COMBATEREA VARROOZEI LA ALBINE

PRIN TRATAMENTUL PUIETULUI

CU ACIZI ORGANICI VOLATILI

COMBATING VARROOSIS IN HONEY

BEES BY TREATING BROOD WITH
VOLATILE ORGANIC ACIDS
Material elaborat în cadrul Programului sectorial ADER 2019-2022,
proiect de cercetare-dezvoltare ADER 12.1.1./2019,
finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Material developed within the sectorial Program ADER 2019-2022,

a research-development project ADER 12.1.1./2019,
funded by the Ministry of Agriculture and Rural Development.
 ELIZA CĂUIA

COMBATEREA VARROOZEI LA ALBINE

PRIN TRATAMENTUL PUIETULUI
CU ACIZI ORGANICI VOLATILI

COMBATING VARROOSIS IN HONEY

BEES BY TREATING BROOD WITH
VOLATILE ORGANIC ACIDS

Natura are nevoie de albine, albinele au nevoie de om,

omul are nevoie de natură

Nature needs bees, bees need man, man needs nature

EDITURA UNIVERSITARĂ
Bucureşti
Colecţia ŞTIINŢE EXACTE

Referenți științifici: Prof. univ. dr. Pătruică Silvia, Conf. univ. dr. Diniță Georgeta

Redactor: Gheorghe Iovan

Tehnoredactor: Ameluţa Vişan
Coperta: Monica Balaban
Traducere: Mihaela Paraschivescu

Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi inclusă de Consiliul

Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în
categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

ISBN 978-606-28-1498-4

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062814984

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio parte din această lucrare nu poate fi
copiată, distribuită, arhivată sau publicată fără acordul autorilor.
© Foto coperta, 1a-b, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15a-b, 16. © Căuia Eliza
Foto 2.©www.NatureLoveYou.sg
Foto 3.©https://entnemdept.ufl.edu/creatures/misc/bees/Apis_cerana.htm

Copyright © 2022
Editura Universitară
Editor: Vasile Muscalu
B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti
Tel.: 021.315.32.47
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro

Distribuţie: tel.: 021.315.32.47 / 0745 200 718/ 0745 200 357

comenzi@editurauniversitara.ro
www.editurauniversitara.ro
 INTRODUCERE

Volumul de față prezintă o sinteză a informațiilor care au contribuit

la dezvoltarea și testarea eficienței unor metode alternative de combatere a
varroozei, una din cele mai mari probleme cu care se confruntă apicultura
zilelor noastre.
Cu o evoluție anuală dependentă de existența puietului căpăcit,
populația de acarieni varroa se dezvoltă discret și exponențial, ajungând la
praguri critice spre sfârșitul sezonului activ. O serie de alți factori pot
favoriza sau accelera succesul reproductiv al acarianului și impactul
negativ asupra familiilor de albine.
Pentru a preveni efectele negative asupra populației de albine de
iernare este important să intervenim din timp pentru a scădea cât se poate
de mult nivelul de infestare. Se cunoaște faptul că de albina de iernare
depinde traversarea sezonului rece și reluarea ciclului biologic al familiei
de albine în bune condiții în sezonul următor, asigurând astfel o condiție de
bază pentru dezvoltare și producție.
Prin tratamentul puietului infestat cu ajutorul unor metode și
substanțe de tip organic contribuim astfel la posibilitatea de a extinde
perioada de aplicare a tratamentelor în orice moment al sezonului activ,
când timpul permite intervenția în cuib. Astfel, are loc o diminuare
semnificativă a nivelului de infestare deoarece în puietul căpăcit se află cei
mai mulți acarieni în faza de reproducție și creștere de noi generații. În
plus, prin utilizarea unor substanțe organice aprobate în apicultura
ecologică sunt diminuate toate riscurile legate de apariția fenomenului de
rezistență a acarianului la substanțe de tratament, asigurându-se în paralel
calitatea produselor apicole pentru nutriție și apiterapie.
Flexibilă, minim invazivă și eficientă, procedura de combatere a
varroozei prin pensularea puietului căpăcit cu formule optimizate pe bază
de acizi organici volatili ar putea fi integrată în activitățile curente de

5
management ale stupinelor printr-o organizare judicioasă. Fiind o
abordare nouă, cercetările viitoare pot contribui la îmbunătățirea și
eficientizarea metodelor de lucru în scopul practicării unei apiculturi
sustenabile.
Autoarea

6
 CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................. 5

1. VARROOZA ..................................................................................... 11
1.1. Gazda de origine - Apis cerana ................................................... 12
1.1.1. Particularitățile varroozei la Apis cerana ........................ 12
1.2. Noua gazdă - Apis mellifera ........................................................ 13
1.2.1. Particularitățile varroozei la Apis mellifera ..................... 14
1.2.2. Ciclul de viață al acarianului varroa ................................ 14
1.2.3. Dinamica dezvoltării populației de varroa ...................... 16
1.2.4. Succesul reproductiv al acarianului varroa...................... 18
1.2.5. Monitorizarea populației de varroa ................................. 18

2. Cercetări proprii............................................................................... 21
2.1. Fundamentare .............................................................................. 21
2.2. Valorificarea unor comportamente, proprietăți și substanțe
naturale în combaterea varroozei ................................................ 22
2.2.1. Căpăcirea puietului .......................................................... 22
2.2.2. Capacitatea căpăcelului de a absorbi și de a transfera
substanțe volatile în celulă............................................... 23
2.2.3. Utilizarea unor substanțe organice foarte volatile ........... 24
2.3. Particularitățile tratamentului puietului căpăcit cu acizi
organici volatili ........................................................................... 25
2.4. Procedura de pensulare a puietului căpăcit cu acizi organici
volatili ......................................................................................... 26
2.5. Obiective și rezultate ................................................................... 28
2.5.1. Testarea eficienței unor proceduri de lucru noi sau
îmbunătățite, dar și a acizilor organici volatili în
tratamentul puietului ........................................................ 28
2.5.2. Evaluarea impactului tratamentelor de primăvară
(martie-aprilie) asupra populației de acarieni din
perioada critică de maximă dezvoltare (iulie-august) .... 30
7
 2.5.3. Optimizarea formulelor de tratament pentru a reduce
unele riscuri asociate utilizării acizilor organici volatili . 31
3. Răspunsuri la întrebări frecvente ................................................... 34
3.1. Ce sunt acizii organici volatili de tipul acidului formic sau
acetic? .......................................................................................... 34
3.2. Cât timp durează tratamentul unui stup? .................................... 35
3.3. Care sunt cele mai bune perioade din sezon pentru aplicarea
tratamentului? ............................................................................. 36
3.4. Care este doza exactă? ................................................................ 38
3.5. Există efecte negative asupra familiei de albine? ....................... 38
3.6. Care este temperatura și umiditatea ideală pentru tratament
prin procedura de pensulare? ...................................................... 38
3.7. Este necesar sa tratăm și familia de albine în paralel cu acest
tratament? ................................................................................... 38
3.8. Cât timp putem ține puietul în afara familiei de albine fără a fi
afectat? ....................................................................................... 39

4. Bibliografie selectivă ........................................................................ 40

8
 CONTENTS

Introduction .......................................................................................... 45

1. Varroosis ......................................................................................... 47
1.1 Origin host - Apis cerana ............................................................ 48
1.1.1. Particularities of varroosis in Apis cerana....................... 48
1.2. New host - Apis mellifera ............................................................ 49
1.2.1. Particularities of varroosis in Apis mellifera ................... 50
1.2.2. Life cycle of varroa mite ................................................. 50
1.2.3. Dynamics of varroa population development.................. 52
1.2.4. Reproduction success of varroa mite ............................... 54
1.2.5. Monitoring the varroa population.................................... 54

2. Own research .................................................................................... 57

2.1. Fundamentals .............................................................................. 57
2.2. Valorizing behaviors, properties and natural substances in
combating varroosis .................................................................... 58
2.2.1. Brood capping ................................................................. 58
2.2.2. Cap’s capacity to absorb and transfer volatile
substances in the cell ....................................................... 59
2.2.3. Using very volatile organic substances ........................... 60
2.3. Particularities of treating capped brood with volatile organic
acids ......................................................................................... 61
2.4. Procedure to brush capped brood with volatile organic acids ..... 62
2.5. Objectives and results.................................................................. 64
2.5.1. Testing the effectiveness of new or improved work
procedures and of volatile organic acids in brood
treatment .......................................................................... 64
2.5.2. Evaluating the impact of spring (March-April)
treatments on mite population in the critical period of
maximal development (Juy-August) ............................... 66

9
 2.5.3. Optimizing treatment formulae to reduce risks
associated with using volatile organic acids ................... 67
3. Answers to frequent questions ........................................................ 70
3.1. What are volatile organic acids of the formic and acetic type?... 70
3.2. How long is the treatment of a hive?........................................... 71
3.3. Which are the best periods in the season to apply the
treatment? .................................................................................... 72
3.4. What is the exact dosage? ........................................................... 74
3.5. Are there negative effects on the bee colony? ............................. 74
3.6. What is the ideal temperature and humidity for the treatment
through brushing procedure? ....................................................... 74
3.7. Is it necessary to treat the bee colony at the same time with this
treatment? .................................................................................... 74
3.8. How long can we keep the brood outside the bee colony
without being affected? ............................................................... 75

4. Selective bibliography ...................................................................... 76

10
 1. VARROOZA

Este o parazitoză cauzată de Varroa destructor (Foto 1 a, b):

 un acarian ectoparazitic și una din cele 4 specii de varroa (Anderson &
Trueman 2000; Rosenkranz et al. 2010);
 se hrănește în principal cu corpul gras al albinelor prin digestie extraorală
(Ramsey et al. 2019);
 este vector al unor virusuri specifice (DWV, ABPV, IAPV, SBV, etc)
(Mondet et al. 2014);
 afectează morfologia și fiziologia organismului albinelor prin formarea
de răni deschise cu posibile infecții bacteriene și transferul de virusuri
(ex. virusul aripilor deformate, virusul paraliziei), afectează statusul
nutritiv și imunitar, crește consumul energetic al individului și scade
capacitatea de învățare și orientare (Bowen-Walker et al. 2001; Noel et
al. 2020; Traynor et al. 2020; Reams & Rangel, 2022);
 cea mai gravă problemă de sănătate a albinelor melifere (Apis mellifera
L.) și un factor important în fenomenul de depopulare și mortalități la
albine (Rosenkranz et al. 2010).

a. b.
Foto 1. a. Varroa destructor - femela adultă; b. femela adultă și progenitura
sa (Stereomicroscop Olympus SZ61)

11
1.1. Gazda de origine - Apis cerana

specie de albine din Asia (Foto 2)

raza de zbor maximă este de 700 m și optimă de 300-400 m (Jensen,
2007);
coloniile au câteva mii de albine lucrătoare și câteva sute de trântori;
faguri au dimensiuni mai mici, iar celula de lucrătoare are cca 4,25 mm
în diametru;
durata stadiului de puiet de albine lucrătoare este de 19 zile;
puietul de trântor prezintă un tip de căpăcel specific cu structură densă și
un orificiu central (Foto 3);
nu utilizează propolis;
parăsește cuibul prin fenomenul de „absconding”;
migrează și roiește frecvent.

Foto 2. Apis cerana Foto 3. Puiet căpăcit de trântor la

Apis cerana.

1.1.1. Particularitățile varroozei la Apis cerana

Apis cerana a dezvoltat o serie de mecanisme naturale de apărare prin

selecție naturală, co-adaptare și co-evoluție (Rath, 1999; Boecking et al.
1999) care sunt multiple și foarte eficiente:
 supresia reproducției în puietul de lucrătoare;
 identificarea și eliminarea puietului de lucrătoare infestat;
 înmulțirea aproape exclusivă în puietul de trântor;
 blocarea eclozionării puietului de trântor infestat prin „înmor-
mântarea” puietului;

12
  durata mai mică a stadiului de puiet căpăcit de lucrătoare;
 comportamentul pronunţat de îngrijire și deparazitare al albinelor
adulte;
Prin aceste mecanisme de apărare coloniile de albine ale acestei specii
pot scădea nivelul de infestare sub pragul de dăunare, nemaifiind necesare
tratamente specifice.

1.2. Noua gazdă - Apis mellifera

specie răspândită pe toate continentele și principalul polenizator al

speciilor de plante entomofile și culturilor agricole (Foto 4)
raza de zbor maximă este în general de 3 km și cea optimă de cca 1,5
km;
formează colonii de câteva zeci de mii de albine lucrătoare și câteva mii
de trântori;
fagurii au dimensiuni mai mari, iar celula de lucrătoare are cca 5,4 mm
în diametru;
durata stadiului de puiet de albine lucrătoare este de 21 zile;
nu sunt diferențe majore între puietul de albine și cel de trântor în
privința structurii căpăcelelor;
utilizează propolis;
nu părăsește stupul, nu migrează, roiește doar în perioada de înmulțire
maximă, în condiții favorizante;

Foto 4. Apis mellifera recoltând nectar de la flori de corcoduş

(Prunus cerasifera)
13
1.2.1. Particularitățile varroozei la Apis mellifera

 Varroa destructor s-a transferat pe A. mellifera în prima jumătate a

secolului XX.
 în România a apărut pentru prima dată în anii ʼ70 (Ogradă & Rusu, 1975)
 prin comportamentul de hrănire și transmiterea de viroze afectează
întreaga populaţie a familiei de albine (albina adultă și puietul);
 în perioada sezonului activ populația se dezvoltă continuu deoarece se
înmulțește atât în puietul de albine lucrătoare cât și în cel de trântor;
 în perioada sezonului activ (când există puiet), populația de femele
fondatoare se află în mare parte în fază reproductivă, în interiorul
celulelor cu puiet căpăcit;
 în puietul de trântor rata de infestare a celulelor este de 5-12 ori mai mare
față de puietul de lucrătoare (Rosenkranz et al. 2010; Boot, 1995);
 rata de înmulțire (femele fiice împerecheate) este de 0,7 – 1,45 în puietul
de lucrătoare și 1,6 – 2,5 în puietul de trântor (Martin, 1994; Traynor et
al. 2020);
 acarienii sunt protejați de bariera căpăcelului care limitează comporta-
mentul de deparazitare al albinelor și eficiența tratamentelor;
 în lipsa tratamentelor majoritatea familiilor de albine nu supravieţuiesc
infestării mai mult de 2-3 ani (Rosenkranz et al. 2010).

1.2.2. Ciclul de viață al acarianului varroa

1) Faza de dispersie (impropriu denumită foretică):

 acarieni adulți (femele, fondatoare) care se găsesc pe albina adultă,
inclusiv pe trântori (Fig. 1);
 asigură transmiterea între indivizi, între familiile de albine și între
stupine;
 asigură depășirea perioadelor critice în care nu există puiet
(toamnă-iarnă);
 poate dura între 2 și 14 zile în perioada când există puiet și câteva
luni iarna, în funcție de areale climatice;
 majoritatea acarienilor foretici nu sunt vizibili deoarece se fixează pe
zona abdominală a albinelor, în special pe partea ventrală, între

14
 primele sternite; doar 5% dintre acarienii foretici se află pe partea
dorsală a toracelui (Ramsey et al. 2018);
 majoritatea tratamentelor actuale vizează această categorie de
acarieni;
 acarienii adulți, prin exoscheletul lor chitinizat, prezintă o rezistență
mai mare la substanțele de tratament fapt ce conduce la apariția
fenomenului de rezistență la substanțe;
 tratamentele ineficiente pot contribui la creșterea selectivității față de
substanțe și la apariția unor sușe mai virulente (Frey & Rosenkranz,
2014).

2) Faza reproductivă (de înmulțire)

 femele fondatoare și progenitura lor aflată în diverse stadii de

dezvoltare (ou, larve, protonimfe, deutonimfe, adulți – masculi și
fiice) (Fig. 1 și 2) ;

Fig. 1. Ciclu de viață al acarianului Varroa destructor

mascul
larvă protonimfă
adult

Femela
fondatoare
de varroa
larvă protonimfă deutonimfă fiică fiică adultă
Fig. 2. Stadii (categorii) de dezvoltare a puietului de varroa

15
  se desfășoară întotdeauna în interiorul celulelor cu puiet căpăcit;
 contribuie la dezvoltarea populației de acarieni;
 în sezonul activ până la 90% din populația de femele fondatoare se
găsește în puiet, în faza reproductivă (Rosenkranz et al. 2010; Boot,
1995);
 fiecare femelă depune mai multe ouă (4-6) din care ies larve ce trec
ulterior prin stadii de larve, protonimfe, deutonimfe, femele adulte
care se împerechează înainte de a ieși din celula cu puiet;
 durata de la ou la adult este de 5,8 zile în cazul femelei și 6,6 zile în
cazul individului mascul;
 primul ou apare la 70 ore de la căpăcire (din care rezultă un mascul),
apoi apare câte un ou la fiecare 30 de ore (din care rezultă doar
femele);
 femelele fondatoare au în medie 2-3 cicluri reproductive, cu un
maxim de 7 (Ruijter, 1987; Martin, 1997);
 o celulă poate fi infestată cu o femelă sau cu mai multe în special în
funcție de nivelul de infestare (Floris, 2020);
 formele imature (ex. protonimfe, deutonimfe) au exoschelet nechi-
tinizat şi nu pot perfora țesutul larvei/pupei pentru a se hrăni, fiind
astfel dependente de femela mamă care creează și menține orificiile
de hrănire în cuticula pupelor;
 în mod normal, în stadiul de puiet cu ochi roşii (la 7-9 zile
postcăpăcire) acarienii reproducători au cel puţin o fiică-deutonimfă;
 în mod normal, în stadiul de puiet cu ochi negri (la 10-12 zile
postcăpăcire) acarienii reproducători au cel puţin o fiică-adult.

1.2.3. Dinamica dezvoltării populației de varroa

 populația de acarieni se dublează la fiecare 3-5 săpătămâni în

perioada sezonului activ când există puiet;
 creșterea populației este exponențială, în funcție de cantitatea de
puiet (creștere logistică);
 rata de creștere saptamânală calculată este următoarea: (r) = 0,105–
0,214 (Harris et al. 2003); de ex. pornind de la un acarian în ianuarie
(la începutul perioadei de creștere a puietului în zona temperată din

16
 emisfera nordică) +15% în medie/săptămână rezultă 100 acarieni la
sfârșitul lunii august):

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August

1,32 2,31 3,98 7,99 14,00 28,13 49,2 98,95

Fig. 3. Model de dezvoltare a populației de acarieni adulți

(femele fondatoare) de-a lungul anului.

 creșterea nivelului de infestare prin reproducția proprie este de cca

100 de ori în regiunile temperate și de până la 300 ori în zonele mai
calde unde există o creștere continuă a puietului (Kraus & Page,
1995).
 la aceste valori se adaugă înmulțirea rezultată din reinfestare
(furtișag, derivă, practici apicole).
 valorile minime se regăsesc în perioada iernii, când majoritatea
acarienilor supraviețuitori își reiau ciclul reproductiv odată cu
începerea creșterii puietului și valori maxime în toamnă (august -
octombrie) când puietul s-a redus la maximum, iar populația de
femele fondatoare este rezultatul concentrării prin înmulțire și

17
 reinfestare din întreaga perioadă reproductivă a sezonului activ (Fig
3). În lipsa tratamentelor valorile minime din timpul iernii cresc de
la an la an.

1.2.4. Succesul reproductiv al acarianului varroa

Factori care influențează populația de acarieni dintr-o familie de albine:

 numărul de acarieni supraviețuitori ai perioadei sezonului inactiv,
înainte de creșterea puietului (populația inițială sau rezerva de
acarieni);
 acumularea prin reproducție naturală care începe odată cu primul
puiet din ianuarie;
 cantitatea de puiet;
 tipul de puiet (de albină lucrătoare sau trântor);
 continuitatea perioadei de creștere a puietului în perioada sezonului
activ (de ex. roirea naturală întrerupe înmulțirea pentru că există o
perioadă de lipsă a pontei mătcii);
 durata sezonului activ și chiar prelungirea acestuia (de ex. toamna)
ca urmare a schimbărilor climatice;
 concentrarea paraziților prin transferul acarienilor din puietul de
trântor în puietul de lucrătoare ca urmare a încetării creșterii
puietului de trântor, în perioada iulie-august;
 reinfestarea prin:
 deriva albinelor culegătoare și a trântorilor (mai intensă în cazul
aglomerarării stupilor și a lipsei reperelor de orientare și
identificare a familiilor de origine);
 furtișag (existența familiilor slabe, lipsa culesurilor) (Peck &
Seeley, 2019; Frey & Rosenkranz, 2014);
 diverse practici apicole (schimb de faguri cu puiet, unificări, etc);
 creșterea densității familiilor de albine și a stupinelor în raza de
zbor (Seeley & Smith, 2015; Frey et al. 2011).

1.2.5. Monitorizarea populației de varroa

Metodele de evaluare a nivelului de infestare se pot aplica în orice

perioadă din sezonul activ, dar sunt mult mai eficiente în lunile
iulie-septembrie când nivelul de infestare crește.

18
 Metodele de estimare a nivelului de infestare vizează estimarea
procentului de albine sau celule infestate cu acarieni și aplicarea de
tratamente specifice în funcție de pragul de infestare (Tabel 1).

Tabel nr. 1. Recomandări privind pragul de infestare cu varroa utilizat în

programele de selecție pentru creșterea rezistenței naturale, prag de la care
este necesară aplicarea tratamentelor. (Buchler et al. 2010,
2017 - comunicare personală)

Metodă/Perioada Iulie-August Septembrie-Octombrie

Evaluarea nivelului de 5 10
infestare a albinelor (nr.
acarieni/10g albine)
Evaluarea nivelului de 10 20
infestare în puietul de albine
lucrătoare (nr acarieni/100
celule)

Mențiune! Prezența puietului de trântor în lunile iulie-august poate contribui

la erori privind evaluarea nivelul real de infestare în puietul de albină
lucrătoare. În plus, este importantă cunoașterea suprafeței de puiet la care se
raportează măsurătorile.

Aceste metode presupun aplicarea unor teste:

 pe albina adultă (metoda spălării cu alcool, metoda dislocării cu
zahăr pudră) (Foto 5);
 pe puiet (metoda de evaluare la stereomicroscop) (Foto 6);
 pe fundul stupului – căderea naturală (evaluarea mortalității naturale
sau induse de un tratament (Foto 7);
Aplicarea acestor metode:
 necesită manoperă și pregătire substanțială;
 rezultatele trebuie interpretate cu precauție, doar în context
sezonier și regional;
Estimarea nivelului de infestare în puietul căpăcit:
Testarea eficienței tratamentelor aplicate pe puietul căpăcit presupun
evaluarea nivelului de infestare în puiet după aplicarea tratamentelor.

19
 În acest mod vom putea identifica celulele infestate și existența
acarienilor vii, muribunzi sau morți pe diverse categorii de indivizi;

Foto 6. Măsurarea Foto 7. Numărarea

Foto 5. Testul de acarienilor pe
evaluare a numărului procentului de
celule infestate cu fundul antivarroa
de paraziţi cu prin amplasarea
ajutorul zahărului varroa în puiet la
lupa microscopică unei folii albe,
pudră caroiate şi gresate

Metodele presupun deschiderea (descăpăcirea) celulelor și scoaterea

puietului pentru examinare (Foto 6, 8, 9);
Se recomandă aplicarea testului pe minim 200 de celule cu puiet pe
mai multe suprafețe de fagure și în diferite locuri pe fagure;
Evaluarea diverselor categorii de varroa se va realiza pe puiet căpăcit
în stadiul minim de ochi roșii (Mondet et al. 2020).

Foto 8. Identificarea celulelor Foto 9. Identificarea prezenței

infestate și a categoriilor de varooa acarienilor în puiet prin descăpăcirea
prin descăpăcire celulă cu celulă, puietului cu ajutorul furculiței de
la stereomicroscop. Un prim semn descăpăcit, ca metodă rapidă de
îl reprezintă prezența observație. Metoda nu oferă o evaluare
excrementelor acarianului de precisă dar reprezintă o metodă
culoare albă pe peretele celulelor. practică de evaluare a eficienței
tratamentelor în puiet

20
 2. CERCETĂRI PROPRII

2.1. Fundamentare

Necesitatea diminuării nivelului de infestare înainte de momentele

critice (perioada creșterii albinei de iernare)
 un sistem de combatere eficient și durabil presupune deparazitarea
familiei de albine în paralel cu protecția generațiilor de albine de iernare
de care depinde pregătirea unei bune iernări și a viitorului sezon apicol;
 se cunoaște faptul că dezvoltarea și concentrarea maximă a populației de
acarieni se suprapune cu perioada creșterii albinei de iernare
(iulie-septembrie);

Obținerea de produsele apicole care pot fi utilizate în siguranță atât în

nutriție cât și în apiterapie prin:
 utilizarea de acizi organici volatili ce nu lasă reziduuri în ceară sau în
celelalte produse apicole întrucât se evaporă rapid;
 aplicarea de tratamente de tip organic care reduc riscul de acumulare a
reziduurilor de substanțe xenobiotice și de apariție a efectului de
cocktail;

Dezvoltarea de măsuri eficiente cu efecte pozitive pe termen scurt,

mediu și lung pentru:
 scăderea presiunii de selecție și riscului de apariție a fenomenului de
rezistență a acarianului generat de contactul permanent cu reziduuri de
substanțe chimice de tratament;
 extinderea perioadei de aplicare a tratamentelor oricând în timpul
sezonului activ, în perioada de producție și reproducție;
 aplicarea pe orice unitate biologică cu puiet căpăcit (familie, roi,
nucleu);

21
 susținerea programelor de selecție și ameliorare a familiilor de albine în
ceea ce privește rezistența naturală la varroa, prin intervenții rapide
atunci când nivelul de infestare crește peste pragul economic de
dăunare;
 înlocuirea metodei de combatere a varrozei care se bazează pe
eliminarea puietului de trântor sau de lucrătoare, prin efectuarea de
tratamente pe puiet, salvarea puietului și obținerea de indivizi sănătoși
pentru producție și reproducție, în procesul de selecție naturală și
artificială;
 includerea în măsurile biotehnice de control integrat (Integrated Pest
Management);

2.2. Valorificarea unor comportamente, proprietăți și substanțe

naturale în combaterea varroozei

2.2.1. Căpăcirea puietului:

 reprezintă comportamentul natural prin care albinele adaugă un strat de

ceară celulelor cu puiet într-un anumit stadiu de dezvoltare în funcție de
tipul de puiet (Foto 10) (Snodgrass, 1956);
 are rolul esențial de a preveni căderea larvelor în timpul procesului de
îngogoșare (Siceanu, 1996);
 reprezintă o barieră importantă în acțiunea tratamentelor;

Foto 10. Aspectul exterior al Foto 11. Stratul interior de țesut al

căpăcelului la A. mellifera coconului după îndepărtarea
(puiet de albină lucrătoare) stratului de ceară

22
Foto 12. Structura poroasă a căpăcelului Foto 13. Aspectul căpăcelelor de puiet
se poate observa mai ușor în contrast de după impregnarea cu acid formic
culoare

 reprezintă o barieră importantă în manifestarea comportamentului

igienic (identificarea celulelor parazitate, descăpăcirea lor și
eliminarea puietului); acarianul varroa intră în celulele cu puiet
înainte de căpăcire cu până la 15-20 h în cazul puietului de albine
lucrătoare și cu până la 40-50 h în cazul puietului de trântor
(Rosenkranz et al. 2010), fiind protejat dar în același timp și captiv
în celule;

2.2.2. Capacitatea căpăcelului de a absorbi și de a transfera substanțe

volatile în celulă

 prin structura sa și modul de formare căpăcelul este alcătuit din două

straturi: unul de ceară (la exterior) realizat de albinele lucrătoare
(Foto 10), și altul la interior rezultatul țeserii coconului de către larvă
în procesul de metamorfoză (Foto 11);
 la albina meliferă are o structură poroasă (Foto 12), atât la puietul de
albină lucrătoare cât și la cel de trântor astfel încât permite trecerea
unor substanțe foarte volatile;
 poate fi utilizat ca substrat de impregnare și transfer de subsanțe
volatile în celulă (Foto 13) prin metoda pensulării puietului (Siceanu
et al. 2019; Siceanu et al. 2021).

23
2.2.3. Utilizarea unor substanțe organice foarte volatile

Acidul formic și acetic sunt acizi carboxilici cu următoarea formula

chimică:
Acidul formic Acidul acetic
CH2O2 C2H4O2

 sunt substanțe organice, permise în apicultura ecologică prin legislație;

 pot fi incluse în strategiile durabile de combatere a varroozei;
 se găsesc în natură, în atmosferă, sol, produse sau în diferite organisme;
 pot fi produse sintetic (utilizate ca produse conservante și anti-
microbiene);
 sunt foarte volatile;
 sunt incolore;
 au un miros puternic iritant fapt ce generează un efect repelent de unde
necesitatea ventilării cuibului;
 actionează prin asfixiere și afectează metabolismul, organele de simț și
membranele, atât în cazul varroa cât și în cazul albinelor (Genath et al.
2021; Gunes et al. 2017);
 în tratamentele pe familia de albine pot traversa bariera căpăcelului,
având eficiență variabilă în funcție de durata tratementului, cantitatea de
puiet, concentrație, etc.; pentru a nu afecta familia de albine, dar a
asigura eficiența lor atât pe albine cât și în puietul căpăcit foarte
importante sunt metodele de aplicare, durata tratamentului precum și
doza (concentrația) în corelație cu temperatura (Siceanu et al. 2019);
 în tratamentul puietului prin metoda pensulării (Siceanu et al. 2021) doar
concentrația este importantă pentru obținerea unor formule optimizate;
 în familia de albine cele mai sensibile la acizi sunt albinele adulte
(incluzând și albinele care eclozionează) si puietul larvar, iar cel mai
rezistent este puietul în stadiu de pupă (Fries, 1991; Amrine et al. 2007;
Siceanu et al. 2021);

24
 acidul acetic este mai slab ca acidul formic (vanEngelsdorp et al. 2008;
Siceanu et al. 2021);
 nu sunt substanțe liposolubile deci nu se acumulează în faguri;
 sunt substanțe corozive pentru elementele feroase;
 necesită utilizarea echipamentului de protecție;
 se pot realiza tratamente eficiente cu concentrații mai scăzute și
tratamente de scurtă durată prin formule optimizate (Amrine et al. 2007,
Siceanu et al. 2021).

2.3. Particularitățile tratamentului puietului căpăcit cu acizi organici

volatili

 poate fi aplicat în apicultura ecologică;

 se adresează fazei reproductive a acarianului - întreruperea ciclului
reproductiv și hrănirii pe puiet;
 necesită intervenția în cuib și scoaterea ramelor cu puiet (căpăcit) pentru
tratament;
 permite diminuarea la maxim a nivelului de infestare înainte de creșterea
albinei de iernare;
 prin aplicarea unui tratament de primăvară se poate diminua semnifi-
cativ nivelul de infestare de la sfârșitul sezonului;
 mortalitatea acarianului este relativ imediată, fiind astfel un tratament de
șoc;
 eficiența poate fi verificată imediat după tratament, dar și în următoarele
zile după tratament, în funcție de concentrația utilizată;
 este un tratament de scurtă durată, dacă se compară cu tratamentele cu
acizi organici volatili aplicate pe întraga familie de albine;
 este un tratament țintit (puietul căpăcit) și deci minim invaziv (nu este
tratată albina și nici puietul larvar);
 este un tratament flexibil deoarece poate fi aplicat oricând în timpul
sezonului activ când există puiet căpăcit și în orice unitate biologică cu
puiet căpăcit;
 poate fi aplicat atât pe puietul de albine lucrătoare cât și pe puietul de
trântor;
 permite tratamentul puietului de trântor și nu eliminarea acestuia acolo
unde se practică această metodă de scădere a nivelului de infestare

25
 (important în pepinierele de creștere de mătci și în programele de
selecție);
 nu există riscul de a omorî albine sau mătci dacă se respectă procedura și
metodele de lucru;
 nu depinde de factori exteriori (temperatură și umiditate);
 poate fi repetat ori de cîte ori este necesar și se poate obține o
deparazitare totală relativ rapidă (important în măsurile de carantină);
 poate fi integrat în tehnicile de întreținere oricând există o intervenție în
cuibul familiei de albine;
 nu creează rezistența acarianului la substanțe de tratament;
 nu este coroziv pentru elementele de metal din stup;
 prin procedura de pensulare se permite optimizarea formulelor prin
scăderea concentrației, dar și a procedurilor de tratament.

2.4. Procedura de pensulare a puietului căpăcit cu acizi organici volatili

fagurii cu puiet căpăcit, indiferent de suprafața cu puiet căpăcit, de

prezența puietului necăpăcit sau a hranei, se scutură și se perie pentru a
elimina albina de acoperire;
după eliminarea albinei de acoperire fagurii se pensulează cu formula
optimizată de acizi organici (conform procedurii, Siceanu et al. 2021)
(Foto 14, 15 a-b).

Foto 14. Aplicarea tratamentului antivarroa prin pensularea puietului căpăcit

cu formulă optimizată pe bază de acizi organici volatili

26
 a

b
Foto 15. a și b. Exemplu de aplicare a tratamentului cu formulă optimizată
pe bază de acizi organici volatili prin pensularea puietului căpăcit într-o
variantă simplificată, lângă stupul tratat.

27
2.5. Obiective și rezultate

2.5.1. Testarea eficienței unor proceduri de lucru noi sau îmbunătățite,

dar și a acizilor organici volatili în tratamentul puietului.

Proceduri utilizate:
1. vaporizarea de acizi organici volatili concentrați în spațiu de
tratament etanș, având ca efect saturația aerului prin evaporarea
naturală a acidului formic, considerând că o concentrație mare va
intra în mod natural și rapid în celulele căpăcite (Fries, 1991);
2. pensularea fagurilor cu puiet căpăcit cu acizi volatili în concentrații
diferite (acizi formic și acetic), folosind proprietățile naturale ale
căpăcelului de a absorbi substanța pentru un interval scurt de timp
(Siceanu et al. 2019) (foto 16, 18).

Substanțe utilizate:
 Acid formic de concentrație 85%, 65%;
 Acid acetic de concentrație 99% și 80%;
 Formulă pe bază de concentrații mai scăzute de acizi organici
volatili și alte substanțe cu rol de aderență a produsului și de
eliminare a efectului repelent al acizilor.

Măsurători: mortalitatea acarianului varroa în puiet (%) la 24h de la

tratament;

Principalele rezultate obținute: Eficiență de până la 100% în

mortalitatea acarienilor din puiet evaluată la 24 h post-tratament (Fig. 4), în
funcție de metoda folosită, timpul de expunere sau concentrația produsului
de tratament:
 între 26,22 și 97,96% în cazul metodei cutiei etanșe de tratament cu
acid formic;
 între 90,48 și 92,64% în cazul metodei de pensulare a puietului cu
acid formic;
 între 74,46 și 89,68% în cazul metodei de pensulare a puietului cu
acid acetic;

28
  de 96,36% în cazul formulei optimizate pe bază de acid formic și
acetic.

Variante experimentale
110
Procent de mortalitate a acarianului

100
varroa in puietul căpăcit tratat

90
80
70
60
50
40
30
20
10
T1 AF 5' T2 AF T3 AF T4 AA T5 AF T6 AF T7 AA T8 AA T9
10' 15' 20' 65% 85% 80% 99% AF&AA
65&80%

Fig. 4. Eficiența tratamentului puietului căpăcit cu acizi organici volatili

prin cele două proceduri – valori medii obținute (Siceanu et al. 2021)

T1-T4 – Introducerea ramelor cu puiet căpăcit pentru a fi tratate în

cutii etanșe în care s-au vaporizat în prealabil la saturație acizi organici
volatili (AF- acid formic; AA-acid acetic) și menținerea acestora pentru
diferite perioade de timp (T1 – 5 minute; T2 - 10 minute; T3 - 15 minute;
T4 - 20 minute);

T5-T9 – Efectul tratamentului prin pensularea puietului căpăcit cu

acizi organici volatili asupra mortalității acarianului: T5- acid formic
concentrat de 65%; T6 - acid formic de 85%; T7 - acid acetic de 80%;
T8 - acid acetic de 99%; T9 formula optimizată pe baza de acid formic 65%,
acid acetic 80% (T9).

29
Concluzii:

 Ambele proceduri sunt foarte eficiente în combaterea acarianului

Varroa destructor în faza de reproducere, întrerupându-i ciclul de
viață;
 Procedura de „pensulare” poate fi apreciată ca fiind mai bună decât
procedura de „spațiu saturat”, deoarece nu afectează puietul larvar,
fiind o procedură minim invazivă, în special în situația utilizării
unor formule combinate pe bază de acizi organici volatili la
concentrații mai scăzute.

2.5.2. Evaluarea impactului tratamentelor de primăvară (martie-

aprilie) asupra populației de acarieni din perioada critică de
maximă dezvoltare (iulie-august)

Procedura utilizată: pensularea puietului căpăcit - o aplicare (T1) și

două aplicări (T2) la interval de 10 zile;

Substanța utilizată: Acid formic de 65%;

Perioada de tratament: Primăvara cât mai devreme, când timpul

permite aplicarea tratamentelor (testările au fost realizate la începutul lunii
aprilie 2021);

Măsurători: Nivelul de infestare cu acarianul varroa în puiet (% celule

infestate), în lunile iulie-august;

Principalele rezultate obținute (Fig. 5):

 între 0,25 și 6,5% celule infestate cu o medie de 2,46% în grupul
experimental T1 - o singură aplicație;
 între 0,25 și 4,5% celule infestate cu o medie de 1,92% în grupul
experimental T2 - două aplicații la un interval de 10 zile;
 între 2,75 și 15,5% celule infestate cu o medie de 7,74% în grupul
martor T3 netratat.

30
 Fig. 5. Nivelul de infestare cu varroa în puiet (procent mediu), evaluat în
lunile iulie și august 2021, în urma tratamentelor de primăvară prin
metoda pensulării puietului căpăcit cu acid formic 65% (Căuia, 2022)

Concluzii:
 tratamentul de primăvară cu acid formic 65% prin pensularea
puietului (de lucrătoare și trântor) conduce la o reducere foarte
semnificativă a nivelului de infestare cu varroa în puiet în lunile
iulie și august în familiile tratate;
 Pentru menținerea unui nivel de infestare cât mai scăzut este
important ca tratamentele să fie efectuate pe întreaga stupină, iar
riscul de reinfestare prin furtișag și derivă să fie redus la maximum
prin păstrarea distanțelor de minim 1,5 km față de alte stupine.

2.5.3. Optimizarea formulei de tratament pentru a reduce unele

riscuri asociate utilizării acizilor organici volatili.

Procedura utilizată: pensularea puietului căpăcit;

Substanța utilizată: Acid formic de concentrație 20%, 30%, 40% și

50% diluat cu apă distilată (Grup experimental 1 - EG1) sau cu alcool
concentrat de 97% (Grup experimental 2 - EG2);

31
 Măsurători: mortalitatea acarianului varroa în puiet (%) pe diverse
categorii, evaluată la 72 h de la momentul tratamentului;

Principalele rezultate obținute:

Mortalitate %

Tratamente
Fig. 6. Eficiența tratamentului puietului căpăcit prin pensulare cu acid
formic în concentrații scăzute (Căuia, 2022)

 la concentrații între 40-50%, tratamentele cu acid formic au condus

la o eficiență foarte bună în privința mortalității acarienilor (Fig. 6);
 indivizii viabili au prezentat o stare de vitalitate scazută, în special
în cazul utilizării concentrațiilor de 30-50%;
 la concentrațiile de 30-50% nu s-a înregistrat prezența ouălor
acarianului în celule;
 la concentrațiile de 30-50%, în numeroase cazuri, s-a observat și
absența formelor imature foarte sensibile la aceste substanțe
(protonimfe), fapt ce rezultă din afectarea procesului de hrănire al
acarianului și din întreruperea ciclului său reproductiv.

32
Concluzii:
 prin tratamentul puietului cu acid formic în concentrații scăzute s-a
obținut o eficiență foarte bună în privința mortalității acarianului și
întreruperii ciclului său reproductiv la concentrații de 40%;
 scăderea concentrațiilor a contribuit la realizarea unei formule de
tratament optimizate, eficiente și protectoare, cu rolul de a spori
siguranța în manipulare a acestor substanțe, de a scădea efectul
repelent în timpul lucrului, de a proteja puietul și familia de albine
ca întreg și de a simplifica procedurile de lucru privind reintro-
ducerea cât mai rapidă a fagurilor tratați în familia de albine.

Foto 16. Activități de cercetare și optimizare a formulelor de tratament

în laboratorul ICDA

33
 3. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Utilizarea acizilor organici volatili concentrați în tratamente pe familia

de albine necesită precauții privind aplicarea, atât pentru protecția
apicultorului cât și a familiei de albine, de aceea este foarte importantă
respectarea unor măsuri de utilizare. Ca urmare a experienței de cercetare
acumulate se impun o serie de răspunsuri la întrebări frecvente, importante
pentru înțelegerea aplicării acestor tratamente în practică.

3.1. Ce sunt acizii organici volatili de tipul acidului formic sau acetic?

Acidul formic și acetic reprezintă substanțe organice de sinteză sau

rezultate din degradarea altor substanțe, care au o capacitate extrem de
mare de volatilizare în atmosferă, cu efect repelent și biocid.
Acidul formic concentrat (65% sau 85%) și acidul acetic concentrat
(80% sau 99%) sunt substanțe lichide, incolore, foarte volatile, corozive,
având un miros înțepător și foarte penetrant.
Acizii organici volatili așa cum este acidul formic și acidul acetic,
sunt substanțe permise, recomandate și utilizate în apicultura
organică din multe țări. Legislația europeană (Regulamentul
Consiliului nr 834/2007, Regulamentul Parlamentului European (EU)
2018/848), transpuse și în legislația națională recomandă utilizarea
acidului formic și a altor substanțe acaricide fără efecte de contaminare a
stupului în combaterea varroozei. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2000
și Hotararea 917 din 2001, pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000
privind produsele agroalimentare ecologice se menționează la capitolul
III - Apicultura și produsele apicole, sectiunea a 6-a: Prevenirea bolilor
si tratamentele veterinare, Art. 26 alineat (3), litera e) “prin derogare de
la prevederile lit. a), acidul formic, acidul lactic, acidul acetic si acidul

34
 oxalic, precum si substantele: mentol, timol, eucaliptol sau camfor sunt
utilizate numai in cazurile de infestare cu Varroa jacobsoni”.
Deși foarte eficienți în combaterea varroozei, acidul formic și acidul
acetic sunt substanțe toxice, periculoase fapt ce necesită precauții
importante în utilizare.
În combaterea varoozei, ca rezultat al ultimelor cercetări, se
recomandă utilizarea unei formule optimizate, combinate, protec-
toare, cu concentrații scăzute de acizi volatili, cu rolul de a spori
siguranța în manipularea acestor substanțe, de a simplifica procedurile
de lucru și de a proteja puietul și familia de albine ca întreg.

3.2. Cât timp durează tratamentul unui stup?

Prin pensulare manuală sunt necesare câteva minute pentru tratamentul

unei familii de albine, în funcție de cantitatea de puiet, dar recomandăm
ca acest tratament să se realizeze în timpul intervențiilor obișnuite în
cuibul familiei de albine.
Pentru a fi mai eficienți și a reduce cât mai mult populația de varroa, dar
și manopera, este important să tratăm fagurii cu cele mai mari suprafețe
de puiet căpăcit.
Temperatura externă și umiditatea nu sunt importante în tratamentul
puietului prin pensulare cu formule optimizate pe bază de acizi organici
volatili, comparativ cu tratamentul clasic cu acid formic concentrat (al
întregii familii de albine), unde evaporarea acestuia are loc în întreaga
familie de albine pe o perioadă mai mare de timp (de obicei 7-10 zile).
În cazul tratamentului prin pensulare, acesta este un tratament de scurtă
durată, minim invaziv, fiind aplicat doar pe puietul căpăcit.
La utilizarea unor formule cu concentrații ridicate (peste 40%), se
recomandă menținerea fagurilor tratați pentru cca 20 minute în cutii
separate, pentru ca surplusul de acid să nu intre imediat în contact cu
albinele sau matca, perioadă după care fagurii pot fi reintroduși în
familia de albine.
În situații speciale, când suprafețele de puiet sunt reduse, sau/și sunt
utilizate formule optimizate cu concentrații scăzute, aceștia pot fi
reintroduși în familia de origine după ce comasăm lateral restul de faguri
si adăugăm de exemplu un fagure gol, bun de ouat care să separe pentru

35
 scurt timp fagurii tratați de restul familiei. Deasemenea este importantă
asigurarea unei bune ventilații a stupilor tratați cu ajutorul fundului
antivarroa.
După aproximativ 10-20 minute de la momentul aplicării, surplusul de
acid formic pensulat pe căpăcele se evaporă, iar doza de tratament este
transferată/evaporată în interiorul celulelor. Ca urmare, după introdu-
cerea fagurilor tratați în familia de albine, cantitatea reziduală de acid
formic încă neevaporată de pe suprafața puietului nu afectează albinele,
matca sau puietul larvar existent în familia de albine.
În perioadele de lipsă de cules se vor evita aceste tratamente sau se va
lucra în stup dimineața sau seara, pentru scurte perioade de timp, astfel
încât să evităm furtișagul.

3.3. Care sunt cele mai bune perioade din sezon pentru aplicarea
tratamentului?

Tratamentele pot fi realizate în timpul oricărei intervenții în stup, dar cele

mai importante perioade sunt:
Primăvara devreme, când sunt suprafețe mai mici de puiet căpăcit,
când avem de realizat diferite intervenții ca de exemplu reorganizarea
cuibului (strângerea sau lărgirea acestuia).
În plin sezon activ, pe puietul de trântor căpăcit, se poate limita
tratamentul prin pensulare doar la acest puiet deoarece acesta conține o
mare parte a populației de varroa, ținând cont că rata de infestare a
acarienilor este de 5-12 ori mai mare în puietul de trântor față de cel de
lucrătoare, așa cum este cunoscut din practică și confirmat de literatura
științifică. Tratamentul puietului de trântor poate înlocui cu succes
metoda utilizată la ora actuală de eliminare a puietului de trântor prin
creșterea pe rame speciale. În acest mod se simplifică manopera iar
puietul de trântor poate fi salvat, o măsură importantă pentru reproducție
și selecție.
Când se realizează roiurile artificiale pe bază de puiet căpăcit, când
de obicei se preiau 1-3 rame de puiet pentru formarea noului roi. Acest
tratament este foarte important pentru a da un start bun noilor unități
biologice formate, deoarece, de obicei, acarienii sunt preluați în noua

36
 unitate biologică atât prin intermediul puietului căpăcit, dar și prin
albine.
Vara, chiar înainte de creșterea puietului din care va ecloziona
albina de iernare, pentru a produce o albină de iernare sănătoasă,
cunoscându-se faptul că acarianul varroa afectează în mod direct albina
prin consumul corpului gras al acesteia, dar și indirect, prin transmiterea
unor viroze specifice. Această perioadă se plasează diferit în timp, de la
o regiune sau țară la alta. Uneori este util să profităm de existența unui
cules de blocaj (cum este cel de floarea soarelui) care limitează ponta
mătcii și astfel cantitatea de puiet, când apicultorul trebuie să intervină
în cuib pentru a crea spațiu de pontă suficient pentru producerea albinei
de iernare, aplicând totodată și acest tratament.
Aplicarea în ultima parte a sezonului activ (august-septembrie) pe
ultimul puiet căpăcit pentru a omorî acarienii rezultați din înmulțirea
pe tot timpul anului și reinfestarea ca urmare a furtișagului și derivei,
mai ales cand există o densitate mare de stupi în vecinătatea stupinei.
Astfel, se reduce substanțial rezerva de acarieni care rămâne pe albina de
iernare și care va relua ciclul reproductiv în perioada când reîncepe
creșterea puietului. Acest tratament cu cât se va realiza mai devreme cu
atât populația de albine de iernare în formare va fi crescută (protejată) în
condiții de infestare minimă cu efecte foarte benefice asupra sănătății și
longevității acesteia.
În orice moment din sezonul activ, când are loc o intervenție în cuib,
chiar și înainte de culesuri, deoarece acizii organici volatili nu conta-
minează în general mierea și celelalte produse apicole.
Pentru a diminua manopera, tratamentul poate fi făcut si în funcție de
gradul de infestare după evaluarea acestuia la nivelul stupinei prin sondaj la
câteva familii de albine. Apicultorul poate alege o variantă sau mai multe,
combinate, în funcție de nivelul de infestare și riscurile legate de reinfestare
pe timpul sezonului activ (în condiții de densitate mare a stupinelor). Din
cercetările efectuate, dacă nu există riscul unor reinfestări în timpul
sezonului activ, tratamentul poate fi aplicat o singură dată pe an, primăvara
devreme, pe toată stupina, protejând familiile de albine pe toată perioada
sezonului activ, cu beneficii extrem de mari privind protecția albinei adulte
și a puietului larvar, transmiterea virozelor asociate, riscul de poluare a
stupului, riscul de a dezvolta rezistență la substanțe acaricide de sinteză,

37
riscul de furtișag prevalent în perioada de sfârșit de sezon când resursele
naturale de hrană sunt limitate.

ÎN TOATE VARIANTELE ESTE IMPORTANT SĂ SE UTILIZEZE

ECHIPAMENT DE PROTECȚIE SPECIFIC (OCHELARI, MĂNUȘI, MASCĂ)
PENTRU ACIZI ORGANICI VOLATILI!

3.4. Care este doza exactă?

Fiind o metodă care presupune pensulare nu există o cantitate exactă

ci acea cantitate necesară impregnării suprafeței de puiet tratată.

3.5. Există efecte negative asupra familiei de albine?

Dacă este corect realizat, tratamentul nu are efecte negative asupra

albinelor sau mătcii deoarece evaporarea celei mai importante părți a
substanțelor de tratament se face în afara familiei de albine. În timpul
pensulării puietului căpăcit, albinele în curs de ecloziune ar putea fi afectate,
deoarece acizii volatili le pot atinge direct. Contactul direct dintre acizii
volatili și indivizii familiei de albine (ex. albine sau matcă) poate să-i
omoare, de aceea recomandăm reintroducerea fagurilor tratați în stup cu
precauții. Fiind un timp scurt, nici puietul larvar adiacent zonelor de puiet
căpăcit nu are de suferit în urma evaporării acizilor sau scoaterii din familie.

3.6. Care este temperatura și umiditatea ideală pentru tratament prin

metoda prezentată?

Procedura poate fi aplicată oricând atunci când se poate lucra în cuib.

3.7. Este necesar să tratăm și familia de albine în paralel cu acest

tratament?

Pentru a reduce marea parte a populației de varroa într-un stup,

incluzând și acarienii foretici, apicultorii pot aplica și un tratament clasic,
înainte sau după tratamentul prin pensulare, cu efect rapid, în functie de
produsul utilizat, respectând perioadele de aplicare. De exemplu, în

38
apicultura convențională se poate utiliza produsul Varachet Forte care are
un efect relativ imediat. Deasemenea, ca alternativă, pentru a omorî
acarienii foretici, se poate administra un tratament secundar prin pensulare,
la 9-12 zile de la primul tratament, timp în care permitem intrarea
acarienilor foretici în puietul larvar dar și căpăcirea acestuia.

3.8. Cât timp putem ține puietul în afara familiei de albine fără a fi
afectat?

Literatura științifică arată că puietul larvar dar și căpăcit este relativ

rezistent la condițiile din afara familiei de albine pentru câteva ore și chiar
mai mult. Din practică, păstrarea ramelor cu puiet în toate stadiile pentru
25-30 de minute (dar nu in soare) nu afectează puietul.

39
 4. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Amrine Jr, J. W., Noel, R. C., Webb, D. (2007). Results of 50% formic acid
fumigation of honey bee hives [Apis mellifera ligustica (Hymenoptera: Apidae)] to
control varroa mites (Acari: Varroidae) in brood combs in Florida, USA.
International Journal of Acarology, 33(2), 99-109.
2. Anderson, D. L., & Trueman, J. W. H. (2000). Varroa jacobsoni (Acari:
Varroidae) is more than one species. Experimental and Applied Acarology, 24(3),
165-189.
3. Boecking, O., Rosenkranz, P., & Sasaki, M. (1999). The pore in the hard conical
Apis cerana drone capping results from a spinning process. Apidologie, 30(6),
513-519.
4. Boot, W.J. (1995). Invasion of Varroa jacobsoni into honey bee brood cells,
Thesis Wageningen, ISBN 90-5485-348-4. https://edepot.wur.nl/202208.
5. Bowen-Walker, P., Gunn, A. (2001). The effect of the ectoparasitic mite, Varroa
destructor on adult worker honeybee (Apis mellifera) emergence weights, water,
protein, carbohydrate, and lipid levels. Entomologia Experimentalis et Applicata,
101.
6. Büchler, R., Berg, S., Le Conte, Y. (2010). Breeding for resistance to Varroa
destructor in Europe. Apidologie, 41(3), 393-408.
7. Căuia, E., Căuia, D. (2022) Improving the varroa (Varroa destructor) control
strategy by brood treatment with formic acid—a pilot study on spring applications.
Insects, 13(2), 149.
8. Căuia, E., Căuia, D. (2022). Improving the formic acid-based formulas used in
varroosis control by brood brushing procedure, Scientific Papers. Series D. Animal
Science, ISSN 2285-5750; ISSN CD-ROM 2285-5769; ISSN ONLINE
2393-2260; ISSN-L 2285-5750.
9. Floris, I., Pusceddu, M., Satta, A. (2020). How the infestation level of Varroa
destructor affects the distribution pattern of multi-infested cells in worker brood of
Apis mellifera. Veterinary Sciences. 7(3):136.
10. Frey, E., Rosenkranz, P. (2014). Autumn invasion rates of Varroa destructor
(Mesostigmata: Varroidae) into honey bee (Hymenoptera: Apidae) colonies and
the resulting increase in mite populations. Journal of economic entomology,
107(2), 508-515.

40
11. Frey, E., Schnell, H., Rosenkranz, P. (2011). Invasion of Varroa destructor mites
into mite-free honey bee colonies under the controlled conditions of a military
training area. Journal of Apicultural Research, 50(2), 138-144.
12. Fries, I. (1991). Treatment of sealed honey bee brood with formic acid for control
of Varroa jacobsoni. American Bee Journal, 131, 313–314.
13. Genath, A., Petruschke, H., von Bergen, M., Einspanier, R. (2021). Influence of
formic acid treatment on the proteome of the ectoparasite Varroa destructor. PloS
one, 16(10), e0258845.
14. Gunes, N., Aydın, L., Belenli, D., Hranitz, J. M., Mengilig, S., Selova, S. (2017).
Stress responses of honey bees to organic acid and essential oil treatments against
varroa mites. Journal of Apicultural Research, 56(2), 175-181.
15. Harris, J.W., Harbo, J.R., Villa, J.D., Danka, R.G. (2003). Variable population
growth of Varroa destructor (Mesostigmata: Varroidae) in colonies of honey bees
Hymenoptera: Apidae) during a 10-year period. Environmental Entomology 32
(6), 1305–1312.
16. Jensen, M. (2007). Beekeeping with Apis cerana indica - Some important aspects
of colony management ©Mogensen Jensen, Danish Beekeepers Association.
17. Kraus, B., Page Jr, R. E. (1995). Population growth of Varroa jacobsoni Oud in
Mediterranean climates of California. Apidologie, 26(2), 149-157.
18. Martin, S.J. (1994). Ontogenesis of the mite Varroa jacobsoni Oud. in worker
brood of the honeybee Apis mellifera L. under natural conditions. Experimental
and Applied Acarology. 18, 87–100.
19. Mondet, F., de Miranda, J. R., Kretzschmar, A., Le Conte, Y., Mercer, A. R.
(2014). On the front line: quantitative virus dynamics in honeybee (Apis mellifera
L.) colonies along a new expansion front of the parasite Varroa destructor. PLoS
Pathogens, 10(8), e1004323.
20. Mondet, F., Parejo, M., Meixner, M. D., Costa, C., Kryger, P., Andonov, S.,
Servin, B., Basso, B., Bieńkowska, M., Bigio, G., Căuia, E., Cebotari, V., Dahle,
B., Dražić, M.M., Hatjina, F., Kovačić, M., Kretavicius, J., Lima, A.S., Panasiuk,
B., Pinto, M.A., Uzunov, A., Wilde, J., Büchler, R. (2020). Evaluation of
suppressed mite reproduction (SMR) reveals potential for Varroa resistance in
European honey bees (Apis mellifera L.). Insects, 11(9), 595.
21. Noël, A., Le Conte, Y., Mondet, F. (2020). Varroa destructor: how does it harm
Apis mellifera honey bees and what can be done about it? Emerging Topics in Life
Sciences, 4(1), 45-57.
22. Ogradă, I., Rusu, I., (1975) – Varoatoza. Apicultura, 9, 12-14.
23. Peck, D. T., Seeley, T. D. (2019). Mite bombs or robber lures? The roles of
drifting and robbing in Varroa destructor transmission from collapsing honey bee
colonies to their neighbors. PloS one, 14(6), e0218392.

41
24. Ramsey, S. D., Ochoa, R., Bauchan, G., Gulbronson, C., Mowery, J. D., Cohen,
A., Lim, D., Joklik, J., Cicero, J., Ellis, J., vanEngelsdorp, D. (2019). Varroa
destructor feeds primarily on honey bee fat body tissue and not hemolymph.
Proceedings of the National Academy of Sciences, 116(5), 1792-1801.
25. Rath, W. (1999). Co-adaptation of Apis cerana Fabr. and Varroa jacobsoni Oud.
Apidologie, 30(2-3), 97-110.
26. Reams, T., Rangel, J. (2022). Understanding the enemy: A review of the genetics,
behavior and chemical ecology of Varroa destructor, the parasitic mite of Apis
mellifera. Journal of Insect Science, 22(1), 18.
27. Rosenkranz, P., Aumeier, P., Ziegelmann, B. (2010). Biology and control of
Varroa destructor. Journal of Invertebrate Pathology, 103, S96-S119.
28. Ruijter, A. (1987). Reproduction of Varroa jacobsoni during successive brood
cycles of the honeybee. Apidologie, 18(4), 321–326.
29. Seeley, T. D., & Smith, M. L. (2015). Crowding honeybee colonies in apiaries can
increase their vulnerability to the deadly ectoparasite Varroa destructor.
Apidologie, 46(6), 716-727.
30. Siceanu, A. (1996). The artificial decapping of the honeybee brood for the control
of the Varroa jacobsoni parasite. Apiacta, 31, 45–50.
31. Siceanu, A., Căuia, E., Vișan, G.O., Căuia, D. (2019). A technical-scientific film:
Research study on combating the Varroa destructor mite in capped brood of
honeybees (Apis mellifera).
32. Siceanu, A., Căuia, E., Vișan, G.O., Căuia, D. (2019). The optimisation of
varroosis treatment methods with formic acid: a comparative approach 2018–2019.
The 46th Apimondia Congress, 8–12 September 2019, Montreal, Abstract Book.
220.
33. Siceanu, A., Căuia, E., Vișan, G.O., Căuia, D. (2019). Preliminary researches
regarding the effectiveness of the formic acid treatment on varroa (Varroa
destructor) found in the artificially decapped bee brood. Journal of Agricultural
Science and Technology A & B, 9, 248–261.
34. Siceanu, A., Căuia, E., Vișan, G.O., Căuia, D. (2021). The sustainable control of
varroosis (Varroa destructor) by treatment of capped honeybee brood using
organic volatile acids and innovative procedures, Scientific Papers. Series D.
Animal Science. 382-399, VOL. LXIV, NO. 1, 2021, ISSN 2285-5750; ISSN
CD-ROM 2285-5769; ISSN online 2393-2260; ISSN-L 2285-5750.
Engleză:http://www.animalsciencejournal.usamv.ro/index.php/scientific-papers/cu
rrent?id=905;
Română:https://www.researchgate.net/publication/355875341_COMBATEREA_S
USTENABILA_A_VARROOZEI_Varroa_destructor_PRIN_TRATAMENTUL_P
UIETULUI_CAPACIT_FOLOSIND_ACIZI_ORGANICI_VOLATILI_SI_PROC
EDURI_INOVATIVE

42
35. Snodgrass, R.E. (1956). Anatomy of the honey bee, Cornel University Press, ISBN
1-904846-05-X, (renewed 2004).
36. Traynor, K. S., Mondet F., de Miranda J. R., Techer M., Kowallik V., Oddie M. A.
Y., Chantawannakul P., McAfee A. (2020). Varroa destructor: a complex parasite,
crippling honey bees worldwide. Trends in Parasitology, 36: 592–606.
37. vanEngelsdorp, D., Underwood, R. M., Cox-Foster, D. L. (2008). Short-term
fumigation of honey bee (Hymenoptera: Apidae) colonies with formic and acetic
acids for the control of Varroa destructor (Acari: Varroidae). Journal of Economic
Entomology, 101(2), 256.
38. Cererea de brevet invenție a 00483/07.08.2019, cu titlul: Produs de uz veterinar
pentru combaterea varroozei și procedee de aplicare. Publicare rezumat in Buletin
Oficial de Proprietate Industrială, BOPI no.2/2021, ISSN 2668-9006 ISSN-L
2668-9006, Retrieved from https://osim.ro/category/bopi/bopi-inventii/. Autori:
Adrian Siceanu, Eliza Cauia, Gabriela Oana Visan, Dumitru Cauia. Titular:
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura.

43
 INTRODUCTION

The present volume is a synthesis of the information that contributed

to the development and testing of the effectiveness of alternative methods in
combating varroosis, one of the biggest problems that beekeeping faces
nowadays.

With an annual evolution depending on the existence of capped brood,

the varroa population grows discretely and exponentially, reaching critical
stages near the end of the active season. A series of factors may favor or
speed up the succesful reproduction of the acarian and the negative impact
on the honey bee colonies.

To prevent the negative effects on the wintering honey bee colonies,

timely intervention is important in order to lower the infestation degree as
much as possible. It is well known that overwintering depends on the
wintering honey bees and so does the resume of the honey bee colony’s life
cycle in the next season, thus ensuring a basic condition for development
and production.

By treating the infested brood through organic type of methods and

substances, we make possible the extension of the treatment period at any
time during the active season, when the weather permits intervention in the
brood comb. Thus, a significant lowering of the infestation level occurs
because most of the mites in the reproduction and new generation stages
are in the capped brood. Additionally, by using organic substances
approved in ecological beekeeping, all risks associated to the phenomenon
of mites’ resistence to treatment substances diminish, and at the same time,
good quality of bee products is ensured for nutrition and apitherapy.

Flexible, minimally invasive and effective, the procedure of combating

varroosis by brushing capped brood with optimized formulas based on

45
volatile organic acids could be integrated into current activities of apiary
management through a proper organization. As it is a new approach, future
research would contribute to the improvement and effectiveness of work
methods to practice sustainable beekeeping.
The author

46
 1. VARROOSIS

It is a parasitosis caused by the Varroa destructor (Photo 1 a, b):

 an ectoparasitic acarian and one of the 4 species of varroa (Anderson &
Trueman 2000; Rosenkranz et al. 2010);
 feeds mainly on the bees’ fat body tissues by extraoral digestion (Ramsey
et al. 2019);
 it is a vector to specific viruses (DWV, ABPV, IAPV, SBV, etc) (Mondet
et al. 2014);
 it affects the morphology and physiology of bees’ body by creating open
wounds with potential bacterial infections and virus transfer (for
example, the deformed wings virus, the paralisis virus), it affects the
nutrition and immunity, it increases the individual’s energetic
consumption and decreases its learning and orientation capacity (Bowen-
Walker et al. 2001; Noel et al. 2020; Traynor et al. 2020; Reams &
Rangel, 2022);
 it constitutes the most serious health problem of honey bees (Apis
mellifera L.) and an important factor in the bees’ depopulation and
mortality phenomenon (Rosenkranz et al. 2010).

a. b.
Photo 1. a. Varroa destructor – adult female; b. adult female and its
offspring (Stereomicroscop Olympus SZ61)

47
1.1. Origin host - Apis cerana

bee species in Asia (Photo 2)

maximum flight range is 700 m and the optimal one is 300-400 m
(Jensen, 2007);
colonies have a few thousands of worker bees and a few hundreds of
drones;
combs are of small dimensions and the worker bee cell is about 4.25
mm in diameter;
the stage of the worker bee brood is 19 days;
the drone brood is a typical capped brood with dense structure and a
central pore (Photo 3);
it does not use propolis
it leaves the nest by absconding;
it migrates and swarms frequently;

Photo 2. Apis cerana Photo 3. Capped drone brood in

Apis cerana.

1.1.1. Particularities of varroosis in Apis cerana

Apis cerana developed a series of natural defense mechanisms by

natural selection, co-adaptation and co-evolution (Rath, 1999; Boecking et
al. 1999) which are multiple and very efficient:
 suppress reproduction in worker bee brood;
 identify and eliminate the infested worker bee brood;
 reproduce almost exclusively in drone brood;

48
  block emerging of infested drone brood by „entombing” the brood;
 shorter stage of worker bee capped brood;
 conduct intense grooming of adult bees and self-grooming;
These defence mechanisms have led to bees’ capacity to lower the
infestation degree to the beyond-damage threshold, no longer requiring
specific treatments.

1.2. New host - Apis mellifera

a species spread on all continents and the main pollinator of

entomophile plants and agricultural crops (Photo 4)
its maximum flight range is generally 3 km and the optimal one is 1.5
km;
builds up colonies of a few tens of thousands of worker bees and a few
thousands of drones;
has bigger combs and the worker bee cell is about 5.4 mm diameter;
the worker bee brood stage is 21 days;
no major differences between worker bee brood and drone brood as
regards cap’s structure;
uses propolis;
does not leave the hive by absconding, does not migrate, swarms only
at reproduction peak under favorable conditions;

Photo 4. Apis mellifera collecting nectar from cherry plum flowers

(Prunus cerasifera)

49
1.2.1. Particularities of varroosis in Apis mellifera

 Varroa destructor transferred to A. mellifera in the first half of the 20th

century;
 in Romania it first appeared in the 1970s (Ogradă & Rusu, 1975);
 through the feeding and disease transmission behavior it affects the entire
bee population (adult bees and brood);
 in the active season the mite population develops continuously as it
reproduces in both capped worker and drone cells;
 in the active season (when there is brood), the foundress population is
mostly in the reproductive phase inside the capped brood cells;
 in the drone brood, the infestation rate is 5-12 times higher than in the
worker brood (Rosenkranz et al. 2010; Boot, 1995);
 the reproduction rate (mated daughter mites) is 0.7 – 1.45 in the worker
brood and 1.6 – 2.5 in the drone brood (Martin, 1994; Traynor et al.
2020);
 mites are protected by the cap barrier that limits bees’ deparasitation
behavior and treatments’ efficiency;
 in the absence of treatments, most bee colonies do not survive the
infestation more than 2-3 years (Rosenkranz et al. 2010).

1.2.1. Life cycle of varroa mite

1) The spread (dispersal) phase (inaccurately called phoretic):

 adult mites (females, foundress) on adult bees, including drones
(Fig. 1);
 ensure transmission between individuals, bee colonies and apiaries;
 ensures overcome of critical periods when there is no brood
(autumn-winter);
 may last between 2 and 14 days during the period in which there is
brood and for a few months in the winter, depending on the climate
areas;
 most phoretic mites are not visible because they attach to bees’
abdominal segments, especially on the ventral side between the first

50
 sternites; only 5% of the phoretic mites are attached to the dorsal
side of thorax (Ramsey et al. 2018);
 the majority of the present treatments aim for this category of mites;
 adult mites, through their chitinized exoskeleton, present a higher
resistance to treatment substances which leads to the resistance to
substances phenomenon;
 ineffective treatments may contribute to increased selectivity to
substances and the occurrence of more virulent strains (Frey &
Rosenkranz, 2014).

2) Reproductive phase (multiplication)

 foundresses and their offspring in various development stages (egg,
larva, protonymph, deutonymph, adults – males and daughters) (Fig.
1 and 2);

Dispersal Reproductive
phase phase

Fig. 1. Life cycle of the Varroa destructor mite

larva protonymph adult male

Varroa
foundress
adult
larva protonymph deutonymph daughter
daughter
Fig. 2. Varroa development stages (categories)

51
  always occurs inside the capped brood cells;
 contributes to the mite population development;
 in the active season, up to 90% of the foundress population is in the
brood, in the reproductive phase (Rosenkranz et al. 2010; Boot,
1995);
 each female lays several eggs (4-6) of which larvae come out and
subsequently go through stages of larvae, protonymph, deutonymph,
adult females that mate before exiting the brood cell;
 the egg to adult period is 5.8 days for the female individual and 6.6
days for the male;
 the first egg appears 70 hours after capping (of which a male
results), then an egg appears every 30 hours (of which only females
result);
 foundresses have on average 2-3 reproductive cycles, and maximum
7 (Ruijter, 1987; Martin, 1997);
 a cell may be infested with one female or several, depending on the
infestation level (Floris, 2020);
 immature forms (ex. protonymphs, deutonymphs) have an
unchitinized exoskeleton and cannot penetrate the honey bee
larva/pupa tissue to feed, thus being dependent on the female mother
that creates and maintains the feeding orifices in the pupae cuticle;
 normally, in the red-eye brood stage (7-9 days after capping)
reproductive mites have at least one deutonymph daughter;
 normally, in the black-eye brood (10-12 days after capping)
reproductive mites have at least one adult daughter.

1.2.3. Dynamics of varroa population development

 mite population doubles every 3-5 weeks in the active season when
there is brood;
 population increase is exponential, depending on the amount of
brood (logistic increase);
 calculated weekly increase rate is the following: (r) = 0.105–0.214
(Harris et al. 2003); for example, starting from one mite in January
(at the beginning of brood growth in the temperate climate area in

52
 northern hemisfere) +15% on average/week results 100 mites at the
end of August):

January February March April May June July August

1.32 2.31 3.98 7.99 14.00 28.13 49.2 98.95

Fig. 3. Development model of adult mite population (foundresses) in a year

 infestation degree rise through own reproduction is about 100 times

in temperate regions and up to 300 times in warmer areas where
there is a continuous brood rearing (Kraus & Page, 1995).
 added to these values is the multiplication resulted from reinfestation
(robbing, drift, beekeeping practices).
 minimum values are registered in the winter, when most surviving
mites resume their reproductive cycle at the same time with brood
start, and maximum values in the autumn (August - October) when
brood is the most reduced, and the foundress population is the result
of concentration through reproduction and reinfestation during the
whole reproductive period of the active season (Fig 3). In the

53
 absence of treatments, minimum values in the winter increase every
year.

1.2.4. Reproductive success of varroa mite

Factors that influence mite population in a honey bee colony:

 number of surviving mites after the inactive season, before brood
rearing (initial population or mite reserves);
 accumulation through natural reproduction that starts with the first
brood in January;
 brood amount;
 brood type (worker or drone);
 continuity of brood rearing period in the active season (for example,
natural swarming interrupts multiplication for lack of queen
egglaying);
 duration of the active season and even its extension (for example, in
the autumn) as result of climate changes;
 parasite concentration by mites transfers from drone brood to worker
brood with cease of drone brood rearing in July-August period;
 reinfestation by:
 drift of worker honey bees and drones (more intense in cases of
hive crowding and absence of orientation landmarks and
identification of origin honey bee colonies);
 robbing (existing weak colonies, lack of flow) (Peck & Seeley,
2019; Frey & Rosenkranz, 2014);
 diverse beekeeping practices (exchange of brood combs,
unifications, etc.);
 increased density of honey bee colonies and apiaries in the flight
range (Seeley & Smith, 2015; Frey et al. 2011).

1.2.5. Monitoring the varroa population

Methods to evaluate the infestation level may be applied in any period

of the active season, but they are more efficient in July–September when the
infestation level gets higher.

54
 Methods estimating the infestation level target the percentage of
infested honey bees or cells and the application of specific treatments
correlated to the infestation level (Table 1).

Table no. 1. Recommendations on the varroa infestation threshold used in

selection programs to increase natural resistance, a threshold beyond which
treatments are necessary (Buchler et al. 2010, 2017 – personal
communication)

September-October
Method/Period July-August
Evaluate infestation level in 5 10
honey bees (no. of mites/10g
honey bees)
Evaluate infestation level in 10 20
worker brood (no. of mites/100
cells)

Note! The presence of drone brood in July-August may generate errors in

the evaluation of the real infestation level when only the worker brood is
evaluated. Additionally, it is important to know the brood surface to which
measurements are linked.

These methods involve applying some tests:

 on the adult honey bee (alcohol washing method, powder sugar
dislocation method) (Photo 5);
 on brood (stereomicroscope evaluation method) (Photo 6);
 on the bottom board – natural fall (evaluate natural or treatment
induced mortality) (Photo 7);
Application of these methods:
 needs substantial preparation and expertise;
 results should be interpreted with caution, only in seasonal and
regional context;
Estimating infestation level in capped brood:
Testing the effectiveness of treatments applied to capped brood involves
an evaluation of the infestation level in brood after treatments were

55
 applied. This way, we can identify infested cells and existing live, dying
or dead mites by various categories of individuals;

Photo 6. Measuring
Photo 5. Test to percentage of Photo 7. Counting
evaluate number varroa infested cells mites on antivarroa
of parasites by in brood under bottom board by
means of powder microscopic placing a clean and
sugar magnifying glass greased white foil

Methods involve opening (uncapping) cells and taking brood out for
examination (Photo 6, 8, 9);
It is recommended to apply the test on at least 200 brood cells on several
layers and spots of the comb;
Evaluation of various varroa categories is made on capped brood in the
minimum red-eye stage (Mondet et al. 2020).

Photo 8. Identifying infested cells Photo 9. Identifying mite presence in

and varroa categories by uncapping
cell by cell, under
stereomicroscope. A first sign is the
presence of mite excrements, white
in color, on cells’ wall.
the brood by uncapping brood with
an uncapping fork, as a fast
observation method. Method does not
provide precise evaluation but it is a
practical method to evaluate the
effectiveness of treatments on brood.

56
 2. OWN RESEARCH

2.1. Fundamentals

Need to lower level of infestation before it reaches critical peak

(wintering honey bee rearing period):
 an efficient and sustainable control system involves deparasiting the
honey bee colony at the same time with protecting wintering honey bees
on which the preparation for successful wintering and the future
beekeeping season depend;
 it is widely known that the development and maximum concentration of
mites take place during wintering honey bee rearing period (July-
September);

Obtaining honey bee products for safe use both in nutrition and
apitherapy by:
 using volatile organic acids that leave no residues in the wax or in the
other bee products as they rapidly evaporate;
 applying organic types of treatments that lower the risk of accumulating
xenobiotic substances and of generating the cocktail effect;

Developing effective measures with positive effects on short, medium

and long term to:
 lower the selection pressure and the risk to develop mite resistance
generated by the permanent contact with the treatment’s chemical
substance residues;
 extend treatments application period in the active season, in the
production and reproduction periods;
 apply on any biological unit with capped brood (colony, swarm, mating
nucs);

57
  support selection and improvement programs on honey bee colonies for
natural resistance to varroa, through rapid interventions when the
infestation level rises above the economic damage threshold;
 replace the varroa combating method by eliminating drone or worker
brood with treatments on brood, salvaging brood and obtaining healthy
individuals for production and reproduction, in the natural or artificial
selection process;
 include it in the biotechnical measures of integrated control (Integrated
Pest Management);

2.2. Valorizing behavior, properties and natural substance in

combating varroosis

2.2.1. Brood capping:

 represents the natural behavior by which honey bees add a wax layer to
the brood cells at a certain development stage depending on the brood
type (Photo 10) (Snodgrass, 1956);
 has the essential role of preventing larvae from falling during the
cocoon spinning process (Siceanu, 1996);
 represents an important barrier in treatment action;

Photo 10. External aspect of the cap in Photo 11. Internal layer of cocoon
A. mellifera (worker brood) tissues after wax removal

58
Photo 12. Porous structure of cap Photo 13. Brood caps aspect after
is easy to see given the impregnation with formic acid
color contrast

 represents an important barrier in the hygienic behavior (identifying

parasited cells, uncapping them and eliminating the brood); the
varroa mite enters brood cells up to 15-20 hours before capping in
the case of worker brood, and up to 40-50 hours in the case of drone
brood (Rosenkranz et al. 2010), being protected but at the same time
captive in the cells.

2.2.2. Cap’s capacity to absorb and transfer volatile substances in the

cell

 through its structure and formation type, the cap is made up of two
layers: one of wax (on the outside) made by worker bees (Photo 10),
and one inside, resulting from the larva spinning the cocoon in the
metamorphose process (Photo 11);
 the honey bee’s cap has a porous structure (Photo 12), both in
worker brood and in drone brood, so that it permits volatile
substances transfer;
 may be used as impregnation and volatile substance transfer stratum
in the cell (Photo 13) by brood brushing method (Siceanu et al.
2019; Siceanu et al. 2021).

59
2.2.3. Using some very volatile organic substances

The formic and acetic acids are carboxylic acids having the following
chemical formulae:

Formic acid Acetic acid

CH2O2 C2H4O2

 are organic substances, permitted by law in ecological beekeeping;

 may be included in sustainable strategies for combating varroosis;
 are found in nature, in the air, on ground or in various organisms;
 may be synthetically produced (used as preservers and antimicrobials);
 are very volatile;
 are colorless;
 have a strong irritating smell which generates a repellent effect, and
consequently the need to ventilate the nest;
 acts by asphyxiation and affects metabolism, sensory organs and
membranes, both in varroa and in honey bees (Genath et al. 2021; Gunes
et al. 2017);
 treatment on honey bees may cross the cap barrier, having a variable
effectiveness according to treatment duration, brood amount,
concentration, etc.; in order not to affect the honey bee colony but ensure
effectiveness on the bees and on the capped brood, very important are
application methods, treatment duration and dosage (concentration) in
correlation with temperature (Siceanu et al. 2019);
 in the treatment of brood by brushing method (Siceanu et al. 2021) only
the concentration is important in obtaining an optimized formula;
 in the honey bee colony, the most sensitive to acids are the adult bees
(including emerging bees) and the larvae brood, and the most resistant is
the brood in pupa stage (Fries, 1991; Amrine et al. 2007; Siceanu et al.
2021);

60
 acetic acid is weaker than the formic acid (vanEngelsdorp et al. 2008;
Siceanu et al. 2021);
 they are not liposoluble substances therefore they do not accumulate in
combs;
 they are corrosive substances to ferrous metal elements;
 need use of protection equipment;
 effective treatments are achievable at lower concentrations and short
duration through optimized formulae (Amrine et al. 2007, Siceanu et al.
2021).

2.3. Particularities of capped brood treatment with volatile organic

acids

 may be applied in ecological beekeeping;

 addresses the reproductive phase of the mite – interrupts reproductive
cycle and feeding on brood;
 needs intervention in the nest and removal of (capped) brood frames for
treatment;
 permits maximum decrease in infestation level before wintering honey
bee rearing;
 by applying a spring treatment, we can significantly reduce the end of
season infestation level;
 mite mortality is relatively immediate, being a shock treatment;
 depending on the used concentration, the effectiveness may be verified
immediately after the treatment, as well as on the days following the
treatment;
 it is a short-term treatment, if we compare it to volatile organic acids
treatments applied to the whole honey bee colony;
 it is a targeted treatment (capped brood) and therefore minimally invasive
(honey bees are not treated, and neither is larval brood);
 it is a flexible treatment because it may be applied at any time during the
active season when there is capped brood and in any biological unit with
capped brood;
 may be applied both on worker brood and drone brood;
 permits drone brood treatment and not its elimination where such
infestation level decrease method is practiced (important to queen rearing
and selection programs);

61
 there is no risk to kill bees or queens if the work procedure and methods
are followed;
 does not depend on external factors (temperature and humidity);
 may be repeated every time it is necessary and a relatively rapid and total
deparasitation could be obtained (important for quarantine measures);
 may be integrated in maintenance techniques anytime there is an
intervention in the honey bee colony nest;
 does not create mite resistance to the treatment substances;
 it is not corrosive to metal elements in the hive;
 the brushing procedure permits optimized formulae by decreasing
concentration as well as treatment procedures.

2.4. Procedure to brush capped brood with volatile organic acids

capped brood combs, irrespective of the capped brood surface, presence

of uncapped brood or food, are shaken and brushed to eliminate the
cover honey bees;
after cover bees are eliminated, combs are brushed with optimized
organic acids formula (according to procedure, Siceanu et al. 2021)
(Photo 14, 15 a-b).

Photo 14. Applying the antivarroa treatment by brushing capped brood with
optimized formula based on volatile organic acids

62
 a

b
Photo 15. a and b. Example of treatment with optimized formula of organic
volatile acids by brushing capped brood in a simplified variant, near the
treated hive

63
2.5. Objectives and results

2.5.1. Testing the effectiveness of new and improved work procedures

and of volatile organic acids in brood treatment

Utilized procedures:
1. vaporizing volatile organic acids in a sealed treatment space
resulting in air saturation by natural evaporation of formic acid,
considering that a high concentration will naturally and rapidly
enter capped cells (Fries, 1991);
2. brushing capped brood comb with volatile organic acids of various
concentrations (formic and acetic acids), using the cap’s natural
properties to absorb the substance in a short time interval (Siceanu
et al. 2019) (Photo 16, 18).

Utilized substances:
 Formic acid of 85%, 65% concentration;
 Acetic acid of 99% and 80% concentration;
 Formula based on lower concentrations of volatile organic acids
and other substances that help the product adhere and that eliminate
the repellent effect of acids.

Measurements: varroa mite mortality in the brood (%) 24 hours after

the treatment;

Main obtained results: Up to 100% effectiveness in mite mortality

evaluated 24 hours post-treatment (Fig. 4), pending on the used method,
exposure time or treatment product concentration:
 between 26.22 and 97.96% in the case of formic acid treatment
sealed box method;
 between 90.48 and 92.64% in the case of brushing brood with
formic acid;
 between 74.46 and 89.68% in the case of brushing brood with
acetic acid;

64
  96.36% in the case of optimized formula based on formic and
acetic acid.

Experimental variants
110
Varroa mite mortality percentage in

100
90
treated capped brood

80
70
60
50
40
30
20
10
T1 AF 5' T2 AF T3 AF T4 AA T5 AF T6 AF T7 AA T8 AA T9
10' 15' 20' 65% 85% 80% 99% AF&AA
65&80%

Fig. 4. Effectiveness of capped brood treatment with volatile organic acids

by the two procedures – average values obtained (Siceanu et al. 2021)

T1-T4 – Putting capped brood frames into sealed boxes in which

volatile organic acids were vaporized to saturation (AF- formic acid; AA-
acetic acid) and keeping them in for various time periods (T1 – 5 minutes;
T2 - 10 minutes; T3 - 15 minutes; T4 - 20 minutes;

T5-T9 – The effect of brushing capped brood with volatile organic

acids treatment on the mite mortality: T5- formic acid of 65% concentration;
T6 - formic acid of 85% concentration; T7 - acetic acid of 80%
concentration; T8 - acetic acid of 99% concentration; T9 optimized formula
based on formic acid of 65% concentration, acetic acid of 80%
concentration (T9).

65
Conclusions:

 Both procedures are very effective in combating the Varroa

destructor mite in the reproduction phase, interrupting its life cycle;
 The “brushing” procedure may be appreciated as being better than
the “saturated space”, because it does not affect larval brood, being
a minimally invasive procedure, especially in the situation of using
combined formulae based on volatile organic acids at lower
concentrations.

2.5.2. Evaluating the impact of spring treatments (March-April) on the

mite population at the highest critical development peak (July-
August)

Utilized procedure: brushing capped brood – one application (T1) and

two applications (T2) at 10 days interval;

Utilized substance: Formic acid 65%;

Treatment period: As early in the spring as possible, when the weather

permits applying treatments (testings were done in early April 2021);

Measurements: Varroa mite infestation level in the brood (% infested

cells), in July-August;

Main obtained results (Fig. 5):

 between 0.25 and 6.5% infested cells with an average of 2.46% in
the experimental group T1 – one application only;
 between 0.25 and 4.5% infested cells with an average of 1.92% in
the experimental group T2 – two applications at 10 days interval;
 between 2.75 and 15.5% infested cells with an average of 7.74% in
the control untreated group T3.

66
 Fig. 5. Varroa infestation level in the brood (average percentage),
evaluated in July and August 2021, after spring treatment by brushing
capped brood with formic acid 65% (Căuia, 2022)

Conclusions:
 Spring treatment with formic acid 65% by brushing brood (worker
and drone) leads to a very significant reduction of the varroa
infestation level in brood in July and August in the treated colonies;
 To maintain a lowest infestation level, it is important for the
treatments to be performed in the entire apiary, and the risk of
reinfestation by robbing and drift should be reduced to the lowest
possible by keeping at least 1.5 km distance to other apiaries.

2.5.3. Optimizing treatment formula to reduce risks associated to the

use of volatile organic acids

Utilized procedure: brushing capped brood;

Utilized substance: formic acid 20%, 30%, 40% and 50% diluted in
distilled water (Experimental Group 1 – EG1) or in alcohol 97%
(Experimental Group 2 - EG2);

67
 Measurements: varroa mite mortality in the brood (%) per various
categories, evaluated 72 hours from treatment;

Main obtained results:

Fig. 6. Effectiveness of treating capped brood by brushing it with formic

acid at low concentrations (Căuia, 2022)

 at concentrations of 40-50%, treatments with formic acid led to a

very good effectiveness in mite mortality (Fig. 6);
 viable individuals displayed low vitality especially when 30-50%
concentrations were used;
 at 30-50% concentrations, no mite eggs were found present in the
cells;
 at 30-50% concentrations, in numerous cases, the absence of
immature forms (protonymphs) was also noticed, as they are very
sensitive to these substances, which results from the mite’s affected
feeding process and the interruption of its reproductive cycle.

68
Conclusions:
 by treating brood with formic acid at low concentrations, a very
good effectiveness was attained in mite mortality and in its
reproductive cycle interruption at 40% concentrations;
 lower concentrations contributed to an optimized treatment
formula, which is effective and protective, aimed to increase safety
in the manipulation of these substances, to decrease the repellent
effect during work, to protect brood and the honey bee colony as a
whole, and to simplify work procedures as regards the fastest return
of treated combs to the honey bee colony.

Photo 16. Research and treatment formulae optimizing activities in the

ICDA laboratory

69
 3. RESPONSES TO FREQUENT QUESTIONS

The use of concentrated volatile organic acids in honey bee colony

treatments needs caution regarding application and beekeeper’s and bee
colony’s protection, which is why observance of use measures is very
important. As result of the research experience acquired, a series of
responses to frequent questions is necessary to understand the application of
these treatments in real life.

3.1. What are volatile organic acids of the formic and acetic types?

Formic and acetic acids represent synthesis organic substances or

result from other substances’ degradation, which have an extremely high
air volatility capacity, and a repellent and biocid effect.
Concentrated formic acid (65% or 85%), concentrated acetic acid (80%
or 99%) are liquid substances, very volatile, corrosive, having a pungent
and pervasive smell.
Volatile organic acids like the formic acid and the acetic acid are
substances permitted, recommended and utilized in organic
beekeeping in many countries. European legislation (Council
Regulations no. 834/2007, European Parliament Regulation (EU)
2018/848), transposed to the national legislation, recommends using
formic acid and other acaricide substances without hive contamination
effects to combat varroosis. By Emergency Order no. 34/2000 and
Decision 917 of 2001, approving methodological norms to enforce
provisions of Government Emergency Order no. 34/2000 on ecological
agrifood products chapter III – Beekeeping and bee products, section 6:
Prevention of diseases and veterinary treatments, Art. 26 paragraph (3),
letter e) stipulates: “by derogation from provisions of letter a), formic

70
 acid, lactic acid, acetic acid and oxalic acid, as well as substances:
menthol, thymol, eucalyptus or camphor are used only in cases of
infestation with Varroa jacobsoni”.

Although very effective in combating varroosis, formic acid and acetic

acid are dangerous, toxic substances, therefore great caution is
needed when using them.
In combating varroosis, according to results in latest research, it is
recommended the use of an optimized, combined, protective
formula, with low concentrations in volatile acids, for enhanced
safety in handling these substances, for simplified work procedures, for
protection of brood and honey bee colony as a whole.

3.2. How long is the treatment of a hive?

In manual brushing, a few minutes are needed for the treatment of a

honey bee colony, depending on the brood amount, but we recommend
the treatment to be performed during regular interventions in the honey
bee colony nest.
To be more effective in the reduction of the varroa population as much
as possible and in the work procedure, it is important to treat the combs
which have the largest capped brood surfaces.
External temperature and humidity are not important in the treatment of
capped brood by brushing optimized formulae based on volatile organic
acids, as compared to the classical treatment (of the entire honey bee
colony) with concentrated formic acid, where the acid evaporates in the
entire colony for a longer time interval (usually 7-10 days).
In the case of the brushing treatment, this is a short term, minimally
invasive treatment, being applied only on the brood cap.
When using higher concentration formulae (over 40%), it is
recommended to keep treated combs for about 20 minutes in separate
boxes to prevent the acid surplus from getting in contact with honey
bees or queen. Afterwards, combs may be put back into the honey bee
colony.
In special situations, when the brood comb surfaces are smaller and/or
optimized formulae with lower concentrations are used, the brood

71
 combs may be put back into the origin honey bee colony, after we
combine them with remaining combs and add, for instance, an empty
comb, good for egg laying, that should separate, for a short time, the
treated combs from the rest of the colony. Also, it is important to ensure
a good ventilation to the treated hives by means of the antivarroa bottom
board.
After approximately 10-20 minutes from treatment application, the
surplus of brushed formic acid evaporates, and the treatment dose is
transferred/evaporated inside the cells. Consequently, after putting
treated combs into the honey bee colony, the residual amount of formic
acid yet unevaporated from the brood surface does not affect the bees,
queen or larval brood in the honey bee colony.
In the periods lacking forage, these treatments will be avoided or we will
work in the morning or evening to avoid robbing.

3.3. Which are the best periods in the season to apply the treatment?

Treatments may be performed during any intervention in the hive, but

the most important periods are:
Early spring, when there are smaller capped brood surfaces, when we
schedule other interventions in the hive, like reorganizing the nest
(narrowing it or extending it).
In full active season, on capped drone brood, we can limit the
treatment by brushing only this brood, because it contains most of the
varroa population, considering that the mite infestation rate is 5-12 times
higher in the drone brood than in the worker brood, as it is known in
practice and confirmed by scientific literature. Drone brood treatment
may successfully replace the current method of eliminating drone brood
by rearing it on special frames. This way, work procedure is simplified
and the drone brood may be saved, an important measure for
reproduction and selection.
When artificial swarms occur based on capped brood, when usually
1-3 brood frames are taken over to form a new swarm. This treatment is
very important for a good start to the newly created biological units,

72
 because, as a rule, mites are taken over in the new biological unit both
through the capped brood and through other honey bees.
In the summer, right before brood rearing out of which wintering
honey bees will hatch, to produce healthy wintering honey bees,
knowing that the varroa mite directly affects the honey bee by
consuming its fat body, and indirectly by transmitting specific viroses.
This period differs from region to region, country to country. Sometimes
it is useful to take advantage of the existence of a late honey flow (like
the sunflower one) that limits queen egglaying and thus the brood
amount, when the beekeeper needs to intervene in the nest to create
sufficient brood space to produce wintering honey, at the same time
applying this treatment.
Applying in the last part of the active season (August-September) on
the last capped brood to kill the mites resulting from reproduction
throughout the year and reinfestation as result of robbing and drifting,
especially when there is higher hive density in the proximity of the
apiary. Thus, the mite reserve remaining on the wintering honey bees
and resuming reproductive cycle with brood rearing gets drastically
reduced. The sooner this treatment is performed the better reared
(protected) will be the new wintering honey bee population, under
minimal infestation conditions, with beneficial effects for their health
and longevity.
At any time during the active season, when an intervention takes place
in the nest, even before forages, because generally, volatile organic acids
do not contaminate honey and the other bee products.
To diminish work procedure, treatment may be done in correlation
with the infestation degree after evaluating it in the apiary randomly in a
few honey bee colonies. Beekeeper may choose one or several variants,
combine, depending on the infestation level and risks associated to
reinfestation in the active season (under high density apiaries conditions).
According to research, if there is no risk of reinfestation during the active
season, treatment may be applied once a year, in early spring, all over the
apiary, protecting honey bee colonies throughout the entire active season,
with extremely high benefits regarding adult honey bees and larva brood

73
protection, transmission of associated viroses, robbing risk predominantly at
the end of the season, when food resources are limited.

IN ALL VARIANTS IT IS IMPORTANT TO USE PROTECTION EQUIPMENT

(GLASSES, GLOVES, MASK) TO DEAL WITH VOLATILE ORGANIC ACIDS!

3.4. What is the exact dosage?

Being a method that involves brushing, there is no exact amount, but

rather the amount necessary to impregnate the treated brood surface.

3.5. Are there negative effects on the honey bee colony?

If correctly done, the treatment does not have negative effects on the
honey bees or queen because evaporation of most of the treatment
substances occurs outside the honey bee colony. During capped brood
brushing, emerging honey bees may be affected because volatile acids may
touch them directly. Direct contact between volatile acids and bee colony
individuals (for example, honey bees or queen) may kill them, which is why
we recommend putting back treated combs with caution. Being for a short
time, neither does the larva capped brood have to suffer as result of the acids
evaporation or removal from the honey bee colony.

3.6. Which is the ideal temperature and humidity for the treatment by
the presented method?

Procedure may be applied anytime the beekeeper can work in the nest.

3.7. Is it necessary to also treat the honey bee colony with this
treatment?

To reduce the great part of the varroa population in a bee hive,

including phoretic mites, beekeepers may also apply a classical treatment,
before or after the brushing treatment, with rapid effect, depending on the
used product, observing application periods. For example, in conventional

74
beekeeping, the product Varachet Forte may be used, which has a relatively
immediate effect. Also, as an alternative, to kill phoretic mites, one can
administer a secondary treatment by brushing, 9-12 days after the first
treatment, during which we can permit phoretic mites to enter larval brood
and cap it.

3.8. How long can we keep brood outside the honey bee colony without
being affected?

Scientific literature shows that the larval (open) brood, as well as

capped, is relatively resistant to conditions outside the honey bee colony for
a few hours and even more. In practice, keeping brood frames at all stages
for 25-30 minutes (but not in the sun) does not affect the brood.

75
 4. SELECTIVE BIBLIOGRAPHY

1. Amrine Jr, J. W., Noel, R. C., Webb, D. (2007). Results of 50% formic acid
fumigation of honey bee hives [Apis mellifera ligustica (Hymenoptera: Apidae)] to
control varroa mites (Acari: Varroidae) in brood combs in Florida, USA.
International Journal of Acarology, 33(2), 99-109.
2. Anderson, D. L., & Trueman, J. W. H. (2000). Varroa jacobsoni (Acari:
Varroidae) is more than one species. Experimental and Applied Acarology, 24(3),
165-189.
3. Boecking, O., Rosenkranz, P., & Sasaki, M. (1999). The pore in the hard conical
Apis cerana drone capping results from a spinning process. Apidologie, 30(6),
513-519.
4. Boot, W.J. (1995). Invasion of Varroa jacobsoni into honey bee brood cells,
Thesis Wageningen, ISBN 90-5485-348-4. https://edepot.wur.nl/202208.
5. Bowen-Walker, P., Gunn, A. (2001). The effect of the ectoparasitic mite, Varroa
destructor on adult worker honeybee (Apis mellifera) emergence weights, water,
protein, carbohydrate, and lipid levels. Entomologia Experimentalis et Applicata,
101.
6. Büchler, R., Berg, S., Le Conte, Y. (2010). Breeding for resistance to Varroa
destructor in Europe. Apidologie, 41(3), 393-408.
7. Căuia, E., Căuia, D. (2022) Improving the varroa (Varroa destructor) control
strategy by brood treatment with formic acid—a pilot study on spring applications.
Insects, 13(2), 149.
8. Căuia, E., Căuia, D. (2022). Improving the formic acid-based formulas used in
varroosis control by brood brushing procedure, Scientific Papers. Series D. Animal
Science, ISSN 2285-5750; ISSN CD-ROM 2285-5769; ISSN ONLINE 2393-
2260; ISSN-L 2285-5750.
9. Floris, I., Pusceddu, M., Satta, A. (2020). How the infestation level of Varroa
destructor affects the distribution pattern of multi-infested cells in worker brood of
Apis mellifera. Veterinary Sciences. 7(3):136.
10. Frey, E., Rosenkranz, P. (2014). Autumn invasion rates of Varroa destructor
(Mesostigmata: Varroidae) into honey bee (Hymenoptera: Apidae) colonies and
the resulting increase in mite populations. Journal of economic entomology,
107(2), 508-515.

76
11. Frey, E., Schnell, H., Rosenkranz, P. (2011). Invasion of Varroa destructor mites
into mite-free honey bee colonies under the controlled conditions of a military
training area. Journal of Apicultural Research, 50(2), 138-144.
12. Fries, I. (1991). Treatment of sealed honey bee brood with formic acid for control
of Varroa jacobsoni. American Bee Journal, 131, 313–314.
13. Genath, A., Petruschke, H., von Bergen, M., Einspanier, R. (2021). Influence of
formic acid treatment on the proteome of the ectoparasite Varroa destructor. PloS
one, 16(10), e0258845.
14. Gunes, N., Aydın, L., Belenli, D., Hranitz, J. M., Mengilig, S., Selova, S. (2017).
Stress responses of honey bees to organic acid and essential oil treatments against
varroa mites. Journal of Apicultural Research, 56(2), 175-181.
15. Harris, J.W., Harbo, J.R., Villa, J.D., Danka, R.G. (2003). Variable population
growth of Varroa destructor (Mesostigmata: Varroidae) in colonies of honey bees
Hymenoptera: Apidae) during a 10-year period. Environmental Entomology 32
(6), 1305–1312.
16. Jensen, M. (2007). Beekeeping with Apis cerana indica - Some important aspects
of colony management ©Mogensen Jensen, Danish Beekeepers Association.
17. Kraus, B., Page Jr, R. E. (1995). Population growth of Varroa jacobsoni Oud in
Mediterranean climates of California. Apidologie, 26(2), 149-157.
18. Martin, S.J. (1994). Ontogenesis of the mite Varroa jacobsoni Oud. in worker
brood of the honeybee Apis mellifera L. under natural conditions. Experimental
and Applied Acarology. 18, 87–100.
19. Mondet, F., de Miranda, J. R., Kretzschmar, A., Le Conte, Y., Mercer, A. R.
(2014). On the front line: quantitative virus dynamics in honeybee (Apis mellifera
L.) colonies along a new expansion front of the parasite Varroa destructor. PLoS
Pathogens, 10(8), e1004323.
20. Mondet, F., Parejo, M., Meixner, M. D., Costa, C., Kryger, P., Andonov, S.,
Servin, B., Basso, B., Bieńkowska, M., Bigio, G., Căuia, E., Cebotari, V., Dahle,
B., Dražić, M.M., Hatjina, F., Kovačić, M., Kretavicius, J., Lima, A.S., Panasiuk,
B., Pinto, M.A., Uzunov, A., Wilde, J., Büchler, R. (2020). Evaluation of
suppressed mite reproduction (SMR) reveals potential for Varroa resistance in
European honey bees (Apis mellifera L.). Insects, 11(9), 595.
21. Noël, A., Le Conte, Y., Mondet, F. (2020). Varroa destructor: how does it harm
Apis mellifera honey bees and what can be done about it? Emerging Topics in Life
Sciences, 4(1), 45-57.
22. Ogradă, I., Rusu, I., (1975) – Varoatoza. Apicultura, 9, 12-14.
23. Peck, D. T., Seeley, T. D. (2019). Mite bombs or robber lures? The roles of
drifting and robbing in Varroa destructor transmission from collapsing honey bee
colonies to their neighbors. PloS one, 14(6), e0218392.

77
24. Ramsey, S. D., Ochoa, R., Bauchan, G., Gulbronson, C., Mowery, J. D., Cohen,
A., Lim, D., Joklik, J., Cicero, J., Ellis, J., vanEngelsdorp, D. (2019). Varroa
destructor feeds primarily on honey bee fat body tissue and not hemolymph.
Proceedings of the National Academy of Sciences, 116(5), 1792-1801.
25. Rath, W. (1999). Co-adaptation of Apis cerana Fabr. and Varroa jacobsoni Oud.
Apidologie, 30(2-3), 97-110.
26. Reams, T., Rangel, J. (2022). Understanding the enemy: A review of the genetics,
behavior and chemical ecology of Varroa destructor, the parasitic mite of Apis
mellifera. Journal of Insect Science, 22(1), 18.
27. Rosenkranz, P., Aumeier, P., Ziegelmann, B. (2010). Biology and control of
Varroa destructor. Journal of Invertebrate Pathology, 103, S96-S119.
28. Ruijter, A. (1987). Reproduction of Varroa jacobsoni during successive brood
cycles of the honeybee. Apidologie, 18(4), 321–326.
29. Seeley, T. D., & Smith, M. L. (2015). Crowding honeybee colonies in apiaries can
increase their vulnerability to the deadly ectoparasite Varroa destructor.
Apidologie, 46(6), 716-727.
30. Siceanu, A. (1996). The artificial decapping of the honeybee brood for the control
of the Varroa jacobsoni parasite. Apiacta, 31, 45–50.
31. Siceanu, A., Căuia, E., Vișan, G.O., Căuia, D. (2019). A technical-scientific film:
Research study on combating the Varroa destructor mite in capped brood of
honeybees (Apis mellifera).
32. Siceanu, A., Căuia, E., Vișan, G.O., Căuia, D. (2019). The optimisation of
varroosis treatment methods with formic acid: a comparative approach 2018–2019.
The 46th Apimondia Congress, 8–12 September 2019, Montreal, Abstract Book.
220.
33. Siceanu, A., Căuia, E., Vișan, G.O., Căuia, D. (2019). Preliminary researches
regarding the effectiveness of the formic acid treatment on varroa (Varroa
destructor) found in the artificially decapped bee brood. Journal of Agricultural
Science and Technology A & B, 9, 248–261.
34. Siceanu, A., Căuia, E., Vișan, G.O., Căuia, D. (2021). The sustainable control of
varroosis (Varroa destructor) by treatment of capped honeybee brood using
organic volatile acids and innovative procedures, Scientific Papers. Series D.
Animal Science. 382-399, VOL. LXIV, NO. 1, 2021, ISSN 2285-5750; ISSN CD-
ROM 2285-5769; ISSN online 2393-2260; ISSN-L 2285-5750.
Engleză:http://www.animalsciencejournal.usamv.ro/index.php/scientific-
papers/current?id=905;
Română:https://www.researchgate.net/publication/355875341_COMBATEREA_S
USTENABILA_A_VARROOZEI_Varroa_destructor_PRIN_TRATAMENTUL_
PUIETULUI_CAPACIT_FOLOSIND_ACIZI_ORGANICI_VOLATILI_SI_PRO
CEDURI_INOVATIVE

78
35. Snodgrass, R.E. (1956). Anatomy of the honey bee, Cornel University Press, ISBN
1-904846-05-X, (renewed 2004).
36. Traynor, K. S., Mondet F., de Miranda J. R., Techer M., Kowallik V., Oddie M. A.
Y., Chantawannakul P., McAfee A. (2020). Varroa destructor: a complex parasite,
crippling honey bees worldwide. Trends in Parasitology, 36: 592–606.
37. vanEngelsdorp, D., Underwood, R. M., Cox-Foster, D. L. (2008). Short-term
fumigation of honey bee (Hymenoptera: Apidae) colonies with formic and acetic
acids for the control of Varroa destructor (Acari: Varroidae). Journal of Economic
Entomology, 101(2), 256.
38. Application for invention patent of 00483/07.08.2019, entitled: Produs de uz
veterinar pentru combaterea varroozei și procedee de aplicare. Summary published
in Buletin Oficial de Proprietate Industrială, BOPI no.2/2021, ISSN 2668-9006
ISSN-L 2668-9006, Retrieved from https://osim.ro/category/bopi/bopi-inventii/.
Authors: Adrian Siceanu, Eliza Cauia, Gabriela Oana Visan, Dumitru Cauia.
Titular: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura.

79