AGENTIA NATIONALA DE CONSULTANTA AGRICOLA

OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTAN TA AGRICOLA CARAS-SEVERIN

ING. LIVIU MUNTEANU

Cre terea Albinelor

~

2007

1
 CUPRINS

1. IMPORTANTA APICULTURII.....................................................................................................................3
1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI...........................................................................4
1.2. ANATOMIA ALBINEI....................................................................................................................................................9
1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI........................................................................................................................................12.
0. C R E O T E R E A A L B I N E L O R .............................................................................................................................14
2.1. NMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE...............................................................................................................16
2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE....................................................................................................................................20
2.3. ACTIVITATEA , CUIBUL SI HRANA ALBINELOR....................................................................................................21
2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA....................................................................................................................22
3 TIPURI DE STUPI......................................................................................................................................................... 25
3.1.STUPUL ORIZONTAL...................................................................................................................................................25
3.2.STUPUL VERTICAL..................................................................................................................................................... 25
3.3.STUPUL MULTIETAJAT...............................................................................................................................................26
4. BOLILE ALBINELOR..................................................................................................................................................28
4. 1. BACTERIOZE............................................................................................................................................................. 28
4.2. MICOZE........................................................................................................................................................................ 30
4.3.PROTOZOOZE............................................................................................................................................................ 31
4.4.VIROZE.......................................................................................................................................................................... 32
4.5.PARAZITOZE................................................................................................................................................................ 35
4.6.BOLI NECONTAGIOASE............................................................................................................................................37
5. MEDICAMEMENTE SI TRATAMENTE APICOLE......................................................................................................................38.
6. D A U N ATO R I I .......................................................................................................................................................... 41
7. PRODUSELE STUPULUI........................................................................................................................................42
7.1.MIEREA........................................................................................................................................................................... 42
7.2.APILARNILUL...............................................................................................................................................................43
7.3.CEARA........................................................................................................................................................................... 43
7.4.LAPTISORUL DE MATCA................................................................................................................. 44
7.5.POLENUL........................................................................................................................................................................ 44
7.6.PROPOLISUL................................................................................................................................................................. 44
7.7.VENINUL........................................................................................................................................................................ 44
8.UNELTELE APICULTORULUI...................................................................................................................................45
9. LUCRARI IN STUPINA..........................................................................................................................................46
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR............................................................46
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA........................................................................................................................48
9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA............................................................................................................................52
0 . B A Z A M E L I F E R A ..............................................................................................................................................53
10.1.ARBU~TI MELIFERI.....................................................................................................................................................56
10.2.ASIGURAREA BAZEI MELIFERE - CULTIVAREA FACELIEI.................................................................................59
0. CALENDAR APICOL..............................................................................................................................................61
0. SFATURI UTILE PENTRU APICULTORI.......................................................................................................62
13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE............................................................................64
13.1. SIROPUL DE ZAHAR (UZ APICOL)...........................................................................................................................64
13.2.SERBETUL DE ZAHAR (UZ APICOL).................................................................................................................65
13.3. PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE.................................................................................................................66.
14.BAZA DE DATE LOCATII PENTRU PASTORAL IN ROMANIA ..............................................................67
15.MANAGEMENT IN APICULTURA..............................................................................................................................68
16. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................

2
 CUVNT NAINTE
Acesta lucrare reprezinta o selectie de materiale de specialitate ~i articole, scrise de diferiti
speciali~ti n domeniu ~i care reprezinta un scurt documentar despre albine, apicultura, produsele
apicole, bolile ~i daunatorii albinelor, lucrarile ce se efectueaza ntr-o stupina ~i multe alte
informatii pe care le-am considerat importante pentru activitatea oricarui apicultor, fie el ncepator
sau profesionist.
n calitate de consultant agricol am considerat c a este necesar sa vin n sprijinul celor care
vor sa nceapa o afacere n domeniul apiculturii cu informatii cu caracter tehnologic de cea mai
buna calitate, ntruct apicultura este ~i va fi o activitate profitabila, mai mult dect o ocupatie sau
un hoby de sfr~it de saptamna.
Agentia Nationala de Consultanta Agricola, prin Oficiul Judetean de Consultanta Agricola
Cara~-Severin are datoria sa sprijine ~i sa ndrume pe apicultori n demersurile lor de a face pasul
de la gospodaria individuala, de la stupina familiei la ferma familiala cu caracter commercial,
moderna ~i profitabila, cu care apicultorul sa poata intra pe piata europeana a produselor apicole,
fie individual, fie prin intermediul formelor associative din care el va face parte, mai devreme sau
mai trziu, reuind astfel sa prospere ~i sa contribuie la dezvoltarea societatii romne~ti ~i
europene.
CE SUNT ALBINELE?
Albinele sunt insecte poichiloterme cu aripi din ordinul Hymenoptera, familia Apide,
specia Apis mellifera , intrand n categoria insectelor sociale poliforme. Necesitatea de a se aduna
in grup, se datoreaza organismului lor, care prin el insusi nu poate sa dea insectei izolate
posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure supravietuirea. O albina izolata de
colonie este asemenea unei celule dintr-un organism; ea nu poate activa decat impreuna cu alte
albine, indiferent daca are la dispozitie cea mai buna hrana. Din aceasta cauza, albinele care raman
dupa plecarea de pe o vatra provizorie cauta alte albine cu care se asociaza n vederea continuarii
vietuirii.
Privind cei trei factori principali care formeaza integritatea unei colonii: albinele lucratoare,
matca si trantorii, colonia poate fi luata ca un tot biologic unitar, atat viata colectiva cat si cea
individuala fiind calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba
niciodata si sunt transmise ereditar.
Epuizarea mai grabnica sau mai tarzie a organismului albinelor se datoreaza mai ales activitatii de
crestere a puietului. In cazul n care activitatea de crestere a puietului inceteaza pe timpul verii din
diferite cauze, durata de viata a albinelor se mareste, acestea adaugandu-si o rezerva de materii
proteice ce contribuie la formarea corpului gras.
Modul de hranire specific albinei se bazeaza pe schimburile de hrana dintre albine. Asa se explica
de ce o albina izolata moare, fiind lipsita, printre altele, de anumite elemente vitale, pe care numai
viata de colonie le poate avea.
Succesiunea si repartitiile muncii n stup sunt impuse n functie de varsta albinelor si de
necesitatile de moment ale coloniei. Albinele comunica intre ele prin intermediul dansurilor,
ultrasunetelor si mirosurilor eliminate cu ajutorul glandei Nasanoff (glanda odoranta ce serveste la
identificarea albinelor aceluiasi stup).

3
 1. IMPORTANTA APICULTURII
Apicultura (apis = albina, cultura = cultivare) este ~tiinta care studiaza viata, cre~terea ~i
ngrijirea albinelor, n scopul ob tinerii ~i folosirii produselor apicole ~i al polenizarii culturilor
agricole (DEI). Ca ramura a agriculturii, se bazeaz a pe instinctul albinelor de a depozita rezerve
hrana peste necesarul de consum, rezerve care sunt folosite de apicultor.
Pe meleagurile noastre apicultura s-a impus ca ocupa tie nca din cele mai vechi timpuri. M arturii n
aces sens avem ncepnd de la Herodot. Ast a zi, apicultura are nu numai o importan ta economica,
ci ~i una ecologica ~i sociala. Daca la nceputuri apicultura era practicata n mare parte pentru
avantajele de natura economica, astazi ea a capatat noi semnificatii n contextul globalizarii. Cercetari
recente au aratat ca albinele au un rol deosebit n men tinerea unui echilibru ecologic stabil, mai
nti datorita faptului ca prin polenizare asigura perpeturarea nenumaratelor specii de plante care se
constituie ca hran a pentru celelalte vie tuitoare din lan tul trofic, iar n al doilea rnd prin aceea ca
albinele se constituie n senzori ai poluarii, produsele rezultate n urma activitatii lor continnd noxele
prezente n mediu pe o raz a de cca. 3 km n jurul stupului.
Importanta sociala a apiculturii provine din faptul ca ofera un mod relaxant de petrecere a
timpului, n aer liber.
Albinele sunt insecte sociale dintre cele mai evoluate, ceea ce nseamn a ca realizeaza n
comun o serie ntreaga de activitati necesare supravietuirii speciei: cre~terea urma~ilor, adunarea ~i
prelucrarea hranei etc. comportndu-se n acest fel asemenea unui organism. Familia de albine este
formata din matca, albine lucratoare ~i trntori, mpartire care este responsabila ~i de diviziunea
muncii n cadrul familiei.

Datorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au raspndit
pe tot Pamntul. Adaptarea la condi tii de clima diverse a dus la mpartirea lor pe rase. n conditiile
de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica , albina
romneasca carpatina. Ea este foarte bine adaptata conditiilor de clima ~i cules din tara noastra,
calitatile ei principale fiind:
este foarte prolific a ;
are o slab a predispozi t ie la roire.
Particularitatea care face albinele sa fie att de utile omului este aceea ca
acumuleaza hrana peste necesarul de consum, surplus pe care acesta l valorifica.
Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit n pastrarea
echilibrului ecosistemelor. Astazi, albinele sunt folosite nu numai pentru productia
directa (miere, polen etc.) dar ~i pentru beneficiile care pot fi obtinute n agricultura
prin polenizare. Se afirma chiar ca prin polenizare se obtin beneficii de 30 de ori mai
mari dect prin valorificarea produc tiei directe. Mul ti agricultori i instaleaz a
stupin solarii pentru a obtine productii sporite.

4
 1.1.DESPRE APICULTURA , ALBINE , MIERE , STUPI SI STUPARI
Apicultura este actiyitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.Iubitorii de stuparit, sunt
oameni de toate yarstele si profesiile care au un punct comun: dragostea de albine,natura,aer
liber.Apicultura are o latura materiala(se obtine miere,polen,pastura,ceara, propolis)cat si una
spirituala.Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta.
Stupi care pulseaza de yiata,albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere,matci care
perpetueaza yiata,trantori in permanenta cautare a dragostei.Ce poate fi mai inaltator?Ce alta
indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine?Raspunsul e simplu:stupi,stupari,albine,natura,sunt
parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.
Organizarea unei stupine
Ca in orice actiyitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolyate. Stuparii incepatori
sunt pusi in fata unor dileme care la prima yedere sunt greu de finalizat.
Procurarea de stupi, familii de albine,tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a
caror rezolyare inseamna numai o simpla bataie din palme.Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o
prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate.
Primul pas in apicultura
De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc.)iar pe masura ce stuparul incepator
capata experienta si stupina ya creste numeric si calitatiy.Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa ayem creata o
stupina frumoasa,familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse
apicole.Trebuie doar sa ayem rabdare,sa perseyeram si sigur rezultatele nu yor intarzia sa apara.
Alegerea vetrei stupinei
Se face pe baza mai multor criterii.Raza de zbor a albinei este de 3 km.Aceasta suprafata(2826
hectare)trebuie sa asigure un cules bogat,intins pe toata durata sezonului actiy.Pe o yatra nu se
instaleaza mai mult de 30 familii de albine,tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an
apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen.Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse
marfa pe care speram sa le obtinem.De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg
miere,800 g ceara si 3-4 kg polen.In final rezultatele depind numai de priceperea noastra.
Amplasarea stupinei se face pe o yatra care este insorita primayara si toamna,departe de surse
poluante,in locuri linistite,departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari.Stupii de
albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est,la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre
randuri.Intre doua stupine yecine,trebuie sa fie o distanta de 2-3 km,asta in functie de potentialul
melifer al zonei.
Alegerea tipului de stup
Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.Stupii
sunt de doua feluri:stupi orizontali si stupi yerticali.In cadrul fiecarei categorii, sunt diferite yariante
constructiye.Ce trebuie stiut despre stupi:de orice tip ar fi,toti sunt buni pentru practicarea apiculturii.
Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor.Trebuie sa fie rezistenti,bine incheiati,realizati
dupa standard, si nu in ultimul rand incapatori.Deci mare atentie la ce cumparati!
Prin alegerea stupilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de yiata cat mai apropiate de cele din
natura.Productia de miere,pastura,polen,ceara,propolis,depinde in mare masura si de tipul de echipament
apicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se porneste la drum cu stupi din yechituri.Consultand
stuparii din zona yoastra yeti putea aprecia ce tip de stup yeti alege.Un adeyar e sigur:un stup
orizontal se ya preta mai bine unui stuparit stationar,iar unul yertical cu magazine sau unul multietajat
unui stuparit pastoral.La fel si zona in care ayeti amplasata stupina are o mare influienta.

5
 Pentru sudul tarii unde albinele au o dezyoltare de primayara mai accelerata se recomanda stupii
multietajati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stupi yerticali cu magazine cat si stupi orizontali.
Ayantajele si dezayantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.
Procurarea familiilor de albine
La cumparare trebuie ayut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri,din care 5-6 cu
puiet),intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Si roiurile
sunt bune cu conditia sa aiba albina multa(1,5 kg)si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica.Este
recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi,pe rame cu faguri necladiti,pentru ca asa
yom putea eyita bolile.Aceste cerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele achizitii sa ayeti in
yedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta ayuta. Aprecierea calitatii unei familii de
albine se poate face usor daca urmarim:
- Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca
trebuie sa depuna un numar mare de oua,aprox. 150-180000,in decursul unui sezon.Prezenta masiya a
ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceya
despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie actiya pentru ca ea reprezinta yiitorul unei familii.Nu
degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu:prin schimbarea unei matci,intr-o anumita perioada de
timp stupul se ya transforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti.
- Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor,au
un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama,pentru ca iernile
noastre sunt destul de lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor,
consumul de hrana.Bineinteles se yor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic
de miere.
- Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita
lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite,nefiind neyoie de mult fum,totul este in
regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.
- Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este
diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie alese! Prin
comparatie,se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresiyi externi.
- Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep actiyitatea la primele ore ale diminetii,au un
numar mare de zboruri pe zi,iar seara isi continua actiyitatea pana mai tarziu.De obicei,un urdinis
aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o doyada.
- Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului actiy si-a asigurat
rezeryele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa,este yaloroasa.Bineinteles ca pentru
stuparii incepatori care yor sa-si achizitioneze familii de albine,numai unele dintre indiciile asupra
calitatii materialului biologic sunt releyante.
Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat! Nu incercati sa
faceti totul singuri.Sigur yeti gasi oameni cu suflet si pasiune,care prin ajutorul pe care yi-l yor da o sa
faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.
Apicultura - o afacere de succes
Suntem conyinsi ca majoritatea isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere.Raspunsul
este din start unul pozitiy,cu precizarea ca yolumul de munca,inyestitia materiala si implicarea personala
sunt destul de considerabile.Ca in orice afacere,se aplica politica pasilor marunti,intreprinzatorul trebuind pe
rand sa fie apicultor,medic yeterinar,contabil,manager,sofer,hamal,etc. Primii pasi spre realizarea
obiectiyului au fost
expusi mai sus.Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de actiyitate este
apicultura? Sunt doua posibilitati,asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales :
Stupina stationara - se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35
buc./yatra),cu o distanta de 5-6 km. intre ele.La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-

6
10 locatii,legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. facuti cu
masina sa fie cat mai mic.Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure
culesul necesar albinelor.Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de
familii.Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.
Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra,pentru ca supravegherea sa fie facuta mai
usor si cheltuielile sa se reduca.Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate.
Stupina "pastorala" - Este un alt sistem care se practica atat in tarile U.E cat si in America.Albinele
sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport(camioane,tractoare,trn,pavilioane), urmand ca in
pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 2-3 vetre.Sistemul expus cere o investitie si o implicare
maxima,devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii,dat fiind cheltuielile mari cu
transportul.
0 alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea,unde sunt granitele dintre
amatori,semiprofesionisti si profesionisti :
Amatori - obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru
familie si eventual obtinerea unui profit.Potrivit normelor,se considera amator stuparul care are 1-100
familii de albine.De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la
sfarsit de saptamana) ; materialul genetic (roiuri,matci) se obtine prin mijloace propii ; apicultorul are
o alta munca de baza.
Semiprofesionisti - numarul de familii este de 100-300 buc,volumul de munca 1200-1300
ore/an,materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate,se poate practica o apicultura moderna prin
mecanizarea lucrarilor,se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc.Afacerea este o afacere de
familie fiind folosita munca membrilor ei.
Profesionisti - Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi,un numar optim fiind undeva spre
600 de buc.Aici lucrurile se schimba radical, stuparitul pastoral fiind absolut necesar.Numarul de ore
munca/an creste dramatic,fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri.Pentru o mai buna
reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale.
Apropiata aderare a Romaniei la U.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor
in special.Penetrarea pietei U.E se va face mult mai usor,subventiile vor fi prez ente si to tu l o sa
in tr e pe un fagas norm al . Ingradirile privind calitatea produselor,cerintele in domeniul veterinar-apicol,
mediul concurential,nu trebuie sa sperie pe nimeni.Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu
economic,dar se schimba si generatiile de apicultori,care vor deprinde altfel de comportamente
economice.U n s in gu r ga nd trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de
apicultura,pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi !!!

7
 1.2. ANATOMIA ALBINEI
Capul (Fig. 1) este centrul unde se proceseaz a informatiile vizuale, gustative ki olfactive.

Fig. 1
Cele mai importante p arti componente ale capului sunt :
Antenele (fig. 2). n stare salbatica albinele traiesc n scorburile copacilor iar n stare domestica ele
traiesc n stupi. Att ntr-o situa tie ct ki n alta lumina nu p atrunde prea mult n interiorul stupului.
Din acest motiv mirosul ki atingerea sunt mult mai importante n interiorul coloniei dect v azul.

Fig. 2
Antenele albinelor situate de o parte ki de alta a capului con tin mii de senzori, unii specializa ti
pentru atingere (receptori mecanici), unii pentru miros iar al tii pentru gust. Ele sunt fixate la baz a
printr-o membrana ntr-un cauk din cuticula capului numit soclu. Partea mai lung a ce alcatuiekte
baza antenei se numekte scapus ki adapostekte organul lui Johnston ce are rol n echilibrul corpului.
Scapus-ul este continuat de pedicel ki flagel (bici). Pe flagel sunt localizate urm atoarele organe de
simt:
pentru pip dit : peri tactili;
pentru gust : conuri chimioreceptoare;
pentru miros: placute perforate, unele pentru modificari de temperatura, altele
pentru concentratia de acid carbonic din aer;
Nota Bene: Se considera ca albinele nu pot sa auda deoarece nu au organe de auz sensibile la
presiune aka cum au oamenii. Din acest motiv cercetatorii nu puteau explica modul prin care
lucratoarele puteau totu ki percepe bzitul dansului altor lucr atoare. Cu ceva timp n urm a s-a

8
descoperit ca albinele pot ntr-adev ar "auzi" sunete generate n apropierea lor cu ajutorul unor
perisori mecano-receptori de pe antene. Aceast a decoperire a ajutat la construirea unuei albine
robot care poate fi programata printr-un computer sa danseze n interiorul stupului ghidnd astfel
lucratoarele ntr-o anume loca tie.
Ochii . Albinele au doi ochi compu si care ocup a o mare parte a suprafe tei capului dnd
posibilitatea albinei s a vada cu o deschidere de aproape 180 grade. Fiecare ochi este alc atuit din
celule individuale - omatidii: corespunz ator lor pe suprafata acoperita de cuticula se observa mici
fatete hexagonale. Marginile acestora sunt opace, dar suprafe tele centrale sunt transparente si au
functie de lentile. Zonele opace ale lentilelor sunt acoperite de peri sori. Fiecare omatidie este
compusa din multe celule de obicei incluznd elemente de focalizare a luminii (lentile si conuri) si
celule fotosensibile (celule retinale). Lucr atoarele au circa 3.500 - 5.500 omatidii ns a trntorii au
un numar de 7.000 - 8600 probabil pentru c a acestia au nevoie de abilit ati vizuale mai bune n
timpul mperecherii. Ca la majoritatea insectelor, ochii albinelor nu sunt proiecta ti pentru imaginii
de nalta rezolutie, asa cum sunt ai nostri, imaginea creata de ei fiind mai mult un mozaic. Totu si ei
sunt mult mai buni dect ochii no stri la detectarea mi scarii. De asemenea, albinele au trei ochi
simpli numi ti oceli aproape de cre stetul capului. Ocelii sunt ochi simpli care ofer a informa tii
despre intensitatea luminii.
Piesele bucale. Albinele au o gura compusa (Fig. 3) care ajuta la mestecare si sugere.

Fig. 3
labrul: sau buza superioara (anterioara) este o mica piesa mobila care nchide
cavitatea bucala anterior;
mandibulele: sunt "dintii" pereche (desi mandibulele albinelor nu au dinti spre
deosebire de alte insecte nrudite) care servesc la malaxarea cerii, cur atarea sau muscarea
altora. Mandibulele au cte un sant ce permite scurgerea produselor provenite de la glandele
mandibulare. Mandibula m atcii are un pinten foarte bine conturat.
proboscisul (trompa) este compus din:
o maxile s i
o labium
Proboscisul contribuie la sugerea nectarului din flori. Speciali stii considera ca lungimea
proboscisului (trompei) este elementul cu ajutorul caruia se apreciaza capacitatea productiva a
albinei. De obicei, trompa are n jur de 5 - 7 mm.
Organele interne ale capului. Principalele organe interne ale capului sunt creierul si ganglionii
subesofagieni. Creierul albinei este unul destul de sofisticat. Lobii optici ocup a o suprafata
importanta acestia ocupndu-se cu receptareai impulsurilor de la cei doi ochi compu si. Lobii
antenelor culeg informa tii de la antene.
Tot nauntrul capului se afl a organe endocrine ct si exocrine.

9
Abdomenul este alcatuit din base inele la matca bi lucratoare bi bapte inele la trntor. Inelele
evolueaza astfel din cele 10 segmente ale larvei din care cauza abdomenul albinei adulte consta din
10 segmente.
primul numit bi propodeum este sudat la torace;
urmatoarele base se disting foarte bine fiind vizibile;
al optulea se afla n interiorul celui de-al baptelea bi are rolul de a sustine acul;
al noualea formeaz a placile acului;
al zecelea formeaz a anusul.
Segmentele abdominale sunt alcatuite dintr-un tergit, un sternit bi doua pleure. Cele base inele
abdominale sunt telescopate bi unite ntre ele printr-o membrana segmentara din care cauza
abdomenul are o mare capacitate de distensie.
Sectiunea longitudinala pune foarte bine n evidenta diversele parti componente ale corpului
albinei.

Complexa alcatuire a albinei arata de cta specializarea este nevoie pentru nfaptuirea unor
activitati n aparenta simple.

10
 1.3. FIZIOLOGIA ALBINEI
Sistemul digestiv (Fig. 1)
Hrana albinelor const a din alimente energetice precum nectarul, mana si uneori zaharul, zaharuri
simple si complexe, acizi organici si alimente plastice (polen). ntr-un an de zile o familie consuma
aproximativ 100Kg nectar si 30-50 Kg polen. Polenul este consumat prin digestie n gu sa si
intestin. Hrana glucidic a este folosita pentru producerea caldurii, functionarea muschilor si la
alcatuirea rezervelor grase. Polenul (hrana proteica) este necesara doicilor la alimentarea larvelor si
matcii.

Fig. 1
Partile componente ale sistemului digestiv sunt:
intestinul anterior este compus din:
o faringe (cibarium) cu rol de pomp a de nectar;
o esofag care continua cu gusa si proventriculul ce are rol de supapa ntre
intestinul superior si cel mediu si care triaza polenul din nectar;
intestinul mediu este portiunea nauntrul careia are loc digestia polenului si nectarului;
intestinul posterior este format din:
o intestinul sub t ire;
o punga rectala la capatul careia se afla anusul.
Sistemul respirator este alcatuit din tuburi traheene si saci aerieni. Orificiile care asigura
patrunderea aerului oxigenat si expulzarea aerului viciat sunt stigemele. Traheele sunt foarte
ramificate si permit alimentarea direct a cu oxigen a celulelor.
Traheele sunt niste tuburi rigide formate din cuticula fina, chitinizata, cu ntarituri de chitina
helicoidale n interior (tenidii) care men tin n permanenta traheea deschisa. Traheele se divizeaz a
n tuburi cu diametrul din ce n ce mai mic pn a ce n final traheolele se deschid n celule. n
corpul albinei exista o serie de saci nepereche sau perechi care sunt dilata tii ale traheelor primare.
Sacii sunt dispusi astfel:
cap: 5 saci (1 cefalic, 2 cefalici superiori si 2 mandibulari);
torace: 7 saci (1 toracic ventral anterior, 1 ventral posterior, 2 ventrali laterali, 2
dorsali laterali si 1 scutelar);

11
 abdomen: 3 saci (1 abdominal supero-anterior bi 2 abdominali laterali).
Stigmele sunt n numar de 10 perechi: doua perechi toracice bi opt perechi abdominale, dintre care
una pe propodeum, base pe inelele urmatoare bi una pe al 8-lea care este nefunctionala. Stigmele
toracice se deschid direct la exterior. Prima pereche se deshide ntr-o mic a excava t ie n
depresiunea mesotoracelui, mascat a de un lob al protergitului. n aceast excava tie se adapostesc
acarienii Acarapis woodi. Stigmele abdominale se deschid ntr-o camer a numita atrium.
Sistemul muscular
Aproape toti mubchii sunt striati, cu exceptia mubchilor directia ai zborului. Majoritatea mu bchilor
sunt legati de producerea unor mibcari ale corpului bi sunt legati de chitina scheletului fie direct, fie
prin intermediul unor tendoane. Organele interne au propria lor musculatur a..
Musculatura aripilor este cea mai important a. Mubchii directi ai zborului sunt foarte puternici
putnd mibca aripile de 190 de ori pe secunda. Mubchii indirecti permit transformarea mibcarilor
verticale ale aripilor, printr-o ac tiune transversala n mibcari helicoidale care produc deplasarea
propriu-zisa a albinei prin aer.
Sistemul circulator este foarte simplificat bi este compus din: inima, aorta bi lacune de
hemolimfa. Func tia sistemului circulator este aceea de a transporta substan tele nutritive c atre
organele efectoare bi de a evacua de beurile din organism. Circula tia se realizeaz a prin inima bi
aorta care alcatuiesc un tub relativ continuu, n partea dorsal a, bi anume dinspre partea poosterioara
catre cea anterioar a, pn a la cap, de unde se continu a cu o circula tie lacunar a prin cavitatea
corpului cu ajutorul diafragmelor ventral a bi dorsal
Sistemul neuro-endocrin este alcatuit din celule neurosecretoare izolate, localizate n creier care
elibereaza hormoni ce activeaz a glandele endocrine.
Hormonii sunt secretati de:
glandele prototoracice care secret a ecdisonul sau hormonul n aprlirii.
glandele retrocerebrale:
o corpora cardiaca - situate n apropierea aortei primesc bi stocheaza
secretiile cerebrale pe care ulterior le elibereaz a n hemolimfa;
o copora allata - vecine cu corpora cardiaca, secret a hormoni cu functii
diverse (juvenilizanta, gonadotropa bi metabolica). Generic, produsul corpora allata
este desemnat ca hormon juvenil.
Sistemul nervos este, ca la majoritatea insectelor, ganglionar bi scalariform.
Creierul este alcatuit din 4 portiuni principale:
protocerebrum - are rolul de a coordona impresiile vizuale ce provin de la aceli bi
ochii compubi;
deutocerebrum alc a tuit din doi lobi;
tritocerebrum care da nabtere unui nerv frontal bi unui nerv recurent care urmarebte
traseul esofagului;
ganglionul subesofagian;
ganglioni toracici;
5 ganglioni abdominali, to ti pereche bi uniti ntre ei printr-un cordon dublu.
Sistemul vulnerant sau acul cuprinde:
ansamblul glandular format din dou a glande:
o glanda acida ce consta din doua tuburi subtiri care se unesc nainte de a se
deschide ntr-un rezervor mare de venin;
o glanda alcalin a sau lubrefiant a .

12
 ansamblul motor cuprinde cteva pl dcute de chitind ale cdror miscdri fac sd
avanseze acul si sd se descarce rezervorul de venin.
ansamblul vulnerant sau acul propriu-zis este ata sat ansamblului motor printr-o
pereche de brate curbate chitinoase. Acul este format din prelungirea lantetei - o piesd rigidd si
goald la interior, terminatd ascutit, avnd pe fa ta inferioard doud santuri n care alunecd
stiletii. Lanteta si stiletii alcdtuiesc mpreun d un canal prin care se scurge veninul. Stile tii
sunt terminati cu niste creste, ca un harpon si sunt strdbdtuti de canalicule prin care veninul
este dirijat din canalul principal c dtre rana provocat d de lantetd.
Aparatul reproducitor :
aparatul genital al m dtcii const d din patru p drt i principale:
o organe generatoare - dou d ovare;
o organe conduc dtoare - dou d oviducte laterale;
o un oviduct median si cavitatea vaginal d ;
o organe anexe - spermateca, cu glanda n Y;
o organe de acuplare - camera acului sau bursa copulatrix.
Fiecare ovar este alc dtuit din aproximativ 150-180 tuburi ovariene sau ovariole care se deschid
ntr-un oviduct lateral. Oviductele laterale se contopesc formnd oviductul median care dilatndu se
formeazd cavitatea vaginald, separatd n doud de un pliu mucos aflat sub orificiul canalului
spermatecii. Spermateca este o sferd n care se nmagazineazd spermatozoizii depusi de trntori n
curusul mperecherii. Pe ea se afl d gland Y al cdrei rol este de a activa spermatozoizii afla ti n
repaus n spermatec d. Peretele spermatecii este acoperit de o re tea foarte dens d de traheole.
Cavitatea vaginal d este separat d de camera acului printr-un pliu circular. De fiecare parte a
deschiderii vaginului se afl d doud cavitdti - bursele copulatoare.
Dupd mperechere ovarele se dezvolt d foarte mult tuburile ovariene fiind capabile sa elaboreze
celule germinative din care se dezvolt d ovulele care evolueaz d pnd la stadiul de ou.
aparatul genital al trntorului cuprinde:
o 2 testicule;
o 2 canale deferente;
o 2 vezicule seminale;
o 2 glande mucoase;
o canalul ejacululator;
o bulbul cu lob penat.
Cele doud testicule sunt situate pe partea superioar d a abdomenului, de form d aproximativ
triunghiulard. Sunt alcdtuite din fascicule de tuburi seminifere (~270 pentru fiecare testicul). La
baza testiculului, testiolele se deschid n canalul deferent care apoi se deschide n vezicula
seminald. Peretii veziculei elaboreaz d lichidul seminal care are rolul de a hr dni si ntretine
spermatozoizii. Cele dou d vezicule se deschid la baza a cte unei glande mucoase care se contin d
n canalul ejaculator si care se termin d n bulbul penisului. Ca aspect, bulbul penisului este
musculos si globulos si este situat n dreptul segmentelor abdominale 6-7.
La ecloziune, masculii au testicule nefunc tionale si de dimensiuni mici. Spermatidele migreaz d
prin canalul deferent, se aglomereazd n veziculele seminale unde, cu capul ancorat n peretele
veziculelor, se maturizeaz d si se transormd n spermatozoizi. Spermatozoizii ating maturitate

13
 CICLUL DE VIATA
Albina se nmulte~te prin oua. ele au culoare alba ~i sunt ca ni~te bastona~ede 1,4 pna la 1,6 mm,
curbate nspre partea dorsal a ~i rotunjite la capete. Unul din capete este mai gros ~i de aici se va
forma capul viitoarei albine. Cel alalt capat adera la baza celulei. La cteva ore de la depunere n ou se
formeaza embrionul. Dup a trei zile eclozeaz a larva prin ruperea foi telor embrionare. Larva create
foarte rapid ajungnd sa ocupe toata celula. Dupa 4 naprliri larva ncepe sa-~i tese coconul
i trece apoi prin fazele de prenimf a ~i nimfa. n ziua a noua, coconul este acoperit cu un c apacel
de ceara. De aici va ie~i apoi albina.
2. CRESTEREA ALBINELOR
Creterea albinelor este o activitate sistematica. Apicultorul trebuie sa tina ct mai bine evidenta
activitatii ~i evolutiei familiilor de albine, de obicei ajutndu-se de un jurnal, deoarece neefectuarea
la timp a lucrarilor de ntretinere poate duce la pierderea stupilor. Este bine ca n acest jurnal s a se
tina ~i evidenta produselor apicole rezultate c aci cu ct mai multe informa tii despre un stup, cu att
e mai uKor de prevazut evolutia lui viitoare.
Lucrarile pe care apicultorul trebuie sa le efectueze n stupina trebuie sa se sincronizeze cu ritmul
activitatilor pe care albinele le desfa~oara n functie de anotimp.
Primfivara stuparul trebuie sa faca un diagnostic asupra starii familiilor ~i sa aprecieze starea n
care acestea au ie~it din iernat. Cnd temperatura exterioara trece de 12C albinele ncep zborul de
curatire. Pentru stimularea zborului de cur atire se administreaz a apa calda ndulcita n care se
adauga sare n concentra tie de 0,5g/litru. n cazul familiilor slabe se recomand a hranirea lor cu
sirop de zahar sau alte suplimente.
Activitatea de vary ncepe odata cu nflorirea salcmului, moment n care poate pleca n cules
pastoral. n acesta perioada albinele ies la cules ~i fac provizii importante de miere, polen etc. De
cte ori se impune, apicultorul poate extrage mierea sau recolta polen ~i alte produse. Tot acum
acesta poate sa-~i sporeasca numarul familiilor de albine prin roire natural a sau artificiala
(provocata).
Activitatea de toamn ncepe odata cu ncetarea culesurilor din timpul verii ~i presupune
nlocuirea matcilor necorespunzatoare, nlocuira fagurilor cu defecte, reducerea spa tiului din stup
pentru pastrarea caldurii, completarea rezervelor de hran a etc.
Iarna stuparul intervine foarte putin n viata familiei de albine, de obicei multumindu-se sa
controleze starea lor prin ascultarea stupilor.

14
 2.1. NMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE
Inmultirea familiilor de albine
Se poate spune despre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 35-40 zile,iar in cel inactiv
6-8 luni.Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou, larva, nimfa.

Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere,oul sta vertical in celula,a doua zi se inclina putin pentru
ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei.Catre sfarsitul celei de a treia zi,albinele doici depun in
celula laptisor de matca,produs de glandele lor salivare.Invelisul oului se moaie si din el iese
larva.Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie.
In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca.La aceasta,spre sfarsitul celei de-a
treia zi,albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu
amestec de pastura,miere si apa.In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre
sfarsit larva se intinde in lungul celulei,cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele
astupa celula cu un capacel poros de ceara,amestecata cu polen.In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in
ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a 21-a iese albina lucratoare.
Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se
face in celule speciale numite botci si in modul de
Stadiul dezvoltarii Matca Lucratoare Trantor hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc
Ou 3 3 3
Larva 5 1/2 6 6 1/2
botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca
Larva capacita,prenimfa,nimfa 7 1/2 12 14 1/2 depune oua.Cand familia ramane orfana dintrun anumit
Total zile 16 21 24 motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de
salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin
larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.
Trantorii: Provin din oua nefecundate.Daca la matca si lucratoare difera numai
modul de hranire si anvelopa(celula),la trantor difera si oul.Pentru un trantor se
consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea
mai mare(24 de zile).
Stiintasipracticaapicolaaudemonstratfaptulcaroitulesteunfenomenbiologicnatural carecorespundeuneinecesitatibiologicemenitesacontribuielaconservareasi
perpetuarea speciei.
Inapiculturamodernaroitulnaturalnuestedoritiarconceptiaunorapicultoricareasteapta roireanaturalacauniculmijlocdeinmultiresaurepopulareastupilorarfibinesafie
revizuita siinlocuitacumetodelestiintificedeinmultireartificialacareaunumeroaseavantajefiind executatacuusurintaladorintasiinterventiacontrolataaapicultorului.
Roirea artificiala
Roireaartificialaaremenireasainlaturetoateneajunsurileroiriinaturale.Easeefectueaza latimpulpotrivitsinepermitesaefectuamoselectieamaterialuluibiologic,evitand
riscul unorpierderideroipecarenu-iputemsupravegheasirecupera.
Sepoateafirmacaevitareacompletaaroiriiestedestuldedificila,insaexistaoserie intreagadeoperatiunipreventivecarepotevitasaureducemultroireanaturala.Pentru
aceastaestenecesarsacunoastemtemeiniccauzelecaredeterminaroireasimasurilecare urmeazaafiluatepentruprevenirearoitului.
In practicareauneiapiculturimoderneserecomanda saintretinemnumaifamiliiputernice cumatcitineresidemareproductivitate.Pentruaevitaroitulnatural
trebuiesaretinemfaptul caestemaiusordeprevenitdecatdecombatutacestinstinctatuncicandfamiliadealbine intrainfrigurileroitului.
Principalelecauzecaredeterminaroireasunt:suprapopulareastupilor,deciaglomerarea

15
cuibului,ventilatianecorespunzatoareaacestora,expunerealorlasoaresisupraincalzirea acestoraprininsolatie,aparitiauneinecorespondenteintrecantitateadealbine
tinerecarepot hranipuietulsicantitateadepuietpecareeletrebuiesa-lhraneasca,glandelesalivareale acestoralbinepotsecretalaptisor,darnuausuficientelarvepecaresale
poatacreste,faguri insuficientisaunecorespunzatoripentrudepunereaoualelor,lipsadespatiupentrucladirea fagurilor,predispozitiaereditarasialtifactoricareconstituietotatatia
excitantiinternisau externicarefavorizeazaroitul.
Astabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctuluideroireestefoartegreu,putandu-seanalizanumaifiecarein
partesisintetiza corelatiacareexistaintreele.
- Stupidemarecapacitate- Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematicicuunspatiu corespunzatoracarorvolumpoate fi
maritdupanevoieastfelca matcilesaaibaposibilitatea nelimitata deadepuneouaevitandu-seblocareacuibului.In functiedeculessefacelargireaperiodicaa
cuibuluicunoiramesifaguriartificiali.Daca primavaranuavemfagurisuficientiselimiteazapontamatciisiaceastalipsaducesila diminuareaculesului.Calculeleau
aratatcalaunsporzilnicde1kgacapacitatiideprelucrare sidepozitareanectaruluisuntnecesari2-3faguri,iarlaunsporzilnicde8kgvorfinecesari 15-20 faguri.
- Amplasareastupilor- Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea
favorizeaza instinctulde roire.Este binecastupiisafievopsitiinnuantedeschiselaculoarepentruanuatragecaldurarazelorde soare.
- Culesulnectaruluisipolenului- Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o mai buna depozitare a
nectarului si polenului care produc caldurainstup,contribuindlacrestereaputeriifamiliei.Unculesintensivderapitatimpurie poateconstituicauzaprincipalaaroirii
dacaapicultorulnuintervinelatimp.Deasemeneain perioadelelipsitedeculesestebinesapracticamstuparitulpastoral.
- Aglomeratiadealbinetinere- Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familiasainceapapregatirilederoireprincladireadebotcipe
faguriincarematcadepune ouadincarevorecluzionaviitoarelematci.Familiarespectivatreceprinfrigurileroituluimai ales in cazulunei perioade mai lungi de timp
nefavorabil.
- Lipsadespatiusiventilatie- Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoaresanumaifieintodeaunapozitivesisuficientde
eficace,predispunandfamiliade albinelaroire.Intimpulculesuluiserecomandadeschidereamareaurdinisurilorsiasigurarea ventilatiei.
- Blocareacuibuluicumieresipastura- La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nuestecorespunzatormaritacestaseblocheazaiarmatca
numaiarecelulegoale pentrua depuneouadiminuandu-seactivitateaalbinelorsifavorizandroirea.
- Excesuldelaptisordematca- Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele treizile deviata daca este tulburatde
prezenta unuinumarmare de albine lucratoarecarenupotsatransmita produsullorlarvelor,acesteaajung sacladeasca botciincaredepoziteazahrana
glandularastimulandroirea.mentinereaunorfamiliiputernice cumulteramecupuietnecapacitreprezintaometodaeficientadeprevenirearoitului.
- Varstamatcii- S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluziadeadetinecatmaimultematcitinereselectionatedin
celemaibunefamiliide albine.
- Carentadeferomoniamatcii- Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii producosecretiedenumita"substantadematca"dupa
carealbinelepercepsirecunoscmatca stupului.Cattimpalbineleprimescocantitatedeterminatadinaceastasubstanta,totuleste normal,cand aceasta cantitate
insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni
fie si la unele matcitinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducereacantitatiideferomoniprimiti.Rezultatulesteacelasi:cladireadebotci.

16
Cum intrerupem roitul
Aparitiabotcilorintr-unnumarmareesteunsemnsiguraroiriisinumaiprindistrugerea lorsistematicasepoateimpiedicaroirea.Aceastaoperatieestegreasi
anevoioasacerandun controlatent altuturorramelorsio mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca
ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine inutila.Operatia serepetala10zilesiapoidinnoula7zilepentrudistrugereanoilorbotcicladiteintre timp.Cand
aceastaoperatieseefectueazainajunulrecoltariiproductiademierescade mult,fiindcafamiliadealbineesteinfrigurileroituluiiarmetodadeintreruperearoituluiprin
distrugereabotcilorcontribuielaprelungireaacesteistari,deundeconcluziacaestemaiusor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roireaartificialainlaturatoateneajunsurileroiriinaturalecareestemaicomplexasicere unvolummaredemunca.Roirea artificialausureaza muncasi
contribuie la sporireaproductiei demiere.Inliteraturadespecialitatesuntdescrisetoatemetodeledeformarearoilor artificiali.Aiciinsavomdescriedoarcateva(cele
maisimplesieficace),folositeatatinstupine deamatoricatsiinstupinealeprofesionistilor:
- Roireaartificialaprindivizare- Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificialaaalbinelorsisepracticacurezultatefoartebuneinstupinelecuun
numarmicde familii.Cuaceastametodaseobtinedublareaefectivului,apicultorulajungandintr-untimp relativ scurt sa-si formeze o stupina
adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizareasefacedupaceculesullasalcamafostfacut,iarinzonademunte-dealin primajumatatealunii
mai.Inacestfelnoilefamiliiparticipalaculesurileceurmeazasiisi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizareafamiliilorseexecutainzilelecalduroasecandalbineleexecutazboruriintense.Cu scopul dea forma familia noua,se aduce langa familia ce urmeaza sa
fie divizata un stup gol incaresetrecjumatatedinfaguriicualbine,puietsimiereafamilieidebaza.Cuocazia divizariifamilieisecautamatcapentruasestabiliincare
stuparamas.Dupaaceastaoperatie ceidoistupiseaseazadepartatiintreei,deopartesidealtaaloculuiincareafosturdinisul familieidincares-aformatfamilianoua.Albinele
culegatoare,pemasuraceseinapoiazadela cules,seimpartaproapeegalinceidoistupi.Incazulincareseconstatacaalbinelepopuleaza maibineunuldinstupi,acestase
poateindepartaputinpentrucarepartizareaalbinelorsase facacatmaiegal.Spreseara,infamiliaorfanaseintroduce,intr-ocolivie,omatcaimperecheata sau
neimperecheata.Incazulincarelipsescmatcilederezervadupa24deore,indiviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii
si inceperea depunerii oualelor,familianou-formatasedezvoltadupatehnicaobisnuitainvedereavalorificarii culesurilor.Folosindacestprocedeudeinmultirea
albinelorserealizeazaunsporefectivde 100%.
- Roireaartificialaprinstolonarecolectiva- Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albinadelafiecarefamiliedebaza.Aceastafacecaputereafamiliilor
donatoaresanufie influentata.Cucatroiurileseformeazamaitarziuvortrebuisafiemaiputernice.Pentruca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana
in toamna sa atinga parametrii cantitativiaiunorfamiliidealbinenormale.
Sescoate dinfiecare familiedonatoarecate unasau douaramecupuietcapacitbine acoperite de albine.Se va urmari sa nuse ridice din greseala si
matca.Ramele se aseaza in stupulcevagazduiroiul.Intimpulformariiroiului,urdinisulstupuluisetineinchispentruase evita depopularea.in general,roiulse formeaza din
4 rame bine acoperite dealbine,din care douacupuietsidouaramecumieresipastura.Dupacatevaore,inroi,subprotectiacoliviei,se introduceomatcatanara
imperecheata.Inlipsaunuiculesdeintretineresevahranistimulent cucate300gsiropdezaharinconcentratiede1/1sau1/2.
Roirea naturala
Prinroireanaturalaafamiliilordealbineseintelegeactiuneaprincarematca,opartedin albinesitrantoriparasescstupulsidaunasterelaunroinatural.Infunctiedeordinea
incare iesdinstuproiurileseimpartin:roiuriprimare,caresecaracterizeazaprinaceeacaalbinele

17
parasescstupulcumatcavarstnicasiroiurisecundaresitertiarecandalbineleparasescstupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand parasesc
stupul,roiurile se impart in:timpurii,atuncicandfamiliileroiesclainceputulluniimaisiroiuritarzii,candfamiliileroiesc inlunaiulie.
Obisnuit,roiurilenaturaleparasescstupulinzilelecalduroasesicutimpfrumos,intreorele 11-15.Dupacematcaiesedinstupinsotitadealbine,roiulseinvartestein
apropiereastupinei sicautaunlocpotrivitdecaresaseprinda.Roiulprimarcumatcavarstnica,spredeosebirede roiurilesecundaresitertiare,nuseindeparteazapreamultde
stupinasidupaceseaseazape crengile unorcopaciramane linistittimpdecateva ore.Dupa prinderearoiuluiacestaselasa saselinisteascaintr-unlocracorossispre
searasescuturadirectintr-unstupnou,pregatitin acestscop.Stupulincareseintroduceroiulseechipeazacufaguriartificialisiiseasigurao hraniresuficientapentruaputeaincepe
crestereapuietului.Dupa2-3zileroiulse controleaza,severificaprezentamatciisiseorganizeazacuibulurmarindu-secaalbinelesa cladeascaintimpcatmaiscurt
faguriiartificialiintrodusipentruaasiguraspatiulnecesar.
Faguriifamilieicarearoitseverificaimediatdupaiesirearoiuluisisedistrugtoatebotcile cuexceptiaceleimaimari,iarcuibulsereorganizeazalasandu-seinstupnumai
faguriiocupati dealbine.Prindistrugereabotcilorseurmarestesaseimpiediceroireaincontinuareafamiliei sisaseeviteinacestfelslabireaacesteia.Roireanaturalaa
familiilordealbineinpreajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datoritaslabiriifamiliilorcareauroit.
Ingrijirea roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceeadeasigurareaputeriiacestoraiaradouadeasigurarea
rezervelordehrana.Panala intrareainiarnatoatetrebuiesaaibacelputin0,8-1kgalbinesiinfagurirezervedemierede 10-12kg.Invederea ajungeriilaacestdeziderat
seiauurmatoarelemasuri:
-Laformarearoiurilorcualbinetinere(undelipsescculegatoarele)seadministreazainfaguri apa.
-Seurmarestecaroiurileformatecumatcineimperecheate(saubotci)saaibaincatmai scurt timp matci imperecheate.
-Roiurilecaresedepopuleazadarsuntdotatecuomatcavaloroasaseajutaperiodiccu puietcapacit.
-Seasiguramatcilorfaguriinecesaridepuneriioualelorsidezvoltariiactivitatii.
-Seasiguraexistentadeculesuriabundente,iarinperioadeledintreeleroiurilesafie hranite stimulent.
Respectareatermenelorprevazutepentruexecutarealucrarilorsiingrijireaatentaaroiurilor dupa formare,asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in
cursul sezonului.Astfel acesteavorintrainiarnaputerniceurmandcainsezonulurmatorsafieincluseingrupa familiilordebaza.Roiurilecarenuauajunslao
dezvoltarecorespunzatoaresedesfiinteaza,iar albinele,puietulsirezerveledehranasefolosesclaintarireacelorlalteroiuri.

18
 2.2.VIATA FAMILIEI DE ALBINE
Indivizii dintr-o familie
Infamiliadealbinesegasesctreifelurideindivizi:matca,albinelelucratoaresi trantorii.

Albinelelucratoare: Numarul acestora este variabil,osciland de la 10000 in perioada de iarna,pana la 40000-80000 in vara.Au talia mai mica(12-
14 mm), o greutate de aprox. 100mgsiaripilesuntdeaceeasilungimecuabdomenul.Infaptlucratoarelesuntfemelecu organele de reproducere
nedezvoltate.

Matca: Estesingurafemelafecundatadinstup,fiindraspunzatoaredeinmultireafamiliilorde albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai
lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.

Trantorii:Suntmasculiicareimperecheazamatca,fiindprezentiincuibdinprimavarapanain toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de 15-17

mm,aripi ce depasesc abdomenul,capul globulos si o greutate de 200 mg.

Dezvoltarea familiei de albine

Intr-unancalendaristicfamiliadealbineareodezvoltarediferita,numarulindivizilor crescandsauscazandfunctiedeanotimpsiimplicitdeconditiilede
mediu.Practicviata familieidealbinecuprindepatrumariperioade.

Primaperioada: Secaracterizeaza prininlocuireaalbinelor batrane care auiernat,cu albina tanara,nouiesitadinceluleprimavara.Pelasfarsitulluifebruarie,matca

incepesadepunaoua incelulelefagurilordinmijloculghemului,acolounderegimultermicpermitecrestereade puiet.Dupa ce albinele fac zborul de
curatire,matca depune din ce in ce mai multe oua.Pe masura ce timpul se incalzeste ,ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi,albinele batrane carese
uzeazafiindinlocuitetreptat.

Procentulalbinelortinerecrestemereusiseajungeinsituatiacalasfarsitulluniiaprilietoata albinasafieinlocuita.Sestiecaoalbinatanaraareoputeremaredeingrijirea
larvelor,putandhrani2,3sauchiar4,ritmuldezvoltariifamilieifiindfoartemare.

Perioadaadoua: Semainumestesiperioadadecrestere.Nectarulsipolenulse gasescdin abundentasiisifacaparitiatrantorii.Matcaestehranitaputernic,

depunepeste2000de oua/zi,numaruldealbinedoicicrestesiseajungeinsituatiaincare3-4doiciingrijesco larva.Candacestfenomensesuprapunecualtifactori
favorizanti(lipsadespatiu,ventilatie insuficientaetc.),aparfrigurileroirii.
Albineleconstruiescbotcideroire,incarematcadepuneoualaintervaldecatevazile.La urdinisseobserva"barbidealbine"cauzatedemareaaglomeratiece
existainstup.Dupa1-3 ziledelacapacireaprimelorbotci,arelocprimaroire,matcacuopartedinalbinele tinere,insotitedemultitrantoriparasindstupul.Acestroicarese
numesteroiprimarsicare contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creangasaualtsuport.,deundeosa
zboareapoispreoaltadestinatie.

Infamiliadebaza,la8ziledelacapacireaprimeibotci,ieseintaiamatcatanara.Intentiaei estesaomoarematcilecarenuaueclozionatdin botci,reusindlucrul

acestadacaestelasata dealbine.Dacafamiliaramaneinfrigurileroitului,albinelenulasamatcatanarasa-siomoare suratele,iarina9-azidelaiesireaprimuluiroi,iesealdoilea
roicumatca neimperecheata.Iesirearoiului2poatefiintarziatadeovremenefavorabila(ploioasa).Candse intamplaasta,acestroicontinemaimultematcitinere.Roirea
poatecontinuasicuiesireaaltor

19
roiuri,faptceduceladesfiintareafamilieidebaza.Perioadaderoireinconditiiletariinoastre estecuprinsaintresfarsitulluniimaisisfarsitulluniiiulie.
Totinaceastaperioadaseinregistreazacelemaimariculesuridenectarsipolen,perioada caracterizatadeinfloririputerniceamasivelormelifere.Catresfarsitullunii
iulie,puterea familieisemicsoreazatreptat,matcamicsorandponta,trantoriifiindalungatidinstup.

Perioadaatreia: Estenumitasiperioadaformariialbinelordeiernare.Inmodnaturaltoata albinacareaparticipatlaculesuriledevarapiere.Eaesteinlocuitadealbinaaparuta

inluna august,albinacareneparticipandlaculesareunorganismneuzat.Generatiiledealbineiesite toamna,maicu seama la sfarsitul luniiaugust,septembrie si
octombrie,traiesc pana in primavara urmatoare,asigurand cresterea noilorlarve.

Perioadaapatra: Este perioada iernariisiincepe candtemperatura scade sub 13 grade C.In toamnalaaparitiaprimelornoptireci,albinelesestranginghemullargitpefagurii
dindreptul urdinisului.Ocaracteristicaaiernariiesteaceeacatemperaturadininteriorulghemuluinu scadeniciodatasub14gradeC,niciinperioadelecelemai
geroase.Trebuiecatotistupariisa stiecaalbinelenuincalzescincintastupului,elementinandcalduranumaiininteriorul ghemului.Albineledinparteaexterioaraa
ghemuluisuntmaiapropiateuneledealtelesi formeazao"coaja"standnemiscate,iarceledininterior(maitinere)suntmairasfiratesiprin miscari din
aripi,abdomen,picioare produc caldura necesara.
Producereacalduriiintimpulierniisefacepebazaconsumuluidemiere,ofamilieconsumand iarna6-10kgdemiere.Inprimaparteaiernariifamilianucreste
puiet.

2.3. Activitatea , cuibul si hrana albinelor

Dupaiesireadincelula,viataalbineilucratoareseimparteindouaetape.Inprimele20de zilealbinalucratoareexecutatotfeluldelucrariinstup,iarinultimile15zilealevietii
devine albinaculegatoare.Oschemaarataastfel:inprimele1-2zilealbinelecuratacelulelesi incalzescpuietul.Intrea3-asia13zi,albinelehranescpuietul.Inprimele
zile,elehranesc larvelemaiinvarstacuamestecdemieresipolensiapoipemasuracesedezvoltaglandele producatoaredelaptisor,sianumeintrea6-asia12-azi,ele
hranesclarvelemaitinerein varsta decelmult3zile.Totin acesttimp,albinelemaiexecutasiurmatoarelelucrari: primescnectarul,depoziteazanectarul,
preseazapolenulsicuratastupul.
Albineleinvarstade12-18zilecladescfagurii.Intotacesttimpelefacsiscurtezboruride orientare.Intrea18sia21-azideviata,albinelepazescintrareainstup,aerisescstupul.Dupa
aceastaperioada albineledevin albineculegatoare,cu mentiuneacala aparitia unuicules abundentpotparticipasialbinemaitinerede20dezile.
Cuibulfamilieidealbineestealcatuitdinfagurideceara.Fiecarefagureprezintapeambele fetemiidecelulehexagonale.Pefagurisunttreifeluridecelule:dealbina
lucratoarecu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de
matca (botci) care au forma unei ghinde,adanci de 20- 25 mm si diametrul de 10-21 mm.In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si
pastura,iarinceledetrantormieresimairarpastura.
Pentruhranirealorsiapuietuluialbinelefolosescnectarulsipolenulflorilor.Pelanganectar albinelemaifolosescsidiferitesecretiidulci(mana)deorigineanimalasau
vegetala.Daca desprenectar(miere)sepoatespunecareprezintahranaglucidica,atuncipolenulestehrana proteica(painea).Consumuldemiere sipasturadifera
delaoperioada la alta,functiede anotimp side prezenta sau absenta puietului.

20
 2.4.CRESTEREA MATCILOR IN STUPINA
Dacaosaintrebatioricestupar"batran"careecheiaapiculturiiosavaraspunda"matcile taica,matcile".Afirmatiaeperfectadevaratadacastamsanegandimca
viitoruluneifamilii este stranslegatdematca.0matcavaloroasaasiguraodescendenta decalitatesideaici rezultatoate:productiademiere,blandeteaalbinelor,
apetitulmaimaresaumaimicpentru roit,stareasanatatiisitoatecelelalteinsusiribiologicemostenitegenetic.Existadiferitecriterii deapreciereauneifamiliidealbine(parcaam
maivorbitdeele)sideaceeaoselectieintinsa pe3-4anidarezultatefoartebune,dardinpacatenutotiapicultoriiopotface.0treababuna seobtineinsasitintindspre
obiectivemaimici,cumarfiproducerea matcilorin stupina propiedupaunplanbinestabilitsifolosindtehnologiisigure.Inaceastasectiunevomtrata urmatoarele
subiecte:
- crestereacontrolataamatcilordecalitate;imperechereamatcilorinnuclee;introducerea matcilorinfamiliiledealbine.
Inacestscoposavaexpunemtehnologiilecelemaisimplesimaisigurepentrucadv.sa avetioideedespreceavetidefacutinaceastadirectie.
Producerea matcilor - conditii generale
Deobiceistupariiamanacuunnumarbundeaniaceastalucrare,considerandcaesteprea complicata si ca necesita un mare volum de munca.Ei se
multumesc cu procurarea de matci din"comert"sauincelmaibuncazlefolosescpecelerezultatedinroireanaturala.Eperfect siasa!!!Sepoatefacesiapicultura
dinbucati,insaniciosatisfactienuemaimare,decat aceea de a produce regine(poate doarobtinerea unei productii apicole mari).
Producereamatcilorincepeodatacuvenireatimpuluifrumos,candinnaturaexistauncules bun si albinele pot hrani abundent puietul.Se considera ca
aceasta perioada este cuprinsa intremijloculluniimaisiseprelungestepetoatadurataluniiiunie.Inunelecazurisiprima jumatateaaluniiiulieestefavorabilaastasifunctiede
locatiageograficaastupinei.Intoate cazurile(indiferentdemetodaaleasa),stupiitrebuiesaindeplineascaurmatoarelecriterii:
- infamiliisasegaseascaunnumarmaredealbinetineresicate7-8faguricupuiet;saaiba cuiburilebineimpachetate;safiefamiliicarecorespundcriteriilorde
performantacerute.
Stuparultrebuiesaasiguredintimptoatematerialelecaresuntcerutepentrufinalizarea lucrarii.Sevorrespectastrictaplicareatehnologiilorfaraaincercasaintroducemsi
elemente "novatoare".
Producerea matcilor - provocarea frigurilor roitului
Celemaibunematcipecareleproduceapicultorul,suntceleobtinutecandfamiliaroieste natural.Roireanaturalaaredouadezavantaje:unularfiacelacanuputem
planificacatimp lucrarea,totuldecurganddelasine inmodnatural.Altdezavantajscosinevidentade literaturadespecialitate,estefaptulcamatcileobtinuteprinroire
naturalasuntmatcicare transmitgeneticaceastatendinta.Interesulapicultoruluiestecastupiisafiedotaticumatci neroitoare,numai ca dezideratul este greu de
atins,daca nu imposibil.Natural,procentul familiilorneroitoaresesitueazala4-5%dintotalulfamiliilorpecareleavem,asacaainsista inacestsensesteogreseala.
Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocariiintrariiinfrigurileroitului.
Ceavemdefacut:incadinprimavarafamiliavizata(ceamaibunadinstupina)sehraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivelde dezvoltare optim.Cand
numarulde rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere,imputernicim de cateva ori cu ramecupuietcapacit,prelevatedinalti
stupi.0peratiuneatrebuiedublatadeoimpachetare lateralasisuperioara,catsideostramtorareacuibului.Inscurttimp,prinaparitianoilor generatii,populatiadealbinatanara
crestesiinstupsecreazaconditiilederoire.Lamomentul criticfamiliaajungesaintreinfrigurileroituluisiincepesa-sitragaunnumarmarede botci.Intotacesttimpin
naturatrebuiesaexisteunbunculesdenectarsipolen.Candbotcile suntcapacitesiajunglamaturitate,serecolteazacelemaifrumoase,cuajutorulunuicutitcu lama
ingustasibineascutita.Inaintedeataia,lamaseincalzestelaolampacuspirt.Botcile recoltateseaseazaintr-ocutiecuvata,avandgrijasanuleturtim.Infinalacesteasefolosesc
imediat,fie formand nuclee de imperechere,fie date directin stupii unde dorim sa schimbam

21
matca.
Producerea matcilor - metoda fara transvazare
Unprocedeuaproapeprofesionistcarenuosadeaniciodatagres,recomandatapicultorilor incepatoricatsicelorexperimentatiesteprocedeul"cresterefara
transvazare".Tehnologia descrisasifolositadereputatulapicultorZahariaVoiculescuesteoimbunatatireaunuiamai vechi(cunoscuta in anii 50).Iata cum se
procedeaza:
- alegem din stupina stupul cel mai performant,cu o buna dezvoltare de primavara.Cu circa 15-20zileinaintedeculesullasalcam-momentuldiferadelao
zonalaalta,catsiinfunctie dedorintaapicultorului-introducemunfagurecupuietcapacit.
-peste10zilefamiliacrescatoarevamaiprimi2faguri;unulcupuietcapacitsiunaltul gol.Fagurelegoltrebuiesafienouconstruitsisevaintroduceinmijlocul
cuibului.Albinelese vorstimulazilnic.
-peste4-5zileseverificafagurelenoucrescut,careintretimpafostinsamantatdematca.
-acestfagureinsamantatcuouapentrucrestere,impreunacuunfaguredehranasialtulcu puietpecareseaflamatcasialbinadeacoperire,seridicadinfamiliade
bazasiseaseazain altstupformandunroi.Roiulse vastrangecuodiafragmasireducemurdinisul.
-dupaacesteoperatiunitrecemlafamiliaorfanizata.Dinaceastasescottotifaguriicupuiet necapacit,caresevordaaltorfamilii(dupaceperiemalbinadeacoperire).Trebuiesa
acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor.Acestea se scutura de albine cu maxima atentie,urmarind sa
nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite.Atentie,sevorverificatotifagurii,inclusivceicuhrana.
-inurmatoareaetapanevomocupadefagureleinsamantat.Acestasevascoatedinroisise duceincabana.Aicisevormarca15celulecuou,peofatasi15pe
cealalta,avandgrijaca celulelesaseafleinjumatateasuperioaraafagureluisinuinacelasilocpeambele fete.Fagurele se scurteaza la jumatate,indepartand
jumatatea inferioara.Toate celulele -in afaradecele30alese-sedistrugcuajutorulunuicutitasascutit.
-familiaorfanizata,intotacesttimp,sesizeazalipsamatciisiintrainalerta.Acumeste momentulsaintroducemfagurele,pregatit,cuouapentrucrestere.Incateva
minutefamiliase linistestesiincepesafasonezebotcile.Esterecomandatcainnaturasafieunbuncules.Putem stimulaalbinelesicuzaharcandisautos,umectatcuapasau
mieresilivratinhranitor.
-peste10-12ziledecupam botcile sileintroduceminnucleedeimperechere.Atentie,nu intarziatiscoatereabotcilordinfamiliacrescatoarepentrucaprima
matcacareeclozioneazale va distruge.
Introducerea matcilor
Sestiecaalbineleauuncomportamentdusmanosfatadematcilecareseintroducpentru inlocuireamatcilorbatranesaulaformareaderoi
artificiali.Comportareaalbinelorfatade acestematcinoiesteinfluentatadecisivdeurmatoarelesituatii:
-existentasaulipsaculesului;primireamatciiestefavorizatadeexistentaunuiculesbun.In perioadele fara culessau cu un cules insuficienttrebuie facute hraniri stimulente
inaintecu3- 4zile,cusiropdezahar.
-introducandmatcilesearaprocentuldeacceptareestemultmaimare,decatincazulcelor introduse ziua.
- o matca imperecheata,care incepe imediat sa oua,este primita mai bine decat una neimperecheatasauunacareaintreruptouatulpentruoperioada
mailunga(avizcelorce cumpara matci din comert).
-primavaratimpuriusitoamnamatcilesuntmaiusorprimite,decatinperioadace corespunderoiriinaturale.
-lipsatotalapuietuluiesteosituatiefavorizanta;incazulprezenteiceluicapacitseface maigreu;prezentabotcilorfaceintroducereaimposibila.
-albineletinereacceptamaibinematcile,decatcelebatrane.
Inprivintatehnicilordeintroducereaacestormatci,trebuiesaremarcamdinnoucaexista maimultemetode,apicultoriiincepatoritrebuindsaaleaga1-2care
suntconsideratemai sigure.Ceamaisigura metodaesteintroducereaindirecta amatcii(in colivie).Cumse

22
procedeaza :
-incazulincarefamilianuesteorfana,seidentificamatcasisescoatedinstup.Dacamatca maiprezintavaloarebiologicasedaunuiroinouformatsauuneifamilii
ajutatoare.
-dupa4-5oredelaorfanizare,seintroducenouamatcaincolivie,asezandsilipindcolivia intrefaguriicupuietdinmijloculcuibului,peosuprafatacumiere
necapacita,pentrucamatca sasepoatahrani.
- la 1-2zile,se deschide din nou cuibulsiurmarim cum reactioneaza albinele.Daca acestea numaisuntagresive,inlocuimparteadejosacolivieicuobucatica
defagureartificialgaurita in mai multe locuri. Acumurmeazamomentulcelmaiimportant:albineletrebuielasatein liniste3-4zile,apicultorultrebuindsa-si
invingacuriozitateadeadeschidestupul.In acest timpalbinelerodbucaticadefaguresielibereazamatca.
-laexpirareacelor4zilesemaideschideodatastupul,severificadacamatcaafost eliberatasidacaainceputsadepunaoua.
-urmatoareleinterventiisuntfacutela7zile(calculatedupacele4),introducandunfagure pentruouatsiunala21dezilepentruoverificaresiorganizarefinala.
Inceeaceprivesteintroducereabotcilor,trebuiesamentionamcaacesteaseintroducfie direct,fie sub un capacel protector(ca un degetar) pentru mai multa
siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor
Dupa10-11ziledelaintroducereafagureluicuouainfamiliacrescatore,botcilepotfi recoltatepentruafiintroduseinnucleeledeimperechere.Bineintelesca
imperechereapoatefi facutasiinfamiliilebeneficiare,daraceastaesteometodaneproductivasipaguboasa.
Formareanucleelor- albinele se adapostesc in cutii speciale numite chiar "nuclee de imperechere",sauincorpuridestup,compartimentatecu
diafragmeetanse sicuurdinisuri separate.Ceamaiusoarametodaesteimpartireaunuicorpdecuibaunuistupverticalsaua unuiamultietajat.Lafiecare
compartimentsefacecateunurdinisseparat,pozitionatastfel: doualaunperete,pecapetesiunaltreileapepereteleopus,inmijloc.Sepopuleazaaceste
compartimentecu1-2faguricupuietcapacitsialbina acoperitoare siunfagure cu hrana.Populareasefacecandalbineleinvarstasuntplecatelacules,pentru
canucleelesa aibanumaialbinatanara(vaamintitidesigurcaalbinatanaraemaitoleranta).Searain fiecarenucleuseintroducecateobotcaprotejatade
colivie,pentruaimpedicaalbinelesao nimiceasca.Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi,introducand o alta botca.Ce avem de facut
dupa ce introducem botca :
-la3ziledupaeclozionareamatciiseverificaacceptareaeidecatrealbine,sidacalucrurile merg bine matca se elibereaza.
-nucleelesehranescstimulentsiliseasiguraapa;severificadinnouprezentamatcii. -dupaalte7-8zilesemaifaceonouaverificarecarevizeazasaconstate
imperecherea matcii.
-dacamatcanus-aimperecheat,dindiferitemotive,vommaifaceverificarizilnicepanain ziuaa16-adelaintroducereabotcilor.
-matcileimperecheatesepastreazainnucleesausefolosescinstupiicarenecesita schimbarea matcii.Apicultorii trebuie sa creasca unnumarmai
mare de matcicu 15-20% luandincalculpierderileinerente.
-nucleeledeimperechereseajutaperiodiccufaguricupuietcapacitpentruaevita bezmeticirea lor(numai cele in care se imperecheaza mai multe
matci)
Concluzii
Obtinereamatcilorimperecheateeste unproceslaboriossidelungadurata.Stuparii incepatori,insa,trebuiesa-siformezepropiatehnicasisanu
ocoleascaproblema.Dacainca dinprimiianideprindemtehnicilecorect,cutimpultotulosaviseparamaiusor.Abordand curajosdomeniul,vetideveniadevarati
apicultori....desucces.

23
 3 TIPURI DE STUPI
3.1.Stupul orizontal
Caracteristici principale:
are capacitatea de 20 de rame Dadant ~i poate adaposti doua familii de albine;
ramele sunt asezate perpendicular pe urdini~ ( n pat rece);
fundul stupului este solidar cu corpul acestuia;
urdini~ul este amplasat pe una din laturile lungi ale stupului;
are aerisiri amplasate pe laturile scurte ale capacului ~i sunt acoperite cu plasa de srma;
dacd n stup locuiesc doud familii separarea lor se face printr-o diafragma separatoare;
Confectionare:
Fundul stupului este fix ~i e realizat din scnduri de 20 mm ncheiate n falt pe
directia
lungimii stupului ~i are pe partea posterioard doud ~ipci de suport (30x50x516 mm);
Corpul stupului este fdcut din scnduri de 24 mm, cu peretii mbinati n falt,
ncheiati cu cuie. Peretii din fatd ~i din spate au falturi care permit fixarea scndurilor de
podi~or ~i a ramelor. Dimensiunile sunt urmdtoarele:
o pe exterior: 516x828x400 mm;
o pe interior: 450x780x380 mm.
Capacul este rabatabil ~i are 919x605 mm.
Podi~orul este compus din 6 scnduri de 484x130x10 mm ~i se a~eazd una lngd
alta deasupra ramelor.
Ramele sunt n numdr de 20 ~i au 435x300 mm la exterior ~i 415x270 la interior.
Avantaje:
este uKor de exploatat ~i de aceea se recomandd ncepdtorilor;
asigurd conditii optime de iernare att n cazul addpostirii unei singure familii ct
~i n cazul addpostirii a doua familii de bazd sau a unei familii de bazd si a unei familii
ajutdtoare;
are capacitate utild mare;
e simplu de construit;
asigurd o ventilatie optima;
permite cre~terea mdtcilor ajutdtoare lngd familia de bazd.
Dezavantaje:
are greutate mare;
spatiul este limitat n conditiile dezvoltdrii maxime a familiilor de albine
(randament scdzut);
volumul mare de timp ocazionat de lucrul cu rama pentru verificarea cuibului;
curatarea greoaie a fundului de stup n sezonul rece;
nu permite aplicarea tehnologiilor moderne de stupdrit intensiv;
nu se preteazd stupdritului pastoral.
3.2.Stupul vertical
Caracteristici principale:
capacitatea corpului este de 10 rame Dadant care pot fi a~ezate n pat rece sau cald
(paralel cu urdini~ul);
elementele stupului sunt independente ntre ele ~i sunt fixate prin tije metalice;
urdini~ul poate fi amplasat pe latura scurtd sau lungd a corpului.
Confectionare:

24
 Fundul stupului se folose~te pe ambele parti astfel ca naltimea urdini~ului poate fi
de 18 mm n timpul culesului ~i 8 mm iarna. Scndura de zbor este deta ~abila ~i poate fi
folosita la nchiderea urdini~ului
Corpul stupului este compus din 2 pereti laterali de 25 mm grosime ~i alti doi de 33
mm. Laturile exterioare au dimensiunile de 524x436x312 mm iar cele interioare de
450x386x312 mm. Interiorul are de o parte ~i de alta falturi care permit suspendarea
ramelor iar n exterior exist a scobituri care u~ureaza manipularea stupului.
Magazinele sunt asemanatoare corpului, diferen ta constnd doar n nal time: 175 mm.
Capacul este prev a zut cu deschideri pentru ventila t ie.
Podi~orul este reversibil, pe o parte este plan iar pe cealalt a prezinta un spatiu de 5 mm.
Ramele au dimensiunile de 435x300 mmla exterior ~i 415x270 mm la interior pentru corpul
stupului ~ i 435x162 mm la exterior ~ i 415x134 mm la interior pentru magazin. Avantaje:
productivitate ridicata datorita conditiilor asemanatoare celor naturale (dezvoltarea
pe verticala) ~i datorita posibilitatii de marire a capacitatii de productie prin adaugarea de
magazine;
mierea din magazine are calitate superioar a ;
economie de timp ntruct se lucreaz a cu corpul stupului ~i nu cu rama;
faciliteaza formarea ghemului de iernat sub forma de sfera iar albinele ncep sa
cladeasca fagurii mai devreme primavara;
mierea se extrage f ara deranj area cuibului.
Dezavantaje:
necesit a efort n cazul preg a tirii pentru transport;
n timpul culesului cuibul are tendin ta de a se bloca motiv pentru care trebuie
verificat mai des.
3.3.Stupul multietajat
Caracteristici principale:
toate elementele stupului sunt independente unele fa ta de altele;
spatiul productiv poate fi m arit prin suprapunerea unui num ar mare de corpuri;
ramele se a ~ eaz a n pat rece;
capacitatea corpurilor este de 10 rame.
Confectionare:
Fundul stupului este mobil ~i reversibil ~i are grosimea de 20 mm, latimea la
exterior de 420 mm, lungimea de 550 mm.
Corpul stupului se compune din 3 p a r t i identice, fiecare parte cu dimensiunile
490x420x245 mm la exterior ~i 450x380x245 mm la interior. Pere tii au grosimea de 20 mm
i sunt ncheiati la capete cu cepuri. Pere tii laterali au un orificiu de 10 mm prin care se
introduc tijele pentru fixarea corpurilor. Primul corp st a pe fundul stupului.
Magazinele sunt asemanatoare corpului ~i au dimensiunile la exterior 490x420x172
mm, iar la interior 450x380x172 mm..
Capacul este telescopic, dimensiunile interioare fiind identice cu cele exterioare
ale corpului pe care l mbraca, iar dimensiunile exterioare 534x463x101 mm ~i e acoperit
cu tabla zincata.
Podi~orul este confectionat din scnduri de 10 mm ~i e ncadrat de o rama cu
naltimea de 30 mm.

25
 Rama de ventila~ie este o rama obisnuita peste care se ntinde o plasa de srma cu
ajutorul careia se realizeaza aerisirea stupului.
Tijele de fixare sunt confec tionate din otel cu diametrul de 7,5 mm, au o lungime de
991 mm si sunt prevazute cu filet n partea de sus, iar n partea de jos g auri de 3,3 mm prin
care se introduc niste sigurante de fixare
Ramele au dimensiunile de 435x230 mm la exterior si 415x202 la interior pentru cuib
si 468x162 mm la exterior si 415x134 mm la interior pentru magazin.
Avantaje:
are un volum util mare, spa tiul putnd fi u sor de variat n func tie de condi tii;
se obtine o miere de calitate superioara datorita ramelor mici ce pot fi completate rapid
de albine;
imit a condi tiile naturale de dezvoltare a familiei de albine;
are productivitate ridicat a ;
este u s or transportabil deci practic n culesul pastoral.
Dezavantaje:
ghemul de iernare are forma de elipsa si determina un consum mai ridicat de hrana pe
timp rece.
4. BOLILE ALBINELOR
4. 1. BACTERIOZE
Loca americans este o boala infecto-contagioasa produsa de Penibacillus larvae.
Categoria afectat: larve n stadiul de puiet capacit.
Semne clinice:
moartea larvelor dup a capacire constatata prin deformarea capacelelor;
capacelele sunt adncite si perforate, de culoare maro-nchis c atre negru;
aspectul neuniform, cu aspect mpr as tiat, a puietului;
consistenta vscoasa a larvelor moarte care au un miros greu de clei de tmplarie si sunt
de culoare cafeniu nchis;
aderenta larvei moarte la peretii celulei iar ncercarea de extragere cu un bat de
chibrit, continutul se ntinde sub forma unui filament.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm);
diferenfiat - fata de loca european a, puiet n sac si viroze.
Perioada de manifestare: septembrie - octombrie, dar si n restul sezonului activ.
Tratament:
Locamicin 80 - 100 g prin prafuirea fagurilor si albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile.
Altele doua la 5 - 7 zile si/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup;
Oxitetraciclina (teramicina) 0,5 - 0,75 g / litru de sirop, cte 250 - 500 ml. Se pot
aplica 4 - 5 tratamente la 4 -5 zile;
Negamicin, eritromicin a .
Combatere: se ndeparteaza fagurii cu puiet afectat n faza incipienta si se vor topi ntr-un loc
izolat. Se vor trata toate familiile de albine din stupina. Se va efectua un tratament preventiv si n
primavara anului urmator.
Atentie: Boala trebuie declarata.

26
Loca europeani este o boala infecto-contagioasa produsa de Bacillus alvei, Streptococcus
apis, Bacillus orphaeus, Bacterium eurydice.
Categoria afectati: larve n stadiul de puiet necapacit.
Semne clinice:
larvele nu adera la peretele celulelor si au un miros acru, otetit sau usor aromat;
puietul este dispus neuniform n form a de plcuri cu goluri n punctele atacate;
larvele au aspect transparent si si schimba culoarea din alb-sidefiu n galben si la
final maro nchis;
n fazele avansate ale bolii, dupa 10 - 20 zile larvele se dezhidrateaza si se transforma
n solzisori de culoare cenusiu-bruna care stau pe fundul celulelor.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspectat (15x20 cm);

diferenfiat - fata de loca americana, puiet n sac.

Perioada de manifestare: n sezonul activ.

Tratament: Locamicin 80 - 100 g prin prafuirea fagurilor si albinelor. Tratamente la 3 - 4 zile.

Altele doua la 5 - 7 zile si/sau 1 kg de Locamicin/litru sirop, 250 ml/stup. Se poate folosi si
oxitetraciclina.
Combatere: se ndeparteaza fagurii cu puiet afectat n faza incipienta si se vor topi ntr-un loc
izolat. Se trateaza ntreaga stupina. Tratamentul se va efectua si n primavara anului urmator.
Atentie: boala trebuie declarata.
Paratifoza sau salmoneloza este o boala infectectioasa produsa de Salmonella schotmulleri alvei.
Categoria afectati: albinele adulte.
Semne clinice:
albinele au abdomenul m a rit, diaree si paralizie;
albinele sunt incapabile de zbor;
depopularea stupului.
Diagnostic:
cert - n laborator, prin examinarea a 30 - 50 albine muribunde;

diferenfiat - fata de nosemoza, viroze si intoxicatii.

Perioada de manifestare: n sezonul activ.
Tratament: Oxitetraciclina 0,5 g / litru sirop n portii de 250 - 500 ml, 4 -5 administr ari la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se ndeparteaza si se ard albinele moarte de pe fundul stupului. Se dezinfecteaza
stupul.
Septicemia este o boala infectectioasa produsa de Pseudomonas apiseptica si are att forma
acuta ct si cronica .
Categoria afectati: albinele adulte.
Semne clinice:
albine moarte n fata stupului care se desfac n p arti componente la cea mai mic a atingere;
albinele sunt incapabile de zbor sau parasesc stupul cu manifestari nervoase;
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine
vii sau
muribunde) prin examen bacteriologic din hemolimf a si musculatura toracic a;
27
 diferenfiat - se face fatd de septicemiile produse de virusuri, rickettsii, nosemoza
acutd, virozele cu simptomatologie nervoas d i fatd de intoxcatiile cu pesticide.
Perioada de manifestare: n sezonul activ.
Tratament: Oxitetraciclind 0,5 g / litru sirop n portii de 250 - 500 ml, 4 -5 administr dri la interval
de 4 -5 zile.
Combatere: Se ndepdrteazd i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din fata acestuia. Se
dezinfecteazd stupul.
Septicemia este o boald infectectioasd produsd de Spiroplasma apis.
Categoria afectat: albinele adulte.
Semne clinice:
albine cu abdomen m d rit;
albinele sunt incapabile de zbor i au tremur d turi musculare;
albinele merg n jurul stupului i apoi mor;
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examinarea probei de albine suspecte (30 - 50 albine vii
sau muribunde);
Perioada de manifestare: n luna mai.
Tratament: Oxitetraciclind 0,5 g / litru sirop n portii de 250 - 500 ml, 4 -5 administr dri la interval
de 4 -5 zile sau pn d la disparitia semnelor clinice.
Combatere: Se ndepdrteazd i se ard albinele moarte de pe fundul stupului i din fata acestuia. Se
dezinfecteazd stupul.
4.2. MICOZE
Ascosferoza (puietul vscos) este o boald infecto-contagioasd produsd de micetul Ascosphaera
apis i care determind moartea larvelor de albine n primele dou d zile ale stadiului de puiet cdpdcit.
Cu timpul, boala poate cuprinde puietul de lucr dtoare i pe cel din botci.
Categoria afectat: puietul.
Semne clinice:
larve mumificate la fundul stupului i n fa ta acestuia;
neaderen t a larvelor la pere t ii celulelor;
larvele infectate se ng dlbenesc, se deshidrateaz d i au consisten ta cretei;
celulele cu larve infectate sunt descdpdcite i se poate observa miceliul de culoare albd
al ciupercii;
aspect de mozaic al fagurelui cu puiet.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe probe de fagure cu puiet suspect (15x20 cm);

diferenfiat - fatd de loca europeand, puiet n sac i puiet pietrificat.

Perioada de manifestare: n tot sezonul activ.
Tratament:
Micocidin n doz d de 80 - 100 g preparat prin mpr d tiere printre rame, peste larve
i albine. Tratamentul se repet d de 3 ori la interval de 3 - 4 zile i altele 2 dup d 5 - 7 zile.
Dacd boala este ntr-un stadiu avansat, se administreazd i sirop de Micocidin 250 ml (1 kg
Micocidin / 1 litru ap d);

28
 Codratin 20 g / 975 ml sirop sau 25 g / 975 g zah dr pudrd care se administrezd prin
pudrare sau 25 g / 900 ml apd n care s-au dizolvat 100 g zah dr. Intervalele de administrare la
fel ca la Micocidin.
Combatere: se ndepdrteazd si se ard larvele de pe fundul si din fata stupului. Se topesc fagurii
puternic afecta ti. Stupul se dezinfecteaz d.

Aspergiloza (puietul pietrificat) este o boald infecto-contagioasd comund att larvelor

- ;

ct si albinelor adulte produsd de Aspergillus flavus, Aspergillus niger, Aspergillus fumigatus.

Categoria afectat: puietul, albinele tinere si adulte.
Semne clinice:
incapacitate de zbor a albinelor adulte si prezintd stdri de agitatie, cad n fata
stupului sau fac miscdri dezordonate ale membrelor, segmentelor corporale si
mandibulelor;
albinele moarte au abdomenul si toracele de consisten td tare;
larvele mor la momentul c dp d cirii sau imediat nainte;
n celulele nec dpdcite apare o pnz d de mucegai galben-verzui sau negru;
zonele de fagure afectat se l drgesc formnd insule de mucegai;
larvele se deshidrateazd, sunt aderente la peretii celulei, sunt invadate de de un
miceliu galben-verzui si au consistentd durd;
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;

cert - n laborator prin examen microscopic si micologic;
diferenfiat - fatd de paralizii, intoxica tii si puiet vdros.
Perioada de manifestare: n sezoanele reci si umede.
Tratament: ndepdrtarea fagurilor afectati..
Combatere: se ndepdrteazd si se ard fagurii afectati si albinele moarte din stup. Stupul se
dezinfecteazd.
Atentie: Aspergiloza se poate transmite la om.
Melanoza este o boald micoticd produsd de Melanosella mors si atacd mdtcile determinndule
sterilitatea.
Categoria afectat: mdtcile.
Semne clinice:
diminuarea pontei pn d la ncetare;
dop de excremente n regiunea anusului.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examen microscopic si micologic;
diferenfiat - fatd de sterilitatea mdtcii produs d de cauze neinfec tioase.
Perioada de manifestare: n tot cursul anului.
Tratament: ndepdrtarea mdtcilor afectate.
Combatere: ndepdrtarea mdtcilor afectate.

29
4.3.PROTOZOOZE
Nosemoza este o boala produsa de un protozoar numit Nosema apis care se localizeaza n
intestinul mijlociu al albinei . Boala este conditionata de factori favorizanti precum: iernare
prelungita, miere de mana, umiditate mare n stup, familii slabe. Cunoa~te doua forme: acuta ~i
cronica.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
uzura prematur a a albinelor, depopularea stupului;
pete de diaree pe speteze, faguri, pere tii ~i fundul stupului;
fecale diareice de culoare maronie cu miros urt, acru, eliminate ca un jet n
timpul
zborului de curatire ~i care se observa pe scndura de zbor, capac ~i fata stupului;
albinele au abdomenul destins ~i moale ~i se deplaseaza cu greutate;
albinele au aripile ntinse, picioarele adunate sub torace, paralizeaza ~i mor.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte;
diferenfiat - fata de amoebioza, intoxicatii acute ~i paralizii virale.
Perioada de manifestare: n cursul iernii ~i nceputul primaverii.
Tratament:
Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past a de zahar;
Ceaiuri medicinale precum sunatoare, coada ~oricelului, menta, mu~etel, busuioc sub
forma de infuzie (20 g plante / litru de ap a) n care se adauga 1 kg zahar ~i zeama de la 1/2
lamie care se administreaza cte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se ndeparteaza periodic, mai ales iarna ~i primavara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac ~i se face dezinsectia
ntregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate n stupi dezinfectati cu soda de rufe
(50 g / litru).
Atentie: Boala trebuie declarata.
Amoebioza este o boala produsa de un protozoar numit Malpighamoeba mellificae. Boala este
conditionata de factori favorizanti precum: carente alimentare, temperaturi scazute ~i exces de
umiditate n stup.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
abdomen m a rit;
incapaticatea albinelor de a zbura;
diaree sub form a de jet;
tulbur a ri nervoase;
tremur a turi ale aripilor.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator prin examinarea a 30 - 50 albine vii, muribunde sau moarte;
diferenfiat - fata de amoebioza, intoxicatii acute ~i paralizii virale.
Perioada de manifestare: n cursul iernii ~i nceputul primaverii.
Tratament:
Protofil 17 - 20 ml / 1 litru de sirop sau ceai medicinal sau 34 ml / 1 kg past a de zahar;

30
 Ceaiuri medicinale precum sunatoare, coada soricelului, menta, musetel, busuioc sub
forma de infuzie (20 g plante / litru de ap a) n care se adauga 1 kg zahar si zeama de la 1/2
lamie care se administreaza cte 250 - 500 ml de 4 ori la interval de 5 zile.
Combatere: Se ndeparteaza periodic, mai ales iarna si primavara, albinele moarte de pe fundul
stupului care se distrug prin ardere. Fagurii cu pete de diaree se refac si se face dezinsec tia
ntregului inventar apicol. Familiile afectate vor fi tranzvazate n stupi dezinfectati cu soda de rufe
(50 g / litru).
4.4.VIROZE
Paralizia acuti este o boala infecto-contagioasa produsa de Virusul paraliziei acute.
Categoria afectati: albine adulte.
Semne clinice:
distensia abdomenului;
tremuraturi ale aripilor si antenelor;
paralizii ale aripilor si membrelor;
agita tie continu a a albinelor;
acul scos;
miros de pe ste a albinelor moarte;
moartea dupa 3 - 5 zile dupa aparitia semnelor clinice.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe 30 - 50 albine vii;
diferenfiat - fata de intoxicatiile acute, nosemoza acuta si fata de alte viroze cu
manifestari nervoase.
Perioada de manifestare: mai - iunie si la nceputul toamnei.
Tratament: Masuri generale.
Combatere: Masuri generale.
Paralizia cronici este o boala infecto-contagioasa produsa de Virusul paraliziei cronice.
Categoria afectati: albine adulte.
Semne clinice:
paralizie;
tremur a turi ale aripilor;
albinele capata o culoare neagra cu un luciu metalic;
depilare;
contractarea abdomenului;
aspect de furnic a ;
albine cu dimensiuni mai mici;
se asociaz a cu nosemoza.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice;
cert - n laborator pe 30 - 50 albine vii;
diferenfiat - fata de intoxicatiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: tot timpul anului.
Tratament: Masuri generale.
Combatere: Masuri generale.

31
 Viroza aripilor opace este o boald infecto-contagioasd produsd de Virusul aripilor
opace.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
albine cu aripi opace, incapabile de zbor;
mortalitate accentuatd pnd la disparitia familiei de albine.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueazd n special iarna);
cert - n laborator pe 30 - 50 albine vii;
diferen fiat - fatd de intoxicatiile cu pesticide, aspergiloza albinelor adulte.
Perioada de manifestare: iarna.
Tratament: Mdsuri generale.
Combatere: Mdsuri generale.
Viroza botcilor negre este o boald infecto-contagioasd produsd de Virusurile bolii botcilor negre.
Categoria afectat: nimfe de mdtci si albine lucrdtoare.
Semne clinice:
moartea nimfelor de matcd n botci;
botcile au o culoare mai nchisd iar prin transparentd se observd n interior pete negre;
fagurii pot prezenta puiet diseminat.
Diagnostic:
prezumtiv - pe baza semnelor clinice (boala evolueazd n special iarna);
cert - n laborator pe probe de botci si portiuni de fagure cu puiet (15 - 20 cm);
diferen fiat - fatd de atacul larvelor de gdselnitd.
Perioada de manifestare: n timpul sezonului activ.
Tratament: Mdsuri generale.
Combatere: Mdsuri generale.
Viroza fi lamentoasd este o boald infecto-contagioasd produsd de Virusul virozei
filamentoase.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice: (sunt nespecifice)
albinele sunt incapabile de zbor;
familiile devin reduse numeric.
Diagnostic:
cert - n laborator pe 30 - 50 albine muribunde.
Perioada de manifestare: primdvara.
Tratament: Mdsuri generale.
Combatere: Mdsuri generale.
Puietul n sac este o boald infecto-contagioasd produsd de Virusul bolii puietului n sac.
Categoria afectat: larve de albine si trntori.
Semne clinice:
moartea larvelor dupd 4 zile de la cdpdcire;
fagure cu puiet cu aspect mprdstiat;
celulele cu cdpdcele scufundate si/sau perforate;
larvele capdtd treptat o culoare galben-cenusie si n cele din urmd brund;

32
 larvele moarte nu au miros;
albinele adulte i pierd apetitul pentru polen ~i trdiesc mai putin;
larvele extrase se prezintd ca un sac plin cu lichid, larvele se deshidrateazd ~i iau
aspectul unei gondole sau unui papuc chinezesc de culoare brund.
Diagnostic:
cert - n laborator pe probe de fagure de 10/15 cm cu puiet suspect.
diferen fiat - fatd de loca americand ~i viroza botcilor negre.

Perioada de manifestare: primdvara.

Tratament: Mdsuri generale.
Combatere: Mdsuri generale.
Atentie: boald declarabild.
4.5.PARAZITOZE
Brauloza este o boald produsd de insecta Braula coeca. Parazitul std pe albine ~i poate fi observat
tot timpul anului. Oudle, larvele ~i nimfele parazitului se pot observa pe peretii celulelor, partea
inferioard a cdpdcelelor, resturile de ceard ~i propolis.
Categoria afectat: matcd, trntori, albine.
Semne clinice:
mic~orarea familiei de albine;
reducerea ouatului;
moartea mdtcii.
Diagnostic:
cert - pe baza semnelor clinic, prin depistarea oudlor, larvelor ~i nimfelor insectei;
diferen f iat - fatd de varozd.
Perioada de manifestare: tot timpul anului, n special n perioada activd.
Tratament:
Fenotiazind ~i Fenobent care se administreazd prin fumigatie (1 g / familie de albine).
Fumigatia se face n doud reprize: prima a cte 30 - 40 rafale, a doua a cte 20 - 30 rafale.
Combatere: Folosirea Mavrirolului cf. prospectului.
Senotainioza este o boald produsd de larvele insectei Senotainia tricuspis.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
albinele se trdsc n fata urdini~ului;
mic~orarea familiei de albine;
cadavrele albinelor moarte sunt fragile;
abdomenul albinelor moarte trepideazd datoritd larvelor de Senotainia tricuspis .
Diagnostic:
prezumptiv - prin examen clinic;
cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: n sezonul cald.
Tratament:
Insecticide la care se adaugd o cantitate micd de amidon sau fdind de gru ~i cu
care se mbibd bucdti de carton alb ce sunt tinute ziua pe stupi.
Combatere: Farfurii umplute cu apd amestecatd cu petrol ce se a~eazd pe capacele stupilor.
Insectele de senotainia se vor nneca n aceste farfurii.
Triangulinoza este o boald produsd de larvele insectei Meloe variegatus ~i Meloe proscarabeus.
Categoria afectat: albine adulte.

33
Semne clinice:
albinele stau n fata stupului ~i prezintd mi~cdri convulsive;
albinele i periazd corpul cu picioarele.
Diagnostic:
prezumptiv - prin examen clinic;
cert - examen de laborator a 30 - 50 albine muribunde;
Perioada de manifestare: n sezonul cald.
Tratament: Fumigatie cu Varachet.
Combatere: Fumigatie cu Varachet.
Varooza este o ectoparazitozd produsd de acarianul Varroa jacobsoni ~i care se hrdne~te cu
hemolimfd.
Categoria afectat: puiet, albine tinere ~i albine adulte.
Semne clinice:
prezenta parazitilor pe corpul albinelor;
albinele sunt agitate;
mic~orarea familiei de albine, pdrdsirea stupului;
albinele tinere au aripi nedezvoltate, sunt subponderale ~i prezintd malformatii
ale picioarelor ~i abdomenului ~i nu pot zbura.
Diagnostic:
prezumptiv - prin examen clinic;
cert - examen de laborator a albinelor adulte, faguri cu puiet cdpdcit, detritusuri
de la fundul stupului;
diferen fiat - fatd de braulozd.
Perioada de manifestare: tot timpul anului (pierderile sunt evidente iarna ~i primdvara).
Tratament:
Varachet sub formd de fumigatii prin urdini~ul stupului folosind benzi fumigene pe
care se picurd substanta astfel: 2 picdturi pentru un corp de stup multietajat, 3 picdturi
pentru un corp Dadant ~i 4 picdturi pentru stupul orizontal. Temperatura exterioard trebuie sd
fie mai mare de 18 grade Celsius, de obicei dimineata sau seara cnd majoritatea albinelor
se afld n stup. Dupd administrare urdini~ul se nchide timp de 15 - 20 min. Tratamentul se
repetd de ncd 3 ori la interval de 7 - 10 zile.
Mavrirol mbibat n benzi textile de lungime 25 cm, cte doud pentru fiecare stup.
La nceput se pun pe rame iar dupd 7 zile se introduc vertical ntre ramele 3 - 4 ~i 7 - 8. Se
mentin n stup pnd la 45 zile. Se executd doud tratamente pe an.
Combatere: Folosirea benzilor de Mavrirol toamna cnd puietul cdpdcit este putin.
Atentie: boala trebuie declaratd.
Acarapioza este o boald endoparazitard produsd de Acarapis woodi care nteapd peretii traheali ai
albinelor ~i se hrdnesc cu hemolimfd.
Categoria afectat: albine adulte.
Semne clinice:
depopularea stupului;
zborul n salturi, tremurdturi ale corpului;
albinele i tin aripile asimetric ~i se adund n grupuri mici nainte de a muri;
abdomen dilatat, diaree, incapacitate de zbor.
Diagnostic:
cert - examen de laborator a albinelor adulte n numdr de 30 - 50;

34
Perioada de manifestare: primdvara.
Tratament:
Varachet sub form d de fumiga t ii.
Folbex VA.
Combatere: Varachet.
4.6.BOLI NECONTAGIOASE
Intoxicatiile albinelor reprezintd o problemd importantd deoarece datoritd lor se pierd anual zeci
de mii de familii de albine. Din p dcate intoxicatiile nu pot fi comb dtute ci doar prevenite. n func tie
de natura agentului toxic, intoxica tiile se clasific d n:
intoxicatii alimentare cu polen, miere de man d, nectar toxic sau zah dr impur;
intoxicatii medicamentoase datorate excesului de antibiotice, sulfamide, antiparazitare
sau chimioterapice;
intoxicatii cu pesticide ;
intoxicatii datorate noxelor industriale;
Intoxicatiile pot lua doud forme:
1. acutfi - cnd mortalitatea este importantd ~i ntr-un timp scurt ~i este nsotitd de
semne precum: moartea majoritdtii albinelor culegdtoare, moartea puietului ~i mdtcilor
datoritd hranei toxice;
2. cronicfi atunci cnd mortalitatea dureaz d un timp ndelungat sau tot timpul anului
~i e nsotitd de aparitia albinelor cu malformatii, albine incapabile de eclozionare,
schimbarea deasd a mdtcilor, mic~orarea lentd a familiei de albine etc.
Diagnosticarea se face n laborator prin examen toxicologic pe e~antioane de 100 - 200 albine
muribunde sau moarte, faguri cu puiet ~i rezerve de hrand.
Diareea albinelor este tulburarea fiziologic d manifestatd prin eliminarea de excremente de
consitentd scdzutd, cu modificdri de culoare ~i miros, continnd polen nedigerat. De obicei apare
datoritd hranei necorespunzdtoare. Albinele afectate de diaree sunt agitate ~i au abdomenul mdrit.
Prevenirea se face n special prin asigurarea unei hrane de bun d calitate, n special iarna, n acest
anotimp lipsa polenului ~i a mierii conducnd la slabirea rezisten tei albinelor. Tratamentul diareei
se realizeazd cu sirop de zahdr din plante medicinale (mentd, coada ~oricelului etc.). Dacd sunt
necesare suplimentdri de hrand, la sfr~itul iernii ~i nceputul primdverii, se pot da turte din miere,
zahdr ~i Protofil sau sirop cu adaos de Protofil (20 ml / litru) sau lapte integral (50 ml / litru) sau
lapte praf (10 - 20 g / litru).
Anomaliile mfitcilor sunt produse de boli, manipulare gre~itd, tulburdri morfo-functionale sau
congenitale. Se ntlnesc anomalii precum:
m d tcile trntori t e care depun ou d din care ies numai trntori;
aplazia ovarelor, obstructia oviductelor etc. ce determind tulburdri n depunerea oudlor.
Mdtcile care suferd de astfel de anomalii trebuies schimbate deoarece influen teazd negativ
activitatea ntregii familii.

35
 5.MEDICAMENTE SI TRATAMENTE APICOLE
In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatoriloralbinelor,substantedezinfectantesimodullorde
folosire.Mentionamcanutoate acesteprodusesuntaprobateinRomaniasicaeficientalordepindedemaimultifactori: respectarea dozajelorsi modului de
administrare,conditiiexterne de mediu,rezistenta biologicaafamiliilordealbine,graduldeinfestareetc.

MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE

VARACHET - VARACHET FORTE

Varachetunmedicamentfolositin combaterea varroozei,aprobatsifolositinRomaniade mai multa vreme,avand ca substanta activa amitraz-
ul.
Se administreaza maimulte tratamentefamiliilordealbine,petotparcursulsezonului activ.Celemaieficientetratamentesefactoamnacandinstupnu
maiexistapuietcapacit.O schemadetratareclasicaesteurmatoarea:untratamentprimavaracandalbineleisiincep activitatea,untratamentla 10zile dupa
primul,untratamentdupaextragerea mieriide salcam , un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui.Toamna se maifac3
tratamenteinseptembriesioctombrie,cu7-10zileintervalintreele,dincareultimul (foarteimportant)inlipsapuietuluicapacit.
Moddeadministrare,dozaj:sefolosesc2picaturidesubstantaactiva/corpmultietajat, 3picaturi/corpDadant,4picaturi/corporizontal.Dozajulsereferala
volumuldelimitatde diafragma intr-un stup.Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe
mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup.Urdinisulsetineinchis15-20min.
Conditiideindeplinit:temperatura mediuluimin.12grade C,ardereacompletasifara flacaraasuportului,etansareaperfectaastupului,masurideprecautie
sporitepentruapicultor deoareceinhalareaprodusuluieste nociva.
Aprecierifinale:inultimiianieficacitateaVarachetuluiascazutinunelecazuri.Multmai indicata este folosirea medicamentului VarachetForte,care este o formula
imbunatatita(s-a adaugatonouasubstanta).OeficacitatemaritaaVarachetuluiseconstatacandtratamentul esteurmatdefolosireaMavrirolului.

MAVRIROL - BANDA IMPREGNATA

Mavrirol este un medicament aprobat in Romania.Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta
activa.Bandasetaieinbucatide25cm careseintroduccatedouapentrufamiliileputernicesicateunapentruroisaufamiliislabe.
Substantaactivaactioneazaprincontactdirectcutoatecategoriiledeindivizidinfamilia de albine.Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal,iar dupa
7-8 zile se suspenda verticalintreramele3-4si7-8.Primavarasementininstup45dezile,iardupaultimul tratament cuVarachet din toamna sunt lasate toata
iarna.
Aprecierifinale:instalareabenzilorcusubstantaactivasefacecandalbinelenusunt stranseinghem,iarbenzilecazutepefundulstupuluisevorscoateneintarziat
pentruanufi uitateacolo.

APISTAN - BANDA IMPREGNATA

Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz.Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat,care
actioneaza prin contactdirect.Se face unsingurtratamentprinintroducereafasiilorinstupsimentinereaacestoraacolotimpde5-6 saptamani,inoriceperioadaaanului.
Nuarealterestrictiideutilizare,totusiinperioadeledeculesnuesterecomandata folosirea,datoritarezidurilorcareramaninmiere.Dupaofolosireindelungatasi
maiales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament.

36
APITOL - SOLUTIE
ApitolesteunprodusalfirmeiCibasiarecasubstantaactiva cymazol.Preparatulse prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta
activa.Modulde administrare este prinpicuraresiseaplica2tratamenteintoamnalaintervalde7zile.Temperaturamediului trebuiesafiemin.10gradeC,iarin
timpultratamentuluinusedahranaalbinelor.Familiade albinenutrebuiesaaibapuiet.

BAYVAROL - BANDA IMPREGNATA

Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin.Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benziimpregnate
,substanta activa trecandsprealbineprincontactdirect.Practicacestebenziseatarnaintrerameosingura data pe an,timp de 5-6saptamani.Se poate folositot
anul,cand nu este cules.

API - LIFE - VAR

EsteunprodusBayerformatdintr-unamestecdeuleiurivolatile ceimpregneaza niste placideevaporare.Sefaceuntratamentintoamna
introducand placile instup peoperioada de 5-6 saptamani.Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toataperioada
tratamentului.Alteconditiideosebitenusuntspecificate.InRomaniaacest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc mierebio.Firmele
care certificaacestestupinebioilrecomandasauchiarilimpun.Componenteleprincipalea medicamentuluisuntTimolul(70%),uleideeucalipt,mentolsi
camfor(invariantainitiala).

PERIZIN - SOLUTIE
Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos.Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa.Se fac
douatratamenteintoamnala intervalde4-7zile.Moduldeadministrareesteprinpicurare,laotemperaturadepeste5 gradeCsiinabsentapuietului.

FOLBEX - BENZI FUMIGENE

Folbex este produs de firma CIBAsi are ca substanta activa brompropylat,impregnat in benzi.Sefac 4tratamente intoamna la 4-7zile diferentaintre
tratamente.Administrarea (fumigatiile)sefacsearacandtemperaturamediuluiestepeste8gradeC.Familiadealbinenu trebuiesaaibapuiet(laultimultratament),iar
urdinisulsetineinchis30min.Inrestseiau precautiileintalnitelaaltemedicamenteadministrateprinfumigatii.

TIMOL - PUDRA
Timolulestefolositinmedicinaveterinara.Inapiculturaareunefectbunincombaterea varroasisefolosesteatatinstarepuracatsiinamesteccuzahar
pudra.Fiecareinterval dintre faguri se pudreaza cu 0,5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar.Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand
temperatura depaseste 10 grade C,seara,inchizand si urdinisulpanadimineata.Albinelevoreliminasinguresubstanta.Inaintedeculessiintimpul culesuluinusefac
tratamente.

ACID FORMIC - CONCENTRAT 60 %

Acidulformicconcentrat60%sefolosesteatatinRomaniacatsiintarileUE.Practicse imbibadecatre apicultoroplacutadecarton,unburetesausepoate
administracuun evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp.Suportul impregnat seaseazapefundulstupului,subgratar
desarma(seevita contactuldirectcu albinele).Asezareapefundulstupuluimaiareavantajulcaseevitapierdereamatcii.Seaplica 3-4 tratamente la interval de 4-
7 zile,cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C.Introducereasefacesearasiselasa suportulcuacidformic 24deore instup,perioada optimafiind
duparidicareacorpuluicumiere(intoamna).Tratamentelesefacsiinprezenta puietului,indiferentdacaestecapacitsaunu.

37
ACID LACTIC - CONCENTRAT 15%
Acidullacticsefolosesteinapiculturadiluat15%.Intoamna,candnumaiexistapuietin familiadealbine,fiecarefaguresestropestecu5mldesolutie..Sefac2-3
tratamentecand temperatura exterioara depaseste 6 grade C.

MEDICAMENTE ANTI - NOSEMOZA

PROTOFIL - SIROP
Protofilesteunprodusromanescavandlabazaextractediningredientenaturale.Contine principiiactivecavitamine,mineralecarestimuleazasecretia
enzimaticadigestivaa albinelor.Seadministreazainsiropdezaharsaupasteinurmatoarelecantitati:insirop 17ml/litrusirop,inpaste34ml/kgdepasta.Se
administreazadecateoriestenevoiecuo conditie:cantitateatotalaadministratauneifamiliisanudepaseasca80ml/an.

FUMIDIL B - PUDRA
FumidilBcontinecaprincipiulactivantibioticul fumagilina.Seadministreazaamestecat insiropinurmatoarelecantitati:laocoloniemare25g/lsirop,la
unamedie18g/750ml sirop,launroi18g/0,500mlsirop.Seadministreazainhranaalbinelorcantitateadesirop medicamentosinmaimultereprizesauprin
stropireaperetilorsiramelorstupului,iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum.

ANTIBIOTICE DE UZ APICOL
ATENTIONARE :Folosireaantibioticelorintratamentelefamiliilordealbineesteinterzisa!! Nusevorfolosidecatincazuriexceptionale,stiindfaptulcaimpurifica
produselealbinelor!!

LOCAMICIN - PUDRA
Este un medicament produs in Romania,folosit in tratamentul locii americane sau europene.Substanta activa este oxitetraciclina.La 1 kg de zahar
pudra se amesteca 2,5 g oxitetraciclinasiseobtineprodusulfinal.Familiiledealbineafectatedelocasepudreazacu 80-100gLocamicin.Tratamentulserepetade3
orilaintervalde3zilesiincade2orila intervalde5-7zile.Concomitentcuprimele3tratamentesefacsi3administraridecate250 mldesiroppreparatdin1kg
Locamicinla1litrudeapa.

OXITETRACICLINA
Oxitetraciclinasefolosesteintratamentullociiamericanesieuropene.Ocantitatede0,5- 0,75gsubstantapuraseamestecadecatreapicultorcu1litrudesirop.In
functiedeputerea familieisidegravitateaboliiseaplica4-5administrari,cate250-500ml,laintervalde4-5 zile.

ALTE ANTIBIOTICE
In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA, STREPTOMICINA, SULFATIAZOL,
ERITROMICINA etc.Unele dintre ele au devenit total interzisesprefolosinta,altelesefolosescnumaiincazuriexceptionale.

SUBSTANTE DEZINFECTANTE

SODA CAUSTICA - LESIE

Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelorapicole din lemn.Pentru a obtine osolutiedezinfectantasecombinaapasisodacausticapura
inproportiede4/100(4parti sodacausticala100partiapa).Prepararealesieitrebuiefacutacuatentiepentrucaprezinta unriscmaredeaccidentareal
apicultorului.Dacalesiaobtinutanusefolosesteinmomentul preparariiseincalzesteulteriorpentruapotentaefectuldezinfectant.Dupacelesiaseaplica

38
pestupiacestiasevorclatiinmaimulteape.

SODA CALCINATA - SOLUTIE

Sodacalcinataesteunaltprodusfolositindezinfectareaechipamentuluiapicoldin lemn,maiputinpericulospentruapicultor.Areunefectdezinfectant
bundacasepreparao solutiecuconcentratieade5-6%(6partisodacalcinatala100partiapa).Seaplicafierbinte pestupi,operatiuneurmatadeoclatireputernica
cuapa.

ACID ACETIC TEHNIC - LICHID

Acidulacetictehnicestefolositladezinfectareafagurilor.Faguriisedepoziteazaincorpuri destupasezatiinstivesibineetansati.Seaseazalafundulstivei,intr-otava,
cantitatede2 mlacidacetictehnicconc.60-95%,lalitruldevolum.

ALTE DEZINFECTANTE
In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina,apa oxigenata,alcool96,batoanedesulf etc.Folosite in
concentratiile recomandate sunt eficienteindezinfectareadiferitelorechipamente.

6. DA - UNA - TORII
Principalii dfiunfitori ai albinelor sunt:
Broastele si soprlele $i gasesc adapost pe timpul noptii sub stup iar ziua ies $i ataca albinele pe
scndura de zbor daca stupul este plasat la o naltime joasa. Pentru evitarea unei astfel de situatii se
recomanda naltarea stupului pe taru$i la o naltime de cel putin 30 cm.
Fluturele "cap de mort" intra n stup noaptea $i poate ramne acolo pna la cteva zile. Prezenta
sa n stup poate fi recunoscut a datorita sunetului specific pe care l emite, asem anator cu acela al
matcii. De obicei este depistat de albine $i omort. Poate consuma pn a la 100 g miere.
Furnicile produc pagube importante datorita numarului lor mare. Intrnd n stup n special noapte
pot consuma pna la 1kg miere pe zi. Deoarece albinele nu se pot ap ara atacul furnicilor trebuie
stopat prin ungerea picioarelor stupului cu p acura, sau a$ezarea acestora n vase cu ap a. Daca
mu$uroiul este foarte aproape de stup se recomand a distrugerea acestuia folosind insecticid sau
turnnd pe el petrol.
Galerioza sau molia fagurilor numita $i Gaselnita se datoreaza fluturior Galeria melonella $i
Achorea grisella care $i depun ouale pe faguri, oua din care ies larve care consuma ceara $i
distrug astfel cuibul albinelor. Gaselnita se recunoa$te prin pnza de fire asemnanatoare matasii
care apare n jurul galeriilor pe care larvele le sap a n fagure. Pentru evitarea infest arii se
recomanda tratarea fagurilor cu Galecid, mai ales a celor depozita ti ca faguri de rezerv a.
Lupul albinelor este o insecta asemanatoare viespii, dar mai mare, care ataca albinele n zbor
consumndu-le sau ducndu-le la cuib pentru a- $i hrani larvele. Combaterea se face prin
distrugerea cuibului pe care lupul albinelor $i-l face n pamnt.
Pfisfirile ataca albinele n zbor. Dintre acestea enumer am: vrabiile, pitigoiul, rndunica,
ciocanitoarea $i progoria. Aceasta din urma produce cele mai multe pagube atacnd n stoluri. O
progorie poate consuma pna la 25 de albine ntr-o ora. Stolurile de prigorii pot fi alungate prin
zgomote puternice sau prin folosirea de sperietori.
Soarecele este daunator nu numai prin faptul ca se hrane$te cu faguri $i albine ci $i pentru ca sunt
agenti transmitatori ai amibiozei. Pot fi comb atuti prin folosirea de capcane.
Viespea comunfi ntra n stupi consumnd mierea, uneori atacnd $i albinele. Pot fi combatute prin
distrugerea cuiburilor u$or de recunoscut.

39
Gfirgfiunul (Vesca carbo) este o specie de viespe destul de daunatoare care ataca albinele n
special dimineata. Se combate asemenea viespii comune.
Urechelnita poate patrunde n stup hranindu-se cu miere, pastura si chiar puiet. Se pot combate cu
un aluat din 1 pahar din faina de gru, 1 pahar cu faina de porumb, 2 linguri de zah ar la care se
adauga fosfura de zinc pna ce aluatul devine cenusiu. Cu acest aluat se unge marginea fundurilor
stupilor si suprafata de contact ale capacelor. Efectul aluatului dureaz a pna la 1 an.
7. PRODUSELE STUPULUI
7.1.Mierea
Este produsul care ocup a primul loc n lista produselor recoltate de la albine. n func tie
de sursa din care ea este ob tinuta o putem mparti n:
miere florala care este obtinuta de albine din nectarul florilor (o secre tie apoasa care
se compune din 70-80% apa, zaharoza, fructoza, dextrina, pigmenti, substante aromatice
etc.) si poate fi:
o monoflora - obtinuta din nectarul secretat de florile unei singure specii;
o poliflora - obtinuta de la florile mai multor specii de plante.
miere extraflorala sau de mana care este obtinuta dintr-o substanta produsa de glande
extraflorale ale plantelor s i arborilor sau de unele insecte (afide, lachinide etc.).
Mierea se poate avea consisten te diferite:

fluida;
vscoas a ;
cristalizat a .
Cristalizarea mierii este un proces natural care se declan seaza mai devreme sau mai tarziu n
functie de continutul de apa si raportul dintre glucoza si fructoza. Este falsa ideea ca daca mierea a
cristalizat nseamn a ca nu e naturala. Numai mierea de salcm si de mana nu cristalizeaza.
Lichefierea mierii cristalizate se realizeaz a folosind ncalzirea ei n bain-Marie la o temperatur a de
45 C.
Recoltarea mierii se realizeaz a atunci cnd s-a maturat suficient, fapt care se determin a prin
prezenta coroanei de miere capacita n treimea superioara a ramei. Extractia se va realiza n spatii
nchise si de preferinta noaptea astfel nct sa se evite furtisagul. Extractia propriu-zisa trebuie
precedata de descapacire. Instrumentele folosite la extrac tie trebuie spalate cu o solutie de soda 5%
si clatite apoi cu apa fierbinte.
Pfistrarea mierii se realizeaza n vase de sticla sau plastic (a se evita vasele din zinc si cupru) la
temperatura scazuta (8-12C), n ncaperi uscate, fara mirosuri. Conditiile optime de pastrare
determina ntrzirea procesului de cristalizare a mierii.
Falsificarea mierii este o practica uneori folosita de catre apicultorii care doresc sa-si sporeasca
necinstiti profiturile. O metod a de indentificare a mierii falsificate o red a Ioan Savu n cartea sa
Cre~terea albinelor n gospodeirie. Se amesteca 60 ml apa cu 20 ml alcool rafinat care se toarn a
ntr-un pahar cu 20 g miere si amestecul rezultat se agit a. Daca pe fundul paharului apare un mic
sediment nseamna ca mierea a fost falsificata. Daca amestecul are un aspect laptos si nu apare nici un
sediment nseamna ca mierea este naturala.

7.2.Apilarnilul
Se obtine din larvele de trntori n vrsta de 7 zile si din continutul celulelor de trntor si se
foloseste la realizarea de preparate cu rol terapeutic.
Recoltarea apilarnilului se face cu o spatul a de lemn sau, mai bine, cu aparate specializate.

40
Stupii din care se dore lte recoltarea apilarnilului trebuie s a se bucure de ngrijire special a:
ridicarea temperaturii n stup prin restrngerea cuibului, reducerea urdini lului li
nchiderea ventilatiei (activitatea se ncepe cu sf. lunii martie);
administrarea de hrana energo-proteica ncepnd cu luna aprilie pn a la nceputul
culesului de productie.
Apilarnilul trebuie p astrat la temperaturi de -5C.
7.3.Ceara
Se extrage din fagurii vechi ce urmeaz a a fi scoli din uz, din ceea ce rezult a n urma descapacelii,
din fagurii crescuti n afara ramelor. Pentru aceasta se folosesc:
topitorului solar;
topitorului cu aburi:
topitorului electric.
Ceara obtinuta de la topitoare se fierbe ntr-o cantitate de ap a de 2 ori mai mare dect cantitatea de
ceara astfel nct aceasta din urm a sa nu se degradeze. Ceara nu se fierbe dect pn a cnd se
topelte. Continutul rezultat prin fierbere se toarn a ntr-un vas li se lasa sa se raceasca. Reziduurile
care se lasa la fund se ndeparteaza. Procesul se reia de nc a o data sau de 2 ori pentru a se elimina
ct mai bine impuritatile.
n functie de calitate, ceara se mparte n:
1. calitate superioar a care are culoare alb a;
2. calitatea I-a de culoare alb-g albuie pn a la galben;
3. calitatea a II-a de culoare galben a pn a la brun-nchis sau chiar cenu l iu nchis.
Ceara poate fi folosit a la obtinerea fagurilor artificiali, n industria farmaceutic a li cosmetica etc.

7.4.Lipti$orul de matca
Este preparat de albinele tinere cu ajutorul secre tiilor glandulare li este folosit pentru hranirea
larvelor din botcile viitoarelor m atci. Are un miros caracteristic, o consisten ta vscoasa, gust
astringent.
Continutul laptilorului de matca este urmatorul:
65,5% ap a ;
12,3% proteine;
6,5% gr a simi;
12,5% zah a r invertit;
2,4% alte substan t e printre care l i vitamine (B 1 l i B2).
Laptilorul de matca are efecte tonifiante li revitalizante li se recomanda n tratarea diferitelor
afectiuni, precum li n cosmetica.
Pstura este polen transformat n pasta (plastifiat) de secre tiile glandulare ale albinelor li se
extrage din celulele fagurilor vechi dup a extragerea mierii.
Datorit actiunii secretiilor glandulare ale albinelor, pstura are nsu liri superioare polenului
proaspat.
Extragerea pasturii din faguri se face cu un ba t de chibrit ascutit dupa ce fagurii au fost sectionati
astfel nct sa fie expus continutul celulelor.

41
 7.5.Polenul
Este recoltat de catre albine de pe anterele florilor, introdus n cavitatea bucal a unde este
amestecat cu salvia si mici cantitati de nectar si apoi depus n "cosuletele" picioruselor posterioare sub
forma de grauncioare. Este folosit de catre albine ca principal aliment proteic pentru puiet prin
transformarea lui n pastrua.
Pentru a creste 1 Kg de albine este nevoie de 1,5 Kg de polen.

Compozifia polenului:
12-20% ap a ;
7-30% substante proteice sub forma de: acizi aminici: histidina, leucina, lizina,
triptofan, valina etc.
glucide;
vitamine: B1, B2, PP, C;
Recoltarea polenului se realizeaz a cu ajutorul colectoarelor de polen care se fixeaz a la urdinis.
Albinele sunt obligate sa treaca prin orificiile colectorului si prin frecare polenul se scutur a printun
gratar pe o tavita. Colectoarele se tin la urdinis ncepnd cu ora 11 iar in timpul marelui cules se scot.
Polenul astfel recoltat se ntinde pe hrtie n straturi sub tiri si se tine la umbra pentru uscare. Ca
alternativa se poate folosi usc atorul de polen.

7.6.Propolisul
Este strns de albine de pe nveli surile externe ale grauncioarelor de polen din mugurii
unor plante cu continut bogat n rasini si e de culoare verede-nchis, maro sau brun n func tie de
planta de pe care e recoltat. Are un miros specific, de terebentin a. Se topeste la temperaturi
cuprinse ntre 80 - 104 grade Celsius. Se dizolv a n alcool.

Albinele folosesc propolisul la lipirea cr apaturilor stupului sau ramelor, la dezinfec tia celulelor n
care matca urmeaza sa depuna ouale, la nvelirea animalelor sau insectelor care p atrund n stup si nu
mai pot fi scoase de acolo.

Propolisul se recolteaza de catre apicultor prin razuirea lui de pe rame si partea interioara a
peretilor stupului n toata perioada sezonului activ. P astrarea lui se face la loc uscat si racaros.

Este folosit n solu tie alcoolica la tratarea diferitelor afec tiuni.

7.7.Veninul
Este secretat de glanda cu venin a albinei luc artoare. Recoltarea sa se face cu greutate,
15 mg pe familie ntr-un interval de 15 zile, motiv pentru care este o practic a rar ntlnita printre
apicultori.
Extragerea veninului se realizeaz a prin diverse metode de excitare a albinelor:
presiunea mecanic a ;
nc a lzirea cu aer cald;
pulverizarea cu vapori de eter;
folosirea curentului electric.
Veninul este folosit la tratarea reumatismului si a diferitelor alergii.

42
 8.UNELTELE APICULTORULUI
Afumfitorul este folosit pentru a ndeparta albinele din acele zone ale stupului unde apicultorul are
de desfasurat activitati.
Colectorul de polen este construit dintr-o plasa cu ochiuri de 0,5 cm diametru care se plaseaza la
intrarea n stup si colecteaza polenul adus de albine.
Colivia este o confectionata dintr-o sita metalica si se utilizeaza la separarea matcii atunci cnd se
doreste introducerea ei ntr-un stup orfan sau cnd se realizeaza activitatea de selectie a matcilor.
Cutitul de descfipficit este confectionat din otel. Prin ncalzirea n apa fierbinte se foloseste la
descapacirea fagurilor. Un cutit de bucatarie cu lama lunga este un nlocuitor foarte potrivit.
Dalta se utilizeaza pentru desprinderea ramelor lipite cu propolis si pentru curatatul stupilor de
propolis si ceara. La nevoie se poate folosi un cutit cu lama scurta.
Dispozitivul ptr. fixarea srmei pe rame este o planseta prevazuta cu role din lemn care ajuta la
ntinderea srmelor pe rame.
Extractorul foloseste la extragerea mierii din faguri. De obicei foloseste forta centrifuga.
Furculita ptr. descfipficit este confectionata din otel si este asemenea unui pieptene cu cca. 20 de
dinti lungi de cca. 3 cm.
Lfidita pentru transportul ramelor se realizeaza din scndura subtire, eventual PFL. n lipsa ei se
poate folosi un corp de stup mai vechi.
Hrfinitorul este o cutie care se plaseaza deasupra cuibului sau altaturi de acesta si se foloseste la
hranirea familiilor slabe sau care nu si-au facut suficiente rezerve de hrana.
Maca de protectie se confectioneaza dintr-o plasa deasa (plasa mpotriva tntarilor) care se pune
pe cap si se strnge n jurul gtului astfel nct sa fie mpiedicata patrunderea albinelor.
Peria pentru nlaturarea albinelor de pe rame este confectionata din par de cal pentru a nu le irita.
O buna alternativa este folosirea unei pene de gsca.
Planseta pentru fixarea fagurilor artificiali pe rame.
Pulverizatorul se foloseste pentru pulverizarea de solutii pentru combaterea bolilor si pentru
unificarea familiilor slabe.
Tava ptr. descfipficit se realizeaza din tabla cositorita sau plastic. Pe fund are o sita iar dedesupt o
tava pentru colectarea mierii care se poate scurge din faguri.
Topitorul foloseste la extragerea cerii din faguri. Un topitor simplu este acela care foloseste
caldura solara. Unul dintre avantajele acestuia, n afara faptului ca nu consuma energie, este ca se
obtine o ceara de calitate. 9. LUCRARI N STUPINA
9.1.LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR
Stupariiaudepuseforturideosebitepentruascoatefamiliiledealbineputernicedin primavarasiacumasteaptaroadelemunciilor.Culesurilelapomiifructiferi
sifloraspontana auasiguratfamiliilornecesaruldemieresipolen.Inaniideexceptiesepotobtinesicatevakg de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele
au hrana din abundenta.In general culesurilesuntdemareintensitate,insaduratalorestescurta.Acesteculesuripotfitimpurii (salcam,zmeuris),devara(tei,faneata,floarea
soarelui)sitarzii.
Recunoasterea unui cules
- speciilemelifereinflorescabundent
-intensitateazborurilorcresteexponential,albineleseinghesuielaurdinis.
-faguriidincuibseinalbescdatoritafaptuluicaalbinelealungesccelulelesicapacesc mierea.

43
 -peinseratinstupinasesimtemirosulcaracteristicalmierii.
-albineleventilatoareisiintensificaactivitatea,pentruaevaporaapadinnectarulproaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devinefoarteclarsipentrustuparulincepatorcatsipentrucelexperimentatcanuorice familiedealbinedinstupinapoatevalorificalamaximuncules.Conditiile
necesaresunt:
- familiilesafie puternice sisaocupe min.12faguristandard,dintrecare 8-9cupuiet
- familiilesafieinstareactiva,stiutfiindfaptulcaofamilieaflatainstarederoiresauin preajmaroituluiisidiminuiazamultactivitatea
Cumobtinemacestdeziderat?Suntlucraricarefacutelatimp,nepuninipostazadea aborda cu maxim succes culesul:
-familiiledealbinetrebuieintretinuteinstupidemarecapacitatecareoferaposibilitateaca dezvoltareacuibuluisasefacanormal,depozitareamieriisafieasiguratasiacaror
volumse poate mari sau micsora
-intensificareaventilatieiprinumbrireastupilor,ridicareapartialasautotalaapodisoruluisi inlocuireaacestuiacuosita
-ridicareaperiodicaderamecupuietcapacit,cualbinaaferenta,aceastaoperatiune
prevenindintrareainfrigurileroituluisitotodataasigurandmarireaefectivuluistupinei
-inlocuireamatcilorbatranesaunecorespunzatoarecumatcitinere,aptebiologicsigenetic pentru performanta
-folosireafamiliilorajutatoaresiunificareaacestoracufamiliadebazainpreajma culesului,inacestfelasigurandocantitatemaredealbinaculegatoaresiimplicito
productie pe masura
-marireaputeriifamiliilorramaseinurmacudezvoltarea,prinimputernicirealorcupuiet capacitridicatdinstupiiputernici
Suntprimaverifavorabiledezvoltariifamiliilordealbine,incareculesulincepe timpuriu.Zonelecusalcii,artar,cufloraspontanasimaialespaduriledesalcampot
oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",sau cei care practicastuparitulpastoral,obtinrezultateremarcabile.Odatacu
sfarsitulprimaverii,familiile dealbineatingcapacitateamaximadedezvoltare.Dacanuseintervine ferm,acesteavorintra infrigurileroituluisiculesurileurmatoare-
tei,fanete,floareasoarelui-potfi compromise.Formareadenoifamiliisiaplicareastrictaatuturormasurilorprevazutepentru aceastaperioada,potimpedicapagubelece
vorurmasidauposibilitateavalorificarii culesurilorurmatoare.
Stuparitul pastoral - generalitati
Incautareasurselorvariatesipermanentedenectar,sepracticadeplasareastupinelorla masivele melifere.Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa
cunoasca : lucrarilelegatede pregatireasimanuireastupilorinaintesiintimpultransportului;bazamelifera,timpulde inflorirespecificfiecareizonesidrumuriledeacces
spremasiv;loculefectivdeamplasarea stupinei,surseledeapasitotcetinedelocatiarespectivadinpunctuldevederealasigurarii unuipastoralreusit.
Inaintedeaefectuadeplasarealaloculdeculessefacerecunoastereamasivuluimelifer.In acestfelstabilimcuprecizieloculundevafiamplasatastupina.Sevaavea
invederecastupii safieumbriti,existentauneisursedeapa(careestefoartenecesara),posibilitateacastupina safieevacuatausorincazdeurgenta(decidrumuri
practicabile).Alegemvetredestupinala margineapadurilor,inpoienitesaulocuricurarituradearbori.Totistupiivorfiverificatiinainte deplecare,trebuindsaneinteresezeatat
stareafamiliilorcatsiacutiilor.Seastupa crapaturile,sepregatesctoatesistemeledefixare,ventilatieetc.
Vomscoatefaguriiplinisiextragemmierea.Deplasarealasurseledeculessevafacede preferintanoaptea:odataajunsilamasivulmeliferstupiiseaseaza
paralelsinu perpendicularpesursa.Laculesuldesalcam,stupinaseaseazapelocuriinsorite-datfiind faptulcaacestculesareloclasfarsitdemai-pentrucaalbinelesa
primeascasoareleincade laprimeleorealediminetii.Lateisifloareasoarelui,culescarearelocinperioadade

44
canicula,vom aseza stupii la umbra.Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prinaplicareapecapacelestupilordediferite
materiale(paie,frunze).Dacanufacem aceasta,contingenteintregidealbinevorventilastupul,neparticipandlacules.
Pregatirea familiilor - manuirea stupilor
Pregatireastupilor-implicitsiafamiliilordealbine-sefacediferentiat:
- Stupiiorizontali: cu o saptamana inaintea debutului unui cules,fiecare familie trebuie asiguratacu5-6faguri,pentruacrealocsuficientdepozitarii
nectarului.La introducerea acestorfaguri,organizamcuibulastfel:lacapatulstupuluidinspreurdinisseaseazaunfagure cupastura,faguriicupuiet,incaunfagurecu
pasturasimiere,faguricumiere,urmandapoi faguriigoi.Ceseintamplaintimpulculesului:albinelevorumpleintaifaguriidincuib,prin depozitareamieriiin
coroane.Candcuibulestecompletatintotalitate,depozitareasecontinua infaguriigoi.Cateodatamaiestenevoieaseintroducesialteramecufaguricladitisau artificiali.
- Stupiiverticalicumagazine: crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului.Urmarind culesul si daca
constatam ca albinele au umplut magazinul,maiadaugam un magazin suplimentar,peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin.Albinelevorumplesi
magazinuladaugatsivorcapacimiereaincelalalt.
- Stupiimultietajati: Incazulunuiculesabundentseadaugaunaltreilecorppestecelelalte doua.Albinele depoziteaza mierea in corpul2(care are puiet) si
incep sa ocapaceasca.Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2.In acest fel depozitarea mierii continua incorpul3,acumdevenit
2.
Dupaincetareaculesuluiurmeazaoperioadadificilainviatafamiliilor.Populatiacrestesi sursadehranascade.Inscopulmentineriialbinelorinstareactiva,uniiapicultorifac
hraniri suplimentarecusiropdezahar1/1.Pentruacrealocmatciisaoua(cuibulfiindblocatcu miere)seintroducfagurigoiinmijloculcuibului.
Extragerea si conditionarea mierii
Inurmaunorculesuribogaterezultamaricantitatidemiere,carereprezintapoatecelmai importantprodusalstupului.Inaintedetoatetrebuie saspunemca
mierea esteun"organism viu"sidemodulincareorecoltamsipreconditionam,depindefinalizareacusuccesamuncii noastrede1an.Apropiata aderarea
RomanieilaU.Esiexportulactualspreaceste tariau introdusnoinorme decalitatepentru miere.
Scoatemdinstupifaguriiplinicumierecandalbineleaucapacitcelputinjumatatedin suprafata lor.Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita,mierea are
un continutde apa de 18-20%.Suntinsasituatiiincaredincauzavremiiumedecantitateadeapadepasesteacest procent. Oprimaconcluziearfiaceeaca
rameleplinesafietinutecatmaimultinstuppentru obunamaturare.De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a
celorpline.Cum scoatemramele pline:aceastalucraresefacecuajutorul afumatoruluisiadaltiiapicole.Multhulitele"podisoareizgonitoare"nusevorfolosi,pentruca
prin continutullorde substanta activa,riscam sa contaminam mierea.
Faguriidescossetindeasuprastupuluisiprincatevamiscaribrustescuturam albinele.Atentiemarelamatca:dindiferitemotiveaceastapoatefiaicisiriscamsao
vatamam.Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala,dupa care punem rama in ladita de transport.Executam operatiunea cu
grija sirapid pentru a nu starni furtisagulinstupina.Cameraincarefacemextractiavaficuratasidezinfectata,lucruvalabilsi pentruutilajeledeextractie.Inaintedeinceperea
lucrariiefectivedeextragereamierii,se procedeazalasortareafagurilordupaculoare.Dacaextragereamieriisefacemaitarziufagurii trebuiepreancalzitila35gradeC,cu
uncurentdeaercald.
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacireafagurilorsiextragerea propiu-zisaamieriidinfaguri.Ce fel de echipament folosim :
La un nivel mic se poate folosi unvasdescapacitorcusitapentruseparareamieriideceara,cutitsaufurculitade descapacit,unextractortangential,unvas
undesescurgemierea,unmaturator,strecuratori diferite.Toateaceste utilajeserecomanda safiedininox sauunaltmaterialagreatde norme.Ladescapacire
cutitulsetineinpozitieorizontala,cuparteainferioaraalameiinunghi

45
de35gradefatadesuprafatafagurelui.Actionamcutitulcumiscariscurteaplicatedesusin jos.
Folosireaextractoruluitangentialsefaceintr-oprimafazacumultaatentiepentruca faguriisuntgreisis-arputearupe.Dupaceintoarcemfaguriipepartea
opusa,putemmari turatiapanala200-250ture/min.Dupaextractie,faguriigolitisedaufamiliilorpentruafi curatati.
Limpezireamieriiesteprocesulprincarecorpurilestrainemaigrele,cadlafund,sicelemai usoaresesaltalasuprafata.Limpezirea unuivascumiereinaltdelmse
facelatemperatura de 20 grade C in 3 zile,iar la 25 grade C in 36 ore.Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare,unde procentulde apa
scade pana la limita admisa de norme.Depozitarea finalasefaceinrecipientedeinox,saualteleagreatedecumparator.
Concluzii
Lucrariledintimpulveriisuntsielenumeroase.Producereasiimperecherea matcilor,formareanoilorfamiliisiingrijirealor,aufostdejaexpuseinaltepaginiasacanu
mai are rost sa insistam asupra lor.Dupa cum si singuri v-ati dat seama...vara se numara ....bidoanele..nu Succes..iii
9.2.LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA
Vinetoamna,miereaafostextrasasiapicultorulseaflapusinfataunornoi provocari,carora trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum
incepe anul apicol,toamnareprezentandunnoudebutsiunprilejdeapunestupinapeoaltatreaptaa performantei.Satrecemiarasilatreaba:lucrariledetoamna
demareazalainceputullunii augustsiseimpartintreimaricategorii:
- lucrarideintensificareacresteriipuietului;asigurarearezervelordehranapentruiernare; pregatireacubuluifamiliilordealbineinvedereauneiiernaridecalitate.
Intensificarea cresterii puietului
Pentrucafamiliiledealbinesaiasacatmaiputernicediniarna,trebuiecaincadintoamna sa asiguram o populatie numeroasa,bine hranita si intr-o stare de
sanatate perfecta.Acest lucrunuesteusordeobtinut,stuparulfiindfoartesolicitat,atatcatimp,catsicavolumde munca.Ce masuri trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-astabilitcanumaiomatca tanarapoatefacefata la unritmconstantdedepunerea puietului.Inacestscopnutrebuiesatoleraminstupinamatcimai
batranede2anisiin decursulveriisafaceminlocuirilenecesare.Biologicmatcilebatraneisilimiteazadepunerea puietuluiatuncicandinnaturanumaiexistauncules
bogatdenectarsipolen,pecandcele tineresecomportaaltfel:isimentinritmulbunchiardacaresurselenectariferesiceleproteice suntmultmaimici(intr-uncuvant
valorificamaibineculesuriledeintretinere).Unaltavantaj almatcilortinereeste acelacain primavaravomgasiunprocentredusdefamiliiramase orfane(dupa
unii autori procentul este de 0,5%).Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate
decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules
mediu, instinctiv,albinele blocheaza cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune
oua,numarul celulelor libere scazand drastic.
Pentruainlaturaacestneajuns,lastupiiorizontalisiverticalicumagazineseintroduc periodicinmijloculcuibuluifaguricladiti(recomandaticeiincares-aucrescut
catevageneratii depuiet).Acestespatiiliberesecreeazaprinscoatereafagurilormarginasi.Lastupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza
prin inversarea periodica a corpurilor.Atentieinsa,pentrucatrebuiesaavemgrijacaniciunuldincorpurileinversatesa nufiecorpulcaregazduiesterezervelede
hrana
Asigurarea cu faguri de calitate

Faguriiceramanincuibulfamilieitrebuiesafiebineconstruiti,faraceluledetrantorisau altedefecte.Totifaguriicarenucorespundcriteriilorvorfiscosifaraastapreamult
pe ganduri.Asigurareacufaguridecalitatetrebuiefacutamaialesin"zonafierbinte"a cuibului,adicaaceazonaincareprimavarasevorcrestenoilegeneratii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezentaunorculesuritarziidenectarsipolenimpulsioneazamatcasa depuna oua.Prelungireaacesteiperioadeaducemariavantajestupineiintotalitatea
ei,albinele recapatandstareafebrilacarecaracterizeazaunbuncules.Stupariipotpunefamiliilein aceastastarefavorabilafieprindeplasareainpastorallalocatiilecareofera
culesuritarzii,fie prinincercarea deasigurareauneibazededeculesprinalegereauneivetrepermanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact multmaimareincomparatiecuohranireartificialade
stimulare.Candstupariinupotoferi albineloracesteculesuriapeleazalahraniridestimulareprinoferireacatrefamiliiamerii descapacitesauainlocuitoriloracesteia(siropde
zahar).Despreeficientaacestorhraniride stimulare osadiscutamcualtaocazie,aicilimitandu-neaspunecasefac in maimulte moduri:descapacireaa2-3dm
patratidefagurecumieresioferitdincolodediafragmasaula margineacuibului;hraniricusiropdezaharconcentratie1/1,cate200-300glaintervalde2-3 zile;deasemeni
o alta metoda este stimularea cu zahar tos,umectat putin cu apa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice,prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se
administreazaca turtite(pregatiteinacelasimodcainprimavara)deasupracuibului.
46
 Reducerea si impachetarea cuiburilor
Casiinprimavarainvedereaobtineriiunuiclimatfavorabilseprocedeazalaostramtorare acuibului;instupvorramanenumaifaguriicaresuntacoperiti
binedealbine,marginitide faguricumieresipastura.Faguriiscosisetrecdincolodediafragmasiprindescapacirealor miereav-aficaratadealbineincuib.Atentie:nuse
lasapanatarziuintoamnafaguriidupa diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finaladintoamna).Dinfericirepentruposesoriidestupi
multietajati,acesteoperatiuninusunt necesaredecatincazuriputine,candfamiliilenuajunglaniveluldedezvoltare cerut.Reducereacuiburilorvacreeainfamilieo
crestereapopulatieisiinunelecazurieste nevoiedeonoualargire.
Asigurarea rezervelor de hrana
Albineleierneazastranseintr-unghemsiintotacesttimpclimatulesteasiguratdeo miscarecontinuaalor.Candconditiileexternepermit,familiadealbine
demareazacresterea puietului-lainceputtimid,pesuprafetemicidefagure-urmandcaodatacuimbunatatirea vremii,inspre primavara,cresterea sa fie
accelerata.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datoritaconditiilorspecifice)traiescaprox.5-6luni,deciasigurarearezervelorpanala aparitiaprimelorculesuriesteo
lucrarefoarteimportanta.
Acesterezervesuntfolositelaautointretineresipentrucrestereapuietului.Ofamiliefara preamultahranariscasasepiardainiarna,astafarasavorbimdecantitatilemici
depuiet crescute.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins:
Calitatea hranei
Miereadinfagurisafienumaimiereflorala.Caoprimaconditieartrebuisamentionamca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca
iernam familiile cu aceasta miereinfaguririscamsapierdemalbinele(acesteaneputandfacezboruridecuratire).Oalta conditiearfiaceeacamiereadinfagurisafie
capacita.Miereaesteunprodushidroscopicsi prinramanerealiberapefaguri(faraaficapacita)sepoatedeteriora.Consumatadealbine, miereaalterataproduce
boligrave.Deasemenisepreferacaalbinelesaiernezecurezervede mierecarenucristalizeaza.Inspecialmiereaderapita,prinputereamaredecristalizare,este foarte
daunatoaresitrebuieinlaturata.

47
 Ramele de miere si pastura
Depreferatestecaramelesafierecoltatelaculesuriledeprimavara-vara.Oramacorect aleasaesteaceeacarecuprindemierepeambelefetemin.2/3din
suprafata.Cantitativasta inseamnacaoramastandarddeorizontalcontine2,7-3kgmiereiarunademultietajat1,8-2 kg.Se accepta ca o ultima optiune si rame
cu 1,5 kg miere,dar acestea trebuie folosite cu multaprecautie.Bineintelesacestifagurivorfifoartebineconstruiti.Carezervade pastura,fiecarefamilietrebuiesaaiba
min.1fagurecupastura,fiindsipentruacestfagure valabilerecomandarile(privindcalitatealui)facutelaceicumiere.
Hranirile de completare
Haisavedemcandsiincecazurisefachraniriledecompletare.Suntcazuricandfamiliile nupotstrangemiereanecesaradatoritaconditiilormeteo;apoicand
mierea de mana trebuie inlocuita,saucands-aufacutgreselideordintehnicinintretinere.Incazulstupuluiverticalcu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia
lui(miereaestedepozitatainfagurii destransura)sicarereprezintauncazaparte.
Incepemacestehraniricatmaitimpuriu,adicaimediatdupaces-auterminatculesurilede vara.Trebuiesafacemodistinctieintrehraniriledecompletaresihranirile
de stimulare,fiecareavandrolulsiscopulsau.Incazulincarehranireadecompletaresefacecu siropdezahartrebuiecalaaceastasaparticipeinprincipalalbinelecarenu
vorintrain iarna.Daca nurespectam recomandarea atunci albina din iarna vafiuzata siincapabila
saasigureoviatanormalainstup(elevormuriinaintedeacrestegeneratiilenoide puiet).Ca un principiu general,hranirea de completare o facem
dupa ce am redus cuiburilelanumaruldefaguripecaresevafaceiernarea.Cantitateademieredinfaguri trebuiesafieceaindicata,iarmiereacompletatasa
aibatimppentruaficapacita.
Lacompletaresevafolosiunsiropdezahar,2/1,cuunadaosde1gracidcitric(sarede lamaie),lalitru.Administrareahraneisefaceinportiimediisaumari(2-3
kg),seara,culuarea demasuristrictedeprevenireafurtisagului.Osaobservamcanutoatefamiliileridicasiropul dezaharpestenoaptesiinacestcazdevinenecesara
micsorareaportiilor.Candtimpuleste inaintat,siropuldezaharsepoateinlocuicuserbet.Trebuiesa remarcam insacaceamai eficienta metoda de completare
este cea cu miere,pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana
in 20 august.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
Cuceamputea comparaaceastalucrare?Poatecuaranjareaspatiuluilocuibilintr-o casa,pentrucatoatalumeasasesimtabine.Aranjareacuiburilorfamiliilorde
albinesefacein functiedeterminareaculesurilor,stareavremiisiprezentapuietului.Timpulacesteiaranjari diferadelaanlaan,iarstuparultrebuiesaapreciezefoartebine
momentulales.Inprincipiuin cuibselasaatatiafaguricatsafieocupatidealbine,iaracesteasaaibaacceslahranatoata iarna.Sunttreimetodedearanjareafagurilor:
- amplasareabilaterala: esteceamaifolositametoda,siconstainaranjareafagurilormai plinicumierespreextremitatiiarcatremijloculcuibuluiinordine
descrescanda.
- amplasareaunilaterala: se foloseste in general pentru a ierna douafamilii intr-un stup.Faguriiseranduiescdeopartesidealtaadiafragmei.Langa
diafragmaseaseaza fagurelecuceamaimare cantitatedemiere,urmandfaguriicucantitatidescrescatoare.
- amplasareacentrala: faguriidincentrulcuibuluicontinceamaimarecantitatede miere,urmatorii(asezatisimetric)fiindpusiceicumieredince
incemaiputina.
Latoatetipuriledearanjaresevaurmaricafaguriisanucontinamaiputinde1,5kg mieresisafiebineconstruiti(maialesceidincuibulefectiv).Lastupiimultietajati
iernarea trebuiefacutaderegulapedouacorpuri,incorpulsuperiortrebuindsaexiste14-15kgde miere.Incorpuldejosmiereasegasestedoarpefaguriilaterali.In
cazurilecandfamilia ierneazapeunsingurcorp(situatiecarenuededorit)sevapreferaoasezarecentralaa fagurilor.

48
 9.3.LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

Spresfarsitultoamneiconditiiledeviataalealbinelorseschimbafoartemult.Venirea noptilorrecisifoarterecileobligasasegrupezein"ghemulde
iernare".Lucrarilepecarele- am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce maiputem face pana la deplina instalare a iernii?
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandatapentruiernare.Sestiecaalbinelenuincalzesc
stupulcidoarinteriorul ghemului.Trebuiesastimcaizolareatermicanusefacepentruacrestetemperaturainstupci pentruaferialbineledevariatiilebrusteale
temperaturii.Literaturadespecialitaterecomanda douametodedeimpachetare:bilateralasiunilaterala.Experienteleultimiloraniauaratatcao impachetarebilaterala nu
estenecesara pentrucaizoleaza prea multcuibul.
Totusi,easeaplicafamiliilordealbineslabe,pentrufamiliilenormalefiindrecomandatacea unilaterala.Inceconstaimpachetareaunilaterala:lastupiiorizontalisiceiverticalicu
magazine,faguriiseaseazaspreperetelemaiincalzitalstupului.Ladiafragmaseastupatoate fantele(sepoatefolosisibandascotci)siseizoleazacumaterialecarenu
creaza condens.Deasupra podisoruluise aplica o alta impachetare din aceleasi
materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de
manevrat-se impacheteaza numai superior,deasuprapodisoruluisauunilateraldecatrestupariicaresunt"Tomanecredinciosul" siseghideazadupa
principiul"totulebun,dacanudauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatiastupuluiestefoarteimportanta,dacaneghidamdupaexperientatrecutului;familii de albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre
de nerecunoscut.Si asta datoritagreselilorcareaufostfacute,candnus-aasiguratoventilatiecorespunzatoare.O ventilatiecorectaestelipsatotalaaoricarorcurenti,altiidacat
aceiaprovenitidinschimbulde aer,dintreurdinissifantadinpodisor.Deciprimamasuraarficaoriceorificiu(inafaradecele douamentionate)sa fie astupat.Esterecomandata
sioanumitamarimeaurdinisului,cares-ar situaundevalavaloareade0,5cmpentru fiecarespatiudintrerame.
In ceea ce priveste marimea fanteidin podisor,un mare stuparroman recomanda:"orificiul deaerisiredinpodisor,trebuiesafiedemarimeaunei
palme".Dacacurentiideaervorcircula numaiintre acestedouafante(urdinis-podisor),vetiasigura albinelordumneavoastrao traversareinbuneconditiia
iernii.Aceastatehnicaseaplicalatoatetipuriledestupiexistenti in exploatare.
Aplicarea tratamentelor de toamna
Tratamentelecelemaieficienteimpotrivavarozeiseaplicainlipsapuietului.Acestlucruse intamplamaitarziuintoamna,spreinceputuliernii.Stupariitrebuiesaprofitede
zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.
Protectia generala a stupinei
Conditiilegreledintimpulierniinecesitaluareademasurideprotectiespeciale.Inacest scop,stupiivorfimutatisiasezatipevatradeiernare.Stupinasevaprotejacu
garduride inaltimemediecareimpiedicaocirculatiepericuloasaacurentilordeaer.Stupiivorfiasezati pe postamente speciale,avand grija ca sa li se asigure o
anumita inclinare.Aceasta masura estebenefica,ineventualitateacaaparezultatadincondensvafieliminata.Exista3metode deiernare:iernareainaer
liber,iernareaincojocsiiernareainadapost.Dinpunctdevedereal avantajelorsidezavantajeloroferitedefiecaremetodainparteestedediscutat.Recomandat insaesteo
iernareinaerliber,culuareamasurilormaisusmentionate.
Supravegherea albinelor iarna
Odatacuvenireaiernii,lucrariledinstupinas-auincheiat.Pentrustupariicareaufacuttoate lucrarile"calacarte"urmeazaoperioadade2-3luniincarevizitelelastupina
reprezinta

49
simpleyizitedesuprayeghere.Maimult,existaoanumitacategoriedestupari,carenumaitrec inaceastaperioadapelaalbinelelor;primayizitafiindfacutapela
inceputullunii martie.Acestiasunt"meseriasii",ceicarepebazaexperienteiacumulatepotducelucrariledin timpulanuluilaperfectiune.
Darceayemdefacutnoiceicarenuneincadraminaceastacategorie?Lacate3saptamani interyal,yizitamstupiisicuajutorulunuistetoscop(sepoatesicuunul
improyizat)ascultam zgomoteledinstupi.Cene-arputeaindica ele?
-unzumzetmoderatsiuniformeunindiciucatotulesteinregula.
-unbazaitputernicneindica,cafamiliaareproblemesicaexistaostareanormalainstup. - un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
-zumzetulneuniform siplangatorindicaabsentamatcii.
Stuparulmaiareoposibilitatedeapreciereastariifamiliilordealbineiarna,aceasta numindu-se "foaia de control".Prin examinarea resturilor si albinelor
moarte de pe ea,ne putemdaseamadacaexistaprobleme.Lastupiiorizontaliunde"foaiadecontrol"nusepoate instala,seexamineazaresturilecaresuntscoase
prinurdiniscuosarma.
Zborurile de curatire iarna
Stitiincadinprimayaracatdebeneficesuntaceste"zboruridecuratire".Inaintede inceputulierniialbinelefaczboruridecuratire,faptcareareinfluentepozitiyeincepriyeste
iernarea.Nudeputineoriinuniianicandtemperaturiledepasesc12gradeC,inlunile decembrie,ianuariefebruariesuntconditiifayorabilecaalbinelesaiasadin
stup.Stuparul-ca siinprimayara-trebuie sastimuleze acestezboruriluandurmatoarelemasuri:
- curataurdinisurile,ridicacapacelesisalteluteleizolatoare,curatazapada,imprastiepaie.0 practicadesfolositaestesi"lovirea"usoaraastupilorpentrucaalbinelesaseagitesiin
acest felsaiasa.
Unindemn:profitatidezilelecaldesifitiprezentiinstupinapentruasuprayegheazborurile decuratire,asayetifiscutitidemultenecazuricearputeasaaparadacaacestea
nusefacde toatefamiliile.
Indreptarea starilor nedorite
Inyiatauneifamiliiceierneazapotinteryenidiferiteproblemecaretrebuie rezolyate.Acestecazurispecialenusuntdedoritsaapara,darcateodatatotusiseintalnescin
practicaapicola(celemaimultefiindproyocatechiardenoi).
- familiileauramasfarahranasaunuauacceslaaceasta;albinele aflate intr-o astfel de situatienecesitaohraniresuplimentara.Aproyizionareasefacecufaguri
delarezerya.Dupa cedeschidemstupul,localizamghemuldeiernare.Introducemapoifagureleinloculincare lipsestehrana,nuinainteinsadeagaurifaguriide2-3
ori,pentruainlesnicirculatia albinelor.0altametodaestehranireacumierecristalizatafin,framantatacuzaharpudra.Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg
ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)siseadministreazaalbinelordeasuprainteryalelorgasiteinsuferinta.Candnuayem miere indemnala
boli,sau pursisimpluaceastalipseste,sefolosesteserbetuldezahar administratcaincazulprecedent(turte).Sepotfacesihraniricusiropdezahar
dens,administratinfaguridarastanumaicatresfarsitulierniicandalbineleilconsumacu placere.
- familiaaramasorfana : la controlul auditiy constatam ca albinele au ramas fara matca.Ideal ar fi ca rezolyarea problemei sa se faca cu matci de
rezerya.Iernarea acestor matcifiindochestiunedestuldedificila,seajungeinsituatiaincareacestealipsesc.Deaceea practicaceamaidesfolositaesteunireafamilieiinsuferintacu
oalta(maislabadarcareareo matca buna)
Toateacestelucrarisefacintr-oincapereincalzita(aprox.15gradeC)incareferimstupul de temperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie
neaparat rezolyate pentru cadeeledepindesuprayietuireafamilieiinansamblu.
Conditii generale de iernare
Candalegemyatradeiernarepentrualbinelenoastreofacemcugrija.Cetrebuiesa urmarim :

50
 -sapoatafiprotejatadevanturilereci.
-saasigurelinisteanecesaraalbinelor;dacaalbinelevorfideranjatedepasarisau animale,saudezgomotedealtanatura,sevoragita,vorconsumamulta
mieresisevor imbolnavi.
-sapoataficuratata usordezapadaiarapasasescurgausor(sa nubalteasca)
Zapadacaresedepunepestupinutrebuieneaparatcuratatadecatincazulcandprinde o crustadegheata;ceaafanataasiguraomaibunaizolare
termica.Atentie:instalatisigratare laurdinisimpotrivasoarecilor(nuuitaticumamuitateuacumsavaspun).
Concluzii
Laoprimavederestupariiincepatoricredcaprogramuldeiarnaestemailejerince privestelucrarilecetrebuiefacute;esteunadevar,numaicaastase
intamplacandlucrarile dintoamnasidelainceputulierniiaufostbinefacute.Decimareatentie.....

10. BAZA MELIFERA

Conditiile unei bune baze melifere:

sa aiba cat mai multe si cat mai variate plante nectarifere si cat mai apropiate
de vatra stupinei;
sa ofere cules de primavara, cules bogat de vara si un cules de toamna in vederea
cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna. Evaluarea
resurselor de nectar din raza de zbor a stupinei:
Se inregistreaza suprafetele de teren ce intra n perimetru stupinei, dupa modul lor
de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale, paduri etc. Raza
economica de zbor in jurul stupinei este de 2 km, ceea ce practic corespunde la o
suprafata de 1250 ha. Din productia totala de nectar se ia in calcul conventional numai
o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult,
datorita timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii,
furnici).
Stabilirea numarului de familii de albine ce pot fi intretinute economic:
F = M/m, n care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3 din
productia totala de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe
timpul unui an (aproximativ 130 kg), inclusiv hrana pentru roi (9 kg) si mierea marfa
planificata de 30 kg pe familia de albine. Pomii razleti din vatra satelor sau de pe
marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi raportat la media ce revine la
unitatea de suprafata se determina suprafata ocupata de acesti pomi daca s-ar afla n
masiv. Flora erbacee spontana ce se afla pe diferite suprafete fiind diversa,
inventarierea se va face dupa modul de folosinta (pasuni sau fanete naturale).
Alegerea vetrelor de stupina:
Se va face n functie de existenta resurselor nectaro-polenifere.
La stabilirea vetrei permanente este contraindicata: depasirea numarului de 100 de
stupi.

51
Adapostirea stupilor nu este recomandata:
- pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor),
- in apropierea cailor ferate,
- a drumurilor intens circulate,
- a grajdurilor de animale
- a lacurilor mari.
Vetrele stupinelor personale de la orase si sate trebuie alese la o distanta de cel putin
20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in cazul in care acest
lucru nu este posibil, se iau masuri ca intre stupi si drum sa se ridice un gard inalt
prin care albinele nu pot zbura, acestea fiind obligate sa zboare la inaltime mai
mare, fara a mai impiedica circulatia oamenilor si animalelor.
La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de: distanta de alte stupine, starea
drumurilor, adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc. Asezarea stupilor:
Se recomanda:
pozitionarea catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul cat mai
timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis;
stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o inaltime de
15-20 cm de sol, distanta dintre ei fiind de 3 m pe rand si de 4 m intre randuri (cand
sunt asezati in forma de sah), de 5 metri pe rnd (cand sunt asezati perechi), sau de 6
metri pe rand (cand sunt asezati cate 2-3 n semicerc si cu urdinisurile in directii
diferite).
iarba din fata stupilor se taie, astfel incat pamantul sa ramana curatat formand
oglinda stupului. Cercetarea acestei portiuni de teren permite stuparului sa-si
dea seama de anumite stari anormale ivite in cursul sezonului.
Despre nectar si factorii care influenteaza secretia lui:
Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in general in
functie de specie, varietatea plantei, pozitia florilor pe planta sau in inflorescenta,
stadiul infloririi precum si in functie de conditiile pedoclimatice.
Conditiile pedoclimatice:
Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile pentru o secretie optima a
nectarului.
Tipul de sol si ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia de nectar
(azotul in cantitati excesive are efect defavorabil asupra secretiei in timp ce fosforul,
magneziul si calciul au efect favorabil).
Secretia de nectar nu incepe sub 10 grade C, devine optima intre 20-32 grade C si
apoi scade treptat pana la + 35 grade C. La majoritatea plantelor

52
melifere temperatura optima secretiei nectarului este cuprinsa ntre 16-25 g
radeC.
Momentul optim al secretiei de nectar variaza in cursul zilei de la o specie melifera la
alta. Plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un maxim de secretie
dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza. In acest sens intensitatea zborului albinelor
este determinata de intensitatea secretiei de nectar.
Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si
diminuarea activitatii nectarifere.
Plantele ce au nectariile adapostite n profunzime (trifoiul rosu) produc in zilele cu
soare de 2-5 ori mai mult nectar n timp ce plantele cu nectariile la suprafata (hrisca,
mustarul) secreta mai mult nectar in zilele cu o nebulozitate mai mare.
Precipitatiile vantul, seceta si umiditatea:
Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce
precipitatiile abundente influenteaza negativ n timpul infloririi. Umiditatea optima
este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta negativa, productia de nectar putnd
inceta cu desavrsire.
Varietatea plantei:
Secretia maxima de nectar la arbori este ntre 20-40 ani. Florile de la baza faceliei sau
a teiului secreta mai mult nectar decat cele de pe vrf.
10.1 .ARBUSTI MELIFERI
1. Alunul
2. Amfora sau salcmul pitic
3. Arinul sau aninul
4. Ar t arul
5. Brcoace
6. C linul
7. Crmzul sau hurmuzul
8. Castanul s lbatic
9. Cenu ~ erul sau o t etarul fals
10. Cornul
11. Cru~inul
12. Dracila
13. Grdurrita
14. Gldita
15. Jugastrul
16. Lemnul cinesc
17. Mojdreanul
18. Murul
19. Otetarul galben sau clocoti ~ul
20. Pducelul

53
 21. Paltinul
22. Porumbarul
23. Salcmul
24. Salcmul japonez
25. Salcia
26. Socul
27. Teiul
28. Zmo~ita
29. Zmeurul
10.2.Asigurarea bazei melifere - cultivarea faceliei
Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este
destul de numeroasa.Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura ,foarte
valoroasa,care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare
beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori. Acesta planta speciala este
facelia.
Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii,situata in imediata apropiere a
stupinei,trebuie sa cultive facelia,atat pe terenurile propietate personala ,cat si pe
cele aflate in propietatea tertilor.Planta,pe langa valoarea melifera, poate fi
folosita si ca furaj.
Specie anuala,originara din America de Nord unde creste si
spontan,facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera
dar care poate intra si in componenta amestecurilor meliferofurajere,fiind si
un bun nutret pentru animale. Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si
sol,gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile.Rezistand bine la
brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara
timpuriu pana toamna tarziu,furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora
melifera.

Planta creste inalta de 40-60 cm,cu o tulpina ramificata purtand mai multe
inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la
baza.Perioada de vegetatie la facelia este scurta,de la rasarire pana la inflorire
trecand 45-55 zile, iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia
factorilor climatici.In zona de campie cu arsite mari,cultura de vara a faceliei are o
durata de inflorire de 25-30 zile,in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi
moderate durata de inflorire este mult mai mare.

Agrotehnica faceliei
Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara
in mustul zapezii (februarie-martie),in aceste cazuri inflorirea se produce catre
sfarsitul infloririi salcamului,prelungind culesul cu 2-3 saptamani.

54
Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-
aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si
pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile
de la semanat,iar plantele au un ritm de vegetatie rapid,o dezvoltare viguroasa si o
productie de nectar buna.

Avand perioada de vegetatie scurta,facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce

elibereaza devreme terenul,intre acestea fiind si graul,cultura ce ocupa suprafete mari
in tara noastra.Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este
deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu.
In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si
constituie o sursa sigura de nectar.Se pot face amestecuri de facelia cu plante
leguminoase ca:mazarea,mazarichea,lupin,soia,s.a.,dar cele mai bune rezultate da
amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz).Proportiile de semanat cele
mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha.

Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit,dar patul germinativ

trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod
uniform.Semanatul se face cu masina,distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60
cm,folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar.
Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt
mici,pentru a se evita imburuienarea.Recoltarea se face cu combina,productiile de
samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de conditiile pedoclimatice si de
agrotehnica aplicata.

Caracteristici melifere
Perioada de vegetatie a faceliei este scurta,de la rasarire pana la inflorire trecand 45-
55 zile,iar inflorirea dureaza 30-50 zile,influentata de evolutia factorilor
climatici,producandu-se din mai pana in octombrie in functie de data semanatului.
Valoarea melifera a faceliei este mare,fapt ce determina albinele sa o viziteze
intens in tot cursul zilei.Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia
de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici,a evolutiei
timpului in perioada de vegetatie,a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate.In
conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4,5 mg
cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973),dand productii de miere
la hectar de 600- 1000 kg.In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de
miere la

hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg.

Sursa : Manualul Apicultorului ; autor , colectiv ; ed.4 - 1979
In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o
55
sa fie cultivata facelia,pentru ca principala problema de aici vine. Sunt cazuri cand
apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt
obstacole,decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si
intretinerea culturii.
Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati :

- Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii,se incheie contracte

de cultivare cu cat mai multi propietari.In contract se stabilesc clar toate detaliile
privind drepturile si obligatiile partilor.O forma de colaborare contractuala este aceea
in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura,in schimbul careia primeste un
procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada
infloririi pentru albine.

- Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la

propietari ,infiinteaza cultura,o foloseste in scop apicol,recolteaza furajul si achita
contravaloarea arendei din beneficiile obtinute.

Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de

teren sa se afle in aceeasi locatie ; suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare
pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia.

56
 11. CALENDAR APICOL
IANUARIE
Albinele se afl n repaus
se protejeazd stupul mpotriva atacurilor ddundtorilor precum: ~oareci, pdsdri etc.
se protejeazd stupul mpotriva curentilor de aer rece;
controale auditive sdptdmnale fdrd a deranja albinele prin zgomote, loviri ale stupului;
ndepdrtarea ghetei de pe scndurile de zbor, curdtirea urdini~urilor eventual
deblocarea acestora;
ntretinerea inventarului apicol;
confectionarea de stupi, rame etc.
FEBRUARIE
Albinele rencep activitatea de crestere a puietului
controale auditive sdptdmnale;
curdtirea stupilor n vederea zborului de curdtire, se curdtd urdini~urile ~i scndurile de

zbor;
se curdtd vatra stupinei ~i se a~eazd rumegu, paie sau alte materiale pentru ca
albinele ie~ite la zborul de curdtire sd se a~ez e pe zdpadd ~i sd nghete;
se ntorc fundurile la stupii prevdzuti cu funduri mobile, ocazie cu care se evalueazd
starea acestora dupd cantitatea de albind moartd gdsitd;
stimularea zborului de curdtire;
activitdti de ntretinere a inventarului apicol;

construirea de stupi, rame etc.

MARTIE
Albinele ncep dezvoltarea cuibului
stimularea zborului de curdtire;
curdtirea stupilor, completarea rezervelor de hrand, ngrijirea familiilor slabe, eventual

unirea lor;
aplicarea de tratamente acolo unde este cazul;
hrdnirea stimulatoare n zonele unde este specific culesul timpuriu;
prevenirea furti~agului;
pregdtirea stupilor pentru culesul pastoral;
APRILIE
Albinele continua dezvoltarea cuibului
revizia generald de primdvard;
curdtirea stupilor, completarea rezervelor de hrand, ngrijirea familiilor slabe, eventual

unirea lor;
aplicarea de tratamente acolo unde este cazul (n special mpotriva varoozei);
addugarea de faguri ~i pregdtirea stupilor pentru cules;
recoltarea polenului n caz de surplus;
prevenirea furti~agului;

57
 nlocuirea fagurilor necorespunz d tori;
tratarea fagurilor de rezerv d mpotriva g dselni t ei;
extragerea cerii de la fagurii necorespunz d tori;
preg d tirea stupilor pentru culesul pastoral.
MAI
Albinele ncep primele culesuri masive
ld rgirea cuibului familiei n acord cu dezvoltarea sa;
nt d rirea familiilor slabe cu faguri cu puiet;
asigurarea unei ventila t ii corespunz d toare;
cre ~ terea artificial d a m d tcilor;
recoltarea de cear d ;
extragerea mierii;
uscarea ~ i condi t ionarea polenului;
evitarea zonelor unde se fac tratamente fitosanitare sau nchiderea urdini ~urilor cnd
acest lucru nu e posibil;
preg d tirea amplasamentului n cazul culesului pastoral;
IUNIE
Cuibul ajunge la dezvoltarea maxima
extragerea mierii de salcm ~i obtinerea de faguri cu rezerve de hran d pentru iarn d;
formarea de familii noi;
combaterea mboln dvirii familiilor prin m dsuri specifice;
preg d tirea pentru culesul de var d ;
extragerea mierii ~ i cerii;
culesul pastoral.
IULIE
Cuibul 4i pastreaza dezvoltarea atinsa n luna anterioara
nlocuirea m dtcilor neviabile cu m dtci formate n luna precedent d;
recoltarea ~ i extragerea mierii;
revizia general d a cuiburilor;
completarea rezervelor de hran d acolo unde este cazul ~i administrarea de stimulente;
tratarea fagurilor de rezerv d contra g d selni t ei;
preg d tirea locului pentru iernare;
repararea inventarului apicol dac d este cazul.
AUGUST
Albinele se pregatesc pentru iernare
recoltarea ~ i extragerea mierii din culesurile trzii;
completarea rezervelor de hran d ;
nlocuirea m d tcilor neviabile;
reducerea treptat d a cuibului;
identificarea fagurilor cu miere de mand pentru verificarea calitdtii, eventual
nlocuirea acestora;
tratarea fagurilor de rezerv d contra g d selni t ei;
stimularea familiilor cu
puiet.
SEPTEMBRIE
Cuibul 4i restrnge tot mai mult volumul
reducerea spa tiului ~i preg dtirea cuiburilor pentru iernare;

58
 completarea rezervelor de hran d ;
reformarea fagurilor necorespunz d tori;

unirea familiilor temporare sau ajut d toare cu familiile de baz d;

m d suri de eliminarea a umezelii din stup;
confec Iionarea de ad dposturi pentru protejarea stupilor pe timp de iarn d;
tratarea fagurilor de rezerv d mpotriva g dselni Iei;
preg d tirea inventarului apicol pentru sezonul urm dtor;
concluzii obIinute n urma completdrii jurnalului de evidenId din sezonul
ncheiat OCTOMBRIE
Activitatea albinelor este minima
prevenirea atacului soarecilor prin amplasarea gr dtarului la urdini s;
stimularea zborurilor de cur dI ire;
protejarea stupilor cu paie, papur d etc. mpotriva curen Iilor de aer rece;
cur dI irea fagurilor de rezerv d ;
cur dIirea stupilor f d r d albine sau de rezerv d ;

ad d postirea s i depozitarea inventarului apicol;

ultimul control n stup.
NOIEMBRIE
Albinele se afl n repaus
ultimul control n stup (dac d nu s-a efectuat deja);
stimularea si supravegherea zborurilor trzii;
extragerea si condi Iionarea produselor apicole r dmase din lunile precedente;
protejarea stupilor mpotriva intemperiilor si temperaturilor scdzute prin
addposturi improvizate.
DECEMBRIE
Albinele se afl n repaus
supravegherea stupilor;
stimularea si supravegherea zborurilor trzii;
ndep drtarea z dpezii si a ghe Iii de pe scndurile de zbor;
protejarea suplimentar d a stupilor mpotriva intemperiilor;
aprovizionarea cu ustensile;
conceperea unui plan de ac I iune pentru
sezonul urm d tor. 12. SFATURI UTILE PENTRU
APICULTORI
Aceastapaginacuprindetotfeluldesfaturiutilestuparuluiicepatorsauavansat.Nuexista un anume criteriu de ordonare a subiectelorexpuse,singura noastra
grija fiind aceea de a preluasfaturicorecte,careaufostexpuseinpublicatiiledespecialitatedinRomaniasaudin lume.Acestasectiuneasite-ului,esteincontinua
dezvoltare,pemasuracefluxuldeinformatii o sa creasca.

Metodadeinlocuireamatcii-"Intr-un stup gol,pus in spatele celui caruia voim sa-i dam o matca noua,se pun toate ramele acestuia cu tot ce se
gaseste pe ele in afara de matca.Aceastaesteomoratasausefolosesteinvreunnucleu.Sedistrugtoatebotcilepecare albinelele-arfifacuteventualpeaceste
rame.Stupulcuramesetinedescoperitcircaoorasi se acopera cutifon sau plasa deasa de sarma pentru evitarea furtisagului.Catre sfarsitul acesteioreseaduce
matca nouaincolivie,caresepunecucapaceluldeceara inchis,deasupra perame,catremijloculstupului,careestelasatincontinuaretotdescoperit.
Stupulvechiseridicadepepostamentsiseduceinaltaparteinstupina,iarpeloculluise punestupulnou.Albinelesimtindu-seorfaneinoraincareaustatinstupul
nou,vorelibera

59
matcadincoliviedupacaretotulreintrainnormal.Prinacestprocedeualbinelenu-sivor cresteonouamatcapeparcurs,asadupacumsepetreclucrurileinunele
cazuricandse folosescaltemetodedeinlocuireamatcii."
Al.Vartolomei - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Altametodadeinlocuireamatcii-"Daca in natura nu este cules,inainte cu o saptamanadeintroducereamatcii,seadministreazainfiecareseara

cate0,5litrisirop 1/1,familieirespective.Dupaaceastasaptamana,intr-oziinsoritasicalda,dimineatapelaora 10deschidstupulinliniste,fara afolosiin exces
fumul,scotorama marginasasicercetez toate ramele pentru a gasi matca batrana.Rama cu matca o scot din stup,si formez un nucleu pe apte 3
rame,pentru siguranta.
Dupa ce am scos matca , lasunspatiuintredoifaguricupuietnecapacit,undeintroduco ramacuuninceputdenumai1cmdeceara(ramacladitoare)si
inchidstupul.Ce se intampla instup:intre cele douaramecupuietnecapacitseadunaalbinatanara,careincepesa cladeascapentruaumplespatiuldin
mijloculcuibului.Timpde2orefamiliafaramatcaeste agitata,ceeaceseobservasipescanduradezbor.Dupa2oredeschidstupul,scotcugrija rama goala
pentru a ramane cat mai multa albina tanara si fixezimediatcoliviacumatca tanara,cu placuta de ceara,pe care pun pasta de zahar si miere 4/1.
Inacelasitimp,administrezoportiede0,5litrisiropdezahar,pentrucaalbinelesaaiba hrana.In acest fel albinele sunt mai blande si accepta mai usor matca
noua.Cand inchid stupul,puninfataurdinisuluiogratieHanemann,pentrucaalbinelesatreacalaintraresi iesireprinea.Dimineataurmatoare,inaintedezborul
mare,scotgratiasimauitprin urdinis.Dacamatcaseaflainspatelegratieiinseamnacanuafostprimitadefamiliesi stuparulstiecearedefacutmaideparte.Acest
lucruseintamplarareori,maialescandinstup au ramas botci.Gratia mai sta inca 2 zile dupa aceea se indeparteaza. Stupulnusedeschide 10zile.Lafinalul
celor10zilescotramadinmijlocsifamiliacontinuaviatanormal,cumatca tanara."
H.Knall - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Intepaturilealbinelor-"Acul se reteaza orizontal cu unghia,cu dalta apicola,sau cu o lamadecutit.Loculintepatsetamponeazadeurgentacuunadin

solutiile:alcoolcupropolis 10%,solutie de amoniac 10%,otet de 9 grade sau apa sarata mai concentrata Pe cale orala se vor lua : Romergan,1 pastila a
0,30g sau o lingurita de sirop cu romergan.Tot ca antihismaticemaisuntincomert:Feniramin,comprimatea0,05gsi0,1g;Nilfan,drajeuria
0,025g,supozitoare a 0,01g ; Tavegil comprimate a 0,001g .Tot pe cale bucala se va mai lua cadesensibilizant:Clorocalcinsolutielaflacon,20-40picaturiintr-o
linguradeapa;Calciu,o tabletadizolvatain apasauLactatdecalciu,un comprimata0,500g.
In caz de soc anafilactic,se vor lua urmatoarele masuri, dar numai de catre personalul medico-sanitar : In primele 5 min.,Calciu gluconic solutie
10%,injectie profund intramuscular sau intravenos,foarte lent sau Clorhidrat de adrenalina 1/10000,profund intramuscular ; urmat de o injectie de
Fenergan(romergan),1 fiola intramuscular profund ; daca socul continua,injectiileserepetala10-15min.
Dr.I.Buzatu - Fragment articol - Revista "Apicultura in Romania"

Studiu-tehnologiisimpledeintretinere- Inca din anii 1977, cercetatorii romani au elaborattehnologiideintretinereafamiliilordealbine.Inceconsta

studiulsiceurmareste:
"Elaborareauneitehnologiiadecvateconditiilorapartedeintretineresiexploatarea stupinelorcuefectivemicis-aimpuscaourmarefireascaaspecificuluiacestor
conditii,dintre care mentionam : amplasarea stupinelor laooarecaredistantade locuintastuparului ; ingrijireaperiodicaafamiliilordealbineinfunctiede
timpulliberlimitatalapicultorului amator;ampladiversificareautilajuluifolosit;diversitateamareaconditiilordecules ; niveluridiferitedepregatireprofesionala.
Principiuldebazadelacares-apornitinabordarealucrarilorexperimentaleafostacelaca

60
miciiapicultori,incalitatealordestupariamatoriisipotingrijifamiliiledealbineintimpullor liber,dereguladuminica.Inaceastaidee,lucrariledeingrijireafamiliilordealbinedinlotul
experimentals-audefalcatin12-14vizitelaunintervalde7-14zile.Lucrariles-auexecutatin asafelincatincadrulfiecareivizitesafieverificatintregullotdefamiliiadapostiteinstupi
multietajati(80defamiliidebazasi20familiiajutatoare).
Cu ocazia acestor vizite s-au executat : controlulstariifamiliilorsireorganizareacuiburilor prininversareacorpurilor;indreptareastariloranormale(introducereade
matciinfamiliile orfane,completarea rezervelor de hrana,tratamente medicamentoase,etc.) ; combaterea roitului;hraniristimulente;recoltareasiextractia
mieriilasalcam;
pregatirea,incarcarea,transportul,descarcareasiraspandireastupilorpevatralapastoral,la culesuldefloareasoarelui;recoltareasiextractiamieriidefloareasoarelui;
pregatirea,incarcarea,transportul,descarcareasidispunereastupilorpevatradeiernare; completarea rezervelor de hrana pentru iarna.
Lucrarileexperimentaledesfasuratepeparcursula3anisiaucuprins4grupedestupi:
V1-familiicumatciobisnuite,neselectionate.
V2-familiicumatciselectionate.
V3-familiicumatciselectionate,lacareaufostfacutehraniristimulente.
V4-familiicumatciselectionate,hraniristimulentesicufamiliiajutatoare.
Careaufostconcluziile:
- intretinerearationalasiplanificataafamiliilordealbineprinviziteperiodicelauninterval de 7-14 zile asigura o dezvoltare normala a familiilor de albine si
efectuarea volumului necesardelucrariincadruluneifamiliidealbine.
- folosireamaterialuluibiologicselectionatincadrulacelorasiconditiideculesside tehnologiideintretinerepermiteobtinereauneidezvoltarisuperioarecu
17-22%fatade materialul neselectionat si a unei productii globale de miere cu 35 % mai mare.
- administrareadehraniristimulentelafamiliiledealbinecumatciselectionatenuareun efectsemnificativincazulexistenteiinnaturaaunuiculesmoderatde
intretinere;cresterile inregistrateladezvoltareafamiliilordealbinesilaproductiamediesuntinsuficientepentru acoperireacheltuielilorsuplimentare.
- Folosireafamiliilorajutatoaretemporarecu matciselectionatepermitecrestereacantitatii de albina cu pana la 69% fata de martor(V1),iar
productia globala de miere cu 44%,obtinandu-se un venit net superior."
Rezultatelestudiuluireprezintaopledoariepentrupracticareaapiculturiifiechiarsilanivel deamator,inconditiilecandtimpulstuparuluiestelimitat.
13.HRANIREA ARTIFICIALA A FAMILIILOR DE ALBINE
Suntsituatiicandinstupinaseajungelahranireaartificialaafamiliilordealbine.Motivele suntdiferite:ajutorareafamiliilorfararezervedehrana,hraniristimulentede
primavarasau sfarsitdevara,ajutorarearoiurilor,perioadelipsitedecules,etc.Aceastapaginasedoresteafi unghidpentruapicultoriiincepatorisauavansaticarenuau
stabilitaoanumita"tehnologie" inaceastadirectie.Toateinformatiileprezentateauaparutinliteraturadespecialitatede-a lungultimpului,subsemnaturaunorreputati
apicultoriromani.0parteapreciabilaaretetelora fostverificatainpracticasideautoriiacestuisite,dovedindu-seviabile.

Probabil stiti ca albinele folosesc trei elemente esentiale in hrana lor : apa,mierea,pastura.Miereareprezintaelementulenergetic,iarpasturacel
proteic.Incadela inceputatragematentiacahranireanaturalaaalbinelorreprezintacaleacorectade urmat;insa dupa cum am mai spusnu putine sunt
situatiile candaceasta trebuie inlocuita.
Hranireaartificialaafamiliilordealbinesefacecu:miere,pastura,zahar,polen,inlocuitoride polen,toateinstarepurasauindiferitecombinatii.

61
 13.1. Siropul de zahar (uz apicol)
Esteuninlocuitoralmierii.Perioadadefolosireestecuprinsaintredebutulprimaverii(1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie).Siropul de
zahar se prepara in urmatoareleconcentratii:1/1,3/2,2/1.La1/1,adica1litruapasi1kgzaharrezulta1,6l siropdezahar;la3/2,adica3kgzaharsi2litriaparezulta3,8
litrisiropdezahar;la2/1,adica 2kgzaharsi1litruaparezulta2,2litrisiropdezahar.
Apare intrebarea:ce concentratie folosim ? CosticaAntonescu recomanda :"catpriveste concentratia siropului ,subliniez faptul ca sunt mai
avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator,concentratiile 2/1 sau 3/2.Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele
consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).In schimb
la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1."

Moddepreparare : Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald.Cand preparam siropul la rece,punem in vas apa necesara siapoi turnam
zaharulin reprize,amestecand continutul panaladizolvareatotala.Insistamasuprafaptuluicazaharultrebuiedizolvattotal,incaz contraraparandcristalizarea"mierii".
Preparareasiropuluilacaldsefaceincalzindapanecesarapanalafierbere,dupacareseia vasuldepefocsiseinglobeazainreprizeprinamestecarezaharul.
Aceastametodaestemai practica simairapida.Oindicatiecaretrebuie respectata intotdeauna:nu fierbetisiropul pentrucaavetitoatesanselesacristalizeze.

Moddefolosire : Completarea rezervelor pentru iernat: aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25
august(cu cat mai repede cu atat maibine).Sefolosescdozede2-2,5litridesirop2/1sau3/1saudozemaimaridacaalbinele reusescsapreiacantitatea.Completarea
cusiropse face dupaces-areorganizatcuibul urmarindu-seinspecialcapacireamieriidepozitate.
Hraniridesalvare,stimulareinprimavara:cusirop1/1,concomitentcureducereacuibului siimpachetarea de primavara.Hranirea si stimularea roiurilor:
in doze zilnice de200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural.Hraniri medicamentoase de primavara,vara sau toamna;concentratie1/1conform
prospectului.Hraniridestimularelasfarsitulverii(august) ;concentratie2/1indozemici,zilnice.Altesituatiideurgentaaparuteinstupina.

Deretinut : Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2.Siropul nu se fierbe sub niciunmotiv.Adaugati2gsaredelamaie/litrusiroppentruobuna
invertireazaharului.Se administreazadupanevoi,insatrebuiestiutcainceprivestecalitateaestesubmiere.

13.2.Serbetul de zahar (uz apicol)

Unuldincelemaifolositeproduseinhranireaartificialaaalbineloresteserbetulde zahar.Usordeadministrat,destuldeusordepregatitestepreferatulmultor
apicultori.

Moddepreparare : In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare ,dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea
transforma in esecuri.Nu disperati pentru ca odatainsusitatehnologia,nuosamaiavetiprobleme.Deaceeaincepeticupreparareaunei cantitatimicidezahar.
Seamestecaintr-unvasemailatsaudininox,1kg.zaharsi0,2litriapa.Amestecandcele douaproduseseconstatacazaharulestebineumezitiarapanu
balteste.Vasulcuamestecul rezultatseaseazapearagazsiseferbelafocmoale.Nutrebuiesagrabitifierberea;spuma rezultata(la inceput)se indeparteaza.O
operatiune foarte importantaesteindepartarea cristalelordezahar(cuocarpaudasistoarsa)cesedepunpeperetiivasului.Duratafierberii estede15-30min.,functiede
tariafocului.

62
 Cam dupa 15-20 min. se controleaza concentratia siropului.Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece.Vom sti ca amestecul ajunge la
concentratiaoptima,cand acestaramaneinchegatpelingurita.Inacestmomentseiavasuldepefocsiseintroducein apa sa se raceasca usor(70-80 grade C).
Cu ajutorul unei linguri mari,de lemn, solutia de zahar apa se amesteca continu.Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca,apoi se
albeste.Neoprimdinamestecat candserbetulajungelaconsistentasigranulatiadorita.Dacaprimaincercareainsemnatun esec,se adauga apa din nou si o luam
de la capat.

Deretinut :Nupreparaticantitatimarideserbetdecatdupacev-atiinsusittehnologiade preparare.Nu preparati doze mai mari de 5

kg,pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat);pentruaceastacantitateoalatrebuiesafie de10litri.Spumuiti amestecul,stergetipermanentperetii
vasului,iarfocultrebuiesafiedomol.Dupafierberesio oarecare racire,amestecati energic crescand ritmulspre final(sensul nuconteaza).Daca serbetulesteprea
tare,inglobaticatevapicaturideapasiframantati.Incazdeesec,nu retopitiamesteculmaimultde3ori.

Serbetdezaharcumiere : Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul,a venit timpul sa pregatitiunserbetmaipegustulalbinelordv.Acestserbet
contine pelangazaharsio anumita cantitatedemiere,ceeacefacecaalbinelesa-lconsumecuoplaceremare.Iata retetadepreparare:
Seamesteca5kgzahartos,apa0,850litriintr-unvasde10litrii.Vasulseaseazapefocsi fierbem 20-30 min. la fel cum am procedat in cazul serbetului
simplu.Spumuirea amestecului sistergereaperetilorvasuluiesteobligatorie.Verificareaconcentratieisefacetotculingurita sipaharulcu apa rece,numaica de data asta
suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie).In acest moment se adauga 800 g miere si semai
clocotesteinca3min.(intotacesttimpamestecaminglobandmierea).Miereafolosita trebuiesanufiezaharisitasaudacaeste,selichefiazainprealabil.Duparidicarea
vasuluide pe foc,racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului.Produsul final se
toarna in tavite captusite cu hartie cerata,pergament,etc.Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 1-1,5 cm.

Administrareasidepozitareaserbetului : Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poatefolosicaatare,sau putemincorporaprinframantare

energicadiferite adaosuride polen,inlocuitoridepolen,acizipentrucorectareaph-ului,medicamente,etc.Folosireaserbetului dezahar,sauzaharcumiere,este
recomandatatottimpulanului,intoatecazurile,cuexceptia hranirilor de completare. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteazain
locuricutemperaturade8-12gradeC,impachetatinpungi,sauinrecipiente etanse.

13.3. P asta de zahar pudra si miere

Unaltproduscuoeficientamare,consumatcuplaceredealbine,usordepreparatsi administrat este pasta de zahar pudra si miere.La preparare se
vor avea in vedere urmatoarele:folosireaunuizaharpudradecalitate;miereasaprovinadelafamilii sanatoase;miereasanufiecristalizata(saucristalizata
fin,deconsistentauntului).

Moddepreparare : In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere. (mierea usor incalzita).Framantarea se
face energic,trebuind sa rezulte un produsdeconsistentaaluatului.Corectiaprodusuluisefaceprinadaugaredemiere,dacaeste prea tare sau de zahar pudra
daca este prea moale.Este recomandat ca pentru o mai buna invertireazaharuluisaseadugesi1-2gsaredelamaiepekg.

63
 Moddeadministrare : Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0,2-1 kg,asezate pe foliideplasticgaurit,tifon,etc.,deasupraramelor,undealbineleauacces
direct.Sepoatefolosi intottimpulanului,intoatecazurile,maiputinlahranireadecompletare.Inaceastapastase potinglobapolen,inlocuitoridepolen,ceaiuri
medicinale,Protofil,medicamente,etc.Esteideala pentruhraniriledestimularesaudesalvareafamiliilorramasefaraproviziiintimpuliernii sau primaverii.

Zaharul pudra,ceaiurile medicinale,lichefierea mierii zaharisite

Obtinereazaharuluipudra : In diferitele retete,zaharul pudra este un component de baza.Obtinerealuisefaceprinprelucrareazaharuluitos,caresepoate
macinacuorasnita universala(manuala).Deoarece macinareaestedestuldedificila,recomandamprocurareaunei rasnitemari,carepoatefiactionatamanualsau
deunmotor.Inliteraturadespecialitatese recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura,cu ajutorul unei merdenele.Din fericire,pentrustupariicarenuau
timppentruaceastalucrare,existaincomertzaharpudra gatapreparat,careinciudafaptuluicaestemaiscump,elimina"batailedecap".

Ceaiurimedicinale :Dupa cum ati observat,in toate preparatele,indiferentde consistenta lorsepoateinglobasioanumitacantitatedeceai

medicinal.Acestceaiestebenefic albinelor,catre sfarsitulierniisauinprimavara,combatand cusuccesnosemoza.
Ceaiulmedicinalseobtineprininfuziedinurmatoareleplante:sunatoare,cimbrisor,isma
, musetel,coadasoricelului,roinita,etc.Obtinemceaiulfolosind3-4gdinfiecareplanta uscata.Inprealabilplanteleseumezesccu0,150lapasidupa10-15minute
turnamapa clocotitaincantitatede0,850l.Dinacestceaifolosimdozelenecesare,cumentiuneaca pastrarealuilafrigidernutrebuiesadepaseasca48ore.

Lichefiereamierii :Miereacristalizata(zaharisita),folositaindiferiteleretetetrebuie lichefiata,pentrucaaltfelalbinelenuconsumacristalelemarisiseinregistreazaomare

risipa de hrana.Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 gradeC;nulichefiemmierealaflacaradirecta,cidoarcuvasul
introdusintr-unaltvascuapa carefierbe.Inrest....nimicmaisimplu.

14.BAZA DE DATE
Locatii pentru pastoral in Romania
Inaceastasectiuneasite-uluidorimsademaramunproiectacareirealizaredepindede dv.apicultorii.Obazadedatepublicacaresacuprindalocatiilede
pastoraldinRomania faciliteazaomaibunainformareastuparilor.Oriceinformatiedespreunmasivmeliferde interesnational,regionalsaulocalestebinevenita.
Locatiipentrupastorallatei(nedescrise) : Calugareni , Ciofliceni , Cascioarele , Comana,LipiaPojdani,MaluSpart,MihaiBravu,Pustnicu,Snagov,
VanatoriiMici,Baile Herculane , Barbosu , Berzeasca , Bocsa Montana , Bocsa Romana , Bozovici , Ramna , Babadag,Ciucurova,Luncavita,
Niculitel,Topolog,Barnova,Ciurea,Dagata,Dumesti, Grajduri,Mironeasa
Locatiipentrupastorallasalcam(nedescrise) : Balanoaia , Turbatu , Groasa , Ileana , Moldoveni,Dridu,Perisoru,StefanVoda,Tataru,MihaiBravu,
Rusetu,Insuratei, Liscoteanca,Comorova,NegruVoda,Basarabi,Ciuperceni,PoianaMare,Bailesti,Sadova
, Dabuleni,Rojistea,Celaru,Leu,Gruia,Deveselu,Cervenia,Viisoara,Putineiu,Hanu Conachi,Liesti,Balanesti,Barcea,Barlad,Carei,ValealuiMihai,Silindru,
RemeteaMica
, Ceacova, RamnicuValcea ,Curtea deArges,Ilia,
Bocsa (jud.Caras Severin)
Bocsaseaflala22dekmderesedintajudetuluiCarasSeverin,Resita,pedrumulcareleaga aceastalocalitatedeTimisoara,adica DN 58B.Drumulestepracticabil
panainapropierea padurii( pana la 100m )sau chiar in padure!Ca siamplasare se poate merge in doua locatii maimariinBocsaMontana(primulcartieral
orasului).PedirectiadeintraredinspreResita,

64
sefacedreaptasiseajungelanga cabana(pensiune)Stejarul.Inaceastalocatievinanual aprox.10-15pavilioanedinzonaHunedoarasielocdemaimulte...A
doualocatieseaflape acelasidrumlaaprox.5kmcatreTimisoarainBocsaRomana.Inaintedeocolulsilvicseface stanga si se merge pana la marginea
padurii aprox. 2km.Aici se deplaseaza 25-35 pavilioane lapastoralanual,totdinzonaHunedoara,BistritasiAlba...Siaicielocdemaimulte pavilioane...Teiulse
gasesteinmasivsidincatestiueu,eunuldintrecelemaimarimasive deteidintara...Vaasteptam...

Barnova , Ciurea , Grajduri (jud.IASI)

AcestelocalitatiseaflainjudetulIASI.Inpreajmalorsegasescmasiveintinsedetei,undese poatepracticaunpastoralbun.Padurilecuprindcopacibatranidetei,cuodensitate
mare.Sunt masivedeinteresregionalsilocal,stuparidintoataMoldova,deplasandu-seaici.Inaniibunise obtin20kgmiere/familie.
Cailedeaccessuntbunesidistantelerelativmicidintrelocalitati,faciliteazadeplasarea.

Magura (jud.Bacau) In zona Magura - Bacau se poate face pastoral la salcam

2.Masivuldesalcamseaflalaiesireadinlocalitate,la10-15kmdeBacau.Seintindepecativa km,peopartesialtaadrumuluiBacau-Onesti-Brasov.Carosabilulestefoarte
bun,locatiase acceseaza usor.Stupinele se pot amplasa in mici intrandurila marginea soselei.Este un masiv desalcamdestuldebunsiestefolositdelocalnicisi
stupariicareseintorcdelasalcam1, dinsudulMoldovei.Esteozonameliferadeinteresregionalsilocal.

Foieni , Urziceni , Horea (jud.Satu Mare)

Inaceste localitatisegasescpadurimaridesalcam,undesepoate mergeinpastoralcu stupii.Intr-unancuunregimtermicnormalsepotobtine30dekg
miere/familie.Localitatile FoienisiUrziceniseaflalangaorasulCarei.

15. M ANAGEMENT IN APICULTURA

Multiapicultoridorescsafacadinstuparitoafacereprofitabila,caresaleasigureveniturile necesare unuitrai decent.In contextul noilorprovocari economice pasul poate fi
unul castigatordacaviziuneadeansambluasupraafaceriiestecorecta.Unarticolaparutintr-un cotidianstrain,celmaiimportantcotidianfinanciardinlume,este
elocvent.Cititi-lsisigurosa avetidecastigat:
FERMA DE FAMILIE CU 12 MILIOANE DE LUCR ATOARE ACTIVE
George Tonkin nu vrea sa se retraga,chiar daca lucreaza aproape 100 de ore pe saptamanasiaatinsovarstalacareceimaimultide-abiaasteapta
saseodihneasca."Am impresiacaacum,la60deani,lucrezmaimulteoredecatatuncicandampuspepicioare aceastaafacere,inurmacu30deani",, spune
Tonkin,care conduce impreuna cu sotia lui,Margaret,ofermaapicolainDevon(provinciedinAnglia).

FamiliaTonkinposeda470destupiincadruluneizoneintinsape35kmdecasalordin Hatherleigh,langa Okehampton,in care peste 12 milioane de

albine lucreaza pentru ei in miez de vara.Insa problemele economice cu care se confrunta sunt foarte mari: magazinele universalevandmieredeimport
cupajatamaiieftindecatpoatevindefamiliaTonkin.Cutoate acestea,Tonkin manifesta si pastreaza un entuziasm molipsitor.
Oaltacomplicatieoreprezintavicleanulsipericulosulparazitvarroaacelacarian care,neurmarit indeaproape,poate distruge destul de repede o
intreaga colonie de

albine.Tonkinaincercatsacontrolezeparazitulcuuleidementa,unpreparatnetoxicpecareil administreaza toamna in sirop,atunci cand albinele nu produc

miere. "Inteorie,uleiuldementa se amesteca cu feromonul pe care albinele il elimina,deranjand acarienii,care apoi parasesc gazdele(albinele)",explica el.
Ocupandu-se de albine,recoltand miere din faguri,ambaland-o,conducand o mica intreprindere care lucreaza pebaza de comenziprin posta si
ocupandu-se de scripte,toate acesteadepasescposibilitatileunuisingurom.Pentrua-siusurasarcina,incladirilefermei,care seaflainimediataapropierealocuinteifamiliei
Tonkin,lucreaza3angajatidoarcatevaorepe zi,iarunalpatrulealucreaza2zilepesaptamana,ajutandinspeciallalivraritotodatacautand sidescoperindpietededesfacere.
MargaretTonkin,obotanista,s-aimplicatmaiputininultimiianiinaceastaafaceredupace acontractatunvertijmenier(ameteli),insacontinuasatina
contabilitatea.

Activitateainfermaesteinprincipalmuncafizicaintensa;putineoperatiunisunt mecanizate cuexceptiarecoltariimieriidinfagurisiimbutelierea ei.Multe

65
din procesele menitesaadaugevaloarecumarfiprezentareamieriiinrecipientedinceramicasauportelan iau timp.Etichetele trebuie legate cu un snur
decorativ auriu,capacele trebuie fixate (etanseizate)strans cu ceara pentru a nu patrunde deloc aerul.Tonkin face si lumanari din ceara de albine,crema de
lustruit mobila sau parchetul si cateva tipuri depreparate cosmetice.
In timpul unei saptamani obisnuite,Tonkin va controla stupii in 28 de amplasamente (vetre)pentruaseasiguracaalbinelesuntinbunastare.Elisi
petrecenumeroasezilepe drumintr-ofurgoneta,livrandmieresicelelalteprodusederivate,inclusivsapun-incompozitia acestuiafolosindu-secearasadealbine,-fiindinsa
produsdeointreprinderespecializata.El deservesteozonadelasudullinieidintreBristolsiLondra,incluzandsilivrareacatrefirma Fortunum & Mason si Selfritges.*/
Intotcursulanului,elestenevoitsaindeplineascaovarietatedesarcinicareiiocupa timpul,cumarfi:intretinereastupilor,verificareaigieneilor,astariidesanatatesiamatcilorde
reproductie pentrua-simentineefectivuldealbine.Niciunadintrematcinuestemaibatrana de 2 ani.

Inanultrecut,cifradeafaceriafostde71000liresterline.Dinaceasta,elarealizatun profitde14500liresterline.Transportulacostat6000liresterline.Celedouafurgoneteau
efectuatunnumarconsiderabildekilometri:unaafacut74000kminultimile18luni,iar cealalta24000kmin anultrecut.
Altecheltuieliauinclus22000liresterlinepentruvaseledeceramicasauportelanincare se vinde mierea,in specialin magazinele care comercializeaza
cadouri,delicatese si produse aleTrustuluiNational**/.Celmaiscumpborcan(ambalaj)costa6liresterline,celmaiieftin1 lira.Tonkinestemahnitdefaptulcauniiclienti
de-aisaivandborcanePortmeirionmaiscump decataceleasiborcanepecareelleumplecumiere.Elareuncontractcomerciallimitatcu hoteluricaroralevinde
miereincontainere(ambalaje)individualedinplasticsimaivinde produsulinborcanedesticlacucapacitateade453g(unpound)ladetailisticu2lire.
" Nu sunt prea interesat sa vand magazinelor universale pentru ca nu vreau sa afectez relatiilecomercialecuclientiimeiexistenti",afirmael."Magazinele
universalemafacsareduc pretul,ceeacedevineneeconomicsalevandlorsiarfacecaceilalticlientiainostrisanune mai cumpere produsele".
"Daca am vinde in vrac am da faliment.Cei care ar cumpara in vrac ar plati intre 50 de peni si olira sterlina453g(un pound)demiere,in functiede
recoltaanilor respectivi.Daca am produce 10 t,am primi pentru aceasta cantitate numai 22400 lire,calculand la o lira 453 g demiere".Intr-un aneiau recoltat
numaio tona sijumatate de miere;intr-un an bun,recolta poateajungela20detone.Anultrecutaurealizat7tone.

Dintr-unanslab,candvaraesteracoroasasiumeda,cumafostin acestan,elatrebuitsa-

66
sihraneascaalbinelecusiropdezaharpentruaputeasasupravietuiasca.Elcumparazaharin vrac de la fabricile de zahar. "Esteprobabilmaiieftinsacumpar
zahardelamagazinele universale,care il vand in pierdere,insa abia pot sa cumpar o tona de zahar de la Tesco", spuneTonkin.Elplatesteaproape700delire
pentruotona(dezahar)prinintermediulunui broker,chiardacaacestainpiatabunurilordeconsumcostacirca270lire.Intr-unanbunel poate cumpara o
tona,dar intr-un an slab poate cumpara 10 tone.
Cea mai mare parte a zaharului este data albinelor toamna sau la inceputul primaverii daca nectarul este intr-o cantitate
mica."Uneori,toamna,unstuppoateconsuma(prelucrasi depozita)panala9litridesiropin12ore",explicael,"desiaceastahranapoatescoatestupul (albinele)diniarna".
"Amavutuniianiingrozitori,candatrebuitsarationalizamlivrarile.Doarrecentavem surplusuri care ne-au permis sa mentinem livrarile
constante.Piata,insa,nu este deloc dinamica.0amenii manancainzilele noastrealimente mai picantesi numai servescceaiul traditionaldelaoracinci."
Tonkinplatestefermierilorpeteritoriulcaroraseaflastupiisaiochirieanualade55kgde miere.Trei saptamani,primavara,el duce 60 de stupi in Somerset,intr-o
livada de meri de 60 dehectare,undefermieruliiplateste20delirepentrufiecarestupceasigurapolenizarea pomilor.

Tonkin,careastudiatagronomialaAberystwyth,ainvatatapiculturalucrand5anilaun apicultordin Oxfordshireundeaintalnit-opeMargaretcucares-a

sicasatorit.Cupluls-a mutat in Tara Galilor in 1966 pentru a fi aproape de Newcastle Emlyn,unde un apicultor cu 200 de stupi ii propusese sa-i
devina partener."Amrefuzat.Insaapicultorulmi-aspusatunci: celmaibunlucrupecarepotsa-lfacarfisa-tivandalbinele.Imiamintesccamile-avandut extraordinar de
ieftin-cam 600 lire sterline.Pentru ca sa incep,am imprumutat de la tatal meu 2000delire,careincele dinurmas-au dovedit afi uncadou.".
Impreuna cu sotia,in 1968 s-a mutat la Hatherleigh dand fermei denumirea de Vivian's Honey Farm,dupa unuldin numele lui.Nu a contractatnici
odatavreunimprumutsinusi-a depasit niciodata contul din banca."Banciledorescsaneimprumutebani",spune
Margaret. "Dar noi preferam sa nu fim datori.Bancile obisnuiau sa ne ia un comision de 70 de peni pentru fiecare cec pe care il introduceam;insa,deoarece
aveam atat de multe cecuri in valori mici,am negociat cu banca un aranjament ca sa platim cu mai multe cecuri odata pentru 70 de peni".

Tonkinacceptaideea caeinuvorfiniciodatabogatisicaorelemulte demuncasunt datoratefaptuluicasuntpropriilorslujbasi."Candnevomretrageva

trebuisanebazampe ceeaceamagonisitpentrunoiinsine",afirmael."Sideaceeaamcotizatcamembriaimai multortipuridecasedepensii,ceeaceneva
ajutasanedescurcam"

67
topitor ram ntreag

68