RAM=\ CLADITOARE

174

RAMA DE OUAT

in atari imprejuriiri, este mult miiritR. Rostul prezentei in stup a acestor rame cl6ditoare este multiplu. Ramele de cladit in stup dau de stire stuparului cind coloniile lui vor s2 inceap5 cliidillrl fagurilor. Deci, cu ele, apicultorul ~ e r i f i c i istarea de pregiitire a fiec5rei colonii pentru clcidit. Atunci se inlroduc in st,up faguri artificiali, exact la timpul potrivit, deci nu se miireste prea curind spatiul ci~ibului primiiin ~ a r i i Ele sint u n indiciu pretios pen. tru stupar, care poate urm5ri diferite f ~ n o ~ n e n e interiorul coloniei si deci in prerine si roit.ul. htr-adeviir, 'la inceput., albinele cliidesc in spatiile goale ale acestor rame faguri cu celule c n l i c i de albine lucriitoare. Apoi, pe m5surii ce colonia se dezvoltii s i trece primul stadiu ce precede roitul, adicii cresterea trintorilor. albinele cl5desc in iceste rame numai faguri cu celule mari, de trintor. Deci stuparul are u n prim semnal c5 albinele au trecut in stadiul premergiitor roitului. Dacii intre t i m p , in celulele fagurilor albinele pun nectar, este o dovadii c5 a inceput culesul gi instinctul de roire este deocamdatii frinat. Cind din nou apar in faguri larve d e trintor, urmate curind de mici inceputuri de botci, stuparul este avizat precis c5 acea colorlie se pregiitegte d e roit ; el v a lua atunci toate m5surile ce le Ira crede de cuviintii. fie de a inliitura roitul, fie de a fit;! roiuri artificiale, dup5 cum are planul de productie. Atunci cind colonia este orfang, albinele n u cliidesc faguri in golul acestei rame gi astfel stuparul este avizat s l ia m5suri. Un alt avantaj a1 ramei cllditoare este acela c5 prim5vara. cind este nevoie. in locul g01. d u p i ce se scoate speteaza de susr se poate ageza u n jgheab hrgnitor care incape perfect intre spetezeleverticale ale ramei. I n fine, la culesul principal

locul go1 a1 ramei cliiditoare se poate completa cu rame mici, de tipul sectiunilor pe care albinele le cliidesc, l e incarcii cu miere gi 1e ciipiicesc ugor. Cregte astfel valoarea comercialii a produselor stupinei. Cind sc lucreazii astfel, se folosesc in cuib in mod obisnuit douii-trei rame cliiditoare din care douB - pentru sectiuni gi una riimine pentru productia de cearg. RAMA DE RIASURAT are forma s i mgsura exact6 a ramelor tipului de stup ce predominii in prisacii. E a este impgrtitii in pgtrgtele de 5 x 5 cm prin intinderea unor sirme verticale gi orizontale, cit cuprinde lumina sa. Suprafata fieciirui piitriitel din retea este de 25 cm2, avind in cuprinsul s6u exact 100 celule de albine lucr5toare, sau 60 din cele de trintori. Cu ea se miisoar5 suprafata puietului in decimetri p5trati. Pentru ugurarea calculelor si aflarea dintr-o data a suprafetelor ocupate de puiet in decimetlri piitrati, unele din sirmele ramei de m6surii sint vopsite cu rosu: cele verticale qi cele orizontale, ce cuprind cite un grup de patru pgtriitele. f n felul acesta in rama retea de m5suratapar piitrate mari de cite 1 dm2, delimitate de aceste sirme vopsite cu rogu. Pentru acest fel de m5suriitori se folosegte gi un a l t dispozitiv: pe u n geam care are exact dimensiunea ramei obignuite in stup, geam uns cu albug de ou gi liisat putin sii se usuce, se trag linii cu t u s negru sau colorat din 50 x 50 mm. Geamul astfel marcat, asezat pe deasupra ramei cu puiet, ofer5 prin transparenta lui posibilitatea s5 se masoare precis, Pn decimetri p5trati suprafata puietului.
RAMA DE OUAT, sau mai precis ,,fagurele de ouat", este rama care este pus5 sub izolator impreung cu matca. Aceasta depune o u l a c l r o r

RAMA DE OUAT

175

RAPITK

virst6 se gtie precis, in v e d e ~ e acregterii de mstci, sau in lucrlrile premerg6toare producerii 15ptigorului de matc5. Obiqnuit se folosegte un fagure in care albinele au mai crescut citeva gencratii de puiet, fagure cald qi stropit cu sirop mult diluat pus apoi in cuib; pe suprafata superioar6 se inseamn5 ziua introducerii m6tcii pe fagure; rama se retrage dupg 12 ore de la depunerea ou6lor.
RAMA PENTRU PASTRAREA COLIVIILOR CU ~ A T C Ieste una la fel cu cele

obiqnuite, avind in golul ei dou6 jgheaburi basculante de sprijin, f6cut'e din gipci. Coliviile stau pe dou5 rinduri de jgheaburi basculante, iar rama se introduce intr-o. colonie orfan6 ale c6rei albine hr6nesc gi ajut6 m6tcile virgine inchise in colivii ce au pe una din laturi gratie Hannemann V.n. Matcci, cregterea.
RAPITA,

Brassica

napus oleifera

D .C. gi Brassica rapa oleifera D .C.,

adicg cele dou6 varietiiti ,,colzaG si ,,navetaa, ambele din fam. Cruciferae, sint plante oleaginoase gi bune melifere, bogate in nectar si in polen. Planta are tulpina ramificat6, cu mult e flori galbene dispuse in raceme alungite. Cine are stupina in apropierea unui cimp de rapit5 va avea recolt6 buns, preg6tind totodat6 coloniile pentru marea recolt6 a salcimului, care ii urmeaz6 imediat. Rapita infloregte incepind de la 10-15 aprilie gi tine 10-15 zile, mai ales dac6 sint sem6nate ambele varietgti, care au o inflorire cu o distant6 intre ele de 7-8 zile; prima infloregte varietatea ,,colzaU. Caracteristic pentru productia de nectar a rapitei este c6 floarea secret5 nectar gi in zilele rnai putin calde, chiar la 11-12C. Nu arareori s-au putut lua de la rapit5

recolte de 15-20 kg de stup, date de coloniile care au i e ~ i tputernice din iarnil. Mierea este de culoare galben6deschisg, foarte dulce, nectarul are 45,1% zah6r care este in mare parte invertit inc.5 din floare. E a are gust, qi miros plricut, asem5n6tor fagurelni, cu o consistent6 dens6 vi se dizolv;i greu in ap6; are defectul c.5 se cristalizeaza la 10-12 zile de la recoltare, luind o culoare albicioas6 11$or g6lbuie. Adeseori, dac5 stupar~il intirzie cu extractia, mierea se cristalizeaz6 chiar in fagurii din stup. De aceea recoltarea mierii de rapits lrebuie s6 se fac.5 imediat dup5 ce inflorirea s-a terminat, iar mierea s A se p6streze in bidoane de tab]& albB de form6 prizmaticg sau tronconics c h i , dac6 ea se solidific6, se poate ugor lichefia introducind bidoanele in ap5 cald6. Productia de miere la hectar este de 50-150 kg, in raport de timp, umiditatea solului, lipsa .de r i n t , de densitatea culturii, lipsa de d6un6tori etc. Planta react ioneaz6 farorabil la ingr6g6minte minerale; atunci se obt i n productii mult mai mari de miere, datorit.5 faptului cri inflorirea este mult mai abundentl. De asemenea, s-a observat c6 florile ce sint mai des gi repetat vizitate de albine secret5 cantit6ti mai mari de nectar qi chiai* productia de boabe creqte cu 53,40/0 (Fachner). Varietatea ,,navetau, dacA nu este polenizat6 cu ajutorul insectelor, d6 o productie mic6 de s6mint6. Rapita s6lbatic5, Brassica rapa, care cregte prin culturile de primivarg, ca gi toate speciile, este bogat5 in polen, a c6rui valoare alimentar5 pentru albine este intrecut6 numai de piersic. Proteinele din polenul de rapit5 reprezint6 25-26%, iar hidratii de carbon 24,69%. Culoarea

REAUMUR R.

176

ROIUL

$1 ROEREA

polenului de rapit5 este galben5, forma grdunciorulr~i este sferic5 gi milsoar5 30 microni. Rnsele de albine V.n. Albina. REAUMUR R. 1683-1751, naturalist ~i fizician francez care, in ,,Iremorii asupra insectelor" a scris un tom intreg despre albine. REGmAI, este o solutie ~ 1 miros pu1 ternic care dep5geste gi suprim5 pe cel a l coloniei. E a se foloseste cind se introduce o matc5 in stup pentru a fi rnai usor acceptat5 - \'.n. illatcci, introducerea ei, - metoda cu reginal. REGISTRELE STUPIXII \'.n. Evidenla stapinei. ROABX, este un mijloc practic d e transport al magazinelor de recolt5 cu miere din stupin5 la locul unde se lace extractia lor; ea este intrehuintat5 gi pentru transportul altor mat eriale ale exyloatjrii apicole. Este ile mare ajutor stuparului in munca s a . Sint douA modele: prim111 este roaha obisnuit5, cu o singur5 roat5; desi rnai simpl5, nu are stabilitate prea mare gi este greli de condus, cerind chiar eforturi rnai mari. A1 doilea model, mult rnai practic, este alcstuit dintr-un a s cu dou5 roti mici pe rulmenti, roti cn bandaje de cauciuc. De a s sint fisate dou5 minere lungi si putin incovoiate la capdIn1 o p r ~ ; cu aceste minere cdrnciorul s

Roaba cu cRrucioru1 stupinei

se pune in migcare, impingind cu miinile intreaga inciirc5t1ir5 de pe plat forma c5rriciorulni. ROINITX este un dispozitiv pe care apicultorul il foloseqte la prinderea roilor naturali. Forma roinitei este dc cele rnai multe ori conic5, cu un diametru la baz5 de 30 cm. V.n. capcanapentru roi; mai poate fi si de form5 cilindricd, cu iinul din fiinduri inchis ca un buduroi primitiv. Roinita trebltie s5 fie ugoar5, deci f5c1it5 din implet itur5 de papur5, r5chit5, scoart5 de copac sau din placaj gi s5 aib5 dou5 minere asezate suprapus; in ele se fixeazil provizoriu o priij in5 lungd, ce se ridic5 in aer, atunci cind roiul este sus, ca s5 poatk fi recoltat direct in ea. Cind roiul nu a intrat direct in roinit5 gi s-a agczat intr-un pom, stuparul desface pr5j ina din minere gi urcindn-se la roi ru o scar5, fjine roinita intoars5 cu baza in sus si scuturd roiul in ea. Atunci cind roiul urmeaz5 s5 fie transportat in altd parte, roinita are forma unei cutii dreptunghiulare cu peretii lat,erali din pinz5 metalicii, capac mobil din placaj pe unde se introduce pilnia in care roiul se scutur5 V.n. Expedierea albinelor. ROIUL !$I ROIREA. Albina a fost la inceput, in cursul dezvoltcirii ei, o insect5 solitar5. 0 d a t a cu aparitia insectelor sociale, aparitie ce se datoreate convietuirii intimpliitoare a rnai multor indivizi intr-un loc convenabil pentru formarea cuibului, s-a gasit o nou5 form5 de organizare. Roirea a apdrut ca u n proces necesar de adaptare in perioada de formare a vietii in comlin a albinelor, proces care, pe baza selectiei naturale, s-a perfectionat $i s-a fixat in t o t cursul existentei indelungate a speciei. Aceasta a avut loc pe parcursul a rnai multor milioane de ani. Roirea a

ROIUL $1 ROIREA

177

ROIUL $1 ROIREA

ajuns astfel unul din cele mai complicate instincte, fiind forma noul de inmullire, datorit5 cgreia s-a asigurat perpetuarea speciei. Acest instinct este constant, a1 doilea ca important5 din instinctele care gnrrerneazj viata lor, gi din aceastg cauz6 este aga de greu de supus dirij5rii omului. Prin roi, in apicultur5 gi in r o r b i rea curent5, inbelegem un grup compact de albine ce se desprind din colonia de baz5 gi pleac5 s5-gi intemeieze in a l t loc o noug agezare, avind intre ele o matc8 + i nn num6r \lariat de trintori. Aceast5 actiune poart5 Roinita de prins roi (Alphandery) numele de roire. Cuvintul ,,roireU vine de la slavo11~1 ,,rudgL( care inseamnci ,,s5minti5" . dat5, intreaga comunitate se reinsn, In unele regiuni ale tdrii stuparii de- fletegte ca la o tresgrire, rjspunzind numesc in limbajul popular roiul acestei chem6ri naturale de ,,nagterea secundar prin cuvintul ,,roi de s5- gi '1 inmultire". Roiul intrerupe leg5mint;", el zburind intotdeauna cu turlle cu colonia-mamSi, de stupul mi5tci tinere; coloniile-mam5, Issate unde le-a lic6rit inceputul vietii, de anume s6 roiascti natural, primesc puietul ce r5mine in cuib, de.fagurii denumirea de ,,semincereU. Deci ro- ce sint plini cu miere gi p5stur5, pleirea nu este decit mijlocul de riispin- cind in lume doar cu atita miere cit dire a albinelor in lume, adic.5 ,,sem5- incape in gug6, deci cit le este necesar narea" yi inmultirea lor. ,,RoigteGL, ca s5-vi intemeieze in altg parte un este denumirea dat5 perioadei in care inceput de agezare, obignuit mai deapare roitul. Cind o colonie 1Asat5 in parte de locul de basting. Dar chema~ o i a d 5 un roi, se zice cri roiegte rea aceasta natural5 a rgspindirii ,,seei ,.naturalu, spre deosebire de roitul mintei" neamului lor nu se ispr5facut de apicultor, denumit ,,roi arti- vegte obisnuit o data cu aceasta prim5 ficial". ,,nagtereU. Sint multe colonii ce sint Cind o colonie se pregiitegte s l ro- cuprinse de un fel de frenezie a inmuliasc5, este greu ca stuparul s6 se o- tirii, incit dup5 8-9 zile de la plepun6 acestei inclingri naturale c6reia carea primului roi, care se numeste gtiintific i se zice ,,starea de roire" iar ,,roi primar", pleac5 un a1 doilea nupoporul i-a dat o dcnumire adec- mit ,,roi secundar", ca apoi numai dup# vatg: ,,frigurile roitului". jntr-adev5r, colonia, in aceastci situafie si-a o zi s5 urmeze si ,,roiul tertiar". schimbat felul ei de viat5 d e pin5 Stupul-mam6 rsmine pustiit yi rciviiatunci; ea lincezegte un timp in care sit de acest iureg nestilvilit spre a l t e se produc o serie de modificjri canti- z6ri, spre alt5 via$& nou5 vi proprie. tative yi calitative care au ca efect h t r - o exploatare apicolil bine confinal iegirea roiului. Atunci, dintr-o dusri, roiurile iegite dup5 cel primar

ROIUL $1 ROIREA

178

ROIUL $1 ROIREA

sint absolut f i r 6 valoare. Intr-o a tare situatie, rar cind roiul secundar igi adun5 a t i t cit ii trebuie pentru propria sa existents, gi de cele mai multe ori stuparul trebuie s6-1 ajut.e. Sint ins5 ani buni cind roiul primar, pus intr-un stup rnai putin ~ o l u m i nos, avind gi populatie mare gi o matcri prolificsi., repede umple stupul nou qi roiegte la rindu-i. Roiul ce iese d i n tr-nn roi primar, in aceeagi varti, este numit ,,roi pirvac" sau ,,paroiLL. Roitul este deci ,o insusire ereditar5 fiind ins5 influentatti de o serie de conditii de ordin intern gi extern, care pot fi modificate gi chiar inl5turate de o m ; dar pentru aceasta trebuie mai intii 15murite dou5 probleme: 1. care sint conditiile s t i r i i Itiuntrice a coloniilor ce impreunti cu factorii din mediul extern, pot provoca aparitia instinctului gi 2. din care Ian$ de actiuni succesive constti instinctul. Pentru practician este important a cunoagte rnai ales prima grup5 de factori, deoarece numai pe baza lor se pot elabora procedeele practice de prevenire a roitului. Faclori inlerni: o inclinare ereditar5 variabilti a coloniilor c i t r e roire; o suprapopulare a locuintei coloniei, cind albinele stau inghesuite pe faguri peste normalul de 300 g albin5 la interval; populatia stupului nu se

Roi E ciorchine pe un arbore n

aflA intr-un echilibru biologic sub aspectul componentei de virstsi. a albinelor, predominind tineretul fala de culegAtoare, iar acesta n u este intrehuintat la o munc5 specific6, rtiminind inactiv; substanta de matc5 secretat5 de glandele ei mandibulare este insuficientg pentrn totalitatea membrilor coloniei, populatia fiind Drea numeroas5. Ca urmare a acestor cauze sau numai a unora din ele in stup se produce: - o supraincilzire, cind temperat u r a din stup are tendinta s5 dep6geascti 35C; o suprapopulare duce la lipsa de spatiu, cind o parte din colonie este silit5 sti stea afar6 gi inactiv5, iar pe d e alta parte n u este nici spatiu suficient pentru depozitarea recoltei gi nici pentru extinderea norm a l i a cuibului; - aerisirea in stup nu se face normal. Roirea poate fi determinatg gi de interventiile gregite ale stuparului privind ingrijirea coloniei cum a r fi: o stirnulare prea indelungatti, perturbarea inutilsi. a coloniei cu frecvente intervenlii in stup. Factori extenzi: cind soarele bate direct in urdinigele stupilor in orele cel~ mai calde ale zilei, oprind activitatea albinelor printr-o temperat u r i prea mare in cuib; cind ploile dese si scurte cad de mai multe ori pe zi intr-o perioad5 mai lungti, concomitent cu un cules mediocru, care oblig6 mereu albinele s5 se ingrtimtideasc5 in s t u p ; cind ploile mtiresc cantitatea de apti in nectar, iar albinele sint silite si-1 risfire pe suprafete mai mari decit normal, ocupind astfel cuibul mtitcii; cind stupii stau pe picioare prea mici $i deci aproape d e p l m i n t , primind dinspre fund radiafiile calde ale ptimintului infierbint a t de soare; cind in prisacti coloniile a u jnceput si5 roiascl natural, iar stu-

ROIUL $1 ROIREA

179

ROIUL $1 ROIREA

pii, fiind agezati prea desi pe rind, albinele roitoare piitrund si in stupii vecini. Ele nelinistesc acele colonii gazde, ciici zumzetul particular ce roiii il fac, le produc o excitatie ce le determinii gi pe ele sii-gi cliideascli botci yi sii se pregiiteascii de roit. Factorii externi au deci un rol insemnat in determinarea si incitarea instinctului de roire. Stuparul poate interveni usor ca sii inliiture aceqti factori externi gi deci sii previnA roirea fiirii prea mari interventii. E l pune la dispozitia albinelor: stupi de capacitate mare cu o bogatii aerisire ; faguri numerosi gata cliiditi, pentru a putea intinde cit este nevoie nectarul spre evaporare; directia de zbor a pozitia urdinigului albinelor -&ci indreptat in varli spre est; peretii dinspre sud a i stupilor sint vopsiti in alb, pentru a respinge razele solare; agezarea stupilor in prisacii se face cit rnai rlisfirat etc. Starea de roire nu apare deodatii. Fieciirui fenomen in naturii trebuie sii-i corespundii o perioadii pregiititoare. f n timpul acesteia se produce o acumulare de mici modificjri cantitative care, atingind impreun5 o a numitii valoare, provoacii o stare calitativii nouii, ce are loc sub formii de salt gi care, in cazul nostril, este soiul. Etapele progresive ale roitului Pn!tr-o colonie. Pentru ca diferite faze d i n viata unei colonii-mam8 vi a roiurilor ieyite s8 fie bine precizate, a mintim cii: 0 colonie va roi atunci cind primele botci cu larve luate in cregtere pentru roit, a u fost ciipiicite, deci au 9-20 zile de la depunerea ouIlor in inceputurile de botci. De l a d a t a cind a iegit roiul primar qi pin5 eclozioneazii din botcii prima matc8 in stupul-mam5 rnai

trec 8-9 zile. De aceea roiul secundar pleacli a noua zi dupii iegirea roiului primar. Desigur aceste date sint, aminate dac6 timpul de afar5 este potrivnic. Adeseori, intr-o astfel de sit,uatie, albinele chiar renuntli l a roitill secundar, prima matcii niiscut8 distruge botcile, ea se imperecheazii gi continub munca inaintagei sale. Ping sli se imperecheze matca tinfirs, mai trec inc5 4-7 zile; deci imperecherea sa are loc cam intre a 8-a, gi a 11-a zi de la data pleciirii roiului primar. lnceperea oiiatului tinerii mgtci din roiill secundar are loc cam de la a 10-a, la a 17-a zi dupii roire; primelc celule cu q u i e t ciip8cit vor apare in a 18-a, a 26-a zi de la zborul roiului primar; f n sfirsit, primele albine t.inere culegiitoare vor pleca in cimp in a 37-a, ping l a a 43-a zi de la roitul primar. Iatii deci cit timp pierde coloniamama dacii apicultorul nu este vigilent sii preintimpine roitul natural, rnai ales cind colonia r o i e ~ t ede douii ori. Nici situatia roiului primar plecat nu este prea striilucit,R. Dacli el a zburat cu cel putin 50 zile inaintea marelui cules, ca sii poatii in acest timp sii-gi creascg douii generatii de albinii tiniirz, atunci el va d a productie insemnatii. T o t a t i t de cistigat va fi roiul care iese cu 5-10 zile inainte de aparitia culesului principal, ciici d a torit6 marii lui energii, in acest scurt t i m p el igi cliideyte toti fagurii, m a t ca depune in cuib puiet suficient iar albinele roiului, care sint in majorit a t e tinere, culeg din plin, avind put i n puiet de hriinit. Roiurile primare a p j r u t e in afara acestor termene nu vor fi productive. Deci, avind in vedere cii unul din semnele caracteristice cele mai evidente sint botcile care incep sti fie cliidite in faguri, apicultorul va

ROIUL $1 ROIREA

180

ROIUL $1 ROIREA

cerceta atent t i v a c5uta s5 vad5 care este cauza ce a determinat albinele s5 le clldeasc5. E l trebuie atunci s5 discearnii dac5 acea colonie, crescind hotci, vrea s5 roiasc5 sau numai sti-ti reinnoiasc5 matca prin schimbarea ei linigtitii. Pentru 15milrirea deplinti a fenomenului roitului, se vor descrie gi explica toate aceste etape progresive ale roitului natural. lncepind din luna rnai pin5 l a jumritatea lui iulie roigtea dii de 111cr1i stuparului; este perioada cind el trebuie s l ia mgsuri, s l previn5 si deci sR evite ca instinctul acesta sS se manifeste in colonii, gi in a1 doilea rind, s5 facii totul ca eventualele roiuri iegite s5 fie prinse ~i reintegrate in activitatea productivil. Privind fenomenul roirii in desf5gurarea lui pin5 cind dintr-o colonie iese in zbor primill roi, apar 11rm5toarele stadii : a ) Cind masa albinelor noi a inlocuit pe cele bgtrine q i uzate din timpul iernii, ele incep sri creascfi trintori, pregBt ind deci elementul mascul pentru imperecherea viitoarei m l t c i . E i sint numeroai, pentru c5, dintre acegtia, numai citiva din cei rnai huni pot participa la indeplinirea actlilui imperecherii, care este chezggia cont i n u i t s t i i de vietuire a coloniei. b ) Cind num5rlil doicilor a ajuns st5 poat5 h r l n i bine puietul numeros a1 miitcii, iar populatia reinnoitti a stupului este mare. Mediul exterior, ce in primlvar5 cheamii totul la viatii nou5, influenteaz5 gi colonia de albine. f n interiorul stupului, aceasts chemare instinctual5 schimb5 pe incetul aspectul de reinnoire d e pin5 atunci, iar la u n moment d a t albinele incetinesc ritmul c r e ~ t e r i i , hrlnesc rnai putin matca. c) i n acest sffrgit a1 perioadei normale d e dezvoltare pi cregtere a colo-

niei, Uelia A l l ~ na ohservat o anumit5 manifestare a albinelor coloniei fat5 de matca lor: cam cu 2-3 s8ptiimini inainle de roit, citeva albine dintre insotitoarele mgtcii se opresc inaint e-i t remurind frenetic din corp ; la inceput rnai rar, apoi t o t rnai des la fiecare citeva secunde, incit se pare c5 o imbrincesc; unele chiar o ating gi o miqc5 din 1oc. Matca, ins5, la incepul impasibilii, isi vede cle munca ei de ouat neintrerupt. In aceastti perioad5 premergltoare depunerii de ou5 in inceputurile de botci de roire, m a t c a dezvolt5 cea rnai mare capacitate a ei de ouat. Dupii ce s-an cladit botcile, intensitatea ouatului scade 11rusc. Concomitent, pe m5surii ce colonia se apropie de termen111 roitului, fenomenill relatat anterior se intetegte, incit matca este scuturatti des, aproape de citeva ori pe minut. Aceastri comportare a albinelor, nelinislegte mere11 matca, incepe s5 o sperie: adeseori ea merge repede pe faguri-ca sri scape de aceste manifestSri. In aceastci situatie, este normal cS ele nu rnai pot s5 ling5 d e pe corpul still intreaga substant5 de matcR ce o secret5, aqa cum o fac atunci cind ea se migcii normal g i linigtit in munca ei de ouat. Neajunsul acesta determin5 si precipit6 ~i rnai mult roitiil. (1) fntre t i n ~ palbinele a u inccput deja sa cl5deasc5 numeroase inceputuri de botci pe loclirile cele mai linigtite t i aerisite, adic5 la marginile fagurilor sau in josul lor. Ele a u prigit astfel in a l t stadiu, in a l t 5 etap5 prep8titoare a roitului. Albinele care inconjoar5 matca o indeamnl gi uneori chiar o silesc s5 depun5 o u l in ele. L a inceput depune 01.15 in dou5-trei inceputuri de botci. Din ace1 moment, alhinele inconjurltoare se a d 5 frenetic in jurul mgtcii, pi se pare z5 pi ea este

ROIUL $1 ROlRE A -

181 -

ROIUL $1 ROIREA

influentat5 de aceastB nou5 chemare, incit peste citeva ore revine spre marginile unde stau inceputurile de botci goale gi rnai ins6minteaz5 citeva; uneori ]as5 o zi gi iar pune alte ou5 in alte botci. Depunind astfel ou5 fecundate in mod succesiv, matca asigur5 coloniei o eclozionare, succesiv5 in timp a viitoarelor m5tci. Dup5 unii autori, dintre care gi cercet5torul v o n R h ei n , aceast5 succesiune in depunerea ou5lor in inceputurile de botci se datoregte faptului c5 larvele de matcii primesc o hran5 cu o component5 foarte aleasii gi produs5 in mici cantit5ti de albinele doici ; aceast5 hranb e diferen!,iat5 fat5 de cea pe care o servesc larvelor de albine lucr5toare sau trintorilor. Succesiunea depunerii ou8lor in botci matca o face intr-o perioadii de 7-9 zile, tocmai pentru a da posibilitatea doicilor s5 poat5 secreta aceast5 hranl specialii. fn acelagi timp, prin ecloziunile succesire, colonia are posibilitatea, in raport de t i m p g i imprejuriiri, s l roiasc5 succesiv, in cazul cB instinctul o impinge a face aceasta. Dac5 o vreme rea apare in timpul cind la o serie de m5tci le vine rindul s5 eclozioneze, iar roiul igi amin5 cu citeva zile zborul siiu, el va ie!i cu un num5r rnai mare de m5tci. Aceasta este in favoarea selectiei mitcilor, fiindc5 albinele, se pare, au posibilitatea s5 aleag5 pe cea mai bung. Dac5 timpul este potrivnic, albinele doici nu se mai pot hr5ni cu polen gi miere proaspiit5 de afar5, adic5 acea hran5 care e m i t 5 anumite glande. i n atare situatie larvele nu pot primi o hran5 corespunztitoare, iar colonia nu roiegte. e. 0 data cu depunerea primelor ou5 fecundate in primele botci, colonia p5gegte spre penultimul stadiu a1 roirii: la aparitia roitului, ,,frigurile roitului" in colonie. Intervine

o ,,stare de inactivitate" a coloniei care, in aceast5 faz5, un timp destul de indelungat lincezegte gi nu rnai lucreaz5 in ritmul obignuit. Matca, hr5nit5 rnai putin, igi imputineaza ouat u l ; albinele nu rnai cliidesc fagurii artificiali ce le stau inainte gi nici chiar micii faguri din spatiul ingust a1 ramei clgditoare; o mare parte din culegiitoare stau in deplin repaus; ele consum5 insemnate cantitsti de polen, cu care igi fac rezervele de protein5 organic5 de care au nevoie in munca de construire a noii agezsri si stau aglomerate pe fundul gi peretii interiori or exteriori ai stupului. Nurnai cele care s-au ales s& r5mins in stup, mai activeaz5 la adusul apei pentru necesit5tile de hran5 ale puietului, sau la culesul de polen gi nectar proasp8t. Acest repaus impus d e natur5, premergiitor roitului, este cel care constituie gi ajut5 s5 se acumuleze in masa viitorului roi acea energie exceptional5 pe care numai roiul o are, fat5 de cea pe care colonia obignuits o cheltuieste normal in viat a de toate zilele. Se pare c5 alegerea celor ce urmeazii s5 plece din stup este h u t 5 din timp; obignuit, colonia se InjumtitCi$este cu ocazia acestei prime roiri. f . f n cuprinsul acestui termen, pin5 cind roiul pleac5, se execut5 gi ultima lucrare premergtitoare: alegerea locului viitoarei locuinte. Inacest scop, dintre albinele destinate s5 plece cu roiul, se alege un grup numct a1 c,ercetagelor care igi iau in desaga gugei o insemnat,% cantitate de miere gi pleac5 in larg s5 caute un loc potrivit. Apicultorii grijulii dau posibilitatea albinelor ca ele s?i afle locuri bune pent.ru roi, dar ai ugoare pentru apicultor ca s5 le capteze. E i asaz5 la departiiri variate fat5 de stupin5 capcane, V.n., ag5tate .in pomi.- S-a

ROIUL $1 ROIREA

182

ROIUL

SI

ROIREA

observat, c5 la citva timp inainte de roit, albine izolate gi chiar in grupe mici, viziteaz5 asemenea capcane. E le stau gi cur545 interiorul lor gi unele chiar ramin s5 p5zeasc5 locul ales, pentru a nu fi ocupat de a l t roi. De multe ori ins5 roiurile prefer5 scorburile copacilor; este ceva instinctiv ce le vine din str5vechi timpuri in care albinele locuitoare ale piidurii g5seau in scorburi cel mai bun gi mai c5lduros adspost pentru iernare. In acest timp in colonia ce se preg5teste de roit, apar modificari fiziologice ce au urmriri importante: - matca, in urma unei hr5niri mai putin intense, inregistreaza o sc5dere a greut5tii corporale gi a capacit5tii de ouat; ca urmare se micgoreaz5 volumul ovarelor, ea devine mai usoars, fiind capabilii de a zbura; - in cuib, cregterea larvelor scade ca numar ceea ce provoac5 doicilor o tot mai accentuats acumulare de 15ptigor ; din aceast5 cauz5 in colonie sporegte pe zi ce trece num5rul albinelor tinere ce nu rnai au unde activa, dar care igi fac insemnate rezerve de albumin5 in tesutul gras. Semnele exterioare are roitului. Este cam greu s8 se gtie cind roiul primar este gata de iegit. Totugi un apicultor experimentat poate observa unele semne exterioare, cu putin inaintea iegirii roiului gi anume: privind urdinigul, el vede c5 obisnuita activitate a coloniei aproape a incetat; pe urdinig ies gi intr5 repede aceleagi albine care nu aduc nici o strinsur5: albinele ce stau afar5, pe peretele frontal sau pe scindura de zbor sint nelinigtite gi agteapt5 momentul potrivit, c5ci nu la orice or5 din zi coloniile roiesc. Apicultorii cu practic5 indelungat5 cunosc zilele de roigte dup6 semnele timpului, str5lucirea soarelui, biitaia

vintului etc. Este stabilit, de altfel, c5 abia 5 % din coloniile unei pris k i vor roi inainte de ora zece, alte 22% intre orele 10-12, cea mai mare parte, 56% intre orele 12-15 gi abia 2 % dup5 ora 15. Observindu-se barometrul, se va gti c6 roiurile nu p5r5sesc stupii sub 750 mm presiune; 15% din roiuri ies sub 760 mm gi 85% cind presiunea trece de 760 mm 81 mai sus, de preferin45 cind temperatura zilei este de 20-25C. Sub 16C coloniile nu roiesc niciodat5. Actiunea soarelui ce bate in urdinig are o mare influent5: astfel, 86% din roiuri ies cind soarele bate direct in urdinig; deci o umbrire a urdinigurilor sau o agezare a stupilor spre nordest scade procesul roirilor. . Aparifia roiului. Cind soarele s-a urcat bine pe cer gi atmosfera este inc5lzit5, intre orele 10-15, cind vintul nu este puternic, presiunea barometric5 este peste 760 mm, cerul nu-! prea innourat gi nu tun5, cind in urma fr5mint5rilor interioare ce domnesc in stup temperaura acolo atinge 3SC, iar toate albinele ce vor s5 plece gi-au f5cut provizia de miere in gug5 pentru 5-6 zile, deodat5, ca la un semnal, roiul porneste. Acest semnal dup5 L i n d a u e r, este dat de albinele cercetage reintoarse in stup de la noua locuint5 pe care au depistat-o. Aceste albine execut5 pe faguri, in interiorul stupului, nigte migctiri repezi in zig-zag gi emit sunete speciale ca un zumzet flcut cu aripile intinse. Aceste sunete influenteaz5 numai acele albine care s-au pregatit anterior gi care se g5sesc intr-o stare fiziologicl corespunz5toare, a caror manifest5ri exterioare se caracterizeaz5 prin inactivitatea lor. Astfel albinele incep s5 ias5 ca un guvoi pe urdinig. $uvoiul se tot ingroag5 in nestavilita dorint5 a albinelor care roiesc

ROIUL $1 ROIREA

183

ROIUL 81 ROIREA.

ca s6 se vad6 cit mai curind afar6, iar o dat6 iegite, ele fac zboruri vioaie, repezi, dind tircoale stupului sau urcindu-se in aer pin6 la citiva merit insltime. Zborurile acestea se fac in volte, intr-un spatiu restrins, cu un diametru de 10-15-20 metri in jurul stupului, in functie de m6rimea roiului. i n acest zbor de bucurie s6rb6toreasc5 a aparitiei roiului, adeseori se al6tur6 celor iegite gi citeva din albinele care tocmai atunci se intorc din cimp cu coguletele de la picioare inc6rcate cu polen. fn prisac6 se aude un zumzet cu totul a ~ a r t e :nu este cel obignuit ce se a u d i zilnic in stuping, cind coloniile sint in plin6 activitate. Este unul cu totul particular, specific, nestspinit, ca un semnal pe care albinele gi-l trimit unele altora, de se aude gi in alte colonii. Cercetjtorii au verificat cu aparate speciale qi au gasit c i ele fac parte din grupa ultrasunetelor. Cind albinele din stupii vecini sint gi ele in preajma roitului, chem6rile acestea, le determin6 adeseori sii iass pe nepreg6tite gi de aceea, nu arareori, o data cu aparitia unui roi, deodat6 in aer apare inc6 unul gi inc6 altul in largul prisscii. Fiecare igi face jocul sgu aparte, dar uneori cei mai sl6buti se al6tur6 unuia mai puternic aflat in aer gi formeaz6 un roi unic ce cint6regte citeva kilograme. Cind roiul inc6 mai zboar6 in prisac8 gi guvoiul de la urdinig este aproape s6 se termine, apare gi matca ce pare c6 ezit5 s6 p6r6seasc6 stupul ; este ins8 luat5 de virtejul iuregului, alteori chiar silit6 de albine, gi dup5 ce a f6cut citeva rotocoale in preajma stupinei, se prinde la umbra unei ramuri-de Este interesant a remarca faptul c6 la roire, albinele, printr-o metod5

original6, pot sc6pa de matc5 in cazul cind aceasta prezint6 defecte, deoarece in cazul c8 este defectuoas6 sau prea bltrin6, roiul nu va putea supraviepi. Matca b6trin5 sau cu defecte, cu aripile uzate gi zdrelite, iegind din stup nu poate zbura, cade pe p6mint gi, in general, se pierde. Albinele ce au roit, in lipsa m6tcii se intorc inapoi in stup, dar ies din nou dup6 opt zile cu o mat& tintirii gi imperecheatg. Primele albine ale roiului, agezate in ciorchine, emit chemgri, trimitind in aer efluviile glandei mirositoare a lui Nassanov, rispindite prin vibratiile repezi ale aripilor, stind sprijinite bine pe picioare gi tinind abdomenul in sus. Greutatea roiului variaz6 in raport cu pw terea coloniei din care a iegit. Obignuit el este format de 50% din albinele coloniei, in care ins5 intr8 majoritatea celor tinere. Un roi bun cint6regte 2,5-3 kg, dar din greutatea total5 trebuie s6 se scad6 25-40% cit cint6resc rezervele de miere ce le au in gug6 gi cu care vor cl6di viitoarea locuint5. Captarea roiului. In ciorchine matca st6 spre mijloc, inconjurat6 de albinele tinere, iar cele mai in virst6 formeazii coaja apgrfitoare in caz de vreme rea. Pentru aerisirea interioar6 a ciorchinelui, albinele las5 o deschidere ca un urdinig in acest con viu aqezat cu virful in jos, urdinig prin care ele circul6, iar aerul pltrunde ugor. fn ciorchine albinele nu stau nemigcate; unele din ele intr6 in interior, iar altele ies la suprafatg. Ele cunosc dinainte locul ales de cercetaaele ce au facut recunoagteri cu citeva zile mai inainte. Roiul st5 intr-o oarecare linigte timp de 1-1,5 ore, dup5 care pleac6. DacS albinele nu au avut prevederea s6-gi caute ~gis8-r)i fi g8sit loc potrivit, sau cel gasit este ocupat

aoan ys aIau!qle alba~!s ayaad !6 urnj na JB! 'su!qy yls la am:, ad e8ueaa:, nes :,edo:, ap @ear o '!nln!oa eadnseap B$!U!OJ yzeOe 111aedn$s a!jenl!s p?sea:, - e u~ .!nIaaoqJe In!q:,unq ad a p u y -u$ as !3 'qSueaa:, o qns au!rl:,ao!:, ap yuraoj qns yje8e as nu In!oa !aoaun .aae yq!e ys ao!aalu! u!p alau?qle e3 'lu!urpd el ap u!$nd ylej~yu! yu!$ o ys bn153 un ~ z e Q as !a a1!r1!8aeur e u!p eun q n s .~u!uryd ad la3uj y3es -?I alsa am:, '!a$!u!oa Inpunj el ape:, ~n!oa fe8ueaa:, Dsnaq yanln:,s !i aurq:, -ao!:, qns e$!u!oa annpoalu! Inaednqs wad !nun eaqurn e l q!qb!rr![ e-s In!oa 'l!ba!js ul ' ~ ~ ."a 3 alawea a~ba!nu 1 -!u~~naedn?su p adajul "1 nu ys aIau p -!qp "3 JOI!U!~I eaaaSun el 'ao~!an! -oa eaaapu!ad e1 'aol!!rro[o:, eaa!un e1 :y:,es!ad u! !aya:,n[ a q n w BI ~ ! S O [ O J ap yunq alsa e!$nlos 'aaean:,aals p d n a 'apz nqed-!aq aneos e1 e!jn~os pu!sp~ 'a!!uryl ap !fo:, enaq13 a!jn~os !Oeaa:,~ u! qeaa:,eur i ? ~und as 'ajuasa !alsa:, -e esdg u! fa!aeuraej e1 ap psqaur ap yjuasa a ~ t ? enall:, p8nepe as !O uoj ~8 -!I un-alu!ad ?aeo:,aa?s as yu!ury?dys o y d n a .eaJealoz!p yaseaqya8 as ~s e:, n q u a d au!q aleq as eIa!ls pu!o u! p u p u!p f s!lodoad S 002 pea as .g6 ap i0031E ap na?!l u n - a ~ u l :aoe+yuran ~ n p o m ul 'aluyeui ! u p y d r r s Enop u! jnd [a:, n:, y n a p j !j e n '!an!oa su!ad naquad 1ooq.e n:, sqodoad ap e!jnlos .u-i\ - q o d o r d ap a!jn~os o n:, !aj!u!oa !e !ao!aalu! !!.jaaad aza~nsuadys aleod ~naednys'aaeo~!soa!ur .IOI!JO~J e s d ! ~u? 'lel103a.1 aobn !J aleod apun ap ':,!ur !cur urod !nun aI!anurea aads 1-npu!B -!ale aep 'la ydnp as-npulseldap '!nln! -03 e!ioaa!p u! Insoa!ur y ~ j n sO a ~ u e ~ ! aolsa:,e alazunaj alaSap aalu! asaayqs !aednls ! 1 ~ $ eaaeldea E?eanB!se aae ~ n n d n l sIajqse !b yj!u!oa ap qaaa -!p pu!ad as aIau!qIe !aoasapQ.aae ul a?4a!nzplpl aae:, !n[n!oa 1n:,o1 r!ur U! eu!fgnd n3 pjleu! o !O ' a ~ a u!p !yaunu

-yw un n3 !aj!u!oa !s !ao!aalu! !!jaaad ?:,sag [naednls 'ea!$ur;aa[ nss ~ndos! !ao es!Iaur alsa urna 'aaeol!soa!ur !ao[j ap qeqs un y ~ j e yoes!ad ui p u ! ~ as ..101!urod eaq -urn t.1 apadaa pzeOe as al!rn!oa !!old e:,!aj a a .!old !aun e!sardur! yp aaei -u!nqaa)u! u!ad an:, qez!aaalnd n q u a d yulur ap pdurod o yde n:, sen un p~es!ad u! aae 13.aoI!an!oa eaaapu!ad naquad aaesaaau aIaa aqsoq yu!urapur el yq!e ys a!nqaal ~ n a e d n l s'nu nes q!oa ap auuras nep aIau!qIe y3 a!j .n!aoz!aoad aulurya apun 'p{!u!oa u~ ln!onpu!ad e n [a t n!zaj? eard a p a !a?:, 'a!s!oap quaurour qsa:,e aldaqbe ys a!nqan) nu I n a e d n ? ~ .abela~aao s n p ap -no:, ' s a p ~nqsodgpeaads Inaoqz e! !8! 1n!oa 107 !6 au!g:,ao!:, u!p ppu!adsap as ys dam! aIau!qle 'yzeau!je as In!oa ! a! je@e o osnaq p ~ n p o a d ys '!ode as e:, 'aqO!u!~ alsa a)nu!ur eaalj3 nrqrrad ',,pao:,e un ~ ! ~ ! q e ? s e-s" !oa u! pu!3 .aju!nao~ !aaeol!!a !nlnaol eaaa8 -ale u! !nln!oa !!aydn~oaad e aaelsaj -!ueur o a l s n .pa0 o R I pu3d alnu!ur 5 ap alsa in1 eqvana .aoIalaunseal -1" ~nu!pao ap qauns yurnue un a p ~ ! i -osuj !b quesue~eqalsa [nsuea .aolaa - e o ~ y B a ~ nIaa ap ?!aaj!p a !b y l e m p ~e ~ e:, mnoaaeo yaaj!p !bn?o$ e?saDv -rol -au?qp ~ Z I S ~ D 'sa~n:, n ~ l u a d'aot ~ -ez!~!qow la:, na Jolpuyurase advoad -E suep u n yzeasuep a:, au!qIe !nl ejejeadns ad dur!l u!jnd el ~ e d 'aurgd e -ao!a u; leuraoj e-s In!oa a:, yqep o y3 q!l!qe?s r! 1 3 'm1!ml1n:,!de sawn1 ur ~ A I ! A aaeur ?n:,yj e a3 nrpnls un ae!q3 leor[qnd e an:, ' . a n D p 21 1 7 .JV I !nInaolzla:,aaa aIe ? u ~ sas!:,aad !eru aIaa aep '!:,!j!$u!!lb !aoleaaasqo a r l p d ap aseoly8!ur !O aluesaaalu! !agqaz~ -aa:, lnoyj ne-s yju!a!ad ylseaos u l ' ~ s o d p p eyseasp8 ys e 3 !uapu!ln?aad yaeoqz a~ai;elaoaa:, ale07 dur!l am:, u! '!z m o p e yu!d 301 ad ~ l ln!oa 'alu!eu! !em s !on q ~ a p e

SALCIM ALB

30r;

S - ~ L C IPITIC ~ ~

c s 11n rol important in actii-area 50cretiei. .Arhorii solitari produc. ma1 mult nectar, fiind expusi inai 11i11erazelor solare, de asemenea cei p l a n t a ! ~ pe solurile ugoare, adinci, bogate in substante fertilizante, cu ap5 freatic: aproape de suprafatri. Este hisie sd existe surse de apri in apropiere (lacuri, riiiri etc.), pentru ca umiditatea relativii sii fie cit snai ridicat6. Plantatiile aflate pe soluri grele, argiloase sali s11perficiale sint slab prodilctive, neatingind decit a lreia parte tiin ca1)al.itatea productivfi a primului caz. Nect,arul salcimului este de oripine intrafloralri, arincl un con\inut in zahiir d e 30-55% si de aceea este c5utat d e albine. Sint ani cind salcimul oferg si nectar intrafloral in mici cantit5fi. Salcimul d 5 productii foarte ridicate la hectar, intre 1 100-1 700 kg miere, in medie 1 500 kg. Evolutia culesul~ii la salcim este urm5toarea: in primele 2-3 zile culesul este modest, incepind cu citeva sute de grame. ajungind pin5 la 2 kg. Apoi, in cazul t impului favorabil si a existentei coloniilor active si puternice, culesul poate atinge maxime pin5 la 10 si uneori chiar 12 kg de colonie. In ultimele dous zile culesul scade brusc la 2 si ayoi la 1 k g pentru a inceta apoi cu totul. Mierea de salcim este deschis5 la culoare, alb-g5lbuie, avind o aroma specificii. E a este apreciatii de consumatori gi foarte ciiutat5 pe piata extern8. Cristalizeaz5 incet, la citiva ani, din cauza unei cantitsti mai mari de fructoz5. Bine coapt5, ea are 15-20% ap8 ?i 84,20% materii zaharoase si uscate, din care dextrina lipseste cu totul. Salcimul este q i un bun arbore polenifer, fapt relevat de aproape toti cercet5torii.
S A L C ~ ~ U GALBEN, bgsicoasa, CoL butea arborescens L., cu flori iesind

de la subsuoara fri~nzelor,care dau o piistaie scurt8, umflatd, cu multe seminte - de ur:de i i vine ei numelo de ,,bdgicoasa". Sub acelasi nume mai e cunoscutd 0 specie - Laburnurrl ortlgaris, Griseh. sillon im cu Cy tisus Inhurnc~nt L. Ambele specii cresc pe terenuri reci ~i nisipoase at ingind 3-4 m inilltime, cu un t r ~ ~ n c flexibil, verhi zui, fiirli spini, cu frunzele trifoliate. Florile sint palben-aurii disp~usein raceme Ii~ngi, simple si multiflore, atirnate in jos. fnflorirea are lor la finele lunii mai. si este oarecum asigurat5 cr~ntra timpului rec.e. Secret5 cantitabi mari de nectar. .\lhinele, nici cind plou5, nu inceteazg sA culeapA bogatul nectar a l acestor flori care, in acelagi limp ofer5 gi mult polen. hIierea este de culoare deschis8 g i cu gust foarte pldcut . La noi, toate aceste specii sint putin rgspindite; le gAsim nlai mult, prin parcuri, ca arbori ornamentali, desi au u n lemn care este bun pentru lucrRri de strunggrie. i n alt,e t5ri creste in masiv. I s-a rezervat aici un loc aparte pentru a atrase silvic~ultorilor atentia cind urmriresc plantarea de salcim variat.

S.tLCiBIUL PITIC', salcim de halts, A~rrorphafructicosn L., este un arbust melifer, dar mai cu seam5 polenifer. Face parte din familia Legurninosne, fiind originar din America de Nord. Are o iniiltime de 3-5 m , cregte in form5 de tufA cu tulpini mlildioase, dar rezistente, eu frunze cu 11-12 foliole. Florile ail culoarea rosu-violet inchis, cu stamine expuse la exterior de la bazii pin3 la virful motului; ele dau foarte mult polen de culoare portocalie. Nectarul s5u este rnai putin abundent ; totusi productia de miere

'yanded nes a!ed u!p yzeauo!iaajuoa as Bunq e a q e s 0 -qzeauolnq as enealies ')ezrl.redaa urnoj!un eals ~s !azu!d [nr -o!J~?u! urp [n[e!aalew e3 naluad .!n[ -naede;, [e aop~a~w! 1nalaurtaad alsa l!a qae[n!r[8unldanp nes ylealyd ' ~ ) e [ n 8 a ~ ~ r u a o jo n e p !-aaea ',,aanqn!aLc a[asrz -eQe na a?nsnJ !u!8aeur aae eneal[eS .a?a !$[!a 'sanded a p [nlanaj e[ a p jnd 'aedoa a p !qabnw 'uwa[ ap u ~ 8e[e) na j yn~dwn 3es a p y z u ~ du!p a x j as e z - ! n [ n ~ e d e 3[ e leuoapn09 Inuolaea nes e [ q e l aSu!au! alaaeos pu!a raunle '?[nur eaad !n[nq!na eaa!z[yau! a ! n p ~ 8 u ~ nu eat?,.\ ae! '!!ma! lndur!l u! !n[nq!n:, p [ e m p au!j aaes '3!leura)s!s !n[ndn)s [ e n!aosaaJe un alsa ~ . I ~ ~ J , I V S -!Jew .ro[!y,\ a[!anpunad ad ti !!aYuna ale a[!qepunu! a[!.rnpyd u!ad a19aa3 .!u!urydps 2 e a q 3 au!i 14 crr!.l[es qdnp !ew In1 a[au!j e [ alBaao[j -u! .S>i 0 "1 y1e[na[e.1 alsa asl.laq e[ :

.alel![e?aow !4 a a m p aanpoad e.\ a[ 'aaewan e~ .re! '!l4!u![;fu eA\ aaea a[ aaew alas eaAe JOA 'Fune! rrl o-pu!urns -uo:, 'alau!q[e !ova ' s u w e o l a p eueny u! a u n d as nrr ze:, r111 !a!u U] -ao[!anBej In1 -!pel3 czeaA!lJe !4 !n[n?a!nd vaaali-aa~ Ezea[nw!ls e g .eaoarp!ad !ewnu Jep 'aae[nur!ls a p eueay U! O O / o ~ ap a!imd -oad o-alu! ~ s n d ~s aleod eases a!j 'l3leJ -as ~ d n:, [n)uaw!?aeduroa u! Fuaeo? e as !ode !4 yp[ea edrr u! !!lu! !ew a$ad -02 as eases ' ~ d a p na?![ e1 09 c a p alsa e !n[nao~ydgpe ede u! aaes a p g!.\!~?od !ew 893 e z o a 'aaes a p yn!ueZao e!oAiarr ~ ~ J S ! ~ EaJe3 a[eaau!ur S a[aiue)sqns ae?:,au u! asass3 a[aaeolySa[na a.laa -eoap 'qelnqs u!ind !cur alsa ~ l e a g gde s n:, ~nao?gdspe'!no[j rr! le8oq [nael.)au a ~ e d ep u ! ~..reSa[pq rr!p !mans dnls u! qonp !cur gs pu!,juuuaa '~.~aja.rd o aaes ad ea3 at1 ne! o a[au!q[v .leu!run[ a p g d w q ga!w o a p a?!z[gJu! a[aqrue ' ~ l ! n u h q opde na 1le[ela>14 w e a m s d ~ . n3 Inun 'alssedas a)arr!qo.r n.) 'aluarrr - 1 ~ ~ e d w ocnop na ' n l.q n p .rol~dt?.pe 3 . !nun eaJ!so[oj epueuronaa a s .r?u!Jn a p a~!.rao"an,~s aezalqq Yns 'Flez!~e,! !6 -au!ur aoin gdt? ap aaelnca rr! 'a[arr!c[[r, '!n1nms!ueu"~10 aaesaaau .ro[a[e.rarr!ru P ! S !!ags esd![ u[ ..ro[!aednls Parun[ ui Elnlgqzap ~ [ n u ~ u ~ a [ q o ~ c ?lu!zaac[ i o I '!n[n~a!ntl ~ ? u e ~ q asas0[01 o 1; I ? . I ~ . Y TI! - ~ w ! a d~e!.~acIs '!.rp,rn~a~cItu~ rr! alarm uy a p e ; , o a[au!q[e anea ad 'ua~rvs
.alall ns ?7.i2zrad nsadd ' u . 'wru ~ ' ap g,jsz!ue.\[e8 Erua!s 111 ~ 0 so:, as !j: szsasaad as .gl!uInue gsa.14I o-qug und as alran!rjJurlugI\; eazunlj ap ?e'jgan:, ne-s a[!u!d[nl s., p J n p '!n[n:l -ede:, e p.reor,ralrr! earu!Srrn[ l ! s t?letBr

SCAIUL

3 1

i n toate locurile nelucrate, p5rtisi te, la margini de drum qi locuri virane. Toate soiurile sint bune melifere, incepind cu holera spinoasg, descrisd aparte, pin5 la multiplele soiuri de Cirsiurn rgi Cardlaus, si mai ales acesta din urm5. Astfel este scaiul de pe IingCi drumuri, Cirsiltn? lanceolatunz, care se sseam5n5 cu Cirsium pannonicum; denumirea acestora este multipl5; in unele p l r t i se numegte crZpu~nic, in altele ghimpe sau scaiete. Floarea are culoarea rorgie-deschis5, cu dungi grilbui, cu miros pl5cut care atrage albinele. Planta produce polen de culoare albicioas5, iar bogatul s5u nectar - o plant5 produce 0,4 g pe zi - are o concentratie de zah5r de 50-60%. Productia de miere la llectar este calculat5 la 90-100 kg, culoarea ei caracteristic5 este putin verzuie. lnfloregte i n iulie-august, uneori chiar in septembrie. 0 varietate de crapugnic crergte ~i prin fPnetele umede avind denumirea ytiintificg de Cirsium palustre. Culoarea florii este rorgie-aprins5. lnflorirea tine din iunie pin5 in august, cind florile s i n t mult vizitate d e albine. 0 a l t l specie de scai este rgi limba oii, Cirsirrnl canzrrn, cu flori asemlnfi-

toare in c,olorit, dispuse in capitule; de asernenea castravanul (Cirsiurn erisithales) care se aseamiing rrl p5l5m i d s , dar are flori galbene. L a fel sint nlulte soiuri de Cardlaus, cum este spinul. Cardarls acanthoidf.~, avind fruzlze asenl5nAtoare c11cele de avant., denumit g i scaiete. Florile stall in capsule izolate pe tulpirii inalte. De asernenea cinlinul, Cardulr. n!rtans, cri flori pi~rplirii in capitr~leizolatr, stind aplccatc la \.ir.Tul ramurilor; ele dau polen c ? n ~ ~ g isi mult nectar. u i Din a c e e a ~ familie este si scaietele, , Carduus h - e r n ~ r i c u flori rogii reunite in capitule solitare la virful ramurilor; cregte in re,gir~nilenluntoase si calcaroase, inflorind din iulie-august. $i scaiul mdgsirrsc, Onopordon aranfhirrm, de la care s-au obtinut pins i~ 100 kg miere de la o colonie. Tot o compozee meliferd este si Ccntarrra hent.dicta, sau Cnierts hen?dicrcl.~,plant5 ierbacee de 25-30 cm cit gi spinul dracului sau, cum i se mai zice $i scaiul vintului sau scaiul dracului, Er?yn,girtn2 campestre, din familia I'mbeliferae, bun melifer. Florile sint alb5strui-verzi, in capitul globu10s CII un invelis fepos; are mult polen. mai ales la inceputul infloriti~lui, cind in adincrll potirelor are si mult nectar.
YC'XIUSUL sau varpa ciobanului, Dipsacus pilosus L., din familia Dipaacaceae, cu tulpina dreapts s i s f i r ~ i n dla virf cu un ghem ghimpos in form5 de ou sau de miiciucii, de unde ii vine si numele, c5ci este ca o mSciuc5 ciob5neasc5. Este o plant5 care rezistg la secet5, dind totusi nect a r mult. Este una din cele mai melifere plante; i n special varietatea Dipsacus f:illonrcm, care se cultiv5 chiaipe scars intinsfi prin alte tAri, folosit in special de f a b r i c i l ~ postav care de

SCAIUSUL

209

SCURT ISTORIC

pun mgciuliile ghimpoase in dispozitive speciale de sc5mogare a postavului. Florile sale grupate in capitule globuloase sint albe sau liliachii qi tot timpul cercetate de albine, elaborlnd nectar fn cantitlti insemnate. Infloreqte In lunile iunie-iulie. PvIierea de scai, cit qi cea de la soiurile descrise mai sus, este foarte bun;: are o savoare deosebit5 qi culori de la alb la galben-deschis cu mici variatii. Mierea contine multe vitamine g i anume: vitamina B, 137 micrograme la 100 g miere, vitamina B, 41 micrograme Oj, qi vitamina C 6,5 micrograme O/b. PoPenul lor de culoare cenuqie, este si el bogat in vitamine gi este adus de albine in cantitsti insemnate in stup. SCAUNUL DE LUCRU fn. S T U P ~ A est e necesar oric5rui apicultor. In stupgrit sint lucr5ri de migal5, care il oblig5 pe stupar s5 stea mult timp aplecat deasupra stupului la cercetarea fagurilor, csutarea mltcii, miscarea diafragmei etc. Aqezat pe scaun rji f5cind astfel lucr5rile necesare, el poate continua lucrul, f5r5 prea multri oboseals. Scaunul cel mai practic are, atit in p5rtile laterale, cit qi sub scindurile d e qezut, cite o cutie in care stau diferite obiecte qi scule necesare apicultorului: cuie, colivii pentru mgtci, dalt,a apicol8, cleqte, ciocan etc., avind in ele loc s5 pun3 qi micile buc8tele de f5guraqi rszuiti de pe speteaza superioar5 sau peretii stupului, care tree apoi la topitorul solar.
SCURT ISTORIC. Apicultura in Romania are un trecut milenar, c5ci pe meleagurile noastre au fost intotdeauna atit de multi stupi qi roiuri rgtscite, incit marele istoric al antichitiltii Herodot (485-423 i.e.n.), in c518toriile lui de studii, scrie c5 trecfnd Dunarea la noi a aflat atit de

mult potop dealbine, incit filceau greut.5ti c5ltitorului. Documentenelndoielnice, ceva mai recente ni le ofer5 Columna lui Traian de la Roma. Pe toat5 inlltimea ei, sute de basoreliefuri reprezint5 daci in diferitele lor indeletniciri. Citeva din acestea ii arat5 ingrijind albine in cognite t u guiate, ori prinzind roiuri din arbori. Dup5 retragerea romanilor din Dacia, pustiirile barbarilor au nimicit document,ele vremii, dar populatia de aici a tr5it legatri de rnunte, pgmint vi p5dure, fiind nelipsit5 de prisaca de albine. Bog5tia apicol5 a Moldovei ~i Munteniei era negustorit5 de venetienii ce apreciau mult produsele prisgcilor romilneqti. fn afar5 de documentele qi tranzactiile vremii, in aceast5 privintri g5sirn in cartea domnitorului D i m i t r i e C a n t e m i r in care descrie Moldova, pagini int,regi unde vorbeqte despre albingrit, ca despre o ramur5 insemnat'5 in economia rural5 a vremurilor. Apoi, din cronici rjtim c5 nu era sat sau mogie far5 s5 aib5 stupi multi cu albine, care constituiau adeseori obiect de negot, de danii sau zestre fetelor mgritate. Sint hrisoave in care se arat5 cum un Cantacuzin avea o prisac5 cu 12 000 stupi, iar din document,ele aflate la Academia R.S.R. se vede c5 ,,zeciuialaU, adic5 impozitul de 10% in produse directe, era obligatorie pentru posesorii de stupi. Istoricul N . I o r g a in a sa ,,Istoria romdnilor in c515torii" mentioneaz5 la pagina 259 un document din 1786 a1 unui negust.or german care, coborind pe Dungre, ,,a aflat ades stupgrii ce aveau pin5 la 2 000 de stupi cu albine, pe cind s5tenii se multumeau cu cite 100". In publicistica apicol5 veche rornaneasc5 au mai ap5rut de-a

SCURT XSTORIC

'210

SCURT ISTORIC? -

lungul anilor o serie de lucr5ri demne de amintit aici. fn 1555 un c5rturar din Sadu (Sibiu), profesor si doctoi*, pe nume Ion Alolnar, t i p 5 r e ~ t ela Viena o carte cu titlul ,,Economia stupilor". El esteprimu1 apicultor din lume care emite si aplic5 ideea unei gratii de separat matca in cuibul ei, cu mai mult de jum5tate de secol inaintea lui T. P r o c op o v i c i din Rusia, si cu mult inaintea lui H a n n e m a n n. La pagina 55 din cartea sa arat5 felul cum el asaz&niste scindurele ggurite, cu un diametru mai mic decit corpul mgtcii, pentru ca aceasta s5 nu treacg in compartimentul cu fagurii cu miere. f n publicatii ii urmeazg, la 1805, A. W o l f din Sibiu, care t i p 5 r e ~ t e in a sa ,,Descriere a Moldovei" un mare capitol privind apicultura de acolo. Ceva mai tirziu, in 1872, preotul S c l e j e a n din Banat, prin prezenta sa la Congresul International de Apicultur5 de la Salzburg dovedegte c5 apicultura b5niitean5 era cunoscut5 dincolo de hotarele t5rii. fntr-adevgr, acolo, in 1873, ia fiint5 prima asociatie de stupari, sub presedentia lui Nicolae Grant, sub denumirea de ,,Reuniunea stuparilor din Sudul T5riiU, care tip5regte lji o publicatie aproape lunar5 ce apare timp de 44 de ani, la care scrie preljedintele si cei care erau animati de dragostea pentru albine. In fruntea acestei ,,ReuniuniU a activat cunoscutul poet b5n5tean A4 a rt i n o v i c i, stupar de seam5. fn ordine cronologic5, publicistica romaneascii are o lucrare ap5rutii in 1887,scrisiide C o n s t. D a m i a n, publicat5 la Brasov sub titlul ,,Stupiiritul", concomitent cu ,,Cursul de stup5ritU in 16 capitole publicat la Bretcu de A u g u s t i n D e g a n. Dupii zece ani, in 1897, R. S i m u public5 la Sibiu in dou5 editii lucra-

rea ,,Cartea stuparilor s5teniU, iar in 1899, R e m u s B e g n e s c u , fiul preotului Begnescu care a fost tribunu1 lui Avram Iancu in revolutia Ardealului, tiptireate la Bucuresti ,,Curs de stup5rit rational". In 1901 N e t a P. R 5 c h i t i c 5 tip5reste la T. Severin ,,Tratatul apiculturii sistematice", urmat5 curind de o lucrare similar5 a lui U I r i c h, cu o prefata d e L e o n a r d . fn 1905dr. F l o r i n B e g n e s c u public5, in limba italian5, o lucrare asupra apiculturii romGnesti si in acelasi an P. S. A ur e l i a n tip5regte lucrarea sa ,,Agricultura la RomGni", in care apicultura are un insemnat capitol. Publicistica apicol5 mai insemnatti incepe ins5 din 1907 cind apare la Bucuresti cartea ,,CIl5uza stuparului", scris5deN. N i c o l e s c u , 5 i S t o e n e s c u, care s-a reeditat mereu pin5 in 1947. Concomitent F I o r i n B e gn e s c u incepe s5-qi desf5soare prodigioasa sa activitate de publicist, publicind peste treizeci de lucr5ri din 1905 pin5 in 1945. Activitatea acestui mare inaintag este extrem de bogat&, c5ci in afar5 de lucr5ri, el a publicat sute de articole in diferite reviste dar mai cu seam5 la ,,Revista gtiintelor veterinare", pe care a condus-o timp de 20 de ani. Miscarea creatl de F I o r i n B e gn e s c u a prins sii dearoade: apicultorii s-au constituit in asociatii locale in diferite regiuni ale tiirii. El insugi infiinteaz5 la Iaqi in 1923 ,,Primasocietate nationalii de apiculturl", fiind! ales prerjedinte ping in 1928, cind este urmat acolo de un insufletit ?i entuziast muncitor pe t5rimul apiculturii - ing. C. H a n g a n u. In 1930 ia fiint5 in cadrul Institutului National Zootehnic (I.C.Z.) prima Sectiune deapicultur5, unde dr.

S C U R T ISTORIC

211

SCURT ISTORIC

F. B e g n e s c u gi alti colaboratori au tinut anual cursuri de apicultura pin5 in 1947. In cadrul acestei sectii a desf5gurat o bogatti activitate dr. C. Pelimon, cercetatoare in domeniul ,,bolilor albinelor", publicind gi o pretioas5 lucrare cit gi cercet5ri asupra polenului. Ing. N. Foti, care a fost un timp chiar geful sectiei, a scris o lucrare despre ,,Iernarea albinelor" . Ing. I . B a r a c a scris o lucrare despre ,,Cregterea mgtcilor". fn 1956 sectia de apicultur5 se transform5 in unitate independent5 ca ,,Statiune Central5 de Apicultur5 gi Sericicultur5", cu local propriu la B5neasa (Bucuregti), unde o serie de scercet8tori au lucrat la stabilirea caracteristicilor albinei romanegti, ce a primit denumirea de ,,Apis melifica Garpatica", precum gi la iernarea m5tcilor in afara ghemului, stabilirea ~diagnosticuluiin nosemoz5 cu ajutorul examenului coprologic a1 mgtcilor, la stabilirea STAS-ului ramei oficiale a celor trei tipuri de stupi de la noi cit qi studiul bazei melifere cu o hart5 a masivelor melifere. f n aceast5 perioad5 au mai ap5rut o serie de reviste: la Iagi, se tip6regte citiva ani ,,Revista national5 de apicultur8" sub conducerea ing. C. H a ng a n u ; la Voila, ling5 Fgggragi, timp d e trei ani, apare revista ,,Stuparul ~omiin" la Tg. Frumos, apoi la Cor; negti, gi in sfirgit, la Bucuregti apare timp de peste zece ani ,,Buletinul apicultorului", condus de entuziastul D. Stamatelache, iar in Bucuregti apare regulat ping in 1947 revista ,,Romiinia apicol5", organ a1 Societ5tii centrale d e apiculturg, sub conducerea pregedintelui G r. G i o s a n. f n sfirgit, d e atunci gi pin5 fn prezent, apare revista ,,Apiculturaa organ a1 Consi-

iului superior a1 Apriculturii gi a1 lAsocia#.iei cresc5torilor de albine. La toate aceste publicatii periodice sau lunare s-au remarcat de-a lungul timpului activigti entuziagti care au scris benevol sute de articole. fntre ei sint demni de remarcat: V. H a rn a j , N. R o m a n e s c u , C . P e llmon, Marcela Harnaj, D. S t a m a t e l a c h e , I . V i c o v e a n u , C. A n t o n e s c u , I . K e d e v etc. Ca literatur5 apicol5, in afar5 de lucrgrile dr. F. Begnescu gi C515uza stuparului amintit5 rnai sus, s-a rnai tip5rit in 1935-1936 lucrarea ,,Stupsritul" de C. H r i s t e a , reeditat5 in 1942 gi 1947, precedat5 de o serie de lucrgri mai mici, tiparite in cadrul Bibliotecii agricole ,,Universul" ce au tratat: Stupii sistematici, Cregterea mgtcilor gi Cregterea albinelor. A urmat apoi, in ordinea aparitiei: ,,Sistematizarea cregterii reproduc5torilor de albine" de dr. R. - R o m an e s c u, ,,In lumea albinelor" de C. A n t o n e s c u, ,,Cartea stuparului" de dr. B o g d a n T. gi colaboratorii, ,,ApiculturaU de V. P e t r u g, lucr5rile lui N. F o t i, C. P e 1 i m o n , I . B a r a c amintite mai sus, ,,Apicultura gi baza melifer5" de V. P e t r u g gi O p r i g a n , ,,Cregterea albinelor" de I . B a r a c gi colaboratori ,,Cartea apicultorului" de E. M i r z a gi ,,Manualul apicultorului" elaborat de un colectiv A.C.A. Ca un prim rezultat a1 acestor str5danii didactice, apicultura a luat in tara noastr5 un deosebit avint. I n 1940 erau un num5r de 557 727 stupi care ins5, din cauza r5zboiului, s-au diminuat ping la 300 000. fncepind din 1948, stupinile sectorului socialist din gospod5riile de stat, cele ale cooperativelor agricole de productie, ale cooperatiei ?i a silvicul-

SCURT ISTORIC

212

SEPTICEMIA ALBINELOR

turii au ajuns s5 posede un efectiv de 150 000 stupi cu albine. Un deosebit avint a luat apicultura incepind din 1957, cind a luat fiintl Asociatia cresciltorilor de albine, cu filiale in toate regiunile t5rii si majoritatea raioanelor. Num5rul membrilor asociatiei a crescut de la 11 000 in 1957 la 61 000 E 1966. fn citiva ani de la n cei 300 000 stupi ce erau in 1945 s-a ajuns in 1964 la aproape un milion. Productia de miere s-a milrit considerabil: in fondul centralizat a1 statului abia intrau citeva zeci de tone de miere pe an, ca numai d u p i citiva ani, in 1965, in acest fond s5 intre peste 2 000 tone miere. Partidul Comlinist RomSn si Guvernul R.S.R. au sprijinit aceastil miscare de mas5 prin dou5 H.C.M., in care s-au stabilit m5suri de sprijin yi dezvoltare a apiculturii, prin transporturi in pastoral cu stupii, plitindu-se numai 50% din taxele obignuite, scutiri complet,e de impuneri fiscale, crearea de ateliere inzestrate cu cele mai moderne utilaje in cadrul unui complex apicol la BBneasa, construit de A.C.A. fn 1965 prof. ing. V. H a rn a j - pregedinte a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine din R.S. Rominia a fost ales gi pregedinte a1 Federatiei Internationale a Apicultorilor (Apimondia) cu ocazia celui de a1 XX-lea Congres International Jubiliar de Apicultur5 de la Bucuregti. Asociatia tine cursuri de mas3 in fiecare an, in care se instruiesc ~i calificil citeva mii de apicultori pentru sectorul socialist gi individual. Avintul inregistrat in ultimii ani in dezvoltarea apiculturii la noi in t a r i precum si sprijinul acordat de stat unitiltilor cu stupini gi apicultorilor amatori va duce desigur spre noi realizilri ce vor face mindria t5rii noastre cu un vechi renume pe acest ttirim.

SELEqIA, V.n. m5tcilor, selectia.

Matca,

createrea

SEPARATORUL DUBLU este o rams. de 12 x 12 mm grosime a1 c5rei perimetru corespunde cu cel a1 stupului majoritar din prisac,5. Pe ambele fete ale ramei sint fixate d o u i pinze metalice galvanizate, cu ochiuri de 1,5-2 mm. Rama se agaz3 fntre corpurile superioare ale stupul~ii vertical sau multietajat izolind albinele din corpul de sus fat5 de cele de jos. Corpul de sus, fiind f5r5 matc5, albinele isi clrldesc botci gi cresc acolo o matc5 noui. Aceasta v a inlocui mai tirziu matca b5trin5, cind separatorul se va retrage. Distanta intre cele dou5 pinze de sirm5 trebuie respectatti, c5ci numai astfel albinele celor d o u i unitilti, neput,ind sB se ajung5 cu limba, nu-si transmit prin pinz5 substanta de matc5, iar cele orfane isi cltidesc botci. SEPTICEMIA ALBLYELOR este o boa15 care nu are un caracter epizootic; ea a fost de curind identificatti la noi (1958) la Laboratorul de hacteriologie veterinari din Focgani. Cu aceastii ocazie s-a stabilit c5 agentul patogen este un bacil aerob facultativ denumit Bacillus apisepticus ce are forma unui bastonas. E l nu se transform5 In spori gi moare la 100, in 3 minute, fiind sensibil la razele solare si vaporii d e formol. Germenul bolii se afl5 in nat u r i , in apele stattitoare infectate ti este adus in stup de albinele ce transport5 apa. Calea de pltrundere in organisniul albinelor este aparatul respirator, prin stigmatele toracice, de unde trece usor in singe (hemolimf5) unde se inn~ultegte provocind o infect i e general5 (septicemia). Uneori p5trunde in singe ~i pe cale digestiv5, cind albinele sint slibite de altii boa15

;LPTlCEMIA

ALBlNELOR

213

SORGUL ZAHARAT

infectioas5 (nosemoza), rezistenta lor organic5 fiind minors. Dup5 cercet5torul B u r n s e i d e simptomul caracteristic este tulburarea gi in5lbirea singelui care devine lgptos; alterarea rapid5 t i profund5 a cadavrelor, mai ales pe timp cald, exaI5 miros pronuntat de putrefactie ; capul, toracele gi abdomenul igi pierd legiltura intre ele qi la cea rnai micil atingere se separ5 una de a l t a ; aripile si picioarele se desprind de pe torace; perigorii cad de pe suprafala corpului. Simptomele exterioare sint asem5n5toare in parte cu cele ale bolilor: paratifoza, amibioza, accarioza; albinele au abdomenul balonat, miscilri nesigure, cad pe spate f5r5 putinla de a se redresa, sau execut5 s5rituri nervoase etc. Diagnosticul este stabilit numai de laborator unde f5cindu-se cultur5 de hemolimf5 infectat5 se pot descoperi ugor, dupil 24 ore, bacilii respectivi. Nu s-a ajuns pin5 acum la un tratament specific. Cercetatorii recomandB luarea m5surilor de igienil in stup gi stupin5, hran5 de calitate, colonii puternice, indepilrtarea de locuri umede, umbroase, expunind stupii la soare.
SIROP, V.n. Hrcinirea albinelor
SOIA, Soia hispida (Moench.), plantil erbacee anualg din familia Leguminosae, adus5 in Europa din tinuturile asiatice. Din boabele ei se Eac direrite preparate alimentare: unt vegetal, ulei, lapte etc. Planta este ca o mica tufa de 30-60 cm, cu frunze p5roase qi flori mici de diferite culori, care dau nectar destul de mult. Unii apicultori au obtinut pin5 la 20-22 kg miere, de stup, ducfnd prisaca in preajma culturilor de soia. Albinele trebuie la inceput s l fie

dresate la acest cules timp de citeva zile V.n. Dresaj. Interes pentru apicultor rnai prezint5 gi f5ina de soia, dup5 ce s-a extras uleiul, cfici inlocuiegte polenul in hrana albinelor, deoarece contine multe proteine, vitamine gi microelemente care o apropie mult de cornponenta polenului. F5ina de soia degresat5, cu cel mult 644, gr5simi gi proteine, contine gi aminoacizi. E a se d5 albinelor pulverizat5, sau trecut5 prin sit5 d e a d , nr. 8, astfel ca granulele s6 aib5 diametrul mai mic de 0,185 mm gi se pun intr-un hrgnitor de polen stind la soare, de unde culegitoarele o iau gi o duc in stup, rnai ales in primfiverile lipsite de polen sau in toamn8. Stuparii americani o ofer5 albinelor gi in combinatie cu drojdie uscat5 pulverizat5 gi lapte praf. Cu f5ina de soia se fac turte din gase p5rti soia, plus o parte drojdie uscat5, lapte smintinit in pulbere amestecat apoi cu miere, pin5 se face ca o pasts consistent5. Se dB albinelor sus, pe spetezele superioare ale ramelor, V.n. Hrcinirea, turta de polen. Degresarea boabelor de soia se face in dispozitive speciale sub actiunea aburilor gi nicidecum cu ajutorul substanfelor ce dizolvA grasimile.

SORGUL ZAHARAT, milturi cu boabe negre, mrituri - Sorgurn saccaraturn (Bers.) din familia Gramineae, este o plant5 anual5 de culturb, cu tulpina inaltti, cu numeroase frunze ceva mai late ca la m5tura obignuits. Ea are spre virf un panicul compus din numeroase fascii, care poartii pe ele un mare numilr de boabe mici, rotunde, de culoare neagr5, spre deosebire de cele galbene gi rogietice de la mgtura obignuits. Semintele servesc la hrana animalelor continfnd mults proteins,

SORGUL Z A H A R A T

214

STUP

iar ca mas5 verde este foart,e bun5 pentru siloz. Pentru albine tocmai aceast5 mas3 verde este trebuincioas5. In alte t5ri ea se pune la presi in dispozitive speciale extrggindu-se o insemnat5 cantitate de suc zaharat, de 1,5-4 tone suc la 1 ha. Sucul are un procent de 8-13% zahgr, pe care albinele il transform5 in miere. Este folosit5 ca hranri in sezonul cind ele zboar5 pe afar&. Pentru iernat ins5 hrana aceasta las5 multe rezidii intestinale, are o actiune nefavorabil5 asupra albinelor.
SPARCETA, Onobrychis viciaefolia (Syn.) sativa (Lam.) din familia Legurninosae este o leguminoasii peren5, care se cultiv5 ca furaj, considerat5 superioar5 chiar lucernei gi trifoiului. E a poate sta pe acelagi teren peste 6 ani, dind productii de furaj crescinde pin5 in anul a1 patrulea apoi ele descresc. Planta cregte in tufe mici, cu tulpina h a l t 5 de 30-60 cm, cu frunze neperechi, compuse din foliole liniare gi alungite; face o floare de culoare roz in form5 de spic conic, cu atit mai mare gi cu o productie superioar5, cu cit terenul este mai bogat in calcar. Este una din cele mai bune plante melifere, de la care albinele iau mult polen si nectar, incepind din anul a1 doilea de la ins5mintare. Totugi, autorul, a avut ani in care, c5zind ploi abundente dupd Pns6mintare, sparceta a inflorit chiar in primul an. 0 singur5 floare dB 0,14-1,5 mg nectar, cu o concentratie de 24-45% zahgr, iar productia la hectar a nectarului variaz5 gi ea de la 60 la 270 kg, in raport de sol, umiditate rji conditiile atmosferice, favorizat5 fiind de o temperaturs intre 22 rji 25"C, cu o umiditate relativ5 a aerului de 70%. Cind recolta este buns, cintarul de control

inregist.reaz5 un cules zilnic pin5 la 4-5 kg. Nectarul est,e incolor g i florile I1 secret5 chiar din ziua deschiderii lor. Mierea de sparcet5 are o culoare galben3-aurie gi o savoare deosebit5, zaharisindu-se tirziu rji foarte fin. Fiecare floricic5 secret5 nectarul dou5 zile, in care albinele trebuie s5 intervin5 pentru polenizarea lor, c5ci planta este alogam5 gi polenul ajunge la maturitate inaintea stigmatului. 0 bun5 polenizare se face cu patru stupi la hectarul de cultur5, cici sint zile, cind intr-un hectar de sparcet5 sint deschise pin5 la 100 milioane flori. Plantei ii convin terenuri calcaroase si reactioneazl bine la ingrlggrninte cu superfosfat. Productia nectarului se dubleaz5 cind se d 5 20 kg substant6 activ5 de superfosfat la hectar.
STETOSCOP, V.n. Tlcbul acustic. STUP, reche denumire care deriv5 de la cuvint,ul latinesc stypus, este c5suta sau adapostul unei colonii, unde albinele igi cl5desc faguri pentru depozitarea strinsurii de miere ~i polen gi in care i?i cresc puietul. Din timpuri imemoriale omul a avut ling5 locuinfa sa gi citiva stupi f5cuti din scorburi, ori impletiti din nuiele, lipite cu lut, sau din funii de paie legate cu mlaj5 intocmiti ca un clopot etc. Toti acegtia fac parte din categoria stupilor primitivi, V.n. De cind s-a inventat un stup cu rame mobile, cu cat de recolt5 ~i alte accesorii, s-a statornicit ca el s5 fie denumit ,,stup sistematic", iar apicultura a intrat de atunci pe f5gagul industrializarii gi rentabilitatii. Stupul sistematic corespunde in mare parte cerintelor naturale ale vietii coloniei, care se dezvolt5 in el c11 totul normal.

Carscteristicile unui stup bnn. Un stup sistematic trebuie s3 inlesneascs coloniei posibilitatea unei dezvoltari, far5 ca ea s5 simt5 rreodat5 stinghereal5 din lips5 de spatiu, cu o capacitate mare gi cu posibilit5ti nelimitate de l5rgire a acestei capacit5ti pe m5sura cerintelor, dar s3 se poat3 si micgora la maximum in anumite imprejurgri. S5 aibii toate partile componente deplin mobile, iar m5sura lor s5 fie aceeasi pentru toti stupii din prisac5. Materialul folosit s5 fie r5u conduciitor de c5ldur3, impermeabil, ugor, avind in el retinute multe particule de aer. Aceasta face o izolatie bung si feregte colonia de frig. Lemnul de conifere, tei, plop gi salcie alb3 sau rogie corespunde cel mai bine acestor cerinte. S5 nu fie facut din scindur5 groas5 gi nici cu peretii dubli. Stupii cu peretii dubli cer material mult, sint greoi, izoleazi primivara colonia de c5ldura solar3 gi nici nu folosesc prea mult pentru iernare, la noi nefiind geruri prea mari gi de lung5 duratii. Stupul trebuie s l aib5 asigurat5 o bun5 circulatie a aerului, s5 fie ugor de minuit si sii nu fac5 greut5ti in muncl stuparului, cum este de pild5 stupul german care se deschide pe l a spate, iar pentru ca s5 se cerceteze un fagure din mijloc sau din fat& se scot toti fagurii din interior. S5 fie construit trainic, in tincuri sau dublu fall pentru a rezista la transporturile dese in pastoral, cu o stabilitate sigur5 pe platforma camionului. Fundul s5 fie detagabil, reversibil, lipsindu-i leatul de centur5 din fat5 si creindu-se astfel acolo un urdinig larg gi lung cit este l5timea peretelui frontal a1 stupului. Toate accesoriile lui cu rame, diafragrne, podigor de acoperire, rama ventilator, podisor Snellgrove, s5 fie din materialul cel mai bun, t5iat din

scinduri f6r5 cioturi gi putreziciuni, geluite si bine fixate. Izolatia lui s5 fie f5cut5 prin dou5 straturi de vopsea la exterior, c5ci in interior au grij8 albinele s5-i propolizeze peretii. i n schimb, fundul va fi vopsit pe ambele psrti, c5ci el este cel pe care se scurge apa condensat6 din vaporii degajati de colonie in timpul iernii. Nateriale folosite la construirea stupilor. Scinduras5 fie de prim5 calitate, c5ci numai astfel v a avea o durabilitat e indelungatl. U n stup f5cut din scindur5 bun5 tine 50-60 ani, dac5 este bine intretinut, vopsit la 2-3 ani g i ferit de excesul de umiditate. Avind in vedere ins5 c5 scindura este un material scump gi rar se recornand5 ca ea s5 fie inlocuit5 cu alte materiale ca: paiele sau papura presat5, fiind nevoie numai de citeva leaturi ca schelet. fn alte t5ri se folosesc stupi din polistiren, dar ei au nevoie in interior d e o ciiptuqeall de scindurii, subtire. Cind se folosegte scindura, ea s6 fie bine uscatti, c5ci altfel materialul scade, r3min cr5p3turi gi trebuie inn5diti. Ca grosime se prefer5 cea de 25 mm care, geluit5, r5mine de 22 mm, dar numai pentru stupii verticali gi multietajati, c5ci pentru cei orizontali, stasul 4170/1953 prevede grosimea de 33 mm gata geluit5. Cuiele de git5 folosite la incheierea pieselor s3 fie de 6-7 cm pentru corp, iar pentru celelalte piese ~i accesorii, unde se folosegte scindur5 mai subtire, s5 fie de 4-5 cm. Cleiul de oase s5 fie transparent, sau din cel de cazeins care lipegte mai bine capetele incheieturilor. Pinza de sirm5 folosit5 la ventilatoarele capacului la stupul orizontal, sau la rama de ventilatie la tipurile

SULFINA

238

SUPORTUL MOBIL

n nectar P fiecare floricicA, avind un continut de zah5r de 33%. hlierea este de calitate exceptionalti, de culoare alb5, transparentg, cu un parfum qi o aromti deosebit5; ea cristalizeazti cu greu avind un procent mai mare de fructozti. Sulfina cregte pe orice teren; merge bine chiar yi in cele s6r5turoase pe care le imbunztsteqte c5ci are o rBd6cinB pivotant5 care atinge 2 m. Dup5 cercetgtoarea Krasikova, floarea de sulfin5 mai are un mare folos pentru albine: pe petalele florilor, in polen gi nectar sint numerogi bacteriofagi care adugi de albine in stup le ajutti s5 se vindece de boala 1oca. Stuparii care colecteazti polenul in timpul infloritului sulfinei trebuie 85 fie foarte atenti ca polenul s5 nu fie cumva umezit de vreo ploaie, c5ci el, fermentind foarte repede, produce o substan$8 otrjvitoare - dicumarina - care provoacg hemofilia, o bus annua Medik. Aceasta din urm5 boa15 a singelui, foarte periculoas5. s-a obtinut prin selectie, inflorind Sulfina este totodatg o bun5 plandin primul an de la ins5mintare; cele- ts furajers plin5 de substante hrtilalte infloresc in a1 doilea an. nitoare, bogatl in albumin5 digesSulfina alb5 anual5 are o tulpin5 tibil5. h a l t 5 de 0,70-2,50 m; c r e ~ t e tuf5, in SUPORTUL MOBLL metalic se folosegmult ramificatti, fncepind aproape d e la baz5, cu frunze trifoliate, dintate. t e la deplasarea apropiats a corpuFlorile sale sint albe, de forma papi- lui de stup plin cu albine gi miere, lonaceelor, stind in raceme libere, nestrlnse si alungite, care eman5 un puternic parfum de cumarin. fnflorirea ei de lung5 duratti care tine o lun5, o pune E fruntea plantelor melifere, n iar cind se cultivg gi varietatea galben5 care infloregte cu trei stipt6mini Pnaintea celei albe, albinele au un cules neintrerupt de la sulfin5, care dureazg pin5 la dou5 luni. Planta secret5 nectar chiar pe timp rece. Productia de nectar la hectar este de 200-600 kg, cu 0,16-0,50 mg Suport mobil pentru controlul stupului

SUPORTUL MOBIL

239

SWAMMERDAM JAN OLANDET

cfnd se face controlul coloniei, sau est,e nevoie s5 se inverseze corpurile fntre ele. Distantfnd uqor cu d5ltita apicol5 cele dou5 corpuri se introduce partea orizontal5 a suportului mobil intre ele, trggfndu-se pe platforma lui corpul superior. Cfnd lucrarea de control s-a terminat, corpul de pe suportul mobil se impinge uqor la locul s5u. Deci pentru stupar este un instrument de mare ajutor. E l se compune din dou6 p5rti articulate fntre ele; platforma orizonta15 ce este alc5tuit5 din dou5 brate ce au la capete dou5 tegituri care se introduc intre cele dou5 corpuri descleiate de propolis cu d5ltita apico15. Aceast5 platform5 este articulat5 cu dou5 picioare care, stind E pozin tie vertical5, foarte putin inclinat5 fn afar5, sfnt infipte fn p5mint gi deci pe ele se sprijin5 intreaga greutate a corpului superior tras peste platform5. Picioarele au un dispozitiv telescopic de in5ltare, cfnd stupul are mai multe corpuri. Distantfnd usor cu d5ltita cele dou5 corpuri, se afum5 pe acolo albinele, care se retrag intre rame; atunci se introduce partea orizontall a suportului mobil; se fnfig picioarele verticale in p5mint gi se trage pe aceast5 platform5 corpul superior. Pentru ca s5 nu cad5 albina dintre faguri jos pe pamint, sau eventual chiar matca, este bine ca pe platform5 s5 se pun5 o mugama sau o foaie de carton, gi apoi s5 se ageze corpul superior peste suport'.

SUPORT BOTCA este un dispozitiv dc? form5 cilindric5 sau cubic5 pe care se lipegte o botc5 artificial5. Se mai numesc degetare sau dopuri dup5 metoda de cregtere a mltcilor folosit5 de apicultor. f n rnetoda Doolittle degetarele sfnt cilindrice avind un diametru de 15mm gi in5ltimea de 10 mm. L a un capgt are o excavatie de 0,5 mm in care se fixeaz5 botca cu o pic5tur5 de cear5. L a cel5lalt capst se termin5 cu un guler de 1 mm ce intr5 Pntr-un orificiu a1 unei gipci. Sipca are 1 6 orificii. f n metoda Heyrand, suportul botc5 numit dop este de grosimea unui creion. L a un cap5t are fixat5 o pan5 ascutit5 din tab15 sau lemn - pentru a-1 fixa pe fagure. P e cap5tul opus se lipegte cu cear5 celula cu larv5 scoas5 cu ajutorul unei preducele. P e fagure se prind 28 asemenea dopuri. fn metoda lui t)'rasi P a l l se folosesc mici cuburi de lemn pe care se lipesc celulele cu larve selectionate .t5iate dintr-o ffgie de fagure. SWAMMERDAM JAN OLANDET (1637-

1685) din Amsterdam, este descoperitorul primului microscop gi a fost cel care a determinat pentru prima dat5 caracterul gi rostul m5tcii in stup, desenfnd ovarele ei. E l a scris ,,Biblia Naturii" o foarte interesant5 lucrare despre anatomia albinei, dup5 observatii foarte juste gi clare, ce le nota desf5cfnd stupi primitivi gi observind viata coloniilor.

SABLON sau modelator pentru botcile artificiale se confectioneazg In form5 cis lindric5 din lemn tare cu lungimea de 80 mm gi diametrul de 8,5 mm. L a una din extremitlti este rotunjit. Cu acest gablon se lucreaz5 astfel: tntr-un ibric de tab15 ce st5 adfncit in altul cu ap.5 fierbinte se topegte cearii de cea mai bun5 calitate, de preferat din cea obtinut3 de la descifjablon pikit. Sablonul imbibat cu pentru ap5, pentru ca ceara s5 nu executia de botci adere de el, se adincegte artifipin5 l a 10 mm in ibricul cu ciale cear5. Retriigindu-1 repede se lasi sii se rlceasc5. Operatia aceasta se repet5 de trei m i , adincindu-1 in cear5 de fiecare d a t l ceva mai putin. Este de mare important& ca marginile botcilor s l fie cit mai subtiri c5ci atunci albinele le modeleazil cu ugurint5. Botcile artificiale s5 nu fie prea lungi, cici la scurtarea marginilor, ele devin groase gi stnt accept a t e cu oarecare ezitare de albine.

Pentru a se detaga botca, se ]as& s8 se riceasc5 ceara pe gablon, apoi se stringe ugor cu degetele miinii stfngi, iar cu dreapta se rbucegte, gablonul lncet pe loc pin5 cind botca se desprinde de pe el. Pentru ugurinta lucrlrii se fixeaz5 5-6 gabloane pe o bar5 de lemn la distanti de 3-4 mm unul de altul; se obtine astfel un numilir mai mare de botci deodatl. Botcile artificiale se folosesc, lipite pe gipci sau pe dispozitive de lemn, denumite ,,dopuriU sau ,,degetare" V.n. Suport-botcci.

SICANA, este un dispozitiv ingenios pentru a proteja colonia cont r a hoatelor. E l se atagazl la urdini-

gicana pentru combaterea furtigagului Entre colonii

gu1 coloniei atacate. Forma dispozitivului reiese din schita al5turat5. Cind un stup este atacat de albine hoate, dispozitivul se fixeaz5 la urdinig pe scindura de zbor cu fundul in sus gi cu portita de intrare a albinelor l5sat5 liber5. Albinele hoate intrind prin ea In gican5, sint nevoite s5 o ia la dreapta gi s5 parcurg5 toat5 lungimea culoaruldi, inconjoar5 pe la capat sclndurica medianB qi parcurg iar5gi tot culoarul creat dincolo de aceast5 desp5rtitur5 me-

dian5, pin5 ajung la urdinig gi intr5 In stup. fn acest lung parcurs creat de gican5, hoatele intilnesc zeci de albine str5jere de care nu pot scgpa, sint prinse gi ucise. Dispozitivul se las5 la stup citeva ore, sau chiar ziua intreag5. Hoatele, dac5 v5d c5 orice incercare le este zadarnic5, renun15 la atacarea coloniei respective. Este bine ca intr-o stupin5 s5 se g5seasc5 3-4 asemenea yicane, pentru a st6vili de la inceput orice incercare de furtigag.

TALPA GlffjTEI, cione, coada leului, creasta cocogului, iarba flocoasl, somnigor, Leonurus cardiaca L . plant5 peren5 din familia Labiatae, cu tulpin5 h a l t 5 de 1-1,50 cm, in patru muchii acoperitg cu perigori fini; frunzele inferioare fn cinci 'colturi lobate, iar cele superioare in trei imitfnd talpa gllgtei, de unde i-a venit qi numele. Florile sale mici, de culoare roz, cu un inel de perigori in

interior - numai la unele specii stau agezate ca nigte coronite, foarte numeroase de-a lungul ramurilor. Dintr-o singur5 s5mfnt5 se formeazii p h 5 fn toamn5 o tuf5 care in primul an atinge 35 cm. lnfloregte din iunie pfn5 fn august, dfnd o productie mare de nectar. E a secret5 mai cu seam5 dimineata qi seara, cind fiecare floare din inflorescent5 d5 de la 0,5 mg ping la 1mg nectar, cu o mare concentratie de zah5r. Se socotegte c5 un hectar din aceast5 cultur5 d5 pin5 la 200 kg miere, limpede, d e culoare deschis5, cu gust ugor amimi.- Planta se acomodeazi ugor gi i n terenurile s5r5turoase, unde productia a deplgit chiar pe cea de mai sus. TEHNICA APICOLX (Memento apicol) . Tehnica apicol6 imp5rtit5 pe anocmpuri este unul din cele mai fnsemKate capitole din practica apiculturii. Pln5 aici, fntregul material apicol a fost repartizat la literele alfabetice respective. fn acest capitol apicultorul va afla aplicarea practic5 a acestui vast material fn timp, pe luni qi sezoane, ca un fel de ,,mementou care-gi face datoria s5 aminteascg

Talpa glgtei

TEHNICA APICOLA

243

TEHNICA APICOLA

stuparului ce lucrare are anume de fticut. f n general, lucr5rile apicole au un decalaj obignuit de o lung fatii de inceputul anotimpurilor anului. Cele de toamn5 incep cu luna august; iernarea coloniei incepe cu luna noiembrie ciici atunci r5celile determin5 colonia s5 se retragii in ghem; activitatea de reinnoire a cuibului cu puiet pornegte in februarie gi de multe ori chiar inaintea sfirqitului lunii ianuarie; marele cules este obignuit in mai, degi aceast5 lung face parte din cele ale anotimpului prirngverii, iar sezonul de varg a culesurilor se terming la sfirgitul lunii iulie, degi vara calendaristic5 se terming o d a t l cu luna august. De aceea intocmirea acestui capitol a1 tehnicii apicole are o impiirtire pe luni a lucr5rilor in raport cu vista gi activitatea coloniilor din prisacri. Aici se pornegte de la situatia cii: o stupini de productie este numai aceea care are colonii puternice din toamng ; c5 ea intrii in iarn5 cu multg albin5 tin5r5 gi cu matc5 nou5 amelioratg gi cu colonii pe care in prirn5var5 le stimuleazg activ, degi in stup sint incg rezerve insemnate; cii folosegte culesul timpuriu pentru a realiza o prim5 recolt5 inainte d e culesul principal, ca apoi s5 treac5 la cel de salcfm, ajunge la finetele d e deal, pleacii la zmeur5 sau zbur5toare la munte, sau r5mine pentru tei gi floarea-soarelui in regiunea de cimpie. Apicultorul v a folosi, oriunde glsegte culesul natural de toamng, in valea Dungrii sau Deltg, ori pe culturile insgmintate dup5 secerig. Stuparitul stationar cu stupina mare, n u este economic pentru conditiile tiirii noastre c h i resursele melifere existente n u srnt inepuizabile. Cum

terenurile cu un cules bogat gi continuu sint rare, stuparul este obligat s5 inl5ture perioadele de crizii, sii caute mereu locuri cu flor5 meliferii bogat8. Stupinile mari trebuie neap5rat s5 fac5 stuplirit pastoral. Statice vor rgmine numai stupinile mici, cu 10-12 stupi ale amatorilor. S i acegtia, insii, asociati, vor putea face stupgrit pastoral cu o rentabilitate asigurat5. Cu m5tci bune, schimbat e dacii nu anual dar cel mai tirziu la 1,5 ani, inliiturind roitul, dar folosindu-1 pe cel artificial gi bine dirijat, stuparul poate sii realizeze productii insemnate cantitativ gi calitativ cu reale beneficii pentru exploatarea apicolii. Comportaroa stuparului fat5 de albine gi deci minuirea lor trebuie explicatj aici, la tehnica apicoll, inainte de a p5gi la vreuna din lucrjrile insemnate din anul apicol. hlinuirea albinelor este abecedarul stuparului incepiitor pe care, de multe ori, chiar stuparii mai vechi nu-1 cunosc prea bine. Zadarnic un apicultor cunoagte toat5 teoria apicol5, r5spunde bine la intrebarea cum se face una sau alta din lucriirile importante, dac5 atunci cind trebuie s l le aplice nu va avea rgbdare, singe rece, liniste, stgpinire de sine ca sg nu irite albinele printr-o comportare brutal5 sau f5r5 rost. Oamenii nervogi, cu migc5ri repezite, ner5bd l t o r i , care vor s5 facg totul in fugg, cei care n u pot suporta s5 v a d l cum acul unei albine s-a infipt in min5 sau chiar pe fat5; cei ce nu pot s5 rabde usturimea ascutit5 a intepgturii albinei pin5 agaz5 incet fagurele la locul s5u in stup, pentru ca abia atunci s5-gi scoatl acul, aceia, numai dupii ce-gi vor corecta o astfel de comportare, vor putea face apiculturg. Fiecare meserie, P v i a t i , n

TEHNICA APICOLA

244

TEHNICA APICOLA

are partea ei de greutate, de obosea15, de suferint5. Pentru apicultori, durerea acestor intepgturi este ca o piatr5 de fncercare, o dovad5 de stoicism, de indirjire, de b5rb5tie pe care, de dragul albinelor lor, o suport5 cu resemnare. Cei care nu inteleg astfel lucrurile, nu vor avea parte de multumirea de a vedea cum albinele dacs gtii s5 le minuiegti cu r5bdare - nu t e iau drept un dugman, nu-ti fac nici un r5u, dac5 t u , apicultor r5bd5tor gi fntelept t e porti ca rji cind ele ar fi nigte fiinte apropiate. Albinele nu atacti decit cind sint contrariate de ceva ce nu le convine. De fndati ce motivul acestei irit5ri dispare, albinele frji recap5t5 obignuita lor blindete. 0 stupin5 atacat5 de furnici va avea albine iritate mereu, pin5 ce stuparul le distruge; cind stupii stau ling5 grajduri, crescgtorii de porci, latrine, mirosurile neplgcute gi tari irit5 albinele care sfnt atunci r5u dispuse. Felul cum stuparul se comport5 cu albinele gi cum le minuiegte formeaz5 baza tehnicii apicole descrisi fn rindurile ce urmeaz5. Aceste cunogtinte vor inlesni stuparului aplicarea just6 a tehnicii la timpul oportun gi numai in m5sura nevoilor, V.n. Telznica apicold, luna februarie, cunoagterea coloniilor dupri aparent5. Stuparul trebuie s5 se obignuiasc5 cu fntepaturile albinelor c5ci cu timpul aproape nici n u le rnai dB atentie, ci doar va scoate acul din locul fntepat. 1ntep5turile la fat5 sfnt rnai dureroase; pentru a scoate rnai repede gi sigur acul, apicultorul se folosegte de o mic6 oglind5. Apicultorul nu v a purta manugi; el trebuie s5 aib5 miinile libere, bine sp5late, c5ci albinele se nelinigtesc de mirosuri neplgcute. Unii apicultori folosesc substante apifuge, V.n., cu care fgi

ung mfinile fnainte de a fncepe 1ucrul, sau freac5 in palme frunze sau flori de mgtriciune, melis5, isop etc., care toate au mirosuri pl5cute pentru albine. Pornind la lucru in stupin5, apicultorul v a fi intotdeauna fmbr5cat cu un halat, de preferin15 alb, cu mfnecile lungi ce se fncheie cu bentite, nasturi sau elastic. Apicultorul trebuie s5 fie totdeauna curat, s5 nu miroase a sudoare, parfumuri tari, alcool gi nici s5 nu aib5 carii dentare netratate. Cind lucreazti la stupi, v a avea fntotdeauna cu el micul echipament st,rict necesar gi anume: afum5torul aprins, d5ltita de ridicat ramele, peria gi I5dita portativ5 in care se pun fagurii scogi din stupi, iar in cutiile scaunului de lucru, V.n., are la indemin 5 utilaje m5runte: citeva colivii pentru inchis mgtcile, cuie, ciocan, clegte etc. Programarea lucrsrilor. Apicultorul tine o strict5 evident5 pe zile a lucr5rilor din stupins, in agenda de lucr5ri zilnice. Evidenta slupinei. E l le execut5 in orele in care nu tulburi activitatea de cules a albinelor; dimineata pinti la 11 si de la 16-18 dup5 amiaz5. Tehnica ce o aplic6 trebuie s5 fie simplri, evitind controalele inutile gi aplicind numai miisurile cele rnai practice, care urjureaz5 munca stuparului gi nelinigtesc cit rnai putin colonia. De pildti: cu citiva ani in urm5 in tratamentul bolilor, stuparii scoteau toti fagurii din stup gi ii pulverizau, ceea ce era o muncl enorm5 qi comporta riscuri mari de furtisag fntre albine gi chiar extinderea bolii respective in stupini. Acum, cu ajutorul unui dispozitiv de presiune, se introduce pe urdinig un simplu aparat de aerosoli, V.n., care in 30-60

TEHNICA APICOLA

245

TEHNICA APICOLA

secunde rgspindegte fn stup medicamentul, fncft albinele nu simt nimic, iar munca stuparului, este de sute de ori mai mic5 gi cu rezultate mai bune pi sigure. Executarea lucr&rilor se face diferit, dup5 tipul de stup ce-1 are de cercetat stuparul: stup orizontal, vertical, Dadant simplu sau dublu, or multietajat. Inainte de a deschide un stup, apicultorul urmaregte la urdinig locul pe unde intr5 albinele; acolo va fi cuibul. Stuparul se va ageza cu sc5unelul de lucru in partea opus5 cuibului, vorbind de stupul orizontal, c5ci acolo activitatea coloniei este mai redus5, fagurii sint cu albin5 mai puling, de unde, deplasind putin diafragma, se poate scoate ugor primul fagure. Dac5 s-ar fncepe dinspre partea cuibului, s-ar tulbura toat5 colonia, se strivesc multe albine, fiind fnghesuite fntre rame, gi poate eventual c5dea victim5 chiar matca coloniei. Sc5unagul de lucru se aduce aproape de stup ; apicultorul se agaz5 astfel incit coltul din spate a1 stupului $5-i vin5 fntre genunchi, avind totodata soarele in spate. Capacul se ridicl cu atentie, f l r 5 s5 se loveasc5 stupul. Fum se d 5 atunci cfnd se gtie c5 acea colonie este rea gi irascibill. 0 d a t l deslipit5 prima scfndur5 a podigorului cu ajutorul d5ltii apicole, se mai desprind din lipitura cu propolis alte 3 - 4 , f5r5 s5 se ridice, aceasta pentru c5 operatia deslipirii lor produce adeseori zgomot care nelinigtegte albinele. L a stupii multietajati sau Dadant dubli, cu podigorul Pncheiat dintr-o bucat5, aceast5 operatie este mult rnai ugoar5. Stuparul desprinde din lipitur5 podigorul care, prins fn diagonal cu ambele miini, este rlsucit pe loc, migcfndu-1 in dreapta gi stfnga; o data deslipit, se ridic5 far5 zgomot.

L a tipul de stup vertical cu mai mult e corpuri stuparul se agaz5 cu soarele fn fa@. E l nu cerceteaz5 stupul ram5 cu ram5 ca la stupul orizontal unde soarele trebuie s l fie fn spate ca s5 poat5 examina a m h u n t i t fagurele, ci cercetarea o face asupra unui corp intreg, putin plecat in f a t i , f5r5 a scoate ramele gi privindu-1e pe la fundul lor; deci lumina trebuie s5-i vin5 din fat5 ca s5 pgtrund5 printre rame, iar stuparul privegte printre acestea ca s5-gi dea seama de num5rul fagurilor ocupati cu albine, d e prezenta puietului in faguri, cit gi d s eventuala prezent5 a botcilor de roire. Cind stupul se deschide, apicultorul d 5 citeva fumuri din afum5tor fmpr5gtiate ca o adiere de-a lungul intervalelor dintre rame. Se evit5 folosirea fumului dat adinc intre faguri, care nelinigtegte albinele. E l se d 5 astfel numai in operatiile in care stuparul vrea s l sileasc5 albinele s5 coboare de pe faguri in corpul de jos. Folosirea justd a fumului are o mare insemn5tate in minuirea albinelor. Multi stupari nu gtiu c5 fumul, dac5 pe drept cuvint potolegte albinele, apoi tot el le face citeodatg chiar r5u. 0 colonie in care s-a d a t fum f5r5 socoteal5, igi intrerupe lucrul; matca se opregte din ouat gi alearg5 pe faguri; albinele cl5ditoare se desfac din ghirlandele atirngtoare fn care st6teau pin5 atunci agteptfnd secretia solzigorilor lor de cear5 ; aceste ghirlande abia dup5 cfteva ore sau chiar dup5 o zi se mai pot reconstitui, iar lucrul incepe de acolo de unde a fost Itisat. Doicile p5rlsesc puietul care r5mine flgmind un timp nedeterminat, In detrimentul dezvoltgrii lor normale. Albinele magazionere p5r5sesc pentru moment

'TEHNICA APICOLA

246

TEHNICA APICOLA

sarcina lor, toate iau in grab5 mierea Sn gug5, ca s5 aib6 cu ce-gi incepe la nevoie o agezare intr-alt loc. L a darea fumului albinele igi umplu gugile cu miere, c515uzite de un strgvechi instinct de ap5rare. Acest reflex este in favoarea stuparului, c5ci avind gugile pline ele cu greu pot s6-gi indoaie liber abdomenul gi deci nu pot s5-1 intepe. Sint ins5 operatii unde este chiar interzis s5 se foloseasc5 fumul, cum este de pild6 la c6utarea m5tcii; altfel ea se sperie, se ascunde cu capul intr-o .celul5 sau p5r5segte fagurii, iar stuparul cu greu o mai g6segte. Un stupar priceput rareori folosegte fumul, d a r in schimb afum5torul este aprins in permanent?& pentru orice nevoie. Comportarea neatentd ~i brutald a stuparului duce implicit la iritarea .albinelor. De pild5, cind se scutur6 in stup albinele de pe faguri, colonia .se tulbur6 mult. Operatia se face in fata urdinigului pe un carton sau placaj. Dac5 totugi trebuie s5 se facs scuturarea in stup, apicultorul scoate mai intii, 3-4 faguri din marginea stupului de pe care albinele se scutur6 in golul rgmas. fn felul acesta toate albinele de pe faguri vor c5dea in stup. Fagurii cu puiet deschis nu s e scutur6, ci se m5tur6 cu peria albinele de pe ei. Folosirea periei de msturat albinele de pe faguri in cuib se face cu atentie. Rama de pe care albinele trebuie periate se tine de una din laturile inguste ale ei, c5ci in felul .acesta 15timea periei, care este c i t l6timea ramei, impinge ugor toat5 albina din calea ei, f6r5 a mai face migc5ri de revenire. Cind ins5 este nevoie s5 se inl5ture cu peria albina tinlr6 de pe un fagure cu puiet, rama s e va tine inversat6, deci cu letigorul inferior in sus, iar cel superior in di-

rect contact cu una din ramele cuibului. In felul acesta, migcarea de m5turare a albinelor se face Pn directia de inclinare natural6 ce o au celulele in fagure, gi deci f5r5 ca firele de p6r din perie s5 pgtrundi in celule. fn a1 doilea rind, P aceast5 n pozitie peria nu atinge antenele albinelor care in majoritate stau pe fagure cu capul spre letigorul superior. Acestea sint organe foarte sensibile care atinse provoac5 reactii de ap5rare gi atac. Operatia periatului se face incet, cu migc5ri ugoare, scurte, pentru ca albinele, impinse cu peria, s6 coboare p5trunzPnd in intervalul dintre doi faguri. Operatia se va face la fel gi de pe fata a doua a fagurelui. Cum gi cind se folosegte masca? E a se tine ridicat5 pe borul pslgriei, cind albinele sint linigtite, dar se coboar5 pe fats, dac5 ele sint agitate. Masca trebuie des sp5lat5 nu numai ca o m6sur5 igienic5, dar gi pentru c6 albinele, cind sint iritate gi se lovesc de voalul migtii l5sat in jos pe fat5, adeseori scot acul gi improagc5 venin, care r6minind in tes6tur5 eman5 un miros p6trunz5tor ce iritil gi pe cele din stup care vin s5 intepe gi ele. Prin spslat, dispare acest miros. Este bine ca p615ria s5 fie din paie, nu din fetru, c5ci albinele intepind pglgria, acele r6min in tes6tura ei; pe ling5 c5 astfel se pierde un num6r de albine, dar mirosul veninului determin6 numeroase albine s5 atace gi ele. Aceasta nelinigtegte nu numai colonia la care lucreaz5 stuparul, dar gi pe cele din stupii vecini. De alt5 parte, o p5lgrie de paie tine rgcoare, evitindu-se transpiratia. Cum se face cor~trolul coloniei. Controlul unei colonii nu trebuie fEicut oricind gi in orice fmprejurare. Pe vreme ploioasg, cu vPnt gi timp

TEHNICA APICOLA

247

TEHNICA APICOLA

rece albinele, stind adunate in stup, sfnt irascibile din cauza acestei zilnice recluziuni; Pe un astfel de timp, in stup fiind prezente aproape toate culeggtoarele, acestea sfnt mult rnai predispuse la fntepat decit albinele tinere. Un control in plin5 zi, f5r5 v h t , gi cu oarecare cules fn natur5, se face foarte ugor, f5r5 inteptituri. Cea mai bun5 temperaturli pentru control incepe de la 14C la umbr5. Dac5 este vPnt putin mai tare gi nu se poate amfna operatia, stupul, trebuie adlipostit de curenti, folosind un paravan de placaj ce are dou5 picioare oblice prinse fn balamale gi pe care panoul se sprijin5, V.n. VEntul. L a control, apicultorul nu trebuie s5 r5v5geasc5 intregul stup pentru a vedea o anumitli situatie. De pild5 : cfnd trebuie s5 g5seasc5 matca coloniei ca sli o hlocuiasc5, or sli o marcheze etc. introduce o gratie intre corpurile stupului vertical 15sfnd-o trei zile. Atunci deschide sus, vede dac5 acolo sfnt sau nu ou5 proaspete iar h caz negativ el gtie c5 matca se afl5 in corpul de jog. Cind lucreaz5 cu stupi orizontali introduce l h g 5 cuib un fagure bine cl5dit, de culoare hchis5, cald gi stropit cu ap5 fndulcitl, fnsemnfndu-1 pe speteaza superioarli. Dup5 dou5 zile, f5r5 s5 dea fum, trage in golul stupului fagurii fir5 s5-i scoat5 afar5 pin5 la cel insemnat, unde cu toat5 siguranta va g5si matca care ou5 acolo. Controlul propriu-zis la stupul orizontal se face fncepfnd cu migcarea din loc a diafragmei stupului, care se depgrteazli ugor In golul dinspre peretele lateral ling5 care ea st5 la 3-4 mm depgrtare. Lucrarea se face fgr5 a -tulbura colonia, dfnd ins5 putin fum. Dacg diafragma iese ugor,. se trage fn sus. Dacli ea rezist5, este dovad5 cli ultimul fagure este

strins lipit de peretii stupului cu punti de cear5, pe care obignuit albinele le cl5desc intre faguri pentru a le da o trginicie mai mare. fn aceast5 situatie, gi chiar dac5 s-ar forta diafragma pentru a o scoate rupindu-se leggturile, ele vor r5ni multe albine atunci cind rama va fi ridicat5. Aceast5 grey it5 manevrare a diafragmei va indispune colonia ~i va determina albinele la. intepat. Deci nu se retrage diafrhgma. fntr-o atare situatie yi nici fagurele lipit de ea, ci depgrtindu-le pe amindous, se desprinde yi se ridicli cel de-a1 doilea fagure din margine. P,entru a-l scoate din stup P cele mai bune conn ditii, stuparul taie puntile de cearii cu muchia lat5 gi ascutit5 a diltii apicole, astfel fncft puntile s5 r5mind legate de rama care se ridic5; dac5 s-ar proceda invers puntile vor prinde multe albine de pe rama ce se ridic5, strivindu-le. 0 dat5 ce puntile de leg5tur5 au fost t5iate de la cele doug rame fnvecinate, ea se migc5 ugor cu ajutorul d5ltitei de pe scaunul pe care este propolizat5. Atunci stuparul prinde intre degetul gros gi artittitor de la ambele mfini cele dou5 umerage ale ramei, ridicfn-. d-o drept in sus, fncet gi f5r5 a o lovi de. peretii laterali. De asemenea, l a ridicarea fagurelui trebuie avut grij& ca albinele ce stau pe suprafata lui s5 nu se frece de cele de pe suprafata celor doi faguri vecini, ceea ce le-ar nelinigti. 0 dat5 golul f5cut prin ridicarea primei rame, care se agaz5 provizoriu fn l5dita de lucru, ceilalti faguri se scot, mult mai ugor. Fiecare ram5 desprinsli de pe scaunul ei se ridic5 tinfnd-o putin diagonal in golul r5mas. L a examinarea fagurelui, acesta se tine totdeauna deasupra cuibului, c5ci sfnt mlitci sperioase care-ti dau

T E M I C A APICOLA

248

T E ~ C A APICOLA

drumul jos de pe faguri; dac5 ea cade pe plmint, prin iaxb5, f5r5 ca apicultorul s5 observe, colonia respectivg rlmine orfang. Cind se examineaz5 un fagure, lumina soarelui s5 cad5 din spate; ram a se tine cu ambele miini de dou5 colturi diagonale. E a st5 putin aplecatg pe spate, ca s5 se poat5 ugor observa intreaga suprafat5 cu puiet, cu albina acoperitoare gi eventual matca. fntoarcerea ramei se face cu mare ugurintti, basculfnd-o intre cele dou5 puncte de sprijin diagonale. Prima gi cea de-a doua ram5 scoasg, dac5 matca stupului nu se gtisegte pe ele, se pun provizoriu in l5dita port a t i v 5 de lucru ce st5 algturi, acoperindu-le cu capacul ei sau cu un sac. Ramele urmitoare, dup5 ce se examineaz5, se las5 in stup tr5gindu-le in golul stupului gi agezindu-le in aceeagi ordine. Cind observarea lor 9-a terminat, intregul grup de rame d i n stup se impinge deodat5 la loc, c l c i datorit5 distantatoarelor marginale t i p Hoffman ele formeazg un bloc, care alunecii pe muchia balotului, pe care se sprijinti. Atunci se scot din l5dita de lucru cele doug rame cercetate initial gi se pun la locul lor, diafragma se al5tur5 de ultimul fagure gi stupul se inchide. Desigur c5 nu totdeauna cind se deschide un stup se va face o asemenea cercetare, ci, stuparul se va m6rgini numai strict la observarea ce urmgregte si5 o fac5 gi care trebuie s5 fie c i t mai scurt5, dar in acelagi timp gi c i t mai precis$, inscriind-o in part i d a coloniei cercetate. 0 data stupul deschis, capacul se agazg pe p5mlnt in pozitie r5sturnat5; de-a curmezigul, se vor ageza unul peste altul corpurile deja examinate inainte. Corpul se desprinde cu dalta apicol5 d i n incheietura propolisului. Dac5

acela este corp pentru depozitarea recoltei, prin ridicare, stuparul igi d5 seama de greutatea lui gi il pune jos pe capac. Cind ajunge la cuib, il culcl cu latul s5u pe ultimul corp pus pe capac, dupg ce de pe suprafata acestuia din urm5 indepgrteaz5 albinele cu putin fum. f n felul acesta el poate privi cuibul In lumin a soarelui ce bate printre faguri. Ca s5 observe eventualele botci, pe care albinele le cl5desc in partea inferioar8 a fagurilor, el d5 putin fum printre acegtia ca albinele 95 se urce mai sus, descoperind botcile. 0 datg observatiile f5cute gi lucr5rile executate, stuparul aranjeaz5 corpurile In aceeagi ordine, sau le inverseaz5, aqa cum o impune situatia aflat5 la control. L a agezarea lor, stuparul d l putin fum pentru a indep5rta a t i t albinele de pe corpul de jos, cit gi cele de pe marginea corpului care se suprapune. La tipul de stup Dadant se folosegte adeseori un suport rnobil, V.n., pe care unul din cele dou5 corpuri se agaz5 pentru control, V.n. Tehnica apicol6, luna martie, controlul de fond afar$. Cum se inchide stupul. Agezarea podigorului nu se face la intimplare, c h i multe albine vor c5dea victime sigure intre rama inconjur5toare a podigorului qi marginile de sus ale ultimului corp. Podigorul tinut de dou5 colturi, in diagonal, cu ambele mlini, se apropie de pozitia exact5 ce o va ocupa deasupra stupului gi atingind ugor albinele ce stau sus pe marginea superioar5 a peretilor, face cu el o migcare ugor tremurlnd5, cit gi una de rignire. Albinele simtind c5 sint primejduite, ori intrg in stup, ori ies afar5 pe peretele stupului. Apicultorul priceput simte cind

TEHNICA APICOLA

249

LUNA AUGUST

intre podigor gi marginile stupului nu mai sfnt de loc albine, gi atunci i1 agazii definitiv. Peste acesta se pune salteluta, iar stupul se inchide cu toatii atentia, agezfnd capacul la locul stiu. Minuirea albinelor nu se rezumii desigur numai la aceste putine operatii amintite la cercetarea stupilor. Ele sint numeroase gi variate. Stuparul trebuie sti le fac5 intotdeauna cu t o a t i atentia gi grija pentru viata albinelor, evitind d deschid5 stupul pentru orice lucru de micl importantti, gi fnviitind sii cunoascii ce se petrece in interiorul lui d u p i anumite semne exterioare, V. n. Tehnica apicolci, luna martie, cunoagterea coloniei dup5 aspect. Stuparul s5 fie preocupat fn permanents nu,nai de faptul cii fiecare fiintii din colectivitatea unui stup, inclusiv trintorii, sint elemente ce contribuie la propiigirea coloniei gi deci indirect tji spre folosul siiu. Identif icarea mBtcii unei colonii este o operatie care d5 stuparului destulii griji3 gi ii ia mult timp clci trebuie sti cerceteze faguri pin5 o giiseste. Dacii la deschiderea fiirii zgomot vi fum a stupului va observa, dvin care spatiu a zburat drept in sus prima albinEi - mai mult sau mai put i n amenintiitor - iar apoi va fndepiirta incet fagurii ping la ace1 spatiu, va afla fn majoritatea cazurilor matca pe unul din cei doi faguri invecinati cu spatiul respectiv. Cind el n-o descoper5 gi totugi este obligat 85 o g5seascii neapiirat pentru o anumitii lucrare, el va proceda astfel: agazii pe deasupra stupului respectiv un magazin de recoltii cu f a g u ~ i ceva rnai riisfirati, acoperindu-1 cu podigorul stupului; dii pe urdinig fum gi ciociinegte in peretii laterali ai stupului, aga cum se proce-

deazii la transvazare, V.n.; ridici incet magazinul in care albinele s-au refugiat gi unde cu multii sigurantg se aflii gi matca; introduce fntre corpul stupului gi magazin o gratie Hannemann; prin orificiul de hriinit a1 podigorului dii fum ca s3 goneascti de data aceasta albina jos in cuib, iar matca gi trfntorii rimfn in magazin, de unde ugor ea poate fi prinsii. Un a l t mijloc de a prinde matca este urm5torul: se fntinde un cearsaf in fata urdinigului, care acoper5 si scindura de zbor; se scot pe rind fagurii cu albina acoperitoare care se miituri cu peria pe ceargaf, urmirind cu ochii grupul celor cizute, ciici matca va fi ugor recunoscutti. E a se prinde cu tubul de sticlci, V.n. fn alte tiiri, fn vopseaua cu care s e marcheazti mgtcile se pune o infim5 cantitate de izotopi radioactivi. Atunci matca poate fi identificatti ugor pe ce fagure se aflii in stup, migcfnd deasupra ramelor un dispozitiv de semnalizare tip Geiger. Acul acestuia oscileazii in apropierea spatiului dintre doi faguri pe care ea s e afl5.
LUNA AUGUST

Flora melifer& din august gi culesul in aceastti lunc? se prczint5, fn raport cu anumite regili~ii: la munte, inc5 in prima decadti a lunii august, zburiitoarea mai secreteazti ceva nect a r ; pe la 15 august finetele fncep 5% fie cosite; albinele nu mai giisesc posibilitiiti de cules. fn piidurile de conifere apare uneori mana produsii de lachnide, V.n., in generatiile de toamnii, oferind un cules destul de bun, mai ales i n zilele cu napti calde. fn terenurile de culturii, la unele cooperative agricole de productie, alt

TEHNICA APICOLA

250

LUNA AUGUST

binele g5sesc culturi de molura, Foeniculurn vulgare, ce mai oferti ceva polen albinelor, foarte pretios pentru acest sezon. De asemenea, in unit5tile cu sector zootehnic dezvolt a t , unde se afl5 o culturti de napi porcegti, sau se fac doui culturi pe acelagi teren dup5 p5ioase cu plante pentru siloz, albinele g5sesc astfel ceva cules de nectar gi polen de la floarea-soarelui pusg pentru coasi gi fnsilozare, sau porumb furajer fns8mintat fmpreung cu sulfina albi. Lotul apicol semincer in gospod5riile unde el se aflg este o resurs5 pretioasg de nectar acum in aceast5 lung, cind in cfmp albinele nu mai gtisesc aproape nimic. f n schimb, in lotul acesta, unde la 15 mai s-a insgmintat o parcelti de sulfin5 alb5, care fnfloregte dup5 75-80 zile, albinele profit5 de un bun cules. La fell facelia Ins5mintat5 a doua oar5 la 15 iunie, sau dup5 rapita de toamn5, d 5 gi ea nectar din belgug, dacti in v a r l a avut cfteva ploi bune. Din plantele perene, talpa gigtei gi rostogolul igi prelungesc secretia pin5 pe la 10 septembrie, iar in lotul cu napi porcegti florile fncep s5 dea ceva nectar de pe la 15 august, dar rnai ales polen, inflorind permanent pin5 cfnd cade zlpada. Acolo unde urmeaz5 sti se planteze In primgvara urmitoare plantele crescute sub geam, cum este de pildl lev b $ i c a , s b i n t a se pune acum in august la stratificare fn pat cald cu nisip, pentru ca prim5vara s5 fie transplantate direct pe teren, V.n. Levdn?icci. Recoltarea polenului de la porumbnl furajer semlnat in cultura a doua, dup5 ridicarea plioaselor, se face acum prin tlierea paniculului, V.n. Polen, recoltare.

--

Reactivarea nucleelor rsmase din mai-iunie din roiurile temporare. Se scot din stupii pepinieri colectivi, unde au stat strimtorate pin5 acum qi igi reiau rolul lor initial de a conlucra independent cu coloniile de baz5 din care au fost extrase putin inainte de marele cules. In acest scop cele dou5 m5tci o u l fiecare in cuibul s5u pin5 tirziu in toamn5, cind se contopesc gi formeaz5, pentru iernat, o colonie puternic5 de 33,5 kg de albin5. Nucleul scos din stupul pepinier se agazi intr-un corp go1 cu podigor-separator Snellgrove, avind urdinigul inversat ca directie de zbor fatti de cel a1 coloniei de b a d ; el este ajutat acum la inceput, cu doi faguri cu puiet c5p5cit7 gata de eclozionat. Avind matca tfnilri, fecundata de curind, 4n stupul pepinier, cuibul s5u se extinde repede. E l va fi sustinut - ca gi colonia de b a z l cu hran5 stirnulentti. Culesul mierii de man& din toamn5, care poate s5 se iveasc5 gi fn aceast5 lung fie de la salcie in regiunile de balt5, fie de la bradul alb sau molid in cele de la munte, este bine s5 fie dirijat de stupar in sensul ca albinele s5 nu depoziteze aceast5 miere de calitate inferioarg pentru hrana de iarng In aceiagi faguri In care albinele au strins mierea bun5 de iernat, culeas5 in var5. In acest scop stuparul retrage gi pune P den pozit fagurii plini cu miere de varl, iar in stupi, introduce rame goale cu figii de faguri artificiali. Cind acest cules fnceteazg, mierea de man5 se extrage, retrocedfnd coloniilor fagurii cu miere de calitate, retragi rnai inainte. Controlul cantitativ g i calitativ a1 rezervelor de hrans din stupii care n-au fost dugi in pastoral, iar albinele n-au nici o perspectivl de cules,

TEHNICA APICOLA

251

LUNA AWGTJST

se face acum, pentru ca stuparul s5 gtie ce are de ales: hr5negte stupii care nu au destule rezerve pentru viitoarea iarn5 gi prim5varSi a anului urmgtor, sau, dac5 cuiburile sfnt pline gi asigurate cu hran5 bun5 gi fndestul5toare, extrage prisosul de miere din magaziile de recolt5 peste necesarul coloniilor sale. Mierea de prisos ce se afl5 fn corpurileridicate se extrage, cilci ea constituie miereamarfl de la sfirgitul verii; fn ea poate s5 fie ?i din cea de man5 care nu este bun5 pentru iernat. Procedfnd astfel, albinele, prin stimulilri naturale sau artificiale, vor cregte mult puiet, rnai ales dacg au mltci tinere. In aceast5 situatie mierea din partea superioar5 a fagurilor de cuib se va epuiza, dar fn schimb, la intrarea fn iarn5, albinele vor avea corpul de stup superior plin cu miere gi p5stur5, f5r5 a rnai face vreo interventie. Stuparii care au stupi de tip orizontal, vor introduce ling5 cuib atftia faguri cu miere cilp5cit5 scogi din depozit, pfn5 la atingerea cantitgtii de 28-30 kg, ridicfnd din stupi toti fagurii plini sau partial umpluti cu rniere culeasg la sffrgitul verii, din care ea se va extrage. Stuparii canadieni, sovietici gi americani las5 cel putin 40 kg hran5 fn stupi cu ocazia controlului cantitativ gi adesea chiar gi rnai mult. Controlul calitativ a1 rezervelor de hran5 se face acum, rnai ales cfnd stuparul blnuiegte c5 albinele ar fi putut s5 culeag5 gi o cantitate de miere de manil. Controlul se face prin analiza rnierii, V.n., iar dacg se confirm5 prezenta mierei de man5 fn ramele cu hran5 de rezerv5, toti fagurii se vor extrage in fntregime qi se vor completa cu sirop de zah5r. Operatia aceasta este bine s5 se fac3 totdeauna cfnd stuparul a gtiut c5

in stupi a bfntuit nosemoza cu doitrei ani fnainte. S-a statornicit de cercetgtori c5 albinele ies mult rnai bine din iarni cfnd rezervele lor d e hran5 sfnt constituite din faguri c5p5citi cu miere maturatg provenit5 din hr5nirile masive cu zahir fn aceast5 lung, fat5 de fagurii cu miere. a c5ror component5 este Pndoielnici gi poate avea fn ea gi miere de manSi. Dezvoltarea coloniei in perioada de. iarng-primilvar5 este mult rnai avansat5 cfnd siropul a fost fgcut fn proportie de 60% zahgr, sirop putin acidulat gi deplin maturat fncg de la sffrgitul perioadei de var5. Hriniri masive de completarea re-. zervelor se aplic5 atunci cind stuparul nu are fn depozit fagurii cu miere pugi fnc5 de la primul cules, qi ele se. execut5 cu sirop din zah5r dat P cann titgti mari, chiar dup5 terminarea culesului de la floarea-soarelui, binein$eles dac5 anul a fost deficitar,. iar cultura de floarea-soarelui nu a putut asigura formarea rezervelor d e hran5. fn aceast5 situatie este bine. ca stuparul s5 aranjeze in stup faguri buni, de culoare mai fnchisl, f care. n albinele s5 depoziteze hrana masivg de completare gi pe care ele vor ierna in conditii mult rnai bune decft p e fagurii prea tineri, V.n. Hrcinire, hr5nirea de necesitate. Hrana de completare trebuie s3 fie cSip5cit5 de albine cft rnai curfnd, fnainte de aparitia frigului. Pentru aceasta, spre sfirgitul hr5nirii de necesitate, cantitgtile date zilnic s e micgoreaz5 treptat pin& la 100 g. Albinele bgtrfne vor prelucra aceastii hrgnire, se vor uza gi vor pieri, fnainte de iernare, spre folosul coloniei. Deschiderea urdinigului de iarn& q6 micgorarea celui de var5 se face fnc& de acum pentru ca albinele s t g i poa-

TEHNICA APICOLA

252

LUNA

AUGUST

t 5 organiza hrana de completare acolo unde ele igi aleg loc pentru ghemul de iarni gi in raport de curentii din stup. fn consecint5, apicultorul micgoreaz5 urdinigul de jos din ce in ce mai mult, aga fncit cel mai tirziu la 1 septembrie el s5 fie inchis definitiv, iar albinele s5 circule numai pe cel de sus. Micgorarea urdinigurilor care pin5 acum au stat deschise pe toat5 latimea stupilor, vorbind de cei verticali, trebuie f5cuti agezfnd reductorul cu urdinigul mic, mai ales cind stupii ee hr5nesc pentru completarea rezervelor. Nucleele ajut5toare de asemenea vor avea urdinigul de cel mult 30 mm, cu distantiere din cuie pentru a le feri de d5un5tori. Refnnoirea m8teilor. M5tcile tinere, care obignuit se dau coloniilor ~ p r esfirgitul verii in timpul celui de-al. doilea cules, deci la floareasoarelui, ar fi trebuit date neap5rat pin5 acum. Totugi chiar gi in luna august ele se pot da, pentru ca sii depun5 mult puiet pin5 tirziu in toamn5. Cu m5tcile virstnice inlocuite, se fac nuclee ajutltoare care dau gi ele ceva albin5 tin5r5 pin5 in octombrie cind, ori sint sacrificate, ori sint p5strate s5 ierneze in afara ghemului. Alegerea nueleelor ajutiitoare care rgmin s& ierneze in stupi al5turi de coloniile de bazii se face de pe acum, qi anume cele care au m5tci neuzate iji care au dat dovad5 de prolificitate $n cursul sezonului respectiv. Aceast a ins5 numai in cazul c5, stuparul vrea s5 vind5 in primgvara viitoare, in aprilie, colonii mijlocii. Cregterea tbzie de miitci se poate face gi la inceputul acestei luni, dac5 afar5 este ceva cules, dar in general ele nu sint de valoarea celor n5scute O iunie gi iulie. Rezultate multun

mitoare in aceast5 privintg pot avea cei care ridici patru rame cu puiet deschis in corpul superior, izolat de cel de jos cu un podigor Snellgrove, care are o mic5 gratie in loc de pinz5 metalic5, precum gi cu un corp de miere. Albinele de sus primesc botca c5p5citi din cregterea de selectie gi igi scot o matc5 tin5r5 care iese la imperechere prin micul urdinig de iarn5. Cind ea incepe s5 ou5 gi are puiet pe doi faguri, se retrage gratia podigorului Snellgrove ; ambele m5tci ou5 un timp in stup, ping cind cea bltrin5 dispare. M5tcile acestea pe ling5 c5 vor da o generatie de puiet pentru iernat, igi vor ar5ta folosul lor mare in primgvari cind cuibul lor va fi mult mai extins decit a1 stupilor cu m5tci virstnice. Reactivarea ouatului unor miitci care ~ i - a u restrins activitatea prea curind, ceea ce se remarc5 uneori. in aceast5 lung - se remediazii dac5 se dB coloniei sau nucleuJui respectiv un fagure cu puiet nec5p5cit far6 albina acoperitoare. Albinele incep s5 hriineascg abundent matca cu liiptigor; ea igi reactiveaza ouatul gi-1 va prelungi pin5 tirziu in toamnii. Cgldura fn cuib trebuie s i riiminii constant5, neinfluentatii de noptile reci ale lunii august gi septembrie gi deci matca s5 nu fie stingherit5 in extinderea elipselor cu puiet, V.n. Cuibul, psstrarea caldurii. fn acest scop, stuparul va mai lua urmiitoarele miisuri: - peste podigor va ageza perna protectoare, care de altfel nu trebuie sii lipseasc5 nici chiar vara; - se restructureaz5 cuibul trecind spre margini fagurii cllditi din anul curent care au ceva puiet. E i se vor retrage cind puietul a eclozionat. fn mijlocul cuibului se agazi fagurii de culoare inchis5, cu o coroan5 de mie-

TEHNICA APICOLA

253

LUNA AUGUST

re sus. M5tcile ou5 cu predilectie pe .acegtia, c5ci p5streaz5 mai bine c51aura. La stupii multietajati corpul .de pe fund, pe care va ierna colonia, va avea numai faguri de culoare in.chis5 ; - va reduce urdinigul de jos pin5 .eel mult la 4-5 cm, dar se va des.chide cel de sus; - la stupii cubici cu fund mobil, .se schimb5 pozitia din pat rece, in pat cald. Aceast5 modif icare trebuie f5cut5 inainte ca stuparul s5 inceap5 hr5nirea de completare sau cea de stimulare, pentru ca albinele si-qi poat5 organiza viitorul cartier de iernat, cit gi mierea, in raport cu noua pozitie a fagurilor fat5 de urdinig, V.n. Cuibul, agezarea ramelor. L a o astfel de agezare ins5 nu se preteaz5 atbpul multietajat, care are o form5 dreptunghiularg. Hranirea de stimulare incepe din vreme, fie transportind albinele in pastoral la un cules de toamn5, sau, P lipsa acestuia, stupina se izoleaz5 n la o distant5 de 4-5 km de oricare a l t a din vecingtate, f5cindu-se stimularea in natur5, V.n. Hrcinirea. Dac5 nici aceast5 conditie nu poate fi satisf5cut5, stimularea se va face pe loc, in stupi, de preferat cu sirop. L a alimentatia de stimulare, care se face a t i t coloniilor de baz5 cit gi roiurilor ajut5toare-temporare, trebuie ca albinele s5 aib5 la dispozitie insemnate cantit5ti de p5sturl in stup or polen in natur5 sau inlocuitori proteici, V.n. Polen. Alimentatia stirnulent5 in doze mici urmeaz5 intotdeauna, dup5 ce mai fntii s-a f5cut cea de completare a rezervelor de hran5 in stup, acolo unde a fost nevoie s5 se intervin5. Cind se incepe, stuparul pune in mijlocul cuibului 3-4 faguri goi gata claditi din cei de culoare mai inchisti, stropiti cu

sirop, pentru ca matca s i aibs loc unde s5-gi extind5 puietul. Alimentat i a stirnulent5 poate fi f5cut5 acum in conditii bune gi cu zah5r tos, V.n. Hrdnire, zahir tos. Cea rnai bun5 se face ins5 acum prin desc5pScirea fagurilor cu putin5 miere; ei se pun dincolo de diafragm5 ; albinele nu nurnai c5 se hr5nesc stimulent, dar completeazl cu aceasti5 miere celulele goale din fagurii pe care viitorul ghem va ierna, V.n. Hrdnire. Adaosul medicamenbs contra nosemei se face acum cind coloniilor li s5 d 5 hran5. Este de preferat s5 se faci o dat5 cu ea, c5ci dozele fiind zilnice gi reduse, albinele consum5 zilnic integral siropul medicamentos gi nu-1 depoziteazi. Pentru a preveni o eventual5 infectare cu loca in timpul pastoralului este recomandabil, ca o data cu alimentatia stimulentil fn toamn5 s i se dea preventiv de citeva ori sirop de streptomicing. V.n. Loca. Trierea fagurilor care urmeaz5 s i se p5streze pentru campania anului viitor, sau a celor ce trebuie s5 se dea la topit in iarn5, se face acurn. Operatia aceasta este ugurat5 dac5 pe speteaza superioar5 a ramelor este inscris anul cind ei au fost cl5diti. Unii dintre ei au oarecari cantit5ti de p5stur5 care trebuie recuperatg. Aceia vor fi insemnati gi bine p5strati pin5 in luna ianuarie, cind se extrage p5stura pentru stimularea de primtivar5 a coloniilor, V.n. Tehnica apicold, luna ianuarie, extragerea p5sturii. Sulfurarea fagurilor puai la pgstrare se face imcdiat dupti ce ei au fost retragi din cuib, pentru a preveni atacul ggselnitei, V.n. Afumdtor cu sulf. Fagurii se vor pune la sulfurat stropifi cu ap5 ; aceasta se va combina cu vaporii de sulf rezultind acidulsul-

TEHNICA APICOLA

254

LUNA SEPTEMBRIE

furos, care este o substant5 toxic5 ce distruge spsrii de nosema V.n. Sulf. Procurarea fagurilor artificiali se face de cu toamn5, pentru c5 acegtia, cu cit vor avea o vechime de fabricatie rnai indep5rtat5, cu a t i t rezistenta lor va fi rnai mare, V.n. Faguri artificiali. Ridicarea magazinelor de reeoltH, acolo unde n u rnai este nici o n5dejde de cules, nu trebuie s5 rnai intirzie, c5ci acum cuibul este influentat in r5u printr-un spatiu prea extins. Magazinele au stat pe stupi pentru a feri fagurii de atacul ggselnitei. Acum in&, in august, fagurii se supun fie sulfuriz5rii, fie vaporizarii cu acid acetic glacial, V.n. sau cu tetraclorur5 de carbon.
LUNA SEPTEMBRIE. fn aceast5 lung rar rnai g5sesc albinele ceva de cules. f n regiunile viticole albinele culeg suc de la struguri, din bobitele plesnite sau cele sfigiate de viespi, V.n. Impulsionarea cregterii de puiet la coloniile rnai reduse dar cu m5tci tinere intrate de curind P productie, se face n in afar5 de stimulare aplicind totodata gi o metod5 foarte drastic5 care d5 rezultate bune. Aceast5 metod5 recomandl s5 se ia t o t puietul c5p5cit si deschis, f5r5 albina acoperitoare gi s 5 se incredinteze provizoriu unei colonii puternice care s5-1 creasc5, tinind seama in ce stup s-a pus. Albinele, vgzindu-se v5duvite de puiet in prag de iarn5, hr5nesc cu disperare matca gi aceasta P scurt timp acoper5 supran fete mari de faguri cu puiet, cu condit i a ca fagurii introdugi in locul celor cu puiet retragi s5 fie de culoare inchis5. L a sffrsitul lunii septembrie, colonia cu populatie redus5 primegte de la cea puternic5 un num5r de faguri cu puiet cu elipse aproape egale cu cele ce ea le-a primit la inceputul

lunii. fn felul acesta colonia, ce fusese cu populatie redus5, intrii in iarn5 cu o mare populatie, aproape toat5 format5 din albine tinere n5scute in toamn5, c h i albinele bgtrine, in urma efortului fiicut cu hr5nirea intens5 a puietului, pier inainte de a intra in iarn5. Culesul de miere fn regiunile viticole, care de multe ori este foarte abundent obtinindu-se 10-15 kg miere de fiecare colonie rnai ales in anii rnai ploiogi, se organizeaz5 de stupari cu deosebit5 atentie pentru ca in cuib s5 nu se acumuleze prea mult5 miere din mustul strugurilor, care uneori d5 o ugoar5 diaree coloniilor, cind r5mine in faguri ca hran5 de iarn5. L a stupii de tip Dadant-dublu se strimteaz5 cuibul cu atitia faguri citi s f n t ocupati cu puiet gi cumiere c5p5cit5, retr5gPnd in depozit pe cei goi sau partial ocupati cu miere de flori. Deasupra cuibului F R agaz5 un corp cu faguri goi gata cl5dlti sau un magazin de recolt5 pentru depozitarea recoltei de la struguri; la stupii orizontali se fmping fagurii cu puiet spre latura opus5 urdinigului, agezind in dreptul acestuia faguri goi gata clgditi, in care albinele se vor gr5bi s5 string5 nlustul transformat in miere. Aceasta are o culoare deschis5, pl5cut5 la gust gi apreciatg de consumatori. Trebuie atrasl atentia viticultorilor c5 albinele, culegind mustul din boabele sf 1giate de viespi sau din cele supracoapte le fac un mare serviciu (V.n. Viespi) c5ci mustul care s-ar scurge pe boabele s5n5toase ar atrage pe el diferite ciuperci, in special ale mucegaiului, care, pot compromite cu totul recolta d e vin. Albinele nu pot rupe pojghita strugurilor cu mandibulele lor, care sint ca nigte lop5tele lgtite, netede gi f5r5 zimti. Aceast5 lucrare o pot face numai viespile.

TISRNICA APICOLA

255

LUNA OCTOMBRIE

Extractilr mierii culeas5 de albine in luna precedent5 cit gi in septembsie se face numai in stupinile care au fost deplasate in stupgrit pastoral in regiuni cu un bun cules gi care au d.at naiere-rnarfg. Ceea ce albinele au adunat in cuib nu se extrage, decit dac5 albinele au acumulat acolo mult5 miere de man5, V.n.; aceasta se extrage integral, completind necesarul de hrang cu sirop de zahgr, V .n. Hriinire. Echilibrarea rezervelor de hrani din cuiburi se amin5 pentru luna octombrie, cind se vor face gi pregztirile de isrnat . Furtigagul intre albine este de temut in aceast5 lung, cgci acum, in toamn5, el are o caracteristicg deosebit5 gi anume: dac5 furtigagul nu este observat imediat gi deci stuparul nu a luat m5surile de rigoare, V.n. Furtiqag, coloniile care r5min orfane P n urma atacului unui stup, nu numai cii nu luptg sg-gi apere agoniseala de hoate, dar albinele lor se asociaz5 cu atacatoarele gi duc fn stupul acestora, pin5 la ultima pic5tur5, toate rezervele de hran5. Stuparul va rimine surprins gi foarte incurcat cPnd va afla stupi fntregi pustiiti, goi, f5r5 albine gi provizii. El este inclinat a crede c5 aceste colonii au roit datorit5 foamei gi lipsei de hran5, cPnd de vin5 este furtigagul. Acum el este cu atit mai primejdios, cu cit coloniile hoate o data pornite pe aceastl cale, atacg gi alte colonii, V.n. FurtQagul. Adunares materialelor neeesare pentru iernarea stupilor ca paie, frunze uscate, carton gudronat, papurl pentru saltelute exterioare, se poate face ln aceastl lung in care stuparul are putin de lucru, ~nafar5 de supravegherea coloniilor. Prepararea hidromelului Pncepe o dat5 cu recoltarea strugurilor copti mai ales cind se folosegte metoda fer-

mentatiei cu fermenti de la struguri, V.n. Hidromel, metoda Godon. Plecarea prigorilor. Aceste p b g r i pleac5 inceplnd cu primele zile ale lunii septembrie, incit in cel mult zece zile nu mai r5mfn pe l a noi. f n schimb pagubele ce le fac in stupini sint insemnate. Stuparii s5 fie atenti, iar dac5 invazia este prea mare gi paguba de albine la fel este bine ca s5 inchid5 stupii, de dimineata pin5 la orele 18, adipind abinele, aga cum se procedeazri in timpul pulverizilrii insecticidelor, pentru o zi sau doul, V.n. Toxicoza. Altfel mii de albine vor c5dea victime sigure, c5ci aceste pgsgri sint foarte indrgznete, mai ales cind sfnt infometate ; atunci coboar5 in prisac5, stau pe stupi gi devoreaz5 zbur5toarele chiar de la adgpgtor, V.n. Dduniitorii albinelor, prigoria. LUNA OCTOMBRIE Albinele, neg5sind nimic in cimp, igi economisesc fortele, stau mai tot timpul fn stupi. Numai in zilele cu soare, cele tinere, n5scute P ultimele n s5pt5mini ale lunii trecute, igi fac zborul de recunoagtere. SEnt rare m5tcile care in octombrie nu gi-au fncetat ouat u l ; cele care mai depun in& ou5 in cuib sint demne de relevat gi trebuie tinute in evident5 pentru luor2irile de selectie ale anului viitor. f n stupi, albinele igi preggtesc cartierul de iernare, mutind din fagurii m5rginagi o parte din miere, in locul ales pentru iernare. Tratamentul contra pgduchilor, cu fenotiazing, la coloniile care au asemenea paraziti, se face acum, c5ci puiet nu mai exist5 in cuib gi chiar dac5 ar f i , tratamentul nu-1 afecteaz5, iar m5tcile care ar intra in iarn5 cu ei ar sl5bi gi nu ar Pncepe ouatul decPt tlrziu in prim5var5,

TEHNICA APICOLA

256

LUNA OCTOMBRIE

dacI mai rezistg 5% vietuiasc5 pin5 chideri de cel mult 5 mm sau inchizgatunci, V.n. Ddundtorii albinelor, p3- toare de urdinig reglabile. duchii (Braula) . Revizuires exterioarg a stupilor, Contopirea roilor artificiali rsjutg- chituirea gi vopsirea este bine s5 se tori g i temporari cu coloniile de baz5 fac5 fn aceasti5 lun5, fn zilele cu soare se executs acum la sfirgitul acestei mult, cind nu ploug, V.n. Vopsirea luni, cBci fn cuiburi puietul este stupilor. putin. Se dB posibilitatea ambelor Capacele, mai ales, trebuie repaunitgti contopitc s5 se acomodeze rate, in special cele care sfnt fnvelite gi s5 formeze peste putin ghemul cu carton gudronat gi care se deteriode iarn5. Coloniile de baz5 ce au reaz5 ugor in timpul transporturilor la primit populatia roiurilor, care s-au stup5ritul pastoral. Umezeala din timformat din ele, acum au devenit pul iernii in stup va fi mult m5rit5 fozrte puternice, cu cfte 3-4 kg al- dac5 apa pgtrunde pe sus, fn care caz Ling; ele ierneazg in cele rnai bune coloniile vor ierna cu pierderi insemconditii gi cu un consum de hran5 re- nate. Precizarea spatiului din stup necedus, fn raport cu puterea lor. De asemenea, coloniile care nu depggesc sar pentru ghem se face dupI cel putin cinci intervale de albine nu merit5 zece zile de la contopirea celor dou5 s5 fie 15sate s i ierneze independent. unittiti, adicg a coloniei de baz5 cu Este de preferat ca ele s5 fie conto- nucleul ei ajutitor gi anume: fntr-o pite, ca s5 formeze colonii puternice, dimineat5 rece, cu 9-10C, pe la cfte dou5 gi trei la un loc. Numai cele orele gase, cfnd albinele simtind aprocare au 3-3,5 kg de albin5 tin5rg pot pierea timpului friguros se concenface fat5 viitorului cules timpuriu treaz5 pe faguri, apicultorul ridic5 din luna martie-aprilie, avfnd adu- podigorul gi num5r8 cfte intervale n a t l gi rezerva lor de hran5 Intr-un dintre faguri ocupg, notfnd In partida total de 25-30 kg miere gi suficient5 fiecgrei colonii aceast5 observatie. p5stur5. Cu fagurii cu miere rgmagi Cind stuparul v a face operatiile de de la roiurile contopite se pun la de- agezare l a iernat, va tine seam5 de pozit de fiecare roi cfte 2-3 faguri in observatia fgcutai acum gi va l5sa in greutate total5 de 10 kg mierecZip5- stup cu doi faguri mai putin, pentru c i t l , cu care viitoarele roiuri se v o i a sili colonia sii se concentreze fnalimenta in luna martie, cfnd ele se tr-un ghem cft mai compact. Orfnduirea hranei g i a euibului ile vor reface, iar din fagurii disponibili se extrage integral mierea. Goliti iarnil se va face d u p l precizarea spatiufiind, ei se pun la pgstrare feriti de lui ocupat de colonie. Operatia de d5ungtori, V.n. Faguri, pgstrarea lor. orinduire nu trebuie s3 fntirzie! penMgtcile disponibile se pun fn coli- tru ca albinele 55-tji organizeze slngure vii s5 ierneze in afara ghemului, V.n. locul ghemului de iernare tji eventual Mdtci, iernare. s i transporte o parte din mierea din fnlilturarea goarecilor, care igi fagurii msrginagi fn cei de sub ghem, cautg loc cald pentru iernat gi care V.n. Iernare. Apicultorul va interveni Insi cft pot piltrunde cu ugurintg in stupi, in noptile reci cfnd urdinigurile sfnt rnai putin posibil gi se va feri sti schim. largi, va fi efectuatg dac8 se vor pune be aranjamentul fgcut de albine in acolo gr5tare de tab15 zimtate cu des- vederea iern5rii. Ele fgi fac obignuit

TEHNICA APICOLA

257

LUNA OCTOMBRIE

ghemul de iarn5 in locul unde stupul le asigurii conditii optime pentru p5strarea cgldurii, cerindu-le un consum de hranii gi energie cit mai redus. 111 principiu, in cuibul de iarn5 nu trebuie Iiisat nici un fagure go1 complet, i ci n i ~ m adin cei care au cel putin 2 kg miere in partea superioarg. In felul acesta albinele stau nu numai pe portiunea de jos a fagurelui cu celule goale, ci acoperii bine qi jum6tatea superioarii a lor ce au celule cu miere care, o data ce este acoperitii gi bine inc5lzit5, constituie un acumulator radiant de c5ldur5 in iarn5. fn afar5 de aceasta, ghemul, in care albinele ocupri celulele goale din partea inferioar5 a fagurilor, are un volum mai redus, cgci 50-60% din albine stau in iilteriorul celulelor goale. In cuib stuparul nu va aqeza decit faguri care au o vechime de cel putin doi ani, de culoare inchis5, ce tin albinelor rnai bine de cald, iar matca ou5 chiar in iarn5 cu predilectie in ei. Limitarea spatiului pentru cuib se face cu diafragma aya cum s-a ar5tat rnai sus. Dac5 mai r5mine spatiu go1 in stup, el se umple cu materiale termoizolatoare nehigroscopice, pleav5, cPl$i, talagi fini de lemn, care s6 stea infoiate. Dac5 materialul ar fi prea indesat, el v a presa diafragma care v a prinde intre ea gi ultimul fagure nnmeroase albine, ce vor ranline acolo imobilizate, dac5 nu chiar strivite. Iatii cum se face o r i n d u i r e a pentru iernat a colonii I o r in cele trei tipuri de stupi de la noi: I ) Slupii multietajali cu populatii unite avind 3-3,5 kg albin5 urmeaz5 sB ierneze cu un cuib pe dou5 corpuri, sau, prin exceptie cu trei corpuri, nurnai la cele care sint foarte puternice. Obignuit cei care pin5 la toamn5 a u stat pe trei corpuri, au acum corpul
1 ;

inferior aproape golit de miere; albinele ridicg de acolo resturile de miere, completeazri corpul a1 treilea de sus, iar restul il pun in cel mijlociu, unde igi organizeazs ghemul. Deci corpul de pe fund nu rnai trebuie s5 r5min5 acolo, se retrage, iar colonia r5mine si5 ierneze pe dou5 corpuri: cel de sus este plin cu rezerve de miere gi cel putin doi faguri cu plstur5 aproximativ 20-25 dm2, put in lateral dar In directa apropiere a ghemului. Acolo este binc s5 ramin5 la mijloc doi faguri plini pe jum5tatea superioar5 cu miere. hlatca nucleului se retrage int.r-1111 stupugor de iernare pe trei rame mici, V.n. ~Jfatca,iernare, cu o micii parte din albina nucleului, sau in colivii model S.C.A.S., iernind-o in afara ghemului. ITnirea ambelor unit5ti se face punirld provizoriu in locul podigorului un ziar giiurit cu un cui, V.n. Unirea albinelor. Ghemul de iernare se v a forma in corpul de pe fund. Cind mierea din Sagurii de acolo se va sfirgi; albinele vor dep&gi spa!,iul intcrmediar dintre corpuri gi se vor alimenta din plin din rezervele acumulate in corpul super ior . Aceast5 orinduire este cea rnai simp15 qi rnai bun5 pentru iernat, rnai ales la stupii m ~ l t ~ i e t a j a t fn S.U.A. i. - patria acestui tip dc stup - sint apicultori care ierneax5 colonia pe cite trei corpuri de st.upi ( J o h n L o n g). G. L. F a r a r organizeazg iernarea stupilor pe cinci corpilri dar cu familii puternic unite. Num5rul lor este in raport cu greutatea coloniei pus5 la iernat, format5 din contopirile a dou5-trei colonii care ierneazg cil cite 45-60 kg miere. Cunoscutul cresc5tor de m5tci din S.U.A., C a 1 e R . G., precizeazii chiar c5 ,,pentru majoritatea iernilor pPn& in perioada dinaintea culesului din anul urrniitor,

- A.B.C .... Apicol vol. I1

TEHNICA APICOLA

258

LUNA OCTOMBRIE

rezerva abundentg trebuie s5 fie de circa 100 pfunzi", adici 45 kg. Stupii puternici cu aceste mari acumul5ri de hran5 sint organizati numai in regiuni unde sint culesuri bogate de la infloririle foarte timpurii in prim5var5 ca masivele de salcie, continuate cu un cules de la livezi cu pomi fructiferi gi apoi de p5guni sau flnete cu trifoiuri, sulfina alb5 etc. Acolo se pot realiza productii record de cite 150-200 kg miere de stup pe an. fn aceste situatii coloniile au puiet pe 3-4 faguri la mijlocul lui ianuarie. Colonia consum5 din marile rezerve l5sate din toamn5, plus stimularea pe care apicultorul o face o dat5 pe s5pt5min5, aga cum procedeaz5 H. S c h i f f e r in Canada, V.n. i Hrcinire, stimulare de prim5var5. L a coloniile foarte puternice care ierneaz5 pe trei corpuri din care cel d e sus este plin cu miere cGpBcit5, se fnchide complet urdinigul de jos, se las5 deschis cel rotund de 2,5 cm din corpul de mijloc, cit gi cel de sus, de sub podigor. In felul acesta ghemul se formeaz5 intre corpurile 2 gi 3, ocupind spatiul liher dintre acesta gi cel superior, iar in corpul de jos se 5streaz5 o anumitl proportie de ioxid de carbon care inlesnegte o hung cji linigtit5 iernare albinelor ; schimbul de aer se face intre cele dou5 deschideri superioare. Unii stupari canadieni, care pun la iernat numai colonii foarte puternice cu mari rezerve de hran5 gi in cel putin dou5 corpuri, deschid un urdinig de 5017 mm t5iat in partea de jos a corpului superior in peretele frontal, urdinig care va avea o scinduricg de zbor viu colorat5 gi cu totul diferitg fat5 de culoarea stupului. Este nevoie s5 se ia aceast5 m5sur5 pentru c5 in primgvar5 pozitia acestui urdinia va fi

inversat5 Pntr-un unghi de 180, deci urdinigul ajunge atunci in spatelestupului, de unde vor zbura albinele. Cele care-1 vor c5uta atunci in fat5 qi nu-1 vor ggsi acolo, flcind zborul fn jurul stupului, 11vor descoperi ugor orientindu-se dup5 aceast5 scinduricl de zbor a ciirei culoare vie o cunosc qi le atrage atentia. Alegerea locului acestui urdinig tntre cele dou5 corpuri are rostuls5u: obignuit coloniile din stupii multietajati, intrate in iarn5 puternice, ocup5 dou5 corpuri, iar cea rnai mare parte a ghemului st5 masat5 intre cele dou5 corpuri, jos avind rame cu putin5 miere gi multe celule goale in care stau albinele, iar sus stnt marile rezerve de hran5. fn aceast5 situatie albinele se agaz5 la acest urdinig intr-un dispozitiv de ap5rare contra frigului, mai ales in primgverile reci, formind perdele succesive mai fnghesuite sau rarefiate in raport de cerintele de aer gi cSldur5 ale coloniei. Stuparul va avea ins% grij5 ca in iarn5 acest urdinig si3 nu fie troienit de z5pad5 gi, mai cu seam5, sii nu fie astupat cu gheata ce se formeaz5 din vaporii care iegind din stup se condenseazs acolo. Cei care au stupi cu colonii rnai reduse de 2-2,5 kg albinci vor ierna coloniile ageztnd suprapugi stupii multietajati cite doi (perechi) sub acelagi capac, fiecare colonie stfnd tot pe cite dou5 corpuri cu rezerve insemnate de hran5 in corpul superior a1 fiecgreia. Agezarea lor la iernat se face astfel: prima colonie cu dou5 corpuri st5 pe fund tji are deschis urdinigul obignuit de jos. Peste aceast5 colonie se agaz5 o pinz5 metalic5 dubl5, V.n. Separator dublu. Peste separator se pune cea de-a dou5 colonie tot cu dou5 corpuri, peste care, sus, vine podigorul cu t5ietura din centura lui drept urdinig, pentru

TEHNICA APICOLA

259

LUNA OCTOMRHIE

evacuareavaporilor din stup. Sub acest a din urm5 se fixeaz5 scinduricade zbor viu coloratii. Cele dou5 nuclee ajutiitoare a celor douii colonii, stind intr-un singur corp de stup, se agaz5 ileasupra, desp5rtite cu podigor Snellgrove din placaj. Ele trebuie s5 fie hine populate, avind cite 5-6 intervale de albine intre faguri, 15sindu-le si lor 12-15 kg hran5. Stupii vor fi aranjati la adiipostul unei perdele de protectie, ori ling5 un gard inalt, magazie etc., pentru a fi feriti de vint, cu urdinigurile indreptate spre sud, V.n. Iernare. Cind coloniile din stupii nzultietajati au populatie numai cle 1-1,5 kg albinci, ele se contopesc cite dou5 sau chiar cite trei, punind miitcile disponibile s5 ierneze in afara ghemului v. Unirea albinelor. In felul acesta ele ajung s5 formeze colonii puternice de 3-4,5 kg albinii, care vor ierna asa cum s-a ar5tat mai sus. 2) Stupii verticali Dadant-dubli f o ~ l i cu douH corpuri in varci, avind fundul perfect pgtrat yi agezati inc5 din august in pat cald, cu colonii puternice insumind 3 kg albin5, ocup5 un singur corp plin cu miere in faguri intercalati cu altii cu miere pin5 la jum8tatea superioar5; ei primesc deasupra un magazin de recolt5 cu faguri plini cu miere. Ramele in acest magazin sint din cele cu celule de albin5 luergtoare. Colonia are la mijloc doi faguri cu p5stur5. Ghemul se formeazri in partea superioar5 a fagurilor din corp, ocupind gi intervalul dintre acesta gi magazin. E a st5 in acest unic corp avind miere in direct contact, iar rezerva mare aflindu-se sus in magazinul de recolt5 plin. Ghemul se va forma intre acegti faguri, f5cind schimbul de albine pe sus, prin spatiul intermediar dintre corp gi magazin. Urdinii;ul de jos se inchide, dar se ]as5 des-

chis cel din mijloc gi cel de sus de sub podigorul inversat. Aceasta este o metod5 mult folositl in Cehoslovacia gi apartine prof. T o m s i k . Aerul circul6 liber intre fagurii cuibului, constituind acea iernaie aerat5 ,,luftige UberwinterungU, cum este denumit5 aceast5 metodd. Pierderile de albine in iarn5 sint foarte reduse, f5r5 urme de diaree si far5 umezealg in stupi. Coloniile lnai putin puternice din stupii Dadant, care au 2,5-2 kg albin5, vor ierna tot intr-un singur corp de stup dar avittd o a doua colonie qezatd deasl~pra, o putere egal5. fnde trucit amindouii au hran5 suficienti in faguri, nu este nevoie de magazin de recolt5 pentru iernare. Albinele vor forma ghemul intre fagurii plini cu miere intercalati cu altii plini in jum5tatea superioar5 a lor. Un astfel de aranjament este cit se poate de favorabil pentru o bun5 iernare, c5ci albinele ocupi fagurii plini cu miere dac5 au in directalor vecin5tate faguri cu celule goale. Albinele vor ocupa aceste celule goale preferind s5 stea cu corpurile introduse in ele, formind o mas5 radiant5 de c51dur5, ciici acolo fiecare fagure cu celule goale in jum5tatea sa inferioar5 constituie o p5tur5 groas5 de 22 mm format5 din corpurile calde; ele se leag5 de p5turile groase cu albinele dintre spatiile celorlalte rame vecine, formind o mas5 compact5. fn felul acesta mierea din ramele invecinate se inciilzegte. Cercet5torul german Budel spune c5: ,,eel mai bun material c5lduros pentru albine este mierea c5p6cit5",gi deci se intelege ugor cft de bine va ierna un ghem de albine intr-un astfel de aranjament. Stupii Dadant cu colonii de 1,51,s kg albinii gi pe care unii apicultori ar dori totusi s5 nu-i uneascl in vede-

TEHNICA APICOLA

260

LUNA OCTOMBRIE

rea plstrtirii efectivului, trebuie s6 iernize neaptirat deasupra unei colonii puternice in dispozitivul descris mai sus, dar cu un numtir de faguri In cuib atit cit colonia poate sti acopere. f n golul rtimas se agazti perne laterale din tifon cu talag fin de iemn. Colonia de sus va avea deschis u r d i n i ~ u l superior rotund cu scindurica de zbor viu coloratii gi variatti fatti de culoarea corpului de stup. Deci colonia de jos ce ierneazti fntr-un corp, va primi sub acelagi acoperig o a doua colonie de care va i i desptirtitti printr-un podi?or-separator tip Snellgrove sau separator dublu din pPnz5 de sirmti. Ele vor ierna cu acelagi aranjament de rame descris rnai BUS, deci rame pline cu miere vi p6stur6 alternfnd cu altele cu 59% celule goale. Ghemurile ambelor colonii Igi vor imprumuta reciproc cilldura care trece de jos la cea l e sus prin orificiul dreptunghiular din mijlocul podigorului sau prin pinza metalicg. Drept urdinig pentru colonia cic jos se deschide dopul din fat5 at podigorului-separator Snellgrove, inchizind urdinigul de jos a1 acestuia, iar coloniei agezatti deasupra i se pune podigorul inversat, cu scindurti de zbor viu colorat5 cu deschiderea sus de 6015 mm prin care se fac suficiente schimbtiri de aer gi eliminarea vaporilor din stup. Din descrierea diferitelor aranjtiri ale cuibului pentru iernare apare vizibil grija ce stuparul trebuie sti o aibg pentru alegerea urdinigului. De cind cercet6torul german Biidel a fticut termometr6ri in diferite zone ale stupului, In interior ai exterior, s-a statornicit cti cea mai rece p6turti de aer este cea de la suprafata p6mintului pin6 la intiltimea de 0,50 m. Deci trebuie evitat ca urdinigul stupului in iarnti sS fie plasat in aceast6 zon6 rece. De aceea fecomandarea ce se face

insistent, este ca urdinigul de iarns sti fie cel rotund de sus. La coloniile foarte puternice se las6 deschis gi cel de sub podiaor. Cum albinele iqi aranjeaz5 ghemul de iarn5 in apropierea urdinigului rotund, acolo ele pot face o filtrare a aerului cind el este prea rece; atunci, albinele se agaz6 in perdele succesive dense, intre care aerul se mentine ftirii variatii brugte ;aceasta imp jedic6 partial gi formarea um idittitii exagerate IF stup. 3) S t u p i i o r i z o n t a l i cu c o l o n i i p u t e r n i c e , care au 3-3,5 kg albinti, vor ierna la una din cele douti margini laterale unde se aflti gi urdinigul principal, avfnd ramele agezate in pat rece fat6 de urdinig. Dispozitivul rezervelor de hranti este acelagi ca la stupul vertical dublu descris mai sus, adic6 cu rame pline cu miere alternind cu altele pline pe jum6tatea superioarti cu p6sturti gi miere, la mijlocul cuibului. In felul acesta colonia nu trebuie sti se mai deplaseze h iarn6 dup6 hran6, care este prea suficient6 pentru ea intr-o astfel de agezare. fn schimb, in primsvarti, la un cules foarte timpuriu cum este ace1 de la salcie gi livezi, colonia are spatiu suficient pentru depozitarea recoltei far6 ca stuparul s5 mai intervinti. Coloniile rnai mici de 1,8-2 kg albind vor ierna cite douti in acelagi stup cu dublu separator din pfnz6 metalic6. V.n. Ramele ocupate 314 cu miere vor fi ling5 ambele p6rti ale separatorului, c6ci acolo se vor fixa cele douti gheme de iernat, apoi urmeazti ramele intercalate la fel cum s-a descris mai sus, dar num6rul lor va fi mai redus, dupti puterea de acoperire cu albine ale fiectirei colonii. Cercet6torul Waldrabenstein are o metodti de iernat care dB rezultate bune, folosind stupul de 20 rame cu urdiniq

TEHNICA APICOLA

261

LUNA OCTOMBRIE

unic, mare, la mijloc gi anume: in locul dublului separator din pinz5 rnetalic5 se pune o ram5 groas5 de un centimetru, care are fixat5 pe ambele fete cite o gratie Hannemann ce desparte dou5 colonii gemene. Se pot fntrebuinta gi dou5 rame subtiri cu gratii Hannemann, dar intre ele se aaaz5 o ram5 cu miere. Gratia distantat5 opregte cele dou5 m5tci s5 ia contact. Stupul are un urdinig comun la mijloc in dreptul ramei desp5rtitoare, albinele pot s5 treaci dintr-o parte in cealalt5 prin cele dou5 gratii. Pentru iernarea acestor dou5 colonii gemene se agaz5 ling5 cele dou5 gratii cite doi faguri de fiecare colonie, pe trei sferturi pline cu miere ci5p8cit5, m i n d in partea lor de jos celule goale; dup5 ele se agaz5 cite un fagure cu pisturg - de preferat din cel care are miere c5picit5 deasupra sa - urmate de faguri cu miere pe jurnatatea superioar5. Uriag,ul ghem a1 unui astfel de stup cu colonii gemene gi-1 organizeaz5 albinele chiar ling5 separatorul cu gratii. Spre marginile opuse se agaz5 cite o diafragml gi apoi materialul termoizolator. Scindurelele ce acoperti ramele stau bine fixate, dar cele care corespund celor dou5 diafragrne marginale sint cu pinz5 metalic5. Peste podigor stau perne de papurg sau paie presate ori din tifon cu talag fin de lemn. Condensarea vaporilor de ap5 fn timpul iernii nu se va face, c5ci ei se strecoar5 ugor prin pinza metalicg de la podigor gi ies prin perne fn capac. Paistrarea fagurilor cu ptisturil gi miere se face acum in special c5ci se ?tie cu precizie ce disponibil a mai rlmas pentru prim5var5. Fagurii se agaz5 in llzi sau dulapuri, ferite de atacul d5unGtorilor. V.n. D6undtori. Orfnduirea nucleelor pentru iernat se face acum, pentru a le avea bune

in primlvar5. fn acest scop un corp de stup se imparte in trei compartimente bine izolate, cu podigor Snellgrove la fund, cu urdiniguri separate: dou5 laterale qi unul in spate. Alegerea cdloniei paterne se face inc5 din toamn5 cind se rinduiesc stupii pentru iernat gi numai acolo unde planul cere ca in anul viitor s5 fie gata crescute o serie de m5tci Pnc5 de la finele lunii aprilie-mai. Astfel vor fi trlntori selectionati foarte devreme In primZivar5 pentru imperecherea m5tcilor virgine. Pregiitirea viitoarelor controale de iarnai se face acum introducind pe fund, prin urdinigul larg deschis, un carton sau o bucat5 de hfrtie cerat5, care ins5 s5 nu acopere condensatorul metalic, adic5 ,,magnetul de ap5", de la marginea fundului, V. n. Iernare. Confectionarea materialelor de protecfie ca: perne de papur5 sau paie, saltelute din tifon umplute cu talag fin de lemn ce se agaz5 peste podigoare, sub capace, sau lateral in stupi, dincolo de diafragme etc. se face in aceasti5 lung, p:ntru a le avea gata in noiembrie, clnd stupii se orfnduiesc la iernat. V. n. Saltea. Reducerea coloniilor pentru i e ' r z e la m k i m e a de nuclee este o metod5 pe care obiqnuit o folosesc canadienii. E a poate fi aplicatg gi la noi de stuparii care sint in regiuni de munte cu un cules principal tardiv. Acolo vegetatia incepe tirziu iar albinele au un cules abia in iunie. Stuparii de acolo nu au nici un interes s5 pun5 la iernat colonii de 3 , 5 - 4 kg albin5, c5ci aceasta tot moare pPn5 la sffrgit u l lui aprilie gi deci ea este cu totul nefolositoare. De pildg la noi, unde la munte apare primul mare cules in jur de 10 iunie incepind cu zmeura, coloniile au o perioadii -de 90-

TEHNICA APICOLA

262

LUNA NOIEMBRIE

100 zile, din martie pin5 la prima decad3 a lunii iunie cind pot s5 se dezvolte chiar dacii sfnt reduse pe cinci rame dar cu m5tci tinere. Albinele care la 15 septembrie sau octombrie nu $i-au flicut inc5 zborul de recunoagtere - deci albin5 care intr5 in iarn5 abia nZiscut5 gi care nu are de hr5nit puiet - au inaintea lor E primilvarg n aceste 90-100 zile pentru dezvoltare. Ele vor consuma putin din rezervele de iarn5, stind intr-un spatiu redus gi ta]d, jar prim5vara vor lua un avint deosebit in dezvo]tarea cuibu]ui, st,jrnulate fiind timp de 60 zi]e inaintea culesului tardiv. Canadienii cu stupini aflate in regiuni nordice folosesc dou5 metode pentru a sciipa de toate aceste griji. Prima metod5: la terminares ultimu]ui cules de var5 nimicesc prin sufocare cu vapori de su]f sau tetraclorurg de carbon toate binele, pun la depozit fagurii p]ini cu miere c5p5citg gi pgsturg in cantitate de 25-30 kg, pentru fiecare viitoare co]onie, iar diferenfa 0 extrag 8i 0 comercializeaz5. f n prim5var5 isi aduc roiuri p c h e t e , V. n., cu a]bine din sud cu care populeazii stupii, 1e dau rezervele de hrang oprit5 din toamn5 gi pornesc la lucru. Aceastl metod5 ins5, nu se poate aplica la noi. f n tea de-a doua rnetod5, bung si pentru noi: se stimu]eaz5 activ la sfirgitul verii coloniile? pentru ca m5tcile ~5 ou5 intens 91 sa formeze m u ] t j a]bin5 tingr8. Cind ouatu] rn5tcii inceteaz5, se creeaz5 un cules afar5 pentru ca sg se atrag5 albina zburgtoare, care este mai bgtrfn5, se deplaseaz5 repede stupii in a]t loc din stuping fgrg ca sg simtg colonia, iar cind culeggtoarele vin de la culesul acesta artificial, g5sesc un stup go1 in care se ad5postesc. Seara toat5 aceast5 albin5 mai bBtrin5 este sufocat5, iar in stupi r2mine pentru iernat numai albina ti-

matca gi puietul ce mai este de iegit din cuib. Aceste colonii reduse, dar foarte viguroase din punct de vedere biologic, si'nt pgstrate peste iarng. Stimulate inprimgvar5 devreme, coloniile devin puternice la inceputul marelui cules din iunie. Ei fac astfel o mare economie in consumul de iarn5 a1 rezervelor de hrang.
LmA NOIEMBRIE

fn apicultur5 Iuna noiembrie este considerat5 cea dintii lung de iarn5. Este deci timpul ca, incepind chiar din primele zile ale ei, sg se fac5 ultime](? preggtiri pentru S ~ Z O ~fri- ~ U guros. Zborul fortat t d i v de toamng se impune S& Se efectueze aCUm, pentru a sili albinele niiscute E ultimele ~ O U B n s5pt5mini ~5 ias5 in zbor de curatire ca SB nu intre in iarnii CU intestinele qi punga rectal5 plin5 cu fecale. Acest zbor este de asemenea necesar qi in stupinele unde apicultor.ul a fntirziat cu hr5nirea de necesitate pentru completarea rezervelor. Zborul fortat se face aga cum este descris la notiunea diareeAlti s t u ~ a r iatrag albinele afarg punind pe scindura de zbor un cgp5cel de la o cutie de crem5 de ghete cu 2-3 linguri de miere. Apoi cu o nuielug5 agitg prin urdinig albinelesg ias5 afar5. Cind ele dau de mierea d e pe scindura de zbor ies in majoritate, 0 transport5 in stup gi CU aceasti 0cazie fac zbor qi se cur5t5. Atentie ins6 ]a furtigag. Orfnduirea e~terioar6a stupiloJ! C e urmeazg s5 ierneze afar5 se face astfel: a. Observindu-se c5 stupii vopsiti in culori inchise au in primgvar5 colonii mai bine dezvoltate, datorit5 faptului c5 ei absorb intens razele solare din zilele cu soare ale iernii, - ceea ce se reflect5 implicit asupra

TEHNICA APICOLA

263

LUNA DECEMBRIE

ghemului gi cuibului cu puiet de iarnii, - li se aplic5 la peretele dinspre sud o foaie de carton gudronat fixat cu dou5 gipci; in carton se face un orificiu corespondent urdinigului superior a1 stupului. L a coloniile mai reduse se pot pune saltelute laterale de papur5 sau paie presate fixate la exterior cu gipci, ferite de umezeal5 cu figii de carton puse pe marginea de sub capac. b) Fundul stupului sii aibii Magnetul d e ap5 - V.n. c) Urdinigul de jos este inchis la majoritatea stupinelor incit de la 1septembrie, dar cel superior este deschis. Orhdnirea adiipostului de iernat pentru nucleele cu m5tci de rezervii se face inc5 de la inceputul lunii noiembrie, urmind ca acolo s fie introduse H la primul frig puternic, V.n. Iernare. Aqezarea stupilor Pn cojoc individual nu este absolut necesar5, ci mai mult este o miisur5 de precautie pentru iernile geroase. Cine il aplicZi nu stricii cu nimic coloniei, care este mai bine aditpostit5 astfel, cu conditia ca peretele din fats sii fie liber, deci f5r5 perni. N. B. H u g d s t o n , un cunoscut cercetittor englez, sustinstor a1 cojocului individual o spune clar: ,,0 izolare bun5 niveleazii diferente extreme de temperaturii, impiediclnd frigul sii piitrundg In stup". Canadienii infiigoar5 stupul In carton gudronat, punfnd fntre acesta gi carton un strat de frunze uscate. 'Zn unitgtile din sectorul socialist se obisnuiegte agezarea la iernat a stupilor in cojoc colectiv. V.n. Iernarea in cojoc colectiv. Oricum vor fi aranjati stupii afarii, fie in cojoc individual ori colectiv, sau fiir5 cojoc, pozitia lor pe postamente va fi putin aplecat5, pentru a Pnlesni apei de condensare sii se scurg5 ugor pe acolo. Umiditatea in stup

este o mare primejdie pentru buna vietuire a albinelor in timpul iernii. V.n. Urniditate. Alegerea unei colonii puternice cu multe albine tinere se va face pentru reinnoirea periodicit a albinelor imbiitrinite din coliviile in care mgtcile ierneaz5 in afara ghemului dup5 metoda S.C.A.S. Stupul destinat acestei operatiuni se duce intr-un loc ferit de rigorile iernii. Un subsol uscat, neinciilzit, cu ferestrele acoperite, este locul cel mai bun. Stupul se duce in adlpost de indat5 ce frigul mare a ap5rut. f n s 5 m i n f t i l e de toamnI Pn lotul apicol se fac in aceastii lung cu putin timp inainte ca psmintul s5 inghete. Semintele puse acum, degi vor fi umezite de ploile iernii, dat fiind c5 psmlntul este rece, ele nu vor germina. In schimb in prim5var5 vor riis5ri din vreme, viguroase gi rezistente la r5celile primtiv8ratice, c h i plantele gi-au acumulat cantittiti insemnate de zaharuri In tesuturi. S-au fiicut lncerciiri foarte reugite in aceast5 privint5 Ins5mlntind In amestec 7 kg facelia cu 6 kg mugtar la hectar. Mugtarul infloregte cu 1012 zile inaintea faceliei In primsvarti gi astfel culesul se prelungeijte pin5 la 30-40 zile la ambele plante. LUNA DECEMBRIE Cu aceastii lung, se p5gegte In plin sezon de iarn5. Toate pregatirile pentru ca stupina s-o intlmpine sPnt terminate din luna precedents. Albinele stau in deplin repaus, iar personalul din sectorul socialist are dreptul la luna de concediu. Controlul stupilor. Stuparul trece d i n cfnd In cind prin fata stupilor care ierneaz5 afar5, pentru a vedea dac5 nu cumva a survenit vreo intimplare: vreun stup rtisturnat de vis-

!64

LUNA DECEMBRIE

Controlul auditiv, de iarng, a1 coloniilor

col, altul atacat de vreo cioc5nitoare, un urdinia infundat, crengile unui pom prea aplecate peste stup c5ruia ii atinge capacul nelinigtind colonia etc. Circulatia stuparului prin fata stupului cind este ziipad5 nu se aude in stuy, dar cind p5mintul este inghet a t albinele se nelinigtesc. Deci el va umbla cu inc5lt5minte care amortizeaz5 aceste zgomote: cizme cu talp5 de cauciuc, galogi, gogoni etc. Dac5 25pada a c5zut abundent qi a acoperit stupii, ei vor fi lisati astfel c5ci ea le tine de cald qi vintul nu sup5r5 coloniile. In 1954, cind in unele regiuni ale $5rii a fost o ziipad5 de 2-3 m, stupinele au stat sub nsmetii de 25pad5 aproape dou5 luni, iar coloniile au iegit admirabil din iarnl. Numai atunci cind cade vreo ploaie peste z5pada troienit5, stuparul trebuie sB sparg5 coaja format5, ca s5 p5trund5 aerul prin ziipad5 pin5 la stupi. Cind urdinigurile superioare sint astupate cu gheata vaporilor ce ies din stup, va desprinde gheata eliberind urdinigul. L a stupii iernati in adgpost, controlul se face cu o lamp5 cu lumina rogie, luind m5surile indicate la locul potrivit. V.n. Iernarea in adspost, camerg, pivnit5 etc.

Controlul auditiv este o preocupare a stuparului, f8cut,&o dat5 pe lung, dar cu cit fnainteazg in i a r n l o repeta mai des, pentru a $ti cum se desf5?oar5 viata in interior gi dac5 nu cumva albinele sint nelinigtite. Atunci el va interveni urgent. Ascultarea se face cu Tubul acustic. V.n. Stuparul trebuie s3 intervinii numai cind este cazul pentru completarea hranei. V.n. Hrcinire, hr5nirea de necesitate iarna. Cind stnt puse la iernat mgtci in afara ghemului, o dat5 pe sSpt5min5 se face controlui coliviilor privind printr-un geam mobil aplicat provizoriu in locul oblonafului. V.n. Mate&, iernarea m5tciIor. Preschimbarers albinelor PmbhtrEnite din aceste colivii cu m5tci se face de indat5 ce se observ5 cg ghemu1 este prea mic iar albinele au aparenta de biitrinete, deci atunci cind glandele lor faringiene produc5toare de laptigor pentru hrana m5tcii sint epuizate. Linistea d e ~ l i n ain s t u ~ i n i t ,fie c5 trebuie p5strat5 cu strictete, aceasta fiind o insemnat5 conditie de bun5 vieluire a albinelor. V.n. Iernare, conditii. fncheierea socotelilor stupinei se face tot acum, c5ci toate ramurile d e productie ale unitcitii in luna aceasta igi incheie bilantul. Seful stupinei face toate calculele pentru a vedea care este pretul de cost al produselor fat5 de productia obtinutii in r a p r t cu cifra de plan. In capitolul cheltuielilor de exploatare se v a trece absolut tot ceea ce constituie o plat5 in numerar sau virament privind : a ) cheltuielile cu hrana albinelor, mierea consumat5 de albine qi Ibatri lor ca hran5 de iarn5-prim8var5, pre-

~HNICA APICOLA

265

LUNA IANUARIE

cum gi zahlr, drojdie, praf de lapte etc. ; b) costul materialelor folosite: unelte, faguri noi pugi in stupi, sirm6, cuie, scfnduri pentru reparatii, vopsele, antibiotice etc. ; c) costul mltcilor selectionate procurate din alte cresc5torii deplrtate, pentru Pnlgturarea consangvinittitii in prisacii ; d) costul transportului in pastoral, intretinerea ciinilor de pa25 etc.; e) amortizarea mijloacelor de baz5: caban5, stupi noi, aplicind un coeficient de 10% din valoarea lor in cazul csi se face stuplrit pastoral gi numai 5% dac5 stupina este stationa~-Pi; f ) reparatiile curente ale clildirilor afectate apiculturii, ale inventarului mare ~i utilajului; g) taxe c5tre stat, asignr6ri etc. ; h) se vor calcula de asemenea cheltuielile generale de regie, stabilind cota ce revine sectorului apicol; i) in sfirgit se calculeaz5 si salariile personalului, cota de intretinere a lucrgtorilor sezonieri, zile-munc5 pl5tite suplimentar la extrasul mierei sau alte lucr5ri noi neplanificate, cum ar fi: productia llptigorului de matc6, a colect5rii polenului, a veninului de albine q i a propolisului, pre: cum gi a pazei sectiilor indepiirtate ? I izolate ale stupinei principale etc. Cheltuielile se raporteaz5 la productia global6 de miere q i cear5, care sint considerate produse principale. Cu cft productia mierei $i a cerii va fi in cantitgti rnai mari gi mai ieftine, cu atit qi veniturile stupinei vor fi mai insemnate. Aparte se va calcula ~ a l o a r e a produselor secundare cum este cea a m5tcilor in~perecheategi folosite in propria stupinl clt gi a celor vindute, a roiurilor vinduti, a laptigorului extras, a polenului realizat, a propolisului colectat, a veninului

de albine realizat prin metode care nu ucid albinele coloniilor, cit qi a semintelor recoltate din lotul apicol qi vindute pentru conkpensarea cheltuielilor facute cu cultura acestui teren. Normal ar trebui ad5ugat la realiz5ri qi valoarea cregterii productiei plantelor entomofile acolo unde stupina a fost dusl la polenizare, deci venituri indirecte aduse de albine, aga cum se face fn U.R.S.S. La noi nu s-au luat inci astfel de mgsuri, desi stuparii sint obligati s6 fac5 asemenea polenizsri, iar cheltuielile de transport sfnt suportate de unitatea respectiv5. l n cazul cind din produsele secundare, la incheierea socotelilor, exist5 in stoc vreo oarecare cantitate, ele se socotesc la preturile prev5zute in plan pentru produsele secundare. Preturile cu care se planificl produsele secundare sint cele oficiale de achizitie. Suma r5mas5 drept chel tuieli dup5 scsderea valorii produselor secundare se raporteazii la mierea gi ceara produs5, penru a vedea cit revine pe kilogram, in special la miere, care este productia de baz5 a stupinei. Raportul Entre miere gi cearg este de 115, adic5 1 kg cear5 se socotegte pentru stabilirea pretului de cost la 5 kg miere. fn principiu, pentru a se realiza un cit mai mare venit, trebuie ca produsele principale s l dea o valoare cit mai mare gi In acelagi timp cheltuielile stupinei s5 fie cit mai reduse, ceea ce se va reflecta asupra prelului de cost. LUNA IANUARIE fncepind din aceasta lung, deci dupg ce au trecut douii luni de la agezarea la iernat, apicultorul trebuie sil asculte mai des coloniile sale, chiar, sfiptilminal.

TEHNICA APICOLA

266

LUNA IANUARIE

Salvarea coloniilor muribunde in- acestei luni gi aceasta este de dorit fometate care, la controlul auditiv in regiunile unde prim5vara este timnu mai emit nici un zumzet, se face purie gi localitatea are in preajma sa astfel : un cules abundent fn luna martie, Se preg5tesc citiva faguri cu miere cum este cel de la salcie, arin gi ulm, care.scogi din depozit, stau 24 ore pe ori in aprilie de la pomii fructiferi. ling5 o sob5 cald5. Cind a c e ~ t i alipfn atari situatii este nevoie ca in sesc, se umplu faguri goi cu sirop cuiburi sti se g5seasc6 insemnate cancald de zah5r in care s-a pus 0 titali de p5stur5 pe care stuparul a L acid citric (sare de lamiie) a litru. avut grij3 s5 o pun5 fnc5 din toamng Siropul va ocupa cel mult jumgtatea in mijlocul cuibului. V.n. Tehnica asuper ioar5 a fagurilor, adic5 acolo picolii, octombrie, orinduirea cuibului. unde albinele vor sta ca s5-i acopere. Schimbarea saltelu$elor umede treStupul cu albinele infometate este buie neap5rat f5cut6 c5ci o saltea udus fn casa intr-o camer5 rece, cu ur- med5 este ca un sloi de gheat5 deadinigul inchis, acolo se scutur5 pe supra cuibului. fn lips3 de saltele fundul stupului, se inl5tur5 fagurii pentru schimb, ele se scot afar5 din goi, se pulverizeaz5 albina ingr8m5- stup intr-o zi cu soare gi vfnt, se zbidit5 pe fund cu sirop cald, se intro- cesc gi de lndata ce s-au uscat se pun duc in stupi fagurii cu sirop cald la locul lor. plus unul cu ptistur5, se pulverizeaz5 Neutralizarea efectelor nocive ale t i fagurii in celulele carora stau multe mierei de mans, cind stuparul far5 s5 albine, se agaz5 podigorul, iar stupul ?tie a introdus-o ori a 15sat-o din se trece fntr-o camera cald8. Acolo toamn5 in cuib, trebuie imediat f5ramine o noapte intreagi lfng5 sob5. cut5. ]tn primul rind trebuie schimAlbinele incglzindu-se, se invioreaz5, bat5 cu miere de calitate sau sirop. apoi lingindu-se reciproc, se urc5 pe V.n. Hriinire gi Diaree. fagurii cu sirop yi se formeazg ghem. t Dac5 aceste fenomene au apgrut, se A doua zi dimineata stupul este dus ofer5 albinelor un decoct de miicr$. in camera rece, se deschide incet, se V.n. Reugita se asigura gi atunci cfnd pun saltelutele laterale gi alta cald5 allturi de ghemul de iernare se alipeste podigor, se fnchide gi la amiazg pesc doi faguri in celulele carora s-a se duce la locul s5u in stupin3. turnat sirop de zah5r cu 101, acid ciObservatii inscrise in registrul de tric (sare de liimiie). Cercet5torul V. partizi a1 stnpinei. Stuparul trebuie s5 Temnoo recomanda folosirea acidului fie foarte atent la diferitele manifes- oxalic in apa de ploaie sau z5pada t5ri exterioare ale coloniilor, mai ales topit5 in proportie de 0,7 g la litrul In zilele cu soare cfnd albinele igi de ap5. Dac5 se d8 sirop de zahlr, el fac zborul de curstare. E l inseamna poate fi acidulat cu acid acetic in in registrul de partizi, la partida fie- aceeagi proportie. Acidul se adaugg ciirei colonii, clnd s-a f3cut acest zbor, siropului dup5 ce el s-a racit. Dacii se intensitatea lui, dac5 albinele pre- dii sirop in celulele unui fagure, suzintg simptomele diareei, dacg eliming prafata ocupat5 de hrana acidulati s5 albine moarte sau nimfe, larve, ori nu dep5geasc5 milrimea ghemului ca cristale de miere etc. s5 nu rgrninti descoperit, c5ci poate Apare pniet non gi albinii tiniirii in fermenta prin ahsorbtia umidittihii dir. auib spre cea de-a doua jum3tate a stup.

TEHNICA APICOLA

267

LUNA FEBRUARIE

Extragerea pisturii din fagurii vechi fji negri care trebuie reformati, operatie aminatl inc5 din luna august, se efectueaz5 acum in felul urmltor: intr-o zi friguroas5, cind deci fagurii sint inghetati, sf5rimiciogi, cu un cutit bine ascutit gi cald se taie celulele fagurilor pin5 la peretele intermediar. fn felul acesta baza celulelor, r5mine intact& fn prim5var5 se d5 acest fagure albinelor pentru reclgdit, dup5 ce s-a dezinfectat. P e masa de lucru r5min resturile de celule tgiate care au in ele p5sturl. Aceste resturi se freac5 ugor intre palme; cum operatia se face pe timp rece, ele se desprind ugor de p5stura int5rit5 in forme prismatice hexagonale, se vinturti, iar aceasta r5mPne curatl. P5stura se trece printr-o magin5 de tocat carne, se pune in borcane de 3-5 kg, iar pe deasupra se toarn5 un strat de miere liahid5 pentru izolare. Canadienii au alt5 metodg de extragerea ptisturii din fagurii vechi: intr-o lad5 metalica ermetic inchis5, in care incap 30-40 rame cu faguri cu plstur5 se introduc aburi de la un mic vas generator de vapori, printr-un robinet cu furtun; aburul p5trunde in lada bine acoperit5, pin5 are o presiune c l poate iegi afarl pe sub capac; atunci robinetul de abur se inchide gi curind fagurii se topesc, se desprind de pe rame, cad pe o prim5 sit5 cu ochiuri de 1,3 mm, care are dou5 minere de ridicare. Ceara din fagurii c5zuti sub actiunea aburului se topegte, se scurge pe fundul cutiei metalice gi iese prin robinet, iar pgstura rtimine pe sits. Aceasta se ridicti - stuparii avind m5nugi groase de cauciuc pentru a nu se op5ri - se scutur5 de restul de ceari gi c5m5gute jos pe alte site, ce stau aproape de fund, iar pistura rtimasil

pe sita scuturat5 se adun5, se trece cald5 prin magina de tocat carne gi ae p5streaz5 aga cum s-a ar5tat mai susl Prelucrarea la rece a fagmilor reformati se face in zilele geroase aga cum s-a descris la notiunea Ceard, * prelucrare. Lucriri curente: se schimb5 albina imb5trinit5 din coliviile in care m5tcile ierneaz5 in afara ghemului dup5 metoda S.C.A.S. ; se supravegheazg stupii pentru a nu fi atacati de ciocgnitori; se fac mici reparatii la stupi; se intind sirme fn ramele goale in care, atunci cind va veni prim5vara, urmeaz5 s5 se fixeze faguri artificiali; se supravegheazi zborurile de c u d t i r e ; se curiit6 urdinigurile de gheat5. T o t in aceast5 lunti, precum gi in cea anterioarg, stuparii din sectorul socialist urmeazg cursurile de perfectionare gi continu5 ridicarea nivelului profesional.
LUNA FEBRUARIE

Februarie este prima lun5 cu care se incepe activitatea in stupinele plasate in regiunile mai sudice. fn aceastl lung se fac o serie de lucrtiri preggtitoare de mare insemnltate, lucrlri care nu se refer5 gi la stupinile din -regiunile de munte, unde iarna adesea tine pin5 la inceputul lunii aprilie. De aceea fiecare stupar c5ruia acest ,,mementou i i amintegte de lucr5rile ce le are de fAcut, va lua din cele ce urmeaz5, qi va executa numai pe cele care-i sint trebuincioase in raport cu regiunea gi locul in care este situat5 stupina. precum ai de felul in care intelege s5-gi conduc5 stupii. CurBtirea vetrei stupinei pentru coloniile care au iernat in adtipost se face in aceastti lung in care albinele vor putea efectua cel putin zborul de cur5tire normal, sau zborul fortat

TEHNICA AP1COI.A

268

LUNA FEBRUARIE

de apicultor. Aceast5 scoatere afar5 a stupinei, care s-ar plrea c5 se face prea devreme, este in folosul albinelor. fntr-adev8r, in afara zborului de curtitire, organismul albinelor obignuit cu c5ldura ad5postului7 se adapteazl la r6celile acestei luni pi ele vor incepe s6 ias6 dup5 ap6 gi polen chiar in zilele mai rlicoroase, ceea ce va fi fn favoarea unei normale dezroltilri a cuibului. Curstarea vetrei de &pad5 se face fie transportind-o cu s6nii in afara stupinei, sau dac6 vatra este aleas6 intr-o livadi de pomi, z5pada va fi adunatl pi inlltat5 in jurul pomilor, clrora astfel le intirzie pornirea vegetatiei, ceea ce este in favoarea productiei de fructe. Coloniile destinate de cu toamn6 pentru cregterea de trintori buni de pr6sil6, cit gi cele pentru cregterea viitoarelor mtitci se scot cu 8- 10 zile inaintea celorlalti stupi. In felul acesta albinele acestor stupi, igi vor face mai curind zborul de cur6tire, luindu-gi un deosebit avint. Dacii albinele intfrzie s6-l facti, apicultorul le silepte la aceasta V.n. Diaree. Scoaterea celorlalti stupi din ad5postul de iarnti se efectueazti o datri in aceeagi zi pentru toate coloniile, angajfnd la nevoie, pentru aceast5 lucrare, chiar mfn6 de lucru cu platri. Dac5 se aminl scoaterea unui rest de stupi pentru a doua zi, mai ales dac5 E prima zi a fost cald, albinele ce-au n zburat deja gi s-au cur6tat, vor ataca pe cele scoase in ziua urmltoare gi care stau incli in ghem clteva ore. Urdinigurile de sus se Pnchid definitiv, dar se deschid larg cele de jos pentru cfteva ore, ca s5 p6trund5 lumina gi clldura, dar numai pin5 inceteaz5 albinele s5 facil zboruri in stuping; atunci ele vor fi micgorate la 2-3 em. Din preajma stupinei se vor inliitura rufele puse eventual la

uscat, clci albinele le vor murdliri cu fecalele ce le evacueaz5 o data cu zborul de curiltare. Pentru stupii care au iernat afar5, stratul de frunze sau paie pus din toamn6 se primenegte acum cu unul gros de 15-20 cm din paie; frunzele ce au stat acolo au absorbit umiditatea din timpul iernii scurs5 de la placa metalic5 condensatoare, umiditate ce tine fundul rece. In prim5var5 este absolut necesar ca fundul s5 fie cald pi protejat. Stupii se agaz6 adapostiti de vint, cu fata la sud cel putin pinti in mai, pentru a fi bine b6tuti pi incllziti de soare. f n fata fiec5rui stup se presarl, pe o suprafat5 de 1 m2, un strat de nisip curat care formeazg apa-zisa ,,oglind6 a stupului". Rezematg de scindura de zbor a fiec5rui stup se pune scindura de aterizare, care inlesnegte albinelor, ce vin inc5rcate cu polen din-cimp gi care cad jos in fata stupnlui, s5 se poatri urea upor pe planul inclinat pin5 la urdinip. Izolarea eaterioarg a stupilor pentru prevenirea pierderilor de cgldur5 a cuibului trebuie f5cutB in special acum, in lunile de prim5var5, cind este necesar sti nu se piard5 nimic din aceastii c8ldur5, V.n. Tehnica apicold, noiembrie, orinduirea exterioaril a stupilor. Stupii trebuie feriti de curent. Frigul nu este a t i t de primejdios pentru buna vietuire a coloniilor, cit vinturile puternice gi reci. V.n. Vfntul. Saltelutele din paie sau papurg presat5 puse la exterior pe trei pgrti, in afaril deci de peretele frontal de la sud, sau in lips5 tapetarea peretilor cu carton gudronat fixat cu sipci la exterior, dau rezultate foarte bune ca material de protectie.

TEHNICA APICOLA

269

LUNA FEBRUARIE

Alimentarea cu ap& in stupi, in zi- un pahar mare care contine circa 70 g lele reci, cu vinturi puternice, este o albin5. La stupii cu fundul fix curtioperatie de mare ajutor pentru al- tirea se face mai tirziu, o dat8 cu rebine. E a se face in aceast8 lung, cit gi vizia de fond. V.n. Tehnica apicold, in cea urm5toare. Pentru a-gi satisface luna martie - stupul orizontal. Renevoia de ap5, atunci cind n-o pot ziduurile de pe fund, cit qi albinele aduce de afar8, albinele sacrific5 o moarte, se ard. parte din larve. Ele sug apa din tesuConsumul de hran5, incepind cu iurile lor - 1e deshidrateazg, - apoi luna februarie, este din ce fn ce mai le evacueazg. Cu apa extra&, prepar5 mare. Stuparii care gtiu c8 in toamnd hrana necesar5 majorit5tii puietului n-au l5sat rezerve mari d e hran8 in stupi, trebuie s5 intervini5, scolind din din cuib. Apicultorul instaleaz5 un ad5p5- depozit gi completind cu faguri plini tor cu ap5 cald5 ce curge pe o scin- cu miere bun5 necesarul de hran5 a1 dur5 cu un mic canal s5pat in zigzag. coloniilor. Lipsa p5sturii din cuib gi din corIn apa obignuit5 se dizolv5, la 10-12 'pul superior, nelinigtegte mult allitri ap5 1-l,.5 g uree, care protein5 ~ o l u b i l ~ 1.oarte asimila- hinele, c5ci h i n d ,,foame de p5stur5" ele cresc prea putin puiet sau, bil5. V.n. Apa. Retragerea cartonului de pe Piindul chiar dac5-l extind pe faguri, este P n stupului gi observarea atent5 a al- detrimentul longevit5tii albinelor, cabinelor moarte: dac5 au abdomen al- re igi epuizeaz5 proteinele organice bicios sau verzui cu mucegai pe cor- acumulate in corpul gras, V.n. Hriipul lor, sint semne caracteristice ale ]tire, polen. bolii aspergiloza, V.n.; dac5 albinele Fagurele cu p5stur5 se Iraintroduce moarte au aripile c8zute este semn de ling5 ghem, dup5 ce va fi stropit boala aca~ioza,V.n ; cadavrele de al- bine cu 100 g sirop cald de zah5r. bine far5 cap constitue dovad5 c5 in fn lipsa acestor faguri, se pot da alstup sint goareci, ceea ce se deduce hinelor inlocuitori de polen sub for~i din murd5riile I5sate de ei, precum m5 de turte de gerbet cu polen colecgi din rumegugul, in cantit5ii mari, tat din var5. ~ulverizat.sau cu fling a1 fagurelui ros. de soia, ori raf de lapt8e etc. V.n. Stuparul care nu a pus cartonul de Hrcinire. tur' e; control pe fund, inc5 din octombrie, ~ u t o r * l foloseste in aceasts priva trehui acum, cu ocazia scoaterii vint5 o metod5 practicA gi ugor de aQslupilor pe vatr5 s5 curete fundul plicat: la inceput din ?, P 3 zile si n k- mobil a1 stupilor. E l o face ajutat de peste o s5pt5min5 din 2 in 2 zile, toarcineva, prin ridicarea inceat5 a cor- n5 prin orificii~lde hr5nire a1 podipului Fi punerea lui de-o parte pe gorului cite o lingur5 ras5 de polen capacul in pozitie r5sturnat5; apoi se pulverizat din cel colectat vara in trage fundul incarcat cu albin5 moart5 colectoare, sau in lips5, polen de pogi se inlocuiegte cu altul asem5n5tor, rumb bine uscat. Cum orificiul de curat, sp8lat gi flambat. Cu aceastci hrjnire a1 podigorului are o sit5 meocazie stuparul face observatii pre- talic5 care nu ing5duie albinelor s5 tioase de felul cum au iernat albinele ias5, polenul pulverizat trece prin ea In stupul respectiv, notind cantita- gi cade pe un cartonag de 10/10 cm tea d e albinci moart5, m5surat8 cu ce st8 peste rame, sub orificiul de
r .

TEHNICA APICOLA

270

LUNA FEBRUARIE

hr5nit; albinele iau cu grabs acest polen yi il folosesc la cregterea puietului. Stimularea timpurie a coloniilor pentru extinderea cuibului trebuie inceputs in ultimele zile ale acestei luni sau cel mai tirziu in prima decad5 din martie V.n. Hrcinire, stimulare timpurie, clci numai astfel culesul de la salcie din lunile martieaprilie de la pomii roditori, va putea fi bine valorificat. fn felul acesta curind mstcile vor atinge un virf de 1 000-1 200 ou8 pe zi. Ori, o colonie puternica are nevoie de 12-15 zile ca sZi ajung5 aceastii perioad5 denumit5 ,,perioada ouatului crescind" (KOoaleu). fncepind s5 depun5 din martie acest insemnat num5r de 0115. ele vor scoate o prim5 generatie de 2 kg albine culeg3toare pin5 la 10 martie, pentru culesul de la salcie care ajung gi la rapit5 gi pomi roditori din prima decadi a lui aprilie. Desigur c5 in aceast5 perioad5 pierind multe din albinele de toamn5, colonia nu va cregte in greutate; in schimb va avea un contingent nou gi proaspat de culeggtoare, care va putea face fat5 cu succes unei abundente de nectar qi polen. Prin fnlocuirea contingentelor vechi de albine, in care iarna s-au putut rgspindi o serie de boli, micoze ei paraziti, se produce spontan o Snsan5togire gi ca urmare o inviorare general5 a coloniei. De aceea aceastl perioadil de inlocuire a albinelor b5trine gi uzate, este considerat5 ca o perioad8 de criz5 in viata coloniei de albine, cafe are ins$ o important% inriurire asupra urmgtoarei perioade, precum gi asupra productiei in general. Acumularea de albine pentru formarea marii rezerve de zburiitoare pentru culesul din luna mai, va avea loc abia in lunile martie, aprilie, dar rnai

ales in mail V.n. Tehnica apicolci, luna mai - realizarea marii rezerve de albine zburstoare. Hr5nirea de stimulare data de stupar se va face in conditii exceptionale atunci cind se va folosi serbetul-candi. 0 bun5 formula in aceastg privints este gi cea a lui M.Haydak, V.n. Hriinirea, iarna. 0 bun5 stimulare masiv5 dat6 acum in luna februarie se face agezind deasupra un magazin de recolt5 cu faguri plini cu miere c5p5cit5, la stupii care nu-1 ail inc5 din toamn8. La mijloc, intre aceati faguri de magazin, se intercaleaz5 gi doi cu pgstur5, t5ind un fagure mare in dou5 gi incastrind cele doug jum5t5ti in dou5 rame goale mici, jum5tZi$i care vor fi legate curmezig cu sirm5 subtire. Intre ei se las5 un spatiu lngust ce coincide exact cu orificiul de hr5nit din podirjor, astfel incit atunci cind se dB albinelor drept stimulare gi o hran3 siropoasa proteic5, aceasta se toarng prin orificiul de hrsnit f5r6 s5 se ridice podigorul; ea curge de sus direct in jgheabul ramei-hriinitor din cuibul de jos. Hrana de stimulare va fi variat5. V.n. Tehnica apicold, martie, Hrana de stimulare. Privitor la hrgnirea de stimulare se adaug5 urmgtoarele: in principiu in orice regiune s-ar afla stupina, apicultorul va socoti c5 sint necesare 55-60 zile de stimulare inainte de aparitia culesului principal, pentru ca s5 ajungl coloniile la maximum de dezvoltare exact in acea epocl. Aceast5 hr5nire stimulatoare are o duratii in raport de cum se succed culesurile dup5 cel principal, sau el este unic, gi deci dup5 el nu mai urmeaz5 un altul. De pild5: pentru culesul de la salcie care incepe in jurul datei de 15 martie, hrgnirea stimulent8 trebuie s l porneasc5 de la 15 februarie c5ci, degi pin5 la 15 martia

TEHNICA APICOLA

271

LUNA FEBRUARIE

sint numai 30 zile de stimulare, lipsa celor 25 zile din socoteala de mai sus se compenseaz5 cu albinele tinere n5scute P timpul iernii gi care vor lua n parte activil la acest cules timpuriu. Pentru recoltarea intens5 de la plantatiile de pomi roditori, plantatii care fncep infloririle in mas5 in jurul dat,ei de 1-10 aprilie, stimularea incepe la 15 februarie. fn timp de 45 zile coloniile dau deja dou5 generatii de albin5 tinlr5, plus cea n5scut5 in iarn5, care nu este inc5 epuizat5 de la salcie. De asemenea pentru abundentul cules de la rapita de toamn5 care infloregte aproape in acelagi timp cu pomii roditori, hr5nirea de stimulare incepe la aceeagi data de 15 februarie, in orice caz imediat dup5 zborul de curgtire . Hr5nirea aceasta are gi ea un termen de oprire. fn aceastl privint5 stuparul trebuie s5 t i n 5 neaplrat seama de succesiunea in timp a culesului, oprind hrgnirea cu 29 zile inainte de aparitia ultimului cules principal. Dac5 el a r continua stimularea, albinele vor cregte intr-adev5r in stup o populatie numeroas5, dar care nu va avea de lucru, va consuma din rezerve, iar uneori chiar v a roi. Se gtie c6 pentru a cregte puietul dintr-un fagure de cuib, albinele consum5 un fagure de miere gi p5stur5; deci fiecare fagure inutil cost5 pe stupar un fagure de miere ce n-o mai poate recupera niciodats de la acele albine crescute de el. Limitarea ouatului matcii se impune intr-o astfel de situatie; operatia se va face aga cum se va vedea mai departe, in lunile urmatoare. Desigur c5 fat5 de cele de rnai sus, apicultorii ce nu au un cules insemn a t pin6 la salclm, care infloregte in jurul datei de 15 mai, nu vor incepe hriinirea de stimulare decit in jurul

datei de 15-20 martie. Dacs dupg salcim el nu rnai are a l t cules, hr5nirea stimulativ5 va fi oprit5 la 15 aprilie. fns5, dac5 stuparul gi-a facut un plan de stupgrit pastoral ca sg-lgi duc5 stupina la culesul salcimului a1 doilea din regiunea subcarpatic5 salcim care infloregte cu 10 zile rnai tirziu, deci pe la 25 rnai - hr6nirea de stimulare v a continua pins la 26 aprilie. De asemenea, dac5 in acest plan este prev5zut ca dup5 acest a1 doilea salcim stupina s5 fie dus5 la culesul de zmeur5, care infloregte in jurul datei de 10 iunie, el nu va opri hr5nirile de stimulare inainte de aparitia marelui cules de la salcim in regiunile de ges. Dac5 nu face un stup5rit pastoral a t i t de intens, iar pin5 la aparitia florii-soarelui stupina r5mine pe loc timp de 45 zile in padurea de salcim de unde a recoltat, apicultorul imediat dup5 terminarea infloririi salcimului va relua hr5nirea de stimulare cel putin inc6 15-20 zile, preg5tind alhine pentru culesul de la floareasoarelui. Hrlnirile de s t imulare cer desigur gi cheltuialg qi munc5 destul de insemnat5. De aceea ele nu vor fi facute in stupinile in care apicultorul las5 din toamn5 cantittiti mari de 45-50 kg hran5 in stup, cit gi in depozit, c h i albinele se stimuleazti singure gi au siguranta deplinii a unei bune dezvoltari a cuibului. Coloniile acestor stupini vor primi cel mult o stimulare medicamentoas5 indicatil mai inainte - V.n. Aerosoli, cit gi una cu sucuri de legume, care d 5 albinelor o longevitate deosebit de mare. V.n. Hrlinirea. f n restul timpului, la astfel de colonii bogate in rezerve alimentare se va face hr5nire de stimulare. Stimulare mecanics dups primul zbor se face in felul urm6tor: din dou5

TEHNICA ~ ~ 1 c o x . A

272

LUNA MARTIE

in d o u l zile se dii putin fum pe urdinis, ciocgnind timp de un minut, cu douri bete in peretii stupului. Albinele speriate, se reped la faguri, igi incarc5 gugile cu miere, iar cu aceast 5 ocazie ele inghit chiar o parte din ea. Clnd totul s-a linigtit, ele redepun din gugi in celule o parte din mierea ce o absorbiserl in grabs; excitatia cauzatg deja de mierea inghititl determing un surplus de secretie cu 15ptisor, cu care hr8nesc matca; in consecintg, ea depune on5 mai multe, cuibul se extinde, populatia cregte repede iar stuparul va avea un mare numrir de culegltoare cind apare marele cules. Lucriri curente : - se schimb5 albinele imbltrinite din coliviile in care ierneaz5 m5tcile in afara ghemului (S.C.A.S.) ; la stupugori t i p Fota se pune qerhet peste rame agezat pe tifon ; - in noptile friguroase in stupinile mai'mici, unde apicultorul are timp, cind bat vinturi puternice, urdiniqurile se inchid complet, pentru a fi redeschise a doua zi dimineata: - se pun la control de germhalie seminte pentru lotul apicol ; - se fac ultimele reparatii la stupi $i se fntind sirme in rame in Irederea inzestrtirii lor cu faguri artificiali ceva rnai tirziu.

string5 recolta bogat8 in stup. In astfel de strlpi sint acum 5-6 faguri cu puiet fn elipse intinPe ling5 rezervele mari de hran5, gi in afara hrrnirii de stimulare inceputii incii din februarie si care va continua pin5 la aparitia unui cules de intretinere mai fnsemnat, albinele glsesc acum in zilele bune, calde gi cu soare, cules ceva mai redus de la flora melifer5 din cimp gi p6dure. Calendar111 infloririlor pe tot anul trebuie intocmit de acum inainte, de f iecare stupar, pentru regiunea unde se afl5 cu stupina. E l inseamnti ziua cind apare fiecare din principalele flori melifere gi astfel ajnnge ca, dup5 o serie de ani, s5 stabileasc5cu oarecare aproximatie, cind vor apare culesurile viitoare rnai insemnate in regiunea $i localitatea unde st5. Cum distanta intre inflorirea diferitelor specii nu este prea diferit8, aceastii apreciere se apropie de realitate. Aceste date ins5 pot stabili a numite epoci ale infloririlor pe plan local. Cind ins6 fiecare apicultor, de oriunde s-ar afla, va urmgri prnhlema de-a lungul unei perioade mai indelungate, iar toti ar comunica aceste observatii unei institutii ce a r area gi aceast5 prcocupare, se va putea stabili, cel putin pe regiuni, un calendar a1 infloririlor. Iatri, de pild5, tahloul infloririi LUNA MARTIE arborilor gi plantelor melifere in RlolIn aceastri lung albinele pornesc o dova, raionlil Birlad, dup5 datele activitate intens5 in c5utarea necta- medii gi obscrl-atii fenologice f5cute rului gi polenului proasplt, atit de ne- de Const. L . Hristea timp de 10 ani, cesar gi a t i t de st,imulator pentru 1924-1935 (tabelul 7) fn schimb, dupri observatiile f5dezvoltarea cuibului. fn coloniile puternice, cu mari rezerre de hranii cute timp de cinci ani in regiunea Rti- miere gi m u l t l p5stur5 - unde ac- raganului la Luciu Giurgeni, succesitivitatea m8tcii nu a incetat in iarnl unea infloririlor principale a fost din decit pentru scur t timp, s-a crescut 1935-1940 in jurul urmltoarelor dapin& acum cel putin o generatie de te: 10-15 martie salcia, 10-15 aalbin5 tiniir5 care abia agteaptii s5 prilie rapita de toamn8, 10-20 mai

---

:aunras a?!urnua ydnp al!aF? a n ~ l u a dm i n d !em ?!a p!posap as !!d -ou aaej !S! la !aunqa ~ u ! d -aqaadap -nqS 'yq!qasoap yjua?~odrn! p q ~ z a a d !em aapaa a n as urn3 aQa aJamns !!i qeedss ~ d n pdol!!uoloa t?s~el$eoun3 -eaJasqo aaaj aleod Inao$1n3!da 'ao!a .aJ!zunaju! el a p -a)u! u! aqal!n!lDe paeo4n o ~ n d a a u ! !ujrugldgs L pdnp 901 aane ei\ r!aads. e e!u01oa JB! 'al!an~oqz qaladaa ne-! 6 JoIaoa 1n?!m1juj \?3 a!z!aa.xd na ad.coad : alau!qla a ~ e 3 !6 aaaos na a[!z m a ? - a !l6 sn as gaseazunaju! s qndas u! -u! n e !a$ ap !pads aq!aaj!p p u p eq-ep - j q d n p a!qy -sO!mS a!lour FJFj !!d Fzeaqou as g 3 ~ p '!a? ' e .yqeq!d!oa~d ~ -nls pp!q3sap ~s as-npu!u!jqe '!!uaa! !j e n aaa!Joljur 'dm!$ lsaae u! aaede ~ n s m au j 14 qnaFj a u1n3 aSe 'aaao!aa~ a.xarxI panplga o paep 'sa1a)ujau!q f laid -xa a l a j u a ~ e d a ~ d n p )1nw !em azal -uro:, apiqosap e n as eaaeolj aa auld -ua!Jo as qs a!nqaa? lnaednqs ' ~ J B . \ al!z OF quis !aw 'aru!8un1 ura $2 a p -pw!ad u! wnoe s a p !aw ' e a a ~ ea a Sunla !nInurjqes ! e !~eaolj !!anSnm .!ayuoloa ~e a!uraal ~n~q!~!qaa al6al p u p 'gp'[!d ap :!!ie.taasqo a y w n u e -!qelsaa as !Z enop e U! e!qv .aaaIux 3 d n p aaajgaw !!gads ~ o u uaIe a~e!d -0ad.e aJ!Jorju! ap JoIauawaal uiu!.~ 8~1Z / J uljnd la3 awnsuoo ~s a!nqaaJ -!~d u! equa!ao qod as !!aoqlna!dv 'panpaaa o ps 8 3 a[au!qIe ne! 'alnu!ur .!ern a[ ~ n u q o p saa! '!qSaanang !ou!a u! &Ieo!nalu! e J n p l p apaa!d u! 1ns!a3 !Q InurIn q!aoIju! e B ! ~ F'a![ !kj plea ad ?!a!udoqels 33uj alsa nu 1nd -!ad&? GT, '?[ ' ~ 9 U! ~ 6 qZU!q3S U I '[BdO? -ur!q pula paeapw!.rd u! s!qasap dnls -sad u! au!dnls nJ eJa In,xolnv apurt u n -aFaaqu! u!p !aur!Iooaa!w eaa-els ( ! $ b a ~ n o n ~a$!ual10 1nuoysJ ' a!608 ) !Q gn!8010!q eala?!un pu!ounapz '!n 1 ealaA a a ~ n p a d j a!~!ada gz el ~ ! J O ~ J U E u -nue psana 201 u! 'aa!u!auraq aa!lour a ~ n w ! a ~ a sPUJD 8 7 6 ~ I n p u s w e d \ qagj dnls u! unqaodou! oaqsawl;. a:)!no -pu~!ad ypl!d ap ~ S O Je wnJ 'a~!un!z - p u n m ap puraou lnurl!J a,xarzJ!l -!naad aqeoq quaeolspa aJao !4o!a!,xd -nj aJeaaaao na ne!aa eaaae 3dnp -ea !ua l u t s -!nla~eos-ea~eolj a!ln! aaea 'ao1!!uo1oa eje!a aanqlnl as nu 9-1 '~n!al ayun! sz-oe 'lnwja1as

IIA 91 A1 ZZ

emz~ !nlaieos -eareola

A IT A1 97,

A1 9Z
A1 91

3ILIIVEV V N n l

EL2

Y103ldV V3INH3.L

TEHNICA APICOLA

274

LUNA MARTIE

Albinele ies in zbor de curgtare, dovadti cti colonia este normals. Dac5 albinele venind in zbor spre stup i n t r i repede in el far5 a mai ezita sau a mai Intirzia la urdinig, este semn sigur cg acea colonie are matcg. Albinele aduc polen in cogulete semn cti acele colonii au puiet de hr5nit, deci totul este normal; numgrul mare a1 culeg5toarelor de polen indicg prezenta unei mtitci prolifice qi a unui cuib extins. Invers: polen adus de putine albine indic5 situatia critic5 a unei colonii slabe ca populatie, cu matc5 batring gi deci cu puiet putin. Cind culeg5toarele de polen lipsesc cu totul, este o indicatie c5 lipsegte matca din stup. Cind albinele sint numeroase pe scindura adtip5torului este dovada cg au puiet numeros gi deci multti nevoie de ap6. De asemenea, d a d se v2d albine care ies in zbor la o temperaturg rnai coborit5 decit obignuit, deci la 91WC, este semn cti ele au nevoie d e apg pentru puiet. Controlul ce-l face stuparul este simplu: cind albinele ies pe scindura de zbor, el intinde un deget ud in fata lor; dac5 albinele incep s5 ling5 apa trebuie s5 intervinii, dind ap5 in ulucelul ramei hrlnitor, sau introduce prin urdiniyu1 superior un tifon umezit, care se alimenteaz5 cu apg dintr-o sticlutg agezati afar$. Albinele sorb apg din scursorile grajdurilor, semn cg au nevoie de substante minerale gi proteice pentru puiet V.n. Sure gi Apa. Albine multe ce zboard la amiazg in fata urdinigului gi in jurul stupului arat5 cg a iegit in zbor de recunoastere tineretul n5scut in iarn5. Cind ins5 albinele intfrzie sau nu ies de loc din stup, este semnul unei st5ri critice care trebuie imediat 15-

muritai gi, pe cit posibil, indreptatg gi anume: 1) Colonia poate fi moart5 sau muribundti; se va proceda aqa cum s-a ar5tat in Tehnica apicolii, luna ianuarie, salvarea coloniilor muribunde. 2) Colonia trgiegte dar nu poate ieyi din stup ; ea r5spunde la cioc5nituI peretilor cu un zumzet rnai tare sau mai slab. Este dovadg cti urdinigul este infundat cu albine moarte, care trebuie inltiturate. Mortalitatea anorma15 P timpul iernii are multe cauze: n ori lipsa de hran5, sau albinele au int r a t btitrine in iarn5 din cauza mgtcii, ori a nosemozei ce bintuie in stupin5. 3) Dac5 albinele ies din stup, dar in loc s5 zboare mai intii se urc5 pe peretele frontal a1 stupului gi caut5 agitate ceva, or zboar5 nelinigtite in jurul stupului, este dovadd c5 ace1 stup nu are matc5, care a pierit in timpul iernii. Pentru probg se pune pe capacul stupului o colivie goals, in care in anul precedent au stat m5tci inchise tji a1 cgror miros se pbtreazg mult timp. Dac5 acea colonie este orfan5, cu toatti siguranta c5 albinele se vor aaeza pe colivia goals, btitind agitate din aripi gi formind ca un mic ghem peste ea. Se d5 coloniei orfang o matcl de la rezerv5. fn lipsl, se va inchide repede stupul punind intre rame un tampon de vat5 fmbibat cu ap5 parfumatl. Acelagi miros se d 5 gi unei colonii vecine sau unui nucleu. Seara ele se unesc. 4) Dacg la zborul de curgtire, pe urdinig ies gi trintori, va fi dovadg c5 stupul are matc5 bstring, or o matcri tin5r5 care s-a fecundat in ultimele zile ale toamnei, incit albinele nu au mai avut timp s5-i elimine, dac5 nu cumva ea este gi nefecundatg. Observatia se noteaz5 la partid5 gi chiar dac5 matca incepe s5 ou5 bine, ea va fi schimbatli tn cursul verii, clici o-

'TEHNICA APICOLA

275

LUNA MARTIE

lbignuit matca n i s c u t i prea tirziu nu leste prolifici. 5) Daci albinele iegind in zbor l a s i .materiile fecale pe scindura de zbor sau pe peretele frontal a1 stupului, .colonia este bolnav5 de diaree, poate ,chiar de nosemoz5. De asemenea cind albina ce se tiriie in fata stupului gi nu poate zbura, este suspect5 de acarioz5 sau nosemoz5. Se trimit la laborator probe de albine moarte gi lmuribunde, V.n. Toxicozd, Boala de pddure, Paratifoza, Aspergiloza. 6) Puietul eliminat in stare de nimf5 este dovada lipsei de p i s t u r i in s t u p ; trebuie intervenit la prima zi eald5, sau in lips5 se hr5negte colonia cu substante proteice sau inlocuitori de polen, V.n. Hrdnirea cu polen. De .asemenea, cadavrele de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arat5 c i in criib se afl5 larvele fluturelui de g5selnit5 care atac5 pi puietul in celule. V.n. Ddundtorii, gaselnita. 7) Eliminarea din stup a p5sturii intlrite, albicioas5 gi pietrificat5 este dovada unei excesive umiditati, care a generat aparitia ciupercilor nocive Aspergillus flavus pi care dau apoi hoala impietrirea puietului, V.n. 8) Urme de cristale de miere scoase a f a r l pe urdinig, dovedesc c i mierea s-a cristalizat in faguri, ceea ck poate duce la infometarea albinelor dac5 nu sint ajutate, V.n. Miere, cristalizarea in faguri. 9) Urdiniguri aburinde gi brumate in zilele reci de prim5var5, dovedesc c 5 in interior se afl5 o colonie puternic5 cu mult puiet in cuib. Pentru cunoagterea de la exterior a unor anumite situatii in stup in ce3elalte luni, far5 a-1 mai deschide, se mentioneazi : - larvele de trintor eliminate in luna aprilie-mai, sint semn c i albinele nu au rezerve suficiente de hra-

n 5 gi stuparul trebuie sg interving V.n. Hrdnirea albinelor, hrinirea de necesitate. - din contri, o intens5 activitate de zbor a trintorilor in luna mai, indic5 prezenta lor numeroasg, ceea ce este un semn de pregiltire a coloniei respective pentru roit, V.n. Roire. - formarea gi gruparea albinelor pe peretele frontal sau formarea de ciorchini cu albine sub scindura de zbor, constitue unul din semnele apropiatului roit ori a lipsei spatiului in stup pentru recolt5. V.n. Barbd. - albine care-gi balanseazi abdomenu1 stind pe scindura de zbor la urdinig intoarse cu capul spre largul cimpului, este dovad5 de cules intens. Cind fac aceste miqc5ri cu capul intors spre urdinig, este dovad5 c5 culesul este pe sfirgite. V.n. Dansul albinelor. - miros greu, puturos, caracteristic putrezirii puietului, ce iese pe urdiniq - este semn c5 in -interior cuibul este atacat de boala loca, V.n. - albine iegind in euvoi pe urdinig, in t.imp ce altele fac zboruri vioaie afar5 in jurul stupului, este semn c5 din stupul acela iese un roi; de asemenea auzirea de la exterior ziua, gi mai cu seam5 noaptea, a unor sunete ascutite, inginate cu altele mai profunde - este semn c5 in cuib s-a n5scut o matc5 tin5ri.5, care umbl5 s5 ucidi pe cele aflate in botci. A doua zi obignuit ace1 stup roiegte cu matca t i n i r i , fiind roi secundar sau tertiar; repetarea in continuare d u p i roit a acestui cintec, este semn c5 albinele acestui stup vor s5 plece, formind a1 treilea sau a1 patrulea roi. V.n. Matca. - grup de albine in num5r de 10-12 stind pe pimint in fata stupului, este dovada c5 matca acelui stup a murit gi este eliminatil din interior. V.n. Matca, moartea naturali.

TEHNICA APICOLA

276

LUNA M A R T X

r - cind in natur5 este un cules bogat

o arat5 albinele care sosesc l a urdinig gi cad greoaie pe scindura de zbor; sau chiar pe p5mint in fata stupului, de unde fncet se indreaptg spre intrare; este dovad5 c5 ele vin cu gugile pline si sint obosite. Cind ajung aproape de scindura de aterizare, dar mai fac citeva volte in zhor gi apoi se agaz5 acolo, deci mai intirzie, este semn c5 afar5 in natur5 culesul este slab. - agitatie gi lupte fntre albine l a urdinig, este semn de furtisag, V.n., gi trebuie cit rnai curind inl5turat. - trintori ce stau ingramiiditi pe scindura de zbor sau pe peretele frontal a1 stupului, dovedesc c5 albinele nu mai g5sesc in cimp de cules si ii izgonesc. Controlul sumar se face fntr-o zi caldii, cu soare, cind termometrul arat.5 eel putin +12"C, avind la indeminii 15dita portativii plin5 cu faguri calzi gi stropiti cu ap5 mierat5. E s t e bine cind operatia coincide cu aparitia primelor flori pentru ca albinele sri aib5 o preocupare gi s5 nu urmareascii pe apicultor cind deschide stupii, deschidere care nu trebuie s5 dureze mai mhlt de citeva minute. E l trece prin fata fiecsruia, privegte cu atentie albina moart,5 de pe oglinda urdinigului, observ5 activitatea de zbor a culeg5toarelor si trage concluzii. Totugi el trebuie s5 deschid5 fiecare stup f5r5 a da fum, dup5 ce m a i intii a cint5rit din min5 greutatea stupului ridicindu-1 putin din spate, pentru a vedea dac6 are sau nu rezerre de hranii. Controlul sumar are deci scopul limitat de a vedea dac5 coloniile tr5iesc, dac5 albinele sint vioaie, iar pe suprafala superioar5 nu se v5d pete d e diaree. Stuparul privegte cu atentie lntre intervale, vede dac5 mai exist5

miere c5p5cit5. fn cazul cind ceva nu pare normal, dep5rteaz5 ramele m5rginage pin5 la prima ram5 unde b6nuiegte puiet. Cind s-a convins de existenla acestuia, retrage 1-2 ramegoale de la margine inlocuindu-le cu cele pline demiere vi p5stur5, reagaz5 tntul' la loc gi inchide stupul. Dac5 nu a r e matc5, ia m5surile de unificare, V.n, Unirea coloniilor. fn caz de lips5 a hranei, in afar5 de ceea ce s-a dat, pentru a preveni completa infometare a unor colonii pin5 la apropiata revizie de fond (colonii ciiror nu li s-au I5sat suficiente rezerve de hranl) stuparul pune deasupra ramelor gi o turt5 de p a s t i de miere cu zahiir ~i p5stur5 ce o are la indemin5 gata preg5tit5, V.n. Hrana albinelor. Peste ea se agaz5 o hirtie cerat5, podigorul s i salteaua. Controlul sumar este deci terminat doar in citeva minute. Numai in cazuri grave, cind colonia este muribund5, se va interveni. D e asemenea, dac5 diareea a fortat albinele s5-gi lase reziduurile intestinale pe rame, pe fagurii sau peretii stupului, apicultorul ia m5surile de rigoare, V.n. Diaree. Revizia de fond urmeaz5 dup5 controlul sumar la 7-8 zile, fn care albinele trebuie s5 fac5 zboruri active. Dac5 timpul a fost prea rece gi in stup matca nu a activat de loc, revizia aceasta am5nuntit5 ar tulbura colonia, ceea ce uneori se r6sfrfnge chiar asupra existenlei matcii, gi deci poate fi aminat5 c11 inc5 4-5 zile. Aceasti lucrare se face la toti stupii prisgcii, puternici sau slabi, afar5 in stupin5 sau sub cort protector, ori in cas5 la c5ldur5, dacii timpul este rece. Revizia de fond este o lucrare de o insemngtate capitalii. Dup5 cum se vor face lucr5rile gi observaliile necesare, atent gi cu grijii, sau fn fugai qi superficial, aga se vor dezvolta coloniile in

TEHNICA APICOLA

277

LUNA MARTIE

t o t cursul primiiverii, tinind seama c5 in acest anotimp care este foarte capric ios, apicultorul trebuie s5 intervin5 rar in stup gi mai ales s5 nu-1 deschidii decit in cazuri de absolut5 nevoie. Aceste observatii vor cuprinde in primul rind puterea coloniei care v a fi observatii dac5 gi-a p5strat aceeagi stare cum a fost l5sat5 in toamnii pentru iernat, c5ci acurn, in primiivarii, urmeaz5 s5 se refacii din coloniile de bazii roiurile temporare ce au fost unite in toamng. Apicultorul v a tine seam5 in aceast5 privint5 de o statornicii lege in stup5rit gi anume: orice pierdere ce ar depsgi 500-600 g albinii acum in prim5var3, fie cii ea a pierit in iarn5, fie c5 cu ea s-au refiicut roiurile temporare, se va risfringe printr-o intirziere de cel putin trei sSpt5mlni in dezvoltarea cuibului. S-a calculat precis cii in acest r5stimp colonia pierde din viitorul ei potential cel putin o generatie de puiet, care va lipsi de la culesul timpuriu din apriI ie. In a1 doilea rind vin rezervele de hranii din stup, m5surile de igieng, comprimarea cuibului ~i pgstrarea ciildurii coloniei. De aceea revizia trebuie s5 se fac5, dacs nu in camerg caldii la adspost de intemperii, cel put in sub cort protector, V.n. Autorul, chiar gi atunci cind a avut o stupin5 mare de citeva sute de stupi f5cea revizia de fond la adiipost in cabang, unde ajutat de inc8 o persoan5 verifica ~im8nuntit pin5 la 30 stupi pe zi. Desigur c5 in stupinele mari socialiste, cu sute de stupi, avind 1-2 apicultori, lucrarea nu se poate face in cas5 la c5ldur5, c5ci partea grea a lucriirii este transportul dus gi intors din prisacii la adipost gi invers. f n acest caz, cel putin stupii care prezint5 oarecari deficiente trebuie verificati la c5ldurii in caaii, ca sii fie analizate

cu atentie gi migalti toate cauzele acestei st5ri rle inapoiere. De aceea acest paragra rivitor la revizia de fond are douii p5rti: revizia afar5 in prisac5 gi revizia in cass. 1. R e v i z i a d e f o n d a f a r 6 se face cind ziua este caldg, de cel putin 14-15' C sub cortul protector V.n., care feregte colonia de atacul hoatelor gi cuibul de curentii d5un5tori. - La stupii multietajati iernati pe douii corpuri care au 3-5,5 kg albinti inc5 din toamn5, l i se face revizie de fond afarii. Pe capacul agezat jos in pozitie r5sturnat8, se agaz5 ambele corpuri de stup ridicate de pe fund. Acesta ori se inlocuiegte imediat cu un altul curat, ori se cur5t5 de pe el albinele moarte m5surind cu un pahar cantitatea lor, apoi se gterge de urnezeal5 gi se pune la locul lui corpul de jos. Dup5 aceea se agazii suportul mobil, V.n., gi se trage pe el corpul superior. Cu ocazia acestei minuiri apicultorul, ca gi la revizia sumar5, igi dii seama din nou, dup5 greutatea corpului, dacii rezervele de hrani5 din ace1 corp de stup sint indestul5toare1 in jurul a 12-15 kg, sau aproape epuizate. Avind in vedere cii acum cuibul ocupi in majoritate fagurii din corpul superior, iar in cel de jos sint multi faguri goliti de miere, scoate de jos patru din acegtia gi-i inlocuiegte cu alti patru de la rezervii plini cu miere g i ceva p5stur5. Cum acum stupul este fmp5rtit in douii, primul corp pe fundul siiu, iar a1 doilea pe suportul mobil, apicultorul poate s3-gi dea seama dintr-odat.5 cite spatii dint,re faguri sint ocupate de albinele coloniei gi pe cite se intinde cuibul in corpul superior. E l va observa de asemenea cum se prezint5 suprafata superioarii a ramelor celor douii corpuri, adici dac5 au sau nu pete de

TEHNICA APICOLA

278

LUNA MARTIE

diaree. Totul fiind in regul5 in aceast 5 privint5, r5mine de v5zut dac5 s u b ghemul albine' exist5 puiet. fn acest scop el retrage rama m5rginage din unul din corpuri, o scoate .cu grij5 gi o agazl in lldita portativs d e lucru, ce se g5segte in apropiere. Pentru observarea puietului nu este nevoie s5 se rnai scoat5 afar5 alti faguri, ci doar, in golul format astfel prin retragerea primului fagure, stuparul, migcfnd f iecare ram5 inspre golul din stup, privegte de sus printre rame dac5 vede puiet c5p5cit in faguri. Nu se scot fagurii cu puiet ca s5-i observe, nici nu se caut5 matca cind se face revizia de fond, c5ci puietul scos din stup poate s5 r5ceasc5. Dup3 num5rul ramelor cu puiet la aceast5 revizie de fond apicultorul poate s5 precizeze gi s5 impart5 pe categorii coloniile din prisacs. Colon i a bun3 care va da productie la salcim a r e minimum cinci faguri cu puiet; foarte bun5 va depggi aceasti4 limits, iar slab3 va avea sub acest numiir mediu de faguri cu puiet. Acestea din urms vor fi tinute intr-o evident5 permanent5 pentru a fi ajutate cu tot c e au nevoie. Dac5 ins5 este necesar ca unele colonii s5 fie ajutate gi cu puiet de la cele foarte puternice, atunci este de preferat ca mai intii sii fie :sprijinite cu puiet nu cele slabe ci cele de putere mijlocie. Ele vor reactions foarte spectaculos la un asemenea ajutor, vor ajunge repede la acelagi nivel cu cele tari, gi abia atunci cind fn prisac5 sint numai dou5 categorii de colonii ,,foarte puternice" gi ,,slabeU, cele din urm5 pot fi ajutate pentru ca e l e s5 se intlreasc5. Procedind astfel coloniile slabe se vor dezvolta bine pentru cel de-a1 doilea cules ; in schimb .majoritatea stupilor puternici din pris a c s vor concura la marele cules de la

salcim cu o mare rezervi de albin5 zburgtoare, gi vor da recolte mari. L a stupul Dadant R.A. 1001 cu magazin de recoltd peste cuib, se pune capacul in pozitie risturnat5 pe p5mint, ridicindu-se cu m u l t l atentie magazinul, pe care il agazl in diagonals pe capac. Chiar dac5 unele albine mai cad in capac, de acolo vor putea fi date inapoi coloniei. Se fac aceleagi observatii ca l a stupii multietajati, ad5ugind la cele doug margini in corpul de cuib patru faguri plini cu miere, dup5 ce se scot alti patru faguri goi de acolo. Dacs pe acegtia se mai afl5 gi ceva albin5, ea va fi m5turat5 cu peria sau pana deasupra albinelor din mijlocul corpului. L a stupii orizontali cu colonii puternicegi unice in stup, revizia de fond afar5 in prisaca se face mult rnai ugor gi anume: se scot din margine patru faguri ce se pun in l5dita portativ5. Cum fundul la stupii orizontali este fix, se adun5 gi se imping cu un gpaclu cadavrele de pe porkiunea fagurilor deplasati sub restul de rame, dup5 care se trag in golul rgmas gi curtifat alti 3-4 faguri; in felul acesta, pe etape, se curst5 tot fundul. Cu ocazia migc5rii acestor faguri, stuparul face observatii asupra prezentei puietului in cuib gi asupra hranei de rezervii aflats in faguri. Apoi elimin5 fagurii de prisos pe care colonia nu-i acoper5 ; impinge la loc fagurii ocupati de colonie dupg ce adaug5 ling& cuib doi faguri cu miere c5picitfi. La marginea opus5 adaug5 alti faguri cu miere. Atunci se pune diafragma, iar golul stupului il umple cu material termoizolator. Peste podigor se agazl salteaua gi se inchide stupul. Urdinigul superior se inchide, dar se deschide cel de jos, numai cu 2-3 cm. L a stupii orizontali iernati ca doud colonii vecine, se fac aceleagi operatii

TEHNICA APICOLA

279

EUKA MARTII

eliminfnd cite 4 faguri goi ce se inlocuiesc cu altii plini cu miere. 2. R e v i z i a d e f o n d En c a s ci se face numai atunci cfnd timpul este rece. Camera in care li se face aceast5 revizie, trebuie sti fie cald5, luminoasti, cu o mas5 fnc5p5toare, pe care se agazti stupul direct lfngti fereastr21. Acolo apicultorul are deja pregstiti 5-6 stupi goi dezinfectati, r5zuiti de ceara de pe pereti, flambati cu lampa de benzing, stupi in care se vor trece coloniile ce se revizuiesc. Pe m b u r 5 ce acegtia se folosesc, se curtit5 gi se flambeaz5 cei P care au n fost pin5 atunci coloniile respective. Pentru a nu se comite gregeli in identificarea celor revizuiti, de Indatg ce un stup a intrat la revizie, se scoate t5blita cu numgrul de ordine a1 coloniei respective, care se fixeazi pe peretele frontal a1 stupului curat in care se mutti cea revizuitg. Stupului i se deschide urdinigul prin care se d5 foarte putin fum, numai dac5 se observ5 cti albinele sPnt ceva mai agitate. Afumiltorul aprins este pus la gura sobii, cu uga mica deschis5. Rindul de geamuri dinspre interiorul camerei este deschis pentru ca putina albinti ce eventual ar zbura, s5 se adune la fereastra dinspre exterior. Pe prichiciul ferestrei se agaz5 2-3 faguri cu putin5 miere, de care albinele ce au zburat din stup, se agat5 gi stau in grup. Apicultorul ia note provizorii pe un caiet maculator privind s p a t i i 1 e d i n t r e r a m e ocupate de colonie pentru a stabili puterea ei ca populatie. fn aceastti privint5 el tine seama c5 albinele care acoperii bine un spatiu dintre doi faguri cfntiiresc circa 250-280 g. Deci o colonie care numiIr5 cinci spatii ocupate, gi acoper5 bine suprafala a qase faguri, se

consider5 mediocrg, c h i ea nu are mai mult de 1,250-1,500 kg albinti. Cu aceastti ocazie stuparul verificti g i r e z e r v e l e d e h r a n g aflate fn faguri, gtiut fiind c& o jumgtate de ram5 cu miere c5pZcitti are circa 2 kg. Apreciind s u p r a f a t a el i p s e l o r d e p u i e t fn decimetri ptitrati, va cunoagte cft puiet are in faguri, ~ t i ufiind c5 1 dm2 de faguri t are 800-830 celule de albinti lucritoare. Cu timpul, un stupar experimentat, apreciaz5 din ochi aceste suprafete gi spune cu precizie citi decimetri pgtrati sfnt intr-un fagure examinat. Dac5 in elipsele cu puiet sfnt gi celule goale, cauza poate fi o matc5 cu unele deficiente ovariene, ori lipsa pgsturii din stup, cfnd o parte din larve sint insuficient hr5nite gi mor, sau au fost eliminate din cuib. fn aceastii din urmai situatie stuparul va da coloniei plstur5 suficientg, sau dac5 nu are in depozit o va hrlni stimulent in viitor cu substante proteice, inlocuitori ai polenului. V.n. Polen. La aceastti am&nuntit5 revizie de fond fn cas5, stuparul trebuie s5 cerceteze gi s5 observe gi matca coloniei, pentru a stabili dac5 ea este cea marcat5 din anul trecut, sau albinele in toamns au inlocuit-o. De asemenea,. dac5 nu cumva are defecte organice, este invalid5 de vreun picior, ceea ce. o va face mai putin activti gi trebuieinlocuit5 cu alta tPn5rti gi prolific5 ceva mai tfrziu. fnainte de a reintroduce fagurii in stupul curat gi dezinfectat, ei se riizuiesc de fgguragii de cear5 aflati pe letigoarele ramelor gi apoi se cur5t5 separat propolisul de pe muchia lor gil de pe umeragele ramelor. Rgzuirea propolisului de pe muchia ramelor a r e un dublu rost: acumularea acestui material pretios care se folosegte la preparate farmaceutice gi are un preb

TEHNICA APICOLA

280

L,UNA WARTIE

bun, iar in a1 doilea rind, dac5 el ar fi lgsat acolo, Fe muchii, distanteaz5 ramele peste masura normals, ceea ce nu este ing5duit acum in primivar5, cind cuibul trebuie s6 stea cit mai comprimat. Dac5 pe letigoarele ramelor se v5d pete de diaree, ele se rad cu atentie, cici pot fi pline de spori de nosemoz5 gi apoi rama se spa15 cu o cirpii muiat5 intr-un dezinfectant: hipermanganat lo/, sau amoniac lo%, or solutie de form01 20%. Dac6 num5rul fagurilor este prea mare fatti de puterea de acoperire a coloniei respective, se la85 in stup numai at-itia cit pot albinele acoperi bine plus alti 2-3 spre margini cu miere. f n total in cuib s5 fie 12-15 kg miere plus p8sturi; spatiul ramas go1 se completeazi cu materiale termoizolatoare. V.n. Cuibul. Cind toatti operatia este gata, apicultorul mitur5 in stup albina strins5 pe fagurii de la fereastr5, agaz5 podiqorul, inchide stupul gi-1 duce la locul s i u in prisac3. fn schimb, la cei cu populatie mai redus5, se iau urmtitoarele m5suri : Stztpii rnultietajczti clc populafie ceva rnai redusci, in care coloniile au iernat tot pe douii corpuri dar la revizia de fond au fost gisiti cu unele mici deficiente gi cu populatii ceva mai reduse, nu vor fi comprimati la un singur corp. E i se las5 tot pe dou5 corpuri, concentrind ins5 cuibul in corpul s11perior, unde albinele trebuie sti aib5 la indemini cel putin 10 kg hran3 bun5 gi o ram5 de piisturii. Restul de hrani, circa 10 kg, se lass in cinci faguri in corpul inferior, agezati la mijlocul corpului cu un fagure cu p l s t u r i intre ei, dar mgrginiti in dreapta gi in stinga cu perne de tifon pline cu talag fin de lemn. Pernitele mgrginage vor fi ca un calorifer ce acumuleaz5 ~i

radiaz5 cgldura. Pentru a p5stra aceast 5 c5ldur5 cit mai bine gi a compensa puterea redus5 a coloniei, intervalul dintre faguri se micgoreaz5 la 9 mm. Astfel se d 5 posibilitatea albinelor s5 se r5spindeascii in cuib pe fagurii laterali, sti-i inc5lzeasc5, iar matca sti outi in ei. Operatia aceasta de apropiere a ramelor este usor de f5cut atunci cind ele au distantatoare automate tegite ;muchiile tegite ale distantierelor Hoffman se depgsesc, iar fagurii se pot apropia la 9 mm, V.n. Cuibul pgstrarea cgldurii. Drept urdinis r5mine deschis cel de sus de sub podigor, sau cel rotund din peretele frontal. Stupii Dadant cu populatii rnai reduse, care primesc c5ldur5 de jos, cici sfnt agezati peste colonii puternice, se reduc la atitia faguri cit acoper6 bine albinele, schimbind fagurii goi cu altii plini 8i m6rginiti cu perne c5lduroase la una din margini. Stupii orizontali se revizuiesc la fel in cas5, dup5 indicatiile date mai sus, la revizia de fond afar&. Coloniile care au iernat singure in stup, dar care acum sfnt g5site cu populatii mai reduse, se pun cite dou5 in acelasi stup, despartite prin diafragm5 din pinz5 dub16 metalic5. fndreptarea situatiilor critice glsite la unii stupi cu ocazia reviziei de fond trebuie imediat remediate si anume: - Colonia lipsit5 de puiet, care nu dB nici-un semn c5 ar fi orfang, are cu sigurant3 matc5 crescut6 tirziu la sfirgitul toamnei, dar nefecundat5. E a trebuie c5utat5 cu am5nuntul, cici se giseste greu printre albine, f iind micii qi nedezvol tat5 ; va fi sacrificat5 gi or este inlocuit5 cu alt5 matc5 de la rezerv5 sau, in lipsi, colonia se unegte cu una vecinii, V.n. Unirea coloniilor.

TEHNICA APICOLA

'281

LUNA MARTIE

Cind stuparul nu g5segte matca nefecundat5, care se ascunde bine, el va scutura toti fagurii acoperiti de albine pe un ceargaf agezat in fata urdinigului, la care se pune o figie de gratie Hannernann. V.n . Tehnica apicold, luna august, identificarea m5tcii. - Colonie orfan5 cu semne evidente. F6rA intirziere apicultorul va da acelei colonii o matcl de la rezerv5. fn caz de lipsti, colonia orfan5 Ira fi unit6 cu cea din vecingtate V.n. Unirea coloniilor . -Colonic b e z m e t i c 6 , este cea care din toamn5 gi-a pierdut matca, gi-a ales de atunci albine ou5toare, care ~i acum depun ou5 din care Ins6 se nasc numai trintori. Ea trebuie desfiintat6, unind albina cu o colonie vecin5, dup5 una din metodele preferate V.n. Bezrnetic. F-Colonie lipsit; de h r a n 5. Acesteia i se dau faguri plini cu miere scogi din depozit gi introdugi in locul celor goliti retragi din stup. In lips5 se d; albinelor un calup de 2 kg past5 din miere cu zah5r si un fagure in care s-a turnat sirop cald de zah5r. V.n. Hrana albinelor, hrClnirea de necesitale. - Colonie cu faguri pritali gi muceg5iti. Se elimin5 din stup fagurii cu defecte, dindu-se altii din depozit, de preferat cu miere cel putin in jum5tatea lor superioar5. - Colonie cu v5dite semne de nosemoz5, mai ales dacfi populatia este redus5, se u n e ~ t ecu alta de putere egal5 gi care suferri de aceeagi boalii. Este mai bine cind unirea se face o dat5 intre 3 - 4 colonii de acest fel, formind una puternic5 crireia i se d 5 o matcri nou5; m5t,cile r5mase disponibile se sacrific5. Colonia astfel ref5cut5 se izoleaz5, se trateaz5 gi se vindec5. V.n . Nosernoza.

- Colonie mic5 cu potential slab datoritg m5tcii care este ori b6trlnl ori invalidl; se unegte cu una vecin6 cu matc5 tinlir6, V.n. Unireacoloniilor. - Colonie mic5 cu potential mare, deci din cea care are matc6 ttnsrti, cu albin5 n5scutg tfrziu in toamns; merit5 s5 fie plistrat5 ca unitate independent5 sub form5 de nucleu, sprijinit5 indirect de o alt5 colonie puternicii. Aprecierea unei astfel de colonii nu se face numai pe considerente de greutate a albinelor sau de spatiile ce ele le ocup5 intre rame ca nucleu sau colonie, ci dup5 criterii bazate pe starea biologic5 a albinelor. E a posed5 o energie deosebitl, degi ocupFi 3-4 faguri, ajungind la marele cules de la salcim tot a t i t de bine pregiltit5 ca cele puternice gi totodat5 extrem de activ5. Ele nu se unesc ca cele anterioare, ci se conduc ca unit6ti de sine stgtgtoare, ajutate indirect, in dou5 etape, fiecare de cite o colonie puternic5 ei anume: . - prima etapg: o colonie puternici dintr-un stup multietajat sau Dadant inc5lzegte colonia micii ce st5 Intr-un corp go1 deasupra celei dintfi, bine impachetat5 gi cornprimat5 la cite rame acoper5 albina, cu hran5 suficientii, despCirtit5 printr-un podigor separator tip Snellgrove. fntr-un stup orizontal ea se va aseza al5turi de colonia de baz5 desplrtit5 cu o diafragm5 etang5. - a doua etap5: colonia mic5, dar plin5 de energie,primegte din patru in patru zile cite un fagure go1 gata cl5d i t , de culoare inchis5, cald gi stropit, cu a p l indulcit5, pus in mijlocul cuibului redus la cel mult cinci faguri. Matca tin5r5 il umple cu ou5. fn cea de-a patra zi de la introducere, fagurele cu ou5 se retrage din cuib gi se d 5 albinelor coloniei protectoare, care avind mari contingente de

TEHNICA APICOLA

282

LUNA MARTIE

albine tinere doici, hriinegte din belgug larvele pe care le c5p5cesc. fn locul celui retras se d5 mritcii un altul gol, cald gi pulverizat cu sirop. Cind primul fagure dat coloniei protectoare va fi c5p5cit, se m5tur5 de pe el albinele acoperitoare gi se inapoiaz5 in colonia mic5; de acolo se scoate cel plin cu ou5, pus cu cinci zile inainte. fn felul acesta nu numai c5 puietul bine hr5nit a1 micii colonii creqte viguros, hrinit fiind de doicile numeroase ale coloniei protectoare, dar .el se innobileazii cu calit5tile distincte ale coloniei puternice care 1-a crescut pin5 la c5p5cire. Totodat5 ambele m5tci ou5 din ce In ce mai mult, producindu-se astfel rnai mult puiet In ambele cuiburi. Operatia este o adev5rat5 echilibrare biologic5 intre dou5 colonii inegale; repetatti fiind de3-4 ori, d5 un impuls atit de mare micii colonii, incit aceasta ajunge din urmii pe protectoarea ei. Folosul operatiei ajut5 indirect chiar gi coloniei puternice, c5ci surplusul s5u de doici are posibilitatea s5-gi descarce abundenta secretie a glandelor faringiene, care altfel, r5minind nefolosit5, ar putea crea o nelinigte in colonia mare, la care poate s5 apar5 rnai tirziu chiar frigurile roitului. CBldura in cuib este grija cea rnai mare a stuparului in primjvarii cind cuibul se infiripii ~i ia din ce in ce o dezvoltare rnai mare. Coloniile cu populatii mai reduse care nu acoper5 intreaga suprafat5 a fagurilor, trebuie sii fie restrinse numai la num5rul de faguri ce-1 ocupii albinele, m5rginite intr-o parte cu peretele lateral din dreapta a1 stupului deci care este mai b6tut de soare, iar in partea opus5 de o diafragmg etang5, cu pern5. Multi stupari incii nu-qi dau seama ce efort trebuie sii fac5 o colonie redus5 ca

s5-vi mentin5 in intregime cuibul la cele 34" C necesare. Un fagure fn plus retras din cuib, unde st5tea f5r5 folos, are repercusiuni favorabile asupra intregului cuib V a extinderii i lui in prim5var5 ; intreaga productie de viitor a r putea fi altfel compromis5 sau in cel rnai bun caz micgorat5. Coloniile puternice, cu 2,5-3,5 kg albin5, nu constituie o problemii; acolo puietul mult extins pe faguri in elipse mari degajeazii el insugi o insemnat5 ciilduril, in jurul a 35OC in mijlocul cuibului; populatia numeroasii I1 acoper5 bine gi deci r5celile primiiverii nu au influent5 nociv5. V.n. Cuibul, pgstrarea c5ldurii. Placa metalic5 condensatoare de vapori nuqi rnai are acum rostul. E a se acoperti cu o figie de carton gudronat. MBsuri sanitare veterinare ce se iau cu ocazia acestei revizii de fond gi care se aplicii tuturor coloniilor dintr-odatg in prisac5, se refer5 la prevenirea anumitor boli, care a r putea s5 aparti in lunile urmstoare V.n. Bolile albinelor. fn acest scop, tuturor coloniilor revizuite li se aplic5 un tratament preventiv de aerosoli cu antibiotice. Tratamentul se repeta de trei ori la intervale de 7 zile, fiind in acelagi timp vi un bun stimulent. V.n. Aerosoli. De asemenea, in stupinele unde cu un an inainte a bintuit nosemoza, in afara unui tratament preventiv cu Fumidil B, se va inlesni albinelor un zbor de cules artificial afar& in naturii, dac5 stupina este izolatg cu cel putin 3 km de una vecin5. fn acest scop se agazil hrana stimulativii la 200-250 m depiirtare. Printr-o activitate intensti determinats de acest cules artificial in naturti, albinele virstnice se uzeazg rnai repede gi mor, eliberind colonia de focarele mari de

TEHNICA APICOLA

283

LUNA MARTIE

infectie. Hrlnind apoi colonia cu 1 litru sirop zahlr 111, in care s-au pus 200 000 U.I. penicilinl se miregte rezistenta albinelor. V .n Nosemoza. Analiza de laborator este obligatoriu s l se facl in primlvarl. Cu ocazia reviziei de fond se m l t u r l 30-50 albine intr-o farfurie cu alcool medicinal. V.n. Analiza albinelor. CEntarul de control se instaleazl imediat d u p l terminarea reviziei de fond, alegind o colonie bung gi inscriind zilnic indicatiile ce el le a r a t l . Rezervele mari de hranSi in stup acnm igi aratg rostul. Este zadarnic ca stuparul s l se agtepte la recolte mari, colonii puternice, nuclee a j u t l toare repede organizate gi dezvoltate ca s l ajute la culesuri succesive, d a c l albinele nu glsesc in stup, in direct5 apropiere a cuiburilor, m u l t l miere gi mai ales p l s t u r l . 0 colonie puternicl consumci putin in perioadele de repaus - cam 900 grame pe l u n l . f n schimb cind incepe gi cuibul s l se extindl si matca ajunge s l depunl 1 500 o u l pe zi, colonia consuml in douci zile cit intr-o lung de repaus. Stuparii deci trebuie s l completeze hrana coloniilor cu rezervele puse la depozit, dindu-le totodata gi stimulare. H. Schiiffer recomandl in aceastl privintl stimularea cu plstur5 gi miere incepind de la 20 februarie sau 1 martie cu cite 1 kg slptlminal, degi in stupi sint rezerve de hranl. fntarirea nucleelor ajutfitosrc din stupii orizontali sau verticali iernate ling6 colonia de bazl sau deasupra, se face cit mai devreme in primlvarl mai ales d a c l stupina are posibilitatea unui cules timpuriu de la salcie, r a p i t l sau pomi fructiferi. 0 colonie puternicl poate da chiar in prima decadl a lunii martie un fagure cu puiet c l p l c i t celei ajutltoare, clci primind acest imbold, nucleul va por-

n i o cregtere a c t i v l de puiet gi astfel la culesul timpuriu de la pomii fructiferi sau rapit&, albina nucleului va putea conlucra cu colonia de bazl la realizarea unei strinsuri insemnate. Cind colonia de b a z l are 6-7 rame cu puiet c l p i c i t , nucleul v a rnai fi ajutat cu i n c l un fagure, incPt el devine puternic. Operatia se repetl de citeva ori din 12 in 12 zile. Pe acest principiu se bazeazl gi tehnica refacerii timpurii a roilor temporari cu m i t c i iernate fie in afara ghemului, descrisg putin mai departe, fie iln stupugori de Pmperechere. f n s i cu aceast l din u r m l tehnicl colonia de baz5 - in viitor - va primi un sprijin mai putin substantial, f a l l de coloniile care au avut nuclee ajutltoare iernate a l l t u r i de ele. Este drept c5 acestea din u r m l au consumat o cantit a t e de h r a n l de cel putin 4-5 kg in cursul iernlrii, dar in schimb un nucleu ajutltor bun, incepe cregterea de puiet mult mai din vreme, uneori chiar inainte de curitire, deci are un mare postential d e sprijin. Cuun nucleu ajutltor bine organizat cu rezerva lui proprie de miere yi pgsturi o colonie de b a z l se sprijinl reciproc, dind sau primind puiet in raport de timpul de .afarl, cit gi de apropierea sau distanlarea f a t l de primul cules principal. fn principiu, apicultorul trebuie s l sprijine nucleul ajutltor cu puiet gi h r a n l stirnulent5 cu 35-50 zile inainte de acest cules, pentru ca matca respectivl s l poatl cregte pin3 atunci cel putin doug generatii de puiet. Cind colonia de baz3 d l puiet gi intlregte nucleul ajutltor, se restabileqte in cele doul u n i t l t i ace1 echilibru biologic a r l t a t n ~ a i inainte. Nucleul ajut l t o r este o supapi de siguranti pentru pgstrarea pin5 la culesul principal a acestui echilibru in colonia de baz8.

T E H N I C A APICOLA

284

LUNA I\IARTIE

Cind apare culesul de l a salcim, nucleul ajutgtor, mutat putin mai departe, cedeazii coloniei de baz5 toat8 albina zburtitoare; scindurica de zbor viu coloratii este trecutri la urdinigul coloniei de haz5. Dar pentru ca albina nucleului ajutritor s b nu se intoarc5 inapoi l a el, pozitia urdinigului s5u se intoarce in unghi drept. i n acelasi tirnp, pentru a ugura cuibul coloniei de bazli, care trebuie s5 nu fie ocupat5 cu cregterea de puiet descllis in t impul culesului, din ea se scot citiva faguri cu acest puiet deschis, fiirii albinii acoperitoare, introducindu-i in mijlocul cuibului nucleului. Acesta pierzind total albina zburiitoare, are nevoie s5 i se dea 2-3 zile apii pentru puiet. In felul acesta nucleul ajutBtor pregategte alhine zburiitoare numeroase pentru colonia de bazri, viici matca nucleului nu este stinjenitii de cules avind spabiu larg pentru dezvoltarea cuibului siiu. Desigur ca stuparul v a stimula nucleul permanent. Numai dac5 dup5 culesul de l a salcim nu se m a i afl5 nici un a l t cules, nucleul se lass sii-gi duc5 o via@ independentii, f5r5 sprijin direct, pin5 l a 15 iulie. Atunci incepe o stimulare activii pent r u cregterea populatiei tinere care se v a uni in toamnii cu baza. Transvazarea coloniilor in stupi multietajati din cei Dadant sau orizontali se face acum. V.n. Transvazarea coloniei. Refacerea timpurie a nl~cleelort,emporare care au fost contopite in toamn 5 cu coloniile de bazii. V.n. Tehnica apicolii, luna octombrie gi a c5ror m5tci a u iernat in afara ghemului - sau gi m a i bine in stupugori de imperechere - se execut5 intre primele lucr5ri dupa terminarea reviziei de fond. Lucrarea se face cu scopul ca in acelagi stup s l conlucreze dous mgtci, in

vederea forrnririi marii rezerve de necesare marelui cualbinii ~burcit~oare les. I a t 5 procedeul: spre sfirsitul lunii rnart,ie cind dup5 st,imrll8rile incepute tirnpnril~in coloniile intrate in iarn;i V I I 3,s kg albin5 au eclozionat destul de rnulte alhirle tinere, iar cuihul are cel putin 6 f'agr~ricu puiet sc I'oimeaz,? un roi stolon cu doi faguri cu puiet c5p5sit cu albina acoperitoare (frirli matca coloniei de haz5). Se adaugii un fagure cu hranA gi unul oata cIRdit:, go], strcipit c u sirop. Ro3 ~ u lprimest,e matca crl albinele ei dint,r-un stupusor de imperechere tip Fota unde a iernat si a activat pin5 acum in primiivar8. Este de mare import.antA ca matca s& fie t i n l r 5 , din cea imperecheat5 la sfirgitul verii (iulie) care 0115 mnlt,. Rama din stupusor se extinde, iar cele trei diviziuni ale ei formeazii scum un singur plan. Pentru sigurant,?, mat.ca se pune intr-o colivie automat5 cu o foitri de ziar l a orificiul de iesire. Cele douii populatii - a roiului format gi a stupusorului - se ~lnificii ugor dac5 cu 24 ore inainte l i s-a d a t acelasi miros (cite u n tampon de vat& stropit cu ap5 de colonie). Rama din stupugor cu albina acoperitoare qi matca din colivie se agaz5 la mijloc intre cei doi faguri cu puiet ciipgcit. Roiul stolon este desplirtit de colonia de baz5 de jos cu podisor Snellgrove sau diaf r a g m l etang5 l a stupul orizontal. Golul r5mas in marginile roiului se completeaz5 cu perne cu talag fin de lemn. Peste citeva zile se retrage colivia automat5. Circulatia albinelor la roiul stolon se face prin unicul urdinig din spatele podigorului Snellgrove. Roiul v a primi din 10 in 10 zile drept ajutor de trei ori - cite un fagure cu puiet c5p5cit din colonia-maml, f&rS albinele acoperitoare.

;aqep 1nanr U! !ao~ju! e adaauj yunreo? u!p !emnu !uan ea Inu! rrads 'g?elnle a!j ap e$!dea 'aloo!a8e at!an%~n:, u!a ys a!oaau a)sa !hn?o? y:,ea -aunq !em aola:, 1n701 U!P '!UP ~ A I ~ J : ap yseaIe , 'I"!"? -nB !6 [ n a p n:, pugu!uraa? !6! 1nlepBrur a!uolo:, y?sea:,e u! euo!zoloa ~ o a:, JOI n !Q 1ns!e3 n3 P U E ~ ~ ~'!!:,ads a?!naj!p U E -au!qIe ale aaa?:,eae:, alaunq mn:,amo ydnp a?euole4a 'aladseoad u a ~ o d .re3 eqnr!y:,s as nu e n q u a d '!!uo~o:, a?le el 14 -oau ap a!je!aea aaeur o aoIeu!qle yaajo ap !a eaa!q?u! nnlnad ?a!nd n:, ran3ej !zaa!I u!p rao?!pon !!mod 'ag3au 14 n e p as nN -gan?syd !Q doa!s n:, '!jy$!% ualod u! yle8oq ylepoqoq 14 yquapunqe -ue:, !:,!nr u[ y?uauenraad yae?uaux!~dns a?sa yunl ylseaar! ui yreplern sro1,g gueay o !rn!ad e n aruolo:, ylseaoy y n . ~ .a:,!uaalnd !em ?I:, a!j ys aIa -OIU?.IJ ' u . ~ '?n:,aq e a:, ~ n u e !In3 UJ sap:, alaaem aaede p u p aaeol!!n Run1 -Sam !an8ej '!ao?ujq ap !aem alnla3 ug e3 Iajqse 'aaapu!?xa n q u a d n!jeds n:, !an8ej :,npoalu! as yunaled e!uoloa '!an8ej 'gueay :e:, san:,aed ad aaede UJ :!$suo!/3eles ro~!roqn~rq aer!$lnm at, a!oaau ayao ur aqnu!jsns e!nqaJl -UJ nrqned errreqad !e!nolo:, aer!~!a3u! a 1 3 'asuaqu! !!aa?&aa:, epeo!aad r t ~ ?!4gd .e!loa~as !E; eaaeao!Iame n e mn:,e ! 3 ~ 3' ~ U ~ A l!qasoap un ne! B ' v a l v ~ u ' 'yueay ap snpaa mnsuo:, u n ' ~ !6! aurq yqIoazap as al!!u010:, '!oaa aI!z n:, !4 ! ~ n % j! + ~ n m ad su!lxa q!n:, u n !em goug ? u p !em !gap 'gun1 ylsea:,e u l n3 ' a a m p yayj ' y ~ a e o m~ u r q ~ e jnd EU! !em ?lo n:, :yu~e! uyp ?!ha! ne a p u -0103 nrna InIaj ap qaodsa ug 'yu!dn?s y03?dz, 2nlo7 - u - '3la !au!q ~ u~ gluausmaad ui oej as eIsaoI !eu!qlv -[e ens:, 'e:,!juyaal '!nln:,aod eay:,aan aercrro!lems el e !q! r o!r % ~d !!$tIa~esq(a :e:, auaaad a ~ a l u e l d !4 $13 '!em .gaseaadgn e ~ q e s naquad ~ n u ! d n ~ '~:,unle ad me:, $01 ~na-elQnm'!em 1 e[ y:,!pe 'aa!aolju~ y1j-e as a!aoAgz ui p u p sale !em f aunq enop e n q u a d e!laaej 'a~un! 0 ~ - 8 "1 !!jonpoad ayaeur ug nep am:, !!ol~s a p anayzg lugs '910 '4a8ay ' l a a ! ~ :!JEW ad y:,!pe 'a~!z 08 e3+3 alsad aa!aoIjui n:, y l ~ n u e yqle eu!j~ns :amnue 14 uaa aolade apyn a d 'yl1oaa.I ap e u n ayy:, ! , 'aaeuo!z!~oade ap ysansaa o !emnu : -a%ap Inlsaa uj aJaj!Iam aolaqueld al!a n u !nq!?suo:, aqeod !em e!o~es apun -gjupxysuj 3ej as Fun1 y?sr!a~eu l .apz 01 n3 !a!la:,ej ~n?!ao~jug !an301 luis !Qnqoq f l!nB!pug e-s a l e s apaaaad e3sa3-e '!!may a~!an.~aBe l ? e l !!aguna e a p a u!p ayoIas ap asuqug -s!zaa e ~naelQnu! Toea .a!~!ade !runt e al!anpyd ?ek!qap ne-s pui:, ap 'urnail enop e ealaed no pugda:,ui aeqoau ap sea aqaeoj aqsa e!qasrn u!p InselnD .In!leds y:,ug l e ~ a ~ a!jonpoad aaem o yp yqnu!jequg laj -9se eqa:,eA -e!$!wde lnayj ne-!6! a:, a1 -uxo:, e-!4 nu sns ap ea:, ae! 'aaapu!lxa. -!ua!nanq osadal?s as aaeaonl ylseaoe n 3 n q u a d lua!:,!jns n!leds y3ul aae 'sol ap ~ d e n:, yaadooe as aaea 'ae?:,aq s 181 'yzeq ap ea:, :y?eaq!~!y:,a alsa a o ~ ~ ! u o l Inao!aa%u! u j e! jenys ylepmeaoaa -nuea8 qejsojaadns By of/^ - 0 0 ~ alel!l ap -w:, o lu~my4yaBu~ aqeod as 'ypla3 ep '3!UI!Z 8 002 $01 yU!A alsa elseam Run1 y:,ea ' ~ n u ! j a a ~ u j a!nq -aa ys ?i:,ui Iaj?se yle~n:,[e:, aep 'a1!z a p !Jew !em a$uels!p BI 15: aaej aleoiI -aaq 'aeq4nm 14 e!Ia:,ej n:, a!aqma!ou !!unl ln:,o~~!u! e[ ap y:,ui alaed u! as eaa!ugaH '2 002 e z o a .:,?a gnnlsgd 'ualod 'B!OS 'a!proap ' a l d e ~ :a:,!alo~d ~eju!urysu! ?so3 e aaa:, 1oa!dt1 InqoT .e! jaalas 'p?wjq ' u - ~ alutqsqns n3 d o q s aaelnw!?s ap yueag aaeoyaadns !jyl!1e3 n3 JOI!!UO~O:, ednaB e:, asam!ad !$y?!un alaqme a!ul!Z

TERNICA APICOLA

286

LUNA APRILIE

de 10-15 aprilie, mai fntii varietatea colza, urmatii la o s5ptZimin5 de varietatea naveta, amindou5 bogate in polen gi nectar. Din plantele spontane acum apar: pgpgdia, salba moale, stupitul cucului, buruiana cu cinci degete, mierea ursului, silnicul, saschiul, splina g.a. In p5dure apar flori de la arbori gi arboret ca: paltin, frasin, cireg s5lbatic, artar, porumbar, m5lin 9.a.m.d. Introdueerers ramelor clgditorsre se face chiar la fnceputul acestei luni; ele se pun al5turi de cuib, c5ci dau indicatii stuparului cind coloniile au inclinarea sii inceap5 cl8ditul. Atunci se dau albinelor primii faguri artificiali in rame, iar albinele ii vor cltidi repede gi bine. V.n. Faguri cum cl5desc albinele faguri. Recoltarea periodic5 a fsguragilor crescuti in rama constructoare se face o datH pe s5pt5minii. V.n. Ranza cl6ditoare. Formarea rezervei de polen se incepe o data ce livezile infloresc, agezind colectoarele la u r d i n i p r i , V.n. Poleraul. Rgspindirea in prisacg a trintorilor selectionafi se face acurn, inainte ca miitcile din coloniile de productie s5 inceapg a c5uta ele celulele mari pentru a le insgminta cu ou5 nefecundate. fn acest scop apicultorul retrage cei 3-4 faguri din colonia de pr5silii a trintorilor, organizat5 in octombrie, $i-i repartizeazg la coloniile cele mai puternice. fn acelagi timp in colonia paternii se pun alti 3-4 faguri cu celule mari pregiititi din anul precedent gi bine p5strati in depozit.Procedind, astfel in stupinil, apicultorul are numai trintori selectionati ce provin din colonia paternii, trintori care la imperecherea cu viitoarele m5tci virgine, vor transmite bunele

lor calit5ti m5tcilor noi. Aceasta se. va reflecta in bine asupra productiei. La patru ani o dat5 apicultorul priceput face schimb cu m5tci d~ la o stupin5 recunoscut5 drept buns, alegind din cele care dau productii mari gi intrunesc cit mai multe din conditiile de selectie. f n felul acesta se inl8itur6 din prisaciiconsangoinitateu,. V.n. Preggtirea fagurilor de trintori pentru eoloniile paterne, faguri ce vor fi folositi mai ales in anul urmiitor, se. face acum in rame insirmate se lipesc sus cite o figie de 1,s-2 cm de faguri artificiali. Ele se introduc cite una la marginca cuibului intre ultimul fagure cu puiet gi cel cu p5stur5. Albinele se vor griibi sH o construiasc5 in majoritate cu celule de trintori. intrucit ins5, miitcile refuz5 sii depung ouH in faguri noi, acegtia trebuie sg fie invechiti. Operatia se face in vai% astfel: se introduce intr-un numiir corespunz5tor de colonii cite un astfel de fagure gata clgdit, la o margine de stup ;miitcile ii ocupg repede cu ou5 Cind fagurii sint cgpiiciti, apicultorul reteaz5 cu un cutit ascutit, sau cu pieptenele de desciip5cit, ctipiicelele celulelor bombate. Albinele stupilor respectivi vor elimina curind cadavrele, iar matca din nou ii insiiminteazii. Operatia se repet5 de 3-4 ori, dup5 care fagurii devenind invechiti sint scosi din stup gi pugi la depozit pentru operatiile de cregtere a trintorilor timpuriu in primgvara anului viitor. Clgditul fgguragilor pentru viitoaree cregtere de rnhtci din ouh, dupl. inetoda Joe Smith, se face acum, cit5 vreme albinele cl5desc ugor acegti f5guragi numai cu celule de albine lucrgtoare. E i se preggtesc special in acest scop in felul urmgtor: sub gipca mobil5 a unei rame cliiditoare se lipe$-

TEHNICA APICOLA

287

LUKA APRILIE

te un fagure artificial cPt l5timea spatiului go1 de sub gipc5. Albinele, sub impulsul culesului de intretinere, gi chiar numai stimulate artificial, vor cl5di acegti citiva f5guragi in scurt timp, dup5 care ei sint retragi gi pugi la pfistrare, pentru a fi folositi l a cregtere. V.n. Matcd, cregterea m5tcilor, metoda J. Smith. Clilditul fagurilor pentru magazinelet de recolt& gi cuib se v a face in aceast A lun5 agezind in mijlocul cuibului la fiecare colonie cite o ram5 cu fagure artificial, ce r5mPne acolo 24 ore. E l va fi cltidit, apoi retras, pus l a d e pozit gi Pnlocuit cu altul nou. Operatia se poate repeta de 6-7 ori in care timp albinele sint hr5nite cu cel pu\ t i n 0,500-1 sirop pe zi. . -'Tntensificarea clilditului fagurilor de cuib este mult stimulat5 de patru elemente: a. cPnd al5turi de fagurii artificiali din cuib albinele au faguri cu miere gi polen; b. cfnd corpul cu faguri artificiali se agaz3 direct peste cuib; c. cind afar5 este un cules cel putin de intretinere, sau stuparul dB albinelor o hr5nire stirnulent5 cu proteine; gi d. temperatura de afar5 este suficient de ridicat5. Claditul acestor faguri cit gi a celor din magazinele de recoltti constituie o grij5 deosebit5 pentru stupar - v. Faguri - formarea echipamentului. Primul transport P pastoral se face n acum, fie la culturile de rapit5 ins$mintat5 in toamn5, fie la intinsele livezi din regiunile de deal, ce ocup5 acum la noi mii de hectare. Ori la una ori la cealalt5, apicultorii, in afar3 c5 trebuie s5 ofere spatiu albinelor pentru depozitarea recoltei evitind astfel blocarea cuibului rn?itcilor, vor avea grij5 ca s5 recolteze gi polenu1 bogat gi pretios de la aceast5 cultur5 sau de la pomii roditori. V.n. Polenul.

Cum apicultura noastrg trebuie s5 fie axat5 incepind de pe acum spre un cules timpuriu de la tinerele plantatii de pomi din toate regiunile de deal ale tzrii, care trebuie s5 primeascti ajutorul albinelor pentru a activa polenizarea, coloniile duse acolo au nevoie de spatiu pentru o bun5 productie de miere. Extinderea coloniilor cu dous rniltci. Ele vor primi pentru acest cules din aprilie un corp cu faguri gata cl5diti gi citiva artificiali, ce se pune peste cuibul cu dou5 corpuri a1 coloniei de baz5, intercalindu-se acolo o gratie. In momentul cind cintarul de control indic5 o prim5 cregtere, se aplic5 metoda Snellgrove, deci o prim5 absorbtie a culeg5toarelor roiului stolon de deasupra. Roiul v a pierde toat5 albina zburatoare care va conlucra cu culeg5toarele coloniei de baz5 in corpul nou. Felul cum se aplic5 aceast5 metodti este descris putin mai departe V.n. Tehnica apicold, luna mai, metode speciale, metoda Snellgrove. Acum aplicind primaabsorbtie, roiul a pierdut toat5 albina lui zbur5toare care intr5 in corpul de sub podigor gi conlucreaz5 acolo cu albina culeggtoare a coloniei de baz5. Ele adunl recolta de la livezi in corpul de stup plin cu faguri goi gata cl5diti. L a o recolt A bogat5 se poate intercala Inc5 un corp nou cu faguri goi gi artificiali. Roiul de sus primegte zilnic o stimulare de 250-300 g sirop diluat cu substante proteice pentru douti motive: doicilor de acolo nu are cine s5 le aduc5 ap5 pentru hrana puietului, iar siropul suplinegte aceast5 lips5; in a1 doilea rind, pentruc5 stimularea creeaz5 o ambiantfi de cules asem5n5toare cel putin cu un cules de intretinere. fn consecint5 matca de acolo igi v a continua f5r5 ezitare extinderea

TEHNICA APICOLA

288

LUNA APRIL=

de numiirul fagurilor cu puiet deschis ; de fagurii plini sau nu cu miere de la un cules timpuriu de la salcie saurapits. Ar fi nelogic sii se Isrgeascii un cuib, dac3 fagurii pe care matca iie are la dispozi!,ie nu sint bine ocupati: de albine gi ei nu pot fi repede curti-. t a t i si fncilziti. Stuparii trebuie s& qtie c8 un fagure STAS are aproape 10 000 celule, iar unul de multietajat 6 400. Din suprafata lor, in mod o b i p u i t , numai 30% este ocupatii cu miere si piisturri gi deci matca prolific& are spatiu suficient de extindere a cuibului, cu conditia ca sii aibii albine acoperitoare suficiente. Cind populatia s-a extins pin6 la diafragmii, atunci operatia de IBrgire a cuibului trebuie neapiirat fiicutii. Tehnica ce se aplicii pentru acestri liirgire a cuibului este diferitii de la un lip la altul de stup. La stupii de tip vertical multietajati si Dadant cu dous corpuri sau cu magazin, liirgirea spatiului se face diferit, c5ci acum o colonie bung in stup multietajat poate avea pin5 la 3 corpuri de cuih plus roiul ajutiitor sus peste podigorul Snellgrove, pe cind Dadant-dublu, cu spatiul siiu mare, nu are incii nevoie de un a1 treilea corp care abia la culesul principal se ' pune, dacii populatia ocupii pinil atunci in intregime spatiul lui. Liirgirea cuihului la verticali se iace la stupii puternici, prin inversarea corpurilor. Aceastii operatie are un dublu folos: a. previne roitul, ciici in ielul acesta albinele au mereu un spa$iu disponibil pent.ru matcii in corpul ridicat sus de pe fund, deci in locul ' cel mai cald din cuib; b. cu ocazia inverssrii, apicultorul face ~i un control sumar a1 coloniei privind parlea ' de jos a fagurilor, acolo unde ele obiy-nuit cliidesc botci de roire, vi deci Inversarea corpurilor de cuib pentru preve poate lua miisurile de rigoare. nirea roitului I cuiltului. Stuparul v a avea grijii sii-i dea spatiu de ouat in faguri gata cliid i t i ; cind corpul va fi plin, el v a adauga roiului a1 doilea corp. fn lipsa culturilor de rapit& sau a culesului de la pomii roditori, stuparii din jurul oragelor precum gi cei din regiunile total lipsite de cules trebuie sii plece in pastoral direct l a pidurile de salcfm. PinA l a infloritul siiu, la 10-15 mai, sub acegti arbori, apare o florii bogat8 fn nectar gi polen, cum este cea a sugelului a l b , rogu sau galben. Ltirgirea cuibului si a spatiului pentru aceste mici culesuri este absolut necesar5 in aceasti5 perioadii de intensci cregtere a puietului gi dezvoltare a coloniilor, fie c i stupina a fost dusii in pastoral gi deci coloniile sint stimulate natural dEnd gi product.ii reduse, fie c5 stupii au riimas pe loc, dar in schimb au fost stimulati artificial pentru culesul din luna viitoare. fn principiu, liirgirea cuibului aceastii necesitate biologics de crestere a coloniei - cere stuparului o deosebitii atentie, ciici el acum trebuie sii tin6 seama de un complex de conditii legate de o populatie numeroasii in spatiul cuibului; de virsta albinelor reinnoite fat6 de cele riimase in stup peste iarnB ; de activitatea miitcii care yi-a inceput mai devreme sau mai tirziii munca ei de procreatie; dc numiirul albinelor doici din cuib, cit gi

II

TEHNICA APICOLA

289

LUNA APRILIE

Inversarea cuibului ins5 se face totdeauna cu citeva zile inainte de aparit i a unui cules, cIci dac6 s-ar face in timpul culesului, albinele, care au obignuit tendinta ca strinsura s6 o depoziteze in cel mai departat loc de la urdinig, deci sus, vor ocupa fagurii ceva mai goi ai corpului care s-a urcat acolo pentru ouatul m5tcii si deci, prin aceasta, stinjenesc ouatul ei si dezvol tarea cuibului. De aceea, cind la inversarea cuibului exist6 tin oarecape cules in natur5, stuparul va inlesni albinelor un spatiu pentru depozitarea acestui nectar, lucrarea fiind facut6 asa cum urmeaz5 mai departe. Llrgirea cuibului stupilor multietajati care au dou5 corpuri de cuib, plus roiul stolon deasupra separat c11 podigor Snellgrove, se face tot prin inversarea cuibului coloniei de baz5, schimbind pozitia celor dou6 corpuri de cuib intre ele. Cu ocazia acestei inversiiri, dac6 in corpul ce se urc5 sint acumulate insemnate rezerve de strinsurri - miere gi p5stur5 adunate de la culesurile mici de pin5 acum gi neridicate de stupar, - se iau o parte din acegti faguri prea fnc5rcal.i si se pun la p5strare; in locul lor se pun faguri goi gata cl5diti gi doi artificiali. fn stup ins5 trebuie s6 r5min6 insemnate rezerve de hran5, de cel putin 12-15 kg, pentru c5 altfel albinele se nelinistesc. I n principiu op&atia de inversare, tncepind din aprilie, se face la stupii puternici periodic din dou5 in dou6 s6pt6mini dup6 necesitgti, pentru extinderea cuibului. La coloniile puternice cu dou6 mgtci in stup, inversarea se face chiar din 7 in 7 zile sau cel mult din 10 in 10 zile. Pentru miere se pun deasupra corpuri suplimentare. Cind culesul de aprilie incepe, coloniile puternice de 4 kg albin6 zbur6-

toarc pot aduna cite 2-3 kg miere zilnic, deci ele au nevoie mereu de spatiu pent,ru depozitarea si evaporarea nectarului mult incrircat cu ap5. fn aceast5 situalie, dup6 nevoie, se va adiiuga cel de-a1 treilea corp de stup peste cuib, dar plin cu faguri artificiali. Luna aprilie este cea a cl5ditului intens de faguri, iar stuparul trebuie s I profit,e de aceastii inclinare natural6 a alhinelor pentru cl6dit. Desigur c I acest al treilea corp de stup se agaz5 peste cele douli corpuri de cuib, deci sub corpul in care se aflii roiul stolon cu matc5 ajut6toare. Cu ocazia inversgrii f5cut6 mai inainte, roiul stolon de deasupra primest e din cuibul coloniei de baz5 inc5 2-3 faguri cu puiet deschis f5rG albini acoperitoare, din dou5 motive: in primul rind pentru ca in colonia d e baz6 s5 fie cit mai putine albine care s5 se ocupe d e ingrijirea puietului, iar in a1 doilea rind roiul stolon sil fie cit mai puternic pentru culesul de la salcim, atunci cind colonia-mam5 d e jos va absorbi in mod regulat rezerva lui de culegatoare.

L a stupii Dadant puternici care in iarnd a u aout magazin cu rniere in

faguri buni, l6sati astfel qi la revizia d e fond, acum fn aprilie potslapar6 dou5 situatii gi anume: a. dac5 albinele au avut cules bun de la salcie, f6cindu-gi insemnate rezerve d e miere nou6 si p5stur5, magazinul de iarn6 de sus este plin; sau, b. dac5 stupina n-a avut cules timpuriu, magazinul de iarn5 este aproape golit, degi albinele au primit mereu hran5 stimulent6. In prima situatie, apicultorul, cu citeva zile fnainte de aparitia culesului d e la rapif5 sau pomi roditosi, intercaleaz6 intre magazinul plin ~jicorpul d e cuib un corp nou cu faguri goi, gata cllditi, calzi gi stropiti cu sirop,

TEHNICA APICOLA

290

LUNA APRILXI

pe care albinele i-au umplut cu miere. Acum, la culesul d e la rapitii qi pomi roditori, este nevoie de extindere atit pentru cuib cit gi pentru cules. Coloniile vor primi un corp nou qezat jos, pe fund. Se coboar5 in el faguri cu ceva strinsur5 nouii drept nad5; se completeazg sus cu altii goi, gata cl5diti, pulverizati cu ap5 indulcit5, pentru stimularea ouatului miitcii, urcat5 acolo. b. dac5 albinelenu au avut cules bun de la salcie, dar intre timp cuibul a fost Ergit, scotind pernele marginale gi completind corpul de cuib cu cei citiva faguri ce lipseau, acum, la cules de rapit5, se agaz5 peste acest corp un magazin d e recolt5 cu faguri mai riisfirati. La un cules bun se mai poate ad5uga gi a1 doilea magazin. La stupii orizontali cu colonii puternice se agaz5 dintr-o data 6-7 faguri goi gata cliiditi, de culoare inchisti, care este bine s5 aib5 qi putin5 miere in partea de sus. h e g t i faguri se pun in dreptul urdinigului marginal, pe unde obignuit circulau albinele ping atunci, impingind spre mijlocul stupului intregul cuib flancat in partea opusii cu un fagure nou cu pistur5; dupii acela, se agazii diafragma, iar in golul riimas se pune perna de tifon cu tala? fin de lemn. La stupii orizontali cu populatii rnai reduse, Iiirgirea cuibului se face moderat cu cel mult doi faguri s5pt5mina1, gi numai atunci cind albinele ocupii ultimul fagure acoperindu-1 cel putin pe trei sferturi. Extinderea cuibului se face marginal. Cind timpul s-a staM/m tornicit pe cald, stuparul poate aplica lgrgirea prin spargerea cuibului, introducind faguri noi fn mijlocul lui. Paturd Un cuib tinut in spatiul strict necesar Got dezvolt5rii coloniei, rnai ales la coloLtirgirea prudent5 a cuibului coloniei me- niile slabe, prezintg elipse extinse pe toat5 suprafata fagurelui. . . diocre

ridicfnd acolo doi faguri cu puiet ciipticit cu albina acoperitoare, miirginiti de alti doi faguri ~7rtificiali gi altii gata cl5diti. Fagurii cu puiet riimati in corpul de jos se adun5, completind golul pe margini cu alti doi faguri gata cliiditi din cei msi vechi, pugi acolo pentrn ca in ei albinele s5 adune polen. Matca ggsind spatiu larg de dezvoltare in noul corp de sus ocupii cu ou5 citiva din fagurii mijlocagi i n cele citeva zile ce preced culesul de la rapit5 sau pomi roditori, iar albinele culeg5toare7 vor avea unde depozita strinsura in fagurii dinspre margini ?nc5 neocupati de matcg. In cea de-a doua situatie, de la punctul b, cind stupii au magazinul aproape golit de miere, il ridic5 definitiv gi intercaleaza sub corpul de cuib un alt corp nou plin cu faguri gata cl5diti gi artificiali, care deci st5 pe fund. La stupii Dadant, care la revizia de fond au avut popula?ii rnai reduse gi care ocupii un corp far5 magazin, se vor avea in vedere aceleati dou5 situatii gi anume: a. dac5 albinele au avut cules bun de la salcie, golul marginal, din corpul de cuib, a fost completat cu faguri goi

.,

I 1 I
I t

'i
"

1-

TEHNICA APICOLA

291

LUNA APRILIE

La stupii orizontali cu doud colonii fagurii cu puiet deschis miturPnd agezate dup5 metoda german5. V.n. in stup albina acoperitoare. Ace!ti Tehnica apicold luna octombrie orfn- faguri se dau provizoriu unei colonii duirea stupilor orizontali. Urdinigul vecine, s5 ingijeasc5 larvele. Deci central yi comun se 15rgegte maimult, colonia nu are nici matc5 nici puiet iar spatiul de dincolo de diafragmele deschis, ci numai c6p5cit, din care nu marginale se completeaz5 deodat5 cu poate s5-gi fac5 matc5; b) peste corplil faguri gata cl5diti gi citiva artificiali. de stup orfan se agaz5 un ziar sau ;hirIn general la oricare t i p d e stup, pe tie, ceva rnai groas5 care, cu un cui timp rece, primgvara, sau spre toamn5, subtire, se gguregte, punindu-1 sub ad5ugirea de corpuri, magazine de rorpul ce are nucleul nou cu matcii. recolt5 sau faguri, se va face numai cu Ambele unit5ti primesc de asemenea faguri de culoare inchis5 ce tine mai cite un tampon de vatii bine udat cu bine de cald puietului, datorit5 c5p- parfum. Urdinisul nucleului de sus tugirii celulelor cu resturile inveliqu- ra'm5ne inchis; se d l ap5 albinelor de rilor corporale nimfale aderente. f n acolo in ulucelul ramei hr5nitor. Cololunile calde gi cu un bun cules, matca nia se ]as5 in linigte trei zile, timp in ou5 cu predilectie in faguri albi, noi, care albinele din ambele unit5ti izbuiarmiereadepus5 in astfel d e faguri fgi lesc s5 road5 hirtia, se infrgtesc ugor, p5streaz5 a t i t frumoasa ei culoare alb6 c5ci cele de sus sint nevoite s5 circule luminoas5, cind gi aroma sa distinctti. prin acelagi urdinig comun de jos. OpeInlocliirea miitcilor necorespunzg,- ratia se poate face gi invers inchizind toare din coloniile unde degi conditiile urdinigul de jos a1 coloniei gazde si sint satisf5cCitoare, elipsele puietului deschizindu-1 pe cel a1 [nucleului. nu sint normal extinse, se va face Albinele orfane de jos vor str5bate acum, pentru ca fiecare colonie s5 se prin jurnalul g5urit iar unirea- se face redreseze gi s5 ia parte cu populatii mai in conditii bune. mari la culesul principal d e salcim fnainte de a aplica oricare metod5, din luna urm5toare. Operatia se poate stuparul trebuie s5 cerceteze cu atenefectua dac5 stuparul mai are m5tci t i e cuibul, ca s5 distrug5 eventualele la rezerv5 din cele iernate in afara botci, cgci in caz contrar colonia gazghemului, sau gi mai bine cu un nu- d5 nu va accepta matca ce:i se d5, sau cleu cu matca lui scos din pepinier5. albinele r o r roade botcile introduse. --. Cregterea timpllrie de mi3tci pentru De asemenea se atinge acelasi scop, dac5 prin alegerea din timp a unei colo- roiurile stoloni ajut5tori v a putea fi nii selectionat5 pus5 in stare de roire, inceput5 chiar din prima decad6 a crescind botci, ele sint introduse in lunii aprilie, dac5 slnt trintori destui coloniile deficitare. V.n. Matcd creg- c5ci stupina atunci are colonii puter, 1 nice care pot s5 dea roiuri stoloni timtere natural5. Cind se d l un nucleu cu matca lui purii, ce vor sprijini productia culcI1 unui stup de t i p vertical, el se agaz5 sului de varii. intr-un corp de stup gol, bine a p i r a t f n acest scop apicultorul Incepe creg\ de r5celi cu perne laterale gi apoi pus terea m5tcilor dup5 tehnica cunoscupeste corpul de stup a c5rui matc5 se t5. V.n. Matca, cregterea. Cfnd botridicti. Pentru reugita operatiei tre- cile rnai au dou5 zile pfn5 la ecloziobuie 3n prealabil f5cute dou5 lucr5ri: nare, se formeazti roii stoloni ajutga ) din aceast5 colonie se ridic5 tori f5r5 puiet nec5p5cit, care

TEHNICA APICOLA

292

LUNA APRILIE

vor servi gi la imperecherea viitoarelor m5tci. Roiul stolon se agaz5 aga cum s-a facut cu o lung inainte. V.n. Refacerea timpurie a roiurilor temporare, cu deosebirea c5 acum se altoiegte o botc5 maturti pe fagurele cu puiet c5p5cit. V.n. Matca, altoirea botcilor. Dupti trei zile se deschide urdinirjul. f n a qasea zi se mai d 5 un fagure cu puiet necgpgcit, far5 albina acoperitoare. Matca, se va fmperechea curind c5ci trintori selectionati gi maturi sint suficienti in prisac5 din colonia paternii, iar roiul devine roi stolon ajut5tor. Se intervine de trei ori cu cite un fagure cu puiet c5p5cit f5r5 albina acoperitoare, la interval de 10 zile, precum gi cu hran5 stimulent8. De atunci lnainte roiul va putea s5 se sustin5 singur, dezvoltindu-se bine pentru culesul de var5. Mai tirziu roiul stolon chiar va ajuta colonia de bazti la culesul de la salcim; pin5 atunci el d 5 sau primegte de la colonia de baz5 fagurii cu puiet, dac5 aceasta amenint5 s5 roiasc5 sau are nevoie s5 fie intjritti. Coloniile puternice primesc permanent hran5 proteica. Formarea rezervei mari de faguri cn pssturi'i trebuie s5 fie preocuparea esentialj a apicultorului. Procedind astfel se deblocheaz5 cuibul de polen, creind spatiti pentru extinderea cuibului V.n. Polenul, formarea rezervelrr. Hrinirea de stimulare va continua acolo unde coloniile nu au culas 81 stau inactive. Cele care au rezerve mari in interior, iar albinele g5sesc in natur5 un cules de intretinere, nu se vor stimula. , Hrlinirea afar&, In natnri'i, eu polen de porumb se face in cele mai bune conditii expunfndu-1 intr-o lad5

inalta, atita timp cit florile au prea putin polen in unele localittiti. Echilibrarea coloniilor slabe se face folosind mai multe metode, dintre care cele mai bune sint urm5toarele trei: I. Din coloniile care au puiet mult gi prezint5 pericolul de a intra in frigurile roitului, se retrage un fagurecu puiet c5p5cit cu albinaacoperitoare, cercetindu-I in prealabil ca s5 nu aibti pe el matca coloniei. Se duce in fata urdiniqului coloniei slabe v i acolo se m5tur5 cu o perie albina acoperitoare, din care cea tin51-5 va intra in stup, fiind bine primitti, iar cea b5trinl va zbura la stupul s5u. Fagurele cu puiet se pune P mijlon cul cuibului coloniei slabe, dar, pentru ca s& nu se m5reasc5 spatiul restrins al celui slab, se retrage din margine un fagure go1 f5ra albina acoperitoare. Acest fagure go1 se d 5 coloniei din care s-a retras cel cu puiet. Dac5 operatia se repet5 inc5 de 2-3 ori, colonia slab5 ia un deosebit avint. 11. Se alimenteaz5 eiteva zile la rind coloniile puternice, folosind hr5nitoare mari de podigor; fn cea de-a treia sau a patra zi, cind albinele, la aceeagi or5, stau in numar mare in hr5nitor gi agteaptii ratia ce gtiu c5 le revine, apicultorul ridic5 hrgnitoarele pline cu albine si pune cite unul peste coloniile slabe, dind totodata si siropul, turnat foarte incet in hrgnitor, ca albinele s5 nu se Pnece. si Cele din s t u ~ cele din hrtinitor se infr5tesc pr& 'munca de transportat siropul in faguri. Albinele zburgtoare cind vor pleca, a doua zi la cules, se vor inapoia la stupul lor, dar cele tinere care nu au zburat fnc5 afar5, ramin in stupul gazd5. Bineinteles c5 hrlnitoarele golite se ridic5 dimineata, se scutur5 pe loc albina din ele, opgrindu-se apoi cu ap5 clocotit5 ca m5sur5 de prevenire a

TEHNICA APICOLA

293

LUNA APRTLIE

bolilor. Hr5nitorul apoi se red5 coloniei puternice, pentru ca operatia s5 se repete de 3-4 ori. I 11. fn preajma unui cules de intre?.inere se face schimb de faguri cu puiet intre o colonie puternic5 gi alta slab6. Cea puternic5 cedeaz5 puiet c5p5cit, iar cea slab5 d l coloniei puternice faguri cu ou5 sau puiet abia nilscut, aga cum s-a rnai ar5tat in luna mart,ie cu colonie mica cu potentialul mare dar cu o deosebire: albina ac,operitoare a fagurilor scogi din colonia puternic5 se mritur5 in fata urdinisului coloniei slabe. O ~ e r a t i a face se anume ca stupul gazd5 s5 primeasca totodatti gi albine tinere doici necesare ingrijirii puietului. fn prealabil ins5 stuparul verific5 dac5 pe fagurele respectiv nu cumva se afl5 matca coloniei. Fagurele cu puiet abia adus, se pune in mijlocul cuibului coloniei slabe. ffn schimb, ea d5 celei puternice un fagure cu ou5, f5r5 albina acoperitoare. Operatia repetat5 inc5 de 2-3 ori, la intervale de cite o sgpttiminS, restabilegte intre colonii un just echilibru de albin5 zburgtoare. MBsuri de prevenire a intoxicatiei albinelor trebuie luate acolo unde organele silvice, or ale gospod5riilor de stat sau Cooperativelor agricole de productie, incep s5 fac5 tratamente contra d6un5torilor. Stuparii trebuie s 5 ia toate m5surile de aparare contra acestor calamit5ti. V.n. Toxicoza. fnt~irirearoiurilor temporare obtinute in luna trecut5 cu m5tci iernate in afara ghemului; se ajutti mereu cu puiet din coloniile de baz5 ugurind astfel cuibul, ca albinele s5 nu intre in frigurile roitului cl5dind botci. De asemenea acei roi temporari care s-au dezvoltat foarte bine pin5 in preajma culesului principal, pot fi 15sati s5 culeag5 independent. Dug1 i n pastoral, ei adung insemnate can1 ,

tit6ti de miere gi ajung colonii bune pin5 in toamng, m5rind efectivul stupinei, sau se unesc atunci fiecare cu colonia de baz5 pentru iernat. f n acest caz matca disponibil5 trece la iernat in afaraghemului, iarmierea se extrage in fntregime, fiind trecut5 in contul coloniei din care provine. Realizarea ~nariirezerve de albinii zhnriltoare pentru productia de miere, ceara, roiuri gi alt,e productii secundare se bazeazti pe urmltoarele elemente principale: matca stupului gi apoi calitatea albinelor coloniei ;hranl mult5 gi bun5 in stup: ferirea albinelor de boli; folosirea de metode bune aplicate la timp gi in sfirgit de volumu1 stupului care s5 se poat5 extinde far5 limitti. hilatca trebuie s5 fie crescutil in conditii optime in cea rnai bun5 colonie din prisac5, cu cele mai alese caract,ere, folosind metoda inaintatti a dublei transvazari a larvei, cu multe doici gi cu populatie mare pentru a p5stra o temperatura normal5, m5tci.care s5 se imperecheze in primele zece zile de la na!terea lor. fntre conditiile de selectie trebuie s5 precumptineascti cea de mare prolificitate. Dac5 o astfel de matc5 pornind la ouat inainte de primele zile ale primgverii, msregte mereu num5rul de outi din cuib incit ea s5 atiilg5 cit rnai curind un virf de 1 5002 000 ou5 in 24 ore, atunci, fn scurta perioadti de 60 zile ce precede aparitia marelui cules de la salcim, i n cuib, se cresc dou5 generatii de puiet. Aceasta inseamn5 cel putin 60 000 albine tinere, adic5 peste 6 kg albin5 care acoper5 bine suprafala celor 24 faguri dintr-un stup Dadant dublu sau orizontal de tip nou, ori cei 30 faguri din trei corpuri de stup multietajat. Cum la noi salcimul, care constituie marele cules, apare intre 15-20 mai, perioada celor 60 zile incepe cel mai

TEHNICA APICOLA

294

LUNA APRILIE

tirziu la 15 martie gi deci in acest albin5. In afar5 de aceasta, munca de timp virful activitatii de ouat a m i t - realizare a acestei productii mari va cii trebuie s5 se mentin5 cel putin la fi de patru ori mai redus5, folosind acest nivel, ba chiar s5 fie depRgit, si in de patru ori rnai putin inventar (stupi), nici un caz micgorat. Pentru aceasta cit gi cheltuieli la transport in pastostuparul trebuie s5 aib5 colonii puter- ral. nice la iegirea din iernat, cu multil La aceleagi concluzii au ajuns gi albin5 tin5r5 de la sfirgitul toamnei, cercetatorii A. Caillas, John Long gi colonii bine iernate yi cgrora s5 nu C.L. Farrar. Primul a stabilit c5intr-un le lipseascg nimic. an de secet5 coloniile care au avut Cu cit perioada de tranzitie de la 1,500 kg albin5 au adunat 2,300 kg sfirqitul iernii pin5 incepe maximul de miere-marf5, pe cind cele cu 2,475 kg ouat v a fi de mai scurt5 d u r a t l cu a t i t a l b i n l au adunat 14 kg miere-marf5. rezerva de albin5 zburatoare la cules Cel de-a1 doilea, John Long, spune va fi rnai mare, qi cu a t i t rnai mult clar, c i o colonie puternic5 cu 45 000 cu cit acum se nasc cu mult rnai multe albine culegitoare aduce fn stup in albine fat5 de cele care mor. Aceast5 timpul marelui cules de gapte ori rnai rezervi mare de albin5 necesar5 cule- m u l t i miere fat8 de cea care are numai sului principal va acumula in stup o treimemai puling albin5 culeg5toare mari cantititi de miere, care poate (15 000). La fel C.L. Farrar precizeazg ajunge in cele zece zile cit tine inflo- c6, dac5 7 kg miere le adun5 o colonie ritul salcimului la 40-50 kg miere. de 15 000 albine, cea care are 30 000 f n 1961, cind foarte putini stupari din aduni 19 kg, una de 45 000 dB 30 kg, tar5 au realizat recolt5 la salcim - iar cea de 60 000 d i 40 kg miere. Decj, c5ci au fost numai citeva zile de cules, crescind num5rul populatiei de patru timpul fiind rece, cu ploi gi vint - ori fat6 de cea de la prima colonie, au fost stupini in care cintarul de productia a crescut de gase ori. Explicontrol a inregistrat 42 kg din care catia datti, este c5 ,,in coloniile mari, s-a extras 24,5 kg miere de stup, relativ rnai putine albine sint ocupate numai datorit5 faptului c5 toate colo- cu cregterea puietului, gi in consecintti niile erau de cel putin 5-5,5 kg al- num5rul culeg5toarelor este mult bin5 zburltoare preg5tit5 din timp. sporit". f ntr-adevsr, cind o matc5 depune fn aceast5 privint5 crearea de roiuri numai 1 000 ou5 pe zi - tinind sea- stoloni inprim5var5 cit rnai timpuriu, m5 c5 o albin5 vara trgiegte obivnuit cu m5tci iernate in afara ghemului, 30 zile-in stup se acumuleaz5 3-3,4 kg sau in stupugori de imperechere cu albinl, pe cind altacare depune 1500ram5 rnai mare, roiuri ajutate de 2-3 2 000 ou5 pe zi, va avea 5 kg albin5 ori cu puiet c5p5cit, contribuie ca in zburgtoare. Aceast5 diferent5 care re- "acelagi stup s5 depung ou5 concomitent prezintl o urcare numai de 75 %, ridic5 . dou5 m5tci gi deci in pragul marelui productia de miere nu in aceeagi m5su- cules colonia s5 dispun5 de o populatie r5, ci de 3-5 ori, gi chiar rnai mult. u n i t l , puternic5 gi spornic5. Pin& Toti observatorii de specialitate sint atunci, p ~ i n t r - u nschimb de puiet inacum de acord c5 o colonie care are o tre colonia de baz5 care d 5 puietul c5populatie de 4,5-5 kg albin5d5opro- p5cit celei ajutgtoare, iar aceasta d i ductie de 2,5 ori mai mare decit cearea- celei dintii puiet necaplcit pentru lizat5 de 4 colonii numai cu 1,2- 1,5 kg intretinerea gi cregterea lui, se stabi-

TEHNICA APICOLA

295

LUNA M A 1

legte - aga cum s-a ar5tat rnai sus - un echilibru biologic favorabil ambelor unit5ti. fntr-adevgr, in colonia de baz5 se creeaz5 la un moment dat un numgr insemnat de albine doici care nu au ce face gi care, primind larve tinere de hr5nit de la roiul stolon, cresc un puiet s5n5tos gi cu o longevitate deosebit5. Ca urmare a acestei situatii, apare in colonie un alt fenomen: calitatea deosebit5 a tinerelor generatii care se nasc dintr-o matc5 atit de prolific5. E a este hr5nit5 acum cu cantit5ti mari de lgptigor de doicile care g5sesc polen proasp5t in natur5. Larvele, la rindul lor sfnt hr5nite din belgug de mai multe doici ale stupului. Ele vor ajunge la maturitate albine cu calit5ti deosebite: viguroase, mari, cu glande bine dezvoltate, cu o viabilitate rnai mare, ce au influent5 favorabil5 asupra productiei stupului. S-a stabilit de S.C.A.S. c5: intr-o colonie care a d a t productia de numai 7 kg miere la un kilogram de albinii culeggtoare, doicile care hriineau larvele erau abia de 1,4 pentru fiecare larv5, pe cind fn colonia puternicii o larv5 era hr5nit5 de 3,6 doici. Se intelege deci ce albine s5n5toase gi cu longevitate deosebit5 vor fi cele hr5nite de un numgr mai mare de doici. Celelalte conditii care concur5 la realizarea marii rezerve de albine zburltoare pentru culesul principal sfnt: - spatiu suficient pentru extinderea cuibului ; - hranii multii gi bun5 - miere gi p5stur5 ; - bolile trebuie prevenite cu miisuri igienice gi antibiotice ; - un regim constant pi normal de c5ldurg ; - o metod5 care s5 previn5 roitul, P special cea a inverstirii corpurilor n de cuib.

f n final, aceast5 mare rezerv5 de albine zbur5toare se realizeazii in stup atunci cind toate conditiile de cregtere a cuibului gi de dezvoltare a coloniei gi-au atins apogeul.
LUNA MA1

Flora meliferii din luna mai este cea mai bogat5 - V.n. Flora meliferci. Cregterea mitcilor dB rezultate foarte bune acum, c5ci in perioada marelui cules albinele doici hr5nesc larvele de miitci cu mult liiptigor gi deci vor fi m5tci superioare iar acceptarea lor in stupi se face ugor. Timpul intre sfirgit u l culesului de la salcim gi cel urm5tor de la floarea-soarelui va fi de asemenea folosit in acelagi scop. Fenomene meteorologice in luna mai. Cu toat6 aceast5 mare boggtie de flori, luna mai are adeseori unele surprize neplgcute: ploi qi r5celi de durat5, vinturi puternice care din nefericire se manifest5 in special in jurul datei de 12-14 mai. .In 1936 o brumti c5zut5 la 12 mai a distrus toat5 floarea de salcim cauzind mari pagube apiculturii gi agriculturii. Ele sint cauzate de interpunerea intre soare gi pgmint a unei pulberi de stele ce cindva s-au ciocnit in cosmos. 'tn jurul acestor citeva zile apicultorii sii se retina de a face roiri, c5ci dac5 survine u n frig mai pronunt a t albinele strinse in ghem vor 15sa puietul roiului in parte neacoperit, periclitind viata lui. fngrijirea lotului apicol este o preocupare deosebit5 a apicultorului care face apiculturii stationar5. E l trebuie s5 insiiminteze mereu parcelele respective .cu alte plante, de fndat5 ce inflorirea uneia s-a terminat. Facelia insiimintat5 de cu toamn5 se poate ara gi ins5minta din nou in aceeagi parcel5, dac5 i se dau ingr5ggminte minerale suficiente, in special superfos-

TEHNICA APICOLA

296

LUNA MA1

fatul (200 kg la ha). fn aceast5 lung se pun in nisip la biloane butagii de levlntic5, care stind sub geamuri in pat cald inc5 din toamnri, gi-au creat rldgcioare. Sosesc prigoriile fllminde din lunga lor c515torie de la sud, fncep'lnd din prima decad5 a lunii mai. Ele trec in stoluri mari gi pericliteazg adeseori reugita cresterii de m5tci in aceastil lun5. De aceea stuparii trebuie s5-gi programeze astfel cresterea de mgtci, pentru a se evita imperecherea lor in prima decad5 a lui mai. Folosires roiului stolon. fn pragul aparitei marelui cules de la 15-20 mail roiul stolon ocup5 un corp intreg si poate primi pentru recolta de miere un alt corp sau magazin de recolt5. Productia aceasta a roiului se trece in contul coloniei-maml, productie care astfel este mult m5rit6. De alt5 parte colonia de bazl, datorit5 acestor operatii, se mentine in stare activ5 pcntru marele cules, datorit5 evitlrii frigurilor roitului. Prevenirea roitului este o m5sur5 ce trebuie s5 fie luat5 de stupar inc5 de la inceputul celei de-a doua decade a lunii aprilie, pentru unele colonii foarte puternice, iar ca prim5 m5sur5, s-a indicat acolo, organizarea gi intlrirea roiurilor temporare care au fost ref5cute inc5 din martie cu m5tci iernate

Agezarea la timp a unui magazin de recoltti, peste cuib, previne roitul

fn afara ghemului V.n. Roirea, prevenire. Cind s-a aplicat una sau alta din mjsurile preventive indicate acolo gi totuyi colonia manifest5 tendinta de roire, stuparul va folosi una din metodele roirii artificiale pe care o va face cind qi cum doregte. Cea rnai practicl este divizarea provizorie a coloniei, rnai ales dac5 pin5 la aparitia marelui cules rnai sint cel putin 3-4 silpt5mini V.n. Roire prin clivizare. Pregstiri E preajma culesului man re. fngrildirea ouatului mItcii cind culesul mare este unicul cules din an. Dupii recomand5rile de ping acum de a cluta ca matca s5 depun5 un cit rnai mare numar de ou5 pentru dezvoltarea cuibului coloniei care, avind populatie mare, va da productii fnsemnate, ar p5rea f5r5 sens acest capitol de limitare a ouatului mgtcii, in tehnica apicol5, ~i totusi sfaturile date pin5 aici se mentin, c6ci munca de dezvoltare a cuibului nu trebuie s5 inceteze acolo unde stuparul face apiculturii pastoi.al5 transportind albinele la alt cules, atunci cind cel precedent s-a terminat. Ba din cont r l , atunci el are obligatia ca s5 mentin5 cuibul intr-o continu5 activitate gi cu spatiu permanent lsrgit. Sint ins5 apicultori care nu pot face transporturi in pastoral din anumit e cazuri justificate pentru ei, sau nu au in tot cursul sezonului decft un singur cules principal care, obignuit, este ori la sfirgitul primlverii de la pomii fructiferi, sau la inceputul verii care este luna rnai de la salcim, ori spre sfirgitul verii de la floareasoarelui. fn aceast5 situatie limitarea ouatului miltcii este o m5surti bunri, dar flcut6 la timpul oportun, c5ci dup5 ce acest cules de la salcirn este aaa de scurt, este filr5 sens ca o

TEHNICA APICOLA

297

L ~ ' P ; I A MAI

insemnati parte a albinelor st,upului s5 fie ocupate cu ingrijirea unui puiet ce nu-i v a fi de nici un folos gi care va consuma, - cind vor deveni albine mature, din acumularea predecesoarelor, in paguba coloniei gi a stuparului. Un punct orientativ in privinta inceputului culesului de salcim este aparitia mugurilor florali a i acestui arbore. Cind ei vor avea 2-2,5 cm lungime, vor rnai trece inch cel mult 10 zile pin6 incepe culesul. Deci dac6 atunci matca v a fi partial limitath in ouat, aplicind una din miisurile descrise mai jos, pu1,ine doici vor rnai avea de hrrinit larve, in timpul culesului, majoritatea lor luind part e cel putin la prelucrarea nectarului ce vine atunci in avalan$ri. V.n. A lbina, prelucrltoarele. Sint rnai multe metode de a limita ouatul miitcii gi anume: 1. Se cautii matca care se ridic5 cu fagurele pe care ea se afl&, punindu-1 pe acesta intr-un corp go1 cu fund; se aduc ling5 matc5 toti fagurii cu puiet nec6p5cit1 completind corpul cu faguri artificiali. Peste corpul cu mate5 se agaz5 o gratie Hannemann. Deasupra ei se pune corpul a1 doilea cu restul de rame cu puiet c5p;icit ~i hranii cft gi faguri gata cliidifi dar goi. Deci, matca r5minind jos, nu va putea s5 depun5 ou6 decit pe mcisur5 ce albinele cliidesc numeroyii faguri artificiali aflati acolo, lucrare dc duratii, ciici majoritatea albinelor sint in corpurile superioare pentru ingrijirea piiietulni, cit gi pentru strfnsurii. La stupii orizontali matca se izoleazii in marginea opus5 u r d i n i p lui pe 2-3 faguri, desp5rtit5 tot cu grat ie Hannernann. 2. Orfanizarea coloniei cu zece zile fnaintea inceperii culesului mare d5

rezultat,e mai bune, c a m5sur5 de limitarea ouatului, crici matca nou5 v a iegi dup5 trei zile de la inceperea culesului yi deci albinele stnt linigt i t e in aceastri perioadri activii, cu conditia ins5 ca la fiecare 3-4 zile - cit5 vreme colonia este orfan5 ea sri primeascii cite un fagure cu putin puiet deschis pe care doicile numeroase din cuih hrgnindu-1 i$i descarcl astfel prisosul glandelor faringiene pline cu 15ptigor. Stuparii nu trebuie sh uite niciodatii cii nurnai o colonie care are puiet nec5piicit, in perioada marelui cules, este aceea care activeazii in plinatatea fortelor sale. 3. Izolarea m5tcii in cuibul s5u cste metoda care d5 de asemenea rezultate bune; ea este creatia cercet5torului Babici 1.A. gi const& in i~rmritoarea tehnic5: se face dintr-o fitie de gratie Hannemann un cerc cu un diametru de 200 mm; cercul are pe ambele margini o fiqie de t a blR colturatg. Matca se izoleaz6 in interiorul cerculni, fixat pe un fagure, ling5 care se apropie gi se inf ige fagurele vecin. Colturile cercului p5trund in cei doi faguri vecini, pin5 la fundul celulelor. Matca deci, degi este ingrgditri intre cei doi faguri, ea poate sii depun5 putine ou5. Prezenta ei intre albine, chiar dac5 are o limit5 de migcare, d5 posibilitatea albinelor care trec l a ea prin gratie s5 o ling5 gi s5-yi transmit5 una alteia substanta de matcii. Pozitia acestor faguri in cuib va fi exact in dreptul urdinigului, unde este locul cel rnai aerat. l n felul acesta matca poate r5mine o perioadii rnai lung5, f5rh ca albinele sB simtii nevoia s5 o schimbe. Crearea de spafiu pentru marele cules far% ingradires mgtcii. Se vor descrie in continuare diferite metode

TEHNICA APICOLA

298

LUNA MA1

aplicate la cele trei tipuri de stupi folositi la noi, impiirtind materialul fn dous piirti: a. metode aplicate coloniilor puternice cu una sau douii mgtci, ori b. formarea coloniilor de productie, aga-zise colonii de strinsurri, prin unirea a douii-trei colonii mediocre pentru realizarea unei mari recolte.

Este timpul sri se aplice metoda lui C.L.Farrar si anume: cu 24 ore inainte se va uniformiza mirosul ambelor unitiiti introducindu-se in fiecare unitate cite un tampon de vat6 imbibat cu apri de colonie sau alt miros. A doua zi podi~orul Snellgrove se retrage definitiv; el va fi inlocuit cu o a doua gratie Hannernann. Scindurica de reper viu coloratri de la micul urdinis dill fat5 se coboarri, atjezind-o pe scindura de zbor a coloniei de bazii. Albinele de sus vizind urdinisul lor inchis, dar reperul jos, vor cobori acolo gi vor intra pe urdinigul mare, larg deschis a coloniei de bazri, cu care de acum inainte vor conlucra din plin. Inainte cu dous zile de aparitia culesului principal se extrage mierea din corpul de recolt5 intercalat pentru a face loc recoltei ce urmeaz5. Atunci peste corpul din care mierea s-a extras se mai intercaleazri un altul. Stupul ada ant-dublu' c5ruia i s-au f5cut inversririle necesare la timp, avind si roiul stolon deasupra, agteaptil culesul de l a salcim ugurat de fagurii cu puiet urcati in roiul stolon, si care au fost inlocuiti cu alti faguri gata cliiditi qi cu 1-3 faguri artificiali. Pentru stringerea recoltei se intercaleaz5 un corp sub podisor despiirt,it de cuibul de jos cu gratie. La stupii Dadant cu rnagazin li se adaugii acum dou5 magazine cu faguri gata cliiditi. Fagurii de acolo vor fi putin mai distantati pentru ca albinele cliiditoare s5 prelungeascri peretii celulelor, gi astfel matca s5 nu poat5 depune ouii in ei. Magazinu1 se agaz5 cind partea de sus a fagurilor din cuib incepe sri fie inilbitii cu cear5 nou5. Pe misura culesului se suprapun alte magazine sau cite un corp Intreg.

La stupii rnullietajati cu doud miitci,

cu podisor Snellgrove, care nu au fost transportati in pastoral la cules de la livezi sau rapitii din motive obiective, populatia este mare. Prin inverssrile periodice ale cuibului la 10-15 zile, s-a inliiturat pericolul roitului. Roiul stolon de sus a tot primit puiet cripricit de la colonia de jos incit cji el a ajuns pe douri corpuri ce se inverseazri. Pentru lrirgirea spatiului culesurilor de intretinere s-a intercalat sub podigor, deci peste colonia de bazii, un corp de recoltri, desp5rtit de cuib cu gratie. 0 prim5 absorbtie de albin5 zbur5toare de la roi s-a fiicut. Albinele tinere zbur5toare care au iesit din roi d u p i aceastg absorbtie, circulri acum prin urdinisul deschis in fati5 avind scindura de zbor viu colorat5.

Stup cu nucleu ajutgtor deasupra

TEHNICA APICOLA

299

LUNA MAI

La stupii orizontali cu o singur5 matc5, dar puternici, cu dou5 urdiniguri spre cele dou5 margini frontale, operatiile ce preced marele cules sint mai complicate. In acest stup spatiul o data ocupat cu toate ramele sale, deci cu un cuib ce se intinde pe 15-16 faguri - r5mine prea putin loc pentru strinsur5; afar5 dac5 in 8-9 faguri ce mai sint disponibili mierea adunat5 este extras5 cind s-a maturat cel putin partial, qi ei se agazi la loc pentru o nou5 umplere. Operatia cea rnai sigur5 gi rnai lesnicioas5 este ca s5 se foloseasc5 in exploatarea acestui stup o gratie Hannemann care este agezat5 in pozitie vertical5 ca o diafragm6 etan4%. Cu ea se limiteaz5 cuibul m5tcii la un spatiu de cel mult 10 faguri, riiminind disponibil pentru cules rest u l de 14 faguri ceea ce satisface P n parte cerintele unui cules multumitor, dar nu bogat. Matca dacti are numai atitia faguri in cuibul s5u, va oua pe elipse rnai mari ce se intind pe toat5 suprafata fagurilor. Acum insa in pragul marelui cules se 15rgegte spatiul de acumulare a1 stupului cu 10-12 zile inainte in felul urmgtor: se limiteaz5 cuibul m5tcii la un spatiu numai de 30 cm in 15rgime in marginea opus5 urdinigului principal, unde de fapt cuibul fusese agezat chiar ling5 gratia despgrtitoare, urmat de unul cu puiet capgcit, doi faguri gata clgditi, calzi gi pulverizati cu ap5 indulcitti qi apoi un fagure artificial, plus unul cu p5sturfi gi ceva miere, deci in total cel mult gase faguri; restul de faguri cu puiet deschis se agaz5 dincolo de gratie, deci in compartimentul de strinsur5, agezati chiar ling5 gratie in aceeagi ordine in care au fost in cuibul -m5tcii fna-

inte de aceast5 schimbare; urmeaz5 apoi puietul c&p5cit, iar dup5 ei, pin5 la marginea opus5 cuibului (deci pin5 la urdiniqul principal) se completeaz5 cu faguri goi gata cl5diti. Matca v a ocupa P scurt timp fagurii n ce-i are la dispozitie incit dup5 10 zile nu rnai g5seqte loc de ouat. Dac5 apicultorul are intentia de a pleca cu stupii in pastoral imediat dup5 recolta de la salcim fie la munte la cules de la zmeur5, sau la coriandru ori sparcet5, atunci nu opregte matca din ouat. E l scoate din marginea compartimentului de strinsur5 3 faguri cu miere maturatti gi impinge de la gratie totul spre marginea opus5 unde este golul r5mas dup5 retragerea fagurilor cu miere. fn golul r5mas acum ling5 gratie se agaz5 fagurii cu puiet retragi din cuib, matca rgminind pe loc in spatiu restrins. Golul r6mas in cuib este completat cu fagurele cu matca pe el-, care se agazti ling5 gratie, completind rest u l cu atitia faguri gata cl5diti gi artificiali, citi au fost trecuti dincolo de gratie. Cei care au stupi verticali vechi, in depozit gi nefolositi, sau magazine de recolt5 disponibile, vor proceda astfel: in pragul marelui cules se scoate capacul stupului orizontal din balamale, se ridic5 scindurelelepodigor din mijlocul stupului, se agaz5 orizontal o gratie qi apoi u n corp de stup vertical plin cu faguri gata cl6diti, sau dou5 magazii de recolt5. Albinele ggsesc acest dispozitiv pe placul lor qi adun5 miere acolo. La G.A.S.Periq se aplica aceastti metod5 folosind magazinele de recolt5 a stupilor verticali. La stupii orizontali cu douci colonii rezultatele erau gi mai bune. fn atare situatie ori una din colonii era din timp retras5, stimulat5 qi condus5

TEHNICA APICOLA

300

LUNA MA[

ping in pragul culesului aga cum s-a ar6tat mai sus, sau - gi mai bine - se punea gratie la mijloc peste stupul orizontal ciiruia ii retriigea podigorul pe spatiul gratiei gi ambele colonii conlucrau in magazinele de recolt5 ce li se tot adiiugau pin5 se termina recolta pe mgsura cerinf,elor. 1. M e t o d a M i l l e r c u o s i n g u r c i m a t c d i n s t u p . Cindstuparii au numai patru corpuri de stup multietajati adicii trei de cuib si unul de recoltii, ei trebuie s A ajungii unei colonii puternice. Metoda este folosit5 in S.U.A. bazindu-se pe principiul descongestion5rii periodice a cuibului. fncepPnd din aprilie, cind pomii roditori incep s5 infloreascii, matca este izolatii cu o gratie in douii corpuri de jos. Tehnica acestei metode este urmltoarea : Coloniile puternice iegite din iarn 5 pe cele douii corpuri, stimulate permanent de la inceputul lunii martie, vor avea un cuib masiv in corpul superior nr.2 gi cu tendinte de coborire in corpul inferior. Pentru a preveni aparitia frigurilor roitului gi totodatii pentru a da albinelor spatiul de strinsurii la inflorirea pomilor roditori, cuibul se imparte astfel: pe capacul pus pe pAmint in pozitie rgsturnatii, se agazB corpul de sus nr. 2. Peste corpul nr.1 care rtimine de acunt permanent pentru rnatcci, se asazii o gratie peste care se pune un corp nou, plin cu faguri gata clgditi, deci corpul nr.3. Din corpul nr.2 agezat pe capac se scot pe rind fagurii mtiturind cu peria albina de pe ei pe un ceargaf intins in fata urdinigului. E i se agaz6 in acelagi corp, (nr.2) piistrind aceeasi ordine, dupS ce an fost examinati cu atentie dacii au botci, in care caz se vor strica.

Acest corp nr.2 cu puiet far5 albina acoperitoare, se agaza peste cel nou, deci peste corpul nr.3 ce se aFl5 la mijloc. 0 parte din albinele doici miiturate in fata urdinigului se ridic5 sus la puiet, iar rest111 rgmine jos in cuib impreunii cu matca. i n corpul de sus cu puiet qi multti albin5 tiniirii se intercaleazii din 2 in 2 zile cite un fagure artificial care, de indat5 ce este clAdit, este scos gi inlocuit cu altul; in felul acesta, o dat5 cu culesul de aprilie, albinele cliidesc numerogi faguri . Peste zece zile de la aceastg operatie, se verificii din nou corpul nr.2 de sus gi dacii albinele au facut botci, se stricA. Cum matca in acest timp va completa cu puiet gi ouii toti fagurii din cuibul de jos, deci din corpul nr.1 yi ar fi pericol de roit, stuparul mat6 periodic fagurii cu puiet cu albina acoperitoare intr-un no11 corp nr.4 pus deasupra corpului nr. 2, l5sind jos, in cuib, numai doi faguri cii puiet 8i matc5. Fagurii sint, agezati la mijloc mArginindu-i in ambele pArti cu faguri goi gata clAdifi gi artificiali. La mutarea puietului in corpul nr.4, dacg se giisesc botci de roit, acestea vor fi stricate. La un cules bogat gi prelung, apicultorul, care n-are mai mult decit cele patru corpuri indicate rnai sus, extrage o parte din mierea maturata din corpul nr.3 qi 2, agezind fagurii la locul lor dup5 extractie. Acum se retrage de pe corpul de jos gratia pentru a inlesni miitcii s5-gi extindii cuibul gi in corpul a1 doilea, in vcderea pregcitirii unei noi serii de albine culegiitoare pentru culesul de varti de la floarea-soarelui. Rletoda Miller cere un inventar redus, dar in schimb desele intervent i i ale stuparului necesitii un rolum de lucru mBrit, pe care la o stupin5

~'

TEHNICA APICOLA

301

LUNA MA1

mare cu stupi numerogi, nu-1 poate satisface un singur apicultor. 2. M e t o d a l u i R o b i n s o n cu stupi cu magazine de recolt5 este practicat5 mult in S.U.A. Coloniile ierneaz5 pe dou5 corpuri de stup t i p Langstroth, cu populatii puternice qi rezerve insemnate de miere gi p5stur5. Pentru sigurantri, se agaz5 deasupra un magazin de recolt5 la fel cu cel a1 stupului Dadant plin cu miere de cea mai bun5 calitate in faguri de culoare inchis5. La controlul din martie se desface unitatea ghemului din cele dou5 corpuri in care albinele au iernat, majoritatea albinelor fiind in corpul a1 doilea de sus, sub magazin. Pentru a d a albinelor siguranta in ce privevte rezervele de hran5, se scot patru faguri goliti de miere din corpul de jos care se inlocuiesc cu patru faguri plini luali din depozit, h i n d ceilalti faguri goi la mijloc. Pentru ca ghemu1 si cuibul s5 stea in locul cel mai cald din stup, magazinul de recolt5 se intercaleaz5 intre cele dou5 corpuri. fn felul acesta albinele stau sus, la c6ldur5, iar jos ele au rezerve insemnate de miere, a t i t in magazinul de recolt5 cit si in cei patru faguri plini introdusi in corpul de jos. Cum ins5 mai tirziu m5tcii ii trebuie spatiu larg de extindere, la inceputul lui aprilie, magazinul de recolt5 intercalat este pus pe fund, reorganizind colonia pe ambele corpuri deasupra magazinului de recoltli; matca igi extinde in jos volumul cuibului, in fagurii goi din mijlocul corpului intercalat. La inceputul lunii mai, pentru a preveni aparitia frigurilor roitului, apicultorr~lface o prim5 inversare a cuibului intre cele dou5 corpuri; in felul acesta, matca, care oua cu oarecari ezit5ri in corpul inferior, se

urc5 deasupra, unde este locul mai cald, oc,upB cu puiet fagurii de acolo si extinde lateral elipsele gi in acest corp. Cum ins5 in aceast.5 lung incepe un cules de oarecare intensitate, stuparul retrage o dat.5 cu inversarea si magazinul de recolt5 de pe fund, 15sind acolo cuibul unitar. Magazinu1 este urcat deasupra cuibului, intercalind intre magazin gi corpul superior a1 cuibului o gratie Hannemann. In aceast5 situatie albinele se gr5besc s5 urce rezervele de hran5 din cei patru faguri de cuib in fagurii de culoare inchis5 ai magazinului golit de miere. Ele I5rgesc cuibul m5tcii, iar str5mutarea mierei echivaleaz5 cu o hrgnire stimulentil. Cum ins5 culesul se intetegte iar albinele au nevoie de spatiu larg pentru strinsur6, apicultorul pune peste magazin un corp nou, dar numai cu opt faguri gata clgditi de culoare deschis5. Albinele ii prefed acum, ocupindu-i cu miere nou5. Pe m5sur5 ce culesul se intensific5, matca din cuibul de jos ocup5 imediat cu ou6 orice celul5 din care ies albinelc tinere; in felul acesta culeg5toarele nu-i pot bloca cuihul; in schimb, lor, li se pune la dispozitie un altcorp nou cn faguri gata clhditi qi artificiali. Obignuit noul corp cu faguri goi se agazii sus peste cel precedent, dar cind este nevoie sB se pun5 un a1 treilea corp de recolt5, se coboaril pe cuib cel de sus cu fagurii ocupati partial cii miere, iar in locul s5u se agaz5 deasupra cel cu faguri goi nou sosit. In felul acesta se procedeaz5 mereu pin5 la terminarea culesului. Atunci mierea se extrage, iar stupii sint mutali la a l l cules. C11 ocazia marelui cules mult'i stupari din S.U.A. ohipuiesc s5 schimbe anual mgtcile, pentru a evita in-

TEHNICA APICOLA

302

LUNA MAI

trarea coloniilor in frigurile roitului, cit gi pentru c5 acolo ele se epuizeaz5 repede cu activitatea lor prodigioas5. f n acest scop ei retrag din cuibul de jos citiva faguri cu puiet c5p5cit cu albina acoperitoare, dup5 oe-i verific5 s5 nu fie cumva pe ei matca coloniei, qi P agaz5 intr-un corp aparte i ce are la fund un dublu separator V.n. f n acest corp m5tur5 cu peria albina tin5rii de pe alti 2-3 faguri cu puiet deschis, dupg care urc5 corpul sus pentru ca in el albinele s5-$i creasc5 o matc5 nou5. Circulatia lor se va face pe urdinigul rotund din peretele frontal a1 corpului. Obisnuit, in corpul superior rimin numai albine tinere, c5ci cele zbur5toafe ies imediat gi se duc la locul lor. Noului roi stolon i se poate da dup5 citeva ore o matc5 virgin5 care s5 nu f i fost hriinitl de albinele coloniei de selectie din care ea provine; ea eate dat5 in colivie alltomatm6.fn lips5 de m6tci se dB roiului o botc5 maturg crescut5 in colonia de selectie, botc5 agezat5 sus intre spetezele ramelor mijlocage V.n. Mztci, altoirea botcilor. Cind matca nou5 a inceput s5 ou5 sus, se retrage separatorul dublu de sub corp, clt qi gratia Hannemann ce desparte cuibul de jos. Matca b5trin6 n u urc5 sus, c5ci acolo corpurile au miere gi constituie un baraj pentru ea. fn schimb, pe incetul, matca tin5r5 coboar5 ea in cuibul de jos, iar cea veche dispare, tin5ra rliminind in locul ei. f n felul acesta colonia dup5 marele cules nu va roi. La terminarea sezonului de cules, deci dup5 floarea-soarelui, stupul se reduce la cele dou5 corpuri, initiale, avPnd grijii ca matca sii nu-gi micgoreze ouatul, ci s5 preg5teasc5 populatie numeroas5 pentru iernare. 3. M e t o d a lull John L o n g , care realizeazii o productie

medie d e 150 kg miere anual de stup, degi nu se afl5 intr-o regiune prea bogat6 din Iowa (S.U.A.), este urm5toarea: cuibul coloniilor sale este pastrat a t f t iarna cft gi vara pe 3 corpuri. f n timpul roigtei inverseaz5 corpurile, iar la cules adaug5 corpuri suplimentare. L a agezarea la iernat a coloniilor, stuparul las5 in cele trei corpuri de cuib numai faguri de culoare inchis5, care t i n rnai cald albinelor. Hrana pentru iarn5 este de 36 kg miere plus pSstur5 care, - zice el - ,,orkit este de mult5 tot nu ajunge pentru primlvar5, ci este nevoie s5 mai dau albinelor pistur5 de la rezerv5" (J. Long). Coloniile ierneaza afar5 far5 protectie exterioar5, dar aparate de vfntul rece nordic. f n prim5var5, matca prefer5 s5 urce in corpul superior ca s5 formeze cuibul, dar curind acolo sosesc gi culeggtoarele cu strinsura lor prim5viiraticii ocupindu-i locul, ceea ce o obligil s5 coboare cu evident5 ezitare in corpul s5u din mijloc, unde este ins5 mai putin5 cgldurl decit sus. Dacii stuparul nu intervine, urmeaz5, o stagnare relativ5 in ouatul m5tcii. De aceea el coboar5 pe fundul stupului corpul cu puiet de sus si urc5 acolo, in locul lui, corpul cu fagurii goi de pe fund. Deci pune la dispozitia m5tcii un corp cu faguri buni pentru extinderea cuibului, In locul cel mai cald din stup, faguri care in t i m p de dou5 slptgmini vor fi ocupati in intregime cu puiet nou. fntre acesta intervale de timp, prin eclozionarea puietului, fagurii din corpul de jos sint iar5gi goi. Atunci se face o nou5 inversare a celor dou5 corpuri, urm5rind astfel mereu principiul c 5 totdeauna corpul cel mai populat s5 fie pus jos pe fund, iar cel cu fagurii rnai goi sB fie mutat sus.

TEHNICA AP1COI.A

303

LUNA MA1

Pentru a inlesni albinelor o circulatie mai activl, incepind din aprilie, se deschide la fiecare corp de cuib, urdinigul rotund din peretele frontal. fn felul acesta albinele nu numai c5 vor cregte un puiet numeros, dar igi fac in cuib o rezerv5 de h r a n l de calitate superioarg, din culesul de prim5varCi. La aparitia culesului mare stuparul pune o gratie Hannemann pest,e cuibul cu trei corpuri si adaug5 corpuri suplimentare f l r 5 limit5 pentru strinsur6 de miere. Inversarea corpurilor de cuib v a continua periodic pent r u inlgturarea roitului. Metodele descrise rnai sus sint aplicabile gi stupului Dadant dublu dar avind in vedere ci5 volumul lui este rnai mare, c5ci el are 12 rame in fiecare corp, iar ramele sint rnai inalte cu 7 cm fat5 de cele ale stupului multietajat, apicultorul va m6ri spatiul de extindere gi de depozitare, numai in mlsura cerintelor coloniilor sale. 4. M e t o d a f o r r n c i r i i c o l o n i e i d e s t r i n s u r i i pent r u realizarea m a r i i p r o d u c t i i . fn acest scop, colonia-mam5 impreunl cu nucleul ajutstor din acelagi stup sau cu roiul stolon al5turat formeazl o unitate de productie. fntr-adevlr, stupinele bine conduse vor avea acum stupi cu populatii foarte numeroase de a l b i n l la multietajati pe cite 2-3 corpuri plus roiul stolon; la Dadant dubli d o u l corpuri de cuib plus roiul ce s t l deasupra, sau la tipul orizontal colonie puternic6 pe 16-18 faguri plus roiul stolon pe 7-8 rame ce s t l in stupul allturat. Dintre aceste roiuri sint unele a t i t de inaintate, fncit pot constitui singure unitgti economice rentabile, valorificind culesul independent de co-

loniile-mam5. Cei mai multi stoloni ins5 vor trebui uniti cu coloniile din care provin gi allturi de care stau, tocmai pentru a forma colonii puternice de strtnsurd, care pot d a mari productii. Cele rnai rentabile colonii sint cele care au 5 kg albine zburltoare. 5. M e t o d a S n e l l g r o v e L a stupii multietajati cu colonii puternice, cu un cuib pe 2 qi chiar pe 3 corpuri plus roiul stolon deasupra, separat prin podigor-separator t i p Snellgrove, roi clruia de la formare si pin8 acum, i s-a tot dat puiet c5plcit din colonia-maml gi a cedat acesteia puiet deschis. A devenit astfel un roi stolon puternic cu m u l t l a l b i n l zburiltoare, ce iese pe urdinigul din spate. Cu trei zile inaintea marelui cules se face o ultim5 inversare a corpurilor cuibului de jos, astfel fncit in corpul coborit pe fund se a f l l majoritatea puietului deschis. Pentru a elibera un cit rnai mare num8r de albine de grija acestui puiet, se ridicl Sn roiul stolon 2-3 faguri cu puiet nec5plcit f5rl albina acoperitoare. fn corpul ce a fost ping atunci pe fund gi prin inversare este acum sus, se a f l l unii faguri cu puiet matur gata s l plr5seascl celulele, cit gi fagurii goliti de puiet pe care matca ce s-a urcat acolo sus ii ocupl repede: de asemenea, rnai sint acolo faguri cu miere gi cu p5stur8 spre margini. Urdinigurile rotunde din peretii frontali ai acestor corpuri vor fi 15sate deschise in permanents pin5 la terminarea culesului; albinele se vor obignui s5 circule pe acolo scurtind astfel drumul ce duce la fagurii de strinsurl din corp. Deasupra cuibului format din cele 2-3 corpuri de jos se pune o gratie Hannemann, avfnd peste ea un corp

TEHNICA APICOLA

304

LUNA MA1

nou plin cu faguri goi gata clciditi, cit gi 2-3 artificiali. Peste acest corp nou se agazg roiul stolon plin cu albind qi puiet, care vine acum sus in rindul a1 patrulea sau chiar a1 cincilea, dar cn urdinig in spate, avind scinduric5 de zbor viu coloratd, diferitii fat5 de culoarea corpului de stup. Cind dupa patru zile culesul a apiirut, inplinii zi de zbor se face prima absorbtie de albinii zburiitoare. Dupii 2 - 3 zile, albina din roiul stolon, ajunsd la maturitate de zbor iese s d - ~ facg zborul de recunoastere. i Ele vor porni pe urdiniaul nou, unde se va fixa 0 altii scinduricd viu coloratii. Roiul de sus dupii aapte zile poate iarggi ~5 dea coloniei de baz5 tineretul S ~ Ucare SB ajute mai de, parte la cules. Bineinteles cg s t u ~ a r u lare g r i d c a peste cele d 0 ~ corpuri de cuih de 5 JOS sd pun5 mereu ~ 0 r p u r i CU faguri gata cldditi fji artificiali pe care albinele ambelor unit5ti le vor umple cu miere. Gratia Hannemann pus5 initial peste cuib poate fi suprimat5, dac5 primul corp cU strinsurg este OcuPat cu miere, CorP Peste care matc a cu greu trece. Distantarea fagurilor goi gata cldditi de asemenea este 0 fr'na ~ e n t r u : e' C'nd are 1' d"I'0zitie trei corpuri de cuib care se inverseazg inaintea aparitiei marelui cules, matca are spatiu suficient. Stuparii care urmiiresc obtinerea d e sectiuni la marele cules, vor aplic a tehnica gi orinduirea lor aga cum este la locul respecti.c,. \ r a n . Miere, miere in sectiuni. La slupii Dadanl puternici cu dou6 corpuri de cuib, un magazin de reeoltg pe fund rji un carp cu roiul stolon puternic deasupra, despgrtit cu podirjOr-separator Snellgroue, se va proceda asa cum s-a a r j t a t mai inainte.

Stuparii care nu folosesc podiaorseparator t i p Snellgrove dar au la roiul stolon fund de placaj, deci far5 urdinirjuri multiple, pot forma o colonie de productie (strinsurg) prin unirea coloniei-mamii cu roiul stolon prin scoaterea fundului de placaj ~i inlocuirea lui cu un jurnal, dup5 ce cu 24 ore inainte s-a uniformizat mirosul ambelor unitgti cu un tampon de vat5 imbibat cu apd parfumat5. In momentul cind se aplic6 jurnalul intre corpuri, se scoate matca de jos cu fagurele pe care se afls, impreun& cu alti doi faguri cu puiet si hrang; - cu ea se formeaza un nucleu de rezervG in stup pepinier, unde ea iai activitatea; in stup r5mine matca tiniirii a roiului stolon. Roiului stolon unit i se lasii deschis urdinigul de sus, pe unde alpenbinele au circulat pin5 t r u a nu le tulbura acti\~itatea. Ele g5sesc spatiu larg pentru depozitarea rnierei in corpul cu faguri gats clgditi de sub roiul intercalat deci intre corpul de cuib a1 fostei colonii-mamii qi corpul roiului stolon. La slupii de lip oriaontal sincolonic in stup, plus roiul stolon Fare ocupg un stup aparte, lllcrarea se executg astfel: Se scoate din colonia-mamri v i r s t n i ~ scu fagurele pe care ea a fost gdsitii, punindu-1 provizoriu in liidita portativ5 de lucru; se mai adaug5 acolo incii un fagure cu p i ~ i e tciipeeit gi unul cu puiet deschis, plus un fagure cu hranA ai mai ales cu pgsturg si miere, precllm li unu1 go1 gats clgdit. Se formeaza astfel un nucleu de rezervd care va fi addpostit intr-un stup-pepinier in care se aduc si alte nuclee de rezervs.
-

IC

r',
1 1

J\

TEHNICA APICOLA

305

LUNA MA1

- Cuiburile celor dou5 unitgti, adic8 a1 coloniei-mam8 gi a1 roiului stolon din directa vecingtate, se unific5 si se restructureaz5 astfel: tot puietul nec5pgcit cu albina acoperitoare ~i cu matca tin8rti a stolonului se mut5 in latura opus5 urdinisului mare, formind un compartiment aparte; acolo se adaug5 un fagure artificial, unul cu miere qi altul gata cl5dit pentru matcti. Compartimentul este acoperit cu scindurele de podigor cit cuprinde el, sau cu sipci asezate intre rame; la marginea dinspre cuib se asaz5 o gratie Hannemann ca un fel de diafragmfi care s5 nu aib5 nici un go1 lateral prin care matca ar putea trece in compartimentul mare. Dincolo de gratia Hannemann se asazZi tot puietul c5p5cit7 f a p r i i gata clgditi si fagurii cu miere. .4lbinele circulti pe urdinisul mare, unde s-a adus si scindurica de zbor a roiului, viu coloratii, care atrage atentia celor din fostul roi. Albinele conlucreazri f5r5 conflicte, dac5 inainte cu 2-3 zile s-a unificat mirosul ambelor unit5ti cu douri tampoane de vat5 cu parfum. Stupul go1 a1 fostului roi se indepgrteazj. La un ctiles bogat se pot pune deasupra dou5 magazine de recolt5 din cele de la stupii Dadant. Stuparii care vor s 5 obtin5 miere in sectiuni, le agaz8 in rama special5 de tip vertical, asa cum se arat5 la locul respectiv. Ele pot fi agezate ?i deasupra intr-un cat special; in acest caz ins5 operatia se face numai atunci cind fagurii de jos sint absolut complet ocupati cu miere, gi albinele nu mai a u unde pune strinsura. In aceast5 din urm5 situatie insti dac: culesul se intrerupe, adeseori r5min multe sec?,iuni incepute gi neterminate. \*.n. Mierea, sectiuni in stup orizont al.

hlatca veche, a nucleului format, dup8 ce a inceput sli o u i In pepinierii, va fi inl5turat5 si inlocuit5 cil o botc5 c5p8ciLCi. fn felul acesta toat e nucleele din stupul pepinier, peste douti ~Cipttimini, vor avea mgtci tinere. Cu stupul orizontal cu douii colonii iernate cu urdinis mare, comun, l a mijloc, colonii despsrtite prin diafragmi? dub15 din pin25 metalic5 sau dub15 gratie, colonii din care s-au filcut la timpul potrivit cite un roi stolon, puse separate intr-un corp ce st5 al5turi de stupul-mamil, despgrtiti si ei la rindul lor printr-o diafragml din pinzi? metalici, se formeaz8 o colonie puternicg de strinsur5 in felul urmstor: - dacti roiurile stoloni din stupu1 al5turat sint prea puternici, se unificri la marele cules, luind una din m5tci cu care se face un nucleu la marginea stupului, deschizindu-i un urdinis lateral; - ambele unit5ti vor lucra-independent de colonia-mam5, c5ci puietul lor se concentreaz5 in dreptul urdinigului, se completeaz5 golul cu faguri gata cl5diti si artificiali asezati ling8 cuib. Bineinteles cG inainte de unificarea lor ei au fost uniformizati din punct de vedere a1 mirosului. Stupul orizontal avind 24 rame cu o colonie de bazci, urdink mare la mi^loc in fat&.$ in spate, cit si douZ nuclee laterale, fiecare cu u r d i n i ~ e mai mici in c o l ~ u r i l eperetelui frontal qi scindurele viu colorate - (diferite cu tot,ul de culoarea stupulni) - se orinduieqte astfel acum in pragul marelui cules. formind o puternicg colonie de strinsurri: Colonia de bazti a j u n s j puternicX pe cei 12 faguri ai stii, imputernicind permanent in tot cursul primgverii cele dou5 nuclee algturate, fiecare pe

TEHNICA APICOLA

306

L r n A MA1

Coloniile care din anumite cauze cite 6 faguri, desp5rtite cu diafragm5 din pinz5 metalic5 dubl6, acum in nu au putut atinge in pragul marepragul marelui cules, va primi prin lui cules cel putin 3,5 kg albin5 zbuabsorbtie albina de la cele dou5 nu- rgtoare, vor valorifica culesul m u l t clee in felul urmiitor: se inchid urdi- mai bine dac5 se vor uni, pgstrind: nigurile din fat5 ale celor dou5 nu- mltcile disponibile in nuclee puse clee ajut5toare de la colturi, des- in stupi colectivi. chizindu-se urdiniguri corespunziiValorificarea energiei de lucrr~ s toare pentru ele in colturile din spa- albinclor care au roit natural Asupra te. Scindurelele de zbor viu colorate roirii naturale s-a scris pe larg la loale celor dou5 nuclee ajut5toare se cul pot,rivit V.n. Roi, roire, dar s-a trec pe scindura de zbor a coloniei de rezervat aici explicatia felului cum bazl din mijloc. Toat5 albina zbu- se valorific6 energia de lucru a rorgtoare a celor dou5 nuclee aflat5 in iului natural, fiind o problem5 d e cimp, atras5 fiind de cele dou5 scin- tehnic5. durele viu colorate va intra in coloLuna rnai este fnceputul roirii nania din mijloc pe urdinigul mare. turale, rnai cu seam5 la stupii puternici. Trebuie luate toate m5surile d e Nucleelor ajut5toare li se d 5 2-3 zile ap5; intre timp li se aplic5 scin- prevenire, pentru a nu avea nemuldurele viu colorate cu alt5 culoare tumirea unei productii mult micgodecit cea pe care au avut-o preceden- rate. V.n. Roire, prevenirea. tele. Dup5 7 zile, cind mult tineret Roiul, prin iegirea lui din stup, a iesit in zbor de recunoagtere, se micsoreazci mult colonia la cules, poate face o nou5 absorbtie de albin6 pr5sill si selectie. 0 dat5 cu roirea zburgtoare din cele dou5 nuclee, in- natural5 toate aceste obiective i i chizind urdinigurile nucleelor, dar scap5 stuparului si numai recurglnd l a deschizind gi urdinisul din spate a1 anumite subtilit5ti tehnice el poate coloniei de baz5, la care se atagazii ajunge la rezultate bune. Nu totscfndurelele de zbor ale nucleelor. deauna ins5 roirea natural5 poate Peste trei zile se elibereaz5 albina cauza micgorarea produciiei. Din tin5r5 din nuclee pe vechile urdini- contra, sint stupari cu mare renume, guri din fat$. Operatia de absorbtie cum e Koleanda, amintit mai inase poate repeta fnc5 o dat5, aga cum inte, care chiar urm5resc realizarea se arat5 mai sus. Deci formarea co- ei, dar numai cu indeplinirea anuloniei de productie dintr-o colonie mit>ortermene. puternicl cu dou5 nuclee ajutgtoare 1) Cind roiul natural este timpuriu are aceeagi manevrare ca gi cea fo- gi el iese din stup cu cel putin 50 zile losit& la stupii verticali cu podigor inaintea marelui cules, energia sa de lucru va fi indrumat5 in dou5 direcseparator tip Snel lgrove La terminarea recoltei, stupul se fii: a) spre claditul economic a1 intrereorganizeazl, ca mai inainte, ridicindu-se magazinele de recolt5 pline gului echipament de faguri a1 noului cu miere. fntrucit ins5 colonia de stup ocupat de roi, de ctitre numebazg ar putea s5 intre in frigurile roasele albine tinere cu glandele ceroitului, i se poate schimba matca rifere incl neuzate ; printr-c botc5 cilplcit5 ce se altob) spre o intensificare a ouatului ieste pe ling5 puiet. mstcii, a1 c5rei puiet doicile 11 vor

fEHNICA APICOLA

307

LUNA M A 1

hr5ni din abundent5, avind glandele faringiene pline cu 15ptigor. f n felul acesta in regiunile cu cules tardiv, cum este muntele sau delta, ~oiul ajunge puternic in pragul ma~elui cules. Concomitent cu cregterea progresiv5 a puterii roiului ce ajunge o colonie independent5, colonia-mam 5 se supravegheaz5 pentru ca roirea s 5 nu se continue; plecarea roiului s 5 nu influenteze in r5u desfggurarea normal5 a vietii sale. V.n. Roirea, agezarea in prisac5 a roiului primar. I n r5stimpul destul de indelungat ce-1 are de acum inainte pin5 la culesul mare, ea poate deveni din nou o colonie puternic5. f n felul acesta colonia-mam5 gi roiul vor da o mare productie de miere gi cear5. 2) Cind roiul natural iese inaintea marelui cules cu 20-24 zile, el nu are timp indestulltor ca s i poat5 ajunge o colonie puternic5 de sine, st5t5toare. fn aceast5 situatie apicultorul il agaz5 al5turi de colonia-mamii; stric5 toate botcile 15sind acesteia nurnai una, cit rnai frumoasii, iar energia de lucru a roiului o va indrepta exclusiv in directia cl5dirii de faguri noi. In acest scop, un roi puternic, care n u are nici puiet de hrgnit, nici cules in cimp - ciici marele cules va apare peste trei sgptgmini - poate cl5di 10 pin5 la 20 faguri in conditii perfecte gi numai cu celule de albin5 lucriitoare, clliar dacii se dau albinelor in rame numai ffgii de faguri artificiali. Roiul va rnai putea contribui cu energia lui la cules pentru m5rirea productiei fiind al5turi de coloniamam5, rnai cu seam5 cind ocupii un stup vertical. La inceput el se agaz5 al5turi de colonia-mam5, dar dup5 4-5 zile se urc5 deasupra corpului d e s t u p , . separat printr-un podigor tip Snellgrove cu urdinig invers. La

aparitia marelui cules, ambele unit5ti conlucreaz5 in dou5 feluri: a) sau se ia matca virstnic5 a roiului de sus qi cu ea se formeazl un nucleu ajutator ce va folosi coloniei de baz5 dup5 cules, in care caz se ridic5 podigorul definitiv gi se inlocuiegte cu un, jurnal. Albina roiului se va uni gi va colabora cu albinacoloniei-mam5, folosind urdiniqul rotund din spate, pe unde* albina roiului va circula rnai departe; b) sau se absoarbe albinazburiitoare, prin tehnica cunoscut5 a manevriirii dopurilor podigorului-separator tip Snellgrove, albin5, care intrind in corpul de strinsur5 de jos va m5ri productia V.n. Tehnica apicolci, luna rnai - metode speciale. B ineinteles cii la aparitia marelui cules, fntre cele dou5 corpuri se v a pune corpul de strinsur5 cu fagliri gata cl8diti gi artificiali. In aceastii situatie apicultorul trebuie sii verifice dacii fn colonia-mam5 roit5 a iegit matca tin5r5 sau, dac5 albinele nu au mai cladit botci de roire pe care dup5 4-5 zile le stric5 din nou . 3) Cind roiul iese nurnai cu 5-6 zile inaintea marelui cules, energia de lucru a roiului va fi utilizat5 pentru marea productie in felul urm5tor: - roiul se arjaz5 intr-un stup cu volum mare, cu jum5tate din num5rul fagurilor cliiditi iar restul cu faguri artificiali intercalati intre cei dintii ; in felul acesta energia de lucru a albinelor va fi indreptat5 de la inceput rnai mult spre cules decit spre cl5dit. Se dau roiului doi faguri cu miere gi polen pentru primele nevoi; - stupul astfel organizat se agazii pe locul ocupat de colonia-mam5 care se agaz5 provizoriu algturi cu urdinigul intors invers; dac5 stupul este de tip vertical, colonia-mam5 se aga-

TEHNICA APICOLA

308

LUNA MAK

z5 deasupra, despgrfind-o de roi printr-un podisor-separator tip Snellgrov e ; in aceast5 situatie pozitia urdinigului coloniei-mam5 ce st5 deasupra va fi tot inversat5. Procedind astfel, toat5 albina culeg5toare care rnai r5m5sese in colonia-mam5 dupd plecarea roiului v a popula stupul cu roi, care avind acum aga de numeroase culeg5toare, far5 puiet de crescut gi cu un insemnat numrir de faguri gata cliiditi, va stringe o mare recolt5. Unirea coloniilor nu se mai face, ci se las5 ca fiecare unitate s5-gi duc5 propria sa viatii. Dacii culesul este bogat, pentru a nu ocupa albinele roiului cu cregterea de puiet, i se ridic5 matca virstnic5 in ce-a de-a gaptea zi de la roit; ea se d5 inapoi colonieimam5 din care plecase, stricind toat e botcile de roire acolo, in afar5 de cea rnai frumoas5 care se taie cu atentie gi se altoiegte pe unul din fagurii roiului. Pin5 cind matca nou5 a roiului care iese in aceeagi zi din botc5 se va imperechea, albinele lui culegiitoare au umplut stupul cu rniere. Atunci se retrag 2-3 faguri ou miere din mijloc, se introduc alti faguri gata cl5diti de cel putin un an, in care matca nou5, dup5 imperechere, igi depune ou5le. Intre timp ins5 culesul Ira fi aproape pe termin a t e ; albina din roi va fi mult uzatd, in timp ce in colonia-mam5 de al5t:uri sau de sus, matca virstnicj a tot depus serii intregi de puiet, in afar5 de albina tin5rii ce a eclozionat in cuib dup5 plecarea roiului. Dac5, dup8 culesul mare se mai agteapt5 incs un cules de oarecare important8, ambele colonii se vor ajuta ca s5-gi dezvolte cuibul, iar in prima zi dup5 aparitia culesului urm5tor ele se vor uni, colaborind cu toate fortele vechi gi noi la realizarea

unei insemnate productii pentru cea de-a doua recoltl. Dac5 ins5, dupB culesul mare, nu mai este de agteptat un altul pin5 in anul urmgtor, fiecare mate5 din cele dou5 colonii va continua o evolutie potolit5 pin5 in august, cind stimulate, vor cregte mult puiet. Unite in toamnii, vor constitui o unitate cu mult5 albinB tinGr8, care va trece ugor peste greutRtile iernii. Intre timp in&, matca virstnicii r a fi inlocuit5 cu una tin5r%, iar la unire una din ele trece la iernat in afara ghemului dup5 metoda S.C.A.S., sau se las5 drept nucleu ca mate5 ajutiitoare. 4) Cind roiul natural iese din stup chiar in tinzpzzl culesului, el se pune intr-un stup plin cu faguri gata c15diti qi artificiali agezindu-1 in locul stupului-mam5; acesta se urc5 deasupra stupului cu roi, cu urdinigul in aceeagi directie de zbor, pentru albine. Culeg5toarele din stupul-mam5 de sus vor iegi far5 s5 observe c;i acesta are o alt6 pozifie, iar la intoarcere vor intra in stupul de jos int5rind roiul. Peste 2-3 zile se rnai dau roiului 2-3 faguri cu puiet de toate virstele din colonia-mam5 de sus. fn ziua a gasea dup5 roire, se stricii toate botcile stupului de sus, mai putin una. Cind matca tPn5r5 de acolo s-a imperecheat gi a inceput SB depun5 ou5, se retrage fundul stupului-mam6 de sus gi se intercaleaz5 in locul s5u un jurnal, dupii ce seara in prealabil s-a unificat mirosul ambelor colonii cu un tampon de vat5 muiata in apri parfumat5. In timpul noptii albinele rod jurnalul yi se unesc pentru cules cu roiul de jos. JIatca tin5rB de sus va extinde puietul gi in corpul secundar, iar energia de lucru a roiului va fi sustinut5 de intreaga populaf ie unificatii; ea va aduna mult5 miere gi albinele vor cladi multi faguri noi.

TEHNICA APICOLA

309

LUNA MA1

5) Cind ies deodald in titnpul culesului lnai multe roiuri, ele vor fi h a t e s5 se uneasc5 singure din zbor, sau le im preunil chiar stuparul, formind astfel un roi gigant de 6-7 kg albin5 zburgtoare. Cum m5tcile acestor multiple roiuri ce s-au unit sint in general bune, iar dac6 ar fi h a t e inipreunil albinele le-ar ucide pilstrind numai una, apicultorul le prinde procedind astfel: a) r5stoarn5 roiurile unite pe un ceargaf intins in fata stupului destinat albinelor s5-l ocupe de atunci inainte; b) culege toate m5tcile ce se grabesc s5 intre o dat5 cu albinele in stup si le inchide separat pe fiecare in cite o colivie; c) las5 numai o singuri matcii roiului gigant, alegind-o pe cea care i se parc c5 este mai mare, rnai vioaie; d ) pe celelalte le pBstreaz5 citera zile in colivii agezate intre doi faguri msrginagi ai unei colonii cu matc5 vfrstnicil formind cu ele ulterior nuclee de rezerv5, aga cum se aratB in continuare. Apicultorul siberian K o l e a n d a care practic5 mult metoda roirii naturale pentru msrirea productiei, lasil stupii s5i s5 roiasc5 intr-o proportie d e 50%. E l unegte roiurile formfnd colonii puternice puse in stupi de volum mare, pe care ii suprainalt5 deodat5 cu cite 3-4 magazine de recolt5. P e unele din aceste roiuri mai slabe le foloseqte la intgrirea coloniilor rnai inapoiate, unind cite 3-4 roiuri la un 1oc plus colonia de baz5 formind deci colonii de mare productie. Roiurile sale cl5desc un foarte mare num5r de faguri, c5ci el intercaleaz5 in cuib jumiltate faguri cl5diti cu altii artificiali. Folosirea coloniei roiie in plin cules pentru formarea de nuclee se face astfel:

a. se valorific6 culesul la maximum, agezind roiul in stup aparte cu faguri artificiali, doi cllditi gi doi cu miere gi p5stur5. Roiul se m u t i in locul stupului-mam5 roit, care se transport5 in a l t loc din prisaci; b. toat5 albina zburatoare din stupul-mam5 transportat, zhoar6 la vechiul loc gi va intra deci in stupul nou cu roiul prins; c. stupul-mam5 r5mas numai cu albina tin5r5 gi plin de botci, se transform5 in stup pepinier, fragmentind cuibul in nuclee de cite trei faguri, din care fiecarui nucleu i se lasil 1-2 faguri cu puiet si cite o botc5. Botcile de prisos se stricl. Acolo unde, pe fagurele cu puiet nu se afl5 nici o botcil, se altoiegte una din cele de prisos ; fiecare nucleu primegte citeva zile ap5 qi va fi stimulat permanent pin5 cind m5tcile tinere incep s5 ouri gi chiar in continuare, dac5 culesul a incetat. Intensificarea zborului la cules rnai cu seam6 inspre seari, prelungindu-l inc5 cu cel putin o or8 dupil obisnuitul program a1 albinelor dintr-o prisacl, se face dind in jgheabul ramei hr5nitor cite 100-150 g sirop de miere aronlatizat cu unele extracte din plante melifere, variate de la ei la zi. S-a observat cii absolut totdeauna, dupii o astfel de hr5nire ugoar5, albinele iegeau pe orice vreme continuind activitatea pinil la innoptare gi deci mrirind productia. fnlocuires automat& a m&tcilor in timpul c~llesnluila stupul de tip vertical cu cel putin trei corpuri avind gratii Hannemann, se face acum dupii urmiitoarea tehnic5: din cel dc-a1 treilea corp superior se retrag citiva faguri cu miere. In locul lor se ridicR din cuibul de jos doi faguri cu puiet c5pilcit cu albina acoperitoare, m5rginit5 de unul cu pilsturil gi altul go1

TEHNICA AFICOLA

310

LUNA MAI

tragerea mierei, care se va face numai dupii ce s-a format rezerva de faguri pugi la depozit. Prevenirea blocirii euibului la un cules mare trebuie s l fie o deosebitg preocupare a stuparului, cind, filcind stupiirit pastoral, ytie cg urmeazg un a l t cules la care va transporta stupina gi deci matca nu trebuie sii-gi fnceteze ritmul intens a1 ouatului. Albinele culegiitoare vor fi uzate la sfirgitul culesului si este nevoie de noi ~eneratii ' Gratie despSrtitoare peste cuib de tineret' care sii le inlocui~scii. Aceeagi preocupare o vor avea ~i cei gata cliidit. Dupii citeva zile din fa- care fa, apiculturg stationarg, dacg gurii cu puiet apar albine tinere care dupg salcim urmeaz5 un cules bun. riimin acolo in corp, iar cele biitrine Deblocarea cuibului se face retriigind vor cobori la munca lor de culegiitoare fagurii cu mierea adunatii in in corpul inferior. Se altoieyte, atunci, sus, o botcii maturii dintr-o colonie zile, inlocuindu-i cu altii gata c l E ' de selectie, botcii din carecurind tre- diti. Operatia se face spre searii cPnd culeg~toarelor este mai rebuie sii iasii o mate5 nouii. hlatca dusii, iar matea in timpul noptii va tiniirii va folosi deci urdinigul superior pentru zborul s j u de imperechere, ocupa cu ouii cel putin unul din fagurii avind acolo o mica scinduricii de zbor. introduqi. Lucrarea insii este greu de f h u t in Cfnd crede cg este timpul Stupinelemari. In a c e a s t i i ~ i t ~ a tOeSe ir potrivit, suprim5 matca de jos, ridic5 un gratia Hannernann yi in tot cuprinsul a ~ a z g carp cu faguri gats clgditi stupului rfimine numai matca tingr5 peste corpul de cuib, unde atit matca t ,-are deja incepuse s s depung oug sus. ~ f$.iculegiitoarele vor giisi spatiu sufi: ; Dacj el doreste ~5 aib6 doug rnatci cient, fsr6 S Se stinjeneascg recipr0~ Or se lasii t0tu1 sii decurgii normal fiirii ougtoare in acelasi stup cind suprima matca b5trin8, silegte pe tea tinsr6 si a interveni in cuib, dar se stimuleazii cu coboare, pune sub corpul a1 treilea zilnic cu s i r o ~ substante rotei ice matca tiniir8 a roiului stolon de sus, un podigor separator tip Snellgrooe cu urdinig in spate, altoieyte sus o c a ~ g - extindg ouatul~i botcii, iar acolo se Ira imperechea matFormarea rezervei de fsguri cu ca a doua. Ambele unitiiti avfnd miitci miere pentru toamnil, se face dupii tertinere, depun mult puiet ping f n minarea marelui cules gi inainte de toamnii cind, ele unindu-se, una din extractia mierei. Fagurii se aleg din , miitci trece la iernat in afara ghemului, cei ciipiiciti, se pun la depozit, iar stuparul are grijii ca agezindu-i fn stelaje d u p l metoda S.C.A.S. Albinele trebuie sii lucreze nestin- putin mai depiirtati decit in stup; 85 gherite in aceastii perioadii scurtii de foloseasc5 periodic sulfurarea lor penmare productie, ciici salcimul are o tru a inliitura pericolul diiuniitorilor duratii de secretie de circa 10 zile. Ele (giiselnita) V.n. Miere, miere In fa? nu vor fi intrerupte din lucru cu ex- guri.
a

TEHNICA APICOLA

311

LUNA MAT

Valorificarea mierei prin sectiuni creeaz5 stupinii venituri importante. CPnd culesul este in plin, sectiunile sint ugor gi deplin completate. V.n. Mierea, miere in sectiuni. Extractia mierei din luna rnai trebuie f5cut5 inainte de transportul in stupgrit pastoral la munte sau ges, pentru dou5 motive : mierea de salcim este cerut5 mult la export, fiind una din cele mai valoroase, cu care se face cupajul, adic5 amestecul diferitelor sorturi de miere, c5rora le imprumut5 savoarea ei persistent5. De aceea ease pl5tegte la un pret oficial mai ridicat. fn a1 doilea rind, cind se pleac5 cu stupii inc6rcati cu miere, sint dou5 riscuri: stupii grei sint anevoie de inc h a t , cer o m i n i de lucru numeroasi gi costisitoare, in afar5 c5 se pot intimpla accidente; stupii nu trebuie dusi in pastoral cu mierea in faguri, rnai ales pe drumuri neasfaltate, cgci, la zdruncingturi, ea sare din celule, curge pe albine, acestea se nelini~tesc, teGperatura in stup creste qi in. consecint5 are de suferit a t i t stuparul cit si colonia. V.n. Apicultura pastorald. Desigur c5 extractia se face numai dup5 ce apicultorul gi-a completat o rezerv5 de faguri cu miere c5p5cit5. V.n. Tehnica apicold, luna mai. $i totuqi sint fmprejurari cind este nevoie ca extractia sSi se fac5 rnai curfnd qi anume atunci cind: a) stuparul nu are corpuri de stup goale cu faguri gata cllditi ori magazine de recolt5 necesare stupilor verticali, sau faguri goi gata cl5diti pentru a inlocui pe cei plini din stupii orizontali; b.) culesul este in avalangi, iar albinele stau cu gugile pline neavlnd loc pentru depozitare. f n aceastii din u r m i situatie, extractia unei p5rti din mierea partial c5p5cit5 se impune. Colonia se ugureaz5 astfel dintr-o dat5;

albinele prelucr5toare pot transforma nectarul in miere rnai pe indelete, iar culeg5toarele activeaz5 din plin aducind un insemnat spor de miere in stup. Mierea extras5 ins5 va trebui maturat5 pe c5i artificiale. V.n. Miere, maturare. Trebuie ins5 s5 se qtie c5 o miere de calitate bun5 qi mai ales una ce se folosegte in hrana copiilor gi bolnavilor, trebuie s5 fie bine maturatg in stup, c5ci nunlai astfel v a avea calit5fi deosebite. 0 miere maturat5 pe deplin, are nevoie de aproape 12 zile, in care albinele adaug5 mereu substante glandulare, enzime, invertaz5 gi diferiti acizi, care toate o Pnnobileaz5. Formarea de nuclee ajutiltoare pentru coloniile de baz6, nuclee fgcute imediat d u p i culesul de la salcim, vor ajunge destul de puternice pin5 la 8-10 iulie. Atunci inflorind floarea-soarelui, vor putea d a coloniilor de baz5 un efectiv sprijin la cules. Stimularea miitcilor dup5 marele cules din rnai pentru reluarea din plin a activit5tii lor, stinjenit5 mult de cules, trebuie reinceput5, c5ci ping la culesul de la floarea-soarelui rnai sint 45 de zile. Dac5 stupina se transp o ~ t 5la un cules de zmeur5, stimularea se va face natural, deci f5r5 ca stuparul s5 rnai intervini. Valorificarea alhinei de prisos dup5 marele qi unicul cules a1 anului. Apicultorii care au in planul lor de productie predarea unei anumite cantiL5ti de l5ptiqor de matc5, ori venin dealbine sau roiuri fn pachete, nu vor aplica nici una din mgsurile de limitare a ouatului mgtcii, descrise la locul respectiv. E i vor continua stimularea coloniilor pin5 in pragul marelui cules. Aceste albine de prisos de dup5 cules, cit gi cele tinere care se nasc dup5 terminarea lui, se vor folosi l a

TEHNICA AFIC0I.A

312

LUNILE IUNIE-IULIE

valorificarea produselor a r j t a t e rnai sus. fntr-adevgr, t,imp de cel putin 20-25 zile dup5 terminarea culesului mare, albina care inc5 nu-i deplin epuizat5, cit gi cea tiniir5 care apare atunci, va putea produce o insemnat5 cantitate de lgptigor, cel putin timp de o lun5, deci pin6 la 1 iulie. V.n. Lciptifor de matcci. Dup5 acest termen ins5 stuparul trebuie s5 lase coloniile in deplin5 liniste, s5 le stimuleze ugor dac5 stupul de control nu indic5 100-150 g pe zi pin5 la inceputul lui august, cind incepe a pregjti noi generatii de albine tinere care s5 poat5 trece greul iernii. Prisosul de albine poate fi folosit ~i la obtinerea veninului, cunoscut fiind ck albinele mature, spre a doua jum5tate a vietii lor sint cele care produc cele rnai mari cantitiiti de venin V.n. Veninul, valorificare. fnfiinfarea de colonii noi se poate face acum cu roiuri artificiale pachet din pri$osul de albine rfimase disponibile dup5 culesul de la salcim dacfi stuparul nu mai are alt cules. Roiurile se fac cintlrindu-le in roinite de transport ayezate direct pe cint,ar; li se dii cite o matcii in colivie gi se expediazfi la destinatar, care ar fi bine s5 se deplaseze personal la stupina pred5toare V.n . Elcpedierea albinelor.

fie c5 el ar fi compromis din anumite cauze V.n. Tehnica apicolci, luna mai, fenomene meteorologice inoportune. Flora meliferi este bogat5 in aceste douk luni, rnai ales in regiunile de munte unde zmeura oferl mari posibilit5ti de recoltti. Masivele de acolo nu sint inc5 suficient de cunoscute gi exploatate, ca gi finetele montane, care de la 5-6 iunie au o flor5 bogat3. Din culturile agricole: floareasoarelui, coriandrul gi m8z5richea, inul, anisonul, cicoarea gi bostiinoasele, sint cele care dau cules bun de miere gi polen; in lanurile de p5ioase yi maz5re apare spontan rapita s5lbatic5, macii gi vinetica, iar, pe margini de p5duri Fi drumuri, prin finete, pajigti ?i izlazuri, cregte o bogat5 florl spontan5. Acestea din urm5, degi nu constituie posibilitgti largi de productie, totugi ofer5 albinelor un cules de intretinere. In pgduri, la inceputul lunii iunie, unele specii de artar gi singer rnai dau nectar, iar la finele decadei a doua apare teiul cu speciile lui multiple gi cu o egalonare de inflorire pin5 la trei sgpttimini, rnai ales in regiunile de deal. fn iulie, din culturile de cimp, hrigca ofer5 productii insemnate, dar aceste culturi sint circumscrise intr-un perimetru redus, ce cuprinde LrjNILE IUNIE-IULJE rnai ales o parte a regiunii Bac8u gi Este rnai bine s5 se uneasc5 intr-un Suceava. Anisonul, cicoarea gi t,utuacelayi capitol lucrgrile ce trebuie nu1 ofer5 gi ele pe anumite portiuni, executate in aceste ultime dou5 luni un cules multunlitor in unit8tile de var5, lucriiri care, de multe ori, se care le au in plan. interpun sau se aseam5n5. Lotul apieol incepe s5 dea primele In multe stupini, pe aceste douk productii de seminte care trebuie valoluni se reazem5 marea productie in rificate pentru gospodgria ce-1 culprisac5, rnai ales pentru stuparii care tiv5 gi astfel s5-vi acopere cea rnai nu pot beneficia de culesul mare din mare parte din cheltuielile fiicutecu luna rnai de la salcim, fie c5 nu-1 au lotul respectiv, in afar5 de ceea ce s-a prin imprejurimi iar stupiiritul pas- obtinut prin culesu.1 albinelor de la toral la acest cules este prea depsrtat, aceste culturi.

TEHNICA APICOLA

313

LUNILE IUNIE-IULIE

Transportul la floarea-soarelui se face la inceputul lunii iulie, cind se organizeazii gi polenizarea acestei culturi, actiune care trebuie sustinutl atit in folosul albinelor, cit gi pentru miirirea productiei repectivei culturi. In acest scop: a. stupinile trebuie orfnduite in partea contrarii laturii de unde a inceput in primiivarii insiimfntarea; in felul acesta, pe miisurii ce parcelele infloresc in raport cu succesiunea acesstor insiimintiiri, albinele se t o t apropie de locul stupinei gi astfel intreaga cultur5 va fi polenizatii de la inceput ~i pfnii la terminarea infloritului. Astfel culesul de la floarea-soarelui se prelungegte, albinele culeg fiirii oprire, iar productia de miere este mare; b. distanta intre stupine va fi cel pu$in de 500 m ; c. cind lanurile au o 16time mai mare de l 000 metri, stupinele se vor aranja pe toate cele patru laturi ale lanului, pentru ca albinele s5 se poatii intilni la mijloc gi astfel toat5 suprafata s5 fie polenizat5 ; d. cind in preajma tarlalei de floarea-soarelui se afl5 gi una de porumb, stuparul va ageza vatra intre aceste dou5 culturi, c5ci in afar5 cii albinele vor culege polen de la porumb gi vor extinde cuibul, ceea ce este necesar pentru cregterea albinelor de toamnii, apicultorul poate face o rezervii de polen de porumb din tarlaua respectiv5 scuturind paniculii. V.n. Polenul, recoltarea polenului de la porumb. Aplrarea coloniilor de excesul cgldnrii in aceste dou5 luni de vara este o preocuparea serioasii pentru stupar, ciici adeseori apar c5lduri prea mari care se riisfring negativ asupra activitiitii albinelor gi deci asupra productiei. 'Irebuie h a t e misuri imediate

pentru inlgturarea acestor efecte.V.n. Stupina, umbrire. a. L a s t u p i i d e t i p u e r t i c a 1 cu fund mobil, orinduirea unui ugor curent de aer P cuib se face n prin inllt,area corpului de jos punind intre fund si corp douii pene de lemn ce-1 tin la 2 mm mai sus; acest dispozitiv favorizeazg o bun5 aerisire a coloniei in zilele toride de varii. b. A e r i s i r e a s t u p i l o r or i z o n t a 1 i, ale ciiror funduri sint fixe, se face prin scoaterea a dou5 scindurele din margini ale podisorului, 5-6 nopti la rind. Dimineata ele se pun la locul lor. In felul acesta cuiburile se riicoresc. Aerisirea stupului, ca metodl Pmpotriva roitului, este eficace numai in cazul cind temperatura exterioara la umbrii nu depiigegte 30-32OC. Dac5 ea este mai ridicati, printr-o bogat5 aerisire se realizeazii tocmai fenomenul contrar, ciici astfel se introduce c5ldura in stup. fn zileld extrem de calde, se recornand5 umbrirea si micgorarea urdinigului; el se m5regte numai seara tirziu. La stupii de t i p vertical gi mai ales la cei multietajati, se poate sparge cuibul pe plan vertical, ridicind un corp gi liisind matca in corpul de jos, iar intre ele intercalind 1-2 corpuri cu faguri goi gata cl5diti. Astfel, se produce o r5cire gi totodata o descongestionare a cuibului, colonia renuntind la roit. Alte m5suri pentru ap5rarea coloniilor de excesul ciildurii sint: peretii stupilor agezati spre soare s l fie vopsiti cu culori deschise, de preferat cu alb, care r5sfring razele solare in timpul verii; peste podigor s5 stea o pern5 de papurii sau din tifon cu talag fin de lemn, material r5u conducgtor de c&ldur5; peste corpul de strinsuri sau magazinul de recolt5 s5

TEHNICA APICOLA

314

LUNILE IUNIE-IWLIE

se ageze cel putin inc5 unul din acest e a cu faguri goi gata cl5diti; albinele stau atunci mai rasfirate in stup, avind un spatiu de refugiu unde, ventilind, p5streaz5 o clldur5 potrivit5. Schimbarea anualii a mitcilor. Dat fiind c5 in luna iunie albinele cresc cele mai bune gi frumoase m5tci in botci artificiale sau naturale, iar schimbarea m5tcilor se face aproape pe nesimtite, stuparii vor cregte miitci in perioada unui cules nu prea mare din var5 in colonii special alese pentru cregtere, folosind metoda dublei transvazgri. V.n. Matcd crestere altoire. Colectarea polenului de porumb incepe spre sfirsitul lunii iunie, cind apare paniculul plin de polen a1 aoestei plante qi cfnd apicultorul poate realiza o insemnat5 cantitate d e polen proaspiit. V.n. Polenul recoltarea lui. Lupta contra parazitilor t i d i u n i torilor se dti cu toatti strggnicia acum in luna iunie qi in cea urmgtoare, cind plduchii albinelor cresc noi generatii, se inmultesc prodigios gi perieliteaz5 viata m5tcilor. Se va aplica tratamentul respectiv. V.n. Dliundtorii. Valorificarea coloniilor ce urmeazii s5i fie desfiintate datorit5 unor defecte evidente: sint prea roitoare sau putin productive, ori obignuit ierneazii cu pierderi qi diaree, sau se dezvolt5 greu in primilvarti, ori clgdesc prea incet, putin gi cu faguri necorespunz5tori etc. Lucrarea de desfiintare a lor se face treptat astfel: in pragul marelui cules, cu citeva zile inainte de aparitia lui, matca coloniei se fixeaz5 sub izolator iar albinele ori igi cl5desc botci sau considerind-o c5 este in functie lucreaz5 la cules f5r5 ezitare. Pin5 cind matca nou5 va iegi gi va incepe sli ou5 trec 25-30 zile, in

care timp in colonie s-au adunat multe rezerve de miere, c5ci albinele nu au avut in acest timp puiet de hr5nit. Dac5 nu urmeaz5 un alt cules, colonia se desfiinteaz5 prin repetate extractii de venin; apoi se asfixiaz5, se extrage toat5 mierea yi se topesc fagurii. Dac5 culesul urm5tor este apropiat, nu se fac deocamdatii toate acestea, ci ea se orfanizeaz5 pentru a doua oar5 pin5 cind albinele imb5trinesc cu totul iar cind r5min putine, colonia se desfiinteaz5 de la sine, recoltindu-se In intregime produsul. Dup5 culesul de var5 se face extract i a mierii de la floarea-soarelui, 15sindu-se in stup rezervele de hran5 necesare pin5 la prima recolt5 a anului viitor. Completarea rezervelor de hran5 acolo unde recolta de la tei sau floarea-soarelui a fost prea mic5, trebuie f5cut5 in a doua jum5tate a lunii iulie, urmat5 apoi de una de stimulare mai ales pentru stupinele care nu au o perspectiv5 de cules in august. Hrtinirea de completare se face dindu-se cite 3-4 kg o dat5, pentru ca fn citeva nopti 95 se termlne operat i a V.n. Hrlinirea albinelor. Culesul gi depozitarea separatg a mie.rei de man8, este o mare preocupare pentru stupar, c5ci dac5 el ytie c5 dup5 floarea-soarelui a l t cules nu are yi totugi vede cii albina lui este activ5, iar cintarul de control indic5 urc5ri mai fnsemnate, trebuie s5 ia m5suri ca: s5 analizeze strinsura aceasta tardivl care poate fi miere de man5. I n caz c5 se confirm5 b5nuiala aceast a , el trebuie s5 retrag5 din stupi fagurii cu miere bung, pentru ca albinele s5 n-o amestece cu cea de manl. f n schimb pune la dispozitia albinelor faguri goi insemnati pe speteaza superioar5, pe care-i va ridica qi extrage dup5 terminarea acestui cules.

TEHNICA APICOLA

315

TEIVL

Atunci readuce in cuib mierea bun5. Mierea de man5 nu trebuie s5 riminti in stup ca hran5 de iarng, ea fiind periculoas5 pentru viata albinelor in ace1 sezon. fntfirirea llucleelor ajutltoare care vor ierna al5turi sau deasupra coloniei de baz5, se face in primul rind, schimbindu-i matca, pentru ca in iarnti sri intre cu o populatie care s5 ocupe masiv intervalele dintre cei 4-5 faguri pe care stau albinele. $i acegtia, se ajut5 la sfirgitul lunii iulie cu cite un fagure cu puiet c6p3cit din colonia-mam5. Recoltarea llptiporului- de mate5 se mai poate face cel mult pin3 la ultima decad5 a lunii iulie. de cind este cu desgvirgire interzis s5 mai continue. Albinele care n u hr5nesc puiet au longevitate mai mare fatti de cele care au f5cut serviciul de doici in tineretea lor. Deci de acum inainte nu se mai face 15ptigor, pentru ca albinele nlscute in august s5 nu-gi epuizeze posibilit5tile de rezistent5 e ~ u i z a t ecu aceast5 lucrare. A ~ i c u l torii canadieni, care obignuiesc ca in toamn5 s5 distrugti coloniile pentru a le inlocui in prim5var5 cu roiuri pachete, scot 15ptigor pin5 la epuizare d e la aceste colonii hot5rite pieirii. Alt i i le folosesc pentru producerea de venin fnainte de a le sacrifica. Controlul stupilor, d u p l terminarea culesului de var5, trebuie f5cut pentru aranjarea viitorului cuib, unde se concentreaz5 numai fapuri de culoare fnchis5 care convin alobinelor pentru iernat. Se vor inl3tura fagurii r5u construiti gi cu multe celule de trintori; acegtia se pun separat pentru a fi prelucrati fr, iarn5. Fagurii noi cl5diti yi in care m5tcile n-au ouat, se pun la depozit, c3ci nu sint buni pentru iernare. Lucrarea se face sub cort protector, V.n.
I

Lucrlri curente : Se d5 mare atentie depozitului d e faguri cu p5stur5; dulapul de p5strare se sulfureaz5 din trei in trei s5pt5mini pin5 la 15 octombrie. Tot echipamentul de faguri goi gata cllditi se supune vaporiz5rii cu acid acetic sau sulf ce produce acid sulfuros cu apa din faguri. V.n. Tehnica apicold, luna august.
TEIUL alb argintiu, Tilia argentea Desf. sau Til. tomentosa Rloench., cu frunze late, ovale, putin zimtate, cu flori de culoare galben5-deschis5 rji miros ptitrunz5tor. Varietatea teiul cu frunza mare, Til. platyphillos Scop., are frunze mari pe ambele parti de culoare verzuie - deschisti, cu perisori albiciosi in cap5tul nervurilor; florile sint albe, lucioase, parc5 ar fi 15cuite. Varietatea, teilil pucios pgduret, Tilia cordata Mill., are frunze mici, f5r5 perigori, cu dosul verzui, ugor cenugiu, cu virful ascutit. Florile stau In ciorchinas de 5-10, d e culoare galben5-albicioasi mult c5utate in farmacie. Varietatea teiul rogu, Til. vulgaris Hayne, are frunze netede pe fatti, cu pufugor pe partea dorsall,

Floare de tei

TEIUL

316

TORAXOMETRU

Torasometru (EvIaissonneuve)

cu flori alb-gllbui-rogiatice, mai putin mirositoare. Toate fac parte din fam. Ti1iaceae. Secretia de nectar incepe la o temperatur5 minim6 de I F C , pentru ca s5 creasc5 vizibil abia dup5 ce ternperatura depiigegte 20C, dar inceteaz5 complet la 32" C cind floarea se deshidrateazg gi cade. Nectarul incepe sci fie secretat numai cind in atmosfer5 se g5segte o umiditate minim5 de 51-60%. Arborele este foarte sensibil la negurile de dimineat5 urmate de soare cald, care - dup5 expresia apicultorilor - ,,op5resjte floarea" sau ,,o mtineaz5". V.n. Nectar. Sint ani cind, degi precipitatiile atmosferice sint insemnate, teiul nu dB nectar, sau d 5 prea putin. Acest fenomen are loc cind mugurii florali, care la toate plantele lemnoase se formeazii cu un an inainte, a u fost atacati in prim5var5 de geruri tirzii, dup5 ce arborii gi-au inceput vegetatia. Uneori cind in toamna precedent 5 au fost ploi abundente teii igi fac o mare rezerv5 de amidon in tesuturi, care asigur5 o productie mare de nectar in vara urm6toare. Stuparii pot s5 prevad5 dac5 in anul respectiv teiul va da sau nu productie insemnat5, f6cind analiza rumeguydui s5u, dac5 are sau nu amidon. V.n. Analiza arnidonului. Numeroasele lui flori contin eteruri volatile gi in special teobromina, eteruri care, In primele zile de la inflorire, cauzeazl uneori ametirea albinelor gi chiar gi pieirea

lor. Teiul, in anumite imprejurgri atmosferice secret5 prin frunz5 mult nect a r extrafloral, f5r5 interventia afidelor, deci nu o miere de man5. Cercetiitorul german Biirngen a apreciat-o pin5 la 24 kg la un arbore mare si b5b i n . ~olenG1 florilor de tei este de culoare ugor cenugie-deschis, cu griiunciori microscopici de form5 triunghiularci, iar pe margini cu trei puncte negre ; obignuit, albinele car5 acest polen intre orele 10-16, cind glandele nectariferenu secret5 din plin nectarul. In general procentul de zah6r de la rnai toate speciile de tei descrise mai sus variaz6 In flori de la 0,3-0,7 pin5 la 1,l mg, iar productia total5 de miere la hectar variaz5 lntre 8001 200 kg. Mierea de tei este bogat5 in vitamine gi aminoacizi; analiza ei arat5 c5 contine rnai ales vitamina B, (thiamina) in proportie de 9 , l micrograme la 100 g miere. Ea este de o calitate aleas3 gi cgutatci, mai cu seam5 cind se matureazii in stup gi-gi mai pierde ceva d i n . puternicul ei miros. Culoarea ei este deschis5, b5tind intr-un ugor galben gi cIteodat6 avind chiar reflexe verzui. Cristalizarea mierei de tei se face pe incetul gi tirziu spre toamng, cind fncepe s6 se resimt5 r5ceala. Cristalele au o culoare alb5 gi o consistent5 untoas5 . Adeseori se vinde sub aceast5 form&, avind astfel un gust gi o aparent5 mai atr6g6toare.
TORAXOMETRU este un instrument f5cut dintr-o fiaie de tab15 gradat5, cu care se m5soar5 diametrul toracic a1 albinelor unei colonii, in vederea selectiei. Aparatul se f ixeaz5 la urdinig; el are o deschidere longitudinal5, median6 gi variat5 de la 1,5-4 mm. Sub aceast5 figie de tab15 gradat5 alunec5 un inchizstor. Albinele

TORAXOMETRU

317

TOXICOZA

s i n t silite s5 ias5 dinstup prin orifi- (Delphinium consolida) care contin ciul longitudinal a1 aparatului de m5- un alcaloid toxic: anemonina. De surat. Se noteazl aceastl mburci t i asemenea degetelul rogu (Digitalis 18cindu-se comparatii cu diferite alte purpurea L . ) care are un glicozid mlisur5tori de la alte colonii din pri- digitidina. Consumul polenului de la sacB, se stabile!te care anume din ele aceste plante intoxic5 albinele mai au albine cu toracele mai dezvoltat; ales cind ele slnt in masiv. Boala de datele obtinute servesc in munca de mai, V.n., care apare obignuit in selectionare in statiunile de cercet,iiri prim5var5 este consecinta acestor intoxicatii alimentare. gi selectie. Din a doua categorie, deci cele care TOXICOZA san intoxicatia albi- numai uneori sint toxice amintim: bun5 nelor are loc atunci cind apicultorul ceapa (Alium cepa) de si%minti%, nu a fost destul de vigilent s5 o pre- melifer5, dar care in anii secetogi igi vinA, gi anume: a agezat stupina in modificl continutul de acid fosforic, localittiti cu a n u m i t l flora care poate sulf etc. aflat Pn polen care devine d a intoxicatii naturale; nu a plecat toxic; la tutun, in unii ani, sub actieit mai repede din terenuri infectate unea excesului de umiditate, creqte de anumite substante chimice; nu a in polen proportia de anabazin5 ori luat mlsuri ca s l fereasc5 albinele de nicoting peste normal, devenind too contaminare cu aceste substante; xic. Dintre arbuqti gi arbori tisa alteori chiar el insugi le-a intoxicat (Taxus baccata L . ) , castanul, s61cu anumite medicamente improprii batic (Aesculus hippocastanurn) au uneori polen toxic la ploi abundente, sau date in exces. Intoxicatiile albinelor pot fi de ori teiul argintiu la cllduri prea mari natur5 alimentarii, medicamentoas5 in timpul infloririi. Polenul de tis5 produce o fermentatie intestinall, puq i chimicr?. Intoxicafii alimentare. Polenul, nec- ternicr?, dilat.5 mult intestinul grcs, tarul gi mierea de man5 sint uneori incit produce o constipatie, albinele toxice, in raport cu dozele mlrite de murind intoxicate. Nectarul poate da gi el in unele compugi care deplgind anumite limite, organismul nu numai c5 nu le cazuri intoxicatii albinelor, gi anume suporti%,dar ii cauzeaz5 grave tulbu- atunci cind este produs de un arbust. rgri, care pot duce spre un sfirqit smirdaru 1, Rhododendron (Simk .) , din familia Ericaceae cu flori rogii-roz letal. Polenul produce intoxicatii cind biitind in albgstrui. S-a constatat c l provine de la plante cunoscute ca uneori si laurul de munte. Kalmia atare sau de la altele bune polenifere latifolia: are un nectar ce contine o dar a1 clror polen supus unor factori substant5 toxicl, acetilandromidol atmosferici i9i modific5 compugii de- ( C . C . King) care rlmine in miere gi venind toxic. Din prima categorie igi arat5 efectele. Mierea de man5, degi pentru confac parte plante din familia Ranunculaceelor cum sint : floarea bra;- sumul uman este foarte bun5 din teascl sau piciorul cocogului (Ranun- punct de vedere medical, fiind supeculus acris L . ) , bulbucii (Trollius rioar5 mierei din flori, totugi atunci europaeus L .), omagul (Aconithum cind este lgsatl in stup ca h r a n l exclucernunz Wulf.), nemtiqorii de cimp s i v l de iarn5, 'd5 intoxicatii grave,

TOXICOZA

3118

TOXICOZA

datorit5 con$inutului s5u bogat in s5ruri minerale. V.n. Mierea de mand. Cunoscutul cercetator Toumanoff precizeaz5 c5 multe micoze datorite ciupercilor duc l a intoxicatia albinelor prin substantele toxice pe care le elaboreaz5. De pildti, ciupercile din familia Boveria bassiana sau Spicaria farinosa sint tot a t i t de toxice pentru albine ca ~i ciupercile Aspergillus flavzts care provoac5 primejdioasa boa16 fmpietrirea puietului V.n. Simptomele intoxica!iilor naturale descrise mai sus, provenite de la polenul toxic a1 diferitelor plante, nectarul ai mierea de manti, sint: abdomen balonat, lucios, agitatie, incapacitate de zbor, paraliz~l. Cadavrele au miros puternic de putreziciune. La intoxicatia cu miere de man5, simptomul caracteristic este diareP a , 1r.n. Toate intoxicatiile acestea pot fi ins5 prevenite, inainte ca albinele s5 consume nectarul sau polenul plantelor respective, sau chiar dup5 ce primele simptome au ap6rut. Ca prim5 mtisurri, stuparii se informeazii inainte de a se deplasa in pastoral dacli aceste plante, arbori sau arbusti se gtisesc pe suprafete insemnate. In caz pozitiv renunt5, pentru perioada infloritului, s5 se duc6 in acea regiune. Dac5 au stupin5 stationar5 gi in apropiere se g5sesc astfel de plante, vor cultiva ling5 stupin5 plante entomofile, a c5ror inflorire sii coincidl cu inflorirea plantelor cu produse toxice. Albinele vor prefera culesul de la cele cultivate, atrase fiind de nectarul lor abundent. Astfel de plante pot fi: facelia, mugtarul, sulfina alb5 etc. I n privinta mierei de m a n l , prevenirea intoxicatiei este ugor de fticut prin analiza ei V.n. Analiza mierei; data fenomenele de intoxicatie din

cauza ei apar in cursul iernii, stuparul poate s5 inl5ture in parte efectele nocive. V.n. Diaree, zbor, ceai d e m5crig. Rezultate bune - in special la intoxicatiile cu miere de man5 se obtin oferind albinelor o hranli acidulatri; chiar gi penicilina in proportie de 200 000 U.I. la litru de sirop d5 uneori satisfactie. Albinele mai sufer5 de o altB form% de intoxicatie gi anume: toxicoza zahcrului, care face gi ea parte tot din categoria celor naturale. E a apare atunci cind albinele sint nevoite sii culeag5 si sti aduc5 in stup nectar cu 0 proportie foarte redusli de zah5r. Obignuit ele nu culeg nectar cu mai putin de 8% zahsr, dar in anii d e secet5, culeg nectar din flori care a u zah5r sub aceastti limitli, mergind pin5 la 3 - 4 s . Hrgnindu-se cu acest zah5r ssrac, hemolimfa nu mai contine elementul energetic necesar zborului, care este glucoza. Cind albina pleac5 in c5utarea hranei, glucoza din hemolimf5 s e epuizeaz5, ~i ea folosergte atunci rezerva de glicogen depozitat in organismu1 ei, in jur a 2 mg, dar care, o data consumat5, insecta moare printr-o form5 de intoxicatie a singelui, V.n. Zborul albinei. Rl5sura de prevenire $i combatere ce trebuie s5 o ia stliparul pentru inlgturarea unor astfel de situatii, este hr5nirea albinelor cu sirop de zah5r cu proteine in lipsa nectarului din flori, sau a rezervelor de miere din stup, V.n . Hrdnirea. Intoxicatiile medieamentoase apar cind se face exces de antibiotice gi sulfamide date de stupar. Dac5 antibioticele sint intr-adev5r de un mare ajutor in lupta contra microbilor diferitelor boli ale albinelor, dozele administrate in exces distrug flora intestinal5 pe care organismele o au,

T~DCOZA

319

TOXICOZA

lpentru a inlesni procesele metabolismului alimentelor. Distrugind aceasti flori, se deschide larg poarta microbilor ~i ciupercilor primejdioase care produc intoxicatii adesea grave. Folosirea in exces a sulfatiazolului p e care multi stupari il ofer5 albinelor n u numai in sirop ci gi in apa de b5ut 4n proportii prea mari, duc la grave intoxicatii nu numai a albinelor adult e , ci s i a puietului. La fel si sulfaguanidina gi nosemakul (innosemoz5). Stuparii trebuie s5 consulte medicul veterinar pentru a combate bolile nuimai cu medicamentele specifice fiec5reia gi in doze strict limitate. Intoxicafii cu substanfe chinlice au loc o data cu procesele de prelucrare a diferitelor minereuri, intoxicatii ce se intimp15 curent albinelor in preajm a combinatelor industriale. De pild 5 , combinatele mari care prelucreazi minereurile feroase, cum sint cele d e la Hunedoara vi Regita, d5deau inainte intoxicatii grave cu substante arseniate derivate, ce se degajau in at,mosferil o dat5 cu fumul ce se depunea pe flori qi plante produc5toare de nectar, care deveneau toxice. De asemenea fabricile de ciment, c5rimid5, sticli, centralele termoelectrice care ard c5rbunii de calitate inferioari, cele ce prelucreaz5 minereuri de cupru sau plumb, toate emit o dat5 cu fumul furnalelor diferite substante toxice cum e s t ~de pildi fluorul, care intoxic5 albinele pe o r a z i de 3 km in jurul acestor fabrici. Pentru prevenirea acestor emanatii toxice care se depun pe flori o d a t i cu cilrbunele din fumul furnalelor combinatele care nu all filtre de captare a acest.or produse secundare, trebuie s5 le instaleze; ele vor putea fi apoi utilizate in alte sectii ca produse valoroase.

Intoxicatiile albinelor cu substante chimice au loc cind se trateazi culturile, livezile gi pidurile cu anumite insecticide in lupta contra d5un5torilor, f5rS s5 se ia m5suri de prevenire aga cum este scris in instructiunile gi dispozitiunile legale. DacS nu se vor lua m5suri pentru a se respecta instructiunile privitoare la stropitul pomilor in floare, pentru a salva albinele de intoxicatii, recolta in viitor a livezilor va fi compromis5, iar efectivul stupinelor noastre micyorat din ce in ce rnai mult. Fungicidele, substante toxice care distrug ciupercile vGt5m5toare plantelor, acaricidele care distrug acarienii unor arbuyti fructiferi, insecticidele care distrug insectele v8t6mtitoare gi ierbicidele care distrug buruienile din culturi, sint combinate cu arsenic, fosfor, clor sau sulf ori citeodat5 cu d o u i sau trei din aceste substante foarte toxice. Obignuit in asemenea ocazii, coloniile cele rnai putemice au pierderile cele rnai mari. S-a calculat c5: din cele puternice pier pin5 la 68%; din cele mijlocii 22%, iar din cele slabe 10%. Cele rnai primejdioase pentru albine din aceste substante toxice cu care se trateazS culturile, livezile sau p5durile sint cele cu baz5 de arsenic, de fosfor, de bariu gi rnai ales cele din combinatia fosforului cu clorul. Vom aminti aici numai citeva din aceste substante. Aldrinul pentru cultura mare, este foarte toxic. Este suficient abia 0,45 micrograme pentru ca s5 ucid5 o albini. Hecatoxul sau HCH este o combinatie de fosfor cu clor, fiind mai puternic decit aldrinul cici necesitg nurnai 0,15-0,30 micrograme pentru uciderea unei albine. Are o remanen$5 de 4-5 zile. Dacg ploui qi este

TOXICOZA

320

TOXICOZA

cald substanta se descompune mai repede. DDT sub forma Detox 5 % este mai putin toxic ca cele precedente, fiind necesare 4,6-21 micrograme pentru uciderea unei albine. Detox 25, care este cel mai puternic toxic din cite se folosesc la noi, are o remanen$5 de 25 zile de la aplicarea tratamentului. fn aceasti5 situatie multe din m5surile directe ce se vor ar5ta mai jos nu-si au rostul. Din substantele enumerate mai sus 11nele exercit; actiunea de intoxicatie prin contact, adic5 substanta strghate tesutul chitinos prin pori gi intoxic5 insecta. Altele au efecte, prin ingestie, deci prin introducerea otr5vii in tubul digestiv. Cele mai multe ins5 au o actiune mixt5, a t i t de ingestie cit si de contact, cum sint HCH f i DDT Unele substante trec din pol prin sev5 in nectarul florilor, intoxicind albinele (C.C. King). Efectele de irzgestie se remarc5 prin: abdomen mgrit, intestinul mijlociu micgorat. Pn schimb intestinul gros este marit de2-3 ori. Albinelor le cad perisorii, depilindu-se. Corpul lor se innegreste, iar abdomenul devine lucios; ele prezint5 simptome de crampe, corpul le este umed d a t o r i t j defec8rilor dese si vomit5rii. Efectele de contact se manifest; prin migcjri dezordonate gi o dereglare a sistemului nervos. Simptomele acest u i fel de intoxicatie sint: albinele fac s5rituri incoherente, alearg5 in toate directiile, tremur5 din aripi, isi ridic; abdomenul gi-1 maseazii cu picioarele de dinapoi, se culc5 apoi pe spate migcind neregulat picioarele, se umezesc abundent, apoi se anchilozeaz5 gi mor. Toate aceste manifesthi constatate de cercet5tori la diferite analize, fie c; sint consecinta efectelor de contact

sau ingestie, sau a amindurora impreun5, duc la un sfirqit letal datorit; urmItoarelor cauze: o dereglare vizibil5 a metabolismului proteic; o deshidratare brusc5, deci pierderea apei din tesuturi prin vomit5ri abundente gi o continu5 diaree. Pe de a l t 5 parte cresc in exces unele vitamine din complexul B. Jftisurile indirecte pentru inlgturarea primejdiei intoxicatiilor sint: 1) Ggsirea gi aplicarea unor insecticide sau fungicide selective pentru alhine. fn striiingtate gi in special in ambele republici germane, se folosesc dou5 preparate care distrug dguniitorii culturilor, dar nu afecteazii albinele decit atunci cind tratamentul le-ar prinde in zbor deasypra culturii tratate. Este vorba de substantele denumite Toxafen gi Malipax. Laboratoarele noastre trebuie s5 studieze gi s5 g5seasc5 asemenea produse inofensive pentru albine, dar primejdioase pentru d5un5tori. 2) S5 se inlocuiasc5 metoda pulverizgrii cu substante toxice prin preparate pulverizate date ca aerosoli, imitind ceata gi aplicind pulveriz5rile in timpul noptii. Prgfuirile sint mai primejdioase, cjci au remanen!; mai indelungat5 gi apoi, luate de vint,, se rgspindesc departe peste limitele terenului atacat de dgun5tori. 3) Avioanele care aplic5 tratamentele sci nu zboare decft cel mult la 5 m deasupra culturilor, pentru a nu se risipi materialele pe terenurile vecine neinfectate de diiungtori. De asemenea s5 nu se aplice tratamente cind vintul sufla cu o vitez5 mai mare de 5 m/sec. 4) S I se aplice tratamente cu substante toxice in emulsii cu uleiuri minerale, creolin5, eter sulfurat etc., deci repulsive, care pulverizate se usucii repede qi prezint; pentru albine

TOXICOZA

321

TOXICOZA

un pericol rnai redus. S5 se glseasc5 noi substante repulsive rnai eficace. De asemenea substantele toxice granulate, nu intoxic5 albinele. 5) S5 se foloseascg substante care au o actiune rapid5 gi cft mai scurt5 ca duratl. 6) Tratamentele sri n u se facii ziua in amiazii sau dimineata prea devreme, preferllndu-se aplicarea lor intre orele 18-23. Tratamentele de noapte sint cele rnai recomandabile din puact u l de vedere a1 primejdiei intoxicirii albinelor, c5ci in cursul noptii efect u l toxinelor este mult rnai activ fat5 de dZun$itori, iar pin5 dimineata remanenta unora din ele isi pierde efect u l fat5 de albine. 7) Acolo unde este cazul, sii se faci tratamente de toamn5, ca s5 se distrug5 primele generatii de d5un5tori inainte ca ei s5-vi depun5 ouile pentru primtivar5. 8) S5 se evite aplicarea tratamentelor pe timp rgcoros gi ploios, c5ci pe ling5 cii dluntitorii stau ascungi gi sint rnai putin atacati, remanenta substan$elor toxice se mentine la un nivel Pnalt. Fgcindu-se tratamentul in nopti calde, cu stupii inchigi, a doua zi pe soare puternic evaporarea lichidelor toxice cit gi descompunerea lor, se va face mult rnai repede. 9) Folosirea mijloacelor microbiologice. fn aceastg luptii trebuie s5 conlucreze strins entomologii cu agronomii unitiitilor agricole de stat ?i cooperativelor agricole de productie. Primii vor pregtiti materialul de insecte parazitare gi entomofage a d i u nitorilor, iar secunzii vor inmulti acegti paraziti dup5 oanumitii tehnic5, rgspindindu-i pe cultur5 de i n d a t i ce diiungtorii +i-au f5cut aparitia. De pild5, rapita in floare, in loc s5 fie tratat5 cu insecticide, poate fi salvat5 de la atacul d5un5torilor dac5 se r5s-

pfndesc pe culturti, cu avionul, sporii bacilului Turingensis, tulpina anahze - care in 6 zile se inmultegte fantastic +i distruge toti diungtorii de pe terenul tratat. Contra puricilor plantelor se poate lnmulti acea mic5 ggrg5rit5 - Coccinela setempunclata care distruge repede majoritatea acestor dgun5tori. Cercetitorii americani au selec3ion a t o linie de albine, pe care l e ~ a u si numit ,,Albina alcatii" care -rezistii la tratamentul cu metaxiclor cu care ei trateaz5 intinsele culturi de lucerng lasate pentru s5mint5, culturi care 8fnt adesea atacate de niqte d5unitori periculogi. fn timp ce stupinele strline ce vin la cules de la lucernii surer5 pagube mari prin intoxicare, albina alcalii oulege f5r5 s i se intoxice. Cercet5torul P. Lavie a descoperit un roi s5lbatic intr-o p5dure care fusese tratat5 cu esteri fosforici, substantlfoarte toxic5 gi care a ucis toate alhinele din stupinele vecine, dar la care roiul respectiv a rezistat. Prin inmultirea unei asemenea albine, lupta contra intoxicatiilor va fi cigtigat5. Deci, i opera n aceasta se cere o conlucrare a organelor Btiintifice, a laboratoarelor care prepar5 toxinele gi a tuturor stuparilor, pentru a inl5tura imensul periool a1 intoxicatiilor albinelor. Ca misuri directe de inllturarea pericolului intoxicatiilor la albine; se cunosc urmgtoarele: 1) Se face cunoscut sfatului popular raional qi comunal sosirea stupinei in localitate, la punctul determinat, pentru ca stuparul s6 fie a m p t a t cind se vor face tratamente. 2) Apicultorul anuntti qi htrepribderile sau cooperativele agicole de productie de prezenta lui cu stupii fn preajma culturilor, pentru a-1 preveni atunci cind fac tratamente.

TOKILWZA

322

TOXIGOZA

3) Transport5 stupii la cel putin 7 krn de cultura tmtatd. 4) Stupii stau lnch4i tot timpul cit se face t r a t a m t u l cu-substanta respectiv5 gi n u se fng5duie zborul albinelor decit cel mult dup5 citeva zile, in rcapopt cu remanenta pe teren a substantei toxice foloaite. De piM5 erbicidele ce se folosesc la distrugerea buruienilor din culturi, sint periculoase numai timp de 5-6 ore de la aplicarea tratamentului. Sint ins5 altele cu o remanen#; mare, de la 8-10 gi chiar 25 zile. f n a t a r i situatii, stuparul n u mai poate lua alte mssuri decit s5 inchidri imediat stupii gi s5 transporte stupina in prima sau cel mult a doua noapte la o dep5rtare de cel putin 8 km. Numai dacG dup5 2-3 zile de la tratament a survenit un timp cu ploi abundente gi apoi este cald ~i soare, albinele pot f i eliberate f5r5 pericol. Cind fungic idele sau insec! icidele sint disperfate pe culturi cu flori in capitule cum este trifoiul, remanenta toxinelor mai tine inc5 2-3 zile. f n aceast5 situatie, stuparii vor lua urm5toarele miisuri : a ) Se l5rgesc cuiburile distanf,ind ramele la 13-14 m m ; se mAregte capacitatea stupului ad5ugind un magazin de recolt5 sau un corp c,u faguri goi. Acolo se agaz5 dou5 rame hr5nitoare ou ulucelul In care se pune me-

veranda de-urdinig pentru prevenirea intoxicatiei

reu ap5. Consumul de apii 3n cursul unei zile, pentru o colonie bun&, este de 3 - 4 litri. b) Din stup se scoate tot materialul de protectie cit gi podigorul, iar aeesta se inlocuhqte cu o ram5 cu pinzA metalic5 cuochiuri de2-2,5mm. c) Capacul, care se agaz5 pe deasupra ramei cu pin25 metalicg pentru a nu inggdui luminii s5 pGtrundI puternic in stup, st%ridicat dinspre nord de 1,s cm. Pe acolo se face un activ schirnb de a e r in stup, a t i t de necesar albinelor inchise. Pe oapac se pune iarbii de curind cosit5 pentru a tine r5coare. d) Urdinigul se inchide complet. fn felul acesta albinele se rlspindesc in corl~ulsuperior cu faguri goi gi primesc curenti de aer de sus in jos. e) Unii apicultori folosesc la urdinig o cutie, ca o verandg, de 40 cm inalt5, 6-7 cm latii, f5cut5 din pinzii metalicg, ferit5 de lumin5 cu foi de placaj gi cu aerisiri mascate. fn interior, pe scindura de zbor, se afl5 un mic jgheab cu ap5 alimentat pe deasupra cit mai des. Rezultatele sint mai bune chiar decit la metoda cu urdin isul complet inchis, c5ci albinele nu se simt inchise gi nu se nelinigtesc. fn S.U.A. apicultorii folosesc saci largi cu care invelesc stupii mari 15sind in fats stupului plnza la o distant5 de 30 cm. Albinele nu se simt astfel inchise gi nu se nelini$esc. Pinzele din fat5 se ud5 des pentru a pilstra r5coare. Ele pot sta inchise astfel dou5 zile. f ) Dac5 in stup, la inchidere, nu este hran5, se vor pune 1-2 faguri cu sirop dens de zah51-111 turnat fn celulele goale ale unui fagure. g) Coloniile care, inchise fiind, manifestii o mare nelinigte d q i au apii destul5, iar in interioral stupului nu

TOXICOZA

323

TR~VAZAREA C O M ~

este prea multii luming, se pot in5bugi. In aceast5 situatie, decit s5 p i a ~ gin intregime cu puiet cu tot, stuparul r a prefera ca s5 le deschidri chiar cu riscul c5 s-ar pierde prin intoxicatie o parte din culeggtoare. h). Coloiniile inchise sint mereu alimentate cu ap5 rece. i). Dupii ce tratamentul s-a terminat, la 2-3 ore se spa15 bine cu siipun gi sod5 scindurile de zbor ale stupilor, peret.ii lor frontali gi capacele, rnai ales cind toxicele s-au dat din avion sub form5 de prgfuiri prin apropierea stupinei. Este nevoie de asemenea mrisuri dacB substantele sint din cele ce intoxic5 prin contact. Seara urdinigurile se deschid f iind Irisate astfel t o t timpul noptii, pe?t r u a fi reinchise dis-de-dimineata. Albinele care stau afar5 pe peretele frontal sau pe scindura de zbor nu se vor goni in stup cu fum, ci prin pulverizare cu apg gi se indrumeaz5 spre urdinig cu ajutorul mtituricii. j ) . Cind simptomele de intoxicatie apar fHr5 ca stuparul s5 fie cunoscut c5 in imprejurimi se fac pulveriz5ri cu insecticide, o prim5 m5sur5 este ca sZt se elimine irnediat din stnp fagurii cu polen. fn felul accsta sint salvate toate albinele doici qi puietul. b). Sint imprejuriiri cind, degi se trateazl o cultur5 cu insecticide, stupii nu se inchid dacg: - albinele sint indrumate spre o resurs5 de cules mai atractivii, fh-5 sri mai zboare spre cultura tratatii. De pildii, n u s-au mai inchis stupii cind la G.A.S. Lehliu s-a tratat lanul mare de porumb contra dinngtorilor, c8ci albinele prin dresaj au fost indrumate spre un Ian apropiat cu coriandru. Se inchid urdinigurile cit timp avionul zboarti ~i imprlqtie insecticidele, dar numai cind acele culturi sint la o deptirtare de cel putin 2 km ;

- dacg stuparul atrage in prisac.8 la o activitate de cules toate albinele culeggtoare, dindu-le in adiipiitor sau in uluce sirop parfumat cu esent5 d e melisl, garoaf5 etc. Siropul se d 5 la 4-5 dimineata, turnat in stupi in cantit5ti de 100-450 g intre intervalele dintre rame, pentru formarea reflexului conditionat de cules. Zburind afar5 in stupin5, ele gssesc ugor adiipiitorul din care curge in pic5turi dese acelagi sirop, rcnunf85la culesul din cfmp din ziua precedentii gi in felul acesta sint retinute cu o activitate de cules in prisac5 2-3 zile, pin5 trece primejdia intoxicatiei, cu conditia ca adripritorul sii fie alimentat permanent cu sirop.
TRANSVAZARBA COLONIEE din tr-nn stup in altul este o operatie care se face: cind stupul i care colon nia a s t a t pin5 atunci este vechi qi trebuie schimbat; ori cind stupina este bolnavri iar albinele trebuie mutate in alti stupi curati, aau, clnd se retrage colonia dintr-un stup primit i v cu toti fagurii s5i gi se trece intr-unul sistematic. Aceastri din urm5 operatie se face astfel: - cu ajutorul fumului rji prin cioc5niri dese in peretii buduroiului a l ~ binele se prigonesc intr-o cognitti sell roinitri. Cognita se pune provizoriu pe locul ocupat in prisaca de buduroi, care este dus in c a d ; dupii ce se scot ?,epugele de sprijin a fagurilor, acev tia se incadreazg in ramele stupului sistematic, iar acesta se apzri in pcisac$ in acelagi loc. Albina se scuturA din roinit5 in fats stupului. Transvazarea unei colonii dintr-un stup sistematic cu rame rnai mari E n altul cu rame mai mici se face triind partea de sus gi de jos a- fagurilor unde obignuit sint celule de trintor. E i se introduc e x a d in ramela noi,

Trintor

mici, legind apoi fagurii cu cite dous sirme transversale.

TR~NToRUL reprezintg in colonie elementul sexual mascul, care asigur5 fecundarea m5tcii gi deci perpetuarea P timp a speciei. n E i se nasc pe cale partenogeneticii, fiind fiii numai ai mamei lor, c5ci ei nu au tat& V.n. Partenogeneza. Calit5tile trfntorului sfnt cele mogtenite de la mami, cgci el provine dintr-un ou nefecundat produs de matc5, calit i t i amplificate de albinele-doici care 1-au ingrijit. Acestea ii transmit prin 15ptigor gi hrana glandular5 calitiitile pe care ele fnsegi le-au primit de la mama lor comuni. Viitorul trintor, la rilndu-i, sub influenta acestei hrane ce are o capital5 influent5 asupra celulelor sexuale, transmite descendentilor calit5tile ereditare ale albinelor-doici. Inf5tigarea lui impune prin masivitatea corporals, cllci este de peste dou5 ori mai mare qi mai greu decit albinele coloniei, ctnthind circa, 0,24 g fats de 0,1 g ctt are o albini lucritoare. Pentru a-i putea cregte astfel, albinele clidesc faguri cu celule mult mai mari f a t i de cele cl5dite pentru albinele lucritoare. De pildi un decimetru pitrat de fagure pent r u cregterea trtntorilor are 520-530

celule mari, f a t i de 800-830 celule de albine lucrltoare. Dezvoltarea trintorilor in celule tine 24 zile de la depunerea oului de cltre matc5 pin5 la eclozionare. fn primele 10-12 zile ei stau pe fagurii cu puiet unde stnt inci hriiniti. Dup5 aceasta devin maturi gi se mut5 pe fagurii cu miere unde se hrllnesc singuri, totugi continug a primi, din cind in cind, hran5 bogat5 in proteine. Acolo tr5iesc in general grupati. ~ ~ ~ oricft6 hrana vor avea, nu i ~ ~ ~ ~ pot tr5i decit in colectivitatea s t u ~ u lui ?i numai In prejma albinelor-; ei mor curfnd cind sfnt lisati izolati, chiar dacS au c5ldurg ambiantg potrivit5. fn schimb pot t r i i I stup, cind n albinele ii ingiiduie, din toarnn5 p h i i in prim5varg. Un trintor consumi in medie 14,5 mg miere pe zi. Zborul lor este de la ora 10 pin5 la 17, dar cei mai multi se reintorc pe la ora 15. fnainte de amiazg zboaril numai 1din 16 gi numilrul zborurilor cregte proportional cu cgldura gi sc5derea umidit5tii relative a aerului. In cllutarea mitcilor pentru fmperechere zborul lor tine de la 10-45 minute. Sint fnc5 multe lucruri necunoscute in viata lor. Ca o curiozitate s-au semnalat adunllri masive de trintori ce se fac an de an pe aceleagi locuri in vederea imperecherii cu m5tci ce vin acolo. Deosebirile anatomice ale trtntorului fat5 de albing slnt: - are un cap mare cu doi ochi laterali bombati, cu un num5r mai mare de fatete; antenele - organele cu functiuni multiple, dar in special pentru miros - au 37 000 orificii de receptare ale mirosului mitcilor ieqite in r u t ; - nu are ac gi nici alte mijloace de apgrare, nici cogulete la picioare; limba este mai scnrtti, servindu-le

numai la sugerea mierei fluide din celule sau la primirea hranei ce i-o zile doicile dau in primele 10-12 co 1oniei ; - fn schimb au un abdomen voluminos ce ad5postegte aparatul de reproductie care a fost descris la anatomia albinei - V.n. Albina, aparatul reproducgtor. Este gregit ins5 s5 se cread5 c5 toti trfntorii dintr-un stup sau prisac5 sint virili, c5ci spermatozoizii se formeazii in stadiul larvar in direct6 leg5tur5 cu l5ptigorul primit de la albinele doici in primele trei zile, cit gi in hrana complex5 cu baz5 de multe proteine din polen, ce o primesc larvele lor pin5 sint c5p5cite. Lipsa polenului din stup determinii albinele s5 elimine adeseori larvele de trintori din cuib. F5r5 acest element de baz5 gi de creatie care este polenul, spermatozoizii nu se pot forma integral. Crescgtorii de m5tci nu trebuie s5 scape nici o clip5 din grijii colonia producgtoare de trintori selectionati. 0 colonie patern5 ins%,nu poate sustine i bune conditii decit cel mult n 2 000-2 500 trintori. Nu trebuieniciodat5 s5 se uite c5 in hrana ei de stimulare, cit gi a nucleelor de fmperechere, s5 nu lipseasc5 niciodat5 polenul. Lipsa total5 a trintorilor din stup nelinigtegte colonia, care nu rnai lucreaz5 cu aceeagi rivn5 ca atunci cind trintorii slnt prezenti l h g 5 lucr5toare. Limitarea num5rului de trintori in stupi se face prin: a) schirnbarea anual5 a mgtcilor, cunoscut fiind c5 mltcile tinere evit5 s5 depun5 ou6 fn celulele mari, pe care le ocolesc ; b) prin folosirea ramelor clc3ditoare, V.n.;

c) fagurii artificiali se dau la cliidit lntregi pe toat&suprafata ramelor. Alte rosturi ale trtntorilor E colon nie, fn afara celui amintit rnai sus de buna dispozitie la lucru a albinelor, rnai sPnt : a. ei iau parte la prelucrarea nectarului adus in stup gi deci la eliminarea unei hsemnate cantit5ti de ap5 din nectar pentru maturarea mierei; b. distribuie - dup5 K . von Fritsch - albinelor lucriitoare hran5 din continutul gugii lor, f5cfnd astfel schimb de hranii cu ele; s-a constat a t c5 din guga inc5p5toare a unui trfntor pot sii se alimenteze 30-40 albine ; c. se crede c5 au oarecare rol gi la clocitul puietului din cuib, degi acest rol este contestat de alti cercetiitori care sustin contrariul. Prigonirea trfntorilor este o actiune pornit5 dintr-un reflex alimentar care apare la albinele culeggtoare rnai mari de 20 zile. Se pare c5 cele tinere nu iau parte la acest act de-eliminare din colectivitate a elementului b5rb5tesc. De indat5 ce fn cimp albinele nu mai gbesc hran5 gi sint nevoite 55 consume din rezervele adunate, se pot dispensa de prezenta trintorilor. Cfnd verile sint reci gi rnai au nevoie de ei, 85 le ajute la p8strarea cilldurii, f i rnai fnggduie, chiar dac5 afar5 nu rnai g5sesc nectar de cules. De fndatii ce c5ldura a revenit, ele incep 86 elimine puietul de trfntor deschis gi chiar c5p5cit, c'a apoi s5 refuze accesul la fagurii cu miere a trfntorilor maturi; fn acest scop fi izoleaz5 pe fundul stupului, prin colturi, sau sus pe letitoarele superioare ale ramelor, refuzfnd s5-i rnai hrheasc5; celor care au iegit afar%,nu l i se rnai Png6duie intrarea In stup. Atit mi flgmfnzi cft gi cei pringi de frig la exterior mor cu-

TR~ORUL

326

TUBUL DE SI?CLA

rind ;rar de se rnai glsesc pe ici pe colo, in cofonie, fnspre toamnii. Bolile trfntorilor sint mai putin frecvente, dat fiind c5 prezenta lor in stup este de d u r a t l limitatri. Totugi faptul c l ei nu sint ap5rati d e antibioticele naturale aflate pe corpul albinelor gi m5tcilor, dar care nu au fost aflate de cercetiltori pe cel a1 trintorilor, Pi expune la diferite afectiuni. Cel rnai adeseori larvele de trintori sint atacate de dou5 afectiuni micotice - aspergiloza, V.n., datorit5 ciupercii Aspergillus flaous cit gi puietu1ui vil~os, V.n., provocat t o t de o ciupert55 microscopicil: Pericyslis apis micosa.
TRIFOIUL, Trifolium L. din fami-

tamina B, - 77 micrograme gi vitamina C - 0,2 micrograme h aceeagi cantitate de miere. Culoarea mierei de trifoi - dupri specii - este a l b l la trifoiul alb pitic, galbenil adesea bltind in rogietic la celelalte varietsti; are calitatea deosebit5 c5 cristalizeaz5 fncet, c h i paportul intre glucozj gi fructoz3 este de 100 la 104 pentru cea din urm5. Polenul trifoiului este bogat in substante, zaharuri, vitamine etc., iar cu colectorul de polen apicultorul, realizeaz5 o bun3 recolt5 cfnd folosegte anumite metode de stimulare gi dresaj a1 albinelor.
TUBUL ACUSTIC sau semnalizatorul este un simplu tub de cauciuc, lung de 1-1,5 m cu ajutorul cgruia, in timpul iernii, apicultorul verificlsituatia albinelor in stup. v. fig. pag. 264. Se introduce un c a p i t a1 tubului pe urdinig, ceva rnai adinc, iar cap5tul opus se apropie de ureche. Cind situatia in stup'este normals se aude un zumzet ugor, uniform, ca un freamlt. Cind ins6 albinele sint nelinigtite de un goarece care a pBtruns in stup ori de lipsa hranei sau sufer3 de diaree din cauza c ~ n s u m u l u i mierii do man3, se va auzi un zumzet ascutit, nervos. Stuparul este astfel avertizat de starea anorma15 a cnloniei gi va interveni. TUBUL DE STICLX pentru prinderea vi eliberarea mgtcii, far5 ca ea s l fie apucat5 cu mina, este cel rnai practic mijloc pentru aceastil delicat5 operatie, fat3 de oricare alte utilaje folosite pin5 astlzi. Tubul de sticll are un diametru de 2 cm qi o lungime de 12-13 cm. El este dcschis la ambele capete, dar la unul din ele care are marginea putin ~Pisfrintl spre exterior cam de 2 mm, se leagti

lia Leguminosae este una din bunele plante melifere de la care albinele a d u n l rnai ales polen, cind se face dresaj in acest scop. Mai toate speciile de trifoi sint rustice, rezistente la calamit5ti yi internperii, adaptindu-se ugor mediului. l ~ f l o r i r e alor are o durat.3 obignuit 5 de 25-30 zile, in care timp albinele adunii nectar ce d5 o miere exceptional$ calitativ, fiind considerat6 cea rnai bun5 ca savoare gi prezentare. Trifoiul ofer5 albinelor ~i polen bogat in substante nutritive, polen a clrui culoare este brun-deschis, brun-inchis pi chiar negru. Planta, la rindul ei, d6 albinei nect a r mai ales la unele specii, iar dup6 cercettitoarea Krasikova, care s-a ocupat cu studiul bacteriofaglui, V.n. s-a putut izola de pe florile de trifoi alb ~i roz un bacteriofag care lizeazil bacilul a h e i , unul din presupugii factori etiologici a i locei europene. Mierea de trifoi are o deosebitl savoare. E a este bogat5 in vitamine; corntine vitamina B, -.in proportie de 8,6 micrograme la 100 g miere, vi-

TUBUL DE STICLA

327

TURTA DE POLEN

I o cutie goalil de chibrituri se a~azil peste ruatcs unde actireazil aceasla; 2 - colivie 1)cntru r e f ~ ~ g l umiltcii; 3 - cutia cu rnatca se l d>achide, agezind deasupra colivia de refugiu tn care intra matca (Or8si Pall)
pe tagurele

Prinderea miltcii de pe fagure filril a o atinge cu rnina: -

o ronddil f5cut6 din p'lnzil metalic5. Tubul de sticlg ire agazil peste matca de pe fagurele unde 01.18. E a neavind loc unde s5 se refugieze, se urcii pe tub, care este intors atunci cu deschiderea in sus yi astupat cu na dop de vat8 sau hirtie. Tubul cu matcil se tine la cjldura corpului apicultorului ori in buzunarul de la vest5 sau de la pantaloni, pin5 matca se red5 direct coloniei pe fagure sau in colivie. 0 r 8 s i P a l l foloseyte P acelagi scop o cutie goal5 de chibrin turi aga cum se vede din desenul alilturat.
TULICHm,i, cleita, chiperul lupului, liliac de phdure, - Daphne meze-

reurn L. - este un arbust cu fructe veninoase din familia Thymelaeaceae, care se claseazg printre cei mai productivi arbugti meliferi. E l are o in5ltime de I m, cu frunze alterne, in form5 de lance, cu petiol scurt. Florile sint de culoare roz, foarte mirositoare; ele stau strinse in buchetele cite 3-4 la un loc de-a lungul ramurilor. Florile apar din vreme, la sfirgit de martieinceput de aprilie, inainte ca arbustul s&infrunzeascil, oferind albinelor o bogitie de nectar rar intilnit5 ce tine zece zile. Fructele sint nigte bace rogietice mari, alteori galbene, dar totdeauna otrgvitoare. La noi cregte in regiunea mnntoasii gi s u h u n t o a s 5 , pe locuri umede gi despiidurite.

TURTA DE POLEN sau turt5 de zah5r. V.n. Hrana alhinelor.

Tulichinl.

ULMUL - Ulrnus carnpestris L. este un arbore mare din familia Ulrnaceae, care are o mare valoare polenifer5 c5ci infloreqte fn luna martie, inaintea multor plante sau arbori. Frunzele au form5 ovals, dublu dinlate pe margini, cu virf scurt, asimetrice la baz5, aspre pe suprafala superioars gi acoperite cu peri moi pe cea inferioarl. Florile ftirii codite apar agezate in fqcicule laterale rotunde, de culoare purpurie; sint foarte activ cercetate de albine, care duc in stup un polen rogietic38i mult nectar proaspst. fnfloritul ;dureaz5 numai 6-7 zile. Polenul de-ulm este foarte bogat in substante proteice. fn cursul verilor calde, ulmul dii nectar extrafloral, dar de o calitate inferioar5. UMBRIREA STUPILOR in timpul verii se impune mai ales cind stupina este in pastoral in cimpii insorite, de exemplu la culesul de floareasoarelui. Cea mai bun5 umbrire o dg desigur piidurea sau perdelele protectoare. Mgsuri complementare se iau prin: vopsirea cu alb a suprafetei capacelor, agezarea crengilor de foioase sau iarb5

cositri pe capace iar sub capace se pun peste cuiburi saltele izolatoare de paie ; de asemenea este bine s5 se facli intoarcerea stupilor cu urdinigurile spre nord g.a. Cind stupina este micii gi stationarg, In fata stupilor, fn partea dinspre sud se planteazg vitii de vie agiitiitoare, plante cu port h a l t etc., care feresc stupii de-razele directe gi fierbinti ale soarelui, fnliituoind astfel in mare parte roitul gi favorizind activitatea albinelor. V.n. Stup in6 .
UiHIDITATEA potrivit5 in stup este o necesitate fiziologics pentru colonie. fn principiu, notiunea de ,,umiditate" reprezintii o anumitil cantitate de vapori de apii cuprin~i htr-un metru cub de aer la o temperaturg anumit5. Ea variaz5 in raport de temperatura inconjuriitoare. Dacii aceasta din urmti este mare, atunci qi cantitatea vaporilor in aer fntr-un metru cub urmeaz5 acaeagi cregtere sau invers. Cind o anumit5 proportie de vapori la metru cub atinge limita de condensare, filrg sii fie depiigitti, se zice cg aerul acela este saturat cu vapori; aceast5 limitg, l fizic5, are valoarea n de 100%. Orice nou adaos de vapori

peste aceastii limit5 In orice spatiu limitat, deci gi in stup, duce la condensarea vaporilor imperceptibili gi transformarea lor i mici piciituri de ap5, n in logurile cele rnai reci. Aceste legi ale hidrologiei se aplic5 gi in stup. Dacii iarna, in stup se mentine o temperaturii putin rnai urcat5 fat5 de cea de afar%,umiditatea nu va fi exterioarii. Condensarea vaporilor in stup are loc in locurile rnai deplrtate care sint gi cele rnai reci. Umiditatea atmosfericii se exprim5 in miligrame pe metru cub (mg/m3) gi anume: - la minus 10C, aerul contine 2,l.mg vapori/m3; - la P C , aerul contine 4,9 vaporilms; la plus 10C, aerul contine 9,4 mg vapori/m3 ; - : la plus 20C, aerul contine 17,2 .mgvapori/m3. D.eai c h d temperatura ooboar5 sub 0C umiditatea aerului din stup scade. fn ,schimb la o temperaturii ce , urcii peste aceastii limit8 minimii, aerul are o proportie rnai mare de vapori cu apg p h 5 la saturare. fn stup, izvorul de cgldurii il creeazii albinele pe douii ciii: in mod natural prin aokivitatea ce o desfilgoarii, iar iarna prin activitatea mugchilor toray cici care produc vibratii de inciilzire. Mierea are ins5 in components sa o proportie de aproape 20% apii. Organisrnul alhinei asimileazii aceastii apii, folosind-o in procesul de circulatie sanguini pentru regenerarea protoplasmicii, iar prisosul, organismul il elimin5 prin respiratie sub form5 de vapori inciircati cu bioxid de carbon. fn stup se produce de indatii o separatie: bioxidul de carbon care este rnai greu ca aerul inconjurfitor se lasii in jos, iar vaporii cu apii fiind mai ugori ca aerul se urcii pin5 sub plafon,

unde igi cautii cale sii ias5 afarii. Dacii stuparul are un dispozitiv care sii ingiiduie ugoara lor eliminare, cum este de pildii micul urdinig superior sau orificiul din podiqor acoperit de salteaua de paie, ei se strecoarii h c e t afarii. Dacii nu au pe unde sii iasii gi deci se acumuleaz5 in stup, il umplu, intrii In contact cu peretii reci ai acestuia cit qi cu fagurii miirginagi neacoperiti de albine in iarnii, se condenseazii transformindu-se in pic5turi de apii. fn aceast5 situatie materialul izolant de dincolo de diafragm5 se umezegte, devine conductibil gi nu numai cii nu rnai retine ciildura, dar o absoarbe din stup m5rind riiceala din interior gi dlunind coloniei. Aceastil umiditate, cit rnai ales apa scursii direct Pn stup din ploi sau ziipada topitii, este chiar rnai primejdioas5 decit frigul pentru buna vietuire a albinelor. Ea este fn acelagi timp favorizat5 gi de variatia temperaturii de afar&,gtiut fiind cil Pn timp de ger aerul este mult rnai uscat decit atunci cind temperatura este peste PC. Cind iarna este cetoasti, far5 ger, umiditatea atmosfericg a aerului cregte, ciici el se fmbib5 cu vapoei pe miisur5 ce se inciilzegte. Din contra, la frig, umiditatea scade. Legea aceast a este urmat5 gi de climatul interior a1 stupului. fntr-un stup ocupat de o colonie bun5, albinele produc pe zi 100 calorii. Aerul inciilzit va absorbi vaporii de apti din respiratia albhelor gi in felul acesta se piistreazii un echilibru stabil intre ciildur5 qi umiditate, afar5 de locurile reci din stup, lnde vaporii se condenseazii. S-a studiat a m h u n t i t problema atmosferei din stupul cu albine gi s-a constatat cii ,,atit timp cit albinele sint capabile sii mentinti temperatura interioarii putin rnai ridicatii fats de cea exte-. rioar5, nu va fi nici un pericol de con-

UMmITATEA

330

UMIDITATEA

densare a vaporilor de ap8 hl stup" (A. B il d e 2 ) . Totugi, o umidjtate relativi P stup, in unele imprejuriri n n u numai cB n u este periculoasil, dar esbe chiarnecesarii albinelor mature si rnai cu seami puietului in diferitele lui &adii de dezvoltare. La o temperatur5 de 34OC, cit are obignuit cnibul cu puiet, umiditatea relativlt este de 55-60%. B ii d e I o stabileste la o p~oportie mai r e d u d de 40-45%. E a poate fi ugor depilqitii pent.ru scurte intervale, rnai ales in perioada activii de cules intens de nectar, dar atunci albinele, printr-o ventilatie m5rit5, restabilesc curind echilibrul necesar. E a poate fi citeodati ugor coborit5, in, sezonul rece, dar atunci albinele regtabilesc microclima favorabilg ~ i e tuirii lor. Stuparul va cduta permanent mijloace practice s 5 repid cisldura in t stup iurna qi sil Indepgrteze umiditatea. S-a observat c5 datoriti peretilor vopsiti tn negtu umiditatea este rnai scileutai In stupi. Autorul fixeazi cu dou5 yipci pe peretii laterali gi pe cel din spate ai stupului o foaie de carton gudronat incil din toamn5. 0 datti cu aranjarea cuibului pentru iarn5, lasi h stup atitia faguri cit colonia po&e sli-i acopere; golul r5mas dincolo de diafragma milrginag5 este completat cu materiale termoizolatoare care nu absorb umiditatea ca pleavti, cflti de cinepti, talag fin, V.n. Tehnica apicoki, luna octombrie, ovlnduirea cuibului gi luna noiembrie, precizarea spatiului. Sezonul cel rnai critic pentru albine inl legiiturti cu o umiditate dspikjiti esbe iarna. Ele pot rezista ugor la frig, diucii au rezerve indestul5toare de hranii d a bun& calitate, dar slnt In parte dezamate i lupta contra umiditiitii n excesive. De aceea, cercetgtorii au prepus ca vaporii de apti din stup s5 fie condensati nemai in anumite p5rti

ale stupulai, pentru a se scurge cudnd afar%. Acest deziderat il Indep1inegt.e cu prisosintli ,,condensatorul metalie" de vapori denumit de A m b r u s t e r magnet de apri, V.n. - care, fixat la fundul stupului, in partea d%n spate, atrage acolo vaporii spre obndensare, iar stupul este astfel ferit de emesul de umiditate din interior. Este drept c5 in sezonul de iarnli albinele resimt nevoia organic5 de apA pentru neintrer~pt~ele schimbilri metaholice, dar ele vi-o asiguril pe cale ocolit8. Stind in ghem ele desfilgoar8 totugi o activitat e muscular5 care urc5 temperatura in comunitate ; c5ldul.a astfel creati absoarbe o oarecare cantitate de vapori de apB, care urc5 umi- ditatea intr-o proportie ceva rnai mare de 50%. Mierea din celulele fagurilor aflati sub ghem absoarbe surplueul acesta de umiditate, devine rnai fluid5 gi albinele, consnmind-o in aceclrrti stare, igi satisfacnecesarul organic de apii. Acest proces se face ins5 Pntr-o ~ i tuatie n o r m d 5 de temperatwa qi cu o umiditate relativ proportional5 in stup. Clnd intervine o urniditate in exces, albinele, dup5 MI o o d r o v, nu mai pot elimina prin evaporatie apa aflati 'in alimentele consumate, ba din contra o retin in organism ,,de team6 ca prin ea s5 nu mireasc5 gi mai mult pe cea din stup" (G u b i n a). Aceastil retinere are consecinte wle, cici curind apare diareea, care adeseori este preludiul nosemozei, ceea ce confirm5 si cercet5torul S v o b od a, care spune clar ,,umiditatea fnseamng evaporare de api4, care determ i n i elirninarea cilldurii din mediul respectiv. Fti1'5 c5ldurB albinele nu pot trili, iar in mediul umed nossmaza rilmlne virulent5 un timp indeiunga%". 0 umiditate reiativ mairita este rnai primejdioasli nu numai iarna, dar chiar gi vara, pentru eolonie. De pild5,

UMLDITATEA

331

UNIREA COLONIFLOR

puietul cape trece printr-o asemenea fncercare - dupii cercetiirile expuse de Ana Maurizio - i se smrteazl viata c h d ajunge la maturitate, Incit albinele abia n5scute nu triiiesc rnai mult de 8 zile. Explicatia acestor pierderi premature de albine este c5, in starea de excesiv5 umiditate din cuib, n u se rnai face in organismul puietului din celule un metabolism normal, iar in intestinele albinelor eclozionate se ggsyte acumu-lab&CI ~ubstanttigroasi ~i galbenti lipsitl de zahsr, care imp i e d i d h r h i r e a ?i schimbul organic normal. Ea a giisit c& un puiet crescut intr-o ambiantg cu o umiditate putin mai sc&zatiifat$ de normal gi pe care experimental a cebarlt-o phi4 la 25 % a dat albine mature care au trgit 35,2 zile (media). I n aplicatia practicg a acestor observatii pretioase 6% constatti cB, In t,impul verii c h d In stnp b t r 5 cantitiiti Pnsemnate de nectar cu mari proportii de ap&, umiditatea, In unele momente, este ridicat5. Coloniile puternice restabilesc curllnd echilibrul nonnal, iar puietul nu se reairnte de ioc. Na acelagi lucru, fns5, se fntimpl5 in coloniile rnai slabe. Eliminarea surplusului de umiditate cere o mare risipa de energie, pe care, adeseori, coloniile slabe nu o au; de aceea umiditatea din stupii cu colonii slabe se eliminil mai anevoios; ea se rgsfrfnge asupra vitalitiitii puietului care iese mai bicisnic qi eu Q lengevitate mai redus&, aga oum s-a ariitat, ceea ce influenteazti mult asupra productiei acestor colonii. De aceea umiditatea peste limitele normale implic5 o actiune de v ~ n t i lafie activ5 pentru a o elirnina din atup, ventilatie care reetabilegte un echilibru normal. fn schimb P iarng n ventilalia trebuie bine calculat5, ctici dacg esCe prea mare creeazg In stup

curenti primejdiogi, iar dacg este p e a r e d u d vaporii de apti d an In in& ri rior, se condenseazQ qi se trandormii in tjiroaie de apti pe pereti gi pe fund, cu toate consecintele ce decurg dintr-o atare situatie, rnai ales cind fuadul a m este prevkut cu placa condensatcaw amintit5 rnai sus.
USIREA COLONIILOR se face In m u mite 'Imprejuriri, cPnd apiwltorul g5segte e5 este neeesar ca douii, 8au rnai multe din ele, s5 fie contopite, fie ca sEi dueti impmunil o muncti prsduotiv6, fie oa sii t r e a d un impas sau o g~eutate seaon, cum eete de de pild5 cea a ierntirii. rjnirile de colonii se fac rnai ales h toamnil, cind stuparul are farnilii temporare sau nuclee pe care nu vrea sil le ierneze separat. El contopegte nucleul sau familia temporar5 cu colonia de baz5, iar rntitcile disponibile slnt puse la iernat in afara ghemului sau fn stupugori de Impertkhere. fn felul acesta va avea pentru i e r m colonii puternice de 3,5-4 kg, care vor eonsuma putin pi vor t r e e tlgor greutitile iernii. fn primiivarii se refac ambele unititti, dlnd nucieului matca ce a stat atuaci separat. Unirile de toarnnii slnt cele rnai reugite; in primul rfnd albinele au tin timp hdelungat ca s i se contopeas&, iar in primgvara viitoare, colonia mificat5 pornegte cu mult spor gi arfnt la rnunc5. Arpoi consumul hranei 3a douB colonii ce trgiesc separat este foarte mare fat5 de consumul coloniilor puternice, care folosesc mai puf in5 hranil, socotit5 pe unitatea de greutate a adbinelor din stup. fn prirnilvaril se unesc doar coloniile oare au i q i t sliibite din iarng, aa dmas orfane aau au fost atacate de nosemoz5. fn aceaetg din urm&gituatie, unirile se fac numai Pntre coloniile

UNIRFA COLONXILOR

332

UNIREA GOLONIILQ8

'

care au supravietuit gi sint hcil viabile@ ar putea da o productie. Altfel, este de preferat sil fie nimicite. Unirile de sezon se mai fac qi atunci cind unele colonii gi-au pierdut matca intr-un timp cind in cuib nu se g5sesc nici larve, nici ou5, din care ele s5-gi poat5 cregte o matc5 nou5. Astfel de colonii sint in perspectiv5 s5 devin5 bezmetice, V.n. Se unesc de asemenea coloniile care vor conlucra ca s5 dea o productie mare, formind ,,colonic de strhsur5". Vm. Roire, roirea prin scuturare. Dupii culesul pentru care s-a f5cut unirea, fiecare din cele douii unit5ti contopite isi recap5tl individualitatea. operatia de anire a coloniilor trebuie s5 respecte anumite principii gi se face: a) atunci cind ,prin contopirea a 2-3 colonii se urm5reate in final mgrirea productiei ; b) cind prin int5rirea coloniilor destinate cregterii de m5tci se u r m t resc populatii mari in stup. Trebuie ins5 sil se qtie cii obignuit, oricind se va.face o contopire, operatia n u dB rezultate imediate gi spectaculoase, cind ea s-a executat cu colonii slqbe. Apicultorul trebuie s5 aib5 r5bdare vi s& urm5reasc5 de aproape noua formatie. Unirea unor asemenea colonii necesitti un oarecare timp pin5 se statornicegte un echilibru q i o ,,repartitie just3 a bratelor de mun65". Adeseori s-au viizut colonii contopite, cu populatie.numeroas5 care au lincezit timp indelungat ping au inceput 0, munca activ5 si ordonatl. - Cind se unesc douii colonii puternice in vederea unei productii miirite se r e c ~ m a n d a inainte cu 24 ca ore, fiecare din ele s5 primeascii de la alti stupi cite un fagure cu puiet neciipcicit, far5 albin5 acoperitoare. Albi-

nele devin rnai active ~ i n d face se operatia de unire a doua zi. - Unirile n u se fac intre colonii puternice g i colonii nejustificat de slabe, ciici acestea din urm5 e posibil sii fie bolnave de vreo boa15 molipsitoare, iar operatia va da rezultate negative. Este mai bine ca dou5 colonii slabe s5 fie unite h t r e ele, alegind drept gazd5 pe aceea cu matca mai tiniir5, mai bine conformatli?prolific5 gi cu un cuib mai compact g i f5r5 goluri. In situatia c5 dou5-trei colonii contopite sint slabe, nu trebuie s 5 se considere c5 s-a format prin aceastg operatie o colonie puternicil. E a va fi cons iderat5 med iocr5 inci citva timp, gi chiar ajutat5 de 1-2 ori cu cite o ram5 cu puiet cgpilcit, luat3 din alti stupi din prisac5, pin5 Igi ia avint in munc5, in dezvoltarea cuibului q i acumularea de rezerve insemnate in stup. - Colonia sau coloniile care urmeazil sS fie contopite cu cea care este gazd5 trebuie s5 aibil 5.1 momentul operatiei albine cu gugile pline de miere, silindu-le la aceast5 aprovizionare p r i n ciocbirea peretilor stupului lor pi .citeva riibufniri de fum intre faguri. fn felul acesta colonia gazd5 va primi bucuroas5 pe noile sosite cu gugile pline. La unirea celor douii unitSti este bine ca operatia sii se fac5 intr-un stup go1 de aceeagi m5surii, care se pune pe locul ocupat de stupul gazdii. fn felul acesta albinele ambelor colonii se simt striline in cas5 nouii g i operatia reu~ e g t e deplin. pe - Colonia care se al5tur5, cit gi cea gazdii, trebuie s5. fie pregitite cu citeva ore inainte printr-o uniformizare a mirosului, iar ca miisurg de precautie matca coloniei gazdii s5 fie provizoriu inchisii intr-o colivie automald, V.n. Albinele vor elihera rqatca

UNIREA COLONIlLOR

388

UNlREA COLONI.ILQR

in urm5toarele 3 - 4 ore d u p i unire, in care scop cele dou5 tubulete ale coliviei automate in care se pune gerbetul de zahir n u vor fi complet umplute; albinele vor consuma curind, in timpul celor 3-4 ore, putinul gerbet pus acolo gi elibereazi automat matca. - IJniformizarea mirosului ambelor .unititi se face prin mai multe mijloace: ori se pune intre ramele celor d o u i cuiburi cite u n tampon de vat5 imbibat cu un parfum, ap5 de colonie, esent5 de melisi, ori garoafe, sau se pune pe fundul ambilor stupi cite o pungutg cu citeva grame de naftalini. - Uniformizarea cu acelasi miros intre colonii n u se face la m i i multi stupi deodat5 in aceeagi zi, cjci poate da loc la furtigag. fn cazul cind ea are loc totugi, parfumul va fi schimbat: la unele se folosegte de exemplu apa parfumat5, la altele esenta de melis5 etc. Timpul cit trebuie lasate albinele ca s$-gi uniformizeze mirosul depinde de orele oind operatia se face ; d a c i ea are loc in plinci zi qi deci o mare parte din albine si-nt afar5 la cules, trebuie b a t e cel putin trei ore pentru ca toate, venind la stup, s5 aib5 acelagi miroe. Dac5 operatia se face seara, aga cum este de dorit c5ci unirile de sear i sint cele mai reuqite, operatia de unire se poate face d u p i 20-30 minute de la uniformizarea cu acelagi miros, cici toate albinele se g5sesc in stup. Este recomandatri folosirea metodei intRrcal5rii fagurilor pulverizati acoperi$i cu albine de la ambele colonii. Fagurele pe care in momentul unirii se a f l i matca gazdi r5mine pe loc impreunj cu cel vecin pentru ca ea s5 n u se giiseasc5 la inceput intre albine strsine, c i numai in.tre cele ale stupu-

lui ei. Regruparea puietului celor doug unitsti, in stupul gazd5 se face astfel: la mijloc, se agaz5 fagurii cu puiet deschis; in dreapta gi stinga puietul cipscit, m5rginit pe ambele prirti cu ramele cu hrani. Pentru fiecare 250 g albine aduse in stupul gazdi se lasii 1,s rame cu miere. Cel putio un fagure trebuie s i aib5 p5stur8, pentru ca matca sli poatci f i in continuare alimentat5. Cind puietul nec5p5cit este prea numeros, fagurii se impart gi altor stupi din prisacg. f n felul acesta o parte din albinele tinere trec la cules. Dac5 unirea se face prin scuturarea albinelor pe o plangeti in fata scindurii de zbor a stupului gazd5, albinele ambelor colonii cu miros unificat se scutur5 alternativ. Prin scuturare, mici particule de nectar sar din celule peste albinele de pe plangeti gi ele. lingindu-se in stup, se infr5tesc mai curind gi mai bine. Metodele de aplicare a principiilor enuntate mai sus diferti foarte putin iar aceste deosebiri sint in direct&, legitur5 cu cauzele care determini vnirea coloniilor. Metoda folosirii stupulai strciin. Eagurele cu matca aleasi gi albine BCOperitoare se m u t i in mijlocul stupului nou. Apoi se afumri bine ambele colonii. Fagurii cu puiet ti hranG d i n amhii stupi dup5 ce au fost periafi :in fata urdinigului noului stup sint .repartizati ling5 fagurelefcu matci. hlbinele igi dau seama c i sint in s t u p s t r j i n , c5ci nu mai aflh acolo mirosuI cunoscut, intr2i cu ezitare, se fnfr&fesc. gi conlucreazil. Fagurii cu puiet c c provine din stupul m5tcii respective se pun ling5 fagure1e.pe care ea se afl5; puietul celilalt se agaz5 a l i t u r i y i apoi rezervele de hran8. lMetoda ziarului perforat agezat intre doui colonii suprapuse. Cu 24 ore

.dnqs u!p !!aodan aobn paaooals as sns -sns !lem aqeqpm ap lao y a d !ounqy 'qaldwoo ap!yDu; alapotaur ydnp asadquo3 as aIatqqle !B e n as sor a p ~nA!u!pm ze3 3sa3e nj leuaa! e l aund as aqaan BCJ~BUI puweol an&sea 'um F; a p a-$~pu! o 18 wcu og u~ .sods na ~ z e e ~ a n l u oAo pq!~!qe?s ! ap aur!9un[ o no 's~anu! saalrr; !nlna q ~ n w alsa eaujpyu! aprcn 'uo10p irt ap -ohpod 1" *y u!p ~ n $ a l u e u! le?p? oaa$ aJleoqynqz ajaFqlP alleoq !smog j aqsa nes 'dnqs ap !nlndaoa a paeo!aad -pqnfe a!iro[o3 pu!uaaap '!an%j p-c -ns lean!3ar?w a p sol !eru w:, L e l 9nopj ad !emnu aSea9a.i as ~ z e q !!uolc>3 ap nalanre!p w w s z - ~ g a p punloa la" !alsoj W ~ R W 'aalede Insatno p u ! ~ u!p aqsa.le ~3 arj 'sns a p ln8!rr!pan qlespl -5zeq ap le!uo~w q p a p a!tT.'a~nd rlew arj, ys au!q alsa ' a u a q qru!qas u l aupiap '~nsalnaaalede. nu yugd '~ndw!$ .lernlswle F? @r)j u!p eeq~led n3 qpu; a ~ a l n d33 alkaao $03 ares !nlnu 1 t '!nlnpunj'le y ~ ~ ? t r s o !nirr/a?m?l -01ols [n~uaw!l.xledwoa u! ~eoq!aacIme q ap eschl uyad Eqtnzar lat 3 a!j - ~ g u o z an!q[e payj q!o~dpa ?a!nd no adn8lej ! -!a0 8 3 ~nd!l le1 alsa wno - dnls un al!o aaaq as qe1nBaa pow u j r o u n l j ~ 8s ap ! n l n d ~ o ~ ~ e l u o aa~alaaad l e ! ~ q -n$s 1nq!n3 u; ?no ~ sq!u~od e uol le j u! alsa po a y ' a q z ap lempulos n3 qawuo:, -07s rr!p papu!% leqsur p u p Inluawmn q o w p u j ynldnqs e sol ap e a l a ~ du; urp pu~da3ug'lvldaaq 14 u!p a78a.1 $1~13 as la ~ n u h q opow u~ -a[au!q -pSaad as !!~!un x!)eaado leaax a~ -1" $ p d ! 3 s p u n ad 'dnqs ug a a a q u ! .'$SZ! ~ 8 3 0 IRrUJOU aa?? o a3 eaqwnuap aq6a S~~~azrfi q!na rrn e s a!i!zods!p e l aae a3 p j s m o ap B#RJ ~euo!$aodoads~p j a o p ~ q q pu!! 'au!qle -11, InaBurnu '~.\!7313 arlels ng auytuam pqep o-aluyp ep Fqaqnpo qnur !6 !$y?!rea ealgr: 303 !em as n u po!u.ra~nd e a ~ d n:, ' (zunu?~$agalad ur?-z?qn.uv~ir) U O J O ~ aa!un u!ad r;??!uaaap e!l!wefi y z e a n l eo! alsa !am ~ n b ~ 1 n 8 no aaeolpuywasv un -3aja !sur as n u a01 saa!un p u p a.i'~~.uz -u!$nd ua~.od psu! yp B ~ U B I'a.1eoln3 !rrw aqsa a!#onpo~d - s a p PI ad!u ~ 81~ s ! q ~ s a !9 ~ B U I O J B p al.Ileoj !-ado3 ' a ~ -aalnd sunre n e al!igyun ynopaymw -a!m By 09 ap alsa aeqwq el e!$atlpoad pu;3 sale !cur - FJ 16. a a s u pjavm-ar i -onpoad o euneapqol. nlep n u 'o!uacqnd .Bur Z& su!d plaaaas !a valq!leqoq u; e$uaosaao~ju!ae! '%OS ap JErlaz ap alsa eqsaoe !k p u p '!n1nuolo~sa~e alaJ a!$lequwum o no 'ae33au 8 w s.1 a!p no punaadw; '3zuq ap !a!uofoo a[alr!q -aw u! plaroas ya!o!aolj aaeoa!j ysn8ne - 1 ~ 1 ~ 3 qendasqo P-S a!$~aado aae!)t? u j ug yu;d a!un! ! n ~alau!j l e ~ap 'p8un1 .!!$r:naasqo spun ap eweas au!$ as aqsa aa!aoljug ap epleo!aad .aaeqon p3ep aunq a)ellnzaJ pp aaleo 'guaana -zap !n[ leu!ldap a1 p s u n h ps lnl!qs!d 83 a!$saado o alsa puolozs vaa n3 p c ) alu!eu! leBoq !EW la:, 1 n ~ e q ~ pqamas ap ?a?uo203 v sd1ua ngalluad va+un au ea.xeofd .a!nnqIe aJeo1na ap '!o!w $u!s w d n s w p ap JoIazunaj leawonsqns t.1 aqazabt, aI!JoI,g al!npzyB !a!uolo3 In laa !j e n u n u m .aseo!o!qle !I; sop ad aseo~s!d 'u! jnd InA!u!pan -aa!uaCul~sp y ; gzeaaanluoh Fq!ja~otr; e j e j n3 'allemnjaed 'alei\o !S osadoquoa as ' I ~ J B I Z poa aIau!qle a z u n q no 'aswapd !A qle u! aleaoloa !!$dou [ndur!~ u l * p ! w !ew eaa w9tz.t 'pu!oappa u!p aq!u~od aseoJawnu aI!u -!un no 1ndao3 leadnseap p u i z a b '!dnqs -!din$ na 'po!qewoae as lea!^ 'avlv?qo7 !op !a:, aalu! !n3 1111 n:, yangS .m!z un e!~!umj u!p aaowqaa y l u e ~ d alsa '-7 a3npoalu! as 'aae~!j!un ap ?ieaado.amj o a ~ v q n n ?un?qnuv#q "o! uoaoa 'yo! leq as puio '!al!z e w a s u j -sns !em l ~ l y a e le-s r -IF$ ~ o ! u & n w ~ J I ~ ~ B4Iv ~ f ~ ~ ~ n wn3 d :Insoa!w p!j!un a e a)u!euj ' ' IB n

URDINI$

335

USTURONL

Urdinigul superior, in iarn5, corespunde unei normale pozitii fat5 de curentii de la suprafata pGmintului, care sint cei mai reci. Urdinigul de iarnti trebuie s5 fie la cel putin 50 cm deasupra p5mintului. Dac5 iarna, urdinigul este jos, stupul trebuie s5 stea pe picioare sau tirugi inalti, care s5 aib5 aceast5 ingltime, ceea ce nu este recomandabil. fn rezumat, pentru sezonul activ din martie gi pin5 in septembrie albinele vor circula prin urdinigul inferior, care in var5 st5 deschis pe toat5 &timea stupului. fncepind ins5 din toamn&, albinele Tor avea la dispoaitie urdini~ul superior, care l e usureaz5 zborul de curatire in zilele calde din iarn5. V.n. Teltnica apiml3, luna octombrie, orfrtduirea pentru iernat.

IYREfXEih PBRCULUI, jale, salvie, Saloia verticillata L., foarte aseminltoare cu speciile Salclia prateresis L. (salvia de cimp) , cu S. officinalis L. (jale), V.n. pi S. scalarea L. (Iarba Sf. Ion) - V.n. Speciile de mai sus fac parte din familia Labiatae, au fnfloriri prelungi de 30-35 zile incepind din iunie, iulie, septembrie g i prezinti3 urmiitoarele caracteristici: Ureohea porcului, Salvia vertfdllata, t e a mai de seami d h t r e toate speciile de salvie, este o plant& peren5 cu rizomi tlrttori,cu tulpina d ~ e a p t i ra, USTURO1ITL se folosegte in difemif icat5 in partea inferioarii, inalt5 de 60-om pgroasPt, cu frunze aproape rite combinaf,ii alimentare ale alhitriunghiuhwe; in f w m i de urechiuge. neJor ca un prevelativ contra infm1,iiFlorile sale slnt apzate- in verticile lor tubului digeetiv. Cercettitoful pe tulpina principalti. Corola. este B. Tonkin a gbit, c5 nstu~oiul are lung&,de culoare rogie-albiistmie. Fie- fitoncide, V.n . l i i n d ~ u n bun p~eventiv care flbrkkGi trgiegte deuii zile. Glan- contra nosemozei.

dele nectarifere, in form5 de inel, lnconjoar5 ovarul, formlnd pe marginile inferioare o umfl5turi. Pin5 la formarea fructului corolele contin pin 5 la 2 mg nectar incolor, f3r5 m i r o ~ , cu o concentratie mare de zahtir, care variazl ins5 dup5 conditiile atmosferice. In verile secetoase nectarul are un procent de 50-80% zahHr. Productia de miere la hectar este de 300 kg, iar dup5 a1 doilea an atinge chiar 660 kg, numgrul plantelor ajungind atunci pin5 la 420 milioane pe hectar iar pe fiecare tulpin5 g5sindu-se pin5 la 9 000 floricele. fnflorirea in mas5 dureazti aproape dou5 luni din iunie-august. Polen are mai putin. Ela s e dezvolt5 pe terenari uscate, pe pante calcaroase, pe pirloage, p q u n i , izlazuri, pe ling5 drumuri ~i chiar prin semh5turi imbilruienita. Semintele c5zute dup5 coacere germineaa5 din toamna, cfnd plant a igi formeazii o rozetti de frunze care apirg contra frigului t l n 5 ~ a r&dGcin&; nu este pretcnt.ioasZ fn ceea ce priv q t e terenul, dar prelerii pe cele calcaroase. Se inmulte9te gi prin rizomi. fn lot111 apicol urechea porcalui nu trebuie s5 lipseasoil niciodatg. Ea reactioneazii, favorabil la ingr&giiminte fosfo-calcice (450 kg la Im+. fn f iecare primilrari inaintea pragilei se va da un i n g r k y h i n t mineral.

VEYINTL este secretat de glanda veniniferri din abdomenul albinei, in cantittiti variate in raport cu virsta e i ?i acumulat in vezic5. fncepind din ziua ecloz ion5rii sale, albina tin5rg a r e o micri cantitate de venin, dar pe m b u r r i ce inainteazii in virst;, cantitatea se miiregte pin5 P ziua a 15-a, n cind atinae maximum de 0,15 mg. S-a ealculat t 5 in decursul vietii o albinii poate produce pin5 la 20 mg venin. Cu o in$epIturii, albina secreteazii de fiecare datg cite 0,2-0,3 mg venin. Caracteristicile veninului. Dup5 N. A r t e m o v qi altii veninul are urrniitoarele caracteristici: greutate specific; 1,131; este incolor, dens gi se solidificii dupg 20 minute in contact cu aerul, pierzindu-gi prin evaporarea apei gi a uleiurilor volatile 70% din greutatea lui; .gustul este intep5tor7 amiirui gi coroslv; mirosul este iritant, datorita unei substante denumitii Repulsina C, care irit; albinelegi le determing s5 atace gi ele pe intrusul care le tulbur;. Dup5 cercetgtorul H a n n, veninul contine cantitiiti insemnate de acid fosforic ce este o substant; toxicri gi convulsivi%.Toxina cea mai insemnat5 d i n venin este o proteins, care alcii-

tuiegte masa principal5 a sa, denumitii melitenina gi care det,erminii contract i a fibrelor musculare netede qi striate, blocind transmisia impulsului nervos (actiune ganglioplegicg) (N. P or i a d i n ) . In schimb, cercetgtorii Santer i G r i g g s cred cri proteina din venin este o substant5 nedefinitg in& dar asemiiniitoare In parte cu saponina, care este cunoscutii ca o proteins foarte toxicri. Cam la aceleagi concluzii au ajuns gi cercetiitorii francezi I, a n g e r gi F 1 e ur y, care cred c5 veninul este o saponlnii lipsitri de substanta azotoasii, asemkiitoare cu veninul gerpilor, gi care este un derivat a1 iodului de felul triptofanului; ei au giisit cii are gi acid fosforic, palmitic, butiric, formic. De asemenea, cercetiitorul T e s s i e r sustine cii neurotoxina veninlilui are doi aminoacizi bogati in sulf : metionina gi cistina, iar trei cercetgtori romsni, ,sotii dr. D e r e v i c i gi M a r c u , au descoperit in venin insemnate cantittiti de histamin5, care cauzeazii de fapt reactia cutanatii a intepiiturii acului. Cercetgtorul N e um a n a gasit in venin ~i fosfatidaza D, care este un hemolizant de naturii inc5 necunoscutii, dar care este capa-

'

VENIhWL

337

VENINUL

bil sg lizeze hematiile. Totodat5, continutul a doi fermenti in masa veninnlui, hialuronidaza qi fosfatidaza A, inlesnesc difuzarea lui in organism, primul dizolvind substanta principal5 a tesutului conjunctiv, iar cel de-a1 doilea ducind la descompunerea hematiilor qi sciiderea capacitgtii de coagulare a sfngelui. fn sfirgit, altii au mai ggsit in venin qi unele substante grase, cit qi sgruri de calciu, magneziu, cupru, precum qi alte elemente fncii necunoscute. Cristalele de venin se dizolvg ugor in apg, dar sub aceast5 form5 trebuie urgent folosit, cgci iqi pierde curind proprietiitile. De asemenea, veninul este foarte sensibil la actiunea fermentilor. Recoltarea veninului de albine. Cercet5torul I.V. Weibde a obtinut venin de albine pe hirtie de filtru, depus acolo de albine care, intrind in stup prin urdiniq, au fost silite s5 treacii printtr-unculoar lung a1 unui dispozitiv in interiorul caruia se g5sea o pedal5 care, atunci cind era apiisat5 de albine, desciirca un ugor curent electric de joasi frecventli. Albinele pentru moment se opreau qi reactionau scotind acul din care improgcau o cantitate de venin. Veninul, c5zind pe hirtia de filtru, a fost extras qi folosit ulterior. Cercetgtorii de la Universitatea Birmingham au inovat un dispozitiv practic pentru colectarea In mare a veninului, fgrii uciderea albinelor. E l constg In folosirea unei foi de cauciuc sintetic acoperitii cu o hirtie umed5 striibgtutg de fire metalice, i n c h a t e cu curent electric slab. Un grup de alpe bine a ~ e z a t e acest aparat produce o anurnit5 cantitate de venin imediat c@ apare curentul electric. Singurul efect pe care-1 are acest tratament asupra albinelor este c& le produce foame, a t a c5 imediat ce sint hrSnite

cu miere, ele revin la starea normal; perfectg. Cum ins6 cerintele pentru venin sub form5 de cristale sint din ce in ce mai mari, ciici obtinute astfel se pot folosi oricind, in diferite afectiuni, americanii au descoperit o metod5 ca albinele in mas5 s5 poatg da 'In repetate rinduri secretia glandei lor veninifere, in citeva minute. Din cele relatate de cercetitorii hl a r x R o g e r qi W. B e n t o n A 1 1 e n , aparatul se compune dintr-o ram& cu o suprafat& plan5 pe care slnt intinse sirme de aramii sau otel la distan$a de 118 toli. Sirmele sint legate la p h h t gi incgrcate alternativ. De cite ori o albin5 vine in contact cu doug fire aliiturate, se inchide circuitul electric t i ca rezult a t albina este electrocutat5 (f5rii a-?i pierde viata). fn acest moment ea inteapg printr-o foaie subtire de nylon. Cind iqi retrage acul, veninul r5mine depus pe f a p inferioar5 a foii sau pe o placg de sticlg ayezat5-dedesubt. Cu o singur5 foaie de nylon se poate extrage veninul de la albinele a 10-20 stupi. Foaia denylon gi placa de sticlii sint duse in laborator, unde dups 3-6 ore veninul uscat este luat cu o lam5 de ras. Un gram de venin uscat este produs de 30 000-50 000 albine. Solutia pentru injectii, dupg indicatiile cercet5torului S. P u t e k, se face P concentratie de 0,15-0,30% n cu adaos de procainil sau a l t preparat anesteziant, pentru micgorarea durerii. Fiolele contin 1-3 mg de solutie. Doza incipient5 este de 0,05 mg gi se m5reqte treptat la 0,5 mg in interval de 2-5 zile. Solutia veninului de albine pentru injectii nu este stabil8, deoarece sub actiunea apei se produce descompunerea treptatg;. poate sii se mentin5 numai un a n u m ~ timp. Dest compunerea poate fi evitat5 prin prepararea fiolelor liofilizate, V.n.

VENINUL

338

VEhlNUL

Veninul congelat se usucl in vacuum, iar la folosire, mai intii se adaug i - ca gi la penicilinl - a p l distil a t l s a u ser fiziologic, in momentul aplic5rii tratamentului. Deai s-a dovedit c5 veninul de albine este folositor pentru s i n l t a t e a omului, el nu trebuie considerat ca un panaceu in orice b o a l l ; folosirea lui are o arie destul de redusi qi el trebuie aplicat numai sub observatia sau la indicatia medicului, clci sint persoane care nu-1 suportl qi au fenomene de voc anafilaatia, V.n. Veninul Pn terapeutiea bolibr ulnane. Veninul albinelor are substanf e ce folosesc omului, in doze mici, in tratarea diferitelor afectiuni, aplicate ins&cu t o a t i prudenta d a t o r i t i toxicit5tii lui.

Aplicarea, kralamentului cu venin; cifmle indic5 nunaim1 de albine ce se ap1ic;i bolnasului in zona respectirri

Apicultorii se obi~nuiesc PnJepricu turile albinelor cit gi cu reactiile ce le produc. Locul lntepat se hrogegte, se inflameazl, derine fierbinte; inflamaia line 2-3 zile la persoanele ncohignuite, apoi totul i n t r l in normal. Organismul omului are citeva locuri sensibile la inteplturi, cu reactii rnai puternice, chiar ~i la cei obignuiti; sint cele de la t i m p l l , limb6 qi cea mai periculoas6 in ochi. Locul intepgturii, dup6 scoaterea acului, se tamponeazl cu: novocainl, a p l de Javel, perclor u r l de fier oficinali, otet, amoniac, ulei de cuigoare, sau cartofi t6ia;i felii qi stropiti cu otet, frunze de pltrunjel, de melisl sau de busuioc. Esenfialul este ca imediat s i se scoatl acul, care se ridic5 de jos in sus cu unghia; dac5 s-ar prinde cu degetele vezica, se stoarce in locul intepat t o t veninul din ea mlrind astfel efectele lui dureroase; numai cind intepilturile se aplicti intentionat, ca tratament, acul se ]as5 pe loc p h 5 la 20-25 minute. fntepltura in ochi poate duce la pierderea rederii, d a c l nu se iau imediat urm&toarele mgsuri: cu unghia sau t u partea groasl a unui ac rnai lung se miacl lateral vezica cu venin pentru a o desprinde din tesut ffirii s?i se zgirie corneea. Cu cit este mai repede retras5, cu a t i t este mai bine; totusi stiletii ce compun acul ramin de obicei fixati in ochiul lezat pi urmeazl s i fie retragi numai de medicul oftalmolog, care face o incizie in cornee in zona de f ixare a acului, rgsfringe lamboul gi trage acul afar4 cu o pensa, prinzindu-I de virf. Preintfmpinarea unor asemenea accidente periculoase se face l u c r h d cu o maacZi de voal prinsli la pillrie, V.n. Afascci. Pentru evitarea fntepiturilor l a miini, care sfnt cele rnai frecvent'e, se folosesc anumite s o l t i i cu care api-

cultorul se unge h a i n t e de a ineepe lucrul, V.n. A p i f u ~ . Apicultorii ins5 nu prea foloeesc rnai cu seam5 solutiile de rnai sus. Numai persoanele care abia Pncep apicultura sau vizitatorii ce vin in stupin5, este bine s5 se fereasc5 de inteptituri, care la unii dau reactii puternice, rnai ales cei care suferg de anumite alergii in urma intepilburilor. Aoeqtia dac& vor s5 f a d apiculturii, este necesar sii-tji pregilteascri organismu1 obignuindu-1 cu toxina, 15slnd h piele acul in fiecare zi UR Limp rnai indelungat: prima zi numai cit atinge pielea gi el este retras; a doua zi 11 lasG 1-2 secunde gi aga rnai departe pin&ctnd n u mai are reactiile obignuite care se manifestau prin vomitgri, urticare, contractiile glotei etc. Polosirea veninntui. Din vechime s-a constatat cii apiterapia, h c i aplicaraa tntepliturilor albinei sau a preparatelor rezultate din veninul albinelor, fac bine In multe afefliuni. Prof. univ. N. A r t e m o v gilseqte cii actiusea veninului asupra organismului este h legeituril cu posibilitiitile de protectie ale acestuia, rnai cu seam& prin rnirirea secretiei interne a glandei kipofize qi a capsulei supraranale ; in felul aoeeta lnoepe o rsactie organic&. Numai eatfel se explicil raultatele bune i bolile ~eumatice de alergie, n qi cam e h t caracterizate printr-o reac+ie anormalg gi se trateaz5 cu oortizon. Vsninul actioneazfi puternic asupra organismului datoritit acidului formic m i l , care are actiune bacterioidil, formind astfel o asepsie organicil. Venhul etimuleaxi5 satisf&c&tor sistemul hematopoetic (care produce globulele rogii gi albe), mfiregte hemoglobina,.rnicgoreazil vlscozitatea gi coagulama shgelui. E l stimuleazil miocardul, aormalizeaz5 tensiunea arterial&,

m i c g m z g colesderina In singe (N. Artemov). Alt cercetitor V. T. P o-r a d i n, arat& c5 ,,veninul are o influent& localti qi generalil. Actiunea lui terapeutic& este multilateralil. E l dilatg vasele arteriale cele rnai fine - capilarele; ca urmare a acestui fapt, v e n h u l m5~egte afluenta slngelui proaspilt spre organul bolnav, micrjoreael viscozitatea qi ooagularea singelsi; ajutil la m6rirea fortelor de apBrare ale organismului fat5 de boli, m-icgo~eaz5 durerile, d& o actiune de stimulare asupra musculaturii mai ales asupra mugchilor inimii; scade tensivnea arterial&,are o influen$&favorabilti asupra metabolismului miqorind in special n cantitatea de colesterin5 P singe, care joacg un rol impodant i dezvoltmea n arteriosclerozei. Sub inf luenta veninului, starea generaM, somnul, .pofta de m h a m a bolnavului se ImbuniitAtesc gi atztfel cregte putetea s a de munc5". Apiterapia a dat bune r e e u l t e in t r a t a ~ e adiferitelor afectiuni oculare, cum sint cherato-eonjunct ivita, miopia intens5, irittiri grave cu pierderea vederii pln5 l a 0,001. In dinica de oftalmologie de la Odesa, care are un renume mondial, se tmteazti astfel de afectiuni .eu \in+ep5turi de albine. Aceste vindechi ale afeqiunilor ocuhre dt gi a c e b r reurnatismale gi artritice se pare cii qi-au giisit explicatia in urma loeroetiirilor uw savanti e n g h i de la Universitatea din Birmingham (Anglia). S-a descoperit n de ei cil i aceste afectiuni joac& un mare rol .propo$ia redus5 de aaid hialuronic care se e;ih@e & corpnl omenwc Pn -1ickidul sinovial, in piele gi fn umoarea a p m 8 a ochiului, in camera dintre cornee qi cr&talin. (Clird acidul hialuroRic .igi micporeaaii plloportia normal&, moleculele sale devin rnai

mici, iar viscozitatea lui obignuit5 se pierde. Jn consecint5 umoarea apoas5 din camera ochiului nu mai are componenta sa normal8 qi provoac5 diferite manifestlri care merg pin5 la orbire. Cercetgtorii englezi au stabilit c5 1-eninul de albine contine o enzimti din categoria liosomelor, care are actiune de restabilire a componmtei initiale a acidului hialuronic; la fel articulatia bolnav5 igi recap5tl functionarea normal5, c5ci lichidul sinovial devine la fel de vfscos ca cel a1 omului sh&tos,iar ungerea acestor articulatii se face normal. In afectiunile nervoase veninul d5 bune rezultate. Explicatia acestora o d5 cercet5torul dr. S a i n e: ,,Veninul scade instabilitatea diferitelor parti ale sistemului nervos central. Aplicind veninul de albine se demonstreaz5 intre altele faptul cil unul din cimpurile sale de actiune este formatiunea reticular5 a corpului cerebral". Cercet8torii K e 1 m a n gi F i sk o v au tratat in clinic6 1302 bolnavi de diferite afectiuni cu venin de albine extras separat, aga cum se va vedea mai departe, obtinind rezultate bune in proportie de 86,6%. Tratamentul reumatismului se practicg pe scar5 intins5 cu veninul de albine. Reumatismele simple ori poliarticulare, sciatice fnvechite gi alte forme, lumbago qi spondiloze rebele la alte tratamente, se vindec5 .in cea mai mare parte prin apiterapie, luindu-se totodat5 m5suri ca obignuita infectie organic5 sli fie inlsturatg. Si medicii din Canada gi S.U.A. fac in mod curent tratamente apiterapice, mai cu seamti in bolile artritice qi reumatice. Ei sustin c5 acest tratament .,ugureazri dizolvarea depozitelor substantelor minerale ce ingreuiaz5 functionarea normal5 a articulatiilor. Tot-

odat5 el corecteaz5 starea general5 a sb5tlitii pacientului, vindecind maladiile secundare, indiferent dac5 sint sau nu legate aparent de artritism. ,,Cauzele artritismului se datoresc: unei circulatii sanguine insuficiente datoritii lipsei de exercitii qi miscare, care duc la incompleta oxidare,iar ap5rarea general5 a organismului este sliibit5; unei boli infectioase, ale cgrei toxine se localizeaz6 pe articulatii; unei coagul5ri prea repezi a sfngelui - aga-numita hemogliaza - provocat 5 de consumul unor alimente lipsite de sgruri minerale (cum este piinea albti)" (S a i n e). Ei au ajuns la concluzia c5 artritele gi reumatismele nu sint boli aa atare, ci simptomele locale ale tulbur5rilor generale ale organismului. Veninul, prin el, contine un factor depenetratie care actioneazli asupra glandei hipofize qi a glandelor suprarenale, mtirind aptirarea organismului" (S a i n e). lnceputul aplicilrii unui tratament cu venin de albine se face in prima zi cu o albin5 a c5rui ac se lass pe loc numai cfteva secunde; a doua zi se aplic5 tot numai o albin5 dar acul rlimine pe loc citeva minute. MedicuE examineazii nu numai semnele aparente ale reactiei fntepiiturilor, ci d l la analizg urina pentru a vedea dacti in ea nu au apgrut urme de zahar sau albumin&. fn caz negativ, tratamentul incepe. Aplicarea tratamentului se face zilnic, dup5 doug metode: ori un tratament direct prin aplicarea albinelor in apropierea si in jurul locului dureros, sau indirect, aplicfnd acele albinelor pe anumite plrti ale corpului care au o sensibilitate mai mic5 fatti de usturimea ce o d5 veninul. fnainte de aplicarea acelor, locul se ~tergecu un tampon de vat5 cu apii

gi sspun ; niciodatg cu alcool. Circuitul sanguin ia veninul qi-1 duce acolo unde organismul are mai multg nevoie (N. A r t e m o v ) . fn metoda a doua, sustinutg de dr. N. I o i r i g, se aplic5 intepgturile albinelor pe brat, de la umgr la cot, gi din regiunea inghinal5 ping la genunchi. Se incepe in prima zi cu aplicatia unei albine la umgrul sting; a doua zi se apiicg doug albine la umlrul drept; a treia .zi se fac trei intepgturi i coapsa dreaptii q.a.m.d., deci n in circuit ping in ziua a zecea, cind se aplicl zece inteplturi in locul respectiv. Apoi se face pauzg, reincepind tratamentul pe in& 50 zile, in care se aplicg in fiecare zi numai cite trei albine, tot in circuit, dupg aceeaai scheml. fn felul acesta tratamentul este de duratl, cu aplicatii de albine timp de 64 zile, cu cele patru zile de pauzl, in care bolnavul primegte in total aplicatia a 205 albine.

VRTTUL, pe cit este de bineflc5tor in naturg prin schimburile de aer inciiacat cu vapori care, condensati cad pe p l m h t sub form5 de ploaie pentru intretinerea vietii plantelor gi animalelor, pe atit de stinjenitor este pentru buna vietuire a albinelor. fn toate anotirnpurile vintul influenteazg nefavorabil via* comunitltii din stup: in prim5var5, frineazs dezvoltarea coloniei; in var5, prin stinjenirea culesului gi exagerata deshidratare a flarilor gi a nectarului ce nu poate fi pompat din potire de albinele culegstoare; in iarng, prin coborirea temperaturii in afarl gi in stup, care impune coloniei un exagerat consum de hran5. fntr-adevgr, in primgverile reci, vintul intensific5 aceste rlceli, pgtrunde prin urdiniq in stup, silerjte albinele s5 stea inactive, sau cind ele ApBrritor contra vintuIui la controlul stupusint nevaite d ias5 afar5 dupa ap5 atit lui

de necesarg puietului, se prgpgdesc cu sutele. Cercet5torul Layens, cintlr ind regulat albinele stupilor, a constatat c l o colonie a pierdut intr-o zi rece de primlvars pin5 la 3 000 albine. Dac5 ne gindim c5 apicultorul consider5 c5 o colonie este bun5 cind are in primgvarl 2 kg albing, se intelege ugor ce consecinte grave pot urma cind numai intr-o singurg zi rea, o colonie pierde o gesime din populatia ei! I< o v a 1 e v sustine, de asemenea, c l vintul de primivarg ar fi cauza friniirii cregterii coloniei, precum qi a pierderilor mari de albine fntr-un astfel de sezon. fn prim5var5 nimicnu ajutri la dezvoltarea cuibului mai mult decit polenul proaspgt; or este bine cunoscut cg pe vint albinele nu-] pot culege. Cfnd intensitatea lui ajunge la 32-34 kmlorl, nici o albing nu mai iese afar5 la cules de polen sau s& aducl ap5 pentru hrana puietului. Din cele rnai tinere care se incumeta s5 o fac5, multe pier chiar in pragul atupului, c5ci izbite de vint, cad pe pgmfnt sub scindura de zbor de unde, obo~iteqi

V ~ U L

342

VESTIBUL DE CONTROL

prinse de frig, nu mai au putsre d urce i stup qi mor curfnd. n De fgcut o revizie la stupi pe o zi vlntoas5 nici nu poate fi vorba. Totugi fn cele din urmii, dacii stuparul trebuie sil o fac5 el folosegte cortull protector, V.n, sau, in cel mai r5u caz, cerceteazg colonia dap5 un panou Pnalt, qi destul de lat, sprijinit pe pro-ptele, ce se pune in partea de unde hate vfntul, ca $6 nu r5ceasc5 cuibul deschis. Corectivul acestor situatii nefavorabile este adgpostirea in prirnavarg a stupilor de vinturi. Ei slnt atunci dugi i pgdure, care constituie cel mai n s i p r tji bun adgpost. Iarna, d a d stupii nu slnt adgpostiti, vintul le poake face mult rgu, c5ci In zilele cu ware dar cu vfnt albinele nu pot ieqi sg-qi faci zborul d e curiltire, iar cind rnai este gi ger, vintul mgrqte actiunea lui dilunitoare. Un ger de - 12C cu vint, ce are o vitez5 nlirnai de 12-15 m/s este mai greu de suportat de organism, dectt un ger d e -27C fgpg vfnt. V.n. Iernarea albinelor. Actiunea nefavorabils a vtntului, iarna, primgvara gi toamna, se evil5 agezlnd stupii la adilpostul unor cl5-

Verbina

diri, perdele protectoare, m i Gnlndu-i fn ,,cojocx individual, fnchizind urdinigurile un timp limitat, sau p r d e jindu-le.
VERBINA, sporici, miturit&, Verbena officinalis L. este o plant& erbacee din familia Verbmeae, cu tulpinaqatrunghiular&,dreaptii, ramificatg In partea +ei superioarg gi cu frunzele opuse pe ramuri rgsfirate. Ea cregte de la 30-60 cm. Planta are f lori mici roqietice-liliachii, fn form4 de spic f iliform, cu o core15 i f o m g de n farfurioarii cu margin3 cu cinci vfrfuri; planta h f l o q t e din iulie-august. Cree@prin locuri necu.ltivate pe .ling& drumuri, ziduri, d4dmgturi etc. Are nectar gi polen abundent.

Vestibul de control la urdini? facut din gratie de sirma pentru verificarea acceptarii sau nu a unei mgtoi nou introdus5 In colonie:

VERLGARIU - w a r tiltitresc. V s . Artar.

VEBTIBULUL DE CONTROL este un mic
I

t - s t u p ~ l l ; 2 - vestibul de control: 3 - urdir ~ i s u l stupului complet lnchis spre margini; 4-scIndura de zbor a stupului

dispozitiv foarte practic cu care ee controleaeil daog matoa datii m i

VESTIBUL DE CONTROL

343

TRANSVAZAREA COLINIEI

soarelui, inccilzind interiorul stupului, iar cuibul se dezvolt5 bine. fn acest anotimp stupii s h t agezati cu peretele frontal spre sud. fncepind de la mijlocul lunii mai, ei sint htorgi cu urdin i p 1 spre apus sau r5s5rit - cu peret,ele vopsit in alb. Operatia de chituire gi vopsire se face numai cind temperatura exterioar5 este de cel putin +17"C; cu cit este mai cald gi soare, cu atit lucrarea se face in condifii mai bune. Pe timp noros si mai ales pe ploaie, lucrarea se opregte, dacii ea nu se esecut5 sub ad5post . Dupii ce chitul s-a uscat bine, se freac5 cu glaspapir, care inl5turri asperit5tile r h a s e , dup5 care se d& un ugor grund. Vopsitul se face de douri ori, lasind de fiecare dat5 ca vopseaua dat5 inainte s5 se usuce perfect'; altfel VOPSIREA RTUPlLOR 8i chituirea ea se va coji, iar mai tlrziu va c5dea. lor este o operatie absolut necesar5, Cind uscarea se face la soare qi nu in care se repet5 o datii la 4-5 ani, in- interior, vopseaua va fi mai durabili?. trebuintfndu-se nlei de bun5 calitate Paraf inarea stuy ilor este 6 operatie dublu fiert. foarte economici, ins5 aceatia pierd Vopsirea in culori variate este de preferat, c5ci albinele se pot orienta din permeabilit.atea care le este atit de rnai bine f prisac5. Calorile distinse necesars pentru huna vietuire a oolon n de albine sint: albur, galbenul, albas- niei in timpul iernii. fn plus, f zilele prea f ierbinf i de var5, paraf ina din tetrul qi verdde-albitstrui. Culoarea albit este bun5 pentru suturi iese la suprafa@, iar stupii n u vari2 c5ci &isfringe ramle solare, ins5 pot.fi rnhuiti deoarece se ia pe.mfini; pentru primhrari culorile inchise apli- spre sea& ins5 fibrele scbdurii reabcate peretelui frontal absorb razele sorb paraf ina.

colonii orfane este primit.5 sau a fost ucis5 de albinele acelei colonii. Este construit dintr-o figie de gratie Hannemann, lung5 de 20 cm, ~i ]at5 de 8 cm, care se indoaie in unglii drept - ca un vinclu - avind fiecare latur5 o inriltime de 40 mm. La cele douii capete marginale ale vinclului se f ixeaz5 dou5 ptitrate de placaj de 40140 inm, de care este fixatii prin cuigoare gratia In vinclu. Cind se introduce in colonie o matcri nouri, dispozitivul se fixeazii in fata urdinigului, silind albinele timp de dou5 zile s5 treac5 la intrare gi la iegire prin z5brelele lui. Dacri ins5 matca va fi ucis5 cadavrul sriu va fi luat de albine pentru a fi dus pe scindura. de zbor, dar neputindu-1 trece prin gratie, apicultorul il va g5si acol'o a doua zi gi ia m5surile necesare.

ZAHAR. Albinele folosesc zaharurile pe care le giisesc in naturii pentru propriile lor nevoi organice, dupti ce le-au transformat in zaharuri rnai simple $i mai ugok digestibile. Sub aceastii form5 ele piitrund in singe, in hemolimfg, unde le g5sim ca glucozii. Acest zah5r simplu 'este un element energetic de prim drdin, care sustine eforturile muclcalare gi vitale, ajuthd la arderile organice gi P metabolismul alimenn telor. La albina adultg glucoza din sclnge variazg intre 32-112% in raport de virsta insectei. Albinele g5sesc zahSirul In natur5 sub diferite forme dar nu-1 recolteazii decit dacii are o componentii de zahiir peste 8%. C h d ins2 in clmp ele nu rnai giisesc resurse bogate, iar nectar este putin, le intereseazg yi un nectar cu un continut rnai mic de zahiir. Sint unele zaharuri pe care degi ele 1e iau, le aduc in stup, le prelucreazii gi le depoziteazi, dar care avind un bagaj de substante minerale gi sgruri in proportii prea mari, aga cum este mana eliminatii de puricii frunzelor nu le sint totdeauna de folos V.n. Lecaniile. Ba din contrii, uneori, consumatii in timpul iernii, mierea de man5 determin5 aparitia diareei, preludiul obis-

nuit a1 unor afeotiuni mai grave, ca toxicoza, nosemnoza etc. V.n. Mierea de manii, Diuree, Nosernoza. Zaharueile din man5 cer albinelor prelucrgtoare doze mari de fermenti - enzime gi invertazg. Cum organismul 1e preparg din vitaminele qi albuminele acqmulate in tesuturi, lucrarea epuizeazg albinele, le uzeazg, le cere un mare consum de energie, le scurteazg viata. Chiar gi zahiirul industrial sub form5 de sirop sau zah5r cristale (tos),-pe care stuparii il dau albinelor ca sa,le stimuleze sau s i le completeze rezerC vele de miere in faguri pentru iernare, le cere mari eforturi organice pentru producerea enzimelor necesare transformgrii lui in zaharuri rnai asimilabile. Cercetiltorul Melniciuk a stabilit cil zaharoza din sirop necesitci 12 zile de mari eforturi pentru transformarea ei fn zaharuri digestibile - glucozg gi fructozg. Efortul organic a1 albinelor prelucrgtoare va fi cu atit rnai mare, cu cit concentratia de zahiir in sirop este rnai ridicatii. Cel care convine rnai bine albinelor este siropul in proportii de 55-60% zah5r. Nectarul produs in potirul florii sau in afara ei, ca gi orice fel de substante, dulci, pentru a le afla valoarea lor P n

ZAHAR

345

ZBORUL ALBINEI

zahgr, se milsoarii cu anumite aparate din care cel rnai la indemEn5 apicultorilor este refractometrul de cimp. Felul de lucru cu acest aparat simplu este urmiitorul :cu un vas capilar foarte fin se suge nectarul din potirul florii: el se.sufl5 apoi pe prisma refractometrului gi astfel se determi.5 concentratia de zahsr. Pentru a cunoagte valoarea in zahiir a florii respective, determinarea se face in trei reprize: la fnceputul infloririi, apoi cfnd fnflorirea este in toi yi h c 5 o dat5 la sfirgitul ei. Milsurarea concentratiei nectarului gi valoarea lui in zahgr se m5soar5 rnai precis in laborator de ciitre cercetgtorii speoialigti, folosind diferite metode dintre care cea rnai uzitat5 este metoda Hagedorn-Jensen, cind produsul se examineaz5 la sfirqit gi cu balanta de torsiune.
ZANDER E. 1865-1957, cercetiitor german, cunoscut in apicultura mondial5 ca unul care a adus servicii atit in combaterea bolilor molipsitoare, cit gi in tehnica apicol5. El este descoper i t o ~ u lparazitului Nosenza apis Zander . ZBORUL ALBINEI este o actiune pe care o indeplinesc cele dou5 perechi de aripi cu care natura a fnzestrat-o ca s5-gi poat5 agonisi hrana ei proprie, dar rnai ales pentru colonie. Folosirea aripilor la zbor ele o pot face nurnai dupii ce au trecut cel putin gase zile de la eclozionare, in care timp aripile se htilresc, devin rigide gi pot vibra cu o frecventg de 250 Hz. Albina Pgi migc5 aripile sub actiunea mai multor muychi. Cei rnai importanti sint muqchii indirecti care slnt lungi, foarte puternici gi ocup5 aproape intreaga cavitate toracid. Mugchii directi, de lungime mijlocie, care actioneazil asupra celei de-a

treia articulatie de la rgdiicina aripilor, determinii desfacerea aripilor la plecare gi stringerea lor la fncetarea zborului. Pentru orientarea albinei in zbor yi inclinarea planului celor dou5 aripi, lucreaz5 nigte mugchi mici agezati la prima articulafie de la rgdiicina aripilor. Pentru zbor cele patru aripi ale albinei se prind - cele mari in cele mici - dou5 cite doug, cu ajutorul unor riisfringeri marginale gi cirlige, cind se imbin5 gi formeaz5 impreunii douii planuri intinse. V.n. A Ihina, aripa. Hol fnsemnat in actiunea de zbor mai au gi antenele albinei. fn interiorul lor se afl5 un aparat senzorial ce st5 P direct5 leg5turii cu creierul, den numit aparatul lui Johnston. El transmite creierului excitatia vitezei curentilor de aer intilniti in zbor de albin5 yi a rezistentei pe care o exercitg asupra ei, pe care trebuie s-o inving5. fn raport de aceastil rezistenti, albina milregte sau micyoreaz5 unghiul de inclinatie a1 antenelor yi regleaz5 impulsul mugchilor care exercit5 migc5rile aripilor cu o intensitatemai mare sau rnai mic5, dupii nevoie, cEt gi directia zborului. Zumzetul ce-1 fac albinele zburiltoa re se datoregte vibratiilor aripilor care au 120-480 bMiii pe secundl. Concomitent, aerul de respirat, ce iese prin stigmate dil o anurnit5 tonalitate zumzetului, mai ascutit qi subtire sau rnai coborit ql gros, dupil viteza cu cu care el trece prin aceste orificii, in rayort cu efortul muscular cerut de aripi. Aerul acumulat in sacii traheeni inainte ca albina si-gi ia zborul, o ajut5 sii-gi modifice greutatea sa specific5, o face rnai ugoar5 ca s5 se poat5 Iniilta. Sacii traheeni au o capacitate de acumulare care ingiiduie un zbor nefntrerupt de 15-20 minute. La

ZBORUL AI,BINEI

346

ZBORUL ALBINEI

coborire in fata stupului, sau la aye- rezervii de glicogen acumulat fn $ezarea pe floarea din care albina ur- suturi, reeervii care n u este rnai mare me&zii sii recolteze nectarul, sacii ca 2 mg. In corpul albinei glicogenul traheeni se goksc de aer qi albina iqi se transform5 in glucoz5, cirrd st& $11 recap;Xt& greutatea e i normal$. Pentru repaus, putind apoi sii se inap&ze la reinfillarea de pe floare, albina igi stup. recapiitii greutatea ei normals. PenAtunci cind locul de cules este p m tru reingltarea de pe floare, albina departe, albina consi~mii cu elmigi umple din nou cu aer sacii traheeni rul nu numai ce a luat in gugi din gi poate zbura. stup, dar chiar gi din nectarul acumuSe intimplii adesea, mai ales in lat. De pildii: s-a constatat cii la un timpul culesului mare cind zborul a zbor de 8 km departe de stup, aibina fost obositor, ca albinele care vin din consurnii toatii rezerva de glucmii cit depgrtare sii cad5 direct pe piimint in qi intreaga acumulare de nectar din fata stupului. Ele ramin acolo cltva gugii, iar cind ajunge la stup ea tretimp, ping-qi reiau zborul. Aceastii buie sii se alimenteze cu miere din pauz5 .prelungitG se datoregte faptu- faguri. Deci zborul depiirtat eete o lui cii inciirciitura mare de nectar din pagubil pentru comunitatea stupului gugii comprimii mult sacii traheeni din cit qi pentru stupar. bdomen, care se reincarch apoi cu fn anii cu recolte abundente, la aer cu oarecare greutate gi insuficient, masive melifere, albinele culegstoare pentru a modifica greutatea ei speci- nu zboarii mai departe de 400-500 m, de la stup. fn schimb atunci clnd f icii. Actiunea zborului, prin el insu$i, imprejuriirile sint vitrege yi ele nu giin i m p l i d un mare consum de energie pe sesc P preajma stupinii cules destul, care albinele qi-1 satisfac folosind mie- igi extind raza de actii~nepin& la rea din guyii, miere pe care o iau la 3,5 km. -4cest zbor indepartat au-1 fac plecare spre cimpul de recoltare. Can- decit coloniik care au simtul mirosutitatea ce o depoziteazti in guy5 este lui mai dezvoltat, vi aceasta constiin directs leg5tur5 cu distanta pin5 tuie una din caracteristicile de selecla locul de cules. Cind aceasta este de tie. Rasa noastrg Carpatin5 z h r 5 la 500 m, inciirciitura gugei este de depiirtiiri mult mai mari fat5 de ceea 1,610 mg; la 1 000 m este de 2,200 mg, ce a constatat cercetiitorul englez G. T. la 1 500m este de4,131 mg (Istominu). B u t 1 e r, care dB ca razB maxima de Din aoeastii miere, prin disociatie, cercetare 2,5 km de la stup. Autorul a se alege separat glucoza ce trece di- urmgrit in 1937 timp de dad swtiirect in hemolimfg (singe), unde se mini zborul albinelor sale la un cimp conoentreazii in proportie maxim5 de de rapitii ce era situat la 4,200 km. In tot cazul, consumel >reze~uei de 2,6% din care poate consuma pentru zbor pin5 ce proporf ia coboar5 la 1%. miere din gugii la mice %elde zbor 'gste Atunci o nouii dozii de glucozri comple- in directii 1egHturii cu distanta 6 imteazii proportia maxim5 gi zborul con- pedimen tele ce le int ilneqte albina dn tinuii. Cind totugi rezerva din hemolim- zbor. Chiar +i la d i s t a ~ $ emici ,senfa este aproape epuizatti, iar albinanu sumul este ridieat atimoi c h d intimgiisqte in cimp nectar proaspiit ca . pin3 rezistenta mare a unvi vint ~pos5-tji satisfacli nevoia organic%de ener- trivnic, d e aceea, in atamsituatieabogie pentru zbor, ea face ape1 la mica rul ei est.e cit rnai la suprafata piirnh-

y l n d la:, e[ ~ j ti3 q d a ~ paqs3 s sa[n:, a[ goeald alau!q[e g:, pu!!j qn!qO 'aqnz~as !anqeaaduraq n:, alaI!z ul gqer -o$:,!m 71nm aqsa roqz ap ea$eq!a!q:,V Sdnls u aleq ! -!a!qoe gayelaa o anu!luoa !O-gs leaaoe ~ d n qod !a?:, ro?g:,Fjau!q aqsa aqeqsaj p -rr! aIatnqIe e l Inaoqz !:,aa -gpqoaa e% -und u ~ arequaurge apnnp!zaan:, gqep p o aoqz ug !Ieu!ur!~a qu!s !j!zered ap a!" -as o ae! 'apadar gzeaaaua8aa as Belps 3 e j !Og ! apun !nlnu!qsaqu! ale a[e a -!laq!da al!anqnsa$ 'gzeaa!q:,e nu lnq!z -eaed q,: a[!~nZ1?8g~ g l e p o l o ~ ,'a01 ! rrj -1aods e areaaj!load ap earaqnd plea1 .gy!ue are:, ganqeaaduraq '307+j -s ; ' z ~ e [ sugd g~eaodao:, ,101 ennqeraduraq p a n are:, 'aola?q[e .e aoqz ap !!igq!a 93" ~ndm!q ur a!qnlona 1n13!3 ednaarq -ug !4g Ia ae! ' 3 ~ aqsad ap yrnqeaad g -ma$ o e l eqloazap aqeod as nu 'mow -amN ' u * 'q!zered qsa3e g3 qnasou ~ -n:, aqila raaape-rqul .roqaoyjau!q !4 ~ e ~ j r e d{ n la:, aaermsle ap oolf!m trn ~ d aqsa ~ n r o q z'!j$u!p ala:, nrluad !Onqo~ *aseoqguy ap:, q63ap aa!q3e $lnd !em !anroqz aoej aoa '!azomasou 1 3 [a:, 1 Glsa urn:, '!.i!zeaed !$!u~nm ,101 Inmsru -e%o u! ne en:, a1a3 'eauamase a a -a1ar8 !em !anqgoq:,uj !4 onp aae:, 'a!8raua ap s q d au!q[e '!Saalq a[!d!ae n:, aaauy ale:, ap g i ~ 'so!o~aue 14 la:,u! j ~ o q zun aoej aoa al!n$uarpz apd!ae 113 [O aujaqBq alas !3g:, 'aoqz u! aqur!saa a s pes!ad u!p rol!!uolo:, eaaaqnd !4 .aola~eoqy8a1n:,e g:,!8olo!z!j eaaeqs mpsnpaa !em !j ea e z a q a !iS 93ap '8m ZJ el yu!d alalalnbo:, goreou~ ~ .aIau!qle BJBA UI PU!3 ad ' 8 (3-8 e:, a r m !em alsa nu u q o d ep eanqy:, -rgoug t;uweoq U! !4 ga~agmlad gppd UJ aa younnr pqseaoe onp !b! e[au!qle aae:, UJ [ndm!qoua !4 'aoqz ap ezaq!a e l Tzeaquo:, !em 'y1ueqmp ap gmje u~ .s/m c j ' ~ qlnm la3 e l aqu! aqsa am:, 'pqerob

~ q s/m d

-,a qnur % z a p o n3 aej [! m 009 e l :!r aoqz u n .s/m cj'g n3 Banoaed o ~ l u e ~ -s!p !Heaaoe 'a$alnLo:, u! nes aSn3 q eanqg:,ag:,u~ n:, pze!odeul es pui3 ~ e ! 's/m 8 ap adeoada y z e p o no yrmqz aIau!qle 'pu!dnqs ap ur O O ~ !emnu .el qalueqs!p sap:, un el 'p q!l!qtqs e-s !iS raogFqaora3 ap p~n:,~e:, e-s mpseaq -pr8 as ps alau!qIe yuureaput qe9oq sa[n:, rrn aolau!qle grajo a:, duqo ufl .(gpunaas ad !d!~le aP !tiIBq 079) F ~ o / u ~ y OE-OZ ap aqsa aoqe ap e z a y a aeqoau: nes ua[od n:, dnqs aads wr!odauj le1 y:, gaap!suo:, as a p a m ua -ao[!!uqo:, leaaaqnd ap fezourasou ap !j!zeaed n:, nus arauy 'aujqpq 'aa!q:,adsejr ro1 -au!q[e e po!Bo[o!zg eaaeqs ap f roqz ul ae!y:, qel!ur!se nquad yzo:,n19 au!$-~d !em nes g$1nur !em eae ere:, '!On9 u j qe[ -nmnoe !n[nreqoau eaqeqge:, ap 'dnqs e l :,np o a3 ernqy:,~g3u~ f sawuf ap e l ! snp 81 srn3aed ap ne o a:, e l m ) 6 -s!p ep f m ~ > [ erdnse pq!waxa o s a p ap lndur!:, a:, eaqeq!a!qoeqe :ap qaodea uj alsa aI!anaoqz 3ej ala aaw na azalrA - p ~ e m m ugzaq!a n:, ~ ? J B O ~ alau Z -!qp slnr cj e l y u ~ d qnnr la3 qets aqsa I I I ~ U ~ A q 3 TearnN .!ua!nanq p qns eq!$ -sodgpe neqs 'dm$:, ug yreje ad a p m ~ d a1 p e p nes 'dnls uj wqs gs gaajaad !B ernqz qod nu !a!u qau!qIe 'ppunaas ad rn 02-01 ap gza$!a o n:, quga un le? -apqe?s exafjaa ne area nrquad qeaom -am aruq !S qeaadaa '!nlndnqs ~ n o q ap y$sj e!n%saoe alazer oej 1-cm ~n!q%un n:, !nlaaeos v!j!zod gdnp as-npuiqaa!ao 'dnls aads [!q!sod qanos !em les lnm -nap euneapqoquj Sale ale f!a!%reua 1e mnsuo:, ap Fmouooa aasm o 3ej 'dnqs ards aaa!od~ul F?I 'alau!q[e [ajqle a('j -!nin$ulA e arequnajuj ap leaq.eqna& aanqyly sse:, 'aq[ear !rnqn:, n:, tml nes !rnpyd '!!$sque~d !wn l e nes uaral ap aqn:, !sun ~nlsodypegqne:, qau!q[e p u n q v 'Iqels !eurquis !!$uarn:, oIooe !aFa '!nlnq

qi rase de albine

- cum este cea caucazian5 sur5 de munte - care fncep activitatea de zbor chiar la 6-7C. Totugi gi In aceste zile reci, coloniile puternice trimit afarii un insemnat num5r de albine, in special pe cele c%r& toare de ap5, pe cind la urdinigurile stupilor slabi nu se observti nici o activitate. Deci activitatea de zbor este fn leglturl gi cu puterea coloniilor din prisac5. Dup%observatiile cercetgtorilor, coloniile puternice igi retin in stup o rezervg de zbor, constituiti din albine tinere ajunse la maturitatea de zbor, ce r5m'In biologic tinere indiferent de vlrsta lor real5 gi pe care le pun la lucru intens numai atunci cind apare marele cules. Zborul acestor colonii este atunci foarte activ, iar productia lor este mult superioarii. Variatia fn activitatea de zbor a coloniilor se observi chiar h cursul unei eile de cules: dimineata zborul este mult rnai activ ca cel de dup5 amiazii. Apoi chiar atarea timpului are o fnsernnat5 influent5 asupra activitiitii de zbor a albinelor. Numtirul zborurilor P diferite anon timpuri are o variatie insemnatii, de pildii: in luna martie albinele fncep lucrul abia cind temperatura atinge IVC, iar in aprilie la 11-12C gi cPnd timpul este noros zborurile Incep abia la 14-16C. Obignuit albinele nu fac rnai mult de 8-9 zboruri pe zi. Cele nbcute in toamnii rar dac5 rnai pot face in primiivarii 40-45 zboruri pfni la sfirgit u l vietii lor, pe ctnd cele nlscute In iarni sau primgvars pot atinge cel mult 65-70 zboruri i viata lor. Cern cetiltorui Arrnbruster a observat c5 albinele din tara lui, care nu prea este fnsoriti, abia fac 5-6 zboruri pe zi gi considerg cg o albin5 culegitoare este uzat5 dup5 35 zboruri.

S-ar piirea cg aceasti5 cifr5 este prea micti; totugi s-a stabilit c l in aedie albinele folosesc in zborul de cnles 25-35 minute dus gi intors, dar ele stau 'In stup apoi dup5 fiecare zbor 30-70 minute, fie pentru odihnii, fie pentru alte munci. Cercettitorul Lundi a observat c5 albinele fgi petrec rnai mult timp in interiorul stupului decit P zboruri propriu-zise, n observatie confirmatti apoi rji de prof. Remy Chauvin. Tot el a observat cti zborurile de dimineatti gi searl au o durati rnai mic%decit cele de la amiaz5. h sfirgit, in viala unei colonii, stuparul are ocazia sii observe de-a lungul unui an, o serie de manifestiri legate de activitatea de zbor a albinelor sale, care sPnt ln direct5 leg5turg cu anumite schimbgri intervenite P colecn tivitatea fieclrui stup gi cu nevoile ce le are fiecare. De pild5, in primele zile ale prim%verii, albinele ies gribite la soare gi fgi golesc intestinele IneEircate cu fecalele acumulate P decursul iernii. n Este un zbor care nu depigegte o raz5 rnai mare de 120-150 m P afara stun pinei. Apicultorul denumegte acest zbor, zbor de curtitare, de defecare. Clnd albinele au iernat f5rti s l aib5 ocazia s l faci zbor de curzfare, apicultorul le silegte s5-1 fa&, iar denumirea lui este zbor forfat de iarrnd. V.n. Diaree. Cllnd reinnoirea permanent5 a generatiilor se succede fn raport de extinderea puietului m5tcii, aproape zilnic stuparul observii o vie activitate In fata urdinigurilor majorit5fii stupilor la orele de amiazg; albinelezboar5 leghat, f l r l sii se dep5rteze prea mult de stup gi numai cu capul intors spre urdinigul stupului lor. Apoi se fnaltti ceva mai sus, fic'lnd un zbor in cercuri rji fn spirale, din ce i ce rnai n

XBORUL ALBINEI

349

ZBORUL AGBINEI

largi. Stuparul denumegte aceast5 manifestare zbor de recunoqtere a1 tinerelor albine ce ies pentru prima d a t i din stupul lor gi vor s8-gi memoreze bine pozitia lui in stupin5. Cind stuparului i se fncredinteazri sarcina s5 organizeze stupina pentru polenizarea culturilor entomofile folosind metoda dresajului, V.n., albinele, fac un zbor dirijat. Acest fel de zbor se bazeaz5 pe fiziologia activit5tii nervoase gi a reflexelor conditionate. Cind vine timpul roitului, albinele Zrneur ies n5valnic prin urdinis, impinzesc prisaca cu un zumzet puternic, f5cind zboruri aprige, repezite, i oco- in zahgr de 44%. Produce 500-600 kg n luri mari de 30-40 m in jurul stupu- miere la ha, dar productia este foarte lui, iar cind apare matca se aciuiazg nesigurri, c5ci adeseori planta suferg la umbra unui pom, agezate P cior- de atacul unor musculite care-gi den chine. Este zborul roiatei, precedat de pun ougle in potirul florilor, iar larzborul cercetagelor care, atunci cind vele lor nelinigtesc atit de mult albigrisesc un loc bun, P dau tlrcoale, il nele la culesul nectarului incit rei preg5tesc gi zboarg apoi spre stup, nun!% sg-1 mai adune. memorizfndu-gi puncte de reper ca s5 Mierea de zburgtoare este de culoare conduc5 viitorul roi spre locul noii deschisg, foarte gustoasl g i cristalizeazri repede.
ZBUR~TOARE, rogcove, rrichitica, iarba Sf. Ion, Epilobium angustifolium L. sau Chamaenererium angustifolium L. plant5 pereng vivace din familia Oenotheraceae, are r5d5cini cu rizomi, tulpina haltiide0,60-1,25 m, fir5 peri, uneori de culoare rogietic5. Frunzele s h t asem5n5toare cu cele ale salciei, pe partea lor interioar5 putin cenugii; unele plante au dosul frunzelor verde-albgstrui. Florile stnt rogii-purpurii, hgirate ping la vfrf gi inflorind pe rind; fiecare floricicg dureazi 2 zile, iar fnfloritul tine 35-40 zile; pe aceeaqi tulpin5 se g5sesc muguri, flori gi seminte aproape de maturitate. D6 mult nectar, h t r e 12-15 mg de floare, care are o concentratiemedie

ZMEURUL, rug de munte, zmeurar, Rubus idaeus L. - arbust din familia Rosaceae, cu tulpini inalte de 1-2 m care se arcuiesc la vPrf, avind ghimpi drepti; frunzele sint alterne, dintate, tripartite, penate, priroase dedesubt, cu flori panicule in cinci petale ce stau cu fata in jos ferite de apa ploilor. Are un nectar abundent, 9,75 mg, cu o concentratie de 63% zah5r. Productia la hectar este fn jurul a 50-100 kg miere sau chiar mai mult, care este constant&. Este cea mai sigur5 plant5 nectariferg, care nu d5 grey. C h d slnt conditii favorabile de zbor pentru albine, exist5 gi cules. Este deci o plant5 perfect aclimatizat5 conditiilor aspre de la munte. Nu-

mai in anii cu zile prea reci gi ploioase, a.lbinele nu pot s3 culeagg, degi Florile au nectar. Media obtinuti de stupwii dins regiunile de munte de la zmeur este de 2 0 kg de stup. Albinele culeg de la zmeur gt mult polen. Dat fiind c5 el urmeazh l a M l m i t dupa salcim, se poate organ~ixa.mstup5rit pastoral rentabil de la aces& dou5 resurse de nectar, f5chd la poalele muntelui culesul de la salclm gi ur-

c h d apoi la arneurig. Durata produc$iei de neotar la zmeur este de 15 zile, dup3 cam, stuparul urcind s k p i n a qi mai sus pe munte, la clteva sute de metri altitudine, poate prinde gi c,ulesul a1 doilea de la zmeurii. Zmeurul, In plantatiile din jurul oraigului Bucuregti, nu are aceeasi productie nectariferg. Totugi albinele pot sg-gi formeze o rezervii bun5 de miere, calitativ valoroasl.

Editura Agro-Silvic;, tipirind prezenta lucrare, fncununeazi activitatea de popularizare a cuno$tinyelor de apiculturi ale autorului Const. L. Hristea, astizi ajuns la o v?rstZ fnaintaG, aproape trei sferturi de veac. Const. L. Hristea a publicat prima lucrare ?n 1934 $i de atunci, a continuat s i fie un neobosit PndrumZtor a1 apiculturii de la noi, publictnd numeroase lucriri de valoare. Lucrarea sa de cipetenie ,,StupiritulN (1936) a primit consacrarea Academiei Romine, iar cu ocazia Congresului International de Apiculturi de la Paris din 1937, ea a fost distins; cu medalia de aur $i diploma de onoare. Savantul rornin, acad. D. Voinov, fn raportul siu la premierea acestei lucriri, scria : ...,,avem de a face cu o lucrare serioas;i, care este nu numai rodul unei Pndelungate experienle, dar ~i a1 unui spirit critic, care +-a Pnchinat Pntreaga via@, cu pasiune, studiului obiceiurilor acestor fiinte interesante. Din felul povestirii diferiteior clipe din viala stupctlui se simte fndatii omul Pndriigostit de naturii $i de meseria lui" D u p i treizeci de ani de munci neobositi $i cercetzri proprii laborioase, acela~i autor Prnboglte~te literatura apicoli din Fara noastri cu o noui lucrare de baz; fn care tehnica modern; se Pmbini armonios cu cerintele actuale ale productiei apicole, ?nu-un limbaj accesibil tuturor. Avem convingerea c i publicind ,,A.B.C.-ul apicol' aducem un real serviciu apiculturii romfinesti care P ultimele dou; decenii a n luat un a v h t nem&;llt?lnit in alte tiri.

...