Sunteți pe pagina 1din 56

AGENIA NAIONAL DE CONSULTANT AGRICOL

5 5 5

OFICIUL JUDEEAN DE CONSULTAN AGRICOL CARA-SEVERIN

ING. LIVIU MUNTEANU

Creterea Albinelor

200!
CUPRINS

1. IMPORTAN A APICULTURII.......................................................................................................................................3 1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI......................................................................................4 1.2. ANATOMIA ALBINEI..........................................................................................................................................................9 1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI..............................................................................................................................................12. 2. CRE TEREA ALBINELOR...................................................................................................................................................14 2.1. NMULIREA FAMILIILOR DE ALBINE............................................................................................................................16 2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE...............................................................................................................................................20 2.3. ACTIVITATEA , CUIBUL SI RANA ALBINELOR.............................................................................................................21 2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA................................................................................................................................22

3 TIPURI DE STUPI....................................................................................................................................................................2" 3.1.STUPUL ORIZONTAL............................................................................................................................................................2" 3.2.STUPUL VERTICAL..............................................................................................................................................................2" 3.3.STUPUL MULTIETA#AT........................................................................................................................................................26 4. BOLILE ALBINELOR................................................................................................................................................................2$ 4. 1. BACTERIOZE......................................................................................................................................................................2$ 4.2. MICOZE...............................................................................................................................................................................30 4.3.PROTOZOOZE....................................................................................................................................................................31 4.4.VIROZE.................................................................................................................................................................................32 4.".PARAZITOZE........................................................................................................................................................................3" 4.6.BOLI NECONTAGIOASE.....................................................................................................................................................3! ".MEDICAMEMENTE SI TRATAMENTE APICOLE....................................................................................................................3$.

6. DUNTORII..........................................................................................................................................................................41 7. PRODUSELE STUPULUI.........................................................................................................................................................42


!.1.MIEREA...................................................................................................................................................................................42 !.2.APILARNILUL........................................................................................................................................................................43 !.3.CEARA....................................................................................................................................................................................43 !.4.L%PTI&ORUL DE MATC%......................................................................................................................................................44 !.".POLENUL...............................................................................................................................................................................44 !.6.PROPOLISUL.........................................................................................................................................................................44 !.!.VENINUL................................................................................................................................................................................44 $.UNELTELE APICULTORULUI..................................................................................................................................................4" 9. LUCR RI N STUPIN ...........................................................................................................................................................46 9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA ' VALORIFICAREA CULESURILOR...........................................................................46 9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA...................................................................................................................................4$ 9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA......................................................................................................................................."2 10. BAZAMELIFER .................................................................................................................................................................."3 10.1.ARBU&TI MELIFERI............................................................................................................................................................"6 10.2.ASIGURAREA BAZEI MELIFERE ' CULTIVAREA FACELIEI........................................................................................."9 11............................................................................................................................... CALE NDAR APICOL.............................................................................................................................................................................61

12................................................................................................................................SFAT
URI UTILE PENTRU APICULTORI...............................................................................................................................................62 13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE.......................................................................................................64 13.1. SIROPUL DE ZA AR (UZ APICOL).................................................................................................................................64 13.2.SERBETUL DE ZA AR (UZ APICOL).......................................................................................................................6" 13.3. PASTA DE ZA AR PUDRA SI MIERE......................................................................................................................66. 14.BAZA DE DATE LOCATII PENTRU PASTORAL IN ROMANIA...........................................................................................6! 1".MANAGEMENT IN APICULTURA.........................................................................................................................................6$ 16. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................

CUVNT NAINTE Acesta lucrare reprezint o selecie de materiale de specialitate i articole, scrise de diferii specialiti n domeniu i care reprezint un scurt documentar despre albine, apicultur, produsele apicole, bolile i duntorii albinelor, lucrrile ce se efectueaz ntr-o stupin i multe alte informaii pe care le-am considerat importante pentru activitatea oricrui apicultor, fie el nceptor sau profesionist. n calitate de consultant agricol am considerat c este necesar s vin n sprijinul celor care vor s nceap o afacere n domeniul apiculturii cu informaii cu caracter te nologic de cea mai bun calitate, ntruc!t apicultura este i va fi o activitate profitabil, mai mult dec!t o ocupaie sau un ob" de sf!rit de sptm!n. Agenia #aional de $onsultan Agricol, prin %ficiul &udeean de $onsultan Agricol $ara'everin are datoria s sprijine i s ndrume pe apicultori n demersurile lor de a face pasul de la gospodria individual, de la stupina familiei la ferma familial cu caracter commercial, modern i profitabil, cu care apicultorul s poat intra pe piaa european a produselor apicole, fie individual, fie prin intermediul formelor associative din care el va face parte, mai devreme sau mai t!rziu, reuind astfel s prospere i s contribuie la dezvoltarea societii rom!neti i europene. CE SUNT ALBINELE? (

Albinele sunt insecte poic iloterme cu aripi din ordinul )"menoptera, familia Apide, specia Apis mellifera , intrand n categoria insectelor sociale poliforme. #ecesitatea de a se aduna in grup, se datoreaza organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure supravietuirea. % albina izolata de colonie este asemenea unei celule dintr-un organism* ea nu poate activa decat impreuna cu alte albine, indiferent daca are la dispozitie cea mai buna rana. +in aceasta cauza, albinele care raman dupa plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza n vederea continuarii vietuirii. ,rivind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii- albinele lucratoare, matca si trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea individuala fiind calauzita de refle.e neconditionate instinctuale, innascute, care nu se sc imba niciodata si sunt transmise ereditar. /puizarea mai grabnica sau mai tarzie a organismului albinelor se datoreaza mai ales activitatii de crestere a puietului. 0n cazul n care activitatea de crestere a puietului inceteaza pe timpul verii din diferite cauze, durata de viata a albinelor se mareste, acestea adaugandu-si o rezerva de materii proteice ce contribuie la formarea corpului gras. 1odul de ranire specific albinei se bazeaza pe sc imburile de rana dintre albine. Asa se e.plica de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente vitale, pe care numai viata de colonie le poate avea. 'uccesiunea si repartitiile muncii n stup sunt impuse n functie de varsta albinelor si de necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin intermediul dansurilor, ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei #asanoff 2glanda odoranta ce serveste la identificarea albinelor aceluiasi stup3. 1. IMPORTANTA APICULTURII Apicultura (apis 4 albina, cultura 4 cultivare3 este tiina care studiaz viaa, creterea i ngrijirea albinelor, n scopul obinerii i folosirii produselor apicole i al polenizrii culturilor agricole 2+/03. $a ramur a agriculturii, se bazeaz pe instinctul albinelor de a depozita rezerve ran peste necesarul de consum, rezerve care sunt folosite de apicultor. ,e meleagurile noastre apicultura s-a impus ca ocupaie nc din cele mai vec i timpuri. 1rturii n aces sens avem ncep!nd de la )erodot. Astzi, apicultura are nu numai o importan economic, ci i una ecologic i social. +ac la nceputuri apicultura era practicat n mare parte pentru avantajele de natur economic, astzi ea a cptat noi semnificaii n conte.tul globalizrii. $ercetri recente au artat c albinele au un rol deosebit n meninerea unui ec ilibru ecologic stabil, mai nt!i datorit faptului c prin polenizare asigur perpeturarea nenumratelor specii de plante care se constituie ca ran pentru celelalte vieuitoare din lanul trofic, iar n al doilea r!nd prin aceea c albinele se constituie n senzori ai polurii, produsele rezultate n urma activitii lor conin!nd no.ele prezente n mediu pe o raz de cca. 5 6m n jurul stupului. 0mportana social a apiculturii provine din faptul c ofer un mod rela.ant de petrecere a timpului, n aer liber. Albinele sunt insecte sociale dintre cele mai evoluate, ceea ce nseamn c realizeaz n comun o serie ntreag de activiti necesare supravieuirii speciei- creterea urmailor, adunarea i prelucrarea ranei etc. comport!ndu-se n acest fel asemenea unui organism. 7amilia de albine este format din matc, albine lucrtoare i tr!ntori, mprire care este responsabil i de diviziunea muncii n cadrul familiei.

+atorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au rasp!ndit pe tot ,am!ntul. Adaptarea la condiii de clim diverse a dus la mpartirea lor pe rase. n conditiile de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica, albina rom!neasc carpatin. /a este foarte bine adaptat condiiilor de clim i cules din ara noastr, calitile ei principale fiind8 este foarte prolific* 8 are o slab predispoziie la roire.

,articularitatea care face albinele s fie at!t de utile omului este aceea c acumuleaz ran peste necesarul de consum, surplus pe care acesta l valorific. ,rin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit n pastrarea ec ilibrului ecosistemelor. Astzi, albinele sunt folosite nu numai pentru producia direct 2miere, polen etc.3 dar i pentru beneficiile care pot fi obinute n agricultur prin polenizare. 'e afirm c iar c prin polenizare se obin beneficii de 59 de ori mai mari dec!t prin valorificarea produciei directe. 1uli agricultori i instaleaz stupin solarii pentru a obine producii sporite. 1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI
Apicultura este activitatea care da practicanilor numeroase satisfacii.Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun: dra ostea de albine,natura,aer liber.Apicultura are o latura materiala!se obtine mere,polen,pastura,ceara, propolis"cat si una spirituala.Nimic nu se compara cu #um#etul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulsea#a de viata,albine care se intorc cu desa ii plini de polen si miere,matci care perpetuea#a viata,trantori in permanenta cautare a dra ostei.Ce poate fi mai inaltator$Ce alta %ndeletnicire mai poate crea atata mulumire de sine$Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt parti ale aceluiasi intre si acea se numeste apicultura.

O*+,-./,*0, 1-0. 2314.-0


Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie re#olvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt reu de finali#at. Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de ec&ipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror re#olvare inseamna numai o simpla bataie din palme.'otul trebuie facut cu atente si numai dupa o prealabila documentare!literatura de specialitate se aseste"si mai ales cu muta tenacitate. Primul pas i api!ul"ura (e obicei se porneste cu un numar limitat de stupi!)*+ buc."iar pe masura ce stuparul incepator capata e,perienta si stupina va creste numeric si calitativ.Se poate a-un e ca in +*. ani sa avem creata o stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productti mar de mere si alte produse apicole.'rebuie doar sa avem rabdare,sa perseveram si si ur re#ultatele nu vor intar#ia sa apara. Al#$#r#a %#"r#i s"upi #i Se face pe ba#a mai multor criterii.Ra#a de #bor a albinei este de + /m.Aceasta suprafata!)0)1 &ectare"trebuie sa asi ure un cules bo at,intins pe toata durata se#onului activ.Pe o vatra nu se instalea#a mai mut de +2 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 32 / de mere si +2 / de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.(e obicei intr*un an bun se pot reali#a de la un stup )5*+2 / mere,022 ceara si +*. / polen.In final re#ultatele depind numai de priceperea noastra. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna,departe de surse poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape cur atoare mari.Stupii de albine se asea#a cu urdinisurile orientate spre sud*estta o distanta de ) m pe rand si .*5 m intre randuri.Intre doua stupine vecine,trebuie sa fie o distanta de )*+ /m,asta in funcie de potentialul melifer al #onei. Al#$#r#a "ipului &# s"up Urmatorul pas este ale erea tipului de stup in care dorm sa ne ca#am familiile de albine.Stupii sunt de doua feluri:stupi ori#ontali si stupi verticali.In cadrul fiecarei cate orii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Condiiile de ba#a sunt aceea care tin de reali#area lor.'rebuie sa fie re#istent,bine inc&eati,reali#ai dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.(eci mare atentie la ce cumparati4 Prin ale erea stupilor,trebuie sa asi uram la albine conditii de vata cat mai apropiate de cele din natura.Productia de mere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de ec&ipament apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din vec&ituri.Consultand stuparii din #ona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti ale e.Un adevar e s ur:un stup ori#ontal se va preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul vertical cu ma a#ine sau unul muietaaat unui stuparit pastoral.5a fel si #ona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta.

Pentru sudul tarii unde albinele au o de#voltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multieta-ati,iar in #onele de deal,montane si nordice,stupi verticali cu ma a#ine cat si stupi ori#ontali. Avanta-ele si de#avanta-ele ce decur din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. Pr'!urar#a (amiliil'r &# al)i # 5a cumparare trebuie avut ri-a ca acestea sa fie destul de puternice !6*0 fa uri,din care 5*1 cu puiet",intr*o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate #onei in care doriti sa le instalai. Si roiurile sunt bune cu condiia sa aba albina multa!7,5 / "si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.8ste recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu fa uri necladiti,pentru ca asa vom putea evita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele ac&i#iii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mut de e,perienta avuta. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim:

Prolificitatea matcii - 8ste unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.9atca trebuie sa depuna un numar mare de oua,apro,. 752*702222,in decursul unui se#on.Pre#enta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu dar.:elul depunerii si reparti#area puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.; matca trebuie sa fie activa pentru ca ea repre#inta viitorul unei familii.Nu de eaba se spune ca matca da tonul.8,empuprin sc&imbarea unei matci,intr*o anumita perioada de timp stupul se va transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti.

Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe lan a faptul ca sunt in rulte bine de apicultor,au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.(e aceasta insusire trebuie sa se tina seama,pentru ca iernile noastre sunt destul de lun i!7)2*752 #ile".Parametrii luai in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de &rana.<ineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.

* * * *

Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se e,ecuta o anumita lucrare.(aca la desc&iderea stupului albinele stau linistite,nefiind nevoie de mut fum,totul este in re ula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie alese4 Prin comparatie,se intampla ca la oameni.; casa mai curata * un spatiu cu mai putini factori a resivi e,terni. Harnicia la cules - :amiliile mai &arnice isi incep activitatea la primele ore ale dimineii,au un numar mare de #boruri pe #iar seara isi continua activitatea pana mai tar#iu.(e obicei,un urdinis a lomerat de la primele ore ale diminetii repre#inta o dovada. Producta de m iere - 8ste indiciul principal42 familie care la sfarsitul se#onului activ si*a asi urat re#ervele de &rana si a dat o mare cantitate de mere marfa,este valoroasa.<ineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa*si ac&i#iione#e familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biolo ic sunt relevante. Un sfat: participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu e,perienta este de preferat4 Nu incercati sa faceti totul sin uri.Si ur veti asi oameni cu suflet si pasiune,care prin a-utorul pe care vi*l vor da o sa fa ca, ca succesul actiunii sa fie asi urat. Api!ul"ura * ' a(a!#r# &# su!!#s Suntem convinsi ca ma-oritatea isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul este din start unul po#itiv,cu preci#area ca volumul de munca,investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprin#atorul trebuind pe rand sa fie apicultor,medic veterinar,contabil,mana er,soferi&amal,etc. Primii pasi spre reali#area obiectivului au fost e,pusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o %ntreprindere= al carui obiect de activitate este apicultura$ Sunt doua posibilitati,asta functie de na#uintele intreprin#atorului si de sistemul ales : Stupina statonara - se ba#ea#a pe amplasarea stupilor in mai mute locatii !cate +2*+5 buc.>vatra",cu o distanta de 5*1 /m. intre ele.5a un numar de +22 de stupi sunt necesare 0* 72 locaii,le ate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat num?rul de /m. facuti cu masina sa fie cat mai mic.Aceste locat9 se inc&iria#a de la diver@i propietari si vor trebui sa asi ure culesul necesar albinelor.Uneltele si utila-ele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea unei ba#e centrale pentru depo#itarea si prelucrarea produselor. Iarna familiile de albine pot fi a#duite pe o sin ura vatra,pentru ca suprave &erea sa fie facuta mai usor si c&eltuielile sa se reduca.8,istenta a 7*) mi-loace de transport constituie o necesitate. Stupina "pastorala" - 8ste un alt sistem care se practica atat in tarile U.8 cat si in America.Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mi-loace de transport!camioane,tractoare,trn,pavilioane", urmand ca in pau#ele dintre =e,peditii= sa fie cantonate pe )*+ vetre.Sistemul e,pus cere o investite si o implicare ma,ima,devenind rentabil la un numar de peste +22 de familii,dat fiind c&eltuielile mari cu transportul. ; alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt ranitele dintre amator,semiprofesionisti si profesionisti : Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul care are 7*722 familii de albine.(e obicei acest stuparit se caracteri#ea#a prin urmatoarele : volum de munca mediu!la sfarsit de saptamana" A materialul enetic !roiuri,matci" se obtine prin mi-loace propii A apicultorul are o alta munca de ba#a.

Semiprofesionisti - numarul de familii este de 722*+22 buc,volumul de munca 7)22*7+22 ore>an,materialul enetic se cumpara de la unitatile speciali#atele poate practica o apicultura moderna prin mecani#area lucrarilor,se prelucrea#a primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. Profesioniti - Se pot considera stuparii care detin peste +22 de stupi,un numar optim fiind undeva spre 122 de bucAici lucrurile se sc&imba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore munca>an creste dramatic,fiind necesara an a-area de muncitori se#onieri.Pentru o mai buna repre#entare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. Apropiata aderare a Romaniei la U.8 desc&ide noi ori#onturi apiculturii in eneral si apicultorilor in specia. Penetra rea petei U.8 se va face mut mai usor,subventiile vor fi pre#ente si totul o sa intre pe un fa as norma Ingradinle pri ind calitatea produselor!cerintele in domeniul eterinar-apicol! mediul concurential!nu trebuie sa spere pe nimeni"Se sc#imba conditUle de funct ionare intr-un mediu economic!dar se sc#imba si generat i e de apicultori!care or deprinde altfel de comportamente economice" Un sin ur and trebuie sa va calau#easca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura,pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi 444

1.(. A#A=%10A A>?0#/0 C !"l 27ig. 13 este centrul unde se proceseaz informaiile vizuale, gustative i olfactive.

7ig. 1 $ele mai importante pri componente ale capului sunt Antenele 2fig. (3. n stare slbatic albinele triesc n scorburile copacilor iar n stare domestic ele triesc n stupi. At!t ntr-o situaie c!t i n alta lumina nu ptrunde prea mult n interiorul stupului. +in acest motiv mirosul i atingerea sunt mult mai importante n interiorul coloniei dec!t vzul.

7ig. ( Antenele albinelor situate de o parte i de alta a capului conin mii de senzori, unii specializai pentru atingere 2receptori mecanici3, unii pentru miros iar alii pentru gust. /le sunt fi.ate la baz printr-o membran ntr-un cu din cuticula capului numit soclu. ,artea mai lung ce alctuiete baza antenei se numete scapus i adpostete organul lui &o nston ce are rol n ec ilibrul corpului. 'capus-ul este continuat de pedicel i flagel 2bici3. ,e flagel sunt localizate urmtoarele organe de sim8 pentru pipit: peri tactili* 8 pentru gust: conuri c imioreceptoare*

<

pentru miros: plcue perforate, unele pentru modificri de temperatur, altele pentru concentraia de acid carbonic din aer* N#t Bene$ 'e considera c albinele nu pot s aud deoarece nu au organe de auz sensibile la presiune aa cum au oamenii. +in acest motiv cercettorii nu puteau e.plica modul prin care lucrtoarele puteau totui percepe b!z!itul dansului altor lucrtoare. $u ceva timp n urm s-a descoperit c albinele pot ntr-adevr @auzi@ sunete generate n apropierea lor cu ajutorul unor periori mecano-receptori de pe antene. Aceast decoperire a ajutat la construirea unuei albine robot care poate fi programat printr-un computer s danseze n interiorul stupului g id!nd astfel lucrtoarele ntr-o anume locaie. O%&ii' Albinele au doi oc i compui care ocup o mare parte a suprafeei capului d!nd posibilitatea albinei s vad cu o desc idere de aproape 1A9 grade. 7iecare oc i este alctuit din celule individuale omatidii- corespunztor lor pe suprafaa acoperit de cuticul se observ mici faete e.agonale. 1arginile acestora sunt opace, dar suprafeele centrale sunt transparente i au funcie de lentile. Bonele opace ale lentilelor sunt acoperite de periori. 7iecare omatidie este compus din multe celule de obicei incluz!nd elemente de focalizare a luminii 2lentile i conuri3 i celule fotosensibile 2celule retinale3. >ucrtoarele au circa 5.;99 - ;.;99 omatidii ns tr!ntorii au un numr de C.999 - A<99 probabil pentru c acetia au nevoie de abiliti vizuale mai bune n timpul mperec erii. $a la majoritatea insectelor, oc ii albinelor nu sunt proiectai pentru imaginii de nalt rezoluie, aa cum sunt ai notri, imaginea creat de ei fiind mai mult un mozaic. =otui ei sunt mult mai buni dec!t oc ii notri la detectarea micrii. +e asemenea, albinele au trei oc i simpli numii oceli aproape de cretetul capului. %celii sunt oc i simpli care ofer informaii despre intensitatea luminii. Pie(ele b"% le' Albinele au o gur compus 27ig. 53 care ajut la mestecare i sugere.

labrul: sau buza superioar 2anterioar3 este o mic pies mobil care nc ide cavitatea bucal anterior* 8 mandibulele: sunt @dinii@ perec e 2dei mandibulele albinelor nu au dini spre deosebire de alte insecte nrudite3 care servesc la mala.area cerii, curarea sau mucarea altora. 1andibulele au c!te un an ce permite scurgerea produselor provenite de la glandele mandibulare. 1andibula mtcii are un pinten foarte bine conturat. 8 proboscisul (trompa) este compus dino maxile i o labium ,roboscisul contribuie la sugerea nectarului din flori. 'pecialitii consider c lungimea proboscisului 2trompei3 este elementul cu ajutorul cruia se apreciaz capacitatea productiv a albinei. +e obicei, trompa are n jur de ; - C mm. O)* nele inte)ne le % !"l"i' ,rincipalele organe interne ale capului sunt creierul i ganglionii subesofagieni. $reierul albinei este unul destul de sofisticat. >obii optici ocup o suprafa important

acetia ocup!ndu-se cu receptareai impulsurilor de la cei doi oc i compui. >obii antenelor culeg informaii de la antene. =ot nuntrul capului se afl organe endocrine c!t i e.ocrine.

Ab+#,en"l este alctuit din ase inele la matc i lucrtoare i apte inele la tr!ntor. 0nelele evolueaz astfel din cele 19 segmente ale larvei din care cauz abdomenul albinei adulte const din 19 segmente. 8 primul numit i propodeum este sudat la torace* 8 urmtoarele ase se disting foarte bine fiind vizibile* 8 al optulea se afl n interiorul celui de-al aptelea i are rolul de a susine acul* 8 al noulea formeaz plcile acului* 8 al zecelea formeaz anusul. 'egmentele abdominale sunt alctuite dintr-un tergit, un sternit i dou pleure. $ele ase inele abdominale sunt telescopate i unite ntre ele printr-o membran segmentar din care cauz abdomenul are o mare capacitate de distensie. 'eciunea longitudinal pune foarte bine n eviden diversele pri componente ale corpului albinei.

intestin subire

glanda enin

$omple.a alctuire a albinei arat de c!t specializarea este nevoie pentru nfptuirea unor activiti n aparen simple. 1.5. 70B0%>%D0A A>?0#/0 Si(te,"l +i*e(ti- 27ig. 13 )rana albinelor const din alimente energetice precum nectarul, mana i uneori za rul, za aruri simple i comple.e, acizi organici i alimente plastice 2polen3. ntr-un an de zile o familie consum apro.imativ 199Eg nectar i 59-;9 Eg polen. ,olenul este consumat prin digestie n gu i intestin. )rana glucidic este folosit pentru producerea cldurii, funcionarea muc ilor i la alctuirea rezervelor grase. ,olenul 2 rana proteic3 este necesar doicilor la alimentarea larvelor i mtcii.

7ig. 1 ,rile componente ale sistemului digestiv sunt8 intestinul anterior este compus dino faringe 2cibarium3 cu rol de pomp de nectar* o esofag care continu cu gua i proventriculul ce are rol de supap ntre intestinul superior i cel mediu i care triaz polenul din nectar* 8 intestinul mediu este poriunea nuntrul creia are loc digestia polenului i nectarului* 8 intestinul posterior este format dino intestinul subire* o punga rectal la captul creia se afl anusul. Si(te,"l )e(!i) t#) este alctuit din tuburi tra eene i saci aerieni. %rificiile care asigur ptrunderea aerului o.igenat i e.pulzarea aerului viciat sunt stigemele. =ra eele sunt foarte ramificate i permit alimentarea direct cu o.igen a celulelor. Traheele sunt nite tuburi rigide formate din cuticul fin, c itinizat, cu ntrituri de c itin elicoidale n interior 2tenidii3 care menin n permanen tra eea desc is. =ra eele se divizeaz n tuburi cu diametrul din ce n ce mai mic p!n ce n final tra eolele se desc id n celule. n corpul albinei e.ist o serie de saci neperec e sau perec i care sunt dilataii ale tra eelor primare. 'acii sunt dispu i astfel8 cap- ; saci 21 cefalic, ( cefalici superiori i ( mandibulari3* 8 torace- C saci 21 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, ( ventrali laterali, ( dorsali laterali i 1 scutelar3* 8 abdomen- 5 saci 21 abdominal supero-anterior i ( abdominali laterali3. Stigmele sunt n numr de 19 perec i- dou perec i toracice i opt perec i abdominale, dintre care una pe propodeum, ase pe inelele urmtoare i una pe al A-lea care este nefuncional. 'tigmele toracice se desc id direct la e.terior. ,rima perec e se des ide ntr-o mic e.cavaie n depresiunea mesotoracelui, mascat de un lob al protergitului. n aceast e.cavaie se adpostesc acarienii Acarapis woodi. 'tigmele abdominale se desc id ntr-o camer numit atrium. Si(te,"l ,"(%"l )

19

Aproape toi muc ii sunt striai, cu e.cepia muc ilor direcia ai zborului. 1ajoritatea muc ilor sunt legai de producerea unor micri ale corpului i sunt legai de c itina sc eletului fie direct, fie prin intermediul unor tendoane. %rganele interne au propria lor musculatur.. 1usculatura aripilor este cea mai important. 1uc ii direci ai zborului sunt foarte puternici put!nd mica aripile de 1F9 de ori pe secund. 1uc ii indireci permit transformarea micrilor verticale ale aripilor, printr-o aciune transversal n micri elicoidale care produc deplasarea propriu-zis a albinei prin aer. Si(te,"l %i)%"l t#) este foarte simplificat i este compus din- inim, aort i lacune de emolimf. 7uncia sistemului circulator este aceea de a transporta substanele nutritive ctre organele efectoare i de a evacua deeurile din organism. $irculaia se realizeaz prin inim i aort care alctuiesc un tub relativ continuu, n partea dorsal, i anume dinspre partea poosterioar ctre cea anterioar, p!n la cap, de unde se continu cu o circulaie lacunar prin cavitatea corpului cu ajutorul diafragmelor ventral i dorsal Si(te,"l ne")#-en+#%)in este alctuit din celule neurosecretoare izolate, localizate n creier care elibereaz ormoni ce activeaz glandele endocrine. )ormonii sunt secretai de8 glandele prototoracice care secret ecdisonul sau ormonul np!rlirii. 8 glandele retrocerebraleo corpora cardiaca - situate n apropierea aortei primesc i stoc eaz secreiile cerebrale pe care ulterior le elibereaz n emolimf* o copora allata - vecine cu corpora cardiaca, secret ormoni cu funcii diverse 2juvenilizant, gonadotrop i metabolic3. Deneric, produsul corpora allata este desemnat ca ormon juvenil. Si(te,"l ne)-#( este, ca la majoritatea insectelor, ganglionar i scalariform. $reierul este alctuit din : poriuni principale8 protocerebrum - are rolul de a coordona impresiile vizuale ce provin de la aceli i oc ii compui* 8 deutocerebrum alctuit din doi lobi* 8 tritocerebrum care d natere unui nerv frontal i unui nerv recurent care urmrete traseul esofagului* 8 ganglionul subesofagian* 8 ganglioni toracici* 8 ; ganglioni abdominali, toi perec e i unii ntre ei printr-un cordon dublu. Si(te,"l -"lne) nt ( " %"l cuprinde8 ansamblul glandular format din dou glandeo glanda acid ce const din dou tuburi subiri care se unesc nainte de a se desc ide ntr-un rezervor mare de venin* o glanda alcalin sau lubrefiant. 8 ansamblul motor cuprinde c!teva plcue de c itin ale cror micri fac s avanseze acul i s se descarce rezervorul de venin. 8 ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este ataat ansamblului motor printr-o perec e de brae curbate c itinoase. Acul este format din prelungirea lanetei - o pies rigid i goal la interior, terminat ascuit, av!nd pe faa inferioar dou anuri n care alunec stileii. >aneta i stileii alctuiesc mpreun un canal prin care se scurge veninul. 'tileii sunt terminai cu nite creste, ca un arpon i sunt strbtui de canalicule prin care veninul este dirijat din canalul principal ctre rana provocat de lanet. A! ) t"l )e!)#+"%.t#) 8 aparatul genital al mtcii const din patru pri principaleo organe generatoare - dou ovare*

11

organe conductoare - dou oviducte laterale* o un oviduct median i cavitatea vaginal* o organe ane.e - spermateca, cu glanda n G* o organe de acuplare - camera acului sau bursa copulatri.. 7iecare ovar este alctuit din apro.imativ 1;9-1A9 tuburi ovariene sau ovariole care se desc id ntr-un oviduct lateral. %viductele laterale se contopesc form!nd oviductul median care dilat!ndu-se formeaz cavitatea vaginal, separat n dou de un pliu mucos aflat sub orificiul canalului spermatecii. 'permateca este o sfer n care se nmagazineaz spermatozoizii depui de tr!ntori n curusul mperec erii. ,e ea se afl gland G al crei rol este de a activa spermatozoizii aflai n repaus n spermatec. ,eretele spermatecii este acoperit de o reea foarte dens de tra eole. $avitatea vaginal este separat de camera acului printr-un pliu circular. +e fiecare parte a desc iderii vaginului se afl dou caviti - bursele copulatoare. +up mperec ere ovarele se dezvolt foarte mult tuburile ovariene fiind capabile sa elaboreze celule germinative din care se dezvolt ovulele care evolueaz p!n la stadiul de ou. 8 aparatul genital al tr!ntorului cuprindeo ( testicule* o ( canale deferente* o ( vezicule seminale* o ( glande mucoase* o canalul ejacululator* o bulbul cu lob penat. $ele dou testicule sunt situate pe partea superioar a abdomenului, de form apro.imativ triung iular. 'unt alctuite din fascicule de tuburi seminifere 2H(C9 pentru fiecare testicul3. >a baza testiculului, testiolele se desc id n canalul deferent care apoi se desc ide n vezicula seminal. ,ereii veziculei elaboreaz lic idul seminal care are rolul de a rni i ntreine spermatozoizii. $ele dou vezicule se desc id la baza a c!te unei glande mucoase care se contin n canalul ejaculator i care se termin n bulbul penisului. $a aspect, bulbul penisului este musculos i globulos i este situat n dreptul segmentelor abdominale <-C. >a ecloziune, masculii au testicule nefuncionale i de dimensiuni mici. 'permatidele migreaz prin canalul deferent, se aglomereaz n veziculele seminale unde, cu capul ancorat n peretele veziculelor, se maturizeaz i se transorm n spermatozoizi. 'permatozoizii ating maturitate $0$>I> +/ J0AKL Albina se nmulete prin ou. ele au culoare alb i sunt ca nite bastonaede 1,: p!n la 1,< mm, curbate nspre partea dorsal i rotunjite la capete. Inul din capete este mai gros i de aici se va forma capul viitoarei albine. $ellalt capt ader la baza celulei. >a c!teva ore de la depunere n ou se formeaz embrionul. +up trei zile eclozeaz larva prin ruperea foielor embrionare. >arva crete foarte rapid ajung!nd s ocupe toat celula. +up : np!rliri larva ncepe s-i ese coconul i trece apoi prin fazele de prenimf i nimf. n ziua a noua, coconul este acoperit cu un cpcel de cear. +e aici va iei apoi albina.
o

(. $M/N=/M/A A>?0#/>%M C)e/te)e lbinel#) este o activitate sistematic. Apicultorul trebuie s in c!t mai bine evidena activitii i evoluiei familiilor de albine, de obicei ajut!ndu-se de un jurnal, deoarece neefectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere poate duce la pierderea stupilor. /ste bine ca n acest jurnal s se in i evidena produselor apicole rezultate cci cu c!t mai multe informaii despre un stup, cu at!t e mai uor de prevzut evoluia lui viitoare. >ucrrile pe care apicultorul trebuie s le efectueze n stupin trebuie s se sincronizeze cu ritmul activitilor pe care albinele le desfoar n funcie de anotimp.

1(

P)i,.- ) stuparul trebuie s fac un diagnostic asupra strii familiilor i s aprecieze starea n care acestea au ieit din iernat. $!nd temperatura e.terioar trece de 1(O$ albinele ncep zborul de curire. ,entru stimularea zborului de curire se administreaz ap cald ndulcit n care se adaug sare n concentraie de 9,;gPlitru. n cazul familiilor slabe se recomand rnirea lor cu sirop de za r sau alte suplimente. A%ti-it te +e - ). ncepe odat cu nflorirea salc!mului, moment n care poate pleca n cules pastoral. n acest perioad albinele ies la cules i fac provizii importante de miere, polen etc. +e c!te ori se impune, apicultorul poate e.trage mierea sau recolta polen i alte produse. =ot acum acesta poate s-i sporeasc numrul familiilor de albine prin roire natural sau artificial 2provocat3. A%ti-it te +e t# ,n. ncepe odat cu ncetarea culesurilor din timpul verii i presupune nlocuirea mtcilor necorespunztoare, nlocuira fagurilor cu defecte, reducerea spaiului din stup pentru pstrarea cldurii, completarea rezervelor de ran etc. I )n stuparul intervine foarte puin n viaa familiei de albine, de obicei mulumindu-se s controleze starea lor prin ascultarea stupilor.

2.1. NMULIREA FAMILIILOR DE ALBINE


+ mul ir#a (amiliil'r &# al)i # Se poate spune despre albine ca au o vata scurta,in se#onul activ tr?ind +5*.2 #ile,iar in cel inactiv 1*0 luni.'oate cate oriile de indivi#i trec prin trei stadii de de#voltare : ou! lar a ! nimfa"

Albina lucratoare : In prima #i dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua #i se inclina puin pentru ca a treia #i sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia #i,albinele doici depun in celula laptisor de matca,produs de landele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei #ile larva este &ranita de albinele doici cu laptisor de matca.5a aceasta,spre sfarsitul celei de*a treia #i,albinele adau a mere si pastura pentru ca incepand cu a patra #i larvele sa fie &ranite numai cu amestec de pastura,mere si apa.In primele #ile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In #iua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lun ul celulei,cu capul spre desc&iderea ei, nu mai primeste &rana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o o oasa si in #iua a 7.*a de la
S"a&iul &#2%'l" rii !u #ar a #ar a &a'a&ita('reni)*a(ni)*a Total ,ile Ma"!a " $ 1%2 7 1%2 16 Lu!ra"'ar# " 6 12 21 Tra "'r " 6 1%2 1+ 1%2 2+

depunerea oului se formea#a nimfa.In #iua a )7*a iese albina lucratoare. $atca : Se de#volta din acelasi ou ca si albina lucratoare.(iferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de &ranire.Cand albinele se pre atesc de roire,ele construiesc botci pe mar inea fa urilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr*un anumit motiv,albinele cladesc in mi-locul fa urelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce conin larve mai tinere de + #ile.Aceste larve sunt &ranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trntorii: Pr'%i &i 'ua #(#!u &a"#.Da!a la ma"!a si lu!ra"'ar# &i(#r umai m'&ul &# ,ra ir# si a %#l'pa-!#lula./la "ra "'r &i(#ra si 'ul.P# "ru u "ra "'r s# !' suma ' !a "i"a"# &# ,ra a &# 0*1 'ri mai mar#/iar &ura"a &# &#2%'l"ar# #s"# !#a mai mar#-03 &# 2il#.. Btiina si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biolo ic natural care corespunde unei necesitati biolo ice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iarconceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mi-loc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revi#uita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avanta-e fiind e,ecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului. R5.*0, ,*3.6.7.,8, Roirea artificiala are menirea sa inlature toate nea-unsurile roirii naturale. 8a se efectuea#a la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biolo ic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu*i putem suprave &ea si recupera.

15

Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila,insa e,ista o serie intrea a de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mut roirea naturala.Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cau#ele care determina roirea si masurile care urmea#a a fi luate pentru prevenirea roitului. In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in fri urile roitului. Principalele cau#e care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor,deci a lomerarea cuibului,ventilatia necorespun#atoare a acestora,e,punerea lor la soare si supra%nc?l#irea acestora prin insolatie,apariia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot &rani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa*l &raneasca, landele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste,fa uri insuficient sau necorespun#atori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea fa urilor,predispo#itia ereditara si alti factori care constituie tot atatia e,citanti interni sau e,terni care favori#ea#a roitul. A stabili care dintre aceste cau#e are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte reu,putandu*se anali#a numai fiecare in parte si sinteti#a corelatia care e,ista intre ele. - Stupi de mare capacitate - 8ste necesar sa se asi ure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespun#ator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu*se blocarea cuibului.In functie de cules se face lar irea periodica a cuibului cu noi rame si fa uri artificiali.(aca primavara nu avem fa uri suficienti se limitea#a ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Calculele au aratat ca la un spor #ilnic de 7 / a capacitatii de prelucrare si depo#itare a nectarului sunt necesari )*+ fa uri,iar la un spor #ilnic de 0 / vor fi necesari 75*)2 fa uri. -Amplasarea stupilor - 8ste indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de ma,ima insolatie!orele 7)*76"deoarece supraincal#irea favori#ea#a instinctul de roire.8ste bine ca stupii sa fie vopsiti in nuane desc&ise la culoare pentru a nu atra e caldura ra#elor de soare.

* %ulesul nectarului si polenului - Sunt elemente care actionea#a ca stimulenti,determinand o mai buna &ranire a matcii,o mai buna depo#itare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cau#a principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.(e asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral. * Aglomeratta de albine ttnere - 8,istenta unui numar e,cesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pre ati e de roire prin cladirea de botci pe fa uri in care matca depune oua din care vor eclu#iona viitoarele matci.:amilia respectiva trece prin fri urile roitului mai ales in ca#ul unei perioade mai lun i de timp nefavorabil.

* &ipsa de spattu si entiate - A lomerata si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna po#itive si suficient de eficace,predispunand familia de albine la roire.In timpul culesului se recomanda desc&iderea mare a urdinisurilor si asi urarea ventilatiei. * Blocarea cuibului cu miere si pastura - 5a un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespun#ator marit acesta se boc & ea#a iar matca nu mai are celule oale pentru a depune oua diminuandu*se activitatea albinelor si favori#and roirea. * '(cesul de laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat & ranirii larvelor de albine in primele trei #ile de viata daca este tulburat de pre#enta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor,acestea a-un sa cladeasca botci in care depo#itea#a & rana landulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice cu mute rame cu puiet necapacit repre#inta o metoda eficienta de prevenire a roitului. * )arsta matcii - S*a constatat ca matcile batrane au tendina mai mare de roire de unde conclu#ia de a detine cat mai mute matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine. * %arenta de feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca landele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita =substanta de matca= dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta,totul este norma,cand aceasta cantitate insa se reduce,albinele & otarasc %nlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cau#a imbatranirii matcii cand se diminuea#a si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cau#a suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primit.Re#ultatul este acelasi,ladirea de botci.

Cum i "r#rup#m r'i"ul Apariia botcilor intr*un num?r mare este un semn si ur a roirii si numai prin distru erea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta operaie este rea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distru erea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.;peratia se repeta la 72 #ile si apoi din nou la 6 #ile pentru distru erea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectuea#a in a-unul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine este in fri urile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distru erea botcilor contribuie la prelun irea acestei stari,de unde conclu#ia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic. M#"'&# &# r'ir# ar"i(i!iala

1:

Roirea artificiala inlatura toate nea-unsurile roirii naturale care este mai comple,a si cere un volum mare de munca.Roirea artificiala usurea#a munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva!cele mai simple si eficace",folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: - Roirea artificiala prin di izare - Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu re#ultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului,apicultorul a-un and intr*un timp relativ scurt sa*si forme#e o stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In #ona de stepa,divi#area se face dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in #ona de munte*deal in prima -umatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmea#a si isi asi ura o de#voltare corespun#atoare. (ivi#area familiilor se e,ecuta in #ilele calduroase cand albinele e,ecuta #boruri intense.Cu scopul de a forma familia noua,se aduce lan a familia ce urmea#a sa fie divi#ata un stup ol in care se trec -umatate din fa urii cu albine,puiet si miere a familiei de ba#a.Cu oca#ia divi#arii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.(upa aceasta operatie cei doi stupi se asea#a departati intre ei,de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s*a format familia noua.Abinele cule atoare,pe masura ce se inapoia#a de la cules,se impart aproape e al in cei doi stupi.In ca#ul in care se constata ca albinele populea#a mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca reparti#area albinelor sa se faca cat mai e al.Spre seara,in familia orfana se introduce,intr*o colivie,o matca imperec & eata sau neimperec & eata.In ca#ul in care lipsesc matcile de re#erva dupa ). de ore,in divi#iunea ramasa orfana se introduce o botca matura.(upa imperec & erea matcii si inceperea depunerii oualelor, familia nou*formata se de#volta dupa te & nica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.:olosind acest procedeu de inmultire a albinelor se reali#ea#a un spor efectiv de 722C. - Roirea artificiala prin stolonare colecti a - Presupune ridicarea a cate doi fa uri cu puiet si albina de la fiecare familie de ba#a.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formea#a mai tar#iu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decur a in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atin a parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale. Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din reseala si matca.Ramele se asea#a in stupul ce va a#dui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul stupului se tine inc & i s pentru a se evita depopularea.in eneral,roiul se formea#a din . rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.(upa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se introduce o matca tanara imperec & eata.In lipsa unui cules de intretinere se va & rani stimulent cu cate +22 sirop de #a & ar in concentratie de 7>7 sau 7>). R5.*0, -,31*,8, Prin roirea naturala a familiilor de albine se intele e actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare,care se caracteri#ea#a prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperec&eate.5e at de data cand parasesc stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tar#ii,cand familiile roiesc in luna iulie. ;bisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in #ilele calduroase si cu timp frumos,intre orele 77*75.(upa ce matca iese din stup insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si caua un loc potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de roiurile secundare si tertiare,nu se indepartea#a prea mut de stupina si dupa ce se asea#a pe cren ile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.(upa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr*un loc racoros si spre seara se scutura direct intr*un stup nou,pre atit in acest scop.Stupul in care se introduce roiul se ec&ipea#a cu fa uri artificiali si i se asi ura o &ranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. (upa )*+ #ile roiul se controlea#a,se verifica pre#enta matcii si se or ani#ea#a cuibul urmarindu*se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fa urii artificiali introdusi pentru a asi ura spatiul necesar. :a urii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distru toate botcile cu e,ceptia celei mai mari,iar cuibul se reor ani#ea#a lasandu*se in stup numai fa urii ocupati de albine.Prin distru erea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a familiilor de albine in prea-ma culesului principal impiedica reali#area unor productii corespun#atoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit. 9-+*.:.*0, *5.1*.85* (upa ce am format roiurile trebuie sa ne canali#am eforturile in doua directii:una este aceea de asi urare a puterii acestora iar a doua de asi urare a re#ervelor de &rana.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 2,0*7/ albine si in fa uri re#erve de miere de 72*7) / .In vederea a-un erii la acest de#iderat se iau urmatoarele masuri:

* * *

5a formarea roiurilor cu albine tinere!unde lipsesc cule atoarele"se administrea#a in fa uri apa. Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperec&eate!sau botci"sa aiba in cat mai scurt timp matci imperec & eate. Roiurile care se depopulea#a dar sunt dotate cu o matca valoroasa se a-uta periodic cu puiet capacit. * Se asi ura matcilor fa urii necesari depunerii oualelor si de#voltarii activitatii.

1;

* Se asi ura e,istenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie & ranie stimulent. Respectarea termenelor preva#ute pentru e,ecutarea lucrarilor si in ri-irea atena a roiurilor dupa formare,asi ura de#voltarea corespun#atoare a acestora in cursul se#onului.Asttel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in se#onul urmator sa fie incluse in rupa familiilor de ba#a.Roiurile care nu au a-uns la o de#voltare corespun#atoare se desfiintea#a,iar albinele,puietul si re#ervele de & rana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE


I &i%i2ii &i "r*' (amili# In familia de albine se asesc trei feluri de indivi#i: matca,albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la 72222 in perioada de iarna,pana la .2222*02222 in vara.Au talia mai mica!7)*7. mm", o reutate de apro,. 722m si aripile sunt de aceeasi lun ime cu abdomenul.In fapt lucratoarele sunt femele cu or anele de reproducere nede#voltate. $atca : 8ste sin ura femela fecundata din stup,fiind raspun#atoare de inmultirea familiilor de albine.(e obicei in stup este o sin ura matca,avand corpul mai lun !)2*)5 mm", capul mic,abdomenul foarte de#voltat,aripi mai mici si o reutate de )52*)02 m . *r+ntorii :Sunt masculii care imperec & ea#a matca,fiind pre#enti in cuib din primavara pana in toamna.In numar de cateva sute,au o lun ime de 75*76 mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul lobulos si o reutate de )22 m . D#2%'l"ar#a (amili#i &# al)i # Intr*un an calendaristic familia de albine are o de#voltare diferita,numarul indivi#ilor crescand sau sca#and functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu.Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracteri#ea#a prin inlocuirea albinelor batrane care au iernattcu albina tanara,nou iesita din celule primavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incepe sa depuna oua in celulele fa urilor din mi-ocul & emului,acolo unde re imul termic permite cresterea de puiet.(upa ce albinele fac #borul de curatire,matca depune din ce in ce mai mute oua.Pe masura ce timpul se incal#este ,ponta matcii a-un e la 7222 de oua pe #i,albinele batrane care se u#ea#a fiind %nlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se a-un e in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o putere mare de in ri-ire a larvelor,putand & rani ),+ sau c & i ar .,ritmul de#voltarii familiei fiind foarte mare. Per ioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere.Nectarul si polenul se asesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii.9atca este & ranita puternic, depune pese )222 de oua>#i,numarul de albine doici creste si se a-un e in situatia in care +*. doici in ri-esc o larva.Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favori#anti!lipsa de spatiu,ventilatie insuficienta etc.",apar fri urile roirii. Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva #ile.5a urdinis se observa =barbi de albine= cau#ate de marea a lomeratie ce e,ista in stup.(upa 7*+ #ile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din abinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine apro,. 52C din populatia stupului se asea#a dupa cateva minute de #bor pe o crean a sau alt suport,de unde o sa #boare apoi spre o alta destinatie. In familia de ba#a,la 0 #ile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclo#ionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.(aca familia ramane in fri urile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa*si omoare suratele,iar in a 3*a #i de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperec & eata.Iesirea roiului ) poate fi intar#iata de o vreme nefavorabila!ploioasa".Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de ba#a.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. 'ot in aceasta perioada se inre istrea#a cele mai mari culesuri de nectar si polen,perioada caracteri#ata de infloriri puternice a masivelor melifere.Catre sfarsitul lunii iulie,puterea familiei se micsorea#a treptat,matca micsorand ponta ,trantorii fiind alun ati din stup. Perioada a treia : 8ste numita si perioada formarii albinelor de iernare.In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere.8a este %nlocuita de albina aparuta in luna au ust,albina care neparticipand la cules are un or anism neu#at.Deneratiile de

1<

albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul lunii au ust,septembrie si octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asi urand cresterea noilor larve. Perioada a patra : 8ste perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 7+ rade C.In toamna la aparitia primelor nopti reci,albinele se stran in & emul lar it pe fa urii din dreptul urdinisului.; caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul & emului nu scade niciodata sub 7. rade C,nici in perioadele cele mai eroase.'rebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incal#esc incinta stupului,ele mentinand caldura numai in interiorul & emului.Albinele din partea e,terioara a & emului sunt mai apropiate unele de altele si formea#a o =coa-a= stand nemiscate,iar cele din interior!mai tinere" sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe ba#a consumului de miere,o familie consumand iarna 1*72 / de miere.In prima parte a iernarii familia nu creste puiet.

).+. A!"i%i"a"#a / !ui)ul si ,ra a al)i #l'r (upa iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imparte in doua etape.In primele )2 de #ile albina lucratoare e,ecuta tot felul de lucrari in stup,iar in ultimile 75 #ile ale vietii devine albina cule atoare.; sc & ema arata astfel : in primele 7*) #ile albinele curata celulele si incal#esc puietul.Intre a +*a si a 7+ #i,albinele & ranesc puietul.In primele #ile,ele & ranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se de#volta landele producatoare de laptisor,si anume intre a 1*a si a 7)*a #i,ele & ranesc larvele mai tinere in varsta de cel mut + #ile.'ot in acest timp,albinele mai e,ecuta si urmatoarele lucrari : primesc nectarul ,depo#itea#a nectarul, presea#a polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 7)*70 #ile cladesc fa urii.In tot acest timp ele fac si scurte #boruri de orientare.Intre a 70 si a )7*a #i de viata,albinele pa#esc intrarea in stup,aerisesc stupul.(upa aceasta perioada albinele devin albine cule atoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de )2 de #ile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din fa uri de ceara.:iecare fa ure pre#inta pe ambele fete mii de celule & e,a onale.Pe fa uri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,. mm si adancimea de 72*7) mm , celule de trantor cu diametrul de 1,5 mm si adancimea de 77*7) mm , celule de matca !botci" care au forma unei & i nde,adanci de )2)5 mm si diametrul de 72*)7 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depo#ita miere si pastura,iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru & ranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor.Pe lan a nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci!mana" de ori ine animala sau ve etala.(aca despre nectar!miere" se poate spune ca repre#inta & rana lucidica,atunci polenul este & rana proteica!painea".Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta,functie de anotimp si de pre#enta sau absenta puietului.

2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA


(aca o sa intrebati orice stupar =batran= care e c&eia apiculturii o sa va raspunda =matcile taica,matcileEE.Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne andim ca viitorul unei familii este strans le at de matca.; matca valoroasa asi ura o descendenta de calitate si de aici re#ulta toate:productia de miere,blandetea albinelor, apetitul mai mare sau mai mic pentru roit,starea sanatatii si toate celelalte insusiri biolo ice mostenite enetic.8,ista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine!parca am mai vorbit de ele" si de aceea o selectie intinsa pe +*. ani da re#ultate foarte bune,dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.; treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici,cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind te&nolo ii si ure.In aceasta sectiune vom trata urmatoarele subiecte : - creterea controlata a matcilor de calitate , -mperec#erea matcilor In nuclee , Introducerea matcilor In familiile de albine" In acest scop o sa va e,punem te&nolo iile cele mai simple si mai si ure pentru ca dv. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. Pr'&u!#r#a ma"!il'r * !' &i"ii $# #ral# (e obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare,considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca.8i se multumesc cu procurarea de matci din =comert= sau in cel mai bun ca# le folosesc pe cele re#ultate din roirea naturala. 8 perfect si asa 444 Se poate face si apicultura din bucati,insa nici o satisfactie nu e mai mare,decat aceea de a produce re ine!poate doar obtinerea unei productii apicole mari". Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos,cand in natura e,ista un cules bun si albinele pot &rani abundent puietul.Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mi-locul lunii mai si se prelun este pe toata durata lunii iunie.In unele ca#uri si prima -umatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia eo rafica a stupinei.In toate ca#urile!indiferent de metoda aleasa",stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: - In familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate .-/ faguri cu puiet, sa aba cuiburile bine -mpac#etate , sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute"

1C

Stuparul trebuie sa asi ure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finali#area lucrarii.Se vor respecta strict aplicarea te&nolo iilor fara a incerca sa introducem si elemente =novatoare=. Pr'&u!#r#a ma"!il'r * pr'%'!ar#a (ri$uril'r r'i"ului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul,sunt cele obtinute cand familia roieste natural.Roirea naturala are doua de#avanta-e: unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea,totul decur and de la sine in mod natural.At de#avanta- scos in evidenta de literatura de specialitate,este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit enetic aceasta tendinta.Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare,numai ca de#ideratul este reu de atins,daca nu imposibil.0atural! procentul familiilor neroitoare se situeaza la 1-2 3 din totalul familiilor pe care le a em!asa ca a insista in acest sens este o greseala" 9omentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda pro ocari intrarii in frigurile roitului" Ce avem de facut : inca din primavara familia vi#ata!cea mai buna din stupina"se &raneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de de#voltare optim.Cand numarul de rame cu puiet a-un e la 6*0 buc. si e,ista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit,prelevate din aIti stupi.;peratiunea trebuie dublata de o impac&etare laterala si superioara,cat si de o stramtorare a cuibului.In scurt timp,prin aparitia noilor eneratii,populatia de albina tanara creste si in stup se crea#a conditiile de roire.5a momentul critic familia a-un e sa intre in fri urile roitului si incepe sa*si tra a un numar mare de botci.In tot acest timp in natura trebuie sa e,ise un bun cules de nectar si polen.Cand botcile sunt capacite si a-un la maturitate,se recoltea#a cele mai frumoase,cu a-utorul unui cutit cu lama in usta si bine ascutita.Inainte de a taia,lama se incal#este la o lampa cu spirt.<otcile recoltate se asea#a intr*o cutie cu vata,avand ri-a sa nu le turtim.In final acestea se folosesc imediattfie formand nuclee de imperec&ere,fie date direct in stupii unde dorim sa sc&imbam matca. Pr'&u!#r#a ma"!il'r * m#"'&a (ara "ra s%a2ar# Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata res,recomandat apicultorilor incepatori cat si celor e,perimentati este procedeul =crestere fara transva#are=.'e & nolo ia descrisa si folosita de reputatul apicultor Fa & aria Goiculescu este o imbunatatire a unuia mai vec & i !cunoscuta in anii 52".Iata cum se procedea#a:

* ale em din stupina stupul cel mai performant,cu o buna de#voltare de primavara.Cu circa 75*)2 #ile inainte de culesul la salcam * momentul difera de la o #ona la alta,cat si in functie de dorinta apicultorului * introducem un fa ure cu puiet capacit. * pese 72 #ile familia crescatoare va mai primi ) fa uriAunul cu puiet capacit si un altul ol.:a urele ol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mi-ocul cuibului.Albinele se vor stimula #ilnic. * pese .*5 #ile se verifica fa urele nou crescutcare intre timp a fost insamantat de matca. * acest fa ure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fa ure de & rana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire,se ridica din familia de ba#a si se asea#a in alt stup formand un roi.Roiul se va stran e cu o diafra ma si reducem urdinisul. * dupa aceste operatiuni trecem la familia orfani#ata.(in aceasta se scot toti fa urii cu puiet necapacitcare se vor da altor familii!dupa ce periem albina de acoperire".'rebuie sa acordam ma,ima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.Acestea se scutura de albine cu ma,ima atentie,urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite.Atentie,se vor verifica toti fa urii,inclusiv cei cu & rana.

* in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fa urele insamantat.Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 75 celule cu ou,pe o fata si 75 pe cealalta,avand ri-a ca celulele sa se afle in -umatatea superioara a fa urelui si nu in acelasi loc pe ambele
fete.:a urele se scurtea#a la -umatate,indepartand -umatatea inferioara.'oate celulele *in afara de cele +2 alese* se distru cu a-utorul unui cutitas ascutit. * familia orfani#ata,in tot acest timpsesi#ea#a lipsa matcii si intra in alerta.Acum este momentul sa introducem fa urele,pre atittcu oua pentru crestere.In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasone#e botcile.8ste recomandat ca in natura sa fie un bun cules.Putem stimula albinele si cu #a & ar candi sau tos,umectat cu apa sau miere si livrat in & ranitor. * pese 72*7) #ile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperec & ere.Atentie,nu intar#iati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclo#ionea#a le va distru e. I "r'&u!#r#a ma"!il'r Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali.Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii: * e,istenta sau lipsa culesuluiA primirea matcii este favori#ata de e,istenta unui cules bun.In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute & raniri stimulente inainte cu +. #ile,cu sirop de #a & ar. * introducand matcile seara procentul de acceptare este mut mai mare,decat in ca#ul celor introduse #iua.

* o matca imperec & eata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una neimperec & eata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lun a!avi# celor ce cumpara matci din comert". * primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite,decat in perioada ce corespunde roirii naturale.
1A

* lipsa totala puietului este o situatie favori#anta A in ca#ul pre#entei celui capacit se face mai reu Apre#enta botcilor face introducerea imposibila.
* albinele tinere accepta mai bine matcile,decat cele batrane. In privina te & nicilor de introducere a acestor matci,trebuie sa remarcam din nou ca e,ista mai mute metode,apicultorii incepatori trebuind sa alea a 7*) care sunt considerate mai si ure.Cea mai si ura metoda este introducerea indirecta a matcii!in colivie".Cum se procedea#a : * in ca#ul in care familia nu este orfana ,se identifica matca si se scoate din stup.(aca matca mai pre#inta valoare biolo ica se da unui roi nou format sau unei familii a-utatoare.

* dupa .*5 ore de la orfani#are,se introduce noua matca in colivie,ase#and si lipind colivia intre fa urii cu puiet din mi-ocul cuibului,pe o suprafata cu miere necapacita,pentru ca matca sa se poata & rani. * la 7*) #ile,se desc & i de din nou cuibul si urmarim cum reactionea#a albinele.(aca acestea nu mai sunt a resive,inlocuim partea de -os a coliviei cu o bucatica de fa ure artificial aurita in mai multe locuri.Acum urmeaza momentul cel mai important: albinele trebuie lasate in linite 4-1 zile!apicultorul trebuind sa-si in inga curiozitatea de a desc#ide stupul"ln acest timp albinele rod bucatica de fa ure si eliberea#a matca. * la e,pirarea celor . #ile se mai desc & i de odata stupul,se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. * urmatoarele interventii sunt facute la 6 #ile!calculate dupa cele .", introducand un fa ure pentru ouat si una la )7 de #ile pentru o verificare si or ani#are finala.
In ceea ce priveste introducerea botcilor,trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct,fie sub un capacel protector!ca un de etar" pentru mai muta si urana. +mp#r#!,#r#a ma"!il'r * ('rmar#a u!l##l'r (upa 72*77 #ile de la introducerea fa urelui cu oua in familia crescatore,botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperec & ere.<ineinteles ca imperec & erea poate fi facuta si in familiile beneficiare,dar aceasta este o metoda neproductiva si pa uboasa. 5ormarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite c & i ar =nuclee de imperec & ere=,sau in corpuri de stup,compartimentate cu diafra me etanse si cu urdinisuri separate.Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia mutieta-at.5a fiecare compartiment se face cate un urdinis separat,po#itionat asttel: doua la un perete,pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mi-oc.Se populea#a aceste compartimente cu 7*) fa uri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fa ure cu & rana.Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules,pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara !va amintiti desi ur ca albina tanara e mai toleranta".Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca prote-ata de colivie,pentru a impedica albinele sa o nimiceasca.(upa ce matca se imperec & ea#a nucleul se poate refolosi,introducand o alta botca.Ce avem de facut dupa ce introducem botca : * la + #ile dupa eclo#ionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine,si daca lucrurile mer bine matca se eliberea#a. * nucleele se & ranesc stimulent si li se asi ura apa A se verifica din nou pre#enta matcii.

* *

dupa alte 6*0 #ile se mai face o noua verificare care vi#ea#a sa constate imperec & erea matcii. daca matca nu s*a imperec & eatdin diferite motive,vom mai face verificari #ilnice pana in #iua a 71*a de la introducerea botcilor.

* matcile imperec & eate se pastrea#a in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita sc & i mbarea matcii.Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 75*)2HC luand in calcul pierderile inerente. * nucleele de imperec & ere se a-uta periodic cu fa uri cu puiet capacit pentru a evita be#meticirea lor!numai cele in care se imperec & ea#a mai mute matci" C' !lu2ii ;btinerea matcilor imperec & eate este un proces laborios si de lun a durata.Stuparii incepatori ,insa,trebuie sa*si forme#e propia te & nica si sa nu ocoleasca problema.(aca inca din primii ani deprindem te & nicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor.Abordand cura-os domeniul,veti deveni adevarati apicultori....de succes.

3 TIPURI DE STUPI 0'1'St"!"l #)i2#nt l C ) %te)i(ti%i !)in%i! le$ 8 are capacitatea de (9 de rame +adant i poate adaposti doua familii de albine* 8 ramele sunt asezate perpendicular pe urdini 2 n pat rece3* 8 fundul stupului este solidar cu corpul acestuia* 8 urdiniul este amplasat pe una din laturile lungi ale stupului* 8 are aerisiri amplasate pe laturile scurte ale capacului i sunt acoperite cu plasa de s!rma* 8 dac n stup locuiesc dou familii separarea lor se face printr-o diafragma separatoare* C#n3e%4i#n )e$

1F

Fundul stupului este fi. i e realizat din sc!nduri de (9 mm nc eiate n fal pe direcia lungimii stupului i are pe partea posterioar dou ipci de suport 259.;9.;1< mm3* 8 orpul stupului este fcut din sc!nduri de (: mm, cu pereii mbinai n fal, nc eiai cu cuie. ,ereii din fa i din spate au faluri care permit fi.area sc!ndurilor de podior i a ramelor. +imensiunile sunt urmtoareleo pe e.terior- ;1<.A(A.:99 mm* o pe interior- :;9.CA9.5A9 mm. 8 apacul este rabatabil i are F1F.<9; mm. 8 !odi"orul este compus din < sc!nduri de :A:.159.19 mm i se aeaz una l!ng alta deasupra ramelor. 8 #amele sunt n numr de (9 i au :5;.599 mm la e.terior i :1;.(C9 la interior. A- nt 5e$ 8 este uor de e.ploatat i de aceea se recomand nceptorilor* 8 asigur condiii optime de iernare at!t n cazul adpostirii unei singure familii c!t i n cazul adpostirii a doua familii de baz sau a unei familii de baz si a unei familii ajuttoare* 8 are capacitate util mare* 8 e simplu de construit* 8 asigur o ventilatie optima* 8 permite creterea mtcilor ajuttoare l!ng familia de baz. De2 - nt 5e$ 8 are greutate mare* 8 spatiul este limitat n conditiile dezvoltrii ma.ime a familiilor de albine 2randament sczut3* 8 volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea cuibului* 8 curatarea greoaie a fundului de stup n sezonul rece* 8 nu permite aplicarea te nologiilor moderne de stuprit intensiv* 8 nu se preteaz stupritului pastoral. 0'6'St"!"l -e)ti% l C ) %te)i(ti%i !)in%i! le$ 8 capacitatea corpului este de 19 rame +adant care pot fi aezate n pat rece sau cald 2paralel cu urdiniul3* 8 elementele stupului sunt independente ntre ele i sunt fi.ate prin tije metalice* 8 urdiniul poate fi amplasat pe latura scurt sau lung a corpului. C#n3e%4i#n )e$
5

Fundul stupului se folosete pe ambele pri astfel c nlimea urdiniului poate fi de 1A mm n timpul culesului i A mm iarna. 'c!ndura de zbor este detaabil i poate fi folosit la nc iderea urdiniului 8 orpul stupului este compus din ( perei laterali de (; mm grosime i ali doi de 55 mm. >aturile e.terioare au dimensiunile de ;(:.:5<.51( mm iar cele interioare de :;9.5A<.51( mm. 0nteriorul are de o parte i de alta faluri care permit suspendarea ramelor iar n e.terior e.ist scobituri care uureaz manipularea stupului. 8 $aga%inele sunt asemntoare corpului, diferena const!nd doar n nalime- 1C; mm. 8 apacul este prevzut cu desc ideri pentru ventilaie. 8 !odi"orul este reversibil, pe o parte este plan iar pe cealalt prezint un spaiu de ; mm. 8 #amele au dimensiunile de :5;.599 mmla e.terior i :1;.(C9 mm la interior pentru corpul stupului i :5;.1<( mm la e.terior i :1;.15: mm la interior pentru magazin. A- nt 5e$

(9

productivitate ridicat datorit condiiilor asemntoare celor naturale 2dezvoltarea pe vertical3 i datorit posibilitii de mrire a capacitii de producie prin adaugarea de magazine* 8 mierea din magazine are calitate superioar* 8 economie de timp ntruc!t se lucreaz cu corpul stupului i nu cu rama* 8 faciliteaz formarea g emului de iernat sub form de sfer iar albinele ncep s cldeasc fagurii mai devreme primvara* 8 mierea se e.trage fr deranjarea cuibului. De2 - nt 5e$ 8 necesit efort n cazul pregtirii pentru transport* 8 n timpul culesului cuibul are tendina de a se bloca motiv pentru care trebuie verificat mai des.

0'0'St"!"l ,"ltiet 5 t
C ) %te)i(ti%i !)in%i! le$ 8 toate elementele stupului sunt independente unele fa de altele* 8 spaiul productiv poate fi mrit prin suprapunerea unui numr mare de corpuri* 8 ramele se aeaz n pat rece* 8 capacitatea corpurilor este de 19 rame. C#n3e%4i#n )e$ 8 Fundul stupului este mobil i reversibil i are grosimea de (9 mm, limea la e.terior de :(9 mm, lungimea de ;;9 mm. 8 orpul stupului se compune din 5 pri identice, fiecare parte cu dimensiunile :F9.:(9.(:; mm la e.terior i :;9.5A9.(:; mm la interior. ,ereii au grosimea de (9 mm i sunt nc eiai la capete cu cepuri. ,ereii laterali au un orificiu de 19 mm prin care se introduc tijele pentru fi.area corpurilor. ,rimul corp st pe fundul stupului. 8 $aga%inele sunt asemntoare corpului i au dimensiunile la e.terior :F9.:(9.1C( mm, iar la interior :;9.5A9.1C( mm.. 8 apacul este telescopic, dimensiunile interioare fiind identice cu cele e.terioare ale corpului pe care l mbrac, iar dimensiunile e.terioare ;5:.:<5.191 mm i e acoperit cu tabl zincat. 8 !odiorul este confecionat din sc!nduri de 19 mm i e ncadrat de o ram cu nlimea de 59 mm. 8 #ama de &entila'ie este o ram obinuit peste care se ntinde o plas de s!rm cu ajutorul creia se realizeaz aerisirea stupului. 8 Ti(ele de fi.are sunt confecionate din oel cu diametrul de C,; mm, au o lungime de FF1 mm i sunt prevzute cu filet n partea de sus, iar n partea de jos guri de 5,5 mm prin care se introduc nite sigurane de fi.are 8 #amele au dimensiunile de :5;.(59 mm la e.terior i :1;.(9( la interior pentru cuib i :<A.1<( mm la e.terior i :1;.15: mm la interior pentru magazin. A- nt 5e$ 8 are un volum util mare, spaiul put!nd fi uor de variat n funcie de condiii* 8 se obine o miere de calitate superioar datorit ramelor mici ce pot fi completate rapid de albine* 8 imit condiiile naturale de dezvoltare a familiei de albine* 8 are productivitate ridicat* 8 este uor transportabil deci practic n culesul pastoral. De2 - nt 5e$ 8 g emul de iernare are form de elips i determin un consum mai ridicat de ran pe timp rece.

3. BOLILE ALBINELOR
7' 1' BACTERIO8E

(1

L#% ,e)i% n. este o boal infecto-contagioas produs de !enibacillus lar&ae. C te*#)i 3e%t t.$ larve n stadiul de puiet cpcit. Se,ne %lini%e$ 8 moartea larvelor dup cpcire constatat prin deformarea cpcelelor* 8 cpcelele sunt ad!ncite i perforate, de culoare maro-nc is ctre negru* 8 aspectul neuniform, cu aspect mprtiat, a puietului* 8 consistena v!scoas a larvelor moarte care au un miros greu de clei de t!mplrie i sunt de culoare cafeniu nc is* 8 aderena larvei moarte la pereii celulei iar ncercarea de e.tragere cu un b de c ibrit, coninutul se ntinde sub forma unui filament. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspect 21;.(9 cm3* 8 diferen'iat - fa de loca european, puiet n sac i viroze. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ septembrie - octombrie, dar i n restul sezonului activ. T) t ,ent$ 8 >ocamicin A9 - 199 g prin prfuirea fagurilor i albinelor. =ratamente la 5 - : zile. Altele dou la ; C zile iPsau 1 6g de >ocamicinPlitru sirop, (;9 mlPstup* 8 %.itetraciclin 2teramicin3 9,; - 9,C; g P litru de sirop, c!te (;9 - ;99 ml. 'e pot aplica : -; tratamente la : -; zile* 8 #egamicin, eritromicin. C#,b te)e$ se ndeprteaz fagurii cu puiet afectat n faz incipient i se vor topi ntr-un loc izolat. 'e vor trata toate familiile de albine din stupin. 'e va efectua un tratament preventiv i n primvara anului urmtor. Aten4ie$ ?oala trebuie declarat.
5

L#% e")#!e n. este o boal infecto-contagioas produs de )acillus al&ei, Streptococcus apis,
)acillus orphaeus, )acterium eur*dice. C te*#)i 3e%t t.$ larve n stadiul de puiet necpcit. Se,ne %lini%e$ 8 larvele nu ader la peretele celulelor i au un miros acru, oetit sau uor aromat* 8 puietul este dispus neuniform n form de p!lcuri cu goluri n punctele atacate* 8 larvele au aspect transparent i i sc imb culoarea din alb-sidefiu n galben i la final maro nc is* 8 n fazele avansate ale bolii, dup 19 - (9 zile larvele se dez idrateaz i se transform n solziori de culoare cenuiu-brun care stau pe fundul celulelor. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspectat 21;.(9 cm3* 8 diferen'iat - fa de loca american, puiet n sac. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n sezonul activ. T) t ,ent$ >ocamicin A9 - 199 g prin prfuirea fagurilor i albinelor. =ratamente la 5 - : zile. Altele dou la ; - C zile iPsau 1 6g de >ocamicinPlitru sirop, (;9 mlPstup. 'e poate folosi i o.itetraciclina. C#,b te)e$ se ndeprteaz fagurii cu puiet afectat n faz incipient i se vor topi ntr-un loc izolat. 'e trateaz ntreaga stupin. =ratamentul se va efectua i n primvara anului urmtor. Aten4ie$ boala trebuie declarat. P ) ti3#2 ( " ( l,#nel#2 este o boal infectecioas produs de Salmonella schotmulleri al&ei. C te*#)i 3e%t t.$ albinele adulte. Se,ne %lini%e$ 8 albinele au abdomenul mrit, diaree i paralizie* 8 albinele sunt incapabile de zbor* 8 depopularea stupului.

((

Di *n#(ti%$ 8 cert - n laborator, prin e.aminarea a 59 - ;9 albine muribunde* 8 diferen'iat - fa de nosemoz, viroze i into.icaii. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n sezonul activ. T) t ,ent$ %.itetraciclin 9,; g P litru sirop n porii de (;9 - ;99 ml, : -; administrri la interval de : -; zile. C#,b te)e$ 'e ndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului. 'e dezinfecteaz stupul.

Se!ti%e,i

este o boal infectecioas produs de !seudomonas apiseptica i are at!t form acut c!t i cronic . C te*#)i 3e%t t.$ albinele adulte. Se,ne %lini%e$ 8 albine moarte n faa stupului care se desfac n pri componente la cea mai mic atingere* 8 albinele sunt incapabile de zbor sau prsesc stupul cu manifestri nervoase* Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator prin e.aminarea probei de albine suspecte 259 - ;9 albine vii sau muribunde3 prin e.amen bacteriologic din emolimf i musculatura toracic* 8 diferen'iat - se face fa de septicemiile produse de virusuri, ric6ettsii, nosemoza acut, virozele cu simptomatologie nervoas i fa de into.caiile cu pesticide. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n sezonul activ. T) t ,ent$ %.itetraciclin 9,; g P litru sirop n porii de (;9 - ;99 ml, : -; administrri la interval de : -; zile. C#,b te)e$ 'e ndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din faa acestuia. 'e dezinfecteaz stupul. Se!ti%e,i este o boal infectecioas produs de Spiroplasma apis. C te*#)i 3e%t t.$ albinele adulte. Se,ne %lini%e$ 8 albine cu abdomen mrit* 8 albinele sunt incapabile de zbor i au tremurturi musculare* 8 albinele merg n jurul stupului i apoi mor* Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator prin e.aminarea probei de albine suspecte 259 - ;9 albine vii sau muribunde3* Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n luna mai. T) t ,ent$ %.itetraciclin 9,; g P litru sirop n porii de (;9 - ;99 ml, : -; administrri la interval de : -; zile sau p!n la dispariia semnelor clinice. C#,b te)e$ 'e ndeprteaz i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din faa acestuia. 'e dezinfecteaz stupul.

7'6' MICO8E
A(%#(3e)#2 9!"iet"l -:(%#(; este o boal infecto-contagioas produs de micetul Ascosphaera apis i care determin moartea larvelor de albine n primele dou zile ale stadiului de puiet cpcit. $u timpul, boala poate cuprinde puietul de lucrtoare i pe cel din botci. C te*#)i 3e%t t.$ puietul. Se,ne %lini%e$ 8 larve mumificate la fundul stupului i n faa acestuia* 8 neaderena larvelor la pereii celulelor* 8 larvele infectate se nglbenesc, se des idrateaz i au consistena cretei* 8 celulele cu larve infectate sunt descpcite i se poate observa miceliul de culoare alb al ciupercii* 8 aspect de mozaic al fagurelui cu puiet.

(5

Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspect 21;.(9 cm3* 8 diferen'iat - fa de loca european, puiet n sac i puiet pietrificat. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n tot sezonul activ. T) t ,ent$ 8 1icocidin n doz de A9 - 199 g preparat prin mprtiere printre rame, peste larve i albine. =ratamentul se repet de 5 ori la interval de 5 - : zile i altele ( dup ; - C zile. +ac boala este ntrun stadiu avansat, se administreaz i sirop de 1icocidin (;9 ml 21 6g 1icocidin P 1 litru ap3* 8 $odratin (9 g P FC; ml sirop sau (; g P FC; g za r pudr care se administrez prin pudrare sau (; g P F99 ml ap n care s-au dizolvat 199 g za r. 0ntervalele de administrare la fel ca la 1icocidin. C#,b te)e$ se ndeprteaz i se ard larvele de pe fundul i din faa stupului. 'e topesc fagurii puternic afectai. 'tupul se dezinfecteaz.

A(!e)*il#2 9!"iet"l !iet)i3i% t; este o boal infecto-contagioas comun at!t larvelor c!t i
albinelor adulte produs de Aspergillus fla&us, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus. C te*#)i 3e%t t.$ puietul, albinele tinere i adulte. Se,ne %lini%e$ 8 incapacitate de zbor a albinelor adulte i prezint stri de agitaie, cad n faa stupului sau fac micri dezordonate ale membrelor, segmentelor corporale i mandibulelor* 8 albinele moarte au abdomenul i toracele de consisten tare* 8 larvele mor la momentul cpcirii sau imediat nainte* 8 n celulele necpcite apare o p!nz de mucegai galben-verzui sau negru* 8 zonele de fagure afectat se lrgesc form!nd insule de mucegai* 8 larvele se des idrateaz, sunt aderente la pereii celulei, sunt invadate de de un miceliu galbenverzui i au consisten dur* Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator prin e.amen microscopic i micologic* 8 diferen'iat - fa de paralizii, into.icaii i puiet vros. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n sezoanele reci i umede. T) t ,ent$ ndeprtarea fagurilor afectai.. C#,b te)e$ se ndeprteaz i se ard fagurii afectai i albinele moarte din stup. 'tupul se dezinfecteaz. Aten4ie$ Aspergiloza se poate transmite la om.

Mel n#2

este o boal micotic produs de $elanosella mors i atac mtcile determin!ndu-le sterilitatea. C te*#)i 3e%t t.$ mtcile. Se,ne %lini%e$ 8 diminuarea pontei p!n la ncetare* 8 dop de e.cremente n regiunea anusului. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator prin e.amen microscopic i micologic* 8 diferen'iat - fa de sterilitatea mtcii produs de cauze neinfecioase. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n tot cursul anului. T) t ,ent$ ndeprtarea mtcilor afectate. C#,b te)e$ ndeprtarea mtcilor afectate.

(:

7'0'PROTO8OO8E N#(e,#2 este o boal produs de un protozoar numit +osema apis care se localizeaz n intestinul
mijlociu al albinei . ?oala este condiionat de factori favorizani precum- iernare prelungit, miere de man, umiditate mare n stup, familii slabe. $unoate dou forme- acut i cronic. C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 uzura prematur a albinelor, depopularea stupului* 8 pete de diaree pe speteze, faguri, pereii i fundul stupului* 8 fecale diareice de culoare maronie cu miros ur!t, acru, eliminate ca un jet n timpul zborului de curire i care se observ pe sc!ndura de zbor, capac i faa stupului* 8 albinele au abdomenul destins i moale i se deplaseaz cu greutate* 8 albinele au aripile ntinse, picioarele adunate sub torace, paralizeaz i mor. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator prin e.aminarea a 59 - ;9 albine vii, muribunde sau moarte* 8 diferen'iat - fa de amoebioz, into.icaii acute i paralizii virale. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n cursul iernii i nceputul primverii. T) t ,ent$ 8 ,rotofil 1C - (9 ml P 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 5: ml P 1 6g past de za r* 8 $eaiuri medicinale precum suntoare, coada oricelului, ment, mueel, busuioc sub form de infuzie 2(9 g plante P litru de ap3 n care se adaug 1 6g za r i zeama de la 1P( lm!ie care se administreaz c!te (;9 - ;99 ml de : ori la interval de ; zile. C#,b te)e$ 'e ndeprteaz periodic, mai ales iarna i primvara, albinele moarte de pe fundul stupului care se distrug prin ardere. 7agurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsecia ntregului inventar apicol. 7amiliile afectate vor fi tranzvazate n stupi dezinfectai cu sod de rufe 2;9 g P litru3. Aten4ie$ ?oala trebuie declarat.

A,#ebi#2

este o boal produs de un protozoar numit $alpighamoeba mellificae. ?oala este condiionat de factori favorizani precum- carene alimentare, temperaturi sczute i e.ces de umiditate n stup. C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 abdomen mrit* 8 incapaticatea albinelor de a zbura* 8 diaree sub form de jet* 8 tulburri nervoase* 8 tremurturi ale aripilor. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator prin e.aminarea a 59 - ;9 albine vii, muribunde sau moarte* 8 diferen'iat - fa de amoebioz, into.icaii acute i paralizii virale. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n cursul iernii i nceputul primverii. T) t ,ent$ 8 ,rotofil 1C - (9 ml P 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 5: ml P 1 6g past de za r* 8 $eaiuri medicinale precum suntoare, coada oricelului, ment, mueel, busuioc sub form de infuzie 2(9 g plante P litru de ap3 n care se adaug 1 6g za r i zeama de la 1P( lm!ie care se administreaz c!te (;9 - ;99 ml de : ori la interval de ; zile. C#,b te)e$ 'e ndeprteaz periodic, mai ales iarna i primvara, albinele moarte de pe fundul stupului care se distrug prin ardere. 7agurii cu pete de diaree se refac i se face dezinsecia ntregului inventar apicol. 7amiliile afectate vor fi tranzvazate n stupi dezinfectai cu sod de rufe 2;9 g P litru3.

(;

7'7'VIRO8E P ) li2i %"t. este o boal infecto-contagioas produs de ,irusul parali%iei acute. C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 distensia abdomenului* 8 tremurturi ale aripilor i antenelor* 8 paralizii ale aripilor i membrelor* 8 agitaie continu a albinelor* 8 acul scos* 8 miros de pete a albinelor moarte* 8 moartea dup 5 - ; zile dup apariia semnelor clinice. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator pe 59 - ;9 albine vii* 8 diferen'iat - fa de into.icaiile acute, nosemoza acut i fa de alte viroze cu manifestri nervoase. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ mai - iunie i la nceputul toamnei. T) t ,ent$ 1suri generale. C#,b te)e$ 1suri generale. P ) li2i %)#ni%. este o boal infecto-contagioas produs de ,irusul parali%iei cronice. C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 paralizie* 8 tremurturi ale aripilor* 8 albinele capt o culoare neagr cu un luciu metalic* 8 depilare* 8 contractarea abdomenului* 8 aspect de furnic* 8 albine cu dimensiuni mai mici* 8 se asociaz cu nosemoza. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice* 8 cert - n laborator pe 59 - ;9 albine vii* 8 diferen'iat - fa de into.icaiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ tot timpul anului. T) t ,ent$ 1suri generale. C#,b te)e$ 1suri generale. VirOZa aripil'r OPaCO este o boal infecto-contagioas produs de ,irusul aripilor opace.
C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 albine cu aripi opace, incapabile de zbor* 8 mortalitate accentuat p!n la dispariia familiei de albine. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice 2boala evolueaz n special iarna3* 8 cert - n laborator pe 59 - ;9 albine vii* 8 diferen'iat - fa de into.icaiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ iarna. T) t ,ent$ 1suri generale. C#,b te)e$ 1suri generale.

(<

Vi)#2 b#t%il#) ne*)e este o boal infecto-contagioas produs de ,irusurile bolii botcilor negre. C te*#)i 3e%t t.$ nimfe de mtci i albine lucrtoare. Se,ne %lini%e$ 8 moartea nimfelor de matc n botci* 8 botcile au o culoare mai nc is iar prin transparen se observ n interior pete negre* 8 fagurii pot prezenta puiet diseminat. Di *n#(ti%$ 8 pre%umti& - pe baza semnelor clinice 2boala evolueaz n special iarna3* 8 cert - n laborator pe probe de botci i poriuni de fagure cu puiet 21; - (9 cm3* 8 diferen'iat - fa de atacul larvelor de gselni. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n timpul sezonului activ. T) t ,ent$ 1suri generale. C#,b te)e$ 1suri generale. V.*5/, 6M,;0-35,2 este o boal infecto-contagioas produs de ,irusul &iro%ei filamentoase. C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 2sunt nespecifice3 8 albinele sunt incapabile de zbor* 8 familiile devin reduse numeric. Di *n#(ti%$ 8 cert - n laborator pe 59 - ;9 albine muribunde. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ primvara. T) t ,ent$ 1suri generale. C#,b te)e$ 1suri generale. P"iet"l <n ( % este o boal infecto-contagioas produs de ,irusul bolii puietului -n sac. C te*#)i 3e%t t.$ larve de albine i tr!ntori. Se,ne %lini%e$ 8 moartea larvelor dup : zile de la cpcire* 8 fagure cu puiet cu aspect mprtiat* 8 celulele cu cpcele scufundate iPsau perforate* 8 larvele capt treptat o culoare galben-cenuie i n cele din urm brun* 8 larvele moarte nu au miros* 8 albinele adulte i pierd apetitul pentru polen i triesc mai puin* 8 larvele e.trase se prezint ca un sac plin cu lic id, larvele se des idrateaz i iau aspectul unei gondole sau unui papuc c inezesc de culoare brun. Di *n#(ti%$ 8 cert - n laborator pe probe de fagure de 19P1; cm cu puiet suspect. 8 diferen'iat - fa de loca american i viroza botcilor negre. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ primvara. T) t ,ent$ 1suri generale. C#,b te)e$ 1suri generale. Aten4ie$ boal declarabil.

7'='PARA8ITO8E
B) "l#2 este o boal produs de insecta )raula coeca. ,arazitul st pe albine i poate fi observat tot timpul anului. %ule, larvele i nimfele parazitului se pot observa pe pereii celulelor, partea inferioar a cpcelelor, resturile de cear i propolis. C te*#)i 3e%t t.$ matc, tr!ntori, albine. Se,ne %lini%e$ 8 micorarea familiei de albine* 8 reducerea ouatului*

(C

moartea mtcii. Di *n#(ti%$ 8 cert - pe baza semnelor clinic, prin depistarea oulor, larvelor i nimfelor insectei* 8 diferen'iat - fa de varoz. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ tot timpul anului, n special n perioada activ. T) t ,ent$ 8 7enotiazin i 7enobent care se administreaz prin fumigaie 21 g P familie de albine3. 7umigaia se face n dou reprize- prima a c!te 59 - :9 rafale, a doua a c!te (9 - 59 rafale. C#,b te)e$ 7olosirea 1avrirolului cf. prospectului. Sen#t ini#2 este o boal produs de larvele insectei Senotainia tricuspis. C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 albinele se t!rsc n faa urdiniului* 8 micorarea familiei de albine* 8 cadavrele albinelor moarte sunt fragile* 8 abdomenul albinelor moarte trepideaz datorit larvelor de Senotainia tricuspis . Di *n#(ti%$ 8 pre%umpti& - prin e.amen clinic* 8 cert - e.amen de laborator a 59 - ;9 albine muribunde* Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n sezonul cald. T) t ,ent$ 8 0nsecticide la care se adaug o cantitate mic de amidon sau fin de gr!u i cu care se mbib buci de carton alb ce sunt inute ziua pe stupi. C#,b te)e$ 7arfurii umplute cu ap amestecat cu petrol ce se aeaz pe capacele stupilor. 0nsectele de senotainia se vor nneca n aceste farfurii. T)i n*"lin#2 este o boal produs de larvele insectei $eloe &ariegatus i $eloe proscarabeus. C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 albinele stau n faa stupului i prezint micri convulsive* 8 albinele i periaz corpul cu picioarele. Di *n#(ti%$ 8 pre%umpti& - prin e.amen clinic* 8 cert - e.amen de laborator a 59 - ;9 albine muribunde* Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ n sezonul cald. T) t ,ent$ 7umigaie cu Jarac et. C#,b te)e$ 7umigaie cu Jarac et. V )##2 este o ectoparazitoz produs de acarianul ,arroa (acobsoni i care se rnete cu emolimf. C te*#)i 3e%t t.$ puiet, albine tinere i albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 prezena paraziilor pe corpul albinelor* 8 albinele sunt agitate* 8 micorarea familiei de albine, prsirea stupului* 8 albinele tinere au aripi nedezvoltate, sunt subponderale i prezint malformaii ale picioarelor i abdomenului i nu pot zbura. Di *n#(ti%$ 8 pre%umpti& - prin e.amen clinic* 8 cert - e.amen de laborator a albinelor adulte, faguri cu puiet cpcit, detritusuri de la fundul stupului*

(A

8 diferen'iat - fa de brauloz. Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ tot timpul anului 2pierderile sunt evidente iarna i primvara3. T) t ,ent$ 8 Jarac et sub form de fumigaii prin urdiniul stupului folosind benzi fumigene pe care se picur substana astfel- ( picturi pentru un corp de stup multietajat, 5 picturi pentru un corp +adant i : picturi pentru stupul orizontal. =emperatura e.terioar trebuie s fie mai mare de 1A grade $elsius, de obicei dimineaa sau seara c!nd majoritatea albinelor se afl n stup. +up administrare urdiniul se nc ide timp de 1; - (9 min. =ratamentul se repet de nc 5 ori la interval de C - 19 zile. 8 1avrirol mbibat n benzi te.tile de lungime (; cm, c!te dou pentru fiecare stup. >a nceput se pun pe rame iar dup C zile se introduc vertical ntre ramele 5 - : i C - A. 'e menin n stup p!n la :; zile. 'e e.ecut dou tratamente pe an. C#,b te)e$ 7olosirea benzilor de 1avrirol toamna c!nd puietul cpcit este puin. Aten4ie$ boala trebuie declarat. A% ) !i#2 este o boal endoparazitar produs de Acarapis woodi care neap pereii tra eali ai albinelor i se rnesc cu emolimf. C te*#)i 3e%t t.$ albine adulte. Se,ne %lini%e$ 8 depopularea stupului* 8 zborul n salturi, tremurturi ale corpului* 8 albinele i in aripile asimetric i se adun n grupuri mici nainte de a muri* 8 abdomen dilatat, diaree, incapacitate de zbor. Di *n#(ti%$ 8 cert - e.amen de laborator a albinelor adulte n numr de 59 - ;9* Pe)i# + +e , ni3e(t )e$ primvara. T) t ,ent$ 8 Jarac et sub form de fumigaii. 8 7olbe. JA. C#,b te)e$ Jarac et.

7'>'BOLI NECONTAGIOASE
Int#?i% 4iile lbinel#) reprezint o problem important deoarece datorit lor se pierd anual zeci de mii de familii de albine. +in pcate into.icaiile nu pot fi combtute ci doar prevenite. n funcie de natura agentului to.ic, into.icaiile se clasific n8 int#?i% 4ii li,ent )e cu polen, miere de man, nectar to.ic sau za r impur* 8 int#?i% 4ii ,e+i% ,ent# (e datorate e.cesului de antibiotice, sulfamide, antiparazitare sau c imioterapice* 8 int#?i% 4ii %" !e(ti%i+e@ 8 int#?i% 4ii + t#) te n#?el#) in+"(t)i le@ 0nto.icaiile pot lua dou forme1. %"t. - c!nd mortalitatea este important i ntr-un timp scurt i este nsoit de semne precum- moartea majoritii albinelor culegtoare, moartea puietului i mtcilor datorit ranei to.ice* (. %)#ni%. atunci c!nd mortalitatea dureaz un timp ndelungat sau tot timpul anului i e nsoit de apariia albinelor cu malformaii, albine incapabile de eclozionare, sc imbarea deas a mtcilor, micorarea lent a familiei de albine etc. +iagnosticarea se face n laborator prin e.amen to.icologic pe eantioane de 199 - (99 albine muribunde sau moarte, faguri cu puiet i rezerve de ran. Di )ee lbinel#) este tulburarea fiziologic manifestat prin eliminarea de e.cremente de consiten sczut, cu modificri de culoare i miros, conin!nd polen nedigerat. +e obicei apare datorit ranei necorespunztoare. Albinele afectate de diaree sunt agitate i au abdomenul mrit. ,revenirea se face n special prin asigurarea unei rane de bun calitate, n special iarna, n acest anotimp lipsa polenului i a (F

mierii conduc!nd la slabirea rezistenei albinelor. =ratamentul diareei se realizeaz cu sirop de za r din plante medicinale 2ment, coada oricelului etc.3. +ac sunt necesare suplimentri de ran, la sf!ritul iernii i nceputul primverii, se pot da turte din miere, za r i ,rotofil sau sirop cu adaos de ,rotofil 2(9 ml P litru3 sau lapte integral 2;9 ml P litru3 sau lapte praf 219 - (9 g P litru3. An#, liile ,.t%il#) sunt produse de boli, manipulare greit, tulburri morfo-funcionale sau congenitale. 'e nt!lnesc anomalii precum8 mtcile tr!ntorie care depun ou din care ies numai tr!ntori* 8 aplazia ovarelor, obstrucia oviductelor etc. ce determin tulburri n depunerea oulor. 1tcile care sufer de astfel de anomalii trebuies sc imbate deoarece influeneaz negativ activitatea ntregii familii.

".MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE


In aceasta pa ina vom pre#enta medicamentele folosite in combaterea bolilor si d?un?torilor albinelor,substante de#infectante si modul lor de folosire.9enionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea do#a-elor si modului de administrare,conditii e,terne de mediu,re#istenta biolo ica a familiilor de albine, radul de infestare etc. MEDICAMENTE ANTIVARROA *ACARICIDE VARACHET *VARACHET FORTE Garac & et un medicament folosit in combaterea varroo#ei,aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme,avand ca substana activa ami"ra2*ul. Se administrea#a mai mute tratamente familiilor de albine,pe tot parcursul se#onului activ.Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai e,ista puiet capacit.; sc & ema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea , un tratament la 72 #ile dupa primul , un tratament dupa e,tra erea mierii de salcam , un tratament in luna au ust dupa e,tra erea mierii de floarea soarelui.'oamna se mai fac + tratamente in septembrie si octombrie,cu 6*72 #ile interval intre ele,din care ultimul !foarte important" in lipsa puietului capacit. 9od de administrare , do#a- : se folosesc ) picaturi de substanta activa>corp multieta-at, + picaturi>corp (adant , . picaturi>corp ori#ontal.(o#a-ul se refera la volumul delimitat de diafra ma intr*un stup.Se impre nea#a ben#ile!in prealabil ondulate" cu substanta activa corespun#atoare volumului si ase#ate pe mici ratare de sarma se introduc aprinse in stup.Urdinisul se tine inc & i s 75*)2 min. Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. 7) rade C,arderea completa si fara flacara a suportului,etansarea perfecta a stupului,masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece in& alarea produsului este nociva. Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Garac & etului a sca#ut in unele ca#uri.9ult mai indicata este folosirea medicamentului Vara!,#" F'r"#/care este o formula imbunatatita!s*a adau at o noua substanta".; eficacitate marita a Garac & etului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea 9avrirolului. MAVRIROL * BANDA IMPREGNATA 9avrirol este un medicament aprobat in Romania.Acest medicament este comerciali#at sub forma de ben#i te,tile impre nate cu substana activa.<anda se taie in bucati de )5 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe. Substana activa actionea#a prin contact direct cu toate cate oriile de indivi#i din familia de albine.<en#ile se asea#a deasupra ramelor transversal,iar dupa 6*0 #ile se suspenda vertical intre ramele +*. si 6*0.Primavara se mentin in stup .5 de #ile,iar dupa ultimul tratament cu Garac & et din toamna sunt lasate toata iarna. Aprecieri finale : instalarea ben#ilor cu substana activa se face cand albinele nu sunt stranse in & em,iar ben#ile ca#ute pe fundul stupului se vor scoate neintar#iat pentru a nu fi uitate acolo. APISTAN * BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sando#.:orma de pre#entare este in fasii impre nate cu (lu%ali a"/care actionea#a prin contact direct.Se face un sin ur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5*1 saptamani,in orice perioada a anului. Nu are alte restrictii de utili#are,totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea,datorita re#idurilor care raman in miere.(upa o folosire indelun ata si mai ales necorespun#atoare se poate instala o anumita re#istenta a varroa la tratament. APITOL * SOLU IE

59

Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substana activa !4ma2'l.Preparatul se pre#int? sub forma de soluie apoasa cu +52 m substana activa.9odul de administrare este prin picurare si se aplica ) tratamente in toamna la interval de 6 #ile.'emperatura mediului trebuie sa fie min.l; rade C,iar in timpul tratamentului nu se da &rana albinelor.:amilia de albine nu trebuie sa aiba puiet. BA5VAROL * BANDA IMPREGNATA <aIvarol este un produs al firmei <aIer avand ca substanta activa (lum#",ri .Pre#entarea comerciala este sub forma de . ben#i impre nate ,substana activa trecand spre albine prin contact direct.Practic aceste ben#i se atarna intre rame o sin ura data pe an,timp de 5*1 saptamani.Se poate folosi tot anul,cand nu este cules. API * LIFE * VAR 8ste un produs <aIer format dintr*un amestec de uleiuri volatile ce impre nea#a niste placi de evaporare.Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5*1 saptamani.'emperatura e,terioara a mediului trebuie sa depaseasca 7) rade C pe toata perioada tratamentului.Alte conditii deosebite nu sunt specificate. In Romania acest medicament este folosit pe scara lar a in stupinele care produc mi#r# )i'.:irmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau c&iar il impun.Componentele principale a medicamentului sunt 'imolul!62C",ulei de eucalipttmentol si camfor!in varianta initiala". PERIZIN * SOLU IE Peri#in este un produs <aIer folosind ca substana activa !uma('s.Pre#entare este in flacoane de solutie apoasa cu 1. m substana activa.Se fac doua tratamente in toamna la interval de .*6 #ile.9odul de administrare este prin picurare ,la o temperatura de pese 5 rade C si in absenta puietului. FOLBE6 * BENZI FUMIGENE :olbe, este produs de firma CI<A si are ca substana activa )r'mpr'p4la",impre nat in ben#i.Se fac . tratamente in toamna la .*6 #ile diferena intre tratamente.Administrarea !fumi atiile"se fac seara cand temperatura mediului este peste 0 rade C.:amilia de albine nu trebuie sa aiba puiet !la ultimul tratament",iar urdinisul se tine inc&is +2 min.In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumi atii. TIMOL * PUDRA 'imolul este folosit in medicina veterinara.In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in sare pura cat si in amestec cu #a&ar pudra.:iecare interval dintre fa uri se pudrea#a cu 2,5 rame timol sau 7 ram timol amestec cu #a&ar.Se fac + tratamente la ) #ile interval cand temperatura depaseste 72 rade C,seara,inc&i#and si urdinisul pana dimineata. Albinele vor elimina sin ure substanta.Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente. ACID FORMIC * CONCENTRAT 78 9 Acidul formic concentrat 12HC se foloseste atat in Romania cat si in tarile U8.Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton,un burete sau se poate administra cu un evaporator !depinde de apicultor"do#a fiind de ) ml>rama sau )2ml>corp.Suportul impre nat se asea#a pe fundul stupului,sub ratar de sarma!se evita contactul direct cu albinele".Ase#area pe fundul stupului mai are avanta-ul ca se evita pierderea matcii.Se aplica +*. tratamente la interval de .*6 #ile,cand temperatura e,terioara este de 7)*)5 rade C.Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic ). de ore in stup,perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere!in toamna".'ratamentele se fac si in pre#enta puietului,indiferent daca este capacit sau nu. ACID LACTIC * CONCENTRAT :;9 Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 75C.In toamna,cand nu mai e,ista puiet in familia de albine,fiecare fa ure se stropeste cu 5 ml de solutie..Se fac )*+ tratamente cand temperatura e,terioara depaseste 1 rade C. MEDICAMENTE ANTI * NOSEMOZA PROTOFIL * SIROP Protofil este un produs romanesc avand la ba#a e,tracte din in rediente naturale.Contine principii active ca vitamine,minerale care stimulea#a secretia en#imatica di estiva a albinelor.Se administrea#a in sirop de #a & ar sau pase in urmatoarele cantitati : in sirop 76ml>litru sirop , in paste +. ml>/ de pasta.Se administrea#a de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 02 mFan. FUMIDIL B * PUDRA

51

:umidil < contine ca principiul activ antibioticul (uma$ili a.Se administrea#a amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare )5 >l sirop,la una medie 70 >652 ml sirop,la un roi 70 >2,522 ml sirop.Se administrea#a in & rana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe repri#e sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului,iar cantitatea ramasa in & ranitorspre consum. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTIONARE : :olosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este inter#isa 44 Nu se vor folosi decat in ca#uri e,ceptionale,stiind faptul ca impurifica produsele albinelor 44 LOCAMICIN * PUDRA 8ste un medicament produs in Romania,folosit in tratamentul locii americane sau europene.Substanta activa este '<i"#"ra!i!li a.5a 7 / de #a & ar pudra se amesteca ),5 loca se pudrea#a cu 02*722 o,itetraciclina si se obtine produsul final.:amiliile de albine afectate de 5ocamicin.'ratamentul se repeta de + ori la interval de + #ile si inca de ) ori la interval de 5*6

#ile.Concomitent cu primele + tratamente se fac si + administrari de cate )52 ml de sirop preparat din 7 / 5ocamicin la 7 litru de apa. O6ITETRACICLINA ;,itetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene.; cantitate de 2,52,65 interval de .*5 #ile. ALTE ANTIBIOTICE In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA / STREPTOMICINA / SULFATIAZOL / ERITROMICINA etc.Unele dintre ele au devenit total inter#ise spre folosinta,aele se folosesc numai in ca#uri e,ceptionale. SUBSTANTE DEZINFECTANTE SODA CAUSTICA * LESIE Soda caustica se foloseste de#infectarea ec & i pamentelor apicole din lemn.Pentru a obtine o solutie de#infectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de .>722 !. parti soda caustica la 722 parti apa".Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca pre#inta un risc mare de accidentare al apicultorului.(aca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incal#este ulterior pentru a potenta efectul de#infectant.(upa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape. SODA CALCINATA * SOLUIE Soda calcinata este un alt produs folosit in de#infectarea ec&ipamentului apicol din lemn,mai putin periculos pentru apicultor.Are un efect de#infectant bun daca se prepara o solutie cu concentratiea de 5*1HC !1 parti soda calcinata la 722 parti apa".Se aplica fierbinte pe stupi,operatiune urmata de o clatire puternica cu apa. ACID ACETIC TEHNIC * LICHID Acidul acetic te&nic este folosit la de#infectarea fa urilor.:a urii se depo#itea#a in corpuri de stup ase#ati in stive si bine etansati.Se asea#a la fundul stivei,intr*o tava, cantitate de ) ml acid acetic te&nic conc. 12*35 C, la litrul de volum. ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai folosesc substante de#infectante cum sunt !l'rami a / apa '<i$# a"a / al!''l =7 / )a"'a # &# sul( etc.:olosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in de#infectarea diferitelor ec & i pamente. substana pura se amesteca de catre apicultor cu 7 litru de sirop.In functie de puterea familiei si de ravitatea bolii se aplica .*5 administrari,cate )52*522 ml, la

7. D UN TORII
P)in%i! lii +."n.t#)i i lbinel#) ("nt$ B)# /tele /i /#!:)lele i gsesc adpost pe timpul nopii sub stup iar ziua ies i atac albinele pe sc!ndura de zbor dac stupul este plasat la o nlime joas. ,entru evitarea unei astfel de situaii se recomand nlarea stupului pe trui la o nalime de cel putin 59 cm. Fl"t")ele A% ! +e ,#)tA intr n stup noaptea i poate rm!ne acolo p!n la c!teva zile. ,rezena sa n stup poate fi recunoscut datorit sunetului specific pe care l emite, asemntor cu acela al mtcii. +e obicei

5(

este depistat de albine i omor!t. ,oate consuma p!n la 199 g miere. F")ni%ile produc pagube importante datorit numrului lor mare. 0ntr!nd n stup n special noapte pot consuma p!n la 16g miere pe zi. +eoarece albinele nu se pot apra atacul furnicilor trebuie stopat prin ungerea picioarelor stupului cu pcur, sau aezarea acestora n vase cu ap. +ac muuroiul este foarte aproape de stup se recomand distrugerea acestuia folosind insecticid sau turn!nd pe el petrol. G le)i#2 sau molia fagurilor numit i Dselni se datoreaz fluturior .aleria melonella i Achorea grisella care i depun oule pe faguri, ou din care ies larve care consum cear i distrug astfel cuibul albinelor. Dselnia se recunoate prin p!nza de fire asemnntoare mtsii care apare n jurul galeriilor pe care larvele le sap n fagure. ,entru evitarea infestrii se recomand tratarea fagurilor cu Dalecid, mai ales a celor depozitai ca faguri de rezerv. L"!"l lbinel#) este o insect asemntoare viespii, dar mai mare, care atac albinele n zbor consum!ndu-le sau duc!ndu-le la cuib pentru a-i rni larvele. $ombaterea se face prin distrugerea cuibului pe care lupul albinelor i-l face n pm!nt. P.(.)ile atac albinele n zbor. +intre acestea enumerm- vrbiile, piigoiul, r!ndunica, ciocnitoarea i progoria. Aceasta din urm produce cele mai multe pagube atac!nd n stoluri. % progorie poate consuma p!n la (; de albine ntr-o or. 'tolurile de prigorii pot fi alungate prin zgomote puternice sau prin folosirea de sperietori. # )e%ele este duntor nu numai prin faptul c se rnete cu faguri i albine ci i pentru c sunt ageni transmitori ai amibiozei. ,ot fi combtui prin folosirea de capcane. Vie(!e %#,"n. ntr n stupi consum!nd mierea, uneori atac!nd i albinele. ,ot fi combtute prin distrugerea cuiburilor uor de recunoscut. G.)*."n"l (,esca carbo) este o specie de viespe destul de duntoare care atac albinele n special dimineaa. 'e combate asemenea viespii comune. U)e%&elni4 poate ptrunde n stup rnindu-se cu miere, pstur i c iar puiet. 'e pot combate cu un aluat din 1 pa ar din fin de gr!u, 1 pa ar cu fin de porumb, ( linguri de za r la care se adaug fosfur de zinc p!n ce aluatul devine cenuiu. $u acest aluat se unge marginea fundurilor stupilor i suprafaa de contact ale capacelor. /fectul aluatului dureaz p!n la 1 an.

>. PRODUSELE STUPULUI B'1'Mie)e


/ste produsul care ocup primul loc n lista produselor recoltate de la albine. n funcie de sursa din care ea este obinut o putem mpri n8 miere floral care este obinut de albine din nectarul florilor 2o secreie apoas care se compune din C9-A9Q ap, za aroz, fructoz, de.trin, pigmeni, substane aromatice etc.3 i poate fio monoflor - obinut din nectarul secretat de florile unei singure specii* o poliflor - obinut de la florile mai multor specii de plante. 8 miere e.trafloral sau de man care este obinut dintr-o substan produs de glande e.traflorale ale plantelor i arborilor sau de unele insecte 2afide, lac inide etc.3. 1ierea se poate avea consistene diferite8 fluid* 8 v!scoas* 8 cristalizat. C)i(t li2 )e mierii este un proces natural care se declaneaz mai devreme sau mai tarziu n funcie de coninutul de ap i raportul dintre glucoz i fructoz. /ste fals ideea c dac mierea a cristalizat nseamn ca nu e natural. #umai mierea de salc!m i de man nu cristalizeaz. Li%&e3ie)e mierii cristalizate se realizeaz folosind nclzirea ei n bain-1arie la o temperatur de :;O $. Re%#lt )e mierii se realizeaz atunci c!nd s-a maturat suficient, fapt care se determin prin prezena coroanei de miere cpcit n treimea superioar a ramei. /.tracia se va realiza n spaii nc ise i de

55

preferin noaptea astfel nc!t s se evite furiagul. /.tracia propriu-zis trebuie precedat de descpcire. 0nstrumentele folosite la e.tracie trebuie splate cu o soluie de sod ;Q i cltite apoi cu ap fierbinte. P.(t) )e mierii se realizeaz n vase de sticl sau plastic 2a se evita vasele din zinc i cupru3 la temperatur sczut 2A-1(O$3, n ncperi uscate, fr mirosuri. $ondiiile optime de pstrare determin nt!rzirea procesului de cristalizare a mierii. F l(i3i% )e mierii este o practic uneori folosit de ctre apicultorii care doresc s-i sporeasc necinstiti profiturile. % metod de indentificare a mierii falsificate o red 0oan 'avu n cartea sa re"terea albinelor -n gospodrie. 'e amestec <9 ml ap cu (9 ml alcool rafinat care se toarn ntr-un pa ar cu (9 g miere i amestecul rezultat se agit. +ac pe fundul pa arului apare un mic sediment nseamn c mierea a fost falsificat. +ac amestecul are un aspect lptos i nu apare nici un sediment nseamn c mierea este natural.

B'6'A!il )nil"l
'e obine din larvele de tr!ntori n v!rst de C zile i din coninutul celulelor de tr!ntor i se folosete la realizarea de preparate cu rol terapeutic. Re%#lt )e apilarnilului se face cu o spatul de lemn sau, mai bine, cu aparate specializate. 'tupii din care se dorete recoltarea apilarnilului trebuie s se bucure de ngrijire special8 ridicarea temperaturii n stup prin restr!ngerea cuibului, reducerea urdiniului i nc iderea ventilaiei 2activitatea se ncepe cu sf. lunii martie3* 8 administrarea de ran energo-proteic ncep!nd cu luna aprilie p!n la nceputul culesului de producie. Apilarnilul trebuie pstrat la temperaturi de -;O$.

B'0'Ce )
'e e.trage din fagurii vec i ce urmeaz a fi scoi din uz, din ceea ce rezult n urma descpcelii, din fagurii crescui n afara ramelor. ,entru aceasta se folosesc8 topitorului solar* 8 topitorului cu aburi8 topitorului electric. $eara obinut de la topitoare se fierbe ntr-o cantitate de ap de ( ori mai mare dec!t cantitatea de cear astfel nc!t aceasta din urm s nu se degradeze. $eara nu se fierbe dec!t p!n c!nd se topete. $oninutul rezultat prin fierbere se toarn ntr-un vas i se las s se rceasc. Meziduurile care se las la fund se ndeprteaz. ,rocesul se reia de nc o dat sau de ( ori pentru a se elimina c!t mai bine impuritile. n funcie de calitate, ceara se mparte n1. calitate superioar care are culoare alb* (. calitatea 0-a de culoare alb-glbuie p!n la galben* 5. calitatea a 00-a de culoare galben p!n la brun-nc is sau c iar cenuiu nc is. $eara poate fi folosit la obinerea fagurilor artificiali, n industria farmaceutic i cosmetic etc.

B'7'L.!ti/#)"l +e , t%.
/ste preparat de albinele tinere cu ajutorul secreiilor glandulare i este folosit pentru rnirea larvelor din botcile viitoarelor mtci. Are un miros caracteristic, o consisten v!scoas, gust astringent. $oninutul lptiorului de matc este urmtorul8 <;,;Q ap*

5:

1(,5Q proteine* <,;Q grsimi* 1(,;Q za r invertit* (,:Q alte substane printre care i vitamine 2?1 i ?(3. >ptiorul de matc are efecte tonifiante i revitalizante i se recomand n tratarea diferitelor afeciuni, precum i n cosmetic. P.(t") este polen transformat n pasta 2plastifiat3 de secreiile glandulare ale albinelor i se e.trage din celulele fagurilor vec i dup e.tragerea mierii. +atorit aciunii secreiilor glandulare ale albinelor, pstura are nsuiri superioare polenului proaspt. /.tragerea psturii din faguri se face cu un ba de c ibrit ascuit dup ce fagurii au fost secionai astfel nc!t s fie e.pus coninutul celulelor.

8 8 8 8

>.;.P'l# ul
/ste recoltat de ctre albine de pe anterele florilor, introdus n cavitatea bucal unde este amestecat cu salvi i mici cantiti de nectar i apoi depus n @couleele@ picioruelor posterioare sub form de gruncioare. /ste folosit de ctre albine ca principal aliment proteic pentru puiet prin transformarea lui n pstru. ,entru a crete 1 Eg de albine este nevoie de 1,; Eg de polen. ompo%i'ia polenului: 8 1(-(9Q ap* 8 C-59Q substane proteice sub form de- acizi aminici- istidin, leucin, lizin, triptofan, valin etc. 8 glucide* 8 vitamine- ?1, ?(, ,,, $* #ecoltarea polenului se realizeaz cu ajutorul colectoarelor de polen care se fi.eaz la urdini. Albinele sunt obligate s treac prin orificiile colectorului i prin frecare polenul se scutur print-un grtar pe o tvi. $olectoarele se in la urdini ncep!nd cu ora 11 iar in timpul marelui cules se scot. ,olenul astfel recoltat se ntinde pe !rtie n straturi subiri i se ine la umbr pentru uscare. $a alternativ se poate folosi usctorul de polen.

>.7.Pr'p'lisul
/ste str!ns de albine de pe nveliurile e.terne ale gruncioarelor de polen din mugurii unor plante cu coninut bogat n rini i e de culoare verede-nc is, maro sau brun n funcie de planta de pe care e recoltat. Are un miros specific, de terebentin. 'e topete la temperaturi cuprinse ntre A9 - 19: grade $elsius. 'e dizolv n alcool. Albinele folosesc propolisul la lipirea crpturilor stupului sau ramelor, la dezinfecia celulelor n care matca urmeaz s depun oule, la nvelirea animalelor sau insectelor care ptrund n stup i nu mai pot fi scoase de acolo. ,ropolisul se recolteaz de ctre apicultor prin rzuirea lui de pe rame i partea interioar a pereilor stupului n toat perioada sezonului activ. ,strarea lui se face la loc uscat i rcros. /ste folosit n soluie alcoolic la tratarea diferitelor afeciuni.

!.!.V0-.-18
5;

/ste secretat de glanda cu venin a albinei lucrtoare. Mecoltarea sa se face cu greutate, 1; mg pe familie ntr-un interval de 1; zile, motiv pentru care este o practic rar nt!lnit printre apicultori. /.tragerea veninului se realizeaz prin diverse metode de e.citare a albinelor8 presiunea mecanic* 8 nclzirea cu aer cald* 8 pulverizarea cu vapori de eter* 8 folosirea curentului electric. Jeninul este folosit la tratarea reumatismului i a diferitelor alergii.

?.UNELTELE APICULTORULUI
A3",.t#)"l este folosit pentru a ndeprta albinele din acele zone ale stupului unde apicultorul are de desfurat activiti. C#le%t#)"l +e !#len este construit dintr-o plas cu oc iuri de 9,; cm diametru care se plaseaz la intrarea n stup i colecteaz polenul adus de albine. C#li-i este o confecionat dintr-o sit metalic i se utilizeaz la separarea mtcii atunci c!nd se dorete introducerea ei ntr-un stup orfan sau c!nd se realizeaz activitatea de selecie a mtcilor. C"4it"l +e +e(%.!.%it este confecionat din oel. ,rin nclzirea n ap fierbinte se folosete la descpcirea fagurilor. In cuit de buctrie cu lam lung este un nlocuitor foarte potrivit. D lt se utilizeaz pentru desprinderea ramelor lipite cu propolis i pentru curatul stupilor de propolis i cear. >a nevoie se poate folosi un cuit cu lam scurt. Di(!#2iti-"l !t)' 3i? )e (:),ei !e ) ,e este o planet prevzut cu role din lemn care ajut la ntinderea s!rmelor pe rame. E?t) %t#)"l folosete la e.tragerea mierii din faguri. +e obicei folosete fora centrifug. F")%"li4 !t)' +e(%.!.%it este confecionat din oel i este asemenea unui pieptene cu cca. (9 de dini lungi de cca. 5 cm. L.+i4 pentru transportul ramelor se realizeaz din sc!ndur subire, eventual ,7>. n lipsa ei se poate folosi un corp de stup mai vec i. C).nit#)"l este o cutie care se plaseaz deasupra cuibului sau altturi de acesta i se folosete la rnirea familiilor slabe sau care nu i-au fcut suficiente rezerve de ran. M % +e !)#te%4ie se confecioneaz dintr-o plas deas 2plas mpotriva !narilor3 care se pune pe cap i se str!nge n jurul g!tului astfel nc!t s fie mpiedicat ptrunderea albinelor. Pe)i pentru nlturarea albinelor de pe rame este confecionat din pr de cal pentru a nu le irita. % bun alternativ este folosirea unei pene de g!sc. Pl n/et pentru fi.area fagurilor artificiali pe rame. P"l-e)i2 t#)"l se folosete pentru pulverizarea de soluii pentru combaterea bolilor i pentru unificarea familiilor slabe. T - !t)' +e(%.!.%it se realizeaz din tabl cositorit sau plastic. ,e fund are o sit iar dedesupt o tav pentru colectarea mierii care se poate scurge din faguri. T#!it#)"l folosete la e.tragerea cerii din faguri. In topitor simplu este acela care folosete cldura solar. Inul dintre avantajele acestuia, n afara faptului c nu consum energie, este c se obine o cear de calitate.

F. LUCR RI

DN STUPIN

9.1 .LUCRARI DE VARA IN STUPINA ' VALORIFICAREA CULESURILOR


Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asi urat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de e,ceptie se pot obtine si cateva / de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au & rana din abundenta.In eneral culesurile sunt de mare

5<

intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii !salcam,#meuris",de vara!tei,faneata,floarea soarelui" si tar#ii. R#!u 'a "#r#a u ui !ul#s

* *

speciile melifere infloresc abundent intensitatea #borurilor creste e,ponential,albinele se in & esuie la urdinis. * fa urii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alun esc celulele si capacesc mierea.

* pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. * albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. C' &i"ii p# "ru %al'ri(i!ar#a !ul#suril'r (evine foarte dar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel e,perimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la ma,im un cules.Conditiile necesare sunt : - familiile sa fie puternice si sa ocupe min" 67 faguri standard!dintre care /-8 cu puiet - familiile sa fie in stare acti a!sttut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in prea9ma roitului isi diminuiaza mult acti itatea Cum obtinem acest de#iderat$ Sunt lucrari care facute la timp,ne pun in iposta#a de a aborda cu ma,im succes culesul:

* familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca de#voltarea cuibului sa se faca norma,depo#itarea mierii sa fie asi urata si a caror volum se poate mari sau micsora
asi urand marirea efectivului stupinei * inlocuirea matcilor batrane sau necorespun#atoare cu matci tinere,apte biolo ic si enetic pentru performanta

* intensificarea ventilatei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita * ridicarea periodica de rame cu puiet capacittcu albina aferenta,aceasta operatiune prevenind intrarea in fri urile roitului si totodata

* folosirea familiilor a-utatoare si unificarea acestora cu familia de ba#a in prea-ma culesului,in acest fel asi urand o cantitate mare de albina cule atoare si implicit o productie pe masura * marirea puterii familiilor ramase in urma cu de#voltarea,prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici
Sunt primaveri favorabile de#voltarii familiilor de albine,in care culesul incepe timpuriu.Fonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in #ona asemenea =comori=,sau cei care practica stuparitul pastoral,obtin re#ultate remarcabile.;data cu sfarsitul primaverii,familiile de albine atin capacitatea ma,ima de de#voltare.(aca nu se intervine ferm,acestea vor intra in fri urile roitului si culesurile urmatoare*tei,fanete,floarea soarelui* pot fi compromise.:ormarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor preva#ute pentru aceasta perioada,pot impedica pa ubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. S"upari"ul pas"'ral * $# #rali"a"i In cautarea surselor variate si permanente de nectar,se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregattrea si manuirea stupilor -nainte si in timpul transportului , baza melifera!tmpul de -nflorire specific flecarei zone si drumurile de acces spre masi , locul efecti de amplasare a stupinei!sursele de apa si tot ce tne de locatta respecti a din punctul de edere al asiguram unui pastoral reusit" Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer.In acest fel stabilim cu preci#ie locul unde va fi amplasata stupina.Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti,e,istenta unei surse de apa!care este foarte necesara",posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in ca# de ur enta!deci drumuri practicabile".AIe em vetre de stupina la mar inea padurilor,in poienie sau locuri cu raritura de arbori.'oti stupii vor fi verificati inainte de plecare,trebuind sa ne interese#e atat starea familiilor cat si a cutiilor.Se astupa crapaturile,se pre atesc toate sistemele de fi,are,ventilatie etc. Gom scoate fa urii plini si e,tra em mierea.(eplasarea la sursele de cules se va face de preferina noaptea : odata a-unsi la masivul melifer stupii se asea#a paralel si nu perpendicular pe sursa.5a culesul de salcam,stupina se asea#a pe locuri insorite* dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai* pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii.5a tei si floarea soarelui,cules care are loc in perioada de canicula,vom ase#a stupii la umbra.(aca nu putem asi ura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale!paie,frun#e".(aca nu facem aceasta,contin ente intre i de albine vor ventila stupul,neparticipand la cules. Pr#$a"ir#a (amiliil'r * ma uir#a s"upil'r Pre atirea stupilor*implicit si a familiilor de albine*se face diferentiat : * Stupii orizontali: cu o saptamana inaintea debutului unui cules,fiecare familie trebuie asi urata cu 5*1 fa uri,pentru a crea loc suficient depo#itarii nectarului.5a introducerea acestor fa uri,or ani#am cuibul asttel : la capatul stupului dinspre urdinis se asea#a un fa ure cu pastura,fa urii cu puiet,inca un fa ure cu pastura si miere,fa uri cu miere,urmand apoi fa urii oi.Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fa urii din cuib,prin depo#itarea mierii in coroane.Cand cuibul este completat in totalitate,depo#itarea se continua in fa urii oi.Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu fa uri claditi sau artificiali.

5C

* Stupii erticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adau area unui ma a#in deasupra cuibului.Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut ma a#inul,mai adau am un ma a#in suplimentar,peste cuib, iar deasupra acestuia ma a#inul plin.Albinele vor umple si ma a#inul adau at si vor capaci mierea in celalalt.

* Stupii multteta9ati: In ca#ul unui cules abundent se adau a un al treile corp peste celelalte doua.Abinele depo#itea#a mierea in corpul )!care are puiet" si incep sa o capaceasca.Acum este momentul ca modulul + sa fie sc&imbat cu modulul ).In acest fel depo#itarea mierii continua in corpul +,acum devenit ).
(upa incetarea culesului urmea#a o perioada dificila in viata familiilor.Populatia creste si sursa de &rana scade.In scopul mentinerii albinelor in sare activa,unii apicultori fac &raniri suplimentare cu sirop de #a&ar 7>7.Pentru a crea loc matcii sa oua!cuibul fiind blocat cu miere"se introduc fa uri oi in mi-locul cuibului. E<"ra$#r#a si !' &i"i' ar#a mi#rii In urma unor culesuri bo ate re#ulta mari cantitati de miere,care repre#inta poate cel mai important produs al stupului.Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un =or anism viu= si de modul in care o recoltam si preconditionam,depinde finali#area cu succes a muncii noastre de 7 an.Apropiata aderare a Romaniei la U.8 si e,portul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Scoatem din stupi fa urii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin -umatate din suprafaa lor.Se aprecia#a ca la 7>+ de suprafata capacita,mierea are un continut de apa de 70*)2HC.Sunt insa situatii in care din cau#a vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent.; prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie ttnute cat mai mult in stup pentru o buna maturare" (e mute ori se prefera adau area de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu a-utorul afumatorului si a daltii apicole.9ult &ulitele =podisoare i# onitoare= nu se vor folosi,pentru ca prin continutul lor de substana activa,riscam sa contaminam mierea. :a urii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele.Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam.Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala,dupa care punem rama in ladita de transport.8,ecutam operatiunea cu ri-a si rapid pentru a nu starni furtisa ul in stupina.Camera in care facem e,tractia va fi curata si de#infectata,lucru valabil si pentru utila-ele de e,tractie.Inainte de inceperea lucrarii efective de e,tra ere a mierii,se procedea#a la sortarea fa urilor dupa culoare.(aca e,tra erea mierii se face mai tar#iu fa urii trebuie preancal#iti la +5 rade C,cu un curent de aer cald. 8,tractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si e(tragerea propiu-zisa a mierii din faguri"%e fel de ec&ipament folosim : 5a un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara,cutit sau furculia de descapacittun e,tractor tan ential,un vas unde se scur e mierea,un maturator,strecuratori diferite.'oate aceste utila-e se recomanda sa fie din ino, sau un alt material a reat de norme.5a descapacire cutitul se tine in po#itie ori#ontala,cu partea inferioara a lamei in un &i de +5 rade fata de suprafata fa urelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in -os. :olosirea e,tractorului tan ential se face intr*o prima fa#a cu multa atentie pentru ca fa urii sunt rei si s*ar putea rupe.(upa ce intoarcem fa urii pe partea opusa,putem mari turatia pana la )22*)52 ture>min.(upa e,tractie,fa urii oliti se dau familiilor pentru a fi curatati. 5impe#irea mierii este procesul prin care corpurile straine mai rele,cad la fund,si cele mai usoare se salta la suprafata.5impe#irea unui vas cu miere inalt de 7m se face la temperatura de )2 rade C in + #ile,iar la )5 rade C in +1 ore.(upa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare,unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme.(epo#itarea finala se face in recipiente de ino,,sau aele a reate de cumparator. C' !lu2ii 5ucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase.Producerea si imperec & erea matcilor,formarea noilor familii si in ri-irea lor,au fost de-a e,puse in alte pa ini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor.(upa cum si sin uri v*ati dat seama...vara se numara ....bidoanele..4444 Succes...444

9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA


Gine toamna,mierea a fost e,trasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari,carora trebuie sa le faca fata.(upa cum am mai spus acum incepe anul apicol,toamna repre#entand un nou debut si un prile- de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.Sa trecem iarasi la treaba::ucrarile de toamna demarea#a la inceputul lunii au ust si se impart in trei mari cate orii: - lucrari de Intensificare a cresteri puietului, asigurarea rezer elor de #rana pentru iernare, pregattrea cubului familiilor de albine in ederea unei iernari de calitate"

I-30-2.6.7,*0, 7*0230*.. 41.03181.


Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din toamna sa asi uram o populatie numeroasa,bine & ranita si intr*o stare de sanatate perfecta.Acest lucru nu este usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat si ca volum de munca.Ce masuri trebuie avute in vedere: Asi$urar#a &# ma"!i "i #r# si %ia)il#@ S*a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de ) ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.<iolo ic matcile batrane isi limitea#a

5A

depunerea puietului atunci cand in natura nu mai e,ista un cules bo at de nectar si polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun c & i ar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mut mai mici!intr*un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere".Un alt avanta- al matcilor tinere este acela ca in primavara vom asi un procent redus de familii ramase orfane!dupa unii autori procentul este de 2,5HC".Cu toate astea nu se recomanda ca sc & i mbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperec & eate decat in ca#uri de ur enta. D#)l'!ar#a !ui)uril'r ; alta cau#a a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.;data cu apropierea toamnei si in pre#enta unui cules mediu, instinctiv,albinele boc & ea#a cuibul,cautand sa*si asi ure necesarul de re#eve de & rana.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celulelor libere sca#and drastic. Pentru a inlatura acest nea-uns, la stupii ori#ontali si verticali cu ma a#ine se introduc periodic in mi-locul cuibului fa uri claditi!recomandati cei in care s*au crescut cateva eneratii de puiet".Aceste spatii libere se creea#a prin scoaterea fa urilor mar inasi.5a stupul mutieta-at lucrarea este mut mai simpla si se reali#ea#a prin inversarea periodica a corpurilor.Atentie insa,pentru ca trebuie sa avem ri-a ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care a#duieste re#ervele de & rana Asi$urar#a !u (a$uri &# !ali"a"# :a urii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau alte defecte.'oti fa urii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mut pe anduri.Asi urarea cu fa uri de calitate trebuie facuta mai ales in =#ona fierbinte= a cuibului,adica acea #ona in care primavara se vor creste noile eneratii. Asi$urar#a &# !ul#suri "ar2ii si ,ra iri &# s"imular# Pre#enta unor culesuri tar#ii de nectar si polen impulsionea#a matca sa depuna oua.Prelun irea acestei perioade aduce mari avanta-e stupinei in totalitatea ei,albinele recapatand sarea febrila care caracteri#ea#a un bun cules.Stuparii pot pune familiile in aceasta sare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tar#ii,fie prin incercarea de asi urare a unei ba#e de de cules prin ale erea unei vetre permanente adecvate. Ce putem spune despre culesurile tar#ii$ Cert este faptul ca pre#enta lor are un impact mut mai mare in comparatie cu o &ranire artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apelea#a la &raniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia!sirop de #a&ar".(espre eficienta acestor &raniri de stimulare o sa discutam cu alta oca#ie,aici limitandu*ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a )*+ dm patrati de fa ure cu miere si oferit dincolo de diafra ma sau la mar inea cuibuluiA&raniri cu sirop de #a&ar concentratie 7>7,cate )22*+22 la interval de )*+ #ileAdeasemeni o alta metoda este stimularea cu #a&ar tos,umectat putin cu apa sau miere. Nu trebuie sa i noram un fapt:&ranirile lucidice trebuie completate si cu cele proteice,prin asi urarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se administrea#a ca turtite!pre atite in acelasi mod ca in primavara"deasupra cuibului. R#&u!#r#a si impa!,#"ar#a !ui)uril'r Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedea#a la o stramtorare a cuibuluiAin stup vor ramane numai fa urii care sunt acoperiti bine de albine,mar initi de fa uri cu miere si pastura. :a urii scosi se trec dincolo de diafra ma si prin descapacirea lor mierea v*a fi carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana tar#iu in toamna fa urii dupa diafra ma,asta pentru a impedica o formare resita a &emului de iernare. 'ot in aceasta perioada se face o impac&etare sumara!a nu se comfunda cu impac&etarea finala din toamna".(in fericire pentru posesorii de stupi multieta-ati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in ca#uri putine,cand familiile nu a-un la nivelul de de#voltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele ca#uri este nevoie de o noua lar ire.

A2.+1*,*0, *0/0*<085* =0 >*,-,


Albinele iernea#a stranse intr*un &em si in tot acest timp climatul este asi urat de o miscare continua a lor.Cand conditiile e,terne permit,familia de albine demarea#a cresterea puietului* la inceput timid,pe suprafete mici de fa ure* urmand ca odata cu imbunatatirea vremii,inspre primavara,cresterea sa fie accelerata.(upa cum bine stiti albinele ce iernea#a!datorita conditiilor specifice"traiesc apro,.5*1 luni,deci asi urarea re#ervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste re#erve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.; familie fara prea multa &rana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a re#olva problema &ranei$Cateva de#iderate de atins: Cali"a"#a ,ra #i 9ierea din fa uri sa fie numai miere florala.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.(aca iernam familiile cu aceasta miere in fa uri riscam sa pierdem albinele!acestea neputand face #boruri de curatire".; alta conditie ar fi aceea ca mierea din fa uri sa fie capacita.9ierea este un produs &idroscopic si prin ramanerea libera pe fa uri!fara a fi capacita" se poate deteriora.Consumata de albine, mierea alterata produce boli rave.(easemeni se prefera ca albinele sa ierne#e cu re#erve de miere care nu cristali#ea#a.In special mierea de rapita,prin puterea mare de cristali#are,este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Ram#l# &# mi#r# si pas"ura

5F

(e preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara*vara.; rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. )>+ din suprafaa.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de ori#ontal contine ),6*+ / miere iar una de multieta-at 7,0*) / .Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 7,5 / miere,dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.<ineinteles acesti fa uri vor fi foarte bine construiti.Ca re#erva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 7 fa ure cu pastura,fiind si pentru acest fa ure valabile recomandarile!privind calitatea lui"facute la cei cu miere. Hra iril# &# !'mpl#"ar# Jai sa vedem cand si in ce ca#uri se fac & ranirile de completare.Sunt ca#uri cand familiile nu pot stran e mierea necesara datorita conditiilor meteoAapoi cand mierea de mana trebuie inlocuita,sau cand s*au facut reseli de ordin te & nic in intretinere.In ca#ul stupului vertical cu ma a#ine sunt probleme care apar din insasi constructia lui!mierea este depo#itata in fa urii de stransura" si care repre#inta un ca# aparte. Incepem aceste & raniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s*au terminat culesurile de vara.'rebuie sa facem o distinctie intre & ranirile de completare si & ranirile de stimulare,fiecare avand rolul si scopul sau.In ca#ul in care & ranirea de completare se face cu sirop de #a & ar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.(aca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi u#ata si incapabila sa asi ure o viata normala in stup!ele vor muri inainte de a creste eneratiile noi de puiet".Ca un principiu eneral, & ranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de fa uri pe care se va face iernarea.Cantitatea de miere din fa uri trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. 5a completare se va folosi un sirop de #a & ar,)>7,cu un adaos de 7 r acid citric!sare de lamaie",la litru.Administrarea & ranei se face in port ii medii sau mari!)*+ / ",seara,cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisa ului.; sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de #a & ar peste noapte si in acest ca# devine necesara micsorarea portiilor.Cand timpul este inaintat,siropul de #a & ar se poate inlocui cu serbet.'rebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere,pe care o descapacim de pe fa uri si o administram dupa diafra ma.8ste de dorit ca aceste & raniri de completare sa fie terminate pana in )2 au ust.

P*0+,3.*0, 71.?181. 6,;.8..85* =0 ,8?.-0


Cu ce am putea compara aceasta lucrare$Poate cu aran-area spatiului locuibil intr*o casa,pentru ca toata lumea sa se simta bine.Aran-area cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si pre#enta puietului.'impul acestei aran-ari difera de la an la an,iar stuparul trebuie sa aprecie#e foarte bine momentul ales.In principiu in cuib se lasa atatia fa uri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa aiba acces la & rana toata iarna.Sunt trei metode de aran-are a fa urilor:

* amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aran-area fa urilor mai plini cu miere spre e,tremitati iarcatre mi-ocul cuibului in ordine descrescanda. * amplasarea unilaterala : se foloseste in eneral pentru a ierna doua familii intr*un stup.:a urii se randuiesc de o parte si de alta a diafra mei.5an a diafra ma se asea#a fa urele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fa urii cu cantitati descrescatoare.

* amplasarea centrala : fa urii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere,urmatorii!ase#ati simetric"fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. 5a toate tipurile de aran-are se va urmari ca fa urii sa nu contina mai putin de 7,5 / miere si sa fie bine construiti!mai ales cei din cuibul efectiv".5a stupii multieta-ati iernarea trebuie facuta de re ula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa e,ise 7.*75 / de miere.In corpul de -os mierea se aseste doar pe fa urii laterali.In ca#urile cand familia iernea#a pe un sin ur corp!situatie care nu e de dorit"se va prefera o ase#are centrala a a uri or.

9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA


Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se sc&imba foarte mut.Genirea noptilor reci si foarte reci le obli a sa se rupe#e in = &emul de iernare=.5ucrarile pe care le*am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii$ I2 'lar#a "#rmi!a a !ui)ului In toamna am facut de-a o impac&etare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare.Se stie ca albinele nu incal#esc stupul ci doar interiorul &emului.'rebuie sa stim ca i#olarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.5iteratura de specialitate recomanda doua metode de impac&etare:bilaterala si unilaterala.8,perientele ultimilor ani au aratat ca o impac&etare bilaterala nu este necesara pentru ca i#olea#a prea mut cuibul. 'otusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.In ce consta impac&etarea unilaterala: la stupii ori#ontali si cei verticali cu ma a#ine,fa urii se asea#a spre peretele mai incal#it al stupului.5a diafra ma se astupa toate fantele !se poate folosi si banda scotci" si se i#olea#a cu materiale care nu crea#a condens.(easupra podisorului se aplica o alta impac&etare din aceleasi materiale.Impac&eta-ul nu trebuie sa fie prea ros pentru a permite evacuarea apei din stup.Stupii mutieta-ati*din nou cel mai usor de manevrat*se impac & etea#a numai superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt ='oma necredinciosul= si se &idea#a dupa principiul =totul e bun,daca nu daunea#a=. V# "ila"ia s"upului

:9

Gentilatia stupului este foarte importanta,daca ne &idam dupa e,periena trecutuluiAfamilii de albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca nise umbre de nerecunoscut.Si asta datorita reselilor care au fost facute,cand nu s*a asi urat o ventilatie corespun#atoare. ; ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din sc&imbul de aer,dintre urdinis si fana din podisor.(eci prima masura ar fi ca orice orificiu!in afara de cele doua mentionate"sa fie astupat.8ste recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s*ar situa undeva la valoarea de 2,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman recomanda:=orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme=.(aca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante!urdinis* podisor",veti asi ura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Aceasta te&nica se aplica la toate tipurile de stupi e,istenti in e,ploatare. Apli!ar#a "ra"am# "#l'r &# "'am a 'ratamentele cele mai eficiente impotriva varo#ei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru se intampla mai tar#iu in toamna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de #ilele*putine ce*i drept*de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Pr'"#!"ia $# #rala a s"upi #i Conditiile rele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop,stupii vor fi mutati si ase#ati pe vatra de iernare.Stupina se va prote-a cu arduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilorde aer.Stupii vor fi ase#ati pe postamente speciale,avand ri-a ca sa li se asi ure o anumita inclinare.Aceasta masura este benefica,in eventualitatea ca apa re#ultata din condens va fi eliminata.8,ista + metode de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in co-oc si iernarea in adapost.(in punct de vedere al avanta-elor si de#avanta-elor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu luarea masurilor mai sus mentionate. Supra%#$,#r#a al)i #l'r iar a ;data cu venirea iernii,lucrarile din stupina s*au inc&eiat.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile=ca la carte=urmea#a o perioada de )*+ luni in care vi#itele la stupina repre#inta simple vi#ite de suprave & ere.9ai mult,e,ista o anumita cate orie de stupari,care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lorAprima vi#ita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Acestia sunt =meseriasii=,cei care pe ba#a e,perienei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. (ar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta cate orie$5a cate + saptamani interval,vi#itam stupii si cu a-utorul unui stetoscop!se poate si cu unul improvi#at"ascultam # omotele din stupi.Ce ne*ar putea indica ele$ * un #um#et moderat si uniform e un indiciu ca totul este in re ula.

* un ba#ait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca e,ista o stare anormala in stup. * un #um#et slab inseamna ca albinele sunt infometate. * #um#etul neuniform si plan ator indica absenta matcii.

Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta numindu*se =oaia de control=.Prin e,aminarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne putem da seama daca e,ista probleme.5a stupii ori#ontali unde =oaia de control= nu se poate instalase e,aminea#a resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma. Z)'ruril# &# !ura"ir# iar a Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste =#boruri de curatire=.Inainte de inceputul iernii albinele fac #boruri de curatire ,fapt care are influente po#itive in ce priveste iernarea.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 7) rade C ,in lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Stuparul* ca si in primavara *trebuie sa stimule#e aceste #boruri luand urmatoarele masuri: - curata urdinisunle!r idica capacele si saltelutele izolatoare!curata zapada!imprastte paie" : practca des folosita este si "lo irea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa" Un indemn: profitati de #ilele calde si fiti pre#enti in stupina pentru a suprave & ea #borurile de curatire,asa veti fi scutiti de mute neca#uri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. + &r#p"ar#a s"aril'r #&'ri"# In viata unei familii ce iernea#a pot interveni diferite probleme care trebuie re#olvate.Aceste ca#uri speciale nu sunt de dorit sa apara,dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola!cele mai mute fiind provocate c & i ar de noi".

- familiile au ramas fara #rana sau nu au acces la aceastaKalbinele aflate intr*o asttel de situatie necesita o & ranire suplimentara.Aprovi#ionarea se face cu fa uri de la re#erva.(upa ce desc & i dem stupul,locali#am & emul de iernare.Introducem apoi fa urele in locul in care lipseste & rana,nu inainte insa de a auri fa urii de )*+ ori,pentru a inlesni circulatia albinelor.; alta metoda este & ranirea cu miere cristali#ata fin,framantata cu #a & ar pudra.(in acest amestec se fac turte de 7,5 / ambalate in pun i aurite sau & artie!deasemeni aurita"si se administrea#a albinelor deasupra intervalelor asite in suferina.Cand nu avem miere indemna la boli,sau pur si simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetul de #a & ar administrat ca in ca#ul precedent!turte".Se pot face si & raniri cu sirop de #a & ar dens,administrat in fa uri dar asa numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. - familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.Ideal ar fi ca re#olvarea problemei sa se faca cu matci de re#erva.Iernarea acestor matci fiind o c & estiune destul de dificila,se a-un e in situatia in care acestea lipsesc.(e aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta!mai slaba dar care are o matca buna"

:1

'oate aceste lucrari se fac intr*o incapere incal#ita!apro,. 75 rade C" in care ferim stupul de temperatura sca#uta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat re#olvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. C' &i"ii $# #ral# &# i#r ar# Cand ale em vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu ri-a.Ce trebuie sa urmarim : * sa poata fi prote-ata de vanturile reci. * sa asi ure linistea necesara albinelorAdaca albinele vor fi deran-ate de pasari sau animale,sau de # omote de alta natura,se vor a ita,vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. * sa poata fi curatata usor de #apada iar apa sa se scur a usor!sa nu balteasca" Fapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in ca#ul cand prinde o crusta de & eata A cea afanata asi ura o mai buna i#olare termica.Atentie : instalati si ratare la urdinis impotriva soarecilor !nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun". C' !lu2ii 5a o prima vedere stuparii incepatori cred ca pro ramul de iarna este mai le-er in ce priveste lucrarile ce trebuie facute A este un adevar,numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute.(eci mare atentie.........................................................

:8. BAZAMELIFER
Condiiile unei bune ba,e )eli*ere. sa aiba &at )ai )ulte si &at )ai ariate 'lante ne&tari*ere si &at )ai a'ro'iate de atra stu'inei/ . sa o*ere &ules de 'ri)a ara( &ules bogat de ara si un &ules de toa)na in ederea &resterii unui &ontingent &at )ai )are de albine tinere 'entru iarna. E aluarea resurselor de ne&tar din ra,a de ,bor a stu'inei0e inregistrea,a su'ra*etele de teren &e intra 1n 'eri)etru stu'inei( du'a )odul lor de *olosinta( &a de e2e)'lu- 'lantatii 'o)i&ole( *anete naturale( 'aduri et&. 3a,a e&ono)i&a de ,bor in 4urul stu'inei este de 2 5)( &eea &e 'ra&ti& &ores'unde la o su'ra*ata de 12$6 7a. 8in 'rodu&tia totala de ne&tar se ia in &al&ul &on entional nu)ai o trei)e( stiut *iind &a in &ursul unui se,on a'i&ol( albinele nu 'ot alori*i&a )ai )ult( datorita ti)'ului ne*a orabil si &on&urentei altor inse&te 9albine salbati&e( ies'ii( *urni&i:. 0tabilirea nu)arului de *a)ilii de albine &e 'ot *i intretinute e&ono)i&- ; < =%)( 1n &are- ; re're,inta nu)arul *a)iliilor de albine( = re're,inta 1%" din 'rodu&tia totala de )iere( iar ) este ne&esarul de )iere 'entru o *a)ilie de albine 'e ti)'ul unui an 9a'ro2i)ati 1"6 5g:( in&lusi 7rana 'entru roi 9> 5g: si )ierea )ar*a 'lani*i&ata de "6 5g 'e *a)ilia de albine. ?o)ii ra,leti din atra satelor sau de 'e )arginea dru)urilor se in entaria,a nu)eri&( a'oi ra'ortat la )edia &e re ine la unitatea de su'ra*ata se deter)ina su'ra*ata o&u'ata de a&esti 'o)i da&a s.ar a*la 1n )asi . ;lora erba&ee s'ontana &e se a*la 'e di*erite su'ra*ete *iind di ersa( in entarierea se a *a&e du'a )odul de *olosinta 9'asuni sau *anete naturale:. Alegerea etrelor de stu'ina0e a *a&e 1n *un&tie de e2istenta resurselor ne&taro.'oleni*ere. #a stabilirea etrei 'er)anente este &ontraindi&ata- de'asirea nu)arului de 166 de stu'i. Ada'ostirea stu'ilor nu este re&o)andata-

:(

'e lo&uri deni elate 9unde e2ista 'eri&olul baltirii a'elor:( in a'ro'ierea &ailor *erate( a dru)urilor intens &ir&ulate( a gra4durilor de ani)ale a la&urilor )ari. Vetrele stu'inelor 'ersonale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de &el 'utin 26 ) de dru)urile &ir&ulate de e7i&ule &u tra&tiune ani)ala( iar in &a,ul in &are a&est lu&ru nu este 'osibil( se iau )asuri &a intre stu'i si dru) sa se ridi&e un gard inalt 'rin &are albinele nu 'ot ,bura( a&estea *iind obligate sa ,boare la inalti)e )ai )are( *ara a )ai i)'iedi&a &ir&ulatia oa)enilor si ani)alelor. #a stabilirea etrei te)'orare se a tine &ont de- distanta de alte stu'ine( starea dru)urilor( ada'ostirea de anturi si de arsita soarelui et&. Ase,area stu'ilor- 0e re&o)anda. 'o,itionarea &atre sud.est( 'entru a deter)ina albinele sa in&ea'a ,borul &at )ai ti)'uriu 'rin 'atrunderea soarelui 'e urdinis/ . stu'ii sa aiba o 'o,itie ori,ontala &u o usoara in&linare s're *ata( la o inalti)e de 1$.26 &) de sol( distanta dintre ei *iind de " ) 'e rand si de + ) intre randuri 9&and sunt ase,ati in *or)a de sa7:( de $ )etri 'e r@nd 9&and sunt ase,ati 'ere&7i:( sau de 6 )etri 'e rand 9&and sunt ase,ati &ate 2." 1n se)i&er& si &u urdinisurile in dire&tii di*erite:. . iarba din *ata stu'ilor se taie( ast*el in&at 'a)antul sa ra)ana &uratat *or)and Aoglinda stu'uluiB. Cer&etarea a&estei 'ortiuni de teren 'er)ite stu'arului sa.si dea sea)a de anu)ite stari anor)ale i ite in &ursul se,onului. 8es're ne&tar si *a&torii &are in*luentea,a se&retia luiCa'a&itatea ne&tari*era 're&u) si &on&entratia ne&tarului in ,a7ar aria,a in general in *un&tie de s'e&ie( arietatea 'lantei( 'o,itia *lorilor 'e 'lanta sau in in*lores&enta( stadiul in*loririi 're&u) si in *un&tie de &onditiile 'edo&li)ati&e. Conditiile 'edo&li)ati&e. Aerisirea si u)iditatea solului de +$.7$ C o*era &onditiile 'entru o se&retie o'ti)a a ne&tarului. . Ti'ul de sol si ingrasa)intele )inerale in*luentea,a de ase)enea se&retia de ne&tar 9a,otul in &antitati e2&esi e are e*e&t de*a orabil asu'ra se&retiei in ti)' &e *os*orul( )agne,iul si &al&iul au e*e&t *a orabil:. . 0e&retia de ne&tar nu in&e'e sub 16 grade C( de ine o'ti)a intre 26."2 grade C si a'oi s&ade tre'tat 'ana la D "$ grade C. #a )a4oritatea 'lantelor )eli*ere te)'eratura o'ti)a se&reiei ne&tarului este &u'rinsa 1ntre 16.2$ gradeC. . =o)entul o'ti) al se&retiei de ne&tar aria,a in &ursul ,ilei de la o s'e&ie )eli*era la alta. ?lante &a *loarea soarelui( iso'ul( sal ia inregistrea,a un )a2i) de
. . . . .

:5

se&retie di)ineata( in ti)' &e teiul alb( du'a a)ia,a. In a&est sens intensitatea ,borului albinelor este deter)inata de intensitatea se&retiei de ne&tar. . Toate ra,ele solare dire&te si intense 'ro oa&a o*ilirea 'lantelor si di)inuarea a&ti itatii ne&tari*ere. . ?lantele &e au ne&tariile ada'ostite 1n 'ro*un,i)e 9tri*oiul rosu: 'rodu& in ,ilele &u soare de 2.$ ori )ai )ult ne&tar 1n ti)' &e 'lantele &u ne&tariile la su'ra*ata 97ris&a( )ustarul: se&reta )ai )ult ne&tar in ,ilele &u o nebulo,itate )ai )are. ?re&i'itatiile antul( se&eta si u)iditatea?loile )oderate si antul &ald *a ori,ea,a 'rodu&tia de ne&tar( in ti)' &e 're&i'itatiile abundente in*luentea,a negati 1n ti)'ul in*loririi. U)iditatea o'ti)a este de 66.E6C. Vanturile si se&eta au o in*luenta negati a( 'rodu&tia de ne&tar 'ut@nd in&eta &u desa @rsire. Varietatea 'lantei0e&retia )a2i)a de ne&tar la arbori este 1ntre 26.+6 ani. ;lorile de la ba,a *a&eliei sau a teiului se&reta )ai )ult ne&tar de&at &ele de 'e @r*.
19.1.AM?IN=0 1/>07/M0

1. Alunul (. Amfora sau salc!mul pitic 5. Arinul sau aninul :. Ararul ;. ?!rcoace <. $linul C. $!rm!zul sau urmuzul A. $astanul slbatic F. $enuerul sau oetarul fals 19. $ornul 11. $ruinul 1(. +racila 15. Drdurria 1:. Dldia 1;. &ugastrul 1<. >emnul c!inesc 1C. 1ojdreanul 1A. 1urul 1F. %etarul galben sau clocotiul (9. ,ducelul 1. ,altinul (. ,orumbarul 5. 'alc!mul :. 'alc!mul japonez ;. 'alcia <. 'ocul C. =eiul A. Bmoia F. Bmeurul
::

10.2.A2.+1*,*0, ?,/0. ;08.60*0 ' 7183.<,*0, 6,708.0. ;lora s'ontana sau &ulti ata &are 're,inta un real interes 'entru a'i&ultura este destul de nu)eroasa.A'i&ultorii trebuie sa stie &a e2ista o 'lanta de &ultura *oarte aloroasa(&are asigura 'rodu&tii )ari de )iere si a &arei &ulti are re're,inta un )are bene*i&iu atat 'entru albine &at si 'entru a'i&ultori. A&esta 'lanta s'e&iala este *a&elia. Cei &e dores& *or)area unei ba,e )eli*ere 'ro'rii(situata in i)ediata a'ro'iere a stu'inei(trebuie sa &ulti e *a&elia(atat 'e terenurile 'ro'ietate 'ersonala (&at si 'e &ele a*late in 'ro'ietatea tertilor.?lanta('e langa aloarea )eli*era( 'oate *i *olosita si &a *ura4. 0'e&ie anuala(originara din A)eri&a de Nord unde &reste si s'ontan(*a&elia a *ost introdusa in tara noastra &a 'lanta s'e&i*i& )eli*era dar &are 'oate intra si in &o)'onenta a)este&urilor )eli*ero.*ura4ere(*iind si un bun nutret 'entru ani)ale. ;a&elia este 'utin 'retentioasa la &onditiile de &li)a si sol(gasind in tara noastra &onditii bune de &ultura in toate regiunile.3e,istand bine la bru)ele tar,ii de 'ri)a ara si ti)'urii de toa)na se 'oate &ulti a de 'ri)a ara ti)'uriu 'ana toa)na tar,iu(*urni,and &ulesuri intr.o 'erioada de*i&itara in *lora )eli*era. ?lanta &reste inalta de +6.66 &)(&u o tul'ina ra)i*i&ata 'urtand )ai )ulte in*lores&ente in *or)a de e antai a &aror in*lorire in&e'e &u *lorile de la ba,a.?erioada de egetatie la *a&elia este s&urta(de la rasarire 'ana la in*lorire tre&and +$.$$ ,ile( iar durata in*loritului este de "6.$6 ,ile de'in,and de e olutia *a&torilor &li)ati&i.In ,ona de &a)'ie &u arsite )ari(&ultura de ara a *a&eliei are o durata de in*lorire de 2$."6 ,ile(in ti)' &e in ,onele )ai u)ede si &u te)'eraturi )oderate durata de in*lorire este )ult )ai )are. Agrote7ni&a *a&eliei Insa)antarea 'oate *i *a&uta in 'ragul iernii 9noie)brie. de&e)brie: sau 'ri)a ara in )ustul ,a'e,ii 9*ebruarie.)artie:(in a&este &a,uri in*lorirea se 'rodu&e &atre s*arsitul in*loririi sal&a)ului('relungind &ulesul &u 2." sa'ta)ani. ?entru loturile se)in&ere sau a'i&ole se re&o)anda insa)antarea in lunile )artie. a'rilie &and sunt intrunite &onditiile o'ti)e 'entru ger)inarea se)intelor &at si 'entru rasarirea si de, oltarea 'lantelor.In a&este &onditii rasarirea are lo& in 6.7 ,ile de la se)anat(iar 'lantele au un rit) de egetatie ra'id(o de, oltare iguroasa si o 'rodu&tie de ne&tar buna. A and 'erioada de egetatie s&urta(*a&elia 'oate *i &ulti ata in )iriste du'a &ulturile &e eliberea,a de re)e terenul(intre a&estea *iind si graul(&ultura &e o&u'a su'ra*ete )ari in tara noastra.I)'ortanta &ulturilor de *a&elia se)anate esalonat in ara este deosebita asigurand *a)iliilor de albine un &ules &ontinuu 'ana toa)na tar,iu.
:;

In a)este&uri *ura4ero.)eli*ere *a&elia adu&e o s'orire &antitati a a )asei *ura4ere si &onstituie o sursa sigura de ne&tar.0e 'ot *a&e a)este&uri de *a&elia &u 'lante legu)inoase &a-)a,area()a,ari&7ea(lu'in(soia(s.a.(dar &ele )ai bune re,ultate da a)este&ul &u bor&eag de 'ri)a ara 9)a,ari&7e D o a,:.?ro'ortiile de se)anat &ele )ai bune sunt )a,ari&7e 166 5g%7a D o a, +6.$6 5g%7a D *a&elia ".+ 5g%7a. ?regatirea terenului 'entru insa)antarea *a&eliei sa *a&e obisnuit(dar 'atul ger)inati trebuie bine )aruntit in&at sa)anta sa *ie ingro'ata la 2." &) si in )od uni*or).0e)anatul se *a&e &u )asina(distanta dintre randuri 12.1$ &) sau +6.66 &)(*olosind o nor)a de 6.E 5g sa)anta la 7e&tar. Intretinerea &ulturilor &ere atentie in 'ri)a *a,a de egetatie &and 'lantele sunt )i&i('entru a se e ita i)buruienarea.3e&oltarea se *a&e &u &o)bina('rodu&tiile de sa)anta aria,a intre 266 si $66 5g %7a in *un&tie de &onditiile 'edo&li)ati&e si de agrote7ni&a a'li&ata. Cara&teristi&i )eli*ere ?erioada de egetatie a *a&eliei este s&urta(de la rasarire 'ana la in*lorire tre&and +$.$$ ,ile(iar in*lorirea durea,a "6.$6 ,ile(in*luentata de e olutia *a&torilor &li)ati&i('rodu&andu.se din )ai 'ana in o&to)brie in *un&tie de data se)anatului. Valoarea )eli*era a *a&eliei este )are(*a't &e deter)ina albinele sa o i,ite,e intens in tot &ursul ,ilei.Cantitatea de ne&tar se&retata de o *loare si i)'li&it 'rodu&tia de )iere la 7e&tar aria,a *oarte )ult sub in*luenta *a&torilor 'edologi&i(a e olutiei ti)'ului in 'erioada de egetatie(a e'o&ii de se)anat si a agrote7ni&ii a'li&ate.In &onditii *a orabile &antitatea de ne&tar se&retata de o *loare aria,a intre 1 si +($ )g &u o &on&entratie in ,a7ar a ne&tarului de 2EC 9Cirnu 1>7":(dand 'rodu&tii de )iere la 7e&tar de 6661666 5g.In &onditii de &ultura )ai 'utin *a orabile &antitatea de )iere la 7e&tar 'oata sa *ie intre "66 si 666 5g. 0ursa - =anualul A'i&ultorului / autor ( &ole&ti / ed.+ . 1>7> In in&7eiere dori) sa a da) &ate a s*aturi legate de 'ro&urarea terenului 'e &are o sa *ie &ulti ata *a&elia('entru &a 'rin&i'ala 'roble)a de ai&i ine. 0unt &a,uri &and a'i&ultorii au in 'ro'rietate su'ra*ete )ari de teren si 'entru ei nu sunt obsta&ole(de&at &ele legate de &ultura in sine si 'ro&urarea banilor 'entru in*iintarea si intretinerea &ulturii. ?entru &ine nu are teren e2ista doua 'osibilitati . Colaborarea &u terti - In anul &and se doreste in*iintarea &ulturii(se in&7eie

&ontra&te de &ulti are &u &at )ai )ulti 'ro'ietari.In &ontra&t se stabiles& &lar toate detaliile 'ri ind dre'turile si obligatiile 'artilor.! *or)a de &olaborare &ontra&tuala este a&eea in &are a'i&ultorul ine &u sa)anta 'entru &ultura(in s&7i)bul &areia 'ri)este un 'ro&ent )odi& din *ura4 du'a re&oltare si dre'tul de a *olosi &ultura in 'erioada in*loririi 'entru albine.

:<

. Arendarea 'a)antului - A'i&ultorul arendea,a su'ra*ete de teren de la

'ro'ietari(in*iintea,a &ultura(o *oloseste in s&o' a'i&ol(re&oltea,a *ura4ul si a&7ita &ontra aloarea arendei din bene*i&iile obtinute. A)bele *or)e de aso&iere sunt 'ro*itabile in ur)atoarele &onditii - su'ra*etele de teren sa se a*le in a&eeasi lo&atie / su'ra*ata de teren &ulti ata sa *ie destul de )are 'entru a se asigura un 'otential )eli*er &are 4usti*i&a in estitia.

::. CALENDAR APICOL


IANUA3IE
Albinele (e 3l. <n )e! "( 8 se protejeaz stupul mpotriva atacurilor duntorilor precum- oareci, psri etc. 8 se protejeaz stupul mpotriva curenilor de aer rece* 8 controale auditive sptm!nale fr a deranja albinele prin zgomote, loviri ale stupului* 8 ndeprtarea g eei de pe sc!ndurile de zbor, curirea urdiniurilor eventual deblocarea acestora* 8 ntreinerea inventarului apicol* 8 confecionarea de stupi, rame etc.

;EF3UA3IE
Albinele )e<n%e! %ti-it te +e %)e/te)e !"iet"l"i 8 controale auditive sptm!nale* 8 curirea stupilor n vederea zborului de curire, se cur urdiniurile i sc!ndurile de zbor* 8 se cur vatra stupinei i se aeaz rumegu, paie sau alte materiale pentru ca albinele ieite la zborul de curire s se aez e pe zpad i s ng ee* 8 se ntorc fundurile la stupii prevzui cu funduri mobile, ocazie cu care se evalueaz starea acestora dup cantitatea de albin moart gsit* 8 stimularea zborului de curire* 8 activiti de ntreinere a inventarului apicol* 8 construirea de stupi, rame etc. 1AM=0/ Albinele <n%e! +e2-#lt )e %"ib"l"i 8 stimularea zborului de curire* 8 curirea stupilor, completarea rezervelor de ran, ngrijirea familiilor slabe, eventual unirea lor* 8 aplicarea de tratamente acolo unde este cazul* 8 rnirea stimulatoare n zonele unde este specific culesul timpuriu* 8 prevenirea furiagului* 8 pregtirea stupilor pentru culesul pastoral* A,M0>0/ Albinele %#ntin". +e2-#lt )e %"ib"l"i 8 revizia general de primvar* 8 curirea stupilor, completarea rezervelor de ran, ngrijirea familiilor slabe, eventual unirea lor* 8 aplicarea de tratamente acolo unde este cazul 2n special mpotriva varoozei3*

:C

adugarea de faguri i pregtirea stupilor pentru cules* recoltarea polenului n caz de surplus* prevenirea furiagului* nlocuirea fagurilor necorespunztori* tratarea fagurilor de rezerv mpotriva gselniei* e.tragerea cerii de la fagurii necorespunztori* pregtirea stupilor pentru culesul pastoral. 1A0 Albinele <n%e! !)i,ele %"le(")i , (i-e 8 lrgirea cuibului familiei n acord cu dezvoltarea sa* 8 ntrirea familiilor slabe cu faguri cu puiet* 8 asigurarea unei ventilaii corespunztoare* 8 creterea artificial a mtcilor* 8 recoltarea de cear* 8 e.tragerea mierii* 8 uscarea i condiionarea polenului* 8 evitarea zonelor unde se fac tratamente fitosanitare sau nc iderea urdiniurilor c!nd acest lucru nu e posibil* 8 pregtirea amplasamentului n cazul culesului pastoral* 0I#0/ C"ib"l 5"n*e l +e2-#lt )e , ?i,. 8 e.tragerea mierii de salc!m i obinerea de faguri cu rezerve de ran pentru iarn* 8 formarea de familii noi* 8 combaterea mbolnvirii familiilor prin msuri specifice* 8 pregtirea pentru culesul de var* 8 e.tragerea mierii i cerii* 8 culesul pastoral. 0I>0/ C"ib"l </i !.(t)e 2. +e2-#lt )e tin(. <n l"n nte)i# ). 8 nlocuirea mtcilor neviabile cu mtci formate n luna precedent* 8 recoltarea i e.tragerea mierii* 8 revizia general a cuiburilor* 8 completarea rezervelor de ran acolo unde este cazul i administrarea de stimulente* 8 tratarea fagurilor de rezerv contra gselniei* 8 pregtirea locului pentru iernare* 8 repararea inventarului apicol dac este cazul. AIDI'= Albinele (e !)e*.te(% !ent)" ie)n )e 8 recoltarea i e.tragerea mierii din culesurile t!rzii* 8 completarea rezervelor de ran* 8 nlocuirea mtcilor neviabile* 8 reducerea treptat a cuibului* 8 identificarea fagurilor cu miere de man pentru verificarea calitii, eventual nlocuirea acestora* 8 tratarea fagurilor de rezerv contra gselniei* 8 stimularea familiilor cu puiet. '/,=/1?M0/ C"ib"l </i )e(t):n*e t#t , i ,"lt -#l","l

8 8 8 8 8 8 8

:A

reducerea spaiului i pregtirea cuiburilor pentru iernare* 8 completarea rezervelor de ran* 8 reformarea fagurilor necorespunztori* 8 unirea familiilor temporare sau ajuttoare cu familiile de baz* 8 msuri de eliminarea a umezelii din stup* 8 confecionarea de adposturi pentru protejarea stupilor pe timp de iarn* 8 tratarea fagurilor de rezerv mpotriva gselniei* 8 pregtirea inventarului apicol pentru sezonul urmtor* 8 concluzii obinute n urma completrii jurnalului de eviden din sezonul nc eiat %$=%1?M0/ A%ti-it te lbinel#) e(te ,ini,. 8 prevenirea atacului oarecilor prin amplasarea grtarului la urdini* 8 stimularea zborurilor de curire* 8 protejarea stupilor cu paie, papur etc. mpotriva curenilor de aer rece* 8 curirea fagurilor de rezerv* 8 curirea stupilor fr albine sau de rezerv* 8 adpostirea i depozitarea inventarului apicol* 8 ultimul control n stup. #%0/1?M0/ Albinele (e 3l. <n )e! "( 8 ultimul control n stup 2dac nu s-a efectuat deja3* 8 stimularea i supraveg erea zborurilor t!rzii* 8 e.tragerea i condiionarea produselor apicole rmase din lunile precedente* 8 protejarea stupilor mpotriva intemperiilor i temperaturilor sczute prin adposturi improvizate. +/$/1?M0/ Albinele (e 3l. <n )e! "( 8 supraveg erea stupilor* 8 stimularea i supraveg erea zborurilor t!rzii* 8 ndeprtarea zpezii i a g eii de pe sc!ndurile de zbor* 8 protejarea suplimentar a stupilor mpotriva intemperiilor* 8 aprovizionarea cu ustensile* 8 conceperea unui plan de aciune pentru sezonul urmtor.

12. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI


Aceasta pa ina cuprinde tot felul de Saturi utile stuparului icepator sau avansat. Nu e,ista un anume criteriu de ordonare a subiectelor e,puse,sin ura noastra ri-a fiind aceea de a prelua sfaturi corecte,care au fost e,puse in publicatiile de specialitate din Romania sau din lume.Acesta sectiune a site*ului,este in continua de#voltare,pe masura ce flu,ul de informatii o sa creasca. M#"'&a &# + l'!uir# a ma"!ii * =Intr*un stup ol,pus in spatele celui caruia voim sa*i dam o matca noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se aseste pe ele in afara de matca.Aceasta este omorata sau se foloseste in vreun nucleu.Se distru toate botcile pe care albinele le*ar fi facut eventual pe aceste rame.Stupul cu rame se tine descoperit circa o ora si se acopera cu tifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisa ului.Catre sfarsitul acestei ore se aduce matca noua in colivie,care se pune cu capacelul de ceara inc&is,deasupra pe rame,catre mi-locul stupului,care este lasat in continuare tot descoperit. Stupul vec&i se ridica de pe postament si se duce in alta parte in stupina,iar pe locul lui se pune stupul nou.Abinele simtindu*se orfane in ora in care au stat in stupul nou,vor elibera matca din colivie dupa care totul reintra in normal.Prin acest procedeu albinele nu*si vor creste o noua matca pe parcurs,asa dupa cum se petrec lucrurile in unele ca#uri cand se folosesc alte metode de inlocuire a matcii.= Al";artolomei - 5ragment articol - Re ista "Apicultura in Rom+nia"

:F

Al"a m#"'&a &# i l'!uir# a ma"!ii * =(aca in natura nu este cules,inainte cu o saptamana de introducerea matcii,se administrea#a in fiecare seara cate 2,5 litri sirop l>l,familiei respective.(upa aceasta saptamana,intr*o #i insorita si calda,dimineata pe la ora 72 desc & i d stupul in liniste,fara a folosi in e,ces fumul,scot o rama mar inasa si cercete# toate ramele pentru a asi matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si forme# un nucleu pe apte + rame,pentru si uranta. (upa ce am scos matca ,las un spatu intre doi faguri cu puiet necapacit!unde introduc o rama cu un -nceput de numai 6 cm de ceara)rama claditoare< si -nc#id stupul" Ce se intampla in stup : intre cele doua rame cu puiet necapacit se aduna albina tanara,care incepe sa cladeasca pentru a umple spatiul din mi-locul cuibului.'imp de ) ore familia fara matca este a itata,ceea ce se observa si pe scandura de #bor. (upa ) ore desc & i d stupul,scot cu ri-a rama oala pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fi(ez imediat coli ia cu matca tanara!cu placuta de ceara!pe care pun pasta de za#arsi mere 1=6" In acelasi timp,administre# o portie de 2,5 litri sirop de #a & ar,pentru ca albinele sa aiba & rana.In acest fel albinele sunt mai bande si accepta mai usor matca noua.Cand inc & i d stupul,pun in fata urdinisului o ratie Janemann,pentru ca albinele sa treaca la intrare si iesire prin ea.(imineata urmatoare,inainte de #borul mare, scot ratia si ma uit prin urdinis.(aca matca se afla in spatele ratiei inseamna ca nu a fost primita de familie si stuparul stie ce are de facut mai departe.Acest lucru se intampla rareori,mai ales cand in stup au ramas botci.Dratia mai sa inca ) #ile dupa aceea se indepartea#a. Stupul nu se desc#ide 6> zile .5a finalul celor 72 #ile scot rama din mi-loc si familia continua viata norma,cu matca tanara.= H"?nall - 5ragment articol - Re ista "Apicultura in Romania" + #p "uril# al)i #l'r * =Acul se retea#a ori#ontal cu un & i acu dalta apicola,sau cu o lama de cutit.5ocul intepat se tamponea#a de ur enta cu una din solutiile : alcool cu propolis 72C,solutie de amoniac 72C,otet de 3 rade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se vor lua : Romer an,7 pastila a 2,+2 sau o lin uria de sirop cu romer an.'ot ca anti & i smatice mai sunt in comert : :eniramin,comprimate a 2,25 si 2,7 A Nilfan,dra-euri a 2,2)5 ,supo#itoare a 2,27 A 'ave il comprimate a 2,227 .'ot pe cale bucala se va mai lua ca desensibili#ant :Clorocalcin solutie la flacon,)2*.2 picaturi intr*o lin ura de apa ACalciu,o tableta di#olvata in apa sau 5actat de calciu,un comprimat a 2,522 . In caz de soc anafilacHc!se or lua urmatoarele masuri! dar numai de catre personalul medico-sanitar : In primele 2 min"!%alciu gluconic solutie 6>3pn9ecte profund intramuscular sau intra enospfoarte lent sau %lor#idrat de adrenalina 6=6>>>>!profund intramuscular @ urmat de o in9ecte de 5energan)romergan<!6 fiola intramuscular profund @ daca socul continua, in-ectiile se repeta la 72*75 min. Ar"I"Buzatu - 5ragment articol - Re ista "Apicultura in Romania" S"u&iu * "#, 'l'$ii simpl# &# i "r#"i #r# * Inca din anii 7366, cercetatorii romani au elaborat te & nolo ii de intretinere a familiilor de albine.In ce consta studiul si ce urmareste : =8laborarea unei te & nolo ii adecvate conditiilor aparte de intretinere si e,ploatare a stupinelor cu efective mici s*a impus ca o urmare fireasca a specificului acestor conditii,dintre care mentionam : amplasarea stupinelor la o oarecare distanta de locuinta stuparului @ -ngri9irea periodica a familiilor de albine in functe de tmpul liber limitat al apicultorului amator @ ampla di ersificare a utila9ului folosit @ di ersitatea mare a conditiilor de cules @ ni eluri diferite de pregatre profesionala" Principiul de ba#a de la care s*a pornit in abordarea lucrarilor e,perimentale a fost acela ca micii apicultori,in calitatea lor de stupari amatori isi pot in ri-i familiile de albine in timpul lor liber,de re ula duminica.In aceasta idee,lucrarile de in ri-ire a familiilor de albine din lotul e,perimental s*au defalcat in 7)*7. vi#ite la un interval de 6*7. #ile.5ucrarile s* au e,ecutat in asa fel incat in cadrul fiecarei vi#ite sa fie verificat intre ul lot de familii adapostite in stupi multieta-ati!02 de familii de ba#a si )2 familii a-utatoare". Cu oca#ia acestor vi#ite s*au e,ecutat : controlul stBrii familiilor si reorganizarea cuiburilor prin in ersarea corpurilor , -ndreptarea stBrilor anormale )introducerea de matci in familiile orfane!completarea rezer elor de #rana!tratamente medicamentoase!etc"< , combaterea roitului , #raniri stimulente , recoltarea si e(tracta mierii la salcam , pregatrea!incarcarea! transportul!descarcarea si raspandirea stupilor pe atra la pastoral! la culesul de floarea soarelui , recoltarea si e(tracta mierii de floarea soarelui , pregatrea!incarcarea!transportul!descarcarea si dispunerea stupilor pe atra de ternare , completarea rezer elor de #rana pentru iarna" 5ucrarile e,perimentale desfasurate pe parcursul a + ani si au cuprins . rupe de stupi : ;l - familii cu matci obisnuite!neselectonate" ;7 - familii cu matci selectonate" ;4 - familii cu matci selectonate!!a care au fost facute #raniri stimulente" ;1 - familii cu matci selectonate!#raniri stimulente si cu familii a9utatoare" Care au fost conclu#iile :

* intrettnerea ratonala si planificata a familiilor de albine prin izite periodice la un inter al de .-61 zile asigura o dez oltare normala a familiilor de albine si efectuarea olumului necesar de lucrari in cadrul unei familii de albine"

;9

* folosirea materialului biologic selectonat in cadrul acelorasi conditi de cules si de te#nologii de intrettnere permite obtnerea unei dez oltari superioare cu 6.-77 3 fata de materialul neselectonat si a unei producti globale de miere cu 42 3 mai mare" * administrarea de #raniri stimulente la familiile de albine cu matci selectonate nu are un efect semnificati in cazul e(istentei in natura a unui cules moderat de intrettnere , crestenle -nregistrate la dez oltarea familiilor de albine si la producta medie sunt insuficiente pentru acoperirea c#eltuielilor suplimentare" * 5olosirea familiilor a9utatoare temporare cu matci selectonate permite cresterea canttati de albina cu pana la C83 fata de martor);l<!iar producta globala de miere cu 113! obtnandu-se un enit net superior""
stuparului este limitat.

Re#ultatele studiului repre#inta o pledoarie pentru practicarea apiculturii fie c&iar si la nivel de amator,in conditiile cand timpul

13. RANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE

Sunt situatii cand in

stupina se a-un e la &ranirea artificiala a familiilor de albine.9otivele sunt diferite : a-utorarea familiilor fara re#erve de &rana,&raniri stimulente de primavara sau sfarsit de vara,a-utorarea roiurilor,perioade lipsite de cules,etc.Aceasta pa ina se doreste a fi un &id pentru apicultorii incepatori sau avansati care nu au stabilita o anumita =te&nolo ie= in aceasta directie.'oate informatiile pre#entate au aparut in literatura de specialitate de*a lun ul timpului,sub semnatura unor reputati apicultori romani.; parte apreciabila a retetelor a fost verificata in practica si de autorii acestui site,dovedindu*se viabile. Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in &rana lor : apa,mierea,pastura.9ierea repre#inta elementul ener etic,iar pastura cel proteic. Inca de la inceput atra em atentia ca &ranirea naturala a albinelor repre#inta calea corecta de urmatAinsa dupa cum am mai spus nu putine sunt situatiile cand aceasta trebuie inlocuita. Jranirea artificiala a familiilor de albine se face cu:miere, pastura,#a&ar,polen,inlocuitori de polen,toate in stare pura sau in diferite combinatii.

13.1. S.*5418 =0 /,>,* (1/ ,4.758)


8ste un inlocuitoral mierii.Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul prim?verii !7*72 martie" si inceputul toamnei!ma,im 75 septembrie".Siropul de #a&ar se prepara in urm?toarele concentratii: 7>7 , +>), )>7.5a 7>7,adica 7 litru apa si 7 / #a&ar re#ulta 7,1 l sirop de #a&arAla +>),adica + / #a&ar si ) litri apa re#ulta +,0 litri sirop de #a&arA la )L7,adica ) / #a&ar si 7 litru apa re#ulta ),) litri sirop de #a&ar. Apare intrebarea: ce concentratie folosim $ Costica Antonescu recomanda : "cat pri ete concentraDia siropului !subliniez faptul ca sunt mai a anta9oase atat pentru albina cat si pentru crescator!concentratnle 7=6 sau 4=7"Acest lucru se impune prin aceea ca la concentrat ele mai reduse albinele consuma mai mult za#ar pentru prelucrarea siropului "mierea" )7>3 za#ar in cazul concentratei 6=6 si numai 6>3 in cazul concentratei 7=6<"In sc#imb la completarea rezer elor de #rana in decursul pnma eni sau in cazul #raninlor medicamentoase se foloseste siropul in concentrate de 6=6"" $od de preparare : Siropul de #a&ar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam siropul la rece,punem in vas apa necesara si apoi turnam #a&arul in repri#e,amestecand continutul pana la di#olvarea totala. Insistam asupra faptului ca #a&arul trebuie di#olvat total,in ca# contrar aparand cristali#area =mierii=. Prepararea siropului la cald se face incal#ind apa necesara pana la fierbere,dupa care se ia vasul de pe foc si se in lobea#a in repri#e prin amestecare #a&arul. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida.; indicatie care trebuie respectata intotdeauna:nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristali#e#e. $od de folosire : Completarea re#ervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 7*5 au ust si are ca termen de finali#are data de ma,im )2*)5 au ust!cu cat mai repede cu atat mai bine".Se folosesc do#e de )*),5 litri de sirop )>7 sau +>7 sau do#e mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea.Completarea cu sirop se face dupa ce s*a reor ani#at cuibul urmarindu*se in special capacirea mierii depo#itate. Jraniri de salvare,stimulare in primavara : cu sirop 7>7,concomitent cu reducerea cuibului si impac&etarea de primavara.Jranirea si stimularea roiurilor : in do#e #ilnice de )22 sirop>#i pana la aparitia unui cules natural.Jraniri medicamentoase de primavara,vara sau toamna A concentratie 7>7 conform prospectului.Jraniri de stimulare la sfarsitul verii !au ust" A concentratie )>7 in do#e mici,#ilnice.Alte situatii de ur enta aparute in stupina.

;1

Ae retnut : Cea mai avanta-oasa concentratie este )>7 sau +>).Siropul nu se fierbe sub nici un motiv. Adau ati ) miere.

sare de

lamaie>litru sirop pentru o buna invertire a #a&arului.Se administrea#a dupa nevoi,insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub

1".2.S0*?0318 =0 /,>,* (1/ ,4.758)


Unul din cele mai folosite produse in &ranirea artificiala a albinelor este serbetul de #a&ar.Usor de administrat,destul de usor de pre atit este preferatul multor apicultori. $od de preparare : In cele ce urmea#a va vom descrie modul de preparare ,dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s*ar putea transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca odata insusita te&nolo ia,nu o sa mai aveti probleme.(e aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de #a&ar. Se amesteca intr*un vas emailat sau din ino,,7 / .#a&ar si 2,) litri apa.Amestecand cele doua produse se constata ca #a&arul este bine ume#it iar apa nu balteste.Gasul cu amestecul re#ultat se asea#a pe ara a# si se ferbe la foc moale.Nu trebuie sa rabiti fierbereaAspuma re#ultata!la inceput" se indepartea#a.; operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de #a&ar!cu o carpa uda si stoarsa" ce se depun pe peretii vasului.(urata fierberii este de 75*+2 min.,functie de taria focului. Cam dupa 75*)2 min. se controlea#? concentraia siropului.Se ia cu o lin uria sirop si se introduce intr*un pa&ar cu apa rece.Gom sti ca amestecul a-un e la concentraia optima,cand acesta ramane inc&e at pe lin urita.In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor!62*02 rade C". Cu a-utorul unei lin uri mari,de lemn, solutia de #a&arapa se amesteca continu.;data cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se albeste.Ne oprim din amestecat cand serbetul a-un e la consistenta si ranulatia dorita.(aca prima incercare a insemnat un esec,se adau a apa din nou si o luam de la capat. Ae reDinut : Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v*ati insusit te&nolo ia de preparare.Nu preparati do#e mai mari de 5 / ,pentru ca sunt reu de manevrat!amestecat"Apentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 72 litri.Spumuiti amestecul,ster eti permanent peretii vasului,iar focul trebuie sa fie domol.(upa fierbere si o oarecare racire,amestecati ener ic crescand ritmul spre final!sensul nu contea#a".(aca serbetul este prea tare ,in lobati cateva picaturi de apa si framantati.In ca# de esec,nu retopiti amestecul mai mut de + ori. Eerbet de za#Br cu miere : (upa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul sa pre atiti un serbet mai pe ustul albinelor dv.Acest serbet contine pe lan a #a&ar si o anumita cantitate de miere ,ceea ce face ca albinele sa*l consume cu o piacere mare.Iata reteta de preparare: Se amesteca 5/ #a&ar tos,apa 2,052 litri intr*un vas de 72 litrii.Gasul se asea#a pe foc si fierbem )2*+2 min. la fel cum am procedat in ca#ul serbetului simplu.Spumuirea amestecului si ster erea peretilor vasului este obli atorie.Gerificarea concentratiei se face tot cu lin urita si pa&arul cu apa rece,numai ca de data asta suspensia trebuie sa forme#e o boaba care se poate modela intre de ete !de consistenta medie".In acest moment se adau a 022 miere si se mai clocoteste inca + min.!in tot acest timp amestecam in loband mierea".9ierea folosita trebuie sa nu fie #a&arisita sau daca este, se lic&efia#a in prealabil.(upa ridicarea vasului de pe foc,racim amestecul pana la .2*52 rade C si amestecam cu o lin ura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul final se toarna in tavite captusite cu &artie cerata,per ament,etc.Drosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 7*7,5 cm. Administrarea si depozitarea erbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare,sau putem incorpora prin framantare ener ica diferite adaosuri de polen,%nlocuitori de polen,aci#i pentru corectarea p&* ului,medicamente,etc.:olosirea serbetului de #a&ar ,sau #a&ar cu miere,este recomandata tot timpul anului,in toate ca#urile,cu e,ceptia &ranirilor de completare. Se poate =fabrica= o cantitate mai mare de serbet care se depo#itea#a in locuri cu temperatura de 0* 7) rade C,impac&etat in pun i, sau in recipiente etanse.

:1.1. Pas"a &# 2a,ar pu&ra si mi#r#


Un alt produs cu o eficienta mare,consumat cu placere de albine,usor de preparat si administrat este pasa de #a&ar pudra si miere.5a preparare se vor avea in vedere urmatoarele:folosirea unui #a&ar pudra de calitateAmierea sa provina de la familii sanatoaseAmierea sa nu fie cristali#ata!sau cristali#ata fin,de consistenta untului". $od de preparare : In principiu se procedea#a amestecand la rece . parti de #a&ar pudra si o parte miere. !mierea usor incal#ita".:ramantarea se face ener ic,trebuind sa re#ulte un produs de consistenta aluatului.Corectia produsului se face prin

;(

adau are de miere,daca este prea tare sau de #a&ar pudra daca este prea moale.8ste recomandat ca pentru o mai buna invertire a #a&arului sa se adu e si 7*) sare de lamaie pe / . $od de adm inistrare : Pasa se administrea#a sub forma de turtite a 2,)*7 / ,ase#ate pe folii de plastic aurit,tifon,etc.,deasupra ramelor,unde albinele au acces direct.Se poate folosi in tot timpul anului,in toate ca#urile,mai putin la &ranirea de completare.In aceasta pasta se pot in loba polen,inlocuitori de polen,ceaiuri medicinale,Protofil,medicamente,etc.8ste ideala pentru &ranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provi#ii in timpul iernii sau primaverii. Za,arul pu&ra/!#aiuril# m#&i!i al#/li!,#(i#r#a mi#rii 2a,arisi"# :btnerea za#arului pudra : In diferitele retete,#a&arul pudra este un component de ba#a.;btinerea lui se face prin prelucrarea #a&arului tos, care se poate macina cu o rasnita universala!manuala".(eoarece macinarea este destul de dificila,recomandam procurarea unei rasnite mari,care poate fi actionata manual sau de un motor.In literatura de specialitate se recomanda maruntirea #a&arului pe o placa dura,cu a-utorul unei merdenele.(in fericire,pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare,e,ista in comert #a&ar pudra ata preparat are in ciuda faptului ca este mai scump,elimina=bataile de cap=.

'

%eaiuri medicinale : (upa cum ati observat,in toate preparatele,indiferent de consistenta lor se poate in loba si o anumita cantitate de ceai medicinal.Acest ceai este benefic albinelor,catre sfarsitul iernii sau in primavara,combatand cu succes nosemo#a. Ceaiul medicinal se obtine prin infu#ie din urmatoarele plante: sunatoare , cimbrisor, isma , musetel , coada soricelului , roinita,etc.;btinem ceaiul folosind +*. din fiecare planta uscata.In prealabil plantele se ume#esc cu 2,752 l apa si dupa 72*75 minute turnam apa clocotita in cantitate de 2,052 l.(in acest ceai folosim do#ele necesare,cu mentiunea ca pastrarea lui la fri ider nu trebuie sa depaseasca .0 ore. &ic#e fierea m ier ii : 9ierea cristali#ata!#a&arisita",folosita in diferitele retete trebuie lic&efiata,pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inre istrea#a o mare risipa de &rana.(oua sunt re ulile de ba#a in aceasta lucrare : nu incal#im mierea mai mut de .5 rade C A nu lic&efiem mierea la flacara directa,ci doar cu vasul introdus intr*un alt vas cu apa care fierbe.In rest....nimic mai simplu. :3.BAZA DE DATE L'!aii p# "ru pas"'ral i R'ma ia In aceasta sectiune a site*ului dorim sa demaram un proiect a carei reali#are depinde de dv. apicultorii.; ba#a de date publica care sa cuprinda locatiile de pastoral din Romania facilitea#a o mai buna informare a stuparilor.;rice informatie despre un masiv meliferde interes national,re ional sau local este binevenita. L'!a ii p# "ru pas"'ral la "#i - #&#s!ris#. : Calu areni , Ciofliceni , Cascioarele , Comana , 5ipia Po-dani , 9alu Spart, 9i&ai <ravu , Pustnicu , Sna ov , Ganatorii 9ici , <aile Jerculane , <arbosu , <er#easca , <ocsa 9ontana , <ocsa Romana , <o#ovici , Ramna , <abada , Ciucurova , 5uncavita , Niculitel , 'opolo , <arnova , Ciurea , (a ata , (umesti , Dra-duri , 9ironeasa L'!a"ii p# "ru pas"'ral la sal!am - #&#s!ris#. : <alanoaia , 'urbatu , Droasa , Ileana , 9oldoveni , (ridu , Perisoru , Stefan Goda , 'ataru , 9i&ai <ravu , Rusetu , Insuratei , 5iscoteanca , Comorova , Ne ru Goda , <asarabi , Ciuperceni , Poiana 9are , <ailesti , Sadova , (abuleni , Rooistea , Celaru , 5eu , Druia , (eveselu , Cervenia , Giisoara , Putineiu , Janu Conac&i , 5iesti , <alanesti , <arcea , <arlad , Carei , Galea lui 9i&ai , Silindru , Remetea 9ica , Ceacova , Ramnicu Galcea , Curtea de Ar es , Ilia , B'!sa -Au&.Caras S#%#ri . <ocsa se afla la )) de /m de resedinta -udetului Caras Severin , Resita , pe drumul care lea a aceasta localitate de 'imisoara , adica (N 50<.(rumul este practicabil pana in apropierea padurii ! pana la 722m " sau c&iar in padurelCa si amplasare se poate mer e in doua locatii mai mari in <ocsa 9ontana !primul cartier al orasului". Pe directia de intrare dinspre Resita , se face dreapta si se a-un e lan a cabana !pensiune" Ste-arul.In aceasta locatie vin anual apro,. 72*72 pavilioane din #ona Junedoara si e loc de mai multe...A doua locatie se afla pe acelasi drum la apro,.5 /m catre 'imisoara in <ocsa Romana.Inainte de ocolul silvic se face stan a si se mer e pana la mar inea padurii apro,. )/m. Aici se deplasea#a )5*+5 pavilioane la pastoral anual,tot din #ona Junedoara , <istria si Aba...Si aici e loc de mai mute pavilioane...'eiul se aseste in masiv si din cate stiu eu , e unul dintre cele mai mari masive de tei din tara...Ga asteptam... Bar '%a / Ciur#a / GraA&uri -Au&.IASI. Aceste localitati se afla in -udetul IASI. In prea-ma lor se asesc masive intinse de tei,unde se poate practica un pastoral bun.Padurile cuprind copaci batrani de tei,cu o densitate mare.Sunt masive de interes re ional si local,stupari din toata 9oldova,deplasandu*se aici.In anii buni se obtin )2 / miere>familie. Caile de acces sunt bune si distantele relativ mici dintre localitati,facilitea#a deplasarea.

;5

Ma$ura -Au&.Ba!au.

In #ona 9a ura * <acau se poate face pastoral la salcam

).9asivul de salcam se afla la iesirea din localitate,la 72*75 /m de <acau.Se intinde pe cativa /m,pe o parte si alta a drumului <acau * ;nesti * <rasov.Carosabilul este foarte bun,locatia se accesea#a usor.Stupinele se pot amplasa in mici intranduri la mar inea soselei.8ste un masiv de salcam desul de bun si este folosit de localnici si stuparii care se intorc de la salcam 7 , din sudul 9oldovei.8ste o #ona melifera de interes re ional si local. F'i# i/ Ur2 i !# i/ H'r#a -Au&.Sa"u Mar#. In aceste localitati se asesc paduri mari de salcam,unde se poate mer e in pastoral cu stupii.Intr*un an cu un re im termic normal se pot obtine +2 de / miere>familie.5ocalitatile :oieni si Ur#iceni se afla lan a orasul Carei.

:;.MANAGEMENT IN APICULTURA
9ulti apicultori doresc sa faca din stuparit o afacere profitabila,care sa le asi ure veniturile necesare unui trai decent.In conte,tul noilor provocari economice pasul poate fi unul casti ator daca vi#iunea de ansamblu asupra afacerii este corecta.Un articol aparut intr* un cotidian strain, cel mai important cotidian financiar din lume, este elocvent.Cititi*l si si ur o sa aveti de casti at : FERMA DE FAMILIE CU 12 MILIOANE DE LUCRATOARE ACTIVE Deor e 'on/in nu vrea sa se retra a,c&iar daca lucrea#a aproape 722 de ore pe saptamana si a atins o varsta la care cei mai multi de*abia asteapta sa se odi&neasca." A m impresia ca acum! la C> de ani! lucrez mai mute ore decat atunci cand am pus pe picioare aceasta afacere!!n urma cu 4> de ani" , , spune 'on/in,care conduce impreuna cu sotia lui,9ar aret,o ferma apicola in (evon!provincie din An lia". :amilia 'on/in poseda .62 de stupi in cadrul unei #one intinsa pe +5 /m de casa lor din Jat&erlei &,lan a ;/e&ampton,in care peste 7) milioane de albine lucrea#a pentru ei in mie# de vara.Insa problemele economice cu care se confrunta sunt foarte mari: ma a#inele universale vand miere de import cupa-ata mai ieftin decat poate vinde familia 'on/in.Cu toate acestea,'on/in manifesta si pastrea#a un entu#iasm molipsitor. ; alta complicatie o repre#inta vicleanul si periculosul para#it varroa acel acarian care,neurmarit indeaproape,poate distru e destul de repede o intrea a colonie de albine.'on/in a incercat sa controle#e para#itul cu ulei de menta,un preparat neto,ic pe care il administrea#a toamna in sirop,atunci cand albinele nu produc miere."In teorie!uleiul de menta se amesteca cu feromonul pe care albinele il elimina!deran9and acarieniiicare apoi parasesc gazdele )albinele< "! e,plica el. ;cupandu*se de albine,recoltand miere din fa uri,ambaland*o,conducand o mica intreprindere care lucrea#a pe ba#a de comen#i prin posta si ocupandu*se de scripte,toate acestea depasesc posibilitatile unui sin ur om.Pentru a*si usura sarcina,in cladirile fermei,care se afla in imediata apropiere a locuinei familiei 'on/in,lucrea#a + an a-ati doar cateva ore pe #i,iar un al patrulea lucrea#a ) #ile pe saptamana,a-utand in special la livrari totodata cautand si descoperind piete de desfacere. 9ar aret 'on/in,o botanista,s*a implicat mai putin in ultimii ani in aceasta afacere dupa ce a contractat un verti- menier !ameteli",insa continua sa tina contabilitatea. Activitatea in ferma este in principal munca fi#ica intensaAputine operatiuni sunt mecani#ate cu e,ceptia recoltarii mierii din fa uri si imbutelierea ei.9ulte din procesele menite sa adau e valoare cum ar fi pre#entarea mierii in recipiente din ceramica sau porelan iau timp.8tic & etele trebuie le ate cu un snur decorativ auriu,capacele trebuie fi,ate !etansei#ate"strans cu ceara pentru a nu patrunde deloc aerul.'on/in face si lumanari din ceara de albine,crema de lustruit mobila sau parc & etul si cateva tipuri de preparate cosmetice. In timpul unei saptamani obisnuite,'on/in va controla stupii in )0 de amplasamente !vetre" pentru a se asi ura ca albinele sunt in buna stare.8l isi petrece numeroase #ile pe drum intr*o fur oneta,Nvrand miere si celelalte produse derivate,inclusiv sapun*in compo#itia acestuia folosindu*se ceara sa de albine,*fiind insa produs de o intreprindere speciali#ata. 8l deserveste o #ona de la sudul liniei dintre <ristol si 5ondra,inclu#and si livrarea catre firma :ortunum ( 9ason si Selfrit es.K> In tot cursul anului,el este nevoit sa indeplineasca o varietate de sarcini care ii ocupa timpul,cum ar fi:intretinerea stupilor,verificarea i ienei lor,a starii de sanatate si a matcilorde reproductie pentru a*si mentine efectivul de albine.Nici una dintre matci nu este mai batrana de ) ani.

;:

In anul trecut,cifra de afaceri a fost de 67222 lire sterline.(in aceasta,el a reali#at un profit de 7.522 lire sterline.'ransportul a costat 1222 lire sterline.Cele doua fur onete au efectuat un numar considerabil de /ilometri:una a facut 6.222 /m in ultimile 70 luni,iar cealalta ).222 /m in anul trecut. Alte c & eltuieli au inclus ))222 lire sterline pentru vasele de ceramica sau porelan in care se vinde mierea,in special in ma a#inele care comerciali#ea#a cadouri,delicatese si produse ale 'rustului NationalKK>.Cel mai scump borcan !ambala-" costa 1 lire sterline,cel mai ieftin 7 lira.'on/in este ma & nit de faptul ca unii clienti de*ai sai vand borcane Portmeirion mai scump decat aceleasi borcane pe care el le umple cu miere.8l are un contract comercial limitat cu & oteluri carora le vinde miere in containere !ambala-e" individuale din plastic si mai vinde produsul in borcane de sticla cu capacitatea de .5+ !un pound" la detailisti cu ) lire. "0u sunt prea interesat sa and magazinelor uni ersale pentru ca nu reau sa afectez relatile comerciale cu clienti mei e(istent"!afirma el" "$agazinele uni ersale ma fac sa reduc pretul!ceea ce de ine neeconomic sa le and lor si ar face ca cellalt clienti ai nostri sa nu ne mai cumpere produsele"" "Aaca am inde in rac am da faliment"%ei care ar cumpara in rac arplati intre 2> de peni si o lira steriina 124 g )un pound< de mere!!n functie de recolta anilor respecti i"Aaca am produce 6> t!am primi pentru aceasta cantitate numai 771>> lire!calculand la o lira 124 g de miere"" Intr*un an ei au recoltat numai o tona si -umatate de miereAintr*un an bun, recolta poate a-un e la )2 de tone.Anul trecut au reali#at 6 tone. (intr*un an slab,cand vara este racoroasa si umeda,cum a fost in acest an,el a trebuit sasi &raneasca albinele cu sirop de #a&ar pentru a putea sa supravietuiasca.8l cumpara #a&ar in vrac de la fabricile de #a&ar. "'ste probabil mai ieftin sa cumpar za#ar de la magazinele uni ersale!care il and in pierdere! insa abia pot sa cumpar o tona de za#ar de la *esco"! spune 'on/in.8l plateste aproape 622 de lire pentru o tona !de #a&ar" prin intermediul unui bro/er,c&iar daca acesta in piata bunurilor de consum costa circa )62 lire.Intr*un an bun el poate cumpara o tona,dar intr*un an slab poate cumpara 72 tone. Cea mai mare parte a #a&arului este data albinelor toamna sau la inceputul primaverii daca nectarul este intr*o cantitate mica."Uneori!toamna!un stup poate consuma )prelucra si depozita< pana la 8 litri de sirop in 67 ore"!e(plica el!"desi aceasta #rana poate scoate stupul )albinele< din iarna"" "Am a ut unii ani -ngrozitori!cand a trebuit sa ratonalizam li ranle"Aoar recent a em surplusuri care ne-au permis sa mentnem li ranle constante"Piata!insa!nu este deloc dinamica" :amenii mananca in zilele noastre alimente mai picante si nu mai ser esc ceaiul traditonal de la ora cinci"" 'on/in plateste fermierilor pe teritoriul carora se afla stupii sai o c&irie anuala de 55 / de miere.'rei saptamani,primavara,el duce 12 de stupi in Somerset,intr*o livada de meri de 12 de &ectare,unde fermierul ii plateste )2 de lire pentru fiecare stup ce asi ura poleni#area pomilor. 'on/in,care a studiat a ronomia la AberIstMIt&,a invatat apicultura lucrand 5 ani la un apicultor din ;,fords&ire unde a intalnit*o pe 9ar aret cu care s*a si casatorit.Cuplul s*a mutat in 'ara Dalilor in 7311 pentru a fi aproape de NeMcastle 8mlIn,unde un apicultor cu )22 de stupi ii propusese sa*i devina partener."Am refuzat"Insa apicultorul mi-a spus atunci: cel mai bun lucru pe care pot sa-l fac ar fi sa-ti and albinele"Imi amintesc ca mi le-a andut e(traordinar de ieftn-cam C>> lire sterUne"Pentru ca sa -ncep!am -mprumutat de la tatal meu 7>>> de lire!care in cele din urma s-au do edit a fi un cadou""" Impreuna cu sotia,in 7310 s*a mutat la Jat & errei & dand fermei denumirea de GivianEs JoneI :arm,dupa unul din numele lui.Nu a contractat nici odata vreun imprumut si nu si*a depasit niciodata contul din banca."Bancile doresc sa ne -mprumute bani"!spune $argaret" "Aar noi preferam sa nu fim datori"Bancile obisnuiau sa ne ia un comision de .> de peni pentru fiecare cec pe care il introduceam,nsa!deoarece a eam atat de multe cecuri in alori mici!am negociat cu banca un aran9ament ca sa platm cu mai multe cecuri odata pentru .> de peni""

=on6in accepta ideea ca ei nu vor fi niciodata bogati si ca orele multe de munca sunt datorate faptului ca sunt proprii lor slujbasi.@$and ne vom retrage va trebui sa ne bazam pe ceea ce am agonisit pentru noi insine@,afirma el.@'i de aceea am cotizat ca membri ai mai multor tipuri de case de pensii,ceea ce ne va ajuta sa ne descurcam@

;;