lucririlor scrise sau imprimate.
AvincI cel nutin dot12 vetre. are nevoie. rnAcar in ~ r i n c i ~ i u
d~. u n
v

Utllaje pentrli extragerea mlerll

U n punct de extractie a rnierii, redus numai la fleltlcnl s-

pensabile, cuprinde cel putin un bac pentru descipicit cu un statlv si o
centrifugg. Optratiile sint urm5toarcle : ramele scoase din magazine
sint desdp8cite pe ambele fete cu ajutorul, unui cutit special, cutitul d e
descilpiicit, care poate f i sirnplu sau incslzit electric. Apicultorul aseazg
pe stativ ramele si desciip5ceala cade 'in bac unde se scurgc.
Rarnele desc2pkite sint puse la astcptare, pe un supor t speciI a1
care poate f i Pncorporat Pn bac. h'Iierca care SF scurgc din fagurele dc5-
cSp8cit se uncste cu cpa provenit5 de la desc5pbcit. Cind numL,: r ru. 1r I ~ L I I I C -
w n m

lor descapicite este suficient, se poate inciirca crntrifuga. 0 c ~ n t r i f u g g

radial2 de doMsprczece rame d e magazin Dadant cstc sufiricnt5 pcntru
o stupinfi ca accea analizats.
La iegiren din centrifugi mierea rurge intr-un bac de receptic!
prcvizukcu o sit; care reline impurit5tile gr-osic

Exist5 maturatoarc dc diferite capacitsti. cle la Ia 2 torlt.

Pentru a putca srpara mieri de cnlitiv diferite, este prereraail sa ex~ste I " .

mai multe maturatoare d e capacithti medii (200 kg, d c exemplu). Urn-

plerca lor se poate face prin intermediul unei pornpr: r*acordal5 la iesirca
din bacul de receptie de la centrifugi, dar pentru o stupins mica se poxte
foarte bine renunta la cl ~i sj, sc transvazeze mierca cu ajutorul unci
g51eti.
Un echipament ccw mai complet cuprindr o centrifug2 de c5picc?c.
Acest instrument rccluce pierderile de miere si economiseqte timp
0 astfcl d~ instalalic permite ca fn condifii favorabile, un om sci
extragSi in jur de 700-800 kg de miere Intr-o zi d c 8-10 ore. 0 putfrn
considma ca foartc suficicnts pentru ncvoile unei exploatari de cincizrci
de stupi. Ea ar putca f a c ~iaG unui nurngr duhlu d r colonii, in anii obi?-
nuiti. Dacri recapi tuI2m nevoile d e localuri ale micii noastre expIoatZt-i
putcm s5 Ee apreciem dup5 cum ur-rneaz5.
CE&dirram e s a a stupinei propriu-zid, cuprinzincl postul dc estrar-
t i e $i rnaluratoarelr, ocup5 o suprafat5 d e aproape 30 m'. Camera dv
stocare a magazinelor p~ timpul iernii poate f i utilizat5 vara pcntr-u
preinc5lzirea acelora~i rnagazinc inaintea cxtractiei. Sint suf icienti
10 rn2. Cam tot atit pentru birau, in timp ce atelierul \.a cpre maximum
 20 rn?. Tn total trebuie TO m2 suprafat$ acoperits ; trebuie sCi rnai adiu-
gdm, la exteriw, o suprafat5 de teren pentru depozitarca materialelor
goale. 0 curtc poate rczolva problema dar esle de dorit s: aibc o coper-
tin5 de protprtip contra ploii. CI5direa anex5 tr+cbuic s;i fie tratat5 ca
orice ]oral destinat preparcr-ii produselor a1 irncnlase. Trcbuic: sZ fie
pardositz ~i uqor d e sp5lat prin inundarc, sd aibri o chiuvetri cu apb rcce
I si caldci, s5 poatri f i fnc5lziti , cici m.unca de cxtractj.e cerc cI temperaiurri
ridicati (dac5 este posibil, 12este 22"C) care:, binein~teles,n u csle atins5
la vremea primelor recolte, de mier i de pri rnsvarri. Un cIn tar este gi el
l'oartc util in clsdirea anex8.
I
I

Exploatiri profc
Stupincle prclfesioniste de 500 skupi sau rnai multi nu pot, desigur,
s5 se rnul~umrascri cu localul $1 cu materialul suficienle apicul torului
amator. Dar operatiile de bazi ramin aceleasi. Ramele cu rniesc trebuie
ss fie descgp5cite 5i trccutc fn centrifugs. Mierea trebuic s5 stea in ma-
turator, chial- dac5 urmeazj a f i apoi ambalatj in butoaie de 300 kg.
Ceca ce caracterizeaz.5 exploatirile profesianiste este rnecanizarea
rnai accentuat5 si capacitatea de lucxu a instalatiilor. In acest sens, se
utilizeaz2 din ce En ce mai muJt masinile de descgpgcit, de randarnent
mare. Centrifugile de mare capacitate cupfind patruzeci de ramc. Cele
I rnai perfectionate iau direct patru magazine Dadant, iBr5 a rnai vorbi de
modelele mai performante - care pot ajunge ppi; la dou5sprezece
magazine - puse la punct in Australia yi Noua Zeelandb. Utilizarea
I pornpelor, a centrifugelor de cApiicelc, paletizarea in toate operavile
care presupun deplasarea rapids a unor sarcini mari, au transformat
profund conditiilc de muncA ale apicultorului profesjnn;c+

Planul unei cladiri aaexe convmabilZi pentru o stupin5 de 200-300 colonii ( ~ g 15 .

m ; It. 6 rn) (dzapd R. Borneck, 1974)
I. Atelier cu spaflu pentTu depozita-arca magazinelor ( A ) .
, A : camera de preinciaEsire ; B : b a l e ~ i ad e ma-
2. Cnmetu de e x t ~ a g e r ca m i e ~ i icu
tututoare ; C : centrifuga (a. elevator pentru magazine ; h, tmnc de descbpdcire;
r, centtifuga ; d, tanc de recepfie s i d e decantare; e, p m p a ) ;
3. Gara] ; 4. G m p l sanatar
 Factnrii I

Harcle studii economice serioase care au fost facute asupra apl-

culturii, pun in evidcntj. rnarea variabilitatc a producti~~itZtii de la o
expIoatare la alta si importanta miinii de lucru. SP admit? cii trebilic"
fn mcclie patru-cinci orc de rnuncri pe an la un stup, dar nu se poatr
spune c5 vantitatca d e miere produsa va f i in rapart direct cu timpul
consacrat fierdrei colonii. Pn aceste conditii este necesar a c5uta factorii
care, In apicultul.2, influenteazj ccl mai mult randamentul si, fn final,
rentabilitatea exploatbrilor.
Se pot desprinde la prima analiz: trei mari categorii, de factori d~
randarnent : factori legav de mediu ; factori legati de septeI ~i factor-i
urnani. Ti vom examina pe rind.

flora

Elemente escntialc ale mediului, clima si flora, reprezinE indiscu-

tabil factori limitanti de prim5 important:. Apimltorii australieni,
neo-zeelandezi, mexi cani sau canadieni beneficiazi de o situatie rnai
bun2 datorita florei supraabundente si unei clime foarte fatmrabil5 pentru
secretia nectariferg. La fel, deqi Ink-o masurd rnai mic5, p ~ n t r uapicul-
torii din Europa central& ale caror colonii de albine pot 58 se saturs
de miere in p5durile de salrim. Apicultorul irancez t r ~ b u i esii se mul-
vrneasc5 cu resurxe melifere mai modeste s i sA se acornodeze unei c l i r n ~
care nu-i oferz totdeauna weme buns la rnornenttll oportun. Munca
sa este rnai complicath pentru c5 el trebuie s5 depun: efart pentru a
compensa efectele nef avorabile aIe condivilor climatice nemgulate. Din
feridre, el are uneori ocazia s&$i revin5 cind o pcrj 1 vrcrne fru-
moasG, stabili, coincide cu unul din culesurile principz
Foarte buna cunoqtere a factorilor rnedivlui fnc 3r 5i permite
apicultorului s5 se adapteze. Aceastfi adaptare se manliest2 fn primul
rind la alegerea echipamentului. Alegerea unui model de stup este un
lucru rsenval. La fel de important5 este $i alegerea tehnicilor d e exploa-
tare, ceea ce se nurne$te ,,fntretinea stupilor". MuIte dintre rnetodelr
zise de apicuIturZ intensivs, cornportind operaGi delicate ~i repetate.
nu au fost puse Ia punct deciit in fur~ c q ede conditii locale f o b e s@-
fice. Ele egueazZi atunci clnd r;e trans]3un intr-un mediu d i f ~ r i tdin punrt
de vedere a1 florei qi a1 climei.
Se pot facr con: privire la albinele carp se
folosesc. Nu P X ~ Sa ~ :. Vom reveni mai departc
asupra lor.
f n rezumat, se poate spune c3 factorii de mediu incon:jur5tnr fiind
in esentg nceontrolabili, Eac cxa apicultorul sB se adaplLeze f2cind o aleger~
judicioasil a materialuIui, a tehnicilar ~i a septelului. In acclasi timp, el
poate, fntr-o oarecarc rnZisurZ, s&$i sporeasc5 sansele practirind
pastoralul.
 Pastoralul sau transhumanfa
Ideea de a depIasa stupii pentru a Ic pcrmite s5 cxploateze suc-
cesiv mai multe cuIesuri, nu cste nou5 ; ea s-a practicat din antichitate,
si in multt @ri in cursul ultirnelor secole. Transhurnanta a cgpgtat, fn
decursu1 ultimilor treizeci d e any, alt2 i n f i t i ~ a r es i a atins alt5 scar5
odat5 cu d~zvoltarearnijloaceler de transport rutier. Se poate spune d
transhurnanta, altiidatj exccptie, sau s i r n d ~curiozitate l&alfi, a-devenit
astizi o nrcesitate pentru :ipicultor - dac tnergie
va contrazice acest prono stic.
Dezcoltarra transhum anlei es te legat hlesu-
rile de nectar importante, cere ce urnplu rnagazlnele slnt arn cc in ce
mai sta5ilc. Ele sint pr-ccedate ~i urmatc dc l u n g perioadc dc scmi-foa-
mete care se cornptr.scazS (: t r rostisi toarc hrdniri ale albinelor rind nu pro-
duc nirnir. Denltfel, progresele tranqporturilor rutier-c si ale rnijloncelor
de rnanipulare a produsrlor fac cn deplasarea mai rnultor sute cle stupi
pe distant@lungi, in timp foarte scurt s i cu zln personal rrdus, s5 nu
mai fie o ?crfwm,?n@ t c h n i d ci o operatie dc rutin: pentru profcsio-
ni~Sjirnai bjne organiznti. Nu rnai estt- o prnblemj s i traversczi din
Proven* Fn regiunea lionex5 sau In Jura cu carnioane s ~ m i r e m o r r 5
inciircate cu patru sute de stupi. Transportul se face noaptea, cu urdi-
nigurile deschise.
Circuitele pentrzr transhumant5 nu sfnt stabilite la fntimplarc.
Sudul meditcranean este bun pentru iernare ; intre octombrie g i martie,
a l b i n ~ l enu sint niciodat5 total inactive si mai culeg pe iarba-neagrg,
arboresctnt3, pe rosmarin. . . Acumuljrile de polen sfnt suficiente pentru
lungi p c r h a d ~pmtru a face ca clezvoItarea sb fie, dac; nu continus,
(.el putin pin2 tfrziu toamna si foarte tirnpurie prirngvara.
V e t r ~ l edc iarn5 sint rapid p s r s s i t ~ ,d~ indata ce se a n u n t i Enflori-
rea rapitei, apoi a salcimului si a pajistilor naturale din valea Ronului.
fnfloririIe arboriIor fructiferi provoaca la rindul lor deplaszri de stupi
la polenizare. $i in acest caz, rnecanizarea si folosirea dispozitivelor cle
rnnnipulare permit instalarea fn citeva zile a sutelor de stupi indispen-
sabili trnei bunr poIeniz5ri in imensclc Iivezi monovarictalc de meri sau
de peri.
Vara, sc mai cnnturenzil o aepIasare, catre p5durile dc brazi sau
ciitre rnarilr intinderi de iarb5-nragr5 rarr rnai m i s t 5 in rcntrul s i
wd-vrstul Fj-antci. T,avnndele din sud-est nu sTnt nici ele u itate.
Circuittrl sc incheie prin rcintoarcerca la vetrele dc: iernart!, In&
din Iuna soptcmbrie, f avorabil8 in g e n ~ r a l pentru selu:srea crt5sterii.
Populatiile de albine e~uizatcdupZ munca din var8 se rcfac rapid,
Distantele parcurse d e apicultori in pastoral in cursul unui an ar
putca s5 par5 lung$. Dar ele nu sfnt nici $e rlrparte cornparabile cu c ~ l e
aroperite de apicultorii profesinnisti americani, care urrneazj SnfloririIc
din Florida sau California p i n i in Canada. Se pnt pune intrebzri pri-
1-ind rentabilitatca pastoralului. Ea e s t ~desigur slab8 cind sc face la
intirnplare. f5ri rnctod5 ~i idr5 material cnnrenabil, dar practicat2
rational $i cu colonii puternice este satisf5rFitoare. Este cprt r5 pastoralul
prelungind perioada de activitate a albinelor, le supune unui regim dur
care cere rngtci excelente. Acest lucru ne face s5 ne gindim la a doua
gmpZ de factori de randament in apicultur3.
 cre~terecapabil: de a furni itc, in numar mare si
pentru o perioad5 destul rle
In primul rind trebuil 72 d e coIonia rare va
furniza t i n ~ r elarve PI-ovenlnd din ponta rnatclr ai d r e i urmasi sc vor
obtine. Colonfa doicri este o colanie foarte putcrnird instaIatd pe ri;ap-
tesp~.czec-e rhnrne Dadant ; ea cuprindc ctoua compartimmte, din care
untrl contine rnatca ougtoare in n c t i ~ i i a t enormal5 iar crI;:llalt, separhat
de prirnul printr-o gratic separatore, constituie spatiul rle c r r g t ~ ra~
m5trilor. Actast5 crer;terc estr! prcg5titz de apicultor in botci artificiale
dc pear5 sau de materia1 plastic, grupale pe un suport avind mai multe
1c.atut.i. Uolcilc. primesc tinct.clt. Jar-vr scoase din colania nunit5 ,,de
prgsilb". Acenstri opcratie poartii numele dc transvazarr=. Rama d~ c w s -
terc avincl trci leaturi peatc primi treizeci de bofri artificiale ; din fiecase
rlintre ele, lual5 in cre~terein spatiul sprcial a1 colonici d o i d , rcsultZ
o botr5 re trebuie asteptatg sB ajung5 la matwitate.
Dotcile gata dc a ecloziona sint luatc de apicultor cn ne pe
fiecare i n cite un ntlcleu de imperecherc format in prenlat urlcul
de Irnperechere se naste tin5ra rnatcz, CStre a y s e a 21, e3 lese pentru
a se imperechea, dup3 awea incepe psnta. Se procedcazi la marcarea sa,
aplicindu-i-se pe torace o vopsea celulozicii, ceea ce va permite sb fie
gjsita si idcntificat5 q o r . Ea poate astfel s5-si inceaps munca sa intr-o
colenie normal5. De asemenea, .r7atsebui s5 treaca si prin proba - nu
lipsit5 de pericol - a introducerii in noul stup. Areast5 introducere
trebuie 35 se far5 dupi tehnici precise care permit o familiarizare pro-
gresiui q i f5rB ca noua rnatcEi sB se ciocneascd de o populatie str5in5
care poate s5 o prirncasr: cu ostilitate.
I
Transfcrul. tintlr~lorlarvr dc la colonia de pr5sil5 la colonia doic8
se face cu njutorul unui mic instrumnnt (picking-spatuls ppnt1.u trans-
vazarea I nrvvlor) curbat si prrf t ~ lust truit care pcr.rnite ,,cul~gerea"lar-
vei frir5 a o vritftmn.

Lulurlle crescaruaW
Matca este jzolat5 in compartimentul din -- narna U P crestere cu mrcl capocize.
leb neac la stadiul de
rjtinga in spatele gratiei separatnare. Rsma
de crestere este pe locul doi dupii gratin sp-
paratoare in compartimentul din drcapta
 0 metods mai perfecuonatg, zisA de dublg transvazare, const5 in
a face o prim5 transvazare cu larve far5 mare valoarLegeneticg. Aceste
larre primesc din partea lucr2toarelor. crescStoare o abundcnt5 pro\-izic
de lsptisor dc matc5. PC aceast5 provizie se d e p u n ~larva rleiinitiv5,
prima Tiind sacriiicatfi, Se realizcazi, In acest fd,conditii optimct de hrri-
nire a Iarvelor, reprczentind o rnai bun: gar.antic a calitgtii ~ i i t o a r e i
m5tci.

Operatla de ,,transva~ar i in a puae o larvg f o a r t ~ n f iecare botc3

artificial5 de ch... .-- de material plastic pentm ,w,,., o botc8.
PreIev'area Ian?pi de pe f undui 'unei celule de luc:r&toare i::c face cu ajutom11 unui
jtlstrulnent nurnit ,,spat u transv:w r e a la welor'- (picking). Larva p:releva-
t ?pus% intit-0 botcii artificial.;i

Formarea $I lntretinerea nucleilor de imperechere constitvie punc-

tul delicat al rnetodei. Este relativ u ~ o ss% obtii un numar mare dc botci
naturale ds bun5 calitate. Este rnai greu s5 intreGi pentm ele nurn5ruI
mrespunz&tor de nuclei. Se inceard sSt fie cit rnai mici, dar in cazuri
Iirnit5 un numftr prea mic de lucratoarc sInt incapabile s2 poarte de gri-
j B tinerei mitci. S-a demonstrat rii zbamr-ile de impercchcr~cer par-ti-
ciparea activA a lucr5toarelor, care prin cornportarnentul lor fat5 de
mate5 rontribuie Pa reusita zborurilor.
Intretinerea unei crescgtorii mari de m8tci newsit5 intocmirea unui
plan riguros. Toate operatiile trebuie s5 fie cronomeh-ate. Este suficien-
tB, d e exemplu, o intirziere de citeva ore in recoltarea botcilor pentru a
provoca pierderea unei serii de crestere, c5ci prima mat& eclozionata
se g r s b e ~ t esC7i distrugz rivalele in leagsn.
Interesul metodelor de crestere a ~niitrilosprin transvazare de larve
este dc a permite obtinerea unui nurniir mare de rnRtci surori sau semi-
surori. fiiccIe unci elccclente mstci. Cre~tereacfc rnritci poatc f i d r r i
considerat5 atit ca mijIoc de Pntinerire a ~eptelului,cit s i ca instrument
indispsnsabil oriczrei aperatii de selectie.

Am vazut rnai inainte c5 genul Apis nu cupricde dccit patru spccii,

dar c.5 cea rnai important8 pentru noi, Apjs mcllifica, prezinG a variabil-
tate genetic5 faafte mare. Aceastg variabilitate se manifest5 prin existen@
numer-oas~lorrase geografire rare ocup; tcritorii rnai mtrlt sau rnai putin
fntinse. Astfel, albina comung din p1.a noastr5 a p a a n e rasei mellifica,
care se gsscste In cea rnai mare parte a Europei OccidentaIe $i septen-
trionale. Este o aIbin5 de culoase inchis:, cu limba scurt5, cu peri lungi,
moderat prolificg, destul de agresivi, sensibila la bolile puietului, pentru
a nu r i t a decit caracterele asupra cgrora spedali~tiinoqtti sEnt de acord.
 Accast5 albin5 este d e regul2 usor de identificat intre albinele apaQi-
nind altor rase g~ografice,cu care ea poate, s5 st3 fccruci$eze f5r5 nici o
dificultate.
Dealtfel, fn Interiorul aceleia~irase geograf ice sc poate evidcntia
existents unor populatii locale care diferfi am el^ de altelc prin caractere
morfologicc destul de discrete. Aceste diferente nu apar clar decit dacd
se fac studii biorn~tricefoarte am5nunGtc. PopulatiiIe sc disting rnai ales
in planul adaptsrii. Se admite, in general, c5 ele s-au format in mediu
genetic rnai putin deschis, sub influenta se1cctiei naturalc casc a favo-
rizat coloniile cele rnai bine adaptate la rlimat si la ritrnul infloririlor.
Experienvle canstind in sts5mutarea eoloniiIor dc albine In rnediu care l r .
este str5in au cvidentiat intatdeauna o inadaptare a dbinclor la acest
rnediu nou pentru ele, inadaptare care se traduce printr-un decalaj intre
ribnu1 d e dezvoltare a1 coloniilor dcplasatc qi ritmuI Infloririlor locaIt.
Astfel, albine apartinind u n ~ ipopulatii din bnzinul parizian tind si-zi
pgstreze ciclul biologic anual scurt care le este obisnuit, a h ~ n c icind sint
obligate sii trGiascX in psdurea de land& care irnpune un ciclu estivaI
intirziat fn raport cu fnflorirea ericaceeIor din mvorul pgdurii. Areastg
lips5 de adaptare impicdici deci coloniilc deplasate sZ profitt cit rnai
mult de resursele melifere lo-
cale. Multe dintre ele dispar
rapid. Aproape toate supravie-
mitoarele i ~ schirnbfi
i matca En
anul urm5tor.
\\::!
P i 5 arum studiul popu- s- . d. O b-. .
latiilor de alhine a fost foarte 7-
limitat. Stim putinc lucruri dm-
..
.'8
I
6-
-.,
pre rnodul in care se fac schim- *-.
burile genetice intre poprl-
5-
a-
6 .o -.
.-.:..
.o
.?; ----
v-

----
latiile locale si rolul pe ca1-e-1 - .-? _
=.
-.
joac5 barierele naturale. Se -----a
---Am.

pare cB acestea nu sink intot- =-

deauna de netrccut, de undcl 1.
decurgc avantajul Ior d e a asi- I
pura s p c i ~ iconsiedrate in on- a r b rho 2bo ' 400 6b0m.
sambul sgu, coilservarea u n u i RitmuI danaului in este tr8situr5a
nurnzr important de gene, ga- portamentului care prezintg o mare varisbl-
rantie a unei aosibiiitiiti rlc: litnte genetleg : el variazii nu numai de la
adabtarc la situitii noi. ~ rnu i n specie la alta dar xi de la o ras5 pcografi-
la altn : alhina carniolians are un rim
uitim c5 in r i t e v a secele albina c~ mai sapid decit d b ~ n ai h l i a n 5 (dupri L i n -
domestici a curerit Lumea d a u c r , 1975)
N o u i ?I Australia, C C C ~ce prc- pc vertitalZ - numsrul de turc in frnc tilinea
supune c5 ea a r c u ~ i t sci sc de 15 secunde
adapteze unor conditii d e viat5 pe orizontalj - distanta in m.Iblna gigant din
total noi prntru en. - AIbina carniolian
Albfna Itallansi
inra
.Ibina nascatli Ln
---Albfna orfrntnla ~dia
Selecfia albindor
h practica, variabilitatea genetic2 a popula~ilorde albine are con-
m i n k importante. Se intirnpl5 rar ca stupii unei aceleia~istupine s&
fie comparabih din toate punctele de vedere, rnai ales d a c i se consideri
 0 exploatare de tip extcnsi!., in care apicu?teml nu intervine decit pentru
recolt2 si c~\~cntuaIpentru a-i hr8ni. In ; z biferc:ntele fat; dc
medie ale produrbtiilor pot Ei considerabil nai burI stup putind
.. -
rla de zece ori mai mult2 mierc decit ce! ma1 slaa, u e asernenea, se
remarc5 clifercntr mari d c comportamcnt, fie c i este 1-ottla de +.endint8
de roire, de agrcsivitate, dc comportamcnt pc faflr *e, d e pr-0po1izai-P etc.,
far3 sS mai vosbim d e rezistenta la boli.

&A;LE!
10 15
1 FEV I MhR S I AVR IN I JUIL. I AOUT I SEPT. I DCT.
I
Recolta de polen a coloniilor de albine din Raz inuZ parazian.
L a sfiqitul lunii iulie. mloniile de albine au recoltat Ir a c t ~ c a:proape 11ltreaga
cantitate de polen a anului. Recolta nu a fost continu5 ; SG! rernarciI pondcrea pole-
nwilor de cruciiere (in special dc rapiya,.
fl*l
 Este deci normal ca apicultorul preocupat a-gi amcliora randamen-
tul stupinei s5 practice o selectie, ceea ce nu este posibil derit f5cind
c r e ~ t e r ede mitei. Cunoscind performantele cnloniilos sale si cal-actesele
lor esenvale apicultorul cresrgtor i%i propune sZ nu psstreze ca repro-
ducMoare decit indivizii c ~ mai i buni din toate punctele de vederc. Prin
cresterea de rn5tci el 1.a putea obtine numeroase fiice alp aceleiasi mame
cu calitgti deosebite si s2 elirnine indivizii f&-5 valoorr.

RLbus. As:
Fromint
:ib_

FEY ? MARS I AVRIL 1 OCT

Evolutia recoltei de polen in lzindurile Gs

Inflor ~ u r i isint mai putin importante. La s f i r ~ i t u~~u n l i11,tlie albin ele nu
au decit jurngtak din polenul anului. (cornparati cu fi y r a precedmt3)
 fn realitate, luc~wrilcsint rnult mai putin simplc decit s-ar cl-cde
si aceasta din mai rnulte motive.
Nurnai insiimPn$area artificial2 permite un control riguros a1 impe-
recherilor. Cele mai bune statiuni de frnpeserhcre sint imperfecte : ccle-
lalte sint practic fir2 valoat-e. TreOuie cleci s6 admitem c5 o selecfie
cfectuata S.3r.S ajutonll ins5mlngrii artificiale nu actioncnz5 dcci t nsupra
f'cmr:clor. Elcrncntul mascul este partial sau total neglijat duyA cur? in
naturd se fate nu un efort pent?-11a ajuta impere:hr~rile dorite.
Trrbuie s5 rnai arnintini s i cii rnatra cste imperecheat5 dc s x c pin5
la zecc tt-intori in mrdie, rpea cc, din punct de vedere genetic cornplicS
clatele prob!ernei. Dc retinut c5 albina este foarte sclzsibil2 13. consar-
guinitate si c5 impcrcc21crilr intre iildivizi prea inruditi concluc la o
srgdere fnarte important3 a viabifit2tii puietului. Orice eiort de selectic
care nu tine cont de aceast; particularitate ajunge in mod fatal la rezul-
tate contrarr celor asteptatc.
Avind ca obiect principal creriterea randamentclor, estc neapira t
nevoie ca selectin s5 dispunj de o metodi usoar5 de apseciere a acestora.
Cintsrirea mjerii rhecnltate din fiecare stup furnizeaza vn remltat brut

POINTS
t

io'
Experienta deplastirii coloniilor de albine. ( d x p d J . Leuvca?lx, 1966)
Pe vertical3 - fiuprafatn de puitt (dupd Frrsnnue)
Pe orizon tal.5 - datele rnssurririi acestor suprafete.
f n Bazinul parizinn, cregteren puietului incetezz5 foarte devrcme Cohniile rle
origine Iocald (conturul i n t r ~ r u p t~i hasurat) apmape nu rnai au puiet in septem-
brie in timp ce coloniile aduse din Lande (conturul cnctinuu. cenusiu) isi mentin
crcsterea chiar y.i cind iarba neagrli nu este inflnriL3. Suprafete'e cenupii sac ha-
vurate cnrespund spat:ului dz variatie inire coloniile f i~caruilot.
 ca1.c trebuie coi-ijat ; de fapt, trebuie s 2 tinern searna nu numni rlr n1ir.-
rea recoltat2, d a r si dc rcxerve, precum $i de hrzniri. 0 recolt5 r?are pnattl
masca o absent5 cle rezerve si s5 riuca la rczultate eronatc.
in plus, la albinr'l, rprnlta ohtinut5 d r aiprultor* nu eslc decit o re-
zuTtai1t5 a multiplelor ac$iuni clintre carp cele mai importante sint elite-
rioarc stupului. Este tatdeaunn, fonrte dificil rle judecat o rcrn?tZ fZr5 a
line seama dc factorul ,,ratra stupinei" si dc f a c t o r u l ,,an".
0 selectie rorcctg presupune Fn linaI depgyirca u n o r vonditii gthcu
d r intmnit. Nu se poatc selectionn d u ~.i tp.l ba25 dc m5surStori sat1 dc.
nota$i riguroa: ;e. De a: , caractf br+eleale:j~ trrbu ic: s5 aib'5un suport
I genetic, deci s B fic dr o oacc cam critabilitat e. In s f Erc;il, n u se
poate face o selertie su p t rnai rnultc caractsre.
,In a,
..
FenomentLc u, ,,etel-ozis, .,,,, ..goar.e hibrid5, pun o problemi. Ele
-.I* C",* 7-,.

nu sint specific 5,ilar in apiculturg au o important5 deosebits. S p

in timplii destu ca p r o d ~ ~fncruci~grii
ii a doug rase geografice sau
a douri populaQi indepgrtate din punct de vedere genetic si qr disting5
printr- productivitatc mult peste medie. Oricc rrescAtor. cn1.t. nu ia in
considerare decit randarnentul de rnicre este tentat s5 alcag5 drep!: colo-
nie de prSsil5 una din aceste eolonii hibride. Dc fapt c s t t o ernare, r5ri
En gen~rat,iileulterioare sc constat3 o foarte etereecni?;itc ;\ rr-
-----A-

R x p m i e n t n dvp1:tsGrii c:oluniii t ~ rcle albine. (dupii .I. L ~ L L T P ~1966)

~IJJ.
Tn Lande, mloniile locrzle ( c o ~ ~ l uplin, i suprafala ccnu~ie) isi conltnub crrsterilc
in mod intensiv pin5 in uctombrie. Cnloni~leaduse din CazlnuI p a r l z a n :si psstrea-
z;L ritmul de rh?xcoltare; e k #nu hint adaptatc infloririlcr tirzii ric mrb5 n0ngr;l
(cantur discont~nuu.h a ~ u r a t ) .
zultatelor. PE: Xing2 i ndivizi excelenti, apare o pi*opc)rt;ie rid:icat5 de colo-
nil f d r 5 valo2ire. Sinep r u l mijloc de a evita un a s t f ~ %ccstc verifi-
carea minuGoasa a caracterelor biometrice ale colonillor lolosite pentru
cre;lm-i. Nu trebuie f8cutS selectia decit in ul unei ii din
rare hibrizii evidcnti au fost c.lirninali.
Trebuie, In fine, s5 tinem scarna c6 nu se poate seiecpona 7 .. dcclt ceea
cc in populatia inilia15 exists. Selectia nu 1soate cnea ceva ce nu exist&.
Ea comport5 totdeauna un aspcct negativ in sensu 1 cri tindc s5 seciiu-
iasci rezcrra genetic5 a unci populalii. Pel ast5 rczcrvii dc gene
trebuic fgcute cdut8r-i pentru a se obtine no1 amelrorgri. Selectia impune
s; se porneasc; de la cfective mari +i s5 se utilizezc rnetodc ~~igumase.
Dc ascmcnea, pa t:*~buicurrn5ritZ permanent, f5rZ sfirgit. C i l ~ dselccGa
scade, ne reintoarcem la o populauc oarccar.e.
Rezumind, sc p o a t ~spune c2 la aIbine, tinind cant de - particularit.5-
tile biologice ale spcciei, selectia sc face diferit de cea obi!:nuit$. Nu se
pot selections albincle conform unei scheme copiatc dupg cma aplicabilg
la alte animale domestice. Obstacolele :
- ncliu nea rap id nefas t5 a con
- importanta c fectelor rnediult er-itabiIitatii ;
- c.--J: A*&-r.
CICUIWLC~ srl~ a b 2a U-...
r ~ u l*-..-
C ~ L ~ C L Y Ic d ~ J L ~ J U U C L L L I ~ ~ care. ~ dt:alt-
J ~ ~ ',
fel, nu depii~denumai de un factor genetic simpIu de tip rnencfelian.

Acfinnea eonsangninitSti5 la albine [Plass 1953)

(Cantitatea c k puiet 3n procentel

a
genera

Planul d

Un
. . plar zctie in rnrisurii de a da rczultate satisf5cZtonre in-
tr-un interval d e nrnp rezonabil cere ca populatia de pornire in sfnul
c5rria se face selcctia s2 aibg un efectiv suficient de mare (rnai rnulte
mii cle eolonii prohabil), iar caracteristicile ei biornetrice, emlogicc si
etoIoaice sfi fie binecunoscute. Planul implic5 En egala m5sur5 un con-
t r o I rigurcs al impel ~r,dac; este posibil prin ins5mintiiri artifi-
ciale, si folosirea per I a unei metode de control a1 performantelor
pcrn~itFnd aprecicrea jului genetic rcalizat. De fapt, este obliga-
toriu a separa sporui LLt. dductivjtate datorat selectiei, de cel pur fe-
notipic care rezult; r or rnatci tinere ~i perfect sHnAtoase
Un astfel d e pl pic dar presupune o actiune riguros
pregitit; iintre apicuLbuAA, aceea~ircgiune, ca q i sprijinul geneticit-
U A ~

nilor care cunose bine problumele deoscbitc ale apiculturii. Folc

sisternatica a fnssrnintgrii artificiale pentru realizarca irnperer.hcrilor do-
r i t ~nu mai constituie u n obstacol c i c i este bine ?us5 In punct, in pre-
zent, atit din punct de vedere a1 aparaturii ca si cel a1 f ~ h r l i c i l n rd e lu-
cru. Ea poate f i practicata de orice persoani priceput5 si dotat5 cu o ve-
dere Eoarte buns. Pe de altri parte, nu poate f i practicat: decit in interio-
rul unei cchipc expcrimentatc, I?--- p---r
c5ci inssmintar~a propriu-zis5 I I ' I
nu reprednti d e d t e foartt. i o
I b 8
scurt5 faz5 a pracesului. Obti-
nerea de rnitci ncimperechrat~
si de trintori In cantititi sufi-
ciente, acceptarea apoi a rnritci-
lor PnsBmintate in nuclei si uti-
lizarea lor in stupinti constituic
un Ian1 d e operatii care trcbuie
sincronizate si planifirate. Mai I I

mult productia de trintori fc- I

cunzi ~i rle origice strict cunos- I
cut2 presupune, si ca, o bung
organizare.
.
. mrS,f,cu
l~gustico
v Iarnarkti
m synaca
Totdeauna trebuie insistxt ~ ~ ~ , " ,o""inremr?sa
1 ~,,
hy brides
asupra faptului cc? seIccta in o rnellifica des Landes *
vederea obtinerii unti a l h i ~ e nnzliza atincipxteIor componente Ae ctirac-
mai mai blind;, cu terelolos biornethce ale aIbinclw permite (I sc-
parlire fonrte riel; a rnarilor rase geagralice
0 tendinti mai la roirc, si chiar a popula$iilor localc, (dupir, d .
etc., nu poate s i i se far5 dccit Fresnaye)
in interiorul unei populatii in
care exist5 deja caractereIc d e selectionat. Selectia nu va P U ~ C R niciodatii
ajunge la obtinerca m o r alhine bune pentru t o a t r s c o p ~ i r i l7i~ in tontc
mrdiile. Exist2 in s t ~ d i n i t n tsu+e
~ de aibine selectionate de deccnii si
carp dau excelente rezultatt. in regiunea lor de origine sau In regiuni
cu cEirnat qi flor5 asern2nZtoare. Accste aIbine ne dcccptioneaz5, cle regu-
15, in afara mediului lor.

Dificu1t;itile seleaiei si caracterul destul d e limitat al avAntajclor

la care se poate spera fac ca rnulti apfcultori s3i se ilricntcze catre utili-
zarea hibrizilor, socotind c5, la albine, fenornenele de hetcrozis pot da re-
zultate foarte bune si foarte rapid?.
S e desemneazti ca hibrizi. albine care rezult5 din incr-ucisarea a
doug rase geografice cljstincte, de csernplu ~ n ~ l l i f iX r n ligustira sau
ligzutica X cnucasicu etc. Astfel dc incrucisXri nu pot f i obfinutc decit
prin inszminta - cials.
Efectul t 8nu se obtine Isisternatic ru t o a t r Tncruri~5riledc
rasp geograf irt ~ i t einrx*ucisZri au, din contrz, efccte dcfsvorabile.
Mai rnult, %-a cunscarat c 5 in. ~ r ~ ~ l ~ r .rnarilor
!..L-..!
l o r ~ ~ l rase geografice exist5
populatii a ciror Incrucisarc cu o altri ras5 astc cu totul interesants.
1-Tibridarcn nu este deci un panaceu universal. Ea nu d5 rezultak bune
decit in rn9sur.a in rare genitorii utilizati au o bun5 cnpacitate d e corn-
binarc.. In stadid actual al cunostinfclo~.noasire, aceasta capacitate nu
poate f i prev$zutZ, sint dcci indispcnsabilc incercari de combinatii
pcntru a le g5si pe crlc care dau rezultate bune. Ignorarea acestor as-
! ~ ~ c tprrlrluv
c adcsea dcceptii apiculto~dol-care se Ianseaz5 & hibrid2ri.

Aparat pentru insiirninbren artifidafft a ni5t

Se pan!r! dcci spune c5 hibridarea csle mai mult cornpl~>n;rv~t~+-ri

sclectici dnrit antagonist5 P ~ n t r ua face hibridsri rentnbile c s t ~i11-
clispcnsabili pr'cgXtirca ca pfirinti a unor Fuse deja selectinnatp, cu capa-
t itatc d~ cornbinare. Ne orientim acam c i t r e o fnrmul;i dcja 1~rifIcat5.
Estc vorba dc productia dc hibrixi tripli practicata la INRA. S r lolosesc
~:r!tnitnr-i,m i t r i de 1-as5 itaIianS pur5 s i tr-intnri rle raG caurazianZ. Su-
yelp s i n t pistrate prin inskmin\5ri artificiale. Se obtin in acest fel rn5tci
care nu sink Eolositc pcntru proclrrrlic, dar care scrvesc nurnai la cres-
tcre. riirhcle lor sink hihrizi din mam5 itnlian5 s i tat; caurazian. Se !asti
rlrestc fiirrh sd ss irnprrech~zrl i b ~ rin naturd cu tsintnri din populati3.
local:. Lucr~tnai-elefiice ale arcstor mstci sint hibrizj tripIi in m5su-
r a in care popula\ia local& de albine cste din rnsa mellifica. Acest pro-
vedeu are avantajul de furniza indivizi care hcneficiazb, la nivelul
rniitcii s i Fa eel a1 lu~r5torelor,de efectul het~roziscorijat prin caracte-
rele paterne ale rasei locale,
X era!tatdc cxpesien$elor i m t e timp de G mi in Provence, cuprinzind grupt:
tlr ?itrisi (I 1gils:;ca :< caucasica) X melliiica y i dt: ~nartori me11 I fica (pupula'il:
:ocai,i rfln rrovecccl [nnp53. Fresnayc ~i P. L R V ~, C
lBiii)

,.,. Varia-
c: cornhinati. bil~inic 1'
An =
:";. gcneiic2 :olositc an- cnlcu- t n o c l
ent
.z m c lat
>C5 10

1970
tligustico
caucasica)
meSlzfzca
X
:1 27:
I rz,8.86
I marLori mellificc -- lG( iL5 lUto)
(Elgustzca
ccuc~sica)
1971
1
1
mellifica
r m
(Zigustica X
i 1 :" 25,O
1.5 I 14
26
2>3.26
if21I'l,t,)

ca ~rcasica)).:
m ~ l l i f i m1 11 59,O 177 14,9 23,85 >5,25
1 (Elg~isEiraX &. (limiEk lob)
r o u c a ~ i c a ]X .. . ' AX
.,?*-.-:
- ...,
melliJicu I1 12 55.C 168 28,8
1 martori mellificn 17 33.3 100 31.4
(Eigustica X
cnucasica) >(
nelIifim 15,02>8,86
2 martori mellif ica (Iimi W
(I~gusticaX
caucasica) X
mellifica 14,28>7,5(1
I martori mellif O h n i L f InJu)
(ligustica X
ua ucmica) y
,
rnelltfirn I P 41,O 3 24 21,3 61,22>;5.5':
/ItgustteaX (lirnlt5 1" ")
caucasica) X
nzellzfica I1 8 45,6 361 19,T
2 marlori meIIi fir0 11 12.8 100 39.9
(liqusttca >:
saucasica)
mellijica
marlnri mellijicn
1074
: I (Ilqust:ca y 1 I

cnucosica) X
2 1 mcElifica
maltor: rnvllifiro
(hgustica X
29,O
48.0
10.63 -8.86
1 (limit5 1"

1975
caucasictr)
mellifica
X
935,72 >8 OF
I! martori meElijica

Nurnlr total de stupi 209

Randamentul mediu de hibrizi (ligusticrn X caucasicu} X mellifica 40,8 kg
Xandamentul m d i u a1 m a r t o d o r ~melEifica) 1&,9 kg
Trceentajul mediu a1 hibrizilor cornparati cu martorii 2.2 @,'a
Coef~cientuld e variatie (V%) media hibrizilor 23,5%
Cwficientul de variatie via) media martorilor 39.5O!*
Toate rezultatele s?nt date statistic cu probabilitate de 1% lD/o
 Rezultatele obtinute in rnai rnulte regiuni ale Franfei demonstrea-
zj superioritatea net5 a h~brizilor tripli . Unul din avanta jele esentiale
rmst~ sc2derea variabilitAtii recoltelor dc m i ~ r .ee; altfcl spus, s~ ohtin
ranclamente superioal-c si rnai regulate difer.cnt.ele fntrc colonii fiintl
ntrnuate. Tntr-un an foal-:- Sun diftli-ent~led e proc?uctie fat5 tlc? martnrii
din rasa local5 sint rnai mici dccit intr-un an mcdiclcru, In an dc pro-
ductic slabii rccnltrlc hibrixilnr pot f i de aproapc trei ori mai mali decit
celc ale martorjlor.
Dup5 cum am subliniat deja, vigoarea hibridului nu sc tr.ansmitr
generatiilor u l t e r i o a r ~ .fnlofuirea rn5tcilor hibride este deci indispensa-
$IS. Ele trcbuie s5 fic Inloruite tu scgularitatc, cu alte mZtci obtinutc
i n arrleasi conditii. R rg5sim aici un pi+orcdel~foarte gcncral. :ljiricul-
torul pwduc5tor d~ porumb hibrid ?tie de la bull inceput c;i nu po:ltr!
folosi la insZmint2ri boabple pe care le-a reccltat, fn mod ob1igator.i~
el trebuie sk-si procure srrninte obtinute prin hibriclare, do la un produ-
c,itor specializat.
Utilizarea mgtdlor hibride presuprin? din p a r t r a apicultorului o
onrccarc tchnicitate. C5utarea si introducerca Tn~t;i!or cprc un minimum
dr cunostinfe si dc prarticd. Xu se t-a prrroniz x dcci cncrat izarea tehni-
rjlor d e hibridare pe fnnclul unei apiru1tur.i c are Inc.5I mai cuprinde un
nurnsr mare dr stupinc extensive. Dcaltfel, r X r i u ~lit5rnc 2 folasirca
-3% 1

g~neralizat5a hibrjziior are ca ~Trr.tmndificarra intr-o n i a n i ~ r idestuI

cic scnsibil5, a fondului genetic a1 popdntiilor locale clr a l b i n ~ Rr . aparp
iieri riscul de a n u m,ii gssi, dup5 citva limp, trintari de sasA locaK, dc
c~11.cestc nrvoie pentru n o b t i n ~hibrizii tripli.
Problemelc c r e ~ t c ~ + ini iapiculturii nu se r o r putca rczolva decit
printr-a actiune coordonat5. Dac5 utilizarea hihrizilnr acluce avan-
ta j e incontestabile, pcntru a-i prociuce trcbuie sB se asigure
in prealahil pistrarea unoi- rczrrr.oar.r genetic[: pentl*~ 1 popula ~Uilclocale
practic ,,sblbaticc", dc care vn f i nevoie totdeaunn. DP ascmel?pa, trrbuit*
inteles fnptul c,i, dar5 hibridarea gcneralizat5 rnodifi.c,i fond u3 genetic,
rrlectia ajunge la 0 p i c r d ~ r eclr gene t o t a t f t rle d;iunbhnre.
Regssim la albinci a c e l ~ a ~ problrme
i care 5e ptln si pentru altt*
arlirnale domestice. DavG vr*prn s;i f a c r m Fat5 unor dificul!,Ziti neasteptate,
in prim-planul preocupdrilor nnaqtrr ? r - c ? ~ i sX i j ~lie p;istr7arra uzci \-arin-
bilitiiti gcnetice satisf8e5toarc.

FactoruI uman
Dintr-e t o t i factorii carp inrlurntea.:5 1,andarnrntul in apicultur:,
factoruI urnan e r t c probsbil re1 nini imy;.or.tant. XII se ponte rnncepr
niri utilizasea rational; a rcsurselor meliferc, nici actiunea asuprn
potentialului genctic a1 albinplor f brd [,a oamenii care txplonteaz5 stupina
t5rii noastrc $5 f i fost instmiti corespunziit~r.

Neccsitatea unei f0rrnGr.i profcsic apiculti

. - - ;ras aterltia
cvlor ce au rcspnnsabilit5ti En agricult,,,, ,,udstrA. S-a admis uneori c5
cstc posibil 55 devii apirultor prin propriile mijloace sau luind citeva
 Icctii dr. la un colcg sau in cridr-u? derno~~tr;itiilor o r g a ~ i z a t cLIP ritrrt
societ8tile de apirultui,: pentru i~litierea tinclilor in minuirea afurn5-
toarelor si a claltilor apicole. Dcsigux., dcti~?r.r.eacitnnla stupi pcntru pura
pl5cere dumjnicnl5 nu inq>lir,i 0 pregstrre densebit2. Cunonqlerea ritnr-
va retete cstc suficientg. i n delinitiv, sc poatc cultiva salat5 si f5r5
diplomi de inginer horticultor. Dar m ~ s e s i a de apicultor punc multe
problernc tehnice, economire sau juridicc, pcntru solutiocarea r.rir.ot-a
o bun6 formare profesional se dovudeste ?'oarte util5.
Acurn, formarea profesionalg apicol5 este asigurats in cadrul in-
v5@mintului ngi-icol, in Ccntrelc de formare pr-ofesional fi si clc promolie
agricola (CFPPA) sperializatr in apicultur5. Unele awmenea rev ire ~ l i -
breazs un brevet profesional apirol cu care sc asijiu1.5 infiinlarca rnai
u ~ o ra unei stupine prin acorclarea de credit. ExisiB, d e asrmenea, aso-

-1 PERSONNEL
DESOPERCULER E
E m I R E 1
2 1
E
2
0
4
E
3
E
H t l H 2 H Z V H Y
1
O E
2 1
E
1
0
3
O
V Y 2 V H V
3 2-2 1
0 O 2-.M M 3 M M
H H H V
4 2 1 3
M ZM2M
V V
3

Organizarea ~ t i i n t i f i c ia mwncii de extractie a mierii.

Productivitatea relativh in functie de diferitele metode utilizate
(dup& J. Piel-Des~uisseaux,39fi5).
0. cutit o b i ~ n u i t M. rnaginFi de de.sr5pScit
E. cutit electric V. centrifuga m ax vertical
H. centrrfugl cu ax orizontal
Se constnta c i i cea mai bun3 organizare are productivitak (1003 practic dub15
decit cea mai slaba (50,881
ciaGi particularc care al-ganizeaz5 un inv2Grnint sezoricr contribuind 1:i
formarea tinerilor apicultori.
fnvS@mintul din CFPPA nu se lirniteaz.5 la practica apicol5. El cu-
p ~ i n d e~i biologia albinelor, botanica, economia si drept ul, aplicafr 7n
apiculturii. Dar datoritB cvolutiei rapide a cunostin$elor 5tiintificc ca s i a
situatiilor economice, aplrultorul nu poate s.5 fie rnzllt,urnit clr cera rrl i t
dobindit in cadrul unui curs limitat la cscntiaI. Trebuic sri sc inforrnc37.c
mntinuu, altfeI va f i rcpede d e p i ~ i t .Din pirate, in dorneniul formSsii
permanente mai trebuic f5cutc eforturi marl. OJiciuL pentru informcrrc $i
doamentare in apicuLturE (OPIIIA), asigusii, in rnasul-a mijloacclor sa!r>,
o informarneeiaborath cu mult5 grij5 ; actiunea sa SP extin:lc progresi~
dar rirnine fnc: prea limitata.

Organizarea stiin?ific5 a muncii

Organizarca stiintificg a muncii cstc o disdalinA - a1 c5rri cPmp dc

aplicare-est~deosebit d e vast. Fa privegte jin spechial industria. dar isi
g5seste teren si in dameniul agric.01. In apiculturri si-a dovedit deja utr-
litatea practicz ; organizarea muncii de extr acQe a mierii. Studiul Iocu-
rilor de rnunc5 $i a timpilor nccesari pentru esetrvuwrea ficcirci opratii
-.L-

a argtat c5 este posibil a stabili ceIe mai raponale tipusi de annjament

al utilajelor qi materialului tinfnd seama dc earacteristicile acestui rnatc-
rial si de efectivul de min5 dc Iucru folosit. S-a putut preciza, p n t r u
fiecare caz in parte, pozigile respective ale operatorilor ~i ma$inilo:. la
fiecare loc de rnuncii. S-a putut determina de aserneni, srtprafaw rnini-
rnB de incaper-i (Iocal), precum frecvenp si d i s h * deplasfirilor 5i a
transporturilor. T o w asigurind personalului maximum de confort, si de
securitate.
13in picate, studiile ~ t i i n t i f i c ein rnaterie de sre a rnuncii
fn apicultura sint End putine. Dealtfel evolutia r d u i modific5
an de an conditiile muncii atit in - - - de extragere gi depozitare a
mierii uTt si in stupins. As f i de dor C U ~ Fdl*.q nnou
de aceasta probIem6.
 Capitolul IV

Dcfinitic .ea cste %a dulce, produs5 de all: lificc

din nectaml f l o n ~ o rsau din secretille care provin din p5rti vii are plantelor
cau care se g5sesc pc acesva, pe carp lc culcg, le transform; si le combins
ru substantc- spccificc s i 1e inmagazincazG Tn fagurii din stup".
AceasG dcfinitie este extrasi din Xorma regionulir europeand re-
comtadatii pcnhu miere, document provenind de la Comisia pentru ca-
de.z alimetatarius, adicd practie d e la ONU prin intcmediul Organiza$iei
Tatinnilor Unite, pentru Alimentatie si Agricullfxra (FAO) si a1 Organi-
zaGei Mondiale a Sgngt5tii (OMS). Ea a fost reluatg f5rZ modificgri de
derretul din 22 iulie 1976 cu privire Ia miere. Desi p a t e sS pars corn-
pIicat,i, definitia reuqe~tes3 includa intr-un minim de cuvinte tot co
este rniere, excluzind tot ce nu a t e . Ea tine searna d e faptul c i mierea
poate p r o ~ e n isi din nectarul floriIor si din rnana produs: de purici ( d c ~ i
wit5 s2-i nurneasc8$, cZ este produsul albinelor qi atit. Nu putern decj
folosi cuvhtul,, miere" pentru a desemna produse obtinute prin hriini-
rea albinelor cu z a h k industrial 5i nici produse dulci prnvenind de la
insecte, altclIe decit albina meliferd, r a de exernplu mtliponele sau
bondarii.
fn functie de origine, se distinge mierea de nectar sau mierea de
man5, Dupg cum mierea se aflg P n faguri sau extras& este desemnatg
ca miere in f a p r i , miere centrifugatli, miere stoarsli, mime,scursE. In
practic;, aceste dcf initii sint putin foIosite.

h momentul recollkrii de cgtre apicultor, mierea ~ s t ein general,

perfect fluidz. Ca atare proprietztile fizicc mentionate mai jos, nu sc re-
t produsill proaspzt extms, epurat si necristalizat.
fer: c l ~ r i la

lrf funcqe de noile norme ale unitstilor de mZsur3, masa volumic5

trebuie exprimati in kilograme pe rnetru cub (kg/m". Pentru miere, ea
este In medie de 1422,5 la 20°C. In raport cu apa puri, densibtea miefii
182 P R O D U S E L E STUPULUI

este de 1,4225. Este deci un pradus relativ dens. Variatiile clc densjtate
provin mai ales din variatiile continutului En ap8. Cu cit rnierea este
mai boga;lt5 In ap5, cu atit estc c;ai ptttin dens;. Practic ne putern servi de
densitate ca mijloc cle a stabili continut111 in ap5 a1 rnierii. Astfel, densi-
tatca mcdie indicat5 rnai sus corespundc unui continut d e apraximaliv
17,2y0apA.

Viscozitatc

Majoritatca micriIor au v vlscux1Laie ilurrrjala, iiuica ele se confor-

rneazA legii lui Newton ru privire la scurprea fluidelor. Viscozitatea
lor dcpinde Fn principal de continutul in apri ~i de ternpcratur2. Depin-
dc mult rnai gutin de compozitic ; se constat: mici varjatii de viscozitate
care depind probabil de p r e z e n t ~,,dextrinclorL"in cantitsti rnai mult sau
rnai putin importante in functicl de originea floral5 a rnierilor ; aceste
vasiatii sint destul de mici asa incit se poate considera c2 valorile criticc
obserl ractic turturor n: ~e~vtoniene. Dac.A se traseaz5
r urba f unc$.~ : de ten 5 , se observ5 un pun c t d e
Ilexiu liceasta i n s e a m icozitatea mierii este ricIicatS
la t c r ~ ~ par l~ u ~ i~ultri,
..-.:ix .:
ea sraclt3 s a y d Entrc 30 si 40 o r .
-1-.I mai

Foiscs
'8004l

Vismzitatea mierii in functie ~ratur5

$i de continutul Pn ap8. (dupamunro,l943)
-
P e vertical viscozitatsea
PC oriznntal - tcmpera tura FC)
Curba A - miere cu 20 Vo a p 5
Curba 13
n..-1--
-
- C
miere cu 17% ap3
mlere cu 15n t --=
lbliniazL
=belor.
h t r e 3'' pi 40' se trece de la viscozikatea
cea rnai mare la o fluiditate care nu rnai va-
r i z 5 f ~ a r t emult la crqterile de tempera-
turri. Citre 60°C toate mieriFe au aceeasi

variazg mult la temperturi superioare. Este dcci inutil s3 inc8lzim rnie-

rea rnai mult de 40°C pentru a o face Soarte fIuid5.
Continutul 'in apS influenpazg mult vfscozibt~a mierii. Cu dt o
miere crrrntine mai m u M ap5, FU atSt este rnai fluids. Ne putern folosi
de viscozitatc p e n h a rngsura c c n ~ n u t t l lin ap5 a1 unei mieri, dar me-
toda este foarte delicatz.
 I
Mierilc considerate newtoniene sint micri cu vfscozitate anorrnalg.
Cel mai cunoscut caz este cel a1 micrii dc iarbii neagr.6 (Callurn), care
este thxotropii. In repaos ea este rigid5, are o consistent$ gelatinoas5 si
nu eurge. Prntru a rupe acuastii stare fizicg, e s t ~suficient s2 o amestc-
I ckn cu o spatulb ; ea devine fluid: si curge in mod normal. Rcdcvine
trcptat rigid5 dac2 nu este rnigcat8. Aceastri viscozitntc anozmal5 pune
probleme apicultorilor pentru extragcre ~i prelucrare.

In funct jile norrne reff tile de I aZsur2 ar f i

bine sfi trans datele de care uni t5ti din sistl-mu1
international.
I
I Aceastg operatiune nu este indispensabil; amintindu-ne cgldura
I rnasala a mierii care este egal5 cu 0,54 din cea a apei la 20°C, cind mie-
rea contine 17% apg. Acensta inseamng c5 este nevoie dc nproximativ
dou5 ori mai putin5 energie (jouli) pentru a incazi mierea, decft pentru
a fncZlzi acclasi volum de ap5. Accastg cifr5 este foarte important5
I pentru a calcula instalatiile pentru prelucrarea rnierii.

I
Conductivitate terrnicii

Conductivitatea terrnicd a mierii nu este foarte diferits de cea a

apei. Ea a fost calculatg pentru o miere fin cristalizat3. Valoarea g5sitZ
arat2 c i rnierea este rea conducritoare de cZldur5. In unit5ti vechi, va-
loarea este urmgtoarea :
A = 125 X 10-"al. crn.s.
sau in unitzti actuale :
I A = 540 X 10-" (m. K.)
Pn cornparatie cu 580 X 10 W (m.k.) pentru apa puri. Conductivitatea
terrnici variaz5 in func$ie de conMnutul in ap5 y i ternperatur;. Aceast3
cifr2 este f oarte important3 pentru tehnologia rnierii.

Culoarea

Culoarea rnicrii este, !in mod natural, foarte variabilg : rnierile cele
mai deschisc Ia culoare sint aproape incolore, iar cele rnai fnchise slnt
practic negre. 1ntr.e aeeste don5 extreme se gAseqte toat5 gama de galben
si de rosu. Culoarea rnierii este datoratg prezentei unor substante p u m
cunoscute, printre care pare sg figurezc carotenul. Culoarea mierii fiind
o caracteristic t de vecdere cos s-au
depus efortur Unor Imetode ciere
adccvate.
 ,,;ierea naturala contine mto7xieauna, in suspensie, particule solidc
sau materii coloidale asfel incit pus2 intr-un recipient, ea este putin tul-
bure, chiar dac2 este bine epuratg. Areast5 turbiditate cste mai mult sau
m a i putin accentuat$ in fmctie de sortul d e miere.

h Eumin# ultraviolet5, multe rnicri prezintg o I

Fenomenul nu a facut I unor studii prea amgnu

In le sef~ar nierilor aproap

-stx.
, Pn functie
dc contlnum~m ap2, f n t c:~ 1s -: rrC0l. -?L
h l LD 10. d b L L F ~ IILCII. dl iaul LU ~ a u r i n t 5acest
continu -ind ind cm-
peratur

Puterea de rotafie

Iaajaritatea rnierilor provoac5 rota$ia spre stinga a luminii poIari-

zate, dar exist; mieri dextrogine, care provoacg rota$ia planului de poIa-
rizare spre dreapta. Puterea de rotatie a mierii este o caracteristicg pu$n
sernnificativj, deoarece diversele zaharuri pe care le contine au toate pu-
teri de rotatie diferitc ; ceea ce se observs nu cste decit o rezultana fGr5
prea mare valoare practiG.

Conductibilitatea electric;

Conductibilitatea electric5 a rnierilor se r intr-o solutie s t a n -

dard cu 20% materie uscatg. Ea este cu atft rrlnl 1 luicati cu cit mierea
este rnai bogat2 in substante ionizabile ; element& minerale constitui~
esenQalu1 in aceste substante, astfel cB rngsurarea conductibilit5tii eler-
trice oglindeste destul de bine nivelul continutului de cenusg. Mierile d e
mang si, in gen eral, mi erile de culoare inchis5 au cea mai mare eonducti-
bilitate electric;5.

miere ;esc sub te Ia origine in nectar sau

'In picaturile de mana aruncate cie purrcir ue plante. Dar actiunea albi-
nelor asupra acestos rnaterii prime nu este nurnai rneranirg ; ca se exer-
citg fn profunzirnc aducind kansform5ri chirnicc importante si, fn acelasi
tirnp, irnboggtirea cu substante noi provenind chiar de Ia albine. Materiile
 dulci sint adunate dc albinele culeggtoare in gu@, ca :soluiji ; la trecerea
prin aceast.5 parte anterioar5 a tubului digesti v - ele sin t irnbogztite cn
secrevi salivarc cu diverse acQuni enzimatice. Pentru a deveni miere,
nechrul sau mana trebuie s5 fie regurgitate, preluatc de aIt5 albinfi,
I
depuse Pntr-o celuls, reluate din nou, regurgitate, reluate si asta pin5
rind f ~ pierde
i cxccsul de apg si mrnpozitia i se standardizeaz5. CZci,
fAr8 TndoiaI2, cel mai intercsant este faptul cA variatiiIe de cornpozitir
intre rnieri de origini floraIe diferite, sint mai mici decit ccle care sc pot
evidentia intre nectaruri.
U n nectar cu continut predominant de zaharoza este supus actiunii
unei invcrtaz~ salivare si din el rezultd un amp:stec dc glucozg si
levulozfi. Trebuie sB a d s u m cj. actiunea enzirnelor albinei n11 ~ s t eins2
chlar atit de simp18 ; nu este vorba numai de hidroli:<a dizah aridelor cn
.- ...-
- .
de exemplu rnaltoza, ci dc formarea zaharurilor superluurt. r.~- o i ,care nu
au existat in nectar. Artivitatea albinci are ca efect reglarca la optimum
a urnidit5tii prin evaporare, nivelarea spectruIui zaharurifor gi cre~terct?
continutului in enzime.
Cind con$inutul fn ap5 se reduce la rnai putin de 17-18°/0 dbinlt
c5pAcegte rnierea cu o peliculg subtire de cearg pur5. C ~ p i c e l u lpentru
miere este mult mai etan? decit ccl p e n h puiet. Evaporarea apei se face
in doi timpi : intr-un timp apa este e1iminat.G la niveluI pieselor bucalc
nei, care expune la aer picAtura de nectar pe care o reprgiteaz5 ;

Experienta privind maturarea rnierii In celule. @up& Park, I - - -

Se umplu celulele fie pe sfert /A) fie pe tPei sferturi (B) cu un sirw de zah*
msi mult snu rnai putin concentrat (20, 30, 40, 6O0/o). Se u r r n k e ~ t eevolutia concen-
tratlel timp de 6 zile. Faptul cA celulele se umplu numai partial, favorizeazs
maturnrea m3rind suprafata de evaporare.
186 PRODUSELE STUPULUI

fn a1 doilca timp, rnaturarea se dcsiivir7este in ccelule deschise ; apa se

evaporri prin ventilare energid si prin ridiearca ternperaturii. Sint nece-
sare rnai rnulte zile pcntru a transforma nectar-ul in rniere, pc timp
frumos.
Vom v edea care sint 11ele cornponent e ale micrii proaspat
recoltate.

Continutul in ap2 a1 rnierilor variaz5 destul de mult in functie de

originea lor floral& de anotimp, de intensitatea cuIesului, de putesea
coloniilor de albine si, bineinteles, de feIul in care apicultorul a f5cut
recoltarea. Valorile ceIc rnai scszute se situeaxi in jur de 14°/fl si telc rnai
ridicate In jur de 24-25yo. Valoarea optirng este i n 17C1!0.0 miere
prea ,,uscat5" cste greu d e extras gi cle conditionat med5 riscA s2
fermenteze ~i gustul ii este atenuat.

Zaharurile reprexint8 Y5-YYYio din substanla u s r a t i a rnierii. Putem

spune c:l apa gi zaharurile Pmpreung formeaz5 practic intreaga miere.
Trebuie s: rnai faccrn ins5 diferenta printre zaharuri, intre cele prezente
in mod regulat $i in propoflie ridicata gi cele care se gasesc mai neregu-
lat ~i in cantitati scgzute.
Cele doug zaharuri rnai abundente in miere sFnt glucoza (sau dex-
Irma) si Isuctoza (sau levuloza). Ambele sint monozaharide care ,rgspund
lormulei globaIe CfiH120g.Continutul mediu de levulon8 in micre este
rle aproximativ 38%, gi de glucoz5 de 31%.
Urmeaz5 dizaharidele formate prin asocierea a dau5 monoxaharide.
Este varba in principal de rnaltozs si zaharozj (7,3Vo gi respectiv 1,3'/(,).
Zaharurile supcrioare, formate din mai mult dc dou5 zaharuri simple,
nu reprezintz in medie decit din rniere, dar cu o variave dcstuI de
mare deoarece sfnt mieri care pot sZi contin5 ping la 80+0 si chiar rnai
mult
S-au p~rtut ider -a actual[A cincisprezece zaharuri dife-
rite in mien2, dar e'
' c rlrcluuati toate impreung. In afara
celor mentionate, s-, tificat izomaltoza, turanoza, maltuloza, nige-
roza, kojibioza, leucr blezitoza, erIoza, kestoza, rafinoza .si dextran-
trioza. Cercetgrile ca c fn lume aratil cB lista nu este inchis5.

Toate Werile au o reactie acid5 ; ele contin, nu cum se c r e d ~ a

alt5dat5, acid formic provcnil~ddin glanda de venin, d un amestec de
acizi organici dintre care unii sint prezenti In nectar fn timp ce altii
rezultH din multiplele reactii care Pgi au sediul fn miere. Acest l u ~ r use
 poate do\-edi printr-o analizg a hranei stocatfi dc albine czrora li se ad-
rninistr~az.5u n sirop de zahsr foartc p u r ; areast5 hranii s t o c a ~devine
acid& Analiza arizilw orgmici continuti in mierc a ar5tnt c i accstia sint
1 lsi, d a r ~ r l rare predomin5 t onic prtwenind din
1. Au fost pusi in evi-
U L , c--
t ~cizii: acetic, l a r t i r , ma-
[ a 3 c e*'.
] ~ c ,succi n jc, hutiric, citric pir+ Dive" sucre' I ,3 ' r ->IJ

/ glutamic si formic. Prezenta

lactonelor este practic con- \
stan t5.
Eau
Arninoacizi ~iproteine i7 %
\
SI ~ I c ZZ~~CXC n
rcprczi 1 (1 partr i n f i m
1 din mi 1 . i . Arivelul a n )
tului C I ~ L I~ I U K L Cr s t r in rnrciiu
I
i

de 0,01q; c w a ce, ~ r z n ~ f o r r r , n \tI G l u m c

31
in proteine d5 aprosimativ .
0,26%. Est:. v r ~ ~ . brIc a amino-
acizi lihrri .;i de prot~irtccare
pot fi dc diverse origini. Aceste
substante azotate pot fi prp-
zentc In nectar, pet proveni
din secretiic albinelor sau pot --- 1 '
f i continute in g6undoarele
de polen care sint constiturn- Corn bedie n rr
$ii norrnali ai rnierji.
Trebuip s3 faccrn o rnentiunc special5 pentru mierile de iarb5
neagrj (CaIluna vzrlgatis) n r5r-ei visrozltafe anorma12 (tixotropie) este
datoratg prezentei 5n nectar a unei proteine speciale. Cind mierea este
foarte pur5, accast5 protein5 poate atin

Eipide

Fractiunea lipidid a rnierii este foarte slab3 ~i nu a f5mt niciodatj

nbiectul cercetgrilor. Probabil cA extractul eteric din rniere confine rnai
ales cearA provenind de la extractie.

Toate miwile contin elernente minerale dintre care ceI mai impor-
tant este potasiul. Ssrurile de potasiu reprezint5 aproape jumiltate din
substantele minerale ; acestea nu depasese procentajul de O,I% in mierile
d c calitate obisnuitA. Micrile foarte fnchise la cuIoare le de prcsri
care contin mult polen ating procentaje mai rnari.
EEementele sel rnai bine reprezentate in rniere, in atara pohsiului,
sfnt clorul, sulful, calciul, fosf orul, magnez5u1, siliciul $I fierul.
-
.EX
7 >
PROQUSELE S T U P C I.Ul

AlAtu-i de aceste elcrnente majore, in miere se afli un nurngr im-

portant de elernente rare, sau oglio-elemente, care nu exist5 decit in starea
de urme 7i care nu au putut f i pusc in evident5 decit prin metode foarte
fine, cum cste rnrtoda activsrii, care necesiti folosirea unui reactor atomic
pentru 3 face transmutdri. Remltatele cele mai interesantc oblinute astfel
sc refer5 In cot-clatia intre continutul in clemente rare a1 rnierilor qi origi-
nea lor floral5 sau geografirg. A s t F ~ l ,dous mieri d e salcfm sau dou5 rnierj.
dc brad, provmind din douri rcqiuni diferite se deosebesc prin prczenta
clcmentelor rare deosebite.

Originea cnzirnelor din mierc cste dub12 : o parte din ele pravinc
clin ~ ~ e c t i ~rcaIaIt5
:., din sccretiile salivare alc albinelor. Se cunosc in
sprrlal o inv~r-tazriqi o arnilazg. I n ~ e r t a z aeste rcsponsabil.5 d e hidroliza
dizaharidelor ; amilaza atac5 amidom1 si il transform5 Sn glucoz5. Dar
mierea contine si alte enzime, in speciaI o cataEaz2, o fosfatazb si o gluco-
nslda75 care transform5 glucoza in acid gluconic, care e s k , dup5 cum am
\.Szut prinripalul m i d organic din miere.
Fragilitatea enzimelor qi u ~ u r i n t acu care ele sInt distruse de cZldur5
fac posibiU f olosirea lor ca indicatori ai supraincahirii mierii.

M i ~ r e aeste selativ s5rac5 in vitamine in cornparatie cu m e a h r n e n t ~

~i in special cu fructcle. Nu contine nici o vitarning liposolubiI5 (vitamlna
.-2 si D) ; contine putinc vitnrnine din grupa B si unenri putin5 vitamin5 C .
Vitarninele din micre i ~ au i aproapc intotdeauna originea 'in grguncioarele
de p l c n pe carp nceastn lr contine in suspensie. Nu este cazul vitnminei
,C, care provine din nertar, dar numai din ceI d e rnents, dup5 cunostintele
:~oastrcin stadiul actual. Vitarninclc din grupul B prezsntate in micre -
aceleagi carp se gasesc in polenuri sint tiamina, riboflavina, piridosina,
nridul pantotenic, addul nicntinic, biotina si acidul folic. Ar~lea7ivita-
mine SF rcgssesr, in doze mutt mai mari, in 18ptisorul d e matcz.

Sc stiu IJu;ll.C l U ~ r ~despre

ri p i care dau culoare rnierii. Ei
~ t > n , . t i nprobabil gr.upcEo~carotcnoizilor s n flax-onoizilor.

MetodeIe rnrlderne de anulizii chimic5 gi, in special crornatografia

in i a z i gazoasri,
at1 permis s5 se far2 studii asupra substantelor care dau
~nieriiaroma sa deosebit8. Se spera cii se vor dcscoperi uFor indicatorii
speciiici care si permit; caracterizarea sigurg a osiginii florale a rnierilor.
A fcst descoperit intr-adevir antranilatul de rnetil ca indicator al mierilor
de portocal dar alfituri de aceastz substan@ s-au mai descoperit citeva
zt& de alcnoli cetone, acizi ~i aldehide f5r5 s8 se f i putut desprinde w e o
 I MIE REA 3 89

lege a aparitiei apestor substante. Se pare cj. aroma rnicrii este data dr
citeva zeci de substante care dealtfel, nu sint stat'i!~; PIP se d~gradeaz5
rlx timpnl, sc tt-arzsforrn5, astfel inrf t toatc rnierile vechi dobindesc Pn celc
I din arm5 ar.ela$i miros usor rinced prov~nind din reacliile onximatire si
din fermcnt5riIr care continu5 sZ se producfi, I n tcmper,?lxrx obi~nuitd, ?
:
I
~niereaextras5.
I
Substante diverse

I Invenhrul pe care il facem IIU a1.c pr e~en!lasa ~ i exrratzstiv.

c Mie-
I rea este un produs biologic, deci complcx. Ea n u este ,,vieHcontrar a ceca
ce se scrie adeseori, dar este sccliul unoi- transiormgri constank cart>
decurg din continutul ei in cnzimc active. Mai contine si factori imperfect
detcrdnati sau deloc, cu propiret5ti biologice interrsantr. In primul rir.rF
trcbuie s& 1uGm i n considerare activitatea antibactcriang ca1.c fncepc <;i
fie binc cunoscuG, activitatea colinergici si altrle incosnplct cunoscute
I qi Soarte greu dc studiat tocmai din catlz5 r.3 rnierea n u tlsle n n p r o d u s
sirnpiu qi nici cu cornpoeitie constants.

! fmbgtrinirea mierii
I
Mierea este considerats adeseori ca o marfA nepcrisabils, cu conser-
I vabiIitate practic infinitg $i comercializabilg fBr5 precautii de la un an
la altul. Sint niste notiuni false. Mifrea trebtrie s5 fie o h i c ~ t u lunor griji

I deoseblk dacA vrem s5-gi pgstreze prnspetimca si toatc calit5tile salr,

inrlusiv cele gustative.

Cristalizarea
I
Mierea pgstrat5 de albine in faguri este m L V C ~ L L idha-

rurilc pe carc le contine SE gkesc sub forrnh de solulie in ap5, dar to

sdutie suprasaturati, ceea ce i n s e m n 5 c5 IIU estc stabilri. Sub influen@

.
- -
min iO io 5 o

natograma arornelor unei rnieri de salvie de California

(dupd W.Dorrschezalt $2 K. F r i e d ~ k h 1962)
,
C r o m a t o g m a aromelor mierii de portocal de Spania. (dupn* W . Rorrrckeidt
p i K. Friedrich, 1962)
 190 PRODUSELE S T U P U L U f

cliieritilor factori se declan~eazgcristalizarca saharurilor, care va cuprin-

d e in mod progresiv toat5 masa rnierii. Acesti factori care Tavo1-izeaz5
cristalizarea sint, pe de o p x t e o sczdcre a tenrperaturii care agraveazz
starca d e suprasaturare a solutiei 5i, pe cIP altB bxistenta unor
gcrmeni de cristalizare care constituie ama,rsa fen( i. Acesti ger-
~ n e n ipot f i cristale de gIucox5 microscnp ice, - sau imple prafuri
ca de exernplu gr5unrioarele d e p o l ~ n .ALita ump clc mlerea ramine sub
cZp5celul d c cear5, la ad5post cle aer si la o temperaturg aproape con-
5tant2, nu are sanse sB cristalizeze psea repede, Dup5 extragere, in con-
t a c t cu aerul si cu praful, 5i supus5 unor variatii dc ternpcraturj rnari,
micr-r.a are condifii favornbije de cristaliznrc. Fa cristalizeaz5 cu atib
rnai repede, cu cit contine mai multe zaharuri putin solubile fn apg (glu-
cozs), dccit zaharuri foartc solubile (Ievuloz5). In jur de 14OC, In prczcnta
germenilor cle cristalizare, sint intrunite toate conditiilc pentru trans-
formarea rnicrii intr-o mas5 solid5 rnai mult sau mai putin dur5.
Cristalizarea rnie~iieste deci un fenomen natural care in sine, nu
altercaz5 calitatea produsului. Zaharurilc, in loc sri fie sub form5
de solufie, se prr.zint8 sub f 'QTMC d{2 eristal ;ta este singura difc-
ren@. Dealtfel este usor s5 se rede: t mierii ichid5 printr-o j n d l -
zire moderats care arc ca efctct trcce rca aaha n solutir.
In acela$ tirnp, cristalizarca are consecrnp lrnportante pentru con-
sprvaren ulterioard a rnierii. Mierca cristallzatfi trebuie iinaginat5 ca un
burete Ioarte fin ; cristalele, formate in special din glucoz5, formeazii o
urzeal5 care retine o fazg lichidg cuprinzind zaharurile foarte solubile
si substantcle necristalizabile din miere. Acest lichd este Embogitit mr
apa pe care o libereazg cristalizarea glucozei. Dac2 mierea cristalizatg
nu estc rigid& lucru frccvent cind ea contine rnai mult d e 1Uy0 ap2,
cristalcle ilu tendinta de separare de partra llchidg si depunere Fa-fundul
vasult~i.Dacri ternperatura este favorabiIi (in jur de 20-25"C), pastea
lichidg, bogat; in ap5 este expusa la o fermcntare rapid;. Cristalizarea
mierii fenomen natural gi foarte general, trebuie considerati r a o prim5
etapd a invcchir.ii produsului. Depinde de apicultor ca aceast5 inl'rchit-e
sii se far2 bine sau riiu. Vom vcdea mai tirziu de ce.

Fermentarea
nicrilc naturale contin I ~ v u r i , ciuperci microscopice care
pr-odu nt;irile alcoolice. Aceste 1evur.i nu se pot inmulti decit dacg
vontinutul m ap2 a1 mierii este suficient de ridloat ; o conccntratie mare
de xaharu1.i n u le omoar5 dar le inhibg dezvoltarca. Limita intre concen-
tratlile care asigur.5 conservarea g i ccle carve o pun in pericol este mic5.
Zncepind cu 10Qioap5, o miere continind sufidentc levuri vii pentru ca
s5 fie posibil inceputul ferrnentsrii, va f e r m a t a , dacii temperatura estc
r.onvcnabil2. Toatc mierile rare contin rnai mult d e lfiO/Oap5 sink expuse
la o fer-rnentare rnai mult sau rnai putin rapid5 s i nlai mult sau rnai putin
total5. In afar2 de levuri. miwile conlin s i alte microor~anisrne,care
pot s 5 p r o d u d nlte f mticZ...), toate allmind
,

mierea.
Cind conditiile n t foarl;e favormabile,
sc constat5 Formarea unei spume abundentc pravenind clin degajasea
 de gaz carbonic. F~rmtntiirilenu se ~m'orluci n t o t d r ~ a u n nrepedc ; totusi.
chiat- dac5 sint mai distretc, cic tot cur?tt.ibui~la dcgradn1.cn rnierii.
~llcrilcfcrmen tatr prrzint2 i n t o t d r a u n ; ~o at.ic!itn?e n z i mart) decit ct.2
nnrma-
I
A ~ t erransterrnar
I
1 mi crca suf cr5 incct o sz~rnj. dc tr-ansfol-
m5r.i TT ri si dr t u r a cle pktrare.
' t - r ~ t r u ;i uloca vrir1lplt.r toate i t e ; i c ~ r l ~ tr.nzimatir.r,
. r n i ~ r c ntrebr~ir
p5stratA la ternprrxtura de -25'C. En ternperatur-a obisnuits, si chjar
in camerg rfiroroas5 (-t-41°C), SF observa tt.nnsforrnh!.i sensibile intr-n
I pcrioaclci d e unul sau doi ani. AccstPa pot f i rczurnatc clupf~ cum
z5 :
- color: tea libct
- contir scacle. on ti nu ti.11 7-1
g1ucoza.
St3 constat& de d h C l l l Y L l e a , o s~.e+tv!.t r ~ ~ ~ l sia rclativ
t s rapid5 a
I confinutului in hidroximctil-furfml (I-IMF), substanta ra1.e sr forrnea-
zX din I~vulozXin mediu acid. ConCinutul in I-IR,IF a1 micrii cstc practith
nu1 in mornentul recoFtRrii ; el creste rapid sub actiurea tt*L~tarncntclo;-
tcbrrnicr (relopir-i) brutnle. EH scrl-estc CZI indicator a1 stririi cle cnnserl-a-
1 . r a rnic.r.ii. nac5 acesla (Fepir;e!te 40 rng 'kg, sc consider5 c5 rnicrcn c ~ t e
I
inipropric pcztru cozsurn Yiind incYi17itri esagcrat snu iiinr! prea ~ r r h r
sau prwt conservat;i.
I In timpul irnbAtrlnirii, m i ~ r aiqi picrdr in mod prngrcsiv ~ a 1 o n r . r ~ ~
I anlibacterians : cor,linutul in inhibin5kclescrestc.

Yurnr.roasrlr: T-irtuti medicinalc atribuitc rnic~ii n u trcbL1ic s5. 11r

I
I Enc.2 s5 uitrim cG t ; ~estr, inaintrx de tonte, u n alinimt enc,~-gelic, y i nlr
lipsit dc intercs gastronomic, ceca r e are, dt: asemmi impnr-ants. Con-
sumul rnieri i n u tr-~Suiesri f i r redus la o I I dr, s5nftt;ltr si drb
I
rcgi rn aliment nr ; cste si o plricere a mesci.
C ali men t ~ l eglucidice, rnierea a port dc 3,100 calorii
PFI.kilogram UP substantA uscats, ccea ce insearr~rid,(inincl seama d e celr.
11-181\n ap3, o v a l o a r ~calorifici d e 3000 de calarii pc kilogram. Amin-
tim rfi ncvoilr: encrgcticc ale nclultului cnrc n u dcpunc un ci'ort rnar*r \ i
nu jupt;i impotriva frigului synt de 21%0 calnrii pe xi. 0 munc5 fiaic2
sau o actl\*itate sportirli sustinutti presuprirle o ch~ltuial5de 3500 cnlorii2.
Pentru a acoper-i n r r s k ncvoi cnlor.icc, u n adult at- tr-ebui sZ consu-
me ziInic in jur d e 1 kg d c micrc. . 4 r ~ s tconsum nu ar acopet i nicl riel-o-
1 Se descmneszil asHP1, ccl putin in pnl
sc d 0 7 r ~ d ~ ~ l ; ~ ~ u i o n sunul
t.11 I t c r t bacteriologic.
? l n c ~ ~ i nru d 1 januari- 1978 calorln a f nrctat sg
$1 trebme st f i c Imortr?:.r cu $nu-ul. O calorie cste cgnl:
i n calcu.ul r ; , ; ~ . l v r ;~!h~~:c*.tarr <.:;I l;:.OCdiOr.!.
 Obiectivul principal a1 acestei tehnologii trebuie s3 fie acela de a
da consufnatorului un produs cit se pnate d e apropiat d e cel pe care I-a
depozitat albina in fagure. Conditia obligatorie este aceea de a nu scaate
din $i a nu adiiuga nimic la rniere. De ce nu se cornercializeazi mierea
in fagurc ? Formula este bun2 dar nu scutitg de dezavantaje, dintre
care cel mai important este prctul de cost ridicat, rnicrea devenind astfel
un ueritabil produs de lux. Nurnai Imierea I ~ x t r a s i1poate sa tis sf ace majo-
ritatea consurnatorilor rirninind accesibil: posibilit5tiror lor. Tr ebuie
deci, sa-i acordiim cca rnai mare aten.tie.
Calitatea mierii trebuie s e s-,.-C-CY
p t ~ L*~ a chiar inainte ut. r ~ w l t a r e .
Trebuie sg evitim, in cursul vizitelor la stupinh, s2 murdzrim ramele
crt funingine dc la afum5tor. Mierea sapus8 unui astfel d e tratarnent
caMt8 un gust n c p l k u t de fum, mai ales dac: exist5 rnulte celule necC
pjcite. Tot in acest sens, apicultorul trebuie sB $tie cA miera este un
produs a l i m ~ n t a rcare nccesit5 rnultS grijd. Casa stupinei trebuie in@-
jit3 mcticulas si niciadatg un rnagazin nu trebuie pus direct pe psmint.
iZegullile dc igieng se aplicg mierii si tuturor recipientelor $i uneltelor
cu care aceasta intrZ in contact.
PosibilitiiQle de degradare a mierii din cauza cZddurii fnccp sS se
rnanifestc la caban2 din cauza inst~umcntelor Pncilzite electrir sau cu
vapori pentru a u$ura desc5p5cireaYextragerm, purificarca gi prelucrarea
rnierii. Trebuie evitate, c h i s foartc strict, temperaturile care provoacG
cararnelizarea mierii : peste 85°C mierea, componentele ei ceIe mai fra-
gile, sint afectate grav, chiar intr-un timp foarte scurt. fn ceea cc p15-
v q t e actiunea cgldurii asupra mierii, trebuie s5 4uAn1 In considerare tem-
peratura atins5 la suprafata si in masa m i e r i i , IIrecum $i tirnpul de
expunme la aceastd temperaturg. 0 fneillzirc la 78''.C la "
adIGpost de aer
timp dc rnai pugn dc 10 minute este rnai putin dgunatoare decit o in-
cglzire de citeva zile Ia 40DC, desi aceasta vaturii este apropiats
d u tempcraturile asa numite ,,biologiceU.
DupA cfldur5, a1 doilca dusman aI miern este umiditatea. Apicul-
tom1 trebuie s5 se asigure c5 mierea pe care o extrage este coapts, adicg
r a nu rontinc: mai mult de 1U0/o ap5. Este prima conditie pentru obtine-
rrAaunei mieri de bun5 calitate ~i carp se pgstreazg bine.
Ca orice solutic rnierc;1 tinde ratre o stare cle echilibru cu atmos-
,&

Fern inconjurbtaarc, Cind ac8east5 st;?re este atinsg, rnierea nu pierde ~i

nu absoarbe ap5 ; scbhirnburj~ l esint opritc. Din contra, atita timp cit
aceasta starc de echilibru n u cste atins5, rnierea se hldrateazs sau se
deshidrateazz. Se poate defirli pentt-u ficcase tempesaturi5 o stare higro-
m e t r i d a aerului arnbiant care as&ur5 starea de echilibru. La 20°C dc
esemplu, a rniere a1 cArei coxlynur; m ap8 este de 17,4'4/n se aflb in eeM-
--LI.---L L.

libru cu mediul arnbiant rind acesta arc o urniditate d e 58'ia. Pentru o

bun5 conservare a mierii, umiditatea atmosferci trebuic s5 sAminZi in
jixrul a 60?6.
h t r - o atmusferg uscat$ rnierea tinde s5 se deshidrateze dar cum
la suprafata ei se formeaz5 o pelicul; uscat4 care impiedicg difuzia apei,
uscarea este lenti. Dimpotrivg, ink-o atmosfet-5 urnedg, mierea se hi-
drateaa repede ; intr-o atrnosfcra saturatg cu urniditate, mierea poate
s: preia mai muIt d e IYO urniditate pe zi ct 1searnn5 c5 detcriora-
rea ei rise2 s;l fie foarte rapids.
Ce se IntirnplZ dac: mierea se afl5 inchis5 intr-un recipient fie el
mare sau mic ? sau dac5 recipicntul este sau nu etanq ? Bac5 este e t a n ~
si plin, star-ea d e echilibru cu straiul de aer se stabile~tefoarte repede ;
proccntul dc urniditate din miere rsminc stabil. DacS rccipientul nu
este etans, schimburile cu acrul exterior se continua ~i dup5 cum acesta
cste uscat sau umed, mierea pic.t.de s:?u preia ap5. l l s a se face c5 p5stra-
t5 in pivnil5 in ambalaje de proasti calitate sau prost fncl-Lise, micrea
incepe repede sii ferrnenteze,
In rezurnat, sc poate spuno c5 o tehnologie ugoar5 dar rafionals a
mierii trebuie sii respecte igrena ~i caliafile mierii, care depind de inte-
grifatea constihentilor s8i. Cadura si umiditatea sint cele dou2 clemente
care trcbuie supravcgheat- '--- ?rmanen\Z, de la recoltare pTn5 la
con5um.

Extracfia

Extractia rnierii prin stoarcere este practic abandonata. Ea corcs-

punde unci forme de apiculturs pe c d e de disparitie, cea cu co$nib.
Folosirea stupului cu rame mobile irnplicri extractia m i ~ r i iprin centrifu-
gare ~i recuperarea cerii fagurilor pentru anuP urrngtor.
ExtractomI centrifugal, inventat in secolul trecut, are forme difesite
In functie de destinatie : pentru o expIoatare modest2 cu citiva stupi sau
pentru o intreprindere profesionistfi unde se extrag citeva tone sau zeci
de tone de miere in fiecare an. Dar, de la ext~'actorulpentru patru ramp
actionat manual ~i ping la extractorul pentru patruzeci de rame actionat
d e un motor electric, principiul este acelagi. Se folosegte f o r p centrifug5
pentru a sroate mierea din celule qi a o proiccta pe peretele intern a1
cuvei. Forts aplicat5 fagurelui este in functie de viteza unghiularg a
cosului extractot.ului ?i de raza coqului. In extractorul tangential, ramele
sEnt asezate tangenlial fat%dc cilindrul virtual pe care rniscarea coguIui
le face s5-1 dcscrle ; in aceste condilii, fooa aplicat5 ramelor este unifor-
rn2 sau aproape uniform2 pe toath suprafata ; nu se poate extrage decit
o singur; fat5 odat2. In extr-actorul radial, forta centrifrrg5 aplicatri rarnei
variaz5 progr-esiv de la catul inferior pin5 la spetrazfi ; in verinAtatea
axei extractorului, for@ centrifugz este slab5 Ficcar~din cele douj. sis-
ttme are a l antajere $i incovenicntele sale. ExtractoruI tangential Iucrea-
zl mai ornogen decit ~ x t r a r t o r u lradial, clar il obligi ppe operator d es-
trag5 suceesiv sele dous fcte ale fagurelui ; de iapt, il obli@ s& Iucreze
de trei ori. lnt~.-un prim tirnp, cu vitez2 moderat5, sc extrage sumar
mierea de pe prima Sat5 ; in a1 doilea timp se extrage mierea de pe faw
a doua ; in al treilea timp, se revine la prima fat5 pentru a se krmina
extraclia. De iapt, gretttatea fetei opuse celei care este in curs de extrau-
tic este sulicientii pcntru a face fagureIe sA cedeze clac5 forta centrifugg
este succesiv5. Pentru a evita a c ~ s t ernanipulgri obositoare, se construiesc
extractoa1.e tangentiale reversibile la care inversarea sensului rotatiei
provoac5 Entoarcerea coyu!%lor in care se aflZ rarnele.
 MIEREA

In orice caz, extractom1 tangential ace capacitate micS pcntru cit

5-afiu ocupti. Este foarte polrivit pentru exploaGrile mici sau pentru
cstragerea mierii cu viscozitate mare, deoarece pozitia tangent ial.5 a ra-
I melor cste mai eficace decit pozitia radialft.
I Extrctorul radial are avantajul capacitgtii sale mari -
pinH la pa-
trvzeci ramc Dadant mari - pentru un t~olumredus. El nu necesit5
r-eluarca ramelor. Pentru a fi tnfal5, estragerea necesits un timp mai
indelungat.

Cent 'af alog Et?;. Thomas

melor in :a hnffentialg Oa
apta) sau Ila stings)

I Extractoarele moderne sint fabricate exclusiv din m;iteriale nobile.

r

Folosirea otclului ~i a aluminiului alimentar dau garanfiaI de cur8tenie.

igienri si nepoluare cu metale grele.
Extractoarele prevcizute cu motor electric au un ambreiaj automat,
un schirnbitor de vitez8, o frinz, iar rnodelcle cele mai perfectionate se
pot progrbamaastfel fncTt viteza de rotatie gi tirnpul de extractie pot f i
I optimizate far5 interventia operatorului in tirnpul functionarii.
Forta ctntrifugs care trtbuie aplicatg rnierii depinde d e viscozitatea
acesteia, dcci d e rontinutul in ap5 5i de temperabra sa. Variatiile visco-
I zitfitii in functie de originpa flor aFSt nu sine mari decit in cazul mierii de
I iarbs-neagr5 si de mans. Pcntru a usura extracva rnierii, este bine s i
se lucreze la tempesaturi destul d e ridicate pentru a-i reduce viscozitatea.
In ajunrrl extractiei, magazinele se pot p5stra la 25-30°C. 0 ambiane
prea recc face ca extractia s5 fie dificil5.
Extractia mierii poate f i precedatg de o ajustare a continutului in
api. Uncori sintern obligati s5 scoatrm magazinele continind nurneroase
I r-ame pIine dar cu miere necZpricitri. Exist5 dispozitive care permit eva-
c,uar.ca in citeva ore a excesului de urniditate a1 rnierii chiar in magazine.
Pentru aceasta se proiecteaz5 un curent, de act- uscat prin magazinele
stiuuitc. Ccl mai bun mijloc dc a usca aeml cste dc a-1 face sii t r e a d
printre nistc elementi d e ratire unde urniditatea se condenseaz: in
gheatg. Aentl uscat trebuie reincslzit moderat Inainte de a .fi dirijat sprc
magazine ; pentru aceasta a e d se tsese peste n?ste rezistenp electrice.
Acest sistem este convenabiI in marile exploatgri. h exploak3rile mici $i
mljlocii, magazinele se pot pune Pntr-o camerg inc5lziG rnoderat c u aju-
torul unui rnic radiabr electric si bine ventilatB prin deschideri in partca
de jos s i d e sus care s5 permit2 primenisra aerului. h t r c magazine se
pun pene de lemn pentru a facilita circulatia aerului Fntrc rarnele care
trebuie deshidratate. Acest procedeu nu este eficien t decit dac5 aeful
care intr5 in camerg' este destul de uscat.
Deshidratarea mierii in rnagazin este uneori atft dc rapid8, cind
conditiile sint favorabile, incit contfnutul in ap5 devine prea scjzut .
Trebuie deci s5 supraveghcm operatia si s.5 nu o prelungim rnai mult
dccit cste necesar. Dc ascmenea, trebuic s5 eviGrn vsntilarea unui acr-
incarcat cu praf deoarece ar putea ajungc in micra. Se pot monta filtrr
de aer in locurile sensibile, adicki la deschideriIe de adrnisie a a e ~ u l u i .
fncgperea in care se face conditionarea trebuic s i fie sp2latg cu m u l t i
ap8 inainte de folosire. Desccipscirea face parte din extraqie. Trebuit.
s i evit5rn sii facem desc5p5cirea cu cutite electrice prost r ~ g l a t eccartx
pot cararneliza rnierea sau o pat colora intrtil. In principiu, r u l i t ~ l eelf?-
trice de desc5piicit au terrnostat.

Ptirificarea

Extractia prin centrifugare nu furnizeazg o mierc care sB poatg f i

direct fmbuteIiat3. Proiectarca pidturilor de miere pc pcrcjii cstracto-
rului prezint8 inconvenientul c5 incorporeazg mult aer sub forma unor.
bule micrclscopicc. Particulclc dc cear.5 srnulse din faffrrre in rnomentul
descSp5cirii ajung, de asemenea, in miere, ca qi f s a g n ~ n t ede prnpolis
~i mici cantitsti d e polen provenind din c ~ l u l ecu polen rare se gasesr
in nurnEir rnai mare sau rnai rnic printrc celulele cu micre. I'eniru :I nb-
tine o miere comescializabilri, este necesar s2 o purific
Cea mai bun5 metod5 de a purifica rriierea es lZsBm (3 i t ~ ~ a
ziIe intr-un recipient numit rnaturator, in~propriu
mierea nu este supus; unei rnaturizgr-i ci unei- slmpje
. . :fel, decbarece
aeranta.Ii..
Pentru a sti la ce trebuic $5 rle a ~ t ct5m
p in urma unei decant&-l.
trebuic s5-i cunoastern lcgile. Ele :iint sim ple, chiar dac2 f o r r ~ u l alui
Stockes pare cornplicata :

In aceasta lormula, v este vltcza ae clcprasare a unui omect sferir.

intr-un mediu lichid de viscozitate -q ; r este viteza sferci, Expresia
@ - p,) reprezint.5 d i f e r ~ n t amaselor specifice Entre obiect si lichid ; g
cste accelesatia greutztii.
Aceasta i n s ~ a m n 5c5 un obiect oarecare @ul5 de aer, particul5 dc.
ccar5 etc.) presupus sferic si perfect neted, se va dcplasa cu atit mai
repede in sus sau in jos cu rit diferenta d e densitate intre acest obiect
qi mediul lichid (in arest caz mierea) este rnai mare, cu c9t lichidul este
mai putin viscos gi obiectul este rnai mare. Lipse~tedin aceastg formd5
198 PRODUSELE STUPVLU~

coloreaz5 Pn citeva s5ptSmini. nac5 se intrerupe incilzirea, rnierea se

poate cristaliza In maturator ; in accst caz cste grcu dc scos din cl f5ri
mijloace aclecvate.
Ambnlarea cu arnsnuntul poate s5 se facX dupri purificai-e. Cris-
talizarta \.a ii~tcrvcnispontan dar bincinteles, necontrolat. Unelc miel-i
cristalizeaz: bige, altele prost. Torn vedea mai tirziu cum putem cclntrola
acest proccs.
Multi apicultori nu se orupd cu v i n z a r ~ aEn detaliu a produsului
lor. E i prefer5 sii-l livrcze unei cooperati't-c sau unui corncrci:~nt si
pentru acest lucru este suficient sii se tragi rnirrtla in ambalaje cu rapa-
citatc mare, dintre care cele mai folmite sint c ~ l ede 50 si d c 300 kg.
Conditionarea industrial& cere rnijloace rclativ importante. Unitatea
de conditionare t r - ~ b u i es.5 function~zetot anul, ceea cp inseamn5 c 5
trcbuie s5 stochcze, sf^ controlcze, s5 tratcze micrca in aFa fel incit ea
sii r5spund;i s t r t r t la normele remtr si -r-aloarezl sa romerrialg sB fie
sit se poate de marc.Estc d ~ c exclus
i cd o asernenea unitate s5 fllnrtioneze
pe aceleasi baze ca cele care sint perfect valabile la nivclul u~leirsp!oa-
t5ri rnici,
PAstrarca micrii in butoaie de fare fii [erne.
Pentru a sp cistiga loc se folosesc ltoarelc lrmit
stivuirea buteaielor pe o indtime clp clpva ~ I C I I - 1 . u a d i r e a pcnwu acpozi-
tarc trcbuic s5 fie acrisitd si cit se poate dr rLiroroasri ; pentru mier.i!e
eypusp f r r m ~ n t 5 s i icum este miel-ea de iarb5-neagrri, se impune pzstra-
rea in camer2 rece. T~mperaturadc 4'C estc suficiect de s c ~ z u t 5pcnfru
a pret-eni ferrnentgrile inaintea pasteurizirii.

In majositatca cnzurilor, cind sc canditioneazj, un I'ot CIPn:;ere,

tt-ebuie inreput prin a o I i c h ~ f i acleoal-e:e, in timpuI stocrirji ea c:-i stali-
zeaz5 in rrocl aproapc inc~itabil.Kulr.ai rnierile de salcim (rlcracza) se pot
pdstraI mult t imp in stare Ijc!lidS. 01 we:-aiia 4i e rctoplire a mierii este rea
care, Idac5 est,e prast f5cut5, adure ce !e mai r:nari stri c5ciuni rnicrii. Reali-
zat5 corcct, 111 1 lass nici o urm3.
0 instalatie de lichefier~binc conccputj contine o camerg inc5lzitB
undc butaoicle cu lniere sint intil $nr;ilzite pin5 la rirca 40°C timp de
o jurn5tate d e zi. Tiniqd seama de s!aba conductibilitatc termicfi a micrii,
areast5 prcfnclilzir-c duce la lichcficrea straturilor dc miere cclnr rnai
periferice ; partea central5 n u este inc5lzitS. Bu tcaiele cu miere p r ~ i n -
cglzite sint apoi luate cu ajutorul unui motostiruitor ; se deschid (tre-
buic s5 aibe deschidere totali) si se basculeazg pe un gr5tar a ~ e z a t
deasupra unui b n c : de rereptie. Incinta in care se afE acest tanc si gr5-
tarul este inc5laitA la 70°C. fn acestc eonditii, rnierea preinc5lzitZi sste
Iichcfiatj. rapid, fAr5 sB ating5 tcrnp~raturaaerului din interior ; ea
=te evacuatci prin forta gravilatiei, Pnainte de a avea timp s 2 fie inc5l-
zit3 exagerat. blierea evacuat3. este recuperat3 la etajul inferior intr-o
cuv; de mare capacitatee, d e 4 pin5 la G tone, unde estc amest~cat5.
Penkw. obtinerca unui produs omgen, mierea este agitata timp de d t e ~ a
ore cu ajutoml unei elice.
MIEREA 199

R I i ~ r c nl i c h ~ f i a t 8 ,omogenizat5, filtratli la i e q i r ~ adin cur5 este re-

fulata cu ajutorul rlunei pornpc ping la postul d c conditionarr. Un lot cle
rileva ton^ d c micrc in cut.s d e ronditionarc: cstc p r ~ g 5 t i ttinind scama
de analixele cle control eiertuate Tn pi*ealabil in Inboratnr. Este vorba
fie d r o rnicre ,,poliflor8", fie de o rniere monoflo!-5 care se virde cu un
anurnit nume. O rniere de salcim nu se \.irlcle nirniodat5 altfel derit in
stare liehid5 ; in funutic d e cnrnpnzitir, o ~;-i~!-c,.po!ifhYt" ~ . afi prin
vocafie Ilrhhidg snu rristalizat5. Intl.cprinrlcthea de conclitiona~*earc. inte-
resul s 5 r ~ s p e c t ea c ~ a s t 5voratie si sA Eard in as3 f ~ Incit l r n i ~ r r ::,ilr*p
~
trebuie sZ fie vindut: lichidci s5 1~5rnir5lichidci, cit rnai mult t i m p po-
sibil In ceea re privegte micrca cristafizntii, este bin^ s i i sc [lea o ,,qra-
nulatie" ngreabi15.
Opc~atiiile care urmcazci precstirii ..lotului" >-or f i r-caiiztltr: in
functie de destinatia mierii. Penlru a psstra m i ~ r e ain stare lichid5, este
absolut neccsar sB i se anihileze cristalelc dc gluoozri p~ carc Ic cmtine
Inrri si rare ar f i g e r m m i dc cristnlizare ncdoriti. Sinrjurul mijlor cficacc
este pastcurizarea rnicrii.

Se stie cfi actiunca csldusii asupra micrii este cu atit rnai ncfnst8
cu pit estc mai prelungit3. ,$?a s-a ajuns la utilizarea pasteuri7atoarelor
cu pl5ci : r l c sint folosite i n mod curent in industria alimtntarri si sc
adapteaz5 foartc bine 1a nasteurizarea miprii c.lr aj~ltoriil urri instalatii
adccvntc. Tntr-un pastcurizator cu pl5ci mierca lichid5 cirrwl8 in contra-
rurrnt cu apa cnFd2, intr-un str-nt gvnq dr r.itii,a milirnrtri. Pnc5lzi1.ca cstr:
foartc 1.anid5 ; r n nu ccrr drcit cZte:~a serr~nric.Cind miplea a ! i ~ g c
t~rnper.!t,llra c ~:a~t-urF7nrr(78'C), r,a ivtr.;i intr-un circuit cu 1jamkra7'e
&:

u n c l ~mr rrimlce (!?-.it r.'te~.-n rr.:nli:p. Ea a d r h 5 ~ - - ?ramera t~ pentru a intra

i n cirruitul d:, r 5rirr uncle cir-rul5 t q conirn-cnrent cu apa rccc. La ifsire,
5 pin5 la H r n i ~ i t i td~~ t p crp~ ;I irilr7nt, rnirr.r.a arqP o tt?mperatl!r,i dr 42°C ;
estc p ~ s t r u . . i ~ a t 5, .4 ~ 1 mcstc f'crit5 d p i r r r ~ c n t n r cd e n a r ~ d~r .n ~
jdii!~RU I

fost :listruse ~i i;i va p ? i ~ slarra t ~ ~ lir.hid5 timn cclr ccl putin G Iuni, tirnpuf
neccsar pcntru n f i coniumat3.

SIrijarca crisf alizSrii

irn v5zut cS r.u toale mierile sint p r c d i s p ~ ~a s r5minc

~ in ?tare li-
chjrlfi. Fjind p ~ : ; ~ t i v *prea
) Ln7at.e in gltlcoz2, ele risrd s% recristalizezc,
chinr si rlupj pastcur*lzal-c, ifit:--0 form5 neregulats. Este mai binr s5 le
r.esj1c.t Ism predispozitin si 5 5 le farem s5 cristnlizczc r-epeclc sub o for-
m: pljcuti la vcrlerc $1 la gust.
P c n t ~ ta~ obtine accst rczultat, se pror.cdcaz.3 la o ins5rninta1-e a
mierii dup5 pasteurizare ~i rrici:-e rompletG. Sr amester5 binc, cu njuto-
rul unor aparate specia'~,o miete r a r e r r i s t a l i z ~ a z ifoarte fin rzl micrea
carp trebuic rristaiizni5. Se fa lose st^ n rantitate de aprosirnaliv 1Q U m D
rnaia. Cristalele a d . 5:at@ ~ ~ in micr-e st citeva zile,
ndne
goo PAODUSELE STIJPVLUI

Exper~enbr e t g i r i i umui butoi d e miere d e 300 kg- amplasat intr-o etuvA inc5lzit5
electric $i reglati la ternperntura de 85% (dlipd J. Lauccaur $ L E. Trubert. 195N
Pe vertical; - tirnpul de inc5lzlre
Pe orizontal& - tempcratura
lnregistrarea tempemturii in masn mierii pune in cvideng sInba conductibilitate
termics a acestui prof lus. 0 t€brnperaturg relativ egal5 nu se po: e decPt
dupd aproape n zi.
Etuva nu a functionat decit 8 h $i 30' ceea ce tvit5 supraincal tratului
extern a1 mierii.
temperatura aerului din interiorul etuvei

1 temperatura stratului ex4Zrior al :rnier ii

-..-.--.. temgeratura in partea medie a m ierii
suficient de qantioane, pravenind din diferite regiuni $i recoltate in rnai
rnulti ani. Suptiw unor serii de analize, aceste esantioane permit stxbili-
rea unor rncdii pentru principalele caracteristici cum sint cdoarea, aci-
ditatea, spectrul z a h m r i l o r , conductibilitatea electrics, etc. Acestor teste
fizico chimicc li sc adaug5 testc organoleptice, deosebit dc delicate in
rndsura in care vorabula~ul pentru ralificarea mierii este Enc5 foarte
ruclimentar in cornparave cu cel folosit de degustztorii de vinuri.
Nurnai pornind de la aceste rngsuri prcgstitoarr se pot furniza
unui juritl ~ l e m e n t e l e care sd-i permit5 confirrnrlrea exactitstii unei
denurniri florale, fie c5 estc vorba de rozrnarin, trifoi sau brad.

Analiza unei rniezi

Pentru profan, cuvintul ,,analiz5" ascundc o lump miste~+ioascidc

aparate complicate si de tehnici sofisticate datoritz c5rora pu tern sti
totuI despre mierc, incepind cu originea sa iloralg, pin5 la continutul
in vitamine, caIriu sau cobalt, total apssind pe un buton. Trebuie s5
spunern cd Eiteratura politisti? a iscut totul pentru a c r ~ c l i t a r ~acestei a
notiuni simplistc ; de la Sherlosk Rolmcs pin: la Maigret, care cstc
politistuI ce r?u a f5cut ape1 la tehnicile de laborator pcntru a urm9ri
o pist5 ?
Trebuie 52 prccizAm rnai lntfi c5 exprcda ,,a da o miere spre anaIiz5"
nu are sens luat5 ca atare. Toate mierilc naturalc contin sute de cons-
Ciluanii diferiti a c;lror \-aloare este fonrte dif~rit5i n furctie dc scopui
urrn5rit p r h analiz5. Deoarccc oricc analizz t r ~ b u i esd inceap5 in mud
obligatoriu de la o intrcbbare adresat2 clar si precis.
Dacri intrebarca este pus5 cle un apicullrr in E~ggtur-;i ru propria
sa pmducfic, de un consurnator in Icg3tur;i cu un produs curnpfirat din
cornert, C ~ Pun srrviriu oficial sau de un cercefitor in Icgfituri cu o rnicre
nccurcscu;A analiza sc va d ~ s f 5 s u l . adifer-it.
i n gent.:-al, apii.ultorui Car.e isi dG rnier-en sprt. analiz5 cIore$te s:
?tie c : ~ ~c5tr * c originen ei flomli, cal:t:~tea stt $1 dnc5 poatc s5 primcasc:
0 dcnurnir-e anmmc. Consurnatorul va dori s5 ?tic dac5 rnitrca pe carc a
curnpgrat-o rlste put.5 sau lalsifirzt5 si dacg d ~ n u r n i r ~ pe : ? care o pogrt2
cstc conf ern;; cu rralitGltrn.fn ccca ce privcstc s~rviciilcof iciale, aceslea
sin t intrr~sntes5 :,tic (lac5 rnierca e s t r in c o n f n r m i t a t ~cu norrnel~llegnle,
Cn t i m p ce ccrr~tii1crr:ll urm5re:tc hzinte de tvate r;S-~icomplct~z2cu1zo7-
t i ~ t c l cdt. speciali tate.

Scopd c o ~ ~ t r o l u l dc
~ i i cditate cste d e a da o apreci~rea mierii,
fondatri strict pc calitiitile cle bazZ ale pradusului, adic5 continutul in
ap3, puritatca ~i intcgrwca sa intr-un concurs, ca opcraPune de sekctie
~i cbsament : pcr-rnhte cIiminarea produsclor defcctuoase, dar nu ernite
nici Q judecats dc valoare in lcgrltur5 cu o denurnire anume.
ControluZ dc calitale al unei mieri cuprinde m%surarea continutului
de ap5, mi test de puritate, o dozare a h z d r o ~ r n e t i l f u r f i r o d z(~Hi M F J , un
 Continutul in apfi paate f i folosit, in anumite cazur-i, ra criteriu
pentru o denumirc. Acesta este caxul pentru rnierile de iarb5-neagr5
carp constltuie o exreplie in cea ce prvpstc continutul in ap5 ; ePe ies in-
totdcauna din limitclc obisnuite. Exist5 si mieri care s i n t c l obicei
~ foartp
uscatt, rum este rniprea d~ Iavanrl2.
PH-ul, aricliirika. totalti, nctclif nten liberii, Tncf P PEP, formeazf~ un an-
sarnbIu de date drstul dc caract~risticc.PH-ul micrii sc rn5soar;i in solu-
fic dc ap5 1 0 ". Aciditatpa librr-a rst.c obtinut5 trasind r~lrrbadt* neutrall-
i c5tre o solutie de sod5 s i determinarea pH-ului 13 punctt~l
?are a r n i ~ r - i de
cchivalect. Aciditntea datoratg lnctonclot~ e s l r o b t i n u t i adiugind u n
exccs de sod5 Ea solutia de rnierc si detcrminind arrst woes printr-o
tritarc apoi cu acid sulfuric. Aciditatca total5 cstc suma celor rlouii aci-
ditfiti. Ea sc ~xprirnri7n rnjFierhivalenti d~ hid~oxid cfp sorlju. Exist5 Fn
prfzent aparate carc permit renlizarea rlutornatii a dozArii aciditsti si tra-
sart-a rul.bYi d~ nt,utr;~liznrr. :2rmst5 curb: P S ~ P i o a r t ~~'ilracttristicii
p ~ n t r uurt tip du ~ ~ i e rsit . in cnnsechint5 poatr scl-vi Ja vt,riFicnrra u r ~ i
dcnumil-i flol-a:e.
Conducti bilitntea electricd consbtuic o caractct-istic5 rxcclent5
mierilor c l ~man5 si in spccial a mierilor dc m n i de brad. Mgsurarea
ucvnductibi1it;lltii clcctrice s r l,~r-rcu ajutorul unui conductimclt ru i n tr-o
salutic dc mirre 20:;) substan?: uscats. Se lucrcaz5 la o tcmpcratur; d r
20°C. hlfisurnrca se f a c ~rt-pede dar prcgstirea s o l u t i ~ in ~ c c s i t 5o cjnt5-
rire cxacf5 si o masurarc a continutului in ap5.
Spectrul znharurilnr aduce cu atft mai rnult5 finete En coctrolul
unci d e n ~ u n i r icu cit prcsupunt. idcntificarca p r e r j 4 a xahnrul-ilor rn1not.r.
carc sint uncori foarte spcifict. unui tip de mier.~.Este cazul majorjlAtii
triznharirErlnr ~i polizahar-idelor.
MetodrIe cilimiw clasice nu pr~rmit dozal-ca zaharul-ilor dccit pr3
gr-upe : zahar-uri rtdudtonrc inainte ~i dup5 i c v e r s i u n ~; zaharurile hidr.0-
Iizabile sin t calculat~in znnaroz.2 aparen ti. Informatin oblinut5 la sfirsi-
tul analizei r i m i n s global5 deoarecc di ferit~lc zaharuri din m i e r ~stA
ggsesc astfel grupate incit dctaliile cclc rnai interesantc sint mascatc.
Dispunem din rericire, de metodc mult rnai fict., ~ l a t o ~ . r l tdiferitt.101-
r>
t~hnicide crnmatografie.
La inreputul iolnstrii ei, cromatogr:iTia s-a lucrat pe hirtie. Separa-
rea diferitelor zaharuri estc bun3 dar relativ lcnt5. Matcrialul cste volu-
minos qi r~zultatele sint in sperial ralilative. Crornatogt.afia pe I-tirtie,
metod5 aproape cornplet pgrgsitfi la 01-n actual% in Tavt1:Iren R I ~ Ornai Y~
bune, a avut mcritul, in anii '50 de 3 f i ar2tat toat5 cornplexitalea spec-
trului zaharurilor din miere s i de a f i scos in evident: grewlile cornisr
timp de zeci de ani de d t r e cci care folosisera metodcle chirnce clasicc.
In pr'ezent se folose$e crornntagsflficr in strcrt sub$irc, mai rapid:, cu
rezulhte mai bune ~i c a r t permite rn5surarcn prin fotornetrie. Sr pot
obvnc astfel rezultate cantitativr, cu condilia unor rnasuri C ~ C * p r ~ r a u t i e
~i folosind o aparatura d e calitatr xuperioarg.
Cromatagrufia fm fmfi gmomii a constituit un progrcs d e c i s i ~ .El
permite obvnerea unui spectru a1 zaharurilor foarte cornplet si rcaljzarea
206 PKODWSELE STUPULUI

unor calcule proccnluah satisibc~toare.In acclasi timp metoda riirnine

complicat5 si nccesita un material costisitor. DatoriG faptului c2 zaharu-
rile nu pot f i detectate ca atare in stare d c vapori, sfntem obligati s i le
transformiirn Pn clerivati volatili ; aceasts operatiune, denumi td ,,sllani-
zare", reprczintg r~ faz5 preg5titoa1-eindispensabilz si relativ 1ung.Z.
CromatogrclJia Iichidti In prcsiune mnl-e pcrmitc ii~jectascadirect5
a solutiei de rnierme, f i r i alti psegiitire decit o fiitrarc 1~iguroas5,Jar ea
mai pune unels problcme tehnice care nu sint TncS r ~ z o l v a t e .
Caracteristicilor f izJco-chi-
3 mice si biologice li se adaugd,
1 pentru cont~olul denurnidor,
I Mierile
i'l
cmaeteristicile organ01eptiee.
I d e o origine floral5 datd

i
9
i au un miros si o savoare dcstul
I d e caracteristice pentru ca trg-

9 i ?
sgturile organoleptice care se
ia! PI0 desprind cu ocazia degustsri s2

/J
fie discriminatorii si s i atirne

s 5 accentuiim,
buic unei
totdeauna
rea mult inpenku
rnieri a Tre-
balan*.
c5 degusta-
i se

cletermina originea florala sau

, J : 8b 13 j4 pentru a i se detecta gusturi
strsine, trebuie sb se faci con-
Cromatograma tip a zaharurIler din miere form unci tehnici precise, ase-
(Jourwl officieF) rn5nStoare dcgustssii unuE vin
sau a c5rnii.
Scnzatiile dcflst5torului sint in acela~itimp olfactivc, gG&itive
si tactiIe. MirosuE. intervine inaintea gustului dar $i in momentu: deglu-
tiQci. Sen&?tiile tactile sc refer2 la granulatie atunci cind estc varba de
o miere cristalizatg.
Degust5torul de miere n u poate f i irnprovizat. El se forrneazii pe
rn5sm-2 ce ci~tigs csperienf8, cu conditia s5 fie dotat corcspunzitor.
Aceastg nptitudine p o a t ~f i foarte u$or tpstats. Cel care cste ,,dotat"
trcbuie s2 cistigc xpericntz gustind rnieri difcrite fn num5r mare.
Degustitorul d e nliere ~ s t eexpus f o a r k rcpede satuI'atir?i, fcilomen
care cstc gcnerd. Dup5 citeva 'IncercAri, papilele gustative obosesc s i
devin incspabilc s% mai rsspundg corect stimulilor care li sc irnlxln. De
aceea sint ner de repaus si cicitirca gurii intrc scrlile
de clegustzri,
Se recnm 2r;iru imbur;il;itirca perccptiei rnit.osunlor,
diluarca rniorii In apa canaut: si inhalarea vapul.ilor dintr-un pahar
I=aIon.
Trebuie sd adSug5rn c5 11 si cansumul alcooIului nu sink
favorabilc farmirii unui deg! Amhian9 in rarc sc drsflis~ar5o
degustare nu este nici ea indiierenta. 'Wegustatorul trebuic s2 sc ccncen-
trcze, clcci are nevoie de l i n i ~ t esi calm. Psoblema vocabularului rare
trebs~iePolosit pent1 u a exprima senzatiiie gustativc olfactive si tactile
intr-un lirnbaj inteligibil pentru tali degustjtorii nu a fost atind decft
In treaciit.
 Examenul microscopic a1 mierii
Controlul uiwi denumirni a mierii n u c s ~ t .~ u r r l p l e tfat-a un cxarnen
microscopic. Exarncnul fizico-ckirnic permite sSi se ~ e r i f i c edacR micrca qe
situeaz: in farniLia prpsupus5 in functie de caracterele cele mai evidente :
culoarea, spectrul zaharurilor,
aciditate qi pR, conductibilitatc
electric5 ... Acest examen nu :-- ' 3 ' ~ ~ ~ .'
este prea greu. E x a m e n d or-
ganoleptic nu este edificator
decit daca degustAtoml estc
competent $i nu este prea in-
fluentabil. Examenul rnicrosco-
pie constituie In m d t e cazuri, I
barajul decisiv ~i permite, in 2
cazurile indoielnice, sA se hot&
rasc2 pentru sau contra unei - - *
,
denumiri. ,&ym-: .; . , "ac
Pentru a intelege Sn ce -,.. ,..>, . <.,\.,
6:,?ipd) . y
=' .L.,
const5 examenul microscopic ~i ?Rv, * < <, >
-1. 4,)

care este genuI de i n f ~ r m a t i pe

i f ~ .;; , 2.:. -2q.'72-
vp:y -&-
care El aduce, este bine s5 darn .?22*< . *., y. .
<-
-w b e ,.;A ,,$XU
unele detalii stiintifice si teh- :
a-
-

nice. Se stie k c 5 din secolul f;?+Y>

.. -3
f

3
trecut cii toate mierile naturale .
*;$+ ..-.;,-4'
' n , 2 m ,

contin, in swspensie, ceca ce se +

nurneqte elernentc figurantc, in - ;4.

opozitie cu element~learnorfe, ,'",
A.f ... . - .>.
'

i:-";; :* .
7'4.6aP

, .
.%r-r/+;-
. 7kY1.:.:r'
rl
,*?

. +f(
;
1.
-
deci lipsitc de forrn5. Elemen- 2' ..
k:- . . ,. ..>*?-:.
.
di*-.;. ..*,:
.,7;
tele figurante pot f i de origine :p ,-:
vegetal5 sau animal5 ; impnr- -5$*; : y-, - =' >:. 7:;-
+*%v<:~:,,
" .L,.>..,

L:>~*
.- .
L ,' 2

tant este ca forma ' h

i *a7
!
f !,$2; ?... * ,
,
suficicnt def init5 I: ca 5
f _

iie 4
identif icarea I a micro:
posibilz, deoarece estc fl~! :: c <I ,.
elernente prea mici p fi ' i t ..--
vizibile cu ochiul libe -A ' ,
1 <:: ' -.
&-
3 :
' >' L-

- '.-*A
Gr5uncioarele de polcn 6 $-&$;*+k
. -.,
, p i'
.+.:-**-.
7 ---.
Cele mai importante eIc- 1

rnente figurante din miere sint

grgunciearele de polen, dar nu Citeva polenuri caracteristlce ( d 2 ~ p d Wode-
house, 1935)
singurele. Sporii de ciuperci,
algele verzi microscopice,
f r a p e n t e I e de rniccliu, drojdiilc, fragrnentele de insecte sau acarieni etc.,
sp intilnesc En mod rcgulat. Toate acestc elemente au p5truns En miere
pe o cale mai mult sau mai putin direct; dar care poate f i reconstituitz.
 Identificindu-lr Ia microscop se poate obtine o cantitate Je i n f o m a g i
trneori superiflard cplei obtinute prin esamcnelc fizico-chimice ~i organo-
leptice.
Griuncioarele de poIen provln din IloriIe pe case albina lc-a vizitat.
Rrcoltind ncctarul, aIbinelc ating starnineIe ; florile au, in general, o
morfologie care Enlesnegte acest contact. Grguncioare dc polen cad in
pidturile dc nectar care va f i marcat definitiv. In gu7a albinei, in timpul
Intoarcerii la stup uncIe dintre aceste grguncjoare de polen vor fi absor-
bite si vor trere in intestin ; celelalte vor r5minc in nectar, apoi in miere,
ping cind aceasta va ajunge pe masa consurnatorului.
Prin t ~ h n i c ifoarte simple de diluare ~i de centrifugare 3 mierii, se
poate, fn laborator, s2 se separe grsuncioarele de polen gi ceilalti consti-
tuienti figurati. Intr-un e~antiond e 10 g de rniere extras5 cu compozi-
Tie normal& sc gascsc citeva mii cle grkmcioare de polcn. Mierilc cele
mai sirace in polen contin cel putin zece rnii de grbundoare, iar cele
rnai bogatc o s u t i de mil. Dar accstc grguncioare dc polen sint atft de
m i d incit volumul lor total En 10 g d e miere este de ordinul a nurnai
citorva milimetri cubi. Griuncioarcle dc polen prezente Tn miere trebuie
s5 fie identificate ca apartinind unci specii anume de plante. U n ochi
exersat nu poate s5 ronfunde la microscop, polenu1 d e sparcet2 cu cel de
floarea-soarelui, t o t asa cum nu confund5 ccle doujl plante pe cimp.
Polenu1 este foarte rezistent si se conserv2 atit de bine incit s-a putut
face, cxamcnul unci rnieri vcchi dc trci mii de ani carp a fost g5siG
prinlre a1tc nirande intr-tln rnormint egiptean.

Originea grluncioarelor de polen

-.
Identifiearea la mictmoscop a polenurilor continute fn rniere poarG
numelc de analizg polinie8. Analiza. polinica tinde sb determine un
sprctru polinic, adic5 o list2 a plantelor de la care s-a gAsit polen, expri-
mat2 in proccntajc. RAmine apoi ca acest spectru poKnic s2 fie intcrpre-
tat, ceca ctl este rnai putin usor decit s.5 fit! stabilit, din mai multp
motivc. Expericnta d o v c d c ~ t cc5 o d e r e de sparcctii recoItat5 in conditii
normak rontine o majoritate de gr.Buncioa~-edc pillen din areast: plants
~i cfi o rnicre dc mpitj. continc o majoritate de grauncioarc de poIcn de
rapits. Dar sr pnntc spune ch, pentru fircare plants, rxistd un raport
velatirr fix intrc cantitatea dc nectar si nurngrul gr8unrioawlor d e polen
ciintr-un gram. Acest raport depinde de morfologia florii, dc numsrul
stamin~lnrsi de cantitatca de polen pe care e furnizeazb, r a si dc canti-
tatca dc nectar pe floare si concentratia sa. Salcimul (Robinia psetrd-
~ i inrctar abundent si s5rac in polen ; mierea de saEcim
ncracia) f u r ~ l i z ~ aun
cstc, in gcncral, siiracci in polen in timp cc o rniercl dme rapit5 sau d e
caslan cste mult rnai bogati.
Analiza polinir5 presupune deci, Intotdeauna cind se caut3 s5 se
precizeze originea floral5 a rnierii, o cunoastere aprofundatg a subiec-
tului. T r e b u i ~s5 stirn, de asemenea, c5 mierea de maria nu este carac-
terizatil prin polenul plantei de la care provine. 0 miere de mans de
brad nu contine polen d e brad pentru sirnplul motiv & nu e x i s a nici
o legiitur8 Entre lnflorirea lui qi producpa dc rniere d e mans. In schirnb,
s-a observat qi s-a vcrificat faptul cA, picjturile de man5 care cad pe
frunzele arborilnr constituie capcane lipiciuase in care se prinde polenu1
care pluteste prin aer. A7.a se face c5 in rnierca de brad apare polen de
macris sslbatic sau de p5tlagin2 ; ancmofile tipin. Pn mierea de brad
se mai gssesc spori de ciupert:i si alge microscopice care se afI5 pe acele
dc brad, d r pe carc albina le recolteazg odat5 cu mana. Toatr aceska
sint descoperit~la analizb.
~Exarnenul microscopic a1 m i t ~ lite dwi, prin identificarea
griluncioarelor dc polen pc care lc confirmarea sau lcfirmnma
unui diagnostic: refcri tor la originea C I V C ~ Ctal5. Izolat dp testele fizico-
chimice si organolcptire, a c ~ s texamen, nu r s t e intotcleauna suficient.
Problpma deterrninArii originii botanice n rnirrilor cste pren corrplex5
pentru a o putea stzolva, ir, t n a t ~cazurilr, folosind un s i n m ~ rcriteriu.
Nu e: decit frjlosind .toatc rnijIoacelc con-
frunti pc rarc clc lc fu~rnizcazZ.

Cercctarea ariginii geografice a mierilor

t e pcntru cercetarca originii geografice

AnaIiza polinic; sc f o l o s ~ ~ si
a rnierii. De fapt, in general, spectrul polinic al merii cuprinde numeronse
specii vtrgetaIc. h t r - u n csantion d e 10-35 g de miere care contine
citeva rnii sau zeci de rnii grsuncioare de polcn, se g5sesc in mod obis-
nuit intre dou5 scci si cinci zcci de specii d e polen diferite, 0 miere
d e rozrnarin, d~ exernplu, nu rontine numai polen d e rozmarin. Mai
contine ~i polcn dc la uneIe plante d e garig5 care infloresc aproape
cmcomitmt, g i polenu1 buruienilor din vii si din i i n e t ~ .Stabilirea list&
tutuxor acestor polenuri nu dupe la un inventar indigest, rri. din contrH.
Cunosrind ecologia plantelor reprezentate si repartitia lor geograficg,
sc poate reronstitui un intreg p~isajpe care il putem situa intr-o 20115
cIirnatic5 dat2. .4naliza mierii p a t e f i Eoarte detaliat5 rind dispunem
dc. r ~ f e r m t enurnerwtse. 0 rnicre dc rozmarin din Hcrault cste diferitj
de o mierc de rozmarin din Spania si rhiar de o miere d e rozrnarin din
Pirineii OrientnE, deoarcrr! flora nu este acceasi in acest locuri. Analiza
polinicz permite deci s5 se facii diferen~a intre mieri de provcniente
difcrite chiar dnc5 albinele au cules dc pe aceeasi plant5 principalri,
rozmarinul. La arest nivel, f e s t ~ l efixico-rhimicc 5i chiar organdepticc
dau rezultatc rnai putin bunc.
Din p i c a t r , analiza poIinic5 nu e s t ~o metod5 simp15, la indemisla
tuturor 1aboratoar.elor. Ea presupune o bung cunoa~tcreaa plan telor si
cbcologici Ior, a morfologici polenului lor, ca ~i folosiren mu1 tor esanti-
oane dc mieri dirt-site $i d e polenuri d e refwin@.
Exist: si un alt aspect a1 cxamenului microscopic a1 m i e r i l w carc
nu trebuir~ncglijat, La microsmp, se pot identifica d rojdii, fragmente
de insect(*, praF, matesii coloidale ;toate aceste clemcntc ajutA la stabili-
rea unui diagnostic asupra originii mierilor si a modului cum acestca au
fost t r a t a t ~de la recoltare, Lipsa de grijii la rnanipulare, o purificare
prost ficuG, u n inceput de fermentre se pot semnala prin abundenp
resturilor. d e orice natur?i sau a drojdiilor.
 Principalcle tipuri de rniere in Franla ~i in lume
Pentru a simplifica lucrurile, putern imp&$ mierea in doua cate-
gorii distincte : pe d e o parte, rnierile ,,monoflore, care provin predomi-
nant de la a anurnits planti4 (salcim, rozrnarin ...) si, pe de aLtG parte mis-
tile ,,poliflore" care provin din rnai multe recolk f%cute de albjne intr-o
perioadi rnai mult sau mai putin lung; ~i- SGr2 dominants netg a unei
anumitc plante. Mierile monoflore se mai numesc ~i ,,miillorale"* sau
,,rnieri de un sortjment", in Limp ce mierile poliflore sin t numite 5i ,,mieri
toate-florile". Este vorba de denurniri care se pot da produselor brute.
Dac5 din motive comerciale trebuje s5 se obtin: mieri omogene In can-
titA$i mari, se Sac amestccuri asern8c;toare acelora care se practic;
pentru obvnerca vinurilor de calitate constant.%
Amestecurile de miere, in rn%surain care sint rcalizak tee tehni-
cieni espcrimcntatl si In bune c o n d i ~ imateriale, permit valorificarea
unor produse care, in s t a r e brutii, ar g8si foarte greu amatori. Am gregi
deci dac2 le-am considera de calitate inferioarg ; ele reprezints numai
o tendint3 la uniformizare, la standardirarc, care se judec5 in functie de
temperamentul fiecgruia. Aceste produse brute pot f i cornparabile cu
vinurile d e tar3 care plac sarl care nu pIac dar care asigurg varietatea,
fn timp ce vinurile la scar5 industriala nu rezerv5 nici o surprizg.
Numjlul mierilor monoflore care se p t recolta intr-o tar5 ca
Franta este relativ redus. Unele dintre ele se rccolteaz5 In cantiati de
ordinul tonelor, a b l e au o productie limitat; eIe provenind de la plante
a d r o r arie de raspindire geograficg este relativ mi&.
Vom studia in continuare cele rnai importante dintre aceste
mieri.

Mierea de rapit5

Mierea de rapig este obtinue din flori de Brnssica napus var.

oleifera, plant5 oIeaginoas.5 care in ultimii ani (1974-1979) acop@r5 in
rnedie 300.0013 ha. Aceast5 cultur5 care se g k e a numai in nordul si
vestul tarii sc g3seste in prezent aproape peste tot, cu exceptia regiu-
nilor dc muntc.
Mierea de rapitj sc recolteazg in lunile mai-iunie dacg provine
din insBmPntbi de toamni. Rapita de primivar8, care ocupG suprafetele
rnai rnici, infIoreste rnai tirziu ~i mierca se recoltem5 in irrlie-august.
hlicrea de rapit& este destul de u$or de descris deoarece se ghscste
in cantitate mare in stare pur5 sau aproape pur5. ColoraMa este Eoarte
slab& nu depftseste 35 mrn pe scara Pfund (care este gradati de la 0 la
140 mm). Mirosul ei este cel al florilor de rapitg ; gustul este dulce, fZr5
o caracteristicg allurne.
Continutul in n p i al rnierii de rapit5 este destul de ridicat ~i anu-
me Sn jur de 18OJo. Aceasta datoritj. faptdui d e s t ~rniere d e primZvar5
rare se rccoltcaz5 rcpede pentru a nu cristaliza in faguri ; in aceste condi-
tii, exist5 tendin@ d~ a se rtrcolta mierea inainte de matusare compIet5.
Valoarea pH este relativ ridicatii ~i aciditatea d e s t d de slab: (pH 4,
*) nota rcdacflei mmlne.
 ariditate total5 de ordinul a 15 rn?g.!Xg). Ccmductibilitatcn ~lectrici
fonrtc sc5zutZ indici un continut s5rac in substante minerale. Spectml.
zc?har.urilor estc carartcrizat prin {lbundenta glucbzei (48('10) care domin5
net asup1.a fructozei (44\), in timp re zaharurile minore sint putin
abundcntc (4,5",,). Accst spcctru nrat2 o t-cndintg foarte net5 pentru
cristalizare spontauci si foarte r*apidb; rind cste foarte purZ, rnier~a
dc rapit5 poate s5 cristalizczc End dc la extractie, mai ales d a d timpul
este r5cot-os. Trebuie deci s5 tr?r.vm micrea printr-un maturator cu
trrrnostat.
Spectrul polinic a1 rnicrii dc rapit5 franwzeasc: contine o cantitate
mare cle p o l ~ ncle rapitz si anurne 954'0 sau chiar rnai mult. In aceste con-
ditii, polcnurile secundare sint rare, ceea ce compIic5 cercetarea originii
geografice. Accste pdenuri s e c u n d a r ~a p a ~ i nunei florc dc prim8varZ
dcstul dc banal5 (pomi fructiferi, piipgdie si salcie) care nu este cathactc-
ristir5 unei regiuni precise.
Cultura d~ sapit5 ~ s t intins:
e arum !n multe t%ridin Europa si Arne-
I-ira. Ea sc intilnestc in Gcmania qi in Polonia precum si in Canada. In
Canada, mierea de rapits dppfise~temierca de trifoi care constituia inain-
te prima resurss rncliferR a Canadei.

Meire de salcim

M i ~ r c ad e salcim cste rnierea produsa 1 e din nt~ t a r u flori-

l
.... *.
1 Tor dc salcfrn, Rohinicl pseudacario. Rearnintim ca, pensru -
..
L
aotanisti, ad@-
vZiratele acacia constituie un foarte important gen a1 lcgurninoaselor ;
rnlrnoza apartine accstui gen. Salcirnul Robinia pseudacacin populeazi in
mod difcrit teritoriul francez ; el poate forma adcvgrate pgduri sau poatc
creste izolat. Numai pgdurilr foarte mari produc material suf icient pentru
o rerolta purA sau aproape pur5 d e rniere de salcim. Asemenea pgduri
SF g5sesc in Girondc, pe \-aka Konului, in Pirinei, in regiunea pariziang,
ctc., dar productia depinde foartc mult de conditiile rneteorologice, deci
este neregulatfi.
h f i e r ~ ade saIrim se recoltteazg in iunie, fnflorirea produchdu-se in
a doua i u n s t a t c a lunii mai. Este mierea cca rnai limacdc care se recol-
t ~ a z 5in Franta (maximum 30 rnm pe scam Pfund). Aceastg rniere are
multfi finete c;i discretie, cma ce face s5 fie apreciat5 pentru indulcirea
alimentelor s i ceaiurilor f5r5 s5 le denatureze gustul. Continutul in apd
aproape normal (mai mic d ? I::? pH este aproape de 4 si aciditatea
destul d e slab2 (de ordinul a 1 4 meq/kg), o conductibilitate electric5
f narte srSzut5, reea cc: F S ~ Ein conformibate cu un continut in materii
minerale mai mic de O,l(':b. Spectrul zaharurilor este foarte jntcresant re-
rnarcindu-se prin bog5lia in levuloz5 (aproape 50°Jo din subslnnta uscat5)
si s5rac5 in glucozii (34?1). Zaharurie secundare sint desttlI de binc re-
prezentate : aproapc lo0!" dizaharide (zaharoz: $i rnaltozs) ~i aproape 3':b
crlozG, un z a h k specific mierii.
I3 ascmenca compozitic are drept consecint5 o vitezg de cristalizare
foaste s r g m t l , uneori nulb, in sensul cg dupZ citiva ani chiar, mierea de
salcirr
. I poate s5 r3min5 Iichid5. ExceptInd acest caz extrem, micrea de
salcim ramine d e obicei lichidi timp de un an.
 CPnd o rniere de sdclm este foa* pur3, spectrul sau polinic este
redus. Polenul de salcirn este preponderent, dar deoarecp florile de sal-
cim sint siirate in polen rnierea estc q i ea silraca in polen : ea conijnc
adesea rnai putin dc10.000 gr9uncioare cle polcn in 10 g. Pe ling5 polenul
de Hobinia, se rnai griseste s i polenul arbarilor frurtiferi, p8pGdiei, sal-
ciei $i d e asernenea a1 rapitei, spascetei ~i trifoiului. Asocirrea dintrc
Robinia ~i castan nu ~ s t e1m-5 in Franta dar ea denot5 o recolt5 tirzie ;
ea se intilne~tcrar In miere de salcirn foarte pur8.
Desi salcimii Robinia sEnt de origine arnericani, productia lor estc
caracteristicii, rnai rndt pentru Europn si In special pentru Europa de
Est. Spectrul polinic XI rnierii de salcirn din Ungaria ~i din Komiinia cstr
destul d e diferit d e cel aI mierii din PranM ; in aceste rnieri se g 5 s ~ s t ~
polen de Loranthus europaeus, planti asemh2toare cu uiscul* care lip-
seste din flora fnnccz5. PoIcnul de L o r a n t / ~ u sconstituie un ~ x r r l t l n tin-
dicator a1 unei origini danubiene.

Mierea de IavandA este produs5 dc albinc din nectarul diferitelor

specii si subspecii din gcnul Lavandula ca si din hibrizii lor cultivati sub
numele de lavandini. Totusi trebuic s5 excludem specia L. stoechcls care
dj, o miere foartc diferita.
Laxjanda si lac-andina sink caractrristice pen tru sud-estul Franki.
Totusi se gisesc culturi d e lavanding ~i in alte regiuni decit in Provenh
sau Cevenni ; s-a incer-sat SA se obtin5 productii de miere d~ lavandj gi
lavandini in MasivuI Central si in Pirinei, riar se pare cZ zona de pro-
ductie nu d e p g ~ e ~regiunea
te de sud-est.
Caracteristicjle rnierii d e lavand5 sint d~osebitede celp ale mierji
de lavandini.
Mielile de lavandZ fin2 sint rnai colorate decit cele dc lavandinti ;
acest lurru poate f i datorat faptului c5 pnlenul de lavand: cste foarte
p i p e n t a t . in cazul lavandinei, hibrid steril, staminele synt goale sau
aproape goale. Deci nectarul nu este irnbo~gtitcu pigrnentii din pnlen s i
r n i e r ~ aobtinut5 este foarte deschisg la ruloare. Mierile d e larand5 cele
rnai inchise la culoare ating 5 5 mrn pc scara Pfund.
Indiferent d a d provin de la lavandg sau rle I n Iavandin5, mierile
sint fnarte parfumal lu cstc chjnr accln~icu a1 flo-
rilnr de lavand5.
Tnflorirea lavanuel $1 lavandinel are loc Fn plin5 varii, intrc iulie si
septembrie. Recolta se face in gene!.a1 sprc 5;fir$ tul lunii august.
Contrar mirfiler prezenhte n2ai sus, rnierca de layand5 s i cva di>
lavandin5 sfnt $grace in a p i : a d e s>a ~ mai Fjutin de 17yo.PH-ul cstc scZ-
zut si aciditatpa totals este rclativ mare (pH-ul este in jur dt 3,5 iat.
aciditatea de 34 meq./kg). Spectrul zaharurjIor arat3 un echilibru destul:
de bun intrc levuloza (in jur de 42O ;1) si glucoza (in jur de 39:;) ; dizaha-
ridele sint abundcnte (13O n), in special zaharoza.
Mierea d e lavandin5 cristalizeaza dcstul d e repede si cu granulafir
fin& in timp cc r n i e r ~ a d ~ llavand5 fin: crista1izeazZ mai incct E: rnai
grosierii.
- Vlscum album - vfsc (n. red. rom.).
 Conpnutul In substante mineralc este mic qi conductibilitatea elec-
tric; joas5. Spectrul polinic a1 mierli d e lavand5 este foarte diferit de cel
a1 rnierii d e lavanding. M i ~ r e ad e lavandg este bogat5 in polen de lavan-
d5, dezvoltat normal, in timp ce polenul de lavandind foarte pufin abun-
dent q i ~ ~ c l uare
s o exins d~forrnat2. PoEenurie care il insotesc pe cel
de lavandj sau de lavandin5 sint in general foartc caracteristice pentru
sud-estul Frantei ; compozitelc si papilionacecle sint foartr bine reprc-
zentate ?i in special albgstrelele ~i sparcetele. Adeseori sc pun in cvi-
denti, la analiz;, polcnuri care indicg transhumante anterioare. Estc ca-
zul p~lenului de iarbs-neagrb arborcscentb, foarte comun5 pe roasta
Varului unde stupii icl-neaz5.

Mierea de rozmarin cste produs5 de albine din 11 de ro.zma-

rin, plant: sii!batic;i, foarte abundentd fn sud-estul 3 3i in dif 'erite
.. .- - .
tgri din bazinul mediteranean. P r o d u c ~ nde miere dt. I U L I ~ M.-.
I ln rlu intc-
rcseaz; deci t ?asp departamente de-a lungul caastei rnt-di teranrtnc, in tre
frontiers cu Spania $i Toulon. Ea este foaste neregulat5 cl~oarecedcpinde
de condivile meteorologice de la sfirqitul iernii si inceputul prirn2iverii.
hflorirea dureazg din noiembrie ping in mai, perioad a de vir f situinrlu-se
in luna aprilie. Recoltarca se face in mai. C'ontinuttrI In aplI este sc
(mai mic de 17,5%).
Denumirea ,,rozmarin" este strins legatd ul- U W ~e H J I ~ ' L M tit' War-
bonne ; exist; adeseori tendin@ de a le confunda, lucru pe care produ-
cdtorii nu-1 admit, rnierile de Narbonne neaspirind Ia o denurnire floral:.
Mierile de romarin au o worn5 delicat5 ; cind sint foarke pure, au
gust foarte fin. Gustul este mult mai accentuat cind rnierea de rozrna-
rin este cornbinat2 cu miere de c i m b r i ~ o rcare inflore~teaproape fn ace-
lagi timp si pe acelasi teren cu rozmarinul. Coloratia este slabs, maxi-
mum 35 rnm pe scara 1ui Pfund, pH-ul este apropiat de 3,8 ; aciditatea
este slab& ca ~i continutul fn substante minerale.
Spectrul zaharurilor este destu1 de echilibrat : 39VD glucoz2 si 43%
fructoxA cu 13% dizaharidc (in special maItoz8) si aproape 20/,, erlozA.
Cristalizarea e s t r destul de rapidB si granulatia finii. Spectrul polinic este
supus unor variatii impartante : polenul dc rozmarin poate f i reprczentat
foarte difcrit in functie de regiunea de producti~gi probabil si in functie
I de tipul de apiculturg practirat. Se poate PntPmpla Fa o mjere de roz-
marin autentics s5 nu contin2 mai mult de 10% polen de sozrnarin, cele-
ldte polenuri fiind fnarte reprezentative pentru flora vizitat5 de albine
pentru a culege polen ; papilionacee de tipul UEex, cistacee, c i m i ~ i r
(merisor), vi@-de-vie, iarbz-ncagr8 arborescent5. In general, mieriIe de
rozmarin sint bogate in specii ; cste un lucru obignuit sii se gLeasc5 rnai
mult: de 30 de tipuri de polen in aceeasi miere, ceea ce indic5 o flora lo-
cal; forate variatz .
Exammu1 aprofundat aI spectrului polinic a1 rniefilor de rozrnarin,
permite s; se Iac5 deosebirea net2 Intre mieri de rozmarin produse en
F m * gi cele produse in Spania.
2 14 PRODVSELE S T V P l I L U I

hlierile dc larI:5-neagrS sint p balbine din nectarul

d e jarbi-nragrri Callunu vulgaris. Aceasta pste o plant5 fowte cornung
rare se g 5 s e s t ~pe I aste terenuri silicioase gi in specbial in landele Gascn-
niei unde formeazs, En anumite locuri u w1 c0T:or continuu sub pinii
maritimi.
Mierea de inrbz-neagri are caracteristici atit de originale incft nu
poate f i confundat5 cu nici o alta. Are o saboare puternic:, uyor arngruie
si un puternic miros de floare. Se poate spune d si poatc place celor
care caut5 in miere altceva decit un simplu edulcorant.
Continutuf in apg este riclicat : in jur de 22-23y0, cpea ce este
anorrnal pentru o rnxere obisnuit5 dar admis pentru mierea de CaSluna
purh, Viscozitat~asa este anorma15 : ca este tixotl-opji. Nu poate f i cxtra-
sB din f a p r i prin metodele obignuite.
Forla centrifug; realiznti d e extractoare nu are nici un elect asu-
pra micrii atSta t i m p cit este sub forms de gel. Pentru a o aduce Pn sta-
re d e sol sc folosesr aparate special€ . Accste apa-
rate, manuale sau electrice, au
baterii de ace a cZr,or distaIn-
@re si asezare corcspuna cu .. * . .. . -
cea a celulelor. Acele patrund
In relule si distrug stsuctbr-a
de gel a rnierii f5rB a deteriora
fagurii ; accle sint montate pe
3
'
. ..
arcuri foarte suplc si SE tcr-
min: cu cite un virf bont.
. .
Imediat ce perforarea a adus
mlerea fn stare de soIutie,
46%
aceasta poate f i ~xtrassi ca
orice mierc prin f o r p centri-
fugZ.
accstci prrprje-
tati wmnoal--e a aierii de iar-
bG-ncagrs, apicultoml o po:
. -..
obpne in stare purz. Pract
este suficient sZ fa& o extr?
tie dublz. Dup5 cc sl2 descfi~
iegk fagureli, acest:1. este F ~ i l o r de iarb&-neagrs francere
ulgafis") prin analiz8 polinici
'in centrifugj ; miere a noun; :dnpii G. Gtnier, 1 8 6 6 )
este extrasli, iar eea de iar- Punctcle indicd rjspindirca plantei pe intreg
bBneagr5 rsmfne. Se pune In ter itoriul.
Densitaka ha~ur5riIor indic5 frecventa po-
functie perforatoarea qi se 1pnuIni de iarb5-neag~-5in rnierile analizate.
pune fagurele a doua oar5 In Procenhjul prfciaeaza aceasta frecvent8.
exkacbr. Migrea p r o s r e ~ t Sdin Astfel, polmu1 de hrh%-neamS ~ t premnt e
i n tmfe mieriIe landelor anaIizate (lOOO/cr),
a este dar rnai putin En Char& ~i Vend&. {Studiul.
mierc pura de iarb5 ncagr:. a fost fzcuf pe 1387 qantbane)
MTEREA 215

T i x n t r o ~ i amierii d e iarbi n~ajir-5 se datorestc u n ~ l proteinc car? se

gsseste in ncetar. St poate obtinr, in rantitgti de 2""(, din greutatea rnier-ii.
fnc5lzind modcrat micr-ea de iarbri ncagr5, sc oh'lnc o gcliflcare
mai intens:. P;lstpurnizarca la 65°C timp cIc citcvn rnivutr t s t r suSIcicnt5
pentru a distt-uge drojdiilc si pentl-u a rfczvolta g ~ l i f i r a r c a .Ea permit(.
obtincrea unei rnieri cle inrb5-nsagr3 rare sc p5strcnz5 bine in ciuds unui
proccnt de urniditate foarte ridicat.
Tixotropia rnierii de i a r b b - n ~ a = ~ .art)
i o i n r l u p n t i c'irld;1l5 asup1.a
cristalizk-ii. Gcrmcnii d.c cristalrzn:.~ fiind irnnhilizati in gel, r-ristal~lc
erPsc pe loc, in timp re infr-o m i e r ~obisnuitz, curentii d e convccdic an-
trenenz5 gerrncnii En toat5 masa Se formpaz5 criqtaIele care pot atinge 3
sau 2 mrn fn cliamctru ; sFnt aglomerdri aproapr si'ericc si foz1.t~dur?.
Micrea dc iarb5-neagrfi arc o coleratic muclic rnt-v7gind spro rn?u
care atinge 85 rnm pe sra1.a Pfund. Sc abscrv5 o anurnit5 tu!bui.r:nl5 d,?-
torat; prezentei prot~inei.
Conductibilitatea elcctric5 cst. rcEativ ridicatd, e tlr
flori, ca si cantinutul fn substantc minerale. pH-ti1 rc :k
s i 4,6 ; ariditatea cste medic. S p c c t ~ ~ l
zahctrur.ilnl* inclrcri prcdomrnanta
nrtd a f r u c t o z ~ iasupra glurozei s i irnportanta mica a zaliarurilor serun-
dare. Aceasti cornpozitie favorizcazj, o vitcz5 micS de cristalizar*~.
Sc pciate, de asernenea, scoate Pn evident5 ca un rnrarter original,
centinutul foarte bogat in arnilazz.
Spectrul polinic al rnierii dc iarb5-ncagr5 poate f i mult modificat
prin rnodul de extractie, fntr-adec :r, folosir-ea prrforatoarclor in troduzc
'm rniere cantitzti importante de polen provenind din celulele unde
acesla este stocat de albine. an plus, viscozitatea anorrnalj irnpicclic.5 con-
sidcrabil epurarea prin diferents de gravitate ; in aceste conditii, polenul
care se depune pe suprafatn mie! ii in citera zile r5mfnc prizonicr ; arcs-
ta este g5sit la anaIiz5, a1 cZirei rcxultat cstc modifivat. Dr. arern, o miere
faarte pur; de iarb5-neagrfi poafe s,i contin5 ca ?o!en dominant o s p r c i ~
total diferiti, ca de cxemplu polcn de castan.
Cind se face analiza polinicA a unei rnieri dc ?arb:-neagrz care ng
a fast irnhog5tit5 En mod artificial fn polen, prin tehnicile de estrartie, 5~
ggseste polcnul de iarbi-neagr5 dominant si Pn cantitate normals. In
fiecare din regiunile producjtoarc dc rniere de iarbz-neagr5 exist5 o
flor5 secundarii destul de variata pcntru a putea cIeosebi o miere de iar-
bs-neagr5 pravenind din Landps de o miere de acela~ifel recoltat5 in
Sologne sau pc platoul de la MiLltlvaches, sail in p5durea Rambouillet de
lingi Paris.
Cu atit rnai mult se poate recunoa5te cu ajuterul poIenurilar se-
cundare o origine polonez5, norvegiana sau scotian5.

Micre de rnanii de brad

In practica curentii, nu se vorbe~te despre ,,miere d c man2 de

brad" d pur ~i simplu dc ,,miere de brad", Desigur, pentru profani dis-
tinctia este subti18 ; pentru consumatori, ea este in general d e neinreles,
cum ar f i cea intre rnana provenind de la diverse specii de herniptere q i
 de la diferite specij de conifere. In aceste conditii, se admite din ce h
ce rnai mult c2 denumirea ,,miere d e brad" se aplicd mierii de m a n i re-
, coltat; de albine pe brazi ~i pe molizi. Ceea ce nu exclude Ens5 posibili-
tatea introducerii unor denumiri rnai restrictive pentru productii locale
de o calibte excepponal5. =te cazul mierii de brad din Vnsgi.
Mierile de brad, *a cum le-am definit, se recoltcazi in Franh in
marile masive forestiere din Vasgi, Jura, din Masivul Central, din Pirinei
si din Normandia unde predomina brazii ~i molizii. Perioada dc produc-
tie, rnai mult sm rnai putin lung& este vara.
Uatoritg compozitjei lor foarte deosebite, mierile de brad au o sa-
voare duIce, foarte agreabils, asemgnat2 maltului. Sint putin duIci gi au
o arom5 slabs. Culoarea, foarte intens5, poal 2arg5 pin5 la ncgru
dar deseori este mai deschisi. T o t u ~ inu ar 1 i fic sub 65 mrn pc
scara Pfund.
Continutul Pn apZi este destul de slab, (IIM r r ~ csau chiar muIt sub
18%). Viscozitatea este normal:, dar mierile de brad cu continut rnir d e
apZ sint mai ufscoase decit mierile cc u acela~icontinut Sn api ~i
au tendinta s5 fileze la transvazare.
PH-uI mierilos de brad este destul de ridicat putind ajunge pin5 la
5 ; eI se situeaz5 in medie in jur de 4,6. Ins5 aciditatea este rnai degrabg
mare. Conductibilitatea eIectric2 este ridicatG, ca $i continutul in sub-
stante minesale. Aceste caracteristici sint destul de sperific~pentru a
f i utilizate la recunoasterea prezentei manelor intr-un arnestep.
Spectrul zaharusilor este net difcrit de cel a1 mieriIor floriIor de
calitate obisnuits. Fructoza (37°/0) prcdornini asupra glocozei (32°/,,), dar
se gssesc s i aproape ll~!odfzaharide ~i rnelezitozj. in proportie destul de
mare (ping la peste 10a/oJo).In general, se poate spunc d spertrul zaharu-
rilor din rnierile de brad estc decalat spre aaAaruriIe cu greutate mole-
cuJar5 ridicatA. Este un fapt cunoscut de mult tirnp, dar fnainte de folo-
sirea metodelor de wornatogmfie ne multum earn sB punern in e17idpntg
ce se nurneau ,,dextrineleUmierii de brad.
Am mentionat mai sus cB examenul micr.oscopic a2 mieri lor d e n2anZ
d.5 rclzultate a c5rnr interpretare este diferjtg de cea rare se tare pentru
mierca de flari. Nu vom rnai reveni asupra acestui aspect; s5 mentin-
n h totusi rZ polenul care insob.;te sporii de ciuperci si alte elemente
figurate dB infwrnatii asupra originii geograficc a rnierilor de brad. Cu
conditia unei clocumentatii sufici~nte,putern distinge d e rxernpIu rnierile
de brad din Vossgi de CIele din Masil-ul Central.
. .. joaci un rol foarte mare Pn Europa Central5 dato-
Mierile d e +. brad.
rit3 Pntinderii paaurllor dc conifere in Germania, Elvetla, Austria ~i din-
colo de ea, spre est. En Germania se face net diferenta intre rnieril~de
brad provenind de Ia bradul pectinata si ceIe de la molizi, mult rnai
sIab cotate.

Mieri monoflore diverse

Cele citeva mieri monoflore pe care le-am studiat sint cele rnai
bine cunoscute $i joacg un rol economic in productia francezg. Dar. aZ3-
turi de aceste mieri dintre care unele se bucurS de o reputatie mare $i
 fnt foarte cautate de clienteM rnai existg aIte aproxirnativ dougzeri de
nieri care mai mult sau rnai putin regulat, pot fi obtinute in stare mo-
lofloral& despre care nu existi o docurnentatie precis2 y i fiabilg. Descri-
erile care se g5scsc in literatura dc specialitate sint adeseori vagi 5i pline
de greqeli, cjci n u este uqor s5 cuno5ti originea botanid a unei mieri
numai pe baza observatiilor efectuate in teren.
Muptar-de-cimp (Sinapis amensis). Exist5 analogii intre rniprea d~
rapit5 si cea de crucifere inrudite din punct de vedere botanic, adirz apar-
finind genutilor Sinapis, Raphanus pi Brassira. Mierea de rnuqtar este
o rniere desrhis8 la cuIoare cu cristalizare foarte rapids. Ca toate rnierile
de crucifere din aceeaqi este fie nu preaI aromat reptat5 d ~ !
un rniros de var~8 care, tri e x t r:me
~ poate f i d a-
qeabil.
Tei (TiEia sp.). Degi Franta nu p a t e fi considerat5 ca tar5 prodluc-8-
toare de mieri de tei, se Entimpli ca in apropierea anurnitor nasive fo-
restiere sau a unor parcuri foarte mari din BazinuI parizian sZ se rccol-
teze mieri de tei foarte caracteristice. Mjerea de tei este destul de des-
chlsg la culoare, cu reflexe verzi, cu continut ridicat fn ap5 ; aroma
foarts pronunfat5 arnintc~teperfect pIanta d e origine. Cristalizarea estc
I rapidd. Contin adesea o proporPe de man5 nu tocrnai neglijabill rleoa-
rece teii adapostesc nurnero~ipurici. Mierile de tei foarte pure, prove-
nind din U.R.S.S., Polonia s i mai ales din Extrernul Orient au o nrom5
foartc putemir8 si este de preferat sB fie amesterate cu alte rnieri mai
neutre. DatZ fiind boggtia de arorne a rnierilor de tei, mierile ,,poEflorc"
sint uncori considerate de cstre produrGtoru1 lor, acesta de bun5 crp-
din@, ca mieri dp tei rnonofIore d c ~ ele i nu contin dccit o proportie m i d
d e rniere de tei. Se atribuie mierii de tei virtutile medicinale ale plant&
ins5~i.
Crz~Sin(Rhamnus Jrangula). Productia de mierc de crusin pare 5 5
fie destul d e localizat3 Pn F r a n p , la Aquitania. Sint mieri cu aromB
foarte deticat5, de culoare medie. Li se atribuie, ca si merii de tei, pro-
priettltile medicinale aIe plantei din care pro~~ine.
LucernCi (Madicago saliva). Mierea de Iucern5 este o rniere de cu-
loare deschis;, cu gust neutru, care cristalizeazg repede si cu cristale cam
rnari.
Trifoi alb (Trrifolium repens). Mierca de trifoi alb este o m i e r e de
calitate excelent5, de culoare dcschisg, cu o arorni putin pronunlat; das
agreabil8, cu cristalizare fink In Franta, continutul sGu in apj. este une-
ori prea mare ; se nurn8r-g printre micrile care trebuie deshidratate pu-
tin inainte de extractie, prin pastrare In camerg cald5. Este regretabiI
cB nu s-au depus desZuIe eforturi pentru promovasea acestei mieri de
calita te.
Trifoi r o ~ u(Trifolium patense). Trifoiul r o ~ ud :re foarte
deschisg la culoare, cu gust dulce qi agreabil, care cristalxz~azarepedc.
Sparceta (Onobrychis satitra). MieriIe de sparceta f3ceau odinioar3
gbria rcgiunii GGtinais. Si GAtinais nu era decit o parte a ariei de produc-
tie a rnierilor de sparcetg ; ele se remltau qi In Bcoqa ~i In Champagne.
 - MieriIc denumite ,,de portocal" provin din culturi de citrice fie
de portocali, grapefruit, lgrnli, mandarini sau altele. Aceste rnieri se pro-
duc in Grile cu climat rnediteranean ~i subtropical.
PrincipaIii pi-oducitori sint Spania, Israel, California, Martxl. Mierile
de portocal sint deschise la culaare, delicat parfumate qi faarte c8utate.
S-a pus in evident$ in aceste rnieri o substants aromati impartantg, I
antranilatul dc rnetil ;
- Mierca de iarba-garpelui, de bumbac, de liriadendron (magnoher
american inalt}, dc Nyssa (tupelo), de bjcan Haematoxylon. campechea-
I
mum, de salcim, etc., sint rnieri exetice destul de bine cunoscute.

Mieri polifIore

MieriIe poliflore constituie partea eea mai impwrtntg a productiei

fsnnccze de rniere. Adevsrul este cii p ~ n t r ua obtine rnieri monoflore
stupii trebuie instaIati In apropierea unor sursr: importante de nectar sau
de man5 ale plantei respective ; apoi, in momentuI recolarji mrnele tre-
buie separate astfel incit s5 nu, se amestcce cu o mierr: de valoare infe-
rioar5. Aceste conditii fiind absolut neeesare, rnulti apicultori nu pot
produce decit mieri paliflore din cauza Iipsei de timp pentru Engrijirea
stupilor si operatiile de recoltarc.
Mierilc poliflore pot f i excelente g i pot avea o not; original5 inte-
rcsantii ; din pscate, sint produse variabile, cu o cornpoziqe complex5 ?i
care, in actuala situatie a pielei, pun problernc d e cornercializare, cel
putin la niveIul angrosistilor. Pentru apicultorul care isi vinde mierea
cu amAnuntul, caracterul ei polifloral poate reprenenta din contrs, un
avantaj. Mica productie localA are, pentru mulv consurnatori, f armecul
neprevAzutului, a1 descoperirii personale, aducind in acela$ timp gararmqa
calitztii q i a cins tei.

Denumiri diverse

Conform legii francezc, denurnirea de ,,micreu poate f i campletat5

cu un nume regional, teritorial sau topografic, dacg produsul are In fn-
tregirne originca indicatli. AceastG dispozitie pune totusi citeva problerne.
A t f e l , denumirea ,,miere de Gbtinais" nu sc poate aplica dedt mierilor
produse in Ggtinais, regime delimitat5 geografic si nu adrninistrativ.
Ori, trrtditia veche spunr c& nurnele de GBtlnais sc d5 mierilor de o anu-
mit5 calitate. En principiu, unor rnieri dcschise la ruloare, cu gust putin
pronuntat, lipsite de mans, precurn $i de miere de castan qi de iarb5-
neagr5. Originea l o r floral5 corespundc unci predominantc de papilio-
nacee qi in general, pravin d e la o flor5 a reginuilnr calcaroase (Gstines!).
Dc multi ani, En GBtnais nu se mai produc micri cu acest profil. Aqa
incft, nu se pot gssi micri corespunafnd imaginii de marc2 a mierilor
d~ Gstinais decit in afara regiunii geografice Ggtinais.
Nu s-a gasit fnc3 o solutie acceptabild pentru aceastg problem a
nitrii de GAtinais. Oare se va ggsi fntr-o zi ? Denurnirea va ciidea pro-
babil in desuetudine, reea ce va f i o solvtie ca oricare alta,
 Am putea cita i n c i citeva probleme legate dc denurniri. Ce este o
miere de munte, de exernplu ? sau o miere de Narbonne ? sau o miere
de cimpie ? Unde incep ~i unde se sfirsesc cimpia 5i muntcle? Prin
,,Narbonncu trrcbuie s i intclcgem vechea provincie roman2 ? Este problp-
ma juristilor de a incerca s5 rezolve cit rnai bine aceste problemc in in-
t c r ~ s datlt al produdtorilor rit si al consumaterilor.

Produse cu rnicre

Micrea intt-5 in cornpozi$ia multor produse alimrntarc, fir c.5 este

vorba de produse de patiserie sau de cofetgrie.
Gel rnai cunoscut produs cu miere este turta-dulce. Ea se face,
in principiu, din f5in5 de secar5 si miere si bineinteles mirodenii (ghim-
bir, scortisoa~-5,nucsoarg, anason.. .). Exist5 un mare n u m i r de retcte,
cel rnai adesea cu caractcr regional. Mierea nu rnai intrz, la ora actuatTt,
in fabricarea tuhei-dulci, cu exceptia celor care poartii mcntiunea .,cu
miere'. In acest caz, rnierea trebuie s.5 reprezinte cel putin 50% din
substantele dulci [zahgr, gJucoz5 industriala, zah5r invertit. ..).
'In patiscric, folosirea mierii prczint5 un dublu interes : ca aduce o
savoare dcosebit5 pe care celdalte produse d e indulcire nu o aduc ; d B
supIete produselor coapte. Mierea este suficient de higroscopic;i pentru
I
a pastra umiditatea ; aceast5 proprietate se datoreaza continutului ridicat
de fructoz8, fn cofetsrie, mierea SP folose~tein fabricarea nugalei $i
a bmbwnelor. Mierea este rnai pufjn falosit5 in cofetzric dahritii higro-
smpicitjtii. Prodl~selecarp. contin prea rnult5 miere nu se p5streaz5 binc.
Numirul rctetelor si formulelor de prcparare a clivrrselor produsc
I
pc b a d de miere estc atit de marc, incit se poate scrjc o cart? in l~g5tur5
mr acest gen.

1
CEAR

Reamintim cB ceara este a aIbinei lucrztoare. Cind estc

ernis2 de glandek c ~ r i e r eea e h r~c l l~e ~ talbi 7i curatg. Utilizat5 ca ma-
tcrid de constructie in stup, ca sc incascg progresiv cu subsLmtc s t r i i n ~
care-i schirnbd profund compozifia si, cPra ce tlstr mai vizibil, culoarca.
Fa trece prin toatc nuantele d e galben, pe urm5 d e brun ajungind aproap
neagrii dupci cifiva ani,
Cornpozitia chirnicg a cerii este foarte stabilz daca se ia Sn consi-
derare produsul pur, asa cum este secretat5 d~ glande. l'ariatiile sint
foarte slabe de la o rasA de albinc la alta. Nu se noteax5 variatii semni-
ficative decit intre diferitele specii ole genului Apis.
Ceara de albine este, chimic, foarte inert5. Ea rezista bine la oxidhi
@ nu este u$or atacat-5 decit de cnzirnele digestive alp insectelor cum
este Galleria sau de p3sari (indicatori). In stup, ccara se lncarca cu
132 PiEODUSELE STUPULWI

impurit5ti dar nu se transform:, ceta ce permite recupcrarea ei dupg

mai rnulti ani de falosire prin simp12 reincgzire si purificare.
Culoarea galbenri pe carp o capritg dupg putin timp in stup ~ s t e
In raport cu pigmcntii polenului. SubslantcEc, in general f oarte pigmen-
tate, care incon joarii grduncioarcle de p o l ~ n ale plantelor entornofile
sint solubilc in substante grasc. Sc dizolv5 usor in cca1.i s i o coloreaz.5.
Ulterior, ceara se incare5 cu propolisul aclus de a1bine, cu mBtasea coco-
nilor pGr5siti in celuIe de albinele care sc? nasc. Examinat la microscop,
fagyrelc de ?ear5 invechit se dovcdegte a f i un material aIc5tuit din
elcrnente disparate, mult mai solld clecit pelicula subtinc de cear5 de la
inceput.
Aceste remarci sint importantc : c7r.d sc vorbeste cle cornponitia
ccrii trebuie plhecizat dacii este vorba de cear.5 purz, proaspat secretat3,
sau de produsul obtinut printr-un proccdeu anume de extractie. 0 ex-
t r a e t i ~cu apii cald5 sau c d2 un produs diferit de extreactia cu
un solvent organic cum ar rzina sau cu un amcstec de solven.ti.
Fcntru a recupera ceara pura ain produsul rezultat a1 unei extractii,
trebuie f i c u t i o purificare avind ca scop ind~psrt ,purilor strjine
insolubile ~i distrugerea, prin oxidasc a substantc ,hate in cearg
dar strgine pi. Pentru a intelege bazele tehnologiei 31-e este simp15
si bine pus5 la punct d e foarte mult timp, trebuic sa pnem scarna de
accste fapte.

Compozifia 5i proprietzf ile fizico-chimice

Ceara albinelor aparthe unci mari familii chimicr, cea a cerilor,

care sint cospurj grase, lipide, de diverse origini : anirnale, vegetale sau
minerale. Toate ccrile au proprietsti chimice apropiate. In compozitia lor
nu i n t r j cleei t carbon, hidrogen si oxigen. Sint corpuri f o a r t e stabile,
cxistente fntr-un numgr considesabil de variet8G.
Ceara albineior este constituit2 fn men@, din esterii unui acid
gras cu un alcool cu greutate molecular5 riclicats ; ea mai conqne hidro-
carburi saturate, acizi liberi, alcooli liberi $i ap5.
Se poate da o compozi ie a cerii pure :
- Esteri acizi 71%
- Palmitat d e miricil 23%
- Cerotat d e miricil 12 Oh
- Hipogaeat de miric 12 YO:
etc.
Acizi libcri ~4OJrr
Hidrocarburi 1ZYfl
Ap8 si diverse 3%
In principal ceara este deci for.rnat%din comtiirarea I.Inor acizi gragi
ca acidul palmitic ,acidul cerotic, etc. cu alcooli din car.e cel ma4 im-
p w t a n t este rniricilul.
 Hidrocarburile sint in special hidrocarburi saturate a1:ind intr-c
douszeci gi cinci s i cincizeci d e atomi de carbon.
'Compozitia dat5 rnai sus este simplificrltg cu bun5 stiint5, si procen-
tajcIe sint ~.olunjitc. ,
Ceara d e albinc cste insolubi15 in apS ii mai nnu1t s au mai pufin
solubil3 'in diversi snlvtnti organici. Cel mai b~un este
- benzenu
- . 1 (mai mult
dc 100 g teal-2 pcntru 100 g bemcn, la 45%). Llupjl benzen urmeaz5
esenta de terebentirk Alroolul la cald nu dizolv2 decit foarte greu ceara
dar, fn schirnb, o separti foartc binc de propolis care cste foartc solubil
in alcool.
Punctul de topire al ccrii pure este de 64"C&0,9. Pentru ceara nc-
purificat8, variatia punctului de topire este destul de important:, minima
fiind de 6'2'C, iar maxima dc 65°C. :
Punctul d e solidificarc cste diferit de punctul de topire ; pentru
ceara purg el estc de 63"C*0,9. hlasa -r-olumic5 este cTe 927 kglm" mini-
mum r;i 970 kg:rn" maximum (media : 953kg/m?) la 15°C.

Tehnologia cerii

11n orice unitate apicoI5 se distinge intodeauna ceara din cbpiictlrl

si cea care provine din topirea f a p r i l o r vechi reformati. Acestor d m 5
categorii de wars 1i se aplic5 tehnolog-ii diferitc.

Ceara din

rfrecerea cutitului d e ~ ~ S C C ~ ~;ace I L czdd intr-un vas dc rrceptic,

~ L s8
c5pZcelc de cear5 care cuprind si n cantiate deloc neglijabilg de m i e r ~
dr bun5 calitate. Probtema este separarea in cele rnai bune conditii po-
sibile a cerii s i mierii fgrg a v a t h a calitatea accsteia din urnmi In marc
se foloscsc 4 tchnici : I ,
- Simp16 scurgere. Sc la55 cipgcelelc s5 sc se para dc mirre prin
gravitate, fundul 1-asului fiinrl previizut cu o sits, i n came rn .. r2 inc5lziti1
gi avincl grijii 5.5 misr5rn din cind in cind dp8cclelc, se ODtlIie o scpararc
destul dc satisfFic2toare dar lent5.
- Centrifugme. Exis tj. centrifuge pcntru cip5cele, care lucreaz5
foarte rapid si au un r x n d a m e ~ tfoarte bun. C5p5cclclc centrifugatc sint
u s c a k si mierca care sc S C U ~ ~C C S curat5.
~

- P ~ e s r r r Se
~ . pun c5p5rrleEr intr-o prcs5 si se creste gradat prc-
siunea. Munca nu e q t ~rapid5 si capacitatea preselw este totusi limitati.
- Topire dircctfi. Exist5 topitoare dc c5pZcclc care realizcaz5 in-
tr-o singurii operatie separarea mierii d e aear5 cu ajutoruI unei inrilziri
suficicnte pcntru n topi ceara ~i a o separa astfel de miere. Funrtlonarea
topitoarelor de cgpiicele trebuie $5 fie supravegheat; At3 atentic
ca sA se e ~ i t esupraindlzirea atit d~ d5unStoare r n i ~ r i i
Ceara provenit5 din c5p5cele pin una din prime1 tetode poatr
fi topit: Fntr-un cazan spcciaI pcnhu e a r 5 sau intr-un topitor s o b r
Topitorul de c5pgceIe dB direct rear5 lichidii. fn toate cazurile este nece-
sar3 o retopire ulterioar8, pe apfi cald5, care permite decantarea irnpw-
tbtilor.
Ceara de descapgcire este o rear5 foarte putin colorat:, foarte pu~-5,
c5reia i se dau in general utilizarile ceIe mai ,,nobile".

Ceara din faguri vechi

Fagurii vechi t r i r n i ~ ila topit constltuie un material care include

mari cantitAfi dc propolis, de polen, de coconi, f5rg sB rnai socotin, cuiele,
bucZltile de sfrrn;, Iemn si albinele rnoarte, a ciiror prezenf$i este ine-
vltahili. Pentru cxtragerca ccrii din acest arnestec, trcbuie s& folosim
ufl utilaj adecvat.
Cel mni bun este un topitor de ceard special conceput p e n h
aceastg treab5 ; pentru cantitsti mici de faguri vechi, se pot fns2 im-
proviza instalatii care sint citeodatz suficicnte dar a1 ciror randampnt
nu este totdeauna f o a r k bun
Topitoarcle de rear2 fie ex1 cu vapori de ap5, fie
extractia cu ap5 caldk
fn topitoarele ru abur, fagurii vechi sint asezav intr-un c o ~ meta-
lic. Aburul obGnut prin incglzirea cu gaz a rczcrvnrului dc api situet
la partea inferioarg a topitorului hece
prin c o ~ ,topeste ceara se ~ondense~m.8.
Se colecteazg astfel la iesire ceara topla
si apa provenit2 din condensare. Dup8
ce extractia este terminat& se scoate co-
suI care nu contine decit reziduuri. Aces-
tea mai cuprind Inca mar5 care nu p a t e
fi recuperatg decit prin dizolvare in sol-
venti organici. Aceasti recupek-are nu
este rentabil5 decit la scar5 industrial5
cu conditia ca preturile cedi ~i eenergiei
s& dea un bilant favorabil.
fn extractia cu apii cald5, fagurii vechi
sint scufundati direct in ap5. Pentru a-i
Pmpiedica sS se ridice se pun htr-un coq
sau intr-un sac de iufi. Cosul poate avea
la partea superioarz, un piston care per-
mite exercitarea unei presiuni. Sacul de
iut5 trebuie sB fie Pngreunat cu citeva
Topitor de cear.5 cu oietre mari. Apa caldEi topeste ceara, care
Sistemul utilizewi la suprafa1t5 si c u r ~ ewrintr-o
w .
cerii, mpori d e a racticati 'tea superioa-

Mai exist5 ~i altt: lile~uut.ut: uxLrager.t. a wril : Ieasc, cenmIugarc,

wres5 hidraulicb, filtru-presii, fAr% s5 uitam topitorul solar. Acesta uti-
Hzeazg energie solar& qi scoate deci gratuit, o e a r 5 foarte frumoasg.
Pentru ob$inerea unei ceri pure care s5 peas f i modelat2 En calu-
puri regulate, este absolzrt necesar sB retopim ceara care iese din aparat,
sau, ccl putin, sB o mentinem in stare lichidg rit rnai mult timp posibil,
in aTa PI crl separarea Intre apg, jmpuritgtilc q e l e si ceari s5 fie com-
pleti. Dup8 rscim, se obtine un bloc a1 c5mi , , f u n d 6 h e taie ; este un
amestec de diversti impurit8ti care se adunii la lirnih dintre ceari si ap2.
Pentru a obtine calupuri de war2 f5ri defecte, sc toarni ceara
lichidti in forrne de tab15 cositwitb si se las5 sB se rAceasc2 c i t m a i Ient
posibil, etangind spatid in care s-au pus forrnele urnpIute cu ceasZL
lichidS. F i r i aceastz precouge blocul de cearii 1pii sau ractd
in f orm5 inestetich.

hniilbirea cerii

Ceara ohtinut: prin orirare din metodelc expuse nlal sus esxe tot-
deauna coloratG. hcens+li coloratie n rodeazg fn mu lte utiU1z5ri,
dar industria are uneori nevoie de o proape i1lb5 pen.tru anumite
utilizsri, m a i ales in cosmetologie. P
. .
btinerea unei dlecolor5r.'i to-
talc a ccrii trebuie indepartati pigrnm~nprovenina ac la polen ~i
propolis. Se paate, fie prin actiunea unui agent oxidant fje prin acti-
unca luminii bngate in radia$ii ultraviolete. Agentii nsidanti cei mai
Polositi sint acidul sulfuric si pt:roxizii. Se trateaz5 ccara in curs dt. topi-
re. Este vorba de procedee industriale care nu isi au rostul in stupin:.
ATbirea cerii la sonre cstc o rnetod5 foarte vcche. Ccara rnzrunti-
t5 se expune la soare, pe site de sirrn5, in straturi subtiri. Sc intonrce
din cind in cind, pentru ct? toate fetele s2 fie bine Pxpuse la razele soa-
relui. Tratarnentul cerc rnai multe sipt5rnlni bine fnsoritc.
Ceara albiti pe cale chimica nu rnai are miros ; proprictitile sale
rnccanicc sInt cliferite de celc ale ccrii galbcne.

Analizn cerilos

Tentatia de a arnesteca cea1.a tle aialne c:u altelc, rnai putin casti-
sitosre, rnai ales cIe origine minerals, estc foarte mare. Cerile micro-
cmristaline pr-ovcnincl din petrol sint uncori destinate de a ,,ameliora" sau
a econornisi cear:l. Pentru a verifira dac5 ceara de albine cste put% sc
folosesc citeva teste fizico-chimice rclativ eficacc. Determinarea punctu-
luE de topire si a punctului d e solidiiicare esCe o operatie destul de sim-
p l , la indemfna apiculton~luidar care necesitg, bineineles, un terrnorne-
tru de prerizic gradat in grade gi zecirni d e grad. In laboratorul de
chimic se poate cleterrnina r.aportu1 hidracarburFilalcooli, carc este cnn-
stant pentru ceara d e albine purS. Ad5ugarca cerii microcristaline
modific5 acest raport, ea constind din hiclrocarburi, f5r5 a contine si
alcoclii cerii de albin: I.

erii

TntrebuintArile eel-ii de albinc sint toartr numeroase ~i de multe

ori neasteptatc. Trebuie ins5 s% distingem intrebuintgrile curente, care
r+epreaint;i mari tonaje ,de intrebuintzrlle accidentale q i de cele care nu
s k t dccit nmintiri ; ~ l ct t ~ i u i t ~ e c indepS:.t:lt ~~t eind ream n u avea corcu-
rrnli.
Fab~.ic;;l.t.en fagurilor artiljci:t!i nbso;~r.':c (1 p-r:-tc irnprl1.tantB ; i
prcduc$ici c?c cca:.,i. 1 : ~i?;:t, spicu:tili-:I n?:,clrl.i~S 1.u ~tirl:r~!t.:~zriprodtlr.-
;in c!e c~ar-2.a c?lbinclc~~-, rnntrnrh nnicu:turii trniiitiona!~:,c.r.hi (art: folo-
s m numzi stupi f i q i . Zn fic:*::ro an scb r~~~fnrmeas.,i rmarnev:%chisi EC nl.r:n-
tr,:tz;i I:?,-uri ariiricizli i n cc!? r o i ?3~1a:?r:ulr?u cstc decit vC:nr pziti:, :
~i fdrk r.c%;z;; I din t$pcZcelr, ar fi, fS,r-S ir;clojal;, ?:bg;rli~r.
Fnbricarca faaurilor artii'lci:i!l !)cat? fl al tiznnnl5, 5i renlizrt?. 1;:
stupins, cu a j u h r u l unoi ~ t n n t cTo;i:,?o simple, sau inclustri~l.5 si at~uncn
s 2 fojoscsc rn:lsi:ii ru regim cle 1 ~ r ~ l .rv>ntinuu, u r a lan-li~uarthle.
Principiul cstc clcaltl'cl at.cln?i, pcnt1.u c5. iimprimarcn dc?c:lul~.~i cc-
lulelor se face intrhe cilindri clc rnclal $tantat. D : - s ~ I ~ ~ xtchnirilov c~I d r la-
bricarc a fzgurilcr arlificiali ~ I Use j n s c r i ~IF: o b I t ' ~ ' t ~; I1~ , P S ~1ur:'Fti-1.P~
hTcscl-ia dc: crl-nr rnultor 1orr5
nu!tc dif i r ult.5ti tci~nir erien!.i.
Fabricnrca Iurnix ora. act.
. im-
portar:td de [ear.; in pottcla marl1 t n i c ~ x n t ca rl@ru:ui pcmtt'u coinpoziiia
n r ~ r t c rolsr:!ctc. Lntmln:~rca clc cenrri clc a l h i n r ~prllG nu ci,tc clrrit o :miin-
tirc, dal- multc Iurnil:5ri 411~5mni inclucl 10-15':.'0 ccam.: purZ.
l 3 i r r c 1 * ! , t h inrluxtr-ii ;riilizr-,a;.2 cedra d v :ili;inr .st.~~lpt~u-G, r,~.nclust, It:] -
maceuticc, co~:n~ctr~lngi:~c, :::.m:lm~ntul, mnl-j~-;~, piel;!-ie, r?r .. in
marraa rnajoritnlr: a cn;<ui.ilor. s:, fnlt'c.buin:c:1~5 nu c-2: 5 :;1::1 prc-
p;i,*ai roil$rnind c@n1*5.

Ilierc;~si war-n constituik., bir,t~in;elcs, ct.:lr! clau5 p;-o:lusr-~pt.incipai:l

ale s!.upinci, pl.ociuscie clasicc a!c ~ l ~ n c Elr j . . nu i n c c t a t s5 l'lc sjn,q:!!-clc.
i:l mo:inciitul Irl cnl.r3 biolngil a:I pus in cvidcr:; (I sr.!.ie c-lc ;~spc:ci:: in!,,-
,.. L ,santc!
-. alo compozitirti altcr produse pc care ni le pot p:-octlra a l b i : ~ ~ l r ~ .
Cclc nlni imporicintc (lictrhr! ac::sf~ produs:. slat polcnul. liiplisorul d e
ii;~.tc3, propc~lisul s i ~ - c l n i n u l .FiccF,rui p ~ ' o i \ ~iis cothcspui~tlzo !chrmlog:sL
i:: r>apnrt t:u compcrzi !l;i sa, cu prrbpor,lcbtAti ie s:d e f izir:o-chimicc ~i bir?!o-
glee. Tcllcologia ;-ize;;i.B icninlc clr! oric:c tocrnai c o n s e r r a r c a w r s t n : p!'ir-.
>;!.iet:;i

Sirigz~111 ~ ~ i j l o c :
rvr.c!iCii eeo~ornirear.r:thpt;ihi!c estc {oiosii-ca co:uctorr;lui cic po1cl-i. i'ol~>-
::uI ~.ccolta';I;? coIcc,tar,, ocfat5 uscat, csee n ~ u i riifci-it;
t c!r ccl r ai.c> st. peal:)
rn!!:~c di1.vi.t dt. r!e st:~rnint-~le i'lo~.i!cr.. I)lhactic, albina r:uleg5tonr-e ~:u-!i
~jc'aiec,onfprtion:t ghcmctcrr-~celeclc plocn :'Zr5 a acijuga polc:~l~iiiir1:l:;s rl!,
13c antcnr: u:1 lianl cnrc lr! dB c.c~t:;:i!lnr indispens;ibilii ppl~ir -LI a s u !in<*
i n co!julcicy:e cmr!riclcl a t1,eia p:->r.cchi d e piuicxi~c. Accst li ant ustc:
; ! m c s l ~ cd e r;r::l;ii. sr!u dc rnicrc cu saliv;. Se g'tic ~3 a ~ e a s it i saliv2 t-:st.*
bog::,i in r-nzE;l;e si irr s~rbslanted i v r ~ , s c .Polcnul c!in g!:emotoacc eslc
 P O ~ , E S ~r,J as:

drri un proclus mist, l7egeta1 7 I . In cor nu este prea usnr

st) drnsckesti, clintre propri~t5!: ntl'ui di Aarc, ptl. cclc care
p~-ovinclc la pla ntZ d e c 3:. la ins

rmporitie
A m 1-dzut mai sul; c5 pc!cnul estc alimentul ] 1 albin~lor
(sprc rleoscbire CIP n ~ ' ( * t i~~ l~i-~, n r c~-tc:.getic).
nt El a d u -,cla.;i timp
pl-otcit~t.:~, g:ucidelc, lipidclr, vilan7inr:lr si siru~.ilerninc!'nle indispensa-
bile albinei.
Crjmp~zjtiapolenului a Sctrut ohirctul a foartc numcroase stuclii
vompalhnti\;c. Polenul are r, rornpozitie variilbiI5 in functie dc plantclc dc
In ~ 3 1 - cprovinc. Rstfel .ul in pr oteine 1:)oate varia intre 7 s i 30°h ;
1 in rncclic cstc cic ordin :.b Ceia mai ma re parte a ac.izi?c~rarninati
-.
s i n t p : + ~ z c n lfir
i in s t a i, fic ir1 p r o t ~ l~r e .Estrartul eterir, ..adic.;i
i'i.:tr-tia lipiclic.8 3. po!c*nului, clsle foartc variabi!FL, Tn funotie c lelea
an crnofil5 sau ~ n t o r n o f i l da ~:olcnului. Polenurile ancrnofilc sin1 .I era1
I ? R ~ sGl-are i n lipid? dccit pnl rr:urilc cntomof ilc, frnbr5catc i n !innt
,qi.r?r,, nstfei polcnul d e pzpridie c-on/jne rnai mult d e 14°h, lipiclc. ;rr limp
c,c po!cnu:.ilc? d c pin. de-abia rlcpGsrsc 2°;41.
GlucideIe din polcn s i n t m;:i nlrs za11a1-ur.i; o bun: partc din S V F:st@
mi-rnr~iri(glucnz5, Iovuloz5) p!.u~,inGin n o c t . a ~ - ufcrlosit l
. . .
dr: a l h ~ n apcntru
r.onfcctionnrca ghcmotoarclo~.
de polen. Continutul rnediu il;
zaharuri a1 ~ h e m o t c a c ~ l odrr
polrn rste de 15°:0 ; I n ac-csta'
/,:: 1
1

iiv' , ,>-I
i
sc rldnugri :?idri??ii d~ rarbon
:,~ltiicfcrfl zaharmi, si in s ! ~ ~ i . i -
nrnidon~il si rrlulnzn.
Polen~t!cstc ~ , r l a l i vSo3:t:
in ~;ilaminclrtc!i:1 grupa J3, $ n r

te de raroten si v a r o t c ~ n l z i
I-'rintre pigmenti, n9i.4 n :b:ector de pol-en, scctiune schematicri.
1::'t'z~nt:t I-uli:rci, :.arc S P ++,i< rim! s t z r ~ . t f z r i; 2.Sc~.tctrulin C a T e code
701PW:r
sf1 ~ . p n i - ~ ~ ?rrtzi.;trnta
tr. ~nsclo!'
c,iipiia~.c.
Luy-Grilc dc bio(:himic. i + ~ f c ~ - i t o 13 d ~ c.nmp??ltia
rt pol~nuri!t;r sZnt alltit
t ; ;d>undentp
~ inr.Cl: a r tl-~:,luiuri ?ntt.eg c2pif:cll n ~ m ; l ipentru a rt>zum;l
( > j u d .acestpi
~ dorumentatii abundri~,tcdo<arul medical nl pnl pnu!ui rri-
milqc dcs:ul cle .~zlhtir.f:d a r 5 tinem scan?n nurnai cFr: lurr8r.ile rei?liz:-ltt?~ I I
m ~ l o c l csiiinti';ir:e. Vom rnPrnar.ca q i ;~jt:i ca si pcnt~.u~:ierl-: p o l e n u r i l ~nrl
:~prczi111-5 un prfldus c.u ro~-r?pozitie. I ' i ~ 5~i stnbil%, liczujtatelc obtinutp
i n clinic.: nu sfnt utilizabilc i n mocl real, dccft in r~lcisura7n cr?re poim?z~I
cbnI.c a scx.~itla c?:pet.iment cs?c por.fect cunoscut din p u ~ c tdc c-edc:,e
ho::lnic si a1 sthrii de conservarc.
 Evidcnt, consurr~uI&hcmotoacclor' d e polcr~in dozr zilnire, rai-e n u
depRsesc ritcra zcci de grame nu estc de natur5 s i i ampere n ~ v o i zii- l~
mentare ale unui adult. Dar poatc sii aducd ~ u aport l (IF v i t n m i n ~si sd
con~pleteze defjcitul unci alirnenlatii neechilibrate. A c t i v n e ; ~pol enului
~ ~ din cerret5rile e f ~ r t u a t epc nr,i~-deleCIPlaborator,
aqn cum I ' P Z I : ~ P;I
K t ~st3 p a t e ezp1ir;l prtn p--ezenta unui c*onstituer.tm u altrr!. S-a nus in
evidpnta o actir_lne f c a l - t ~important5 a polcnului in cr-rqtcrr, o actiune
cert5 asupr-a forn~uleisanguine 7i o actiune antibiolir5 care se m_?nifrst5
In special asupt-a colibarilului.
Exist% mcdici care le rccornand8 pacicntilor Jor pure cle polen 7i
acestea p ~ n t r ua f ~ c t i u n ifoartr. variate. Se pare c i nu exist5 contrainrli-
catii major-e p c n t r i ~consun- lat a1 po!enului 3r, miri cnntii5il.

arc si cc
rnulul In apa a1 polcuului scr~sdrn srrtarul colcctorului cstc
riclirat mni alps pt3 xremc umedci. Unclt rnodclc cle colccioal+c prost von-
repute lasj chiar sG p5truncX apn de ploaie sau apa du conclc~lsdin s h p .
ceca cc cauzcaz; dcprccierca rcrolt:i. Dar., rhinr 51 (.II c.olertonrcle Sjnc
conslruite. uscar-ca j ~ o ~ e n u l uesle
i i:ldispc nsabilri pcntl.11 a-i asigc:.;~ cort-
scr.rral-ea pe perioad; indrlu~~gatzi. Uscnr.c.a, orica r e :ir fi rnatcrlxlt!l utl-
linat, trrbrri~s.5 r.cspectc urm2toarcle norme : abscnla lumjnji puicrnirc
si in spcc~ala llrminii solarbe, t ~ m p e r a t u r as5 n u dcpH~easc5?0-. <5-C ;a
niveiul polcndui, uscaren fr. straturi s~ibtiri(cilii-a milimetr-i), u n t i l ~ t i c
b:;nd5. Tr~buituwitat: utlizarea uwZtoarelor cu -r.mtilator Pnt:--0 cmrjTr: X
prai.
Evaluarea c o r ~ c t 5a rontinutului in a~ li lot d e l u estr
prca sirnplri. Exist2 ins5 citeva criterii cc ['olcnul ;cat m<c.

comport5 ca un grriltntc : dar5 sc 1 x 5 s j caaa ccl11 mmna. rl-c~uies5 rn::X

" * I

cu r1-1 sunct r!ar+; gSer-r,:oncc!e nti trc'~uie s f i s? s ~ a r g 2u w r intr-c dcgctc.

Polenui destinat consumului urnan trebuic sG fie triat cu grijfi. Sc
t r c r e prin site si, la nevoic., 1-inturnr~apcrmite eliminarca deseurilor gro-
sie1.e si a p~bafului.Adcsr.orj este necesar un cxnrnen vizual prntru n ~ l i -
mina cu pcnseta foartc fin5 dc..~cunilecare au scApal 1a tric~t-e.
Conscr<.arca polcnului in cantitzfi mal-i. clc osdinul mai multor
zeci d e kilogramr, sc facc d e prefer int5 in ambalajc Kine ctanseizate si 13
frig. Cu cit lemperatu!-;> r s te mni 5 z u t 5 cu a t i t conditiiIc d c corscrx-arc
I;.
. . .
sint mai bun^. Fr-igul opreste 71 aczvoltnrea insectelor sail a aczricnilor-
cnre, uneol-1, rise5 s2 paraziteze un stnc d e p o l ~ n ,Fn ciudn trnui i r i n j
riguros Nici u n produr; insecticid, nici u n produs care drgajeazd vapori
torriri nu trrbuie pus ir, rontact r.!~polenul, bogat in materii gr;l.se care
fixeazz usar acest gcn de substan:e.
 LA PTISORL'I, Dl3 MATCA 229

Anal izn

Practic, in afarn analizclot- bio-himic~ cfcrtuntc 'insro]-.ul cmhcct;i-

rii, nu sc practir5 asupr-;l pol cnnlui clcci t ruarnpnr: dt.~ti::at:. drtet-minirii
origivii hotanice. Ptbntru u n rliagzostir frat+. sumar si pur ralitrrtiv se
ia 1 g dp pnlm s i sr adarrgd c;tira rni!i!itr.i de IF^ crlratri PoIcrul se
rehiclratca7S ~i in ritcva ~ i n u t cqc oblinc o slnspcnsic o ~ o g , ? r , 5din r n r e
sc poate face u n l l sau rnai mu!te prcpnratc rxicroscocicc. Tdmltifirarrn
la microscop a gr8unrioarcTor dr plorn neccsit3 ucta1~n7i cunostinie s i
arelea5i documentatii de bazi ca p e r ~ t r u analizcle polinire ale mierii.

La inctputul anilor cincizcrt atrntin kiolrqilor a fost ~ t r a s 5c!e

cornpozitie s i r ~ a a1t.s
i CIQ proprirt5:ilc i5ptis?:-u!ui d:, rnatc5. Este intc-re-
snrrt f a p i u l r;i aceast5 substant& in arc;a?i tim:, I n p t ~~i <:-tli. ii, ~ Y ~ F , ~ I - G
larvei o crcyterp rnpicli, iar i n d i v i d u l ~ i i?art* n f r x t hrinit cu ta, CI longtg-
vitrttc cc xu sc poate cornpara cu ccn a i~lclivjzilor care nu prirniscrd
IEipii?ol* cle tr;ulcti. LL Erlst s u S i ~ c tpentru amp12 rcflcctie si ccrcetsri.
Citiva apicultori intrcprinz5tori au trccut direct la productin si
vinzzrea cstre public a I,?plisoru?~~i clc rnatcs, c5ruia i-au atribuit . i v t u -
tilp cele r a i cstraorclinar-e, inninte chinr ca dnsa-ul rrrtatljrnl s f i f i fcst
deschis. flrrii au kccut ; cerretr'frile au progresat, pe urm5 au ~ b g n a t
aproape. Dosarul medicaI un moment dcschis a fost rcpcrlc inchis d e
I rGtre mediri ingrijorhnti pcntrw !-eputatia 101- si putin dnritori ?;I-?i nmes-
tcce marnple intr-o publicitatp gc7lSgioasb. Ce a rnai r h a s din acrasti
!m-ioadj. cxtraordinasri 1' Con trar t!! turnr phrerilor ~i tu turor ponosticu-
silor, 15plisor-ul dc rnatc5 continu5 f5rA zgornot o caricrd inccputj cu
rzsunet. Productia si ronsumul SP echilibrcazii la un nivel care permitc
unor apicul tori spevialzati s2-si mGrcasc2 ren tabilitatea stupinei. Stabi-
litatca, prin aceasta Fntelegind evolutia consumului de mai bine rfe 20
dc ani irrcoace, constituie dovada c5 nu sc poate ignora fenomenul ,,lgp-
tiyor de matcH".
I
I
Campodfia

Lfipti~oruld e mate5 este foarte bogat in ap.5 (aproape de T9°!n).

Jurn5tate din substanla uscat; consti din proteine. Lipidele repre~intg
in j u r de 1R4,,, din grtutatea uscat4 cenuqa 2,S0i;l. Fractiunca lipidicj. a
fost mult studiatg ; ea cuprinde un acid grns specific, aridul hiclroxi-10
decenoic-2, care s-a demonstrat c2 arc? proprietriti antibacterienr, anti-
fungire gi an tigerminative. Fractiunca gluci tiipti5or~ rnatc5
este important5 (20-25'h din grcutatca u! ar 51-5 3loare
d~osebitri.C.onfinuttlI in 1-itarni~cdin grupa foarte I Ljptl-
sorul dc n ~ t c 5cstc o sur1;A csctptional d c b o ~ a t aiie ac.icl ~antotcni{.:
0,5 mg/g dc grcutatu uscats. Fractiunea p1,olcicii a Iipti~oruluid e ma lrrS
cuprin(:p rniijoritatea fiminoacizilor, l'ic 1iSur.i fir* cornbinati 'in protc4ne.
Au fos t f2icutc studii tlrtnl iatc~ asupra vompozijioi lriptisorului c l t ~
n-tatra. dar nu este sigur r d p~'opr-irtAli!c bioln~:icta plrse in e~iclcntB,c.u
csccptia factorul~li nnrib;otir, sint rlator.at~3 unor- conslituicnti jdl.ntifi-
cati ~i doz;-lti cu prccizic.

Espcr iuntcIc d c laborntor pc 3o;trccc ~ji pc sobolarl au afitat i 5

lbptisornl c l r mat& are, asupl-a wcstcrii, o actiunc carp cl~pindedr doza
arlministr;lt5, dozelc putcrnicc avind u n tfect invers d e c f t cele mici, care
sint ;irt.c%!r.rtlton~.r.. A r r clc asrlmenc;l, o actiune ,%upr-a gliccmici.
Cer.cct5rilr. rlinire au dovrclit o artiune euforizant8 a Ihpti$oruIui
c l ~mat& justificind folosirca sa in razul-i cle nstcnie, dc anorexic., dc.
slSbire :t 01-ganisrnului sau (It. rlcfici~ntrironstitutional5. Rczultatclt. obti-
nutc la bztrini s i n t cclc n ~ a intcrcsantc.
i
LApti+r,~*ul tle m;~icrir:slr col~sum;lti n gr~nct*aI, in nrncstec cu micrc.
Exist2 s i ptarpar;ltc clrl l;ipti.;or cle n?:1lc5 liofflizat, adic.5 cleshiclratat in
vid la tcrnpc~.rrtur-2fonrtc scHzut5. Dozclc zilnicc precoi~izatcclc rnedici
atltp!~ a1 1Rpliaorwlui de mat& sint dc o ~ d i n u l;I 0,l g . Pentru actfcl de
rIozr. nu sict cantraindiratii.

Prcpru-arca 15pti~;o1uluidc rnnlc5 r w c o fclartc marc cul-itenie clin

px~.tcap~~r~clur%to~~ulwi. Botcilr sint golitr: du rnntinut r u n spait115 rle
stic.12 sat1 c.u un mic aspir-ator. U i n e i n l c l ~ s ,s~ sc.o;~lc rnai intii, cu r n u l i 2
gi-ij5, Iat-va. Camera in cai-F 1:lptisorul rle rnatc: este recoltat tl-cbuic 4
t i c , rtjnddcrat5 r a u n labor-ntcjr f a r ~ ~ n c c u l inr u
, ca o inc'ipe1-e ohisnuit&
rlc stupin5.
Uurnni frigul .;i lialilizarua permit conscxTnr.r;t in mocf satisffic5tnt-
a 15ptisorului de matcA PUI-. 1 1 ~ ~ s cste ta un produs bioIngic carc continc
~ n n l l 5ap5, rnzirnv, micro-organisme (cu tnuta ~ ~ r e c a u t i icare i sr i n i n
momcntul r~roltarii)carp sc altercnzg 13 tempcrntuih,~o b i ~ n u i t j .Rmcstr-
r u l cle IGptigor de rnatc; i n rnier.r~r o ~ ~ s t i l u iprnbubil
e un mijlnc dra
r.onservatca ~:itisERc.;itor cu conditia d c ;I ~~~~~~a fli~conul In frigiclcr pc
tinlpul pcr-ioadci dc folosirc.

1dentii'ical.ca lripti>orului dc rnatci intr-un produs ca rnicren csttr

i c i g:lznasri. 1i11. puncrca in evjclunlri
posjbiI;i datoriU c ~ a m i ~ t c ~ g ~ . ~inl ffazu
.t;i drw..at.cn acidul ui hirlrc~xi-10 tluucnoic-2, subsl;~nlrif oarte speciiic6 lfip-
ti?orului tic mat?;, pet-mite runoaqt~l-cacu n npi*osimnlic dcstul (LC. rtln-
ta11abil2 a c;intitA'(ii de liipti7or. c!t. matt A incrlrhpornt I?~rtcii ce3 n ~ a ic-ir>-
licatli a opr!.atiei cslc e.;trn~;crt%air+ac?iu:~iilipidice din arncstcc ; ca t:.e-
buic sk fie d t sc ~ c a l dcc cornplctri.
 P~.op:.ictri\i;r bnetcriride ale propo!isul~li sfnt cuncsr-ute c?c r;pr :;?n ui
i~tijizate in mrclicina popuF:!1.2, TIe citlva nni, 5:tb i1if:t;cuta c~.:-;~:~~;i;.ilor
,-
i arute as:] p1.a ~~11~ti*Lu:l:7til~i' ?1~0?01i~uItiicle izolar'e r;i ide:? lifi:.ar.s? ;i
arlivp, s-a constztxt aparitin, mai nlcs in t5ri!r din e-t, o uzor
fr~a~ijt!(;~+
prcpal-ate de tipul ungucnt, past:, aet'osnl rtc., utilizatc p ~ l i ~ tdi:'ci.ite ~:?
.::1"c~rtiunim:d p.1.:~cu laa ntc say ale rc?..ilo:. r~spi:-ntoril.
Dosnn~.! p:-oyolisului rist.5 s5 dr~rg,dc I n o zi 13 n ! h , la ~ ? ! i i . ~ ? i i
~edi:,ale irn1:o:-tnnlc. Dar pr.ntru mol?;cnt sintcm i n 5 ob!ign:i s5 rer'u-
oastrrn c.5 propolisul ('=to u u produs (XI rornpclzi!lc ~ai-i:1bi!4?A rh ru
n!n f n ? ~pr+ogrcsdde:;isi~edecit continuind cerrel2rilc I:io,-llimir.c cart.
u. Fa o b i c ~ tcurtc;ll.;t~rl~a
nlni ~I>~cHI::*o:~~:':I ~ ~ c s : ~ ! cc.,'i:-o:.a
T li s~ :In-
>rrnz3rcrtelc prr:j~r*!etCtiblologicc c o ? s t i ~ l a l ~ .

P:.flpolix:~l brut, a w c ~ u r~c ~ r*crollcazS in s l ~ r pprin ~*,?zu;~c, ro~iinp

in m 4 i e 30f!h rcx-5. xcstul fiind i'orxat din 143i::i, b,ils:.muri. u:ri~!i.i
~ s e n l i a l r , si dcstule irnptlrit2ti 15masc clc !a albinc, p?nt;u v5 ele Tolo-
scsr prn]mlisul pen:11r a irnb51~5mni r r ~ d i n tc c r n ce nu pot rB pT.nm:.urz?.
O as'tfpl drl rompszitic inr.'ic5 o rnarc ron?ple-cit;lte. Nuril::i p:'iz~re
f:nvonc. t11eiu:'i cs~nticlleetc. sr :6sr.s: zcci c1.e s ~ r b s t a n l crjrcra le \'or
ebui testate 1sropriet5fil o '3iol igichcl.

Preparnre si ro:tservare
Pr~polisulbrut obtilzat prin rXzui:.e nil ccrc niri o prrp:!l.a:.? s ; ~ -
vial& dnr SE pot tria frngnlcntclp si Sr.drp5t'tn deyu:.ilr: rnnli. C o n s ~ r -
vnrca nu punc, niri o probien73 d~osci1it5.
Propolis~~l fiind solubil in alrool ctilic In rece, sc pot u7c.r :)re::aT.a
solutii fi!trabilc. Ceara sc eIimjn5 prin act,it~rca. fi.igu.!ui, s52i ca c \ t r
)a:'tr:putin soluhilg iin ;~l(.oolla tcmpb>r:~lur,asr.5~utB.
l'cntru f abricar~ii~ncdirarncntalor,n! e y : - r > intre prop::!is br*lzt +i
~ltttiialcno!ic.e, tjzbuie s;i fie I3sat;i sl:crialisli!or.

h ' ~exis!5 n mctod5 st;:tnda!.d rnzr s5 permit: !dr.',i:'j-a:-r>n prbc!:o-

lisului ar,a c r ; n ~ se ident,?!icii 12::ti:;orul d c rnntKm5 dc c:,wn;?lu. 1!;1:- ,.-a
r?erno!?sLrat c5 analiza po:irlicS a propolisul~~i este 13osll=;!~l 5i e,i en per-
mite trariare:? oi.iginii got~graficca unci pr.o!:c dc: cite.,,,a g:-amp. Arcasta
nu are nimic surprinz2tat pentru c5 se ?tie cH propolisul cuprinde polen
Pn cantitate apreciabilg ~i c5 el constituie un excelent rnijloc de
conservare.

VeninuI albinei este la fel de toxic pentru om, ca +i veninul Ser-

pilor celor rnai veninosi. Totul este chestiune de dozg ! Este de prefe-
rat s5 ISsZm specialistilor grija d e a rnanipu la o sut atit de peri-
culoas5, mai ales rind se $tie c5 poate pro1foca nl "a\?@,uneori
mortale.
 Epuizarea rapids a editici din 1980 ,,Albinele gi cresterea Ior" ne-a
iacut sri ne gindim c5 aceasti lucrare, care nu este decit n introducere,
o foarte rapidi trecere Tn revistR a lumii apirnle, rrlspunde unei nevoi
de informatie condensati asupra unui subiect care comport5 clezvoltiri
f oartc diversificate. Studentii din biologic, elevii scolilar dc agriculturg
si in general, ton cei pe care-i intereseazc albinele, au gkit, rnai curind
decit o informatie, o invitatie la descoperirea v i ~ t i iarestor insecte si
posibilitatea de a Ie situa din ce Sn ce rnai bine En rontextul lor ecologic
s i agronomic. Nr-;lm gindit pc de aIt5 parte s5 d5m citcva sfaturi api-
rultorilor, realizind pentru ei o Eucrar~d e sintez5 ajutinclu-i sB gzseascri
o informatic folositoare din imensitatea scrieriIor care le sink oferite in
f ierare zi.
Ofiriul pent?% Informare si Dorunzentcrre in Apiculturb ne-a per-
mis sii rcaliz8m accasl2 a doua cditic care comport5 c i t ~ v amodific5ri
in raport cu prima. Au adus la zi IegisIatia apirol5 care a cvolunt putin
dup5 19.80 in dorneniul luptei contra bolilor albinelar. Nr-am d n d i t r 5
cxstr nrresar, pe de alt5 pnrlr s2 revizuim rubrics ,,Pcntru a $ti rnai
ma1t". Intr-ader5r dup5 19BO, dorumentalia apirol; s-a SmbogXtit cu
importan t e lucriiri ; structurile profesionalc si serviciilc d e cercetarc au
evnluat ; lurruri de carp trebuie sb t i n r m ront. Pn final, am considerat
cA este util s5 acord5m un loc rnai mare dorurnentatiei str3ine care, En
difcrite cazuri. ne aduce lucrgrile de baz5 care liasesc in fmncez5.
'Ine s t n t i , areast5 a doua erlitie consti intr-o ietip;?rirP a prirnei.
In rnai putin dc 5 ani cuno7tinf~legenerale asupra albinei nu au
fost rnodificatc i n asa rn5su1-5 incit s5 justifice o refaccrc a textului ; in
felul sgu, apirultura nu a ~ v o l u a tPntr-un mod radical. Ceea re era adc-
I v5rat scum-5 ani a r5mas adcvzrat ~i ast5zi. Citcva corcctut-i si adusuri
apar folositoarc.
In cPtet-a pagini a m fost tentati s5 aduccm lucrarii cxte~~a adgugiri
care nu au pretentia dc a face o actualizarr a cunastinfelor, drearece
ar fi fnsernnat rnai rntllte capitolc nni, Este vorba d~ a evora simplu,
foarte sumar unele osientjri ale cercet5rilor actuale in raport cu api-
cultura.

Albinele
Albinele r5min un material biologic foarte folasitor, caci elc per-
mit studiul. fenorncnclor sociaIe la insccte 5n conditii excelente cleoarece
cre~tercnlor estc bine stripinit:. Ele sint favorabile, fn domenid fizio-
234 ALRINELE $I C R E , ? T E R E A LOR

l o g i ~ isenzorialc $i a1 comportnrnentului c5ci rle ~ t i t n r s cccl mai mare

inieres.
In ansnrnbl~xlcercetArilorha1 c.5ror obicct cste albi~la,cc poi distinge,
pf: de o p a r k Iucrssi fundamentale la car-c npir.ultorul se sirnte r n n i plytin
implicat, pc dc ali5 pal-tr, sludii carr, rondusc Intr-un moc3 tot a t i t de
skiintifir*, cleschitf s;lu 1~0rdcsehidc riai tirziu zplicatii prnactice.Nu vom
considcra dccit pc a c ~ s t c adin urm2.
Se irnpnnc o primX conslatarc? . biologii f a r ; ~ p r lla tebnici din ce
in cc ~ n a icornpliralr: s i I is l a ?paratelor carc inx,adcnz5 labnrntoai-ele este
lung5 si pesle rartl rcrcct5tr)rii sc par-c r; I I U pol t r . c r ~
Yietodcle sc perfcr.linnrc?z,i ~i pcrrnit s i sc: nbtinii rezullatc destul
d e precise a csror. fntcrptctar:: cstc. hrrpus: In lesle stntisticc carc ii ga-
1.nntcaz3v a l ~ blitatpa.
i
Cn o ronsccint5 a ~ rtci ~evolulii, s publicatiilc ~ t i i(:i ~f i c ~fo!oscsc tln
r ; uz ncswecialisf. r a r e are ad.c.sea irnnre-
lirnbaj jivrui prntr.;I a f i ; n t ~ l ~clc
533 r4 noile cunostintc ~ b t i n u l esink fir5 irnpor"csn$ri paltru c2 sint prea
txactc.
i)ar accsla cstr un Evncmt~ng ~ r e r a lin stiinec : cu p i t ~ ; i - m ~ ~ ~ c s ~ a z i
mai mtil t si obslacn!c!e sInt mai fi:'cu dc In? in?. Ele n u sink intclese c l ~ r i t
irnp5r~indu-Ie ~i corccti~:du-1e inlr-UII mod n-letoclic uncle dup5 a l t e k .
Cer.cet5t.lIe in c;omcniul fiziologi;.i senzorla;e si a1 comp~~rtarncntului
:ilbinci ilustrcazZ bintl acc:l.stX cn~~st:+tnr-~.
Uesronerirea fcromcni10:- intrc 1 8 5 0 s i 1960 a fost fcicutj ru mij-
loacc materiale foarte modeste. Ea a dcscl~isu n drum y-mmilbtc~r.Esis-
lent3 ferbornonlIor, occste subslante chimice ernise dc un individ si care
exerrit5 o acGunr iiziologici4 sau de romporiarnent asupra altni Inrlivid
din nrceasi s p e c i ~ ,aducc o cxplicatie procFigioas.5 Secr~ndSrnecanismului
de intcl.acuun~inire albine si matc.,t lor. 5-3 Tinut imrdiat ~ont:r5 icno-
menu7 ,,fct.ornon" avea o sen-tnificatie biologirii I'oartp general: justi-
ficind cerretfiril~aproftmdate c ; se~ continu5 Fn xilelr noastrc cu mij-
Ioacc corespunzri toare. R'ofiu~-,c;ide feromon a pl-irnit astfcl o dimcn-
siune nous.
In biolegie se vorbeste Pn prczent de ..mediatori chirniri" pentrn a
califira substantc!~ care transmit o i n f a r m a t ~ e ,u11 mesaj. Astfcl, se dis-
ting, d c cxemplu s~rbstantele carc ccnxlitioneaz2 rc1at;iilr i n trc insecte
si mediul I r,r FnconjurZtor. Prin mcdiu incon juritor st. pcate intclrgc
rpea cc: se rcfer5 la nut?.ilie s;ll.l rcproductic, raporturile intre i n d i ~ i z i
sau rclatiite i n t w ir~sectc~i plantc. Sc pnaie s p n n e rft wbslantelr odo-
rant~.emisc dc flori ~i cart: atrag insectrlc po1cniz:qtow~ s i n t mediator-ii
chimici ni pnlenix?irii.
P e n t r ~ ia sludia polenizarca v k n t r i sub accst unghi este necesar s 5
s r CnrX aprl la speciaIi5tii d it'critcior dic,cip!i:7c st iintifice. T r ~ b u bin- i~
chirnisti pentru a analiza substantelr it? rauz5, raci ele sint nutncroasr?
si gr-cu dc identifirat ; d e aserne~~ca spcciaiisti r,i eompor*lammtult~irl?
c.ul(.g~.r.e care sri lucrczc pe teren satr in szli c:e c7.~71rrr spcvjal echi?:lte ;
trebuic, cle asumrnca, neurofizioIogi pentlmua abordn problrrna la nl-
velul nrganrlor s~nzorialc- in a-csl caz a n t p n ~ l e- si a si-,lemuIut
n x v o s central ; f2r.B a uila, bin~infeles, botanistii capabili clc a trzta
compozantc!~vcge talc alc cuplului pIanl5 i n s ~ c t 5 .
236 ALBINELE $1 CRESTGREA LOR

problem: f6i-5 puterea d e a o rezolva din lipsa rnijloacelor. International

Bee Research Association a avut, datorits unei f inanfdri speciale,
posibiIitatcn de n ataca accast5 problem5 si, in 1984, ca a cditat
leln ,,Directory of important tvol-Id honey" care rjspunde partial dor-intci
apicultorilor. ,,DirectoryH nu este o ,,sumbU de cunostinte ; plecind dc
la aproapc ROO dc referinte bibliogr-afice r-epcrtofate cl perrnitc gisirea
rapid2 a crlor c5u tate. Acest ,,util documentar." ttrateazi informal ii pri-
vind 467 plante melifcrc dintrc cell mai Irnportantc din intrcaga lume.
CcrcetGrile bib1iog1-afirepot s2i sc or icn text? intre 51 cimpuri dircr-ite, pic-
rind de la rornpozitia n ~ c t a r u l u ila caracterelc fizico-rhimice ale rrierii
. -
trccInd la r-epart-titia gcografic5, car-ac~crele.L -1
polenului etc. &lai rzrnine
cle f5cut o rnuncA imnortanl LZ ('5 ,,n mizcazii dccit
referintc cle consultat si, cv valorile trii cu trirni-
tere la viala orasului.
Era imyortr~nts5 semnal~zatn aceac;~a rcallzare care are meritul
d e a ariila 13. cc punct cunostintcle noastre dcsprc plantelc rncIifcrc au
lipsuri. Exist: un mic nun:rir d c p l a n k mvlifere care a fosi studiat, dar
cite altelc, probabil l o t atit dc importante din punrt d? lrecier-c economic,
nu azz servil niriodat dii d c blotanicj. accstca sint m: ii ales
p i m p l e a f r icane, asi; r arnericane.
Mai trcbuic sti Dircctol.?I" U' : .o .. cta
. ~5 in
l n f P ! , ".
realizar-ea unui atlcv,,, ,,, ,,inti d e ruC1l.. lC I VLll+letA +i rnai
inforrnat;i.
In acest spirit rnai dzoscbit Iucrar-ca colcctia5 cditatk d c I.K.R.A.
,,Polrnizarca SI produc\iile llcgetale" rnarcheazg u n alt punct al
cunostintclor noastre punind acccnt pe principalele plantc cultivate,
nu numai i n Europa, dar $i in Afrirxa, Xrncricn 5i Asia. Este bine
expus roluI deoscbit al insectelor polcnixatoare $i ni aItor iactori ce
con tribuicl la trnnsportarcn pol[-nului. Importanta albinelor pentm pale-
nizarea difcritelor culturi estc ~xplicat5in ' I u m ~ aagr3icoI5 d e rnulte ori
iflorind conditiile cerute pentru o bun3 prsduc$c de fructc :t d e
boabe.
Nurnilrrxl ccrcet5torilor din lume, care lucreaz5 la polcnizare cste Pn
progresi~c o ~ s t a n t 5 Estc
. suficirnt penlru a n c conringr sB consult5m su-
mar e de la ,,Simpozioanele internationale asupra poleniz5rji" care dup5
InccputuE anilor 1960 reuncsc periodic spccialisti din lumea inkeagi.
UI ti rrla dat5 c se face marcarca u n u i
puncl: a1 ultil livet-qitatea y i impor-
tan@ lor,

EvoIutia apicul~ur-r~este un iltcru d i f l c ~ lue sesizat : n u st. poate

evaIua cu adev5rat decit prin contactul direct cu apicultorii c5ci ea se
manifests foarte putin in scrierile tennicc. Transhumanta constituie un
cxcrnplu frapant a acestei constatzri. l n c i rar5, acum 20 de ani, a devenit
o practid nu numai curenti dar aproape obligatorie in citeva regiuni
din S-E Frantei. ER permite s i se dirijezc consecintcle transforrn8rilor
mediului natural si rnai alps ale rncdiului agricol. A fost u$urat5 in dcz-
voltarea sa de progresul realizat in manevrarea rnecanic; a stupilor.
 Cu toat5 a c r s t r a ~ ~ b r n i ndrstul
r dc rmpil-icR, transhumantii fiind
ghiclati Ti? spcri a1 r3r rxperip tzl.2 lor pc\rsonald, de s c c t o a r ~ l r Favarahile
mnrilor culesur-i dc ncctor, dc iernarc snu de dezvoltarca coloniilor la so-
s i r t l iernii. O r n u ~ c t ico>sidc~*abili \ a t s m i n e s5 se far.: pentru a o face
rnai rr1tionnl5, zccasirt I-a p r e s u p m c rxjct?r,ta unei retelc dc informare
asup.-n ~ ~ t r r l n r .
DesItlel, r-5rnfnc ca un luct-u fonrte irnprtant d e a studia conscci?-
tele fiziolngice p ! ~ t r . un l ' r i n ~Ir! schimb5r.ile r e p ~ t a t r *ale lorului. Se spzlntl
c,i scc. XX cstc sccolul biclogi~isi , c h i n mcli mult, al gcncticii. Aceaqtn
cstu =r;i tiirlnial5 ncl(-v5rat, d;tr grn~l.icxalbinci c\tc inct5 la Enceput, en
p1~ogresea~,;1 ?n mod sati sf5cri i ani si ani. Dc fapt, c ~ t cvorbn de
pr.o;lrcstll znolehr.iri awicole.
fr,sXmPr,tarcc? arti fici;<!t; L, IlluLc.i!ar. cstr bine dirijatfi qi dG foartt.
bunc rczultntc pent!u cL a,; ~ c t rpractic;:ta de operator-i hiile antrcrrati.
Pimblerna conser.viirii sperrnci pe ~ r r i s o r ' c cufioirnt de lungi n u eqte inc5
rezolvatS, dar accclstn nu rstc pa& c?ccit o p~'oblcrn5 I c timp ~i dc
mijloace.
fn rnatcrie clc srlrctir, puncrea la punct a planurilol- sirnp1ific:itc
prin rarc~t5rilc1.N.R.A. L a pcrmile u n cfgtig apr-eciabil cle produrtivitate.
Intrr.csu1 nccstor plclnuri cste de a f i aplicabilc pc cfcetive rcdusc d c
stupi. Ellc 5int cleci I,! indemina micilnr g~'upu!-i de apicultol-i ca 5i la
r a r i l e cxploatjri.
S u stir 1 5 '111 matcricl dc srieciic, nzarea p r o b l ~ m f ieste cea a rvz-
lurir;i r x n r t e n perSorm:m:~lai- rnloniilor. Eiortut.il~ cercrthlorilr~rse re-
z11m5 la uutlerca la punct a ksfdor dr: producti~itatecare vor permite
cva pr: o calv fo:!~-tf:r:lpirl5 s i foarte sirnpli s5 se recunaasrY~suhit:r\li rle
selectionarc. l T a . f i vnr+ba cle tcstc Siochimicc iizioIogicc sau dc compor-
t a m r n t . D i ~ r sint
i obfinutc r r ~ u l t n t c rdificntoart., sc va inregistl-n un
n7;1rc prng:'ps in clorn~niulc~.c.;t~rii s i s r l ~ c t i ~ li b i n ~ l o r .

~ I ~ P ~ Pcontint15
;I sri f a t 5 nbieotul nllmeroas~lorcerretriri atit awpra
cornpozitjci, cit ~i asupra caractcristicii sale : originea floral5 si originea
g~ografic5,D;lr o preocuparc nrnjor.2 a ziIei rxtrl darii mierea ~ s t cun
aliment esccptat de 13 ~ o l u a r r? S c 1-3 putca conwrva irnaglnea mri~cii
tt*iiditional c rle produs ,:~at~~~.;il'' ?
Q astlel dp ~~~~~~~~~~P cr;t? j 1 1 ~ tripat5
i sari riscurib polu,i!-ii sTnt
rntaltipl~.
Jiisrul pol115rii fon1-it. a d r s ~ :~~v o c n teste cel c a 7 - ~va r~zulta(IF la
r.e~o!tarra rIe cfitre albinc a nrctarului si a polcnului infestat cu pesticide.
Day mai exist8 si altc fclu~ira . risr.usilr polu5rii d i n atrnosferhS, in
rcgiunilc Industrialc Tau a celor de 13 rnargin~;~ drumurilor d e In marea
rirculatic a nutornobilcloi.. Altc pcricole provh~de la utilizarea dc c5tr.e
apicul tor a dir~erselor- m e d i c a m t > n t ~in Iupta cnntra bolilor albinrlor.
Nu exist5 i n d material apicol rarc s 5 nu fie pus Pr. discutie : rccipientii
metalici de proast5 calitate pot Itisa metalc grclr* in miere. Toatr ncestc
cauze posibile dc poluarc includ pe cele rare sint Pn legzltur5 cu deseuriile
atomice, au fost studiatt foarte atent far5 s5 se f i dcscoperii lucruri alar-
%I$ ,li.!il\7F:l,E $ 1 CRETTEREA LOR

rnrrntc, Tr-ubuie s2 sernn:\lfim c'5 in Stcltclc Unit(. sc CIe~xrnlt.;io r a r n p a ~ i i ~

contra a't~mentalieicu rnicrc a eopiiloi. mici. C a z ~ iit l d~ ~ botulism infan ttl
au fost a t r i h u i f e vnnsrrmul~udc miere de c5trc copiii sub un an. Opiniilc
s p t c ~ a l i s t i ~ oI Smin
r h t u s i clif critc pe13tru ~nomcnt.
Kurneroaselc lurr5r.i urm~~resc.. mai alps in tilrilc Europei dc F,: i n
ce constii v a l o a r ~ at~r.;lpeuticrisau dietrtic5 a pr~odusclorstupului : miere,
polen, ljptisor de rnatc5 5i prnpolis. mntiva t chrcarua cuvinfului
,.apitcrapirxu. Ohirrtrzl acestpi discipljr urn n c i ngi.ijim cfe p'odusele
a1binelor..
Folcnul, prrzrntat sub form5 de gratmctaare, ul-rneaz5 o ~nricr-5ono-
~.abil;ica dimtlnt de rompletarc, iar 15ptisorul d r rrrntr.5 a p5truns extra-
01-dinar in ='sia. Consumul CIP E g p t i ~ ~illr J n p o n i ; ~rlr.i.)5~cn o sut5 dc tmc:
p e an, vcea c>e reprrzintri o cantitatc rcrnk~l-cabl12dacA tinc1-n cant d c
conclitiilc dc productie. Propolisul isl g i s ~ c ; t efolosinta in clivcrsc ptepa-
ratc farrnaccautir,c c.ru intrebuint81-i d i i C ~ qr. I
Dac5 \,eninul albir.eIor continu5 r ercetstoril or,
aceasta este i 5 . A indojalg c2 alergn1ogi;i si i r n u n ~ l , ,.,,,lt ~ ~ ~btiinlc in
p1in;i dezvoltar~.S e paw c,i tcnma d c i11!up5tur i dc insecte cre5le ; r.;t~
deci normal ca publicul s5 Tic: infornlat r,Tt r ? l ; ~ i(..;act asupra pcricolu!ui
pc care rlc il prezintg. TIP e n d sc foloscss rncdicarncnlt: r.11 \-vni!~in
r ~ n m a l o l n g i e ,~1 :I cunoscut un jntrrc:, o.rsr.~rt.
In final, accst l'oartr rapid t u r d~ orizont a: ccrcct5r1lot- asupra nlbi-
nclur si a creqterii lor, n 13sat in umJsr5 rnultr clin ;~sprcteltxItrrn, dinti~c*
r a v ~tnelcfoarte importantc yrnt1.n viilor. T A u c ri!c ~ sint totdeat1r.a
~ ~nu
usoarc. Dnr cititorii nostri i putea complt>ta unrblc l ; ~ c l ~citindn~
areast.5 lucrart\ si probabil x s i judirios infot.rr,ntiilc .;isf;lturi!c
nutorului.
 iTl:>ln5 zdultb, 15.1
Albinn cnrnioliail,i, 14
A h d n r n ~ n .7. ID Alblr~acornun5, 11: 160
Ac, 31. 45: 4R ALl~in:: de i n r n 5 , 6 4
~ ! c a r n p i swoodi, 80 f1lbin:i clc vnr5. 63
Acarian. 80. 236 Ail3lnn din zo!!:? Cn;lru!ui, 53
Acaricide. 80 ,\lbina d n i c h 29
Acarinze. C!) -4lhinx fLLrSac, 12
Acer, 109 Albina hibrid5, 1.32
ACCTcampm?rl?. 109 ,'?in:; inrii:.,g:i urlagi, 12
,?r:rr li.Ionspusu clanz~in,1CD Rkbinz italisn:i, 14, I32
R c c r opolijaliz!nt, 100 Athinn lucr:~toarc, 38, 55
Acel- plantanoides, lo!) Albina n e a y r b corr.u:13. 14
A U E pscudop!r~tnnirs,
~ 109 A l b i n a uri,<in;\:.L din Caucnz,
,",cetol clc izo-atnil. 18 A!c;~loid. 1CJ
Acid acctlv, 187 Alcool, 183
Acid ascrirbic, 122 11 ldehida bc!lzoic:, 156
A c ~ dbutiric, 1HT Aielcle Jc s c x . 50, 55
A c ~ dcurufic.. 231 ~ I l g evcrzi, 207
i7,,cic' veto-9 ( ~ P C P T I P - : ( ~ i c51, 7 7 r l l l ~ n ~ nffici~?rri.is,
in 137
e c i d citric. 18'; . f ~ l l l i l ? 7 ! , 125
~ k L + i lfenic.
l 15ii Allrl~rn crpct, 125
Ariil ~ O T P ~ I C l. a 7 ;Lllizr?i~ s a t i ~ : u n t ,136
P-cid ~ ! ~ : c n r ; i c:[;F1.
; 127 .illla~:n.ursinum, 12fi
.4,cirl hicii:,ui -9 2-:I :-?;.n :ir. 77 /;lli~rti: 1~t?1fn7.c, 12G
Acid lactic, Li17 Althnrn, 109
Acic! rn2::r. 1:;7 A l ~ i n .125
ficicl nicntinic:. It::! A l : ~ n u sglzrlinnsa. 125
Acid p?.r.tot~nic. 1BB ,41?1ator. 1-77
Acid pirugl~itaniic,187 ~ r n a ~ o r i s c -138
t.
A(,i:l succinic, 187 Arnh:llaj. 201
hciditzte liberii. 2U5 AmihA, ::I
).riditate tola!h. 205 Arliibiazi, 81
Acizi grnql. 27 Am;:lhn, 2;I, 27, 169, 205
kcixi orgnrici. 186 A m ~ g d c l u sC ~ ; ~ Z ? I nis,
LU 114
Artzrcer~g r i s ~ l l a 84 A m i l x 9 . !KB, 101
~ C U R I L I I , ~104
. . Al~inoiicizi. 187
il.cr ii-ilulc an:.ibactc:-ian3. 189 Acabirzc, 218
f i c:i~,i4~;1:~ c o l i ~ : ~ r g i c SIn9
~ Annllzd cc.rilr;r, 225
~ " ~ c u i l a ri .ei z u ~ 1 3 ,30 +Ar!:,Iiz.? =:r:.ii, 203
Ac~llc:l:t., 10. 35 Annliztl p ~ l i n i c ~2fi9 i,
A esc?tlus, LU3 A n c h ~ rsn italicn, 1 2 ~
rlesr:rl~ssitippornr;ta-.;unz, 109 .4~ich?tsnofficino.lis, 120
h Sin, 119 dr.chusu !,c~rtperuil-e~s, 120
JX-t'uin::.for,140, 150 r1nrmoi.i~ac.lnorostl, 104
Agris, 105, 116 A ~ r r ? n o n a.ssEvie, 1-94
Ajztga ~ e p t a ? t s !
: 13 Aner~t!Tile, 128. 188, 205, 209
Albgstrita, 11:l Anerntjgaina, 127
 240 ALBINELE $I CRE$ TEREA LOR

Anemgamie. 127 Barba-lupului, 118

Anghinarr, 118, 136 Renzinri de Mirbana, 159
Anhidrida pruplanlc8, 159 Rerberidacee, 105
A n k n a , 16, 41, 42, 43 K3erhrrts vulgaris, 105
Antibiotic, 81 Retula, 103, 125
Antir~hinum,12 1 Betulacee, 125
Antranilat de metil, 188, 198 Bobul, 113, 133
Anus, 29, 45 Rolile &lbinelnPb79
hparat bucal, 21 Bomhus, 12. 132
Aparat digestiv, 25 B o m h w agrorurn, 132
Aparnt reproduciitor, 48 Bomhua hnrtomm, 152
Rparat vulmrant, 35, 78 Bombus tewestris, 132
hpsrare @L atac, 35 Bwndari, 12, fi2
Aphddoidae, 94 Boraginace. I20
Apidae, 11, 12 Horrago uifictnalis, 81)
A p i s 11, 12 Botcii, 58. 6.5, 67, I67
Apis cerana f a b ~ Bos, 95, 216
Apls rlorsata f a h Brad, 95, 216
Apis florca fabr Brasszca nigsa, 106
A p ~ sinclica, 13 nrassica o l ~ r a c e a ,106
Apis meEEiffsa capensis, 5, Rrassica Tapa vnr aleife~a,106
Apis mellifica carnica, 14 210
A p i s meltif ica cencasica, Dlaukrr, coeca, 84
A p ~ smelldico ligustica, 1 Brincut5, 107
Apzs mellifica n~ellzfica,I RrtcncEla milgaris,
Apis mellifera L., 14 Rrusturc, 92, 118
Apoidea. 9, 11, 116, 131 Rruyere, 119
Aquilegaa, 104, 105 Uqlo?tia dioica, 87
Arahnide, 7 Buchnerin pcctinafae, 94, 05, 99, 108
Araliacee, 116 Bulb. 48, 49
Arbori IruatiIeri. 123, 218 Rulbucl, 104
Arbutus, 119, 218 Bursa capulatrir, 45
Arbutus unedo, 119 Buruians-pnrceasc5, 118
Arcuri etalon, 160 Buxlacze, 123
Ardei, 121 Busus sempervirem, 12-1
Arenotec5, 53
hreslanie. 234
A r i a torminalis, 115
Arin. 125
Arip:, 32
Rrmeniaca ~ u l ~ a r i114 s, Cais, 114, 130
Arome, 1DR Calamfnllra officinalis, 1 2 ~
Artar, 41 Calcea-calului, 104
A ~ l i c u mEappa, 118 Calendar apicol, 152
Artropode, 7 Callwna, 119
Asphodelus, 126 C d t h a , 104
Astranlia major, 116 Calycotome spinosa, 111
Atrium, 31 a m e r a acului, 42, 48
Aurantiacec, 110 Campanula ranuaculoides, 119
Ccsmpanulacee, 119
Autofertil5, 133 CanuluI sperrnatecii, 46
Autogamie, 126 Capac, 142
A u t o i n c ~ m p a t i b i l i t d t e127
~ Cnpul c8lugzrului, 118
hutopolenizare, 126 Carpenul, 125
Carpinus Betulus, 125
Caryophilacec, 1.08
Clastaqtsn sntiva, 125
Cmtanul, 125
Rncillw alvei, 82
Castravetele, 131
Cauzefe roirii, 67
Racillas Ia~vae,$1 C21du1-5 specifici, 183
BalansBri, 74, 75 CSpgun, 130
Ballota foetida, 123 Ceapa, 125
Celul5 anal8, 32
CelulK cubitals, 32
CelulS raclialfi, 32
Centourea cyanus, 118
sulstttuzlia, 118
Ce~atazdr~a
Centnurra yacea, 118
Centriiugare, 223
CentrifugB, 162
Ceraxus padus, 115
CercL~stlicastmm, 113 Dndant, 141, 142, 143
Cereale, 133 Dalti apicoll, 150
Ceremtel, 115 Uansul bnlansat, 75
Ceri~tlRe major, 120 Umsuk circular, 54, 169
C~rvana,122 Dansul in opt, 74
Cesxlpinacee. 114 Daucus carota, 116
U h e i r u n t h ? ~Cheiri.
~ 104 Ucgustare. 202, 206
ChitrB, 110 I>clphiniam, 10.3
Cncnor~umIntybus, 118 D c a v a . 79
Cicuarea, 118 DescCpSc~rc,161, 162
Cimbrul de m u n t ~ , Delerminismul sesclor, 34
Cinstelul, 122 Deutocerebn~m,38
Circium, 118 D e x t ~ ~ a n t r i o a186
~,
Cistacer, 107 Dcxlrinele, 27
Cistus alhjdza?, 107 DzgztnEis purp?il'en. 121
Cistus crispws, 107 Dintur: 121
Cistzts monspeltensls, 107
Cistus sal~~iaefolizts,
107
Citralul, 1 8
Cifrlrs aumntturn, 110
Citrux limonirlm, 110
C ~ t r u sm e d ~ c a ,110
Cttras vulgas~s,IT0
Cimtar de stupins, 160
Cintecul milci!or, 67
Clematis vitalbe, I 0 4
-Clirna
. . 81 ilor3, 164
~ltmatizacen coibului, 71
Climatogmmi, 101
Clupotel, 119
C O R C ~130
~Z,
CoacBzul-negru. 116 Echipnirwnt de apicultor, 150
Cnnc5tul-roxu, 116 ICc kauwa planragineum, 120
Colector tie polen, 227 Echzzim ?)uEgare, 130
CoIonie cresc5loare. 167 Ec1oz:onare. 57, GO, 6 5 , 67
Colorimetrul Ffund, 2M Ecologic, 1$7
Compnzee, 117 Edulcormnt. 214
Conductlrltate termic8, 183 EndoJ'cilus. 49
C o n s J r u c t r i npicale, 161
COTPLTLS mas, 117 J: nrllrrnofb nutans, 12(i
Corizas sang-rlanca, 11 7 Entornofile, 227
C o ~ y l u samellnna, 12: ).:ntommgamie, 121, 128
F h z i m r 183
Crepis bieflnts, 118 Frcdita~e.174
Crect~ream&lci:ou, 166 ICrica a~borea,119
Cristalizare, 180 ir<rica cilfaris, I19
Crocus vernus,, 126 Erica cznsrea, 119
CromatogramL. 189, 205 E r i c a multiflorn. 119
Cucurbeata, 87 Frica tet*sa?zx,119
u l puiet, 154
C ~ ~ i b d~ Kricn vagnlts, 119
Culesurile, 90 Ericzcee, 119
Culoarea miesil, 183 Eritabilitate. I73
Culturi industriale, 133 Erlozli, 186. 211, 213
Culturi trop~cale,136 Srodium, 109
Oerani:~m, 103
G r u n t a r b o ~ u ~ i15
n,
Chcr!: r i ? zlbine, 7 7 . 15-!
G?\nlr<ulartcr4: p o i ~ n 22,
ChEsci3. ! I 2
Gi i.onc.td:n:e. 120
G!::9:1: 9-4
GIar-!c:u iicid5, X
(-:-';;!?tT>! >:!rali13?.. 36
CI,?!liIa laiLial5 27
c!;?i?iT:l 27,
fI-:;!~di~3il~t:r~, 7s
(:'.,
a .L-rL?.ci
~ K I U C ~ ; I C-lfj
~.
t: !tind.i N~:.j:;onox-, 7:
t.: !;:ndn ~!o~lcerel:ralG,ZG
'-:lf:llda :.pc:m;~tecii, 46
C;:ar,da tt)~,acic,'i,27
CI?~:nr;aCLI vcnin, 36, 45
C;lan:fe ccr-:ere. l f l . 34. :;5, < >
Uleclzu%a H s d e r a c ~ a ,12.7
Gloriitsrmlziatriclcanthos, 314
C;!.:!lit! seprlrotoi~rc,1.15
Gi-Y:ur~ciit:rr,c!dc palen, Zti
Grnuuz:lar.iaccc. 1 1 G
CI-lL~.luI.43
Gtlz!ul antetlal. 43
Cusiill t:~r,i::l,53
flr:q5, 25; 26
L : ~ ~ ~ ~ l l 212
~:in~l.
L;lra!lci~l!;?.121. 1?2
I.. ij:!i~or cic ,:?:!tc;i, 220
:~ ~ . ; > ~ l k. licl ~~ lf i 106
.
Lc:~!uri. 167
T,r\:urn~ no;lsr f~rrnjpt-e.1:.!I
T,?r~ntnrIqn. 111:
1.roittor;on. mitrrmnalis, 112
i,cplrlnpi crcL. 1 1
T,c,trcrnzn. 1fir;
L i r k f ipre. 1 SH
Lixul~Tltrre. 1 ? K
'cuslsum, 120
Li,cjustr?rm.? : ~ r l f t n r r1'70
,
L i l < a c c r . 12.%
L i ~ ? m 21. . 22
i,inil~;:tnir*l:~l!~i. 91.
1 ,ilxba,i. 7;'
I,ii~ar(,p. 1113
T2!,~:i~.i,l. I?!
TAl~'Z1~!'it3. ?.'
TAi:~.Te;~ ! ~ l ~ ~ t ~ ~1l!2
lili,
T,inum, i I15
L i n y m ilsitnlis?i:?t~:n. 1Ufi
Ibpan. 11::
Liptdr. 187
En:, pr:ls I. 49
L*3::] :~>?:c:ric:l!~r!:
31. ti2
1-y:: ~ ~ l ~ l l : > ! ~ ~ ~ , l ~ ~ ~ .
!,c,ral zw;cc>l, li;!
: , n f n ? ~t : ~ n r ~ , r .I T
I.nro:>f!i?!c c . ? i ~ o : ~ n P l l c21.:
.
T.nf?!$c ! ? i f ~ q , : i!.;?
!,n??r,q ~ T T ; ! C !f ~o r ~ ~ !c1, !
',r:l:c,? ulifli;los!:s,l l ; 3
~ , ~ l ~ - , ~ o l ~ ~ ! .
T,::c?;*!l:l. ! 1:
!~lIr7~5tn~r.,. lfi. 17. 12. :. 7:
Lurnin; pnlarl-::I?:>. 411
!.,~1~:1in5ric:!.1 2 1
I ,I;?L~;;L b:<!??i?.I:!?
!A pa:-;:;binc!n~'. I ! !
f.:,!c171711 t l ~ ~ ~ ~ f l ! 121 : ~ r l ~ ,
/ A : j t ; ~ r z ! ~!:;?f,l ! ? c n r j n ,115
I .rlrncuec. 13.5

''nct:l. !n: 103

? I?;a~i:? r!* r?;er:, 1 !:?. :17

-.,WR!!l::
- - cu>nlnil:ji,s,
, b . . - ~ . ( n ~!h176.
. 2i 1
I14
?.l::h'a. I O H
T3T>!:rnr.e~. 102
M a n d i h u l r . 21. 2 2 . 26
?Ian% de R r i n n ~ n n ,9;
? , [ z ~ 4 e37.
, 9 I. 95. 100
R,T~tcr!, 1 6 , -I?. .52. .73, 58, 166
Fodigor, 142
Polen, 20, 22, 207, 208, 226
PoI~aizare,726, 128, 129, 135
Fonta, 47, 68
Popularea stupilor, 148
PregLtirea ramelor, 145
Prcsare, 223
Frimulacee, 120
Produsc cu miere, 221
Profesionist, 199
Propolis 124, 230
?mpriekti biologice, 191
Protea~noase,132
Protwtie biochimicg, 78
Proteine, IDS
Protocerebrum, 37
Proventricul, 25, 26
Provizii, 154
Prun. 114, 139
F T U ~ U aviuna,
S 114
Prwnzu cmmus, 114
Prunus do-mnztico,, 114
Pmnus persica, 114
Pwnus s3i:sasa. 114
~ u f u ~ i @ , - z i a'
Puiet de trintor. 59, 80, 61
P u i e t lacunar, 55, r?G
PztEmonarin oJjici?mlis, 120
Pung5 rectal& 25, 29
Purice de plante, 94
Purificare. 196, 197
Putere de rotatie, 184
Rahnoz;, 186
Rams, 142, 148, 145, 146
Earn5 (insfmare), 146
Rams de crestere, (157)
Ram: Hoffmann, 142, 143
Rame mobile, 140, 141
Ranunculacee, 104
IZaphanas RaphnistTuna, 105
Rapitg, 94 132, 210
Rasa geografic;, 14, 15, 169, 175
Rccoltarea rnanei, 99
Recoltarea mierii, 158
Rccoltarea ntictarului, 21
Rccoltarea palenului, 22
Resedacee, 107
Respiratia, 30
Retina, 39
I t i b ~ saigntm, 116
Ridiche s5lbatec5, 91, 105
Ritm nictemeral, 89
Ritmul dansului, 1 5
Rhamnacee, 110
Rharnnus, 110
Rkamzls fsangula, 80
Rhus cotinm, 110
Robinia pseudacada, 113, 211
Rododendson, 119, 218
Roi oachct. 148
R o ~ r enaturak;., 84
Roire primarS, 65, 66
Rosmartnus ufJ~cinalis,122
Rozacee, 114
Rozmarin. 122, 213
Rubus, 115
Rubus idaeus. 86
Sac aerian, 8, 31
Snlc~o,87, 125
So!cim, 113, 211
Snhcacec, 125
Snlif: aba, 125
Salvrea, 88
Salvie, 122
Snlvin off icinalis, 122
S n t v ~ e j ahortcnsb, 122
Satzlreja mnctrtna, 122
Saruri minesale, 187
Scapus, 41, 42
Scara Pfund, 211
Scirjiitoare, 115
Scrol'ulasicee, 121
Scurgcre, 223
Sclcctia nlbinelor, 169, 174
Secretia de tears, 34
S~cretianectarifers, 86, 87, 90,
Sectiune histologic3, 85
Semi-prof zsionist, 138
Semnul dc imperechere, 50
SensiIii trlcoidi, 41, 42
S r j r i m a t qi fins, 31
Sexuatelc, 45
Sexualitaiea albinelor, 50
Sim\ul, tirnpului, 64
Sistem stomatogastric, 37
SociclSiile insectelor, 68
Soia, 133
Solanacee, 12f
Solz de ciarl, 95
Sparcets, 113, 217
Spectrul polinic, 215
Speciml zaharurilor, 205
Spermatecg, 46, 47, 50
Spcrrnalozoid, 49, 50, 54
Sperms, 49, 50
Sporopolenin6, 21'
Stcjnrul, 98, 125
Slernlt, 54, 35
Stigmat, 30, 31
S-tupi cu rame mobile, 140
Stupi j'icqi, 140
Stupina, 147
Starea sanitarg, 155
Stupul, 140
7 16 A L R I B E L E ,$I CRESTEmI 6;rl 1-09

Stupul Dadant, 141

r;tupul ~ a n s t l c r t h,143
Stupul Voirnol. 143
S u b r n e n l ~ ~ r 21
n,
Substanla d r mat&, 77
Subslante diverse, 1811
Sulfina. 112
Supartii, 14.1
Ulm, 124
Uimaccu, 124
Ulmus campestria, 124
U l e s europacus, 111
Ulcx nnnus, 111
Trri e m r u ~ t zd ~ ~ r - l p n ? z z218
s, IJlrlc ~ar'vjfloru5, 111
T e h n o I o ~ i acfri I, 223 Umbrlifcre, I l b
Tei, 217 Umiditatea solului, 88
Teiul argintiu, 108 UrdiniS, 142
Ternperatura, 80, 90 Ulilaje ppntru extraaerea rn~erli,162
T ~ n i d i i ,30, 31
Tcrel~inthacee,1I O
T~rrbranl~
10,
TcgiE-stern~t,34
Tr-r:it toracic, 33, 7 8
T P S ~ I C U40,
~ C40
.
TIIpnux vatgaris, 219 Vacclnzcee, 110
'I'ilia, 108. 217 V n r rna jacobso~ti, 80
'1'~liaargenlea, iU8 Varrooxa, 80, 82
Trlia glatyp3tylFa, 108 Varza, 01, 106, 133
Tllin s i l v ~ s t r l s ,100 Vafra stupinei, 147, 173
Tiliacear, 108 Veninul, 232
Tipuri de miere, 210 Veiltricul, 23, 26, 29
Tixolropie, 214, 215 Vet hxcee, 21
Tornate, 131 Verbascum thapsus, 121
'I'opitor de cearil, 224 VPIct-c panogram1~5, 39
Topire direct$, 223 Vcspulbca, XO
Toracc, 7. 19 V c z ~ c u l escmifinale, 49
Trnhcc, 30, 31 Vista social8, 18, FX
n. .. Vigoa1.e Ihlbrid3, 173
I aheole, 30
7'1at~uhurnan!:i, 565 Vitacee, ID9
Trnnsportul polcnului, 127 Vztis wintjrro, 109
Transvazarc, 148, 149, 161, 163 Viccozitntc, 182
Trifo~.112, 132, 217
T r i f a i row. 92
T r i f n i violet. 132
Trifnlium canlpcst re, 11 2
'I'rijnFiunt inmrnat-um, 3 12
T r i f o l i u ~ nT F ~ l e l t S ,112 Zaharozi, 21 1
Tritncerebrunl, 38 Zaharuri, 185
Trintor, 16. 23, 48, 53 Zambila de pSdure, 1213
'hintor diplaid, 55 Xbor de fecundare, 52
Trintor h3plojd, 53 Zljorul, 32
Trintorifs, 53 Zborul ouGlor, 51
Trocanler, 23 Z~vrur,130
C r g . F. A:,GIHELK

A l b i n e l ~73 h m e a icsect?hr
Caracturele gencrnle aic ~xlscctclor
Cl:lsi l i r a r e a ir.eccf elcr
Lnlu! iizswtciclr in nalur;i
Hinlen~pt~i-~!~:
Cnxc:r.-?;c ::t::~r:.i~lc ale h~n-:.:nptcrel~r
Princ~palelegrupt: de h i m ~ n o p t e r e
Sup-r-familia athinclsr I i 1 p o ~ d r . x )
Gcnul R p ~ s

Colonia dc albine
Compo7llia si struclura culon~cide arbint
Cutbul
Viaja unei cnlonii d.- a%:-.e in c~rauL
Via!; soclzlfi a albine'or

Albina IucsZtoare
ConrjiI:i,l sooinlli a I!:c:'tilo:31ri
DikriLelc phrIi a'c cc)rpuiui
Puncf i i l c pri!lcigale
Nutritia
Nectarul
Po!cnul
Recoitarea neclarvlui
;Iccoltarun polenu!iii
t ) -~' ~ ~ ; a;i;irnentelor
J3c- rea
,\par:+\u! ciijic'iiv a1 1ucrrito::rci adulte
C:x::dele ascxc aic: luhalui d:;mtlv a i lucr,itoarci ndulte
Digestia
Ncuoile alinlei~tnrc
Ecipir;~.fin
Cirzulai,ia
Zbsrul
Apgrare $i atac : aparatul vuInerant
Viata senzeriali a albfndor
Creierul
Lantul mervos ventral

Antenelr; $i fuactiile lor multiple

Gustul
SimIuX timpului

Matca
Organele de irnperechere
Spermateca
Owarele
Formarea ouglor $i pl
Trirrtorul
Amratul reproducitm orului
Tesliculele
Veziculelc seminale
Glandek mucoase
Canalul ejaculator
Endofalusul.
Dezvoltarea aparalului reproduc5tar
Functionarea aparatului reproduc5tor
Sperrna
Sexuhlitatea albinelor
Fazele prelimmare
Zborul de imperechere $i condiliile exterioare
Imperetherile
DistanteEe strLb5tute de miitci $i de Wintori
Locurile de adunarc a trintorilor
Partenogeneza
Det,errninisrnul sexcbr
Can wcintele partenogenezei
Ale'Lele de sex

Albina bcrztoare
Matca. Detcrminisrnul eastdor
Dezvoltarea rnasculilor
CuibuI d c puiet

Ciclul anual al cobniei

Boirea nahrraI5
 nesfdgurarea roirii
Cauzele mirii
Inlocuirea mBtcilor £fir5 roire : salvasea

SocictTltile insectelus
Diviziunen muncii la albine
Construirea cuibului
Climatizarea cuibului
Cornunicdrile intre albine
Feromo~~ii
Pi-okctia biochimicg a coloniei
FurOi$agul g i deriva

Rolile albinelor adulte

Nosemoza
Bolile puietului
Loca amesicanfi
Loca european5
Boli diverse
Bn toxioa$lile
Du~maniia1binelor

Gap. 11. A1;BINELE $I PLANTELE -

Nectariile
Secrctia nectariferg
Factorii interni care actioneaz: asupra secretiei nectarifere
Factorii externi sau de mcdiu
Culr

Productia de mane
~nsecteleoare produc rnana
Meuankmul producerii mane1
Principatele glanie produc5toare de man6
Bradul
Molidul
Pinul ailvestm
Larita
Stejarul
Celelalte plante
Recoltarm m~n.neide catre albine
 Ri ?pncnstnnac~n
RuJ~~.T:~RcQP
I\ tlrnxiiec~i.

lihamc?c.~e
'!'..a-c'uin:h;:r~+
Pal>i!ionarpu
Cc.;;rlpinacw . ~

Zrixzcrc
Onaxr-ncr~:
Lq'ihraczc
Cr'nssr~laccc
C:rossulal-iac~e
IJi~.be!li~er.c
Araliac~~!
Cntnnccc
!,orant h n c ~ e
T)ip9?crr:
Cnpriloi'acce
Comgozee
lir?,uli~~crciol'
Su%J~.rililin
Ca:npmni~lac??
'*.jaccinincr:e
Ericace?
F'ri~ulnc::c
Oleacee
Tlidrofilncc?
Enr:~<in;~c.ee
So!anncc~
Cap. E l i . ..tPIC:ULT'l?Rh

Dtfcritc tipurl cle \:rrp~

Sltrpii lir+i
Stup11 cu c:lmc m o l ~ i l r
Stupul Dadant
Alti s t u p i cu rame
-+2legcrcilunui rrudc.1 dc stup
Accc';orible s t ~ : ; ~ u ; u i
1'1 U~:T;I:> 1 ~ 1 . ~ 1 i i t 1~j t~ ~i l ? i i < J '
i3refi:it~i.c:1 rnrric1 ~r
Stupina
Alcgcren unei vctr-
?~?u!;lrea s:up;!or

hlanipularca aIbineIor
3Iaterialul necmar
I?i?ec!:trea c n u i stllp

FrincipaIeIe operatiuni apicoIc execlltabe in curml nnul an

Calend3rut apicnl
!?rimF:~-:lra
Cantitatea de albin5 adult5
fntinderea culbului de puiet
ITO\.I%~I~C
Starea m a t ~ r i a l u l u i
S'area s.1nttar5
M u n c a apicuitoru!ui
Hr:lnl:-en
:\sczarhe:i magatinelor
E n i r ~ nartificial5
C7ara
Htcoltarea mierii
irnportanta rnuncilor de rarS
Tosrnna
Iarna

Conrrtructii apicole : cI5direa anexa a stupinei

Necesitatea unui local
Utilqje pentru extragerea mieril
:ddturr:tomle
EsploatAri profesimiste
Factorii randnmcnlului bn apiculturz

Tactorii legati de medin

Clima $i flora
Pastoralul szu transhurnanta

Mntca
Crqterea rnSitciln7
Facforii geneti ci
Sclecti,? albinelor
PIanul de selcctie
Hlbrilarea
Factorul uman
Formarca profcsional8
Organizarea $tilntiTicS R m~~ncii
Cap. 11:. PBDDUSELE STUPUEUI

Mierea 181
FroprietSji i i z i c e 181
:Gas5 ~ o l u r n i c 6 181
Viscuzitok 182
CL!dura specific5 185
Conducliril:lte terlnicB 183
Culoaren 183
Turbidilatca 184
1,':uorescenta 184
Indice dc rccfractie 184
Pu terea tie rot:i:ie 184
Conductibllltnle:: elcctricn 184
Cornpozitia 184
Apn 18(1
Zailaruri 181;
Acizi organici 166
A~ninoacizig i prnle:nc 187
Lipid? 187
SAruri minerale
Enzirne ltjn
Vi tami:r,e 1r1:
Pj~mcnti 1::'>
Arorne 181;:
Substante diverse 189
f mbsrrinirw in~erii 189
Cristalixarea 1X'i
Ferrneaiarea 19R
AIte 1.1nnsformAri 1n1
Proprielgli b i o l ~ g i c e 191
B n z ~ l crationale ale unri 1,~hnolog:in rricrii 1%
Exiracfia 104
Purificaren 19t1
Eiltrarea 197
Conrlifionarerr 197
Lichdierca :!18
Pasteuriz;lre.? 199
Dirijarea c:-isla!rzdrii 199
Arnbnlajul 201
Ex.arnenui rnicrii 202
AnaEizn unei nieri 203
Con:ro!ul d u (:slitat? 203
Cnnt:*ohl calii<?tii si :i1 c?c!Yum:rji 204
Exalnenul :i~jcroscoj,ju al r n i e r i i 207
GrAunciuarrlf de polen 207
Originea gsziunciosrclor d e polen 208
Cercctsrea nriginii geoeraiirf I: ?nieri\nr 202)
 I>]-itncipu:cle Llputbi rle r l i e l m t =i n F:-;u:!~~i ir. :urr,e
h1 lcrea rlc raj~it<i
3:j,rc:r rFc s n l c i i : ~
li'licrea rle larant15
l l i e r r n d e rozmarjn
?.'I lc~%lc de iaiql?5-~nr:.>qri
'A!rt-r? de Inan3 LIP brad
?,3ic1,i ~ n t , n n f l < ~~- lri ~ , r : - s p
T ? I ~ e rc?:oticc
i
I,,. ,
.v:~c:.i poli?'lore
13rnl11i:iri r11vc:sc
P:c.~c!usc cu miel e
Tiparlt In A f e l l e r ~ lPoligrafice
~ ale
I. I. T.E. A. APTMONDTA
B-dul I'lcusului nr 42. Sector 1,
.
nUCUnE$TT
 Albinele au constirnit inclci dinAntichitate uu nobiect
inepuizabil de cercetare pen- naturaligti, de cugetriri
penhu filozofi ~i de inspiratie pen- p e e . Cele mai re-
numite nume sint legate de istoria lor.
Dar, dacei colonia de aIbine constituie rnodelul cel
rnai popular a1 societe fii anirnale, viafasa rclmirte plirui
de mistere p m b u projbni, ccici ea este de o mare corn-
plexitate.
Material biologic ideal pentru cercetrimri, albinele
sint $ o strrsd de profit pentm om, p i n produsele pe cure
i Se procurti: mierea, ceara, polenul, l r i p t i p m l de matcii,
prupolisul5;i oenitaul.
- De asemenea albinele asigurd: in mod eficace po-
Eenizarea unui mare numtfrde plante cultivate.
Rornind de la aceste aspecte ale subiectului, pre-
zenta lucrare a fost implcirfitii in patru ptirfi:
-Albinele
-Albinele ~i piantele
-Apimltura .
- Produsele stupului
I,dcrarea se adreseaza' unuipublic larg: eteviior $to-
lilor qgricole, studentilor, apicultorilov $, la un mod ge-
neral, mtumr celor chrora viafaalbinelor le pare intere-
santt?.
~ se adresearti in special celov din Furnea api-
D Q ea
colci care +i asurnti responsabilitiifi in productia apicokti
3
f i care au nevoie de o infomare condensata fi ci+ mai
completci.

Lei 35