Sunteți pe pagina 1din 24

Revisti lunar24 de schimb de ewperienq 1 1 tndrumare metodologid apicoli editati de Alociatia Crescitorilor de Albine din Republiu Socialisti Romania

CUPRINS
I. GURE$OAIE : Ingrijirea roilor In scopul constituirii lor ca uniati puternice de productie G. CIURDARESCU : Eficacitatea polenizatoare a unor apoide L a di.ferite culturi de cimp T. VOLCINSCHI ditoare
:

intrebuintarea ramelor ~ 1 % -

2 . VOICULESCU : Greyli mai frecvente

N. POFESCU. Iulia GRIGORAS

: Observatii privind contaminarea cerii de albine cu pesticide organoclorurate

T. OLARIU : Produsele apiterapice cunoscute si corect administrate

bine

Emilia POPESCU-DICULESCU, M. POPESCUDICULESCU : Albina $i copilul Mihaela SERBAN : Sesiunea anualil de comunicilri $i referate a Institutului de cercetare $i produeie pentru apiculturi3
SEMNAL CALENDARUL APIWLTORULUI PROGNOZA INFLORIRII FLORn SOARELUI
C\
,

Sf premontane constftuie o bogat& resursd meliferdl care se cere intens exploatatd.


,

C o p e r t a I : Flora din zonele de deal

(f o t o : Pave1 TANJALA)

'

'

'

'

':

'

/ .

' < '

'

., ah~E~\&a$$ iiiqor. ,s~ .? $in7 t i ~ ~%m rrg.9!i& ~n: LQW' .iqoq o+a ~ o gZ "Gdnp as-1-npupnp ~ ~ ! v n p oaqepedea ~d AD auyqlti ap: 1 ~ iwqu! aq80,lorq !$jiIun .!qsaDe 'paddae -!we3 ap : a&~n8!se IS ~.rap~a!d 3 .a~e3' auyqle ap 8rJqndod !S p p e d p ' BJ?~ pJpu.ra! ' e h a p a ~ug .lea!pp p j . ~a~il ap d aqg!luea ~ 8 e i i ~ nau ~unajrd ~ -ua)od n3 'aqu~aqnd aq801orq r$ilrrrn f*. e u ~ d n j sug 301 q ~ e un ~ ad e!l!urej aoun eaJau!$qo BI . aynqpquo3 ~s axm . . fjln& as ' a ~ e l l o ~ z aaivux p ! & x e a .axe a~eop~pnCe, !!l!urej ap. vanz!lea.I aqB ap e![!uIeJ p u p urgqes ap Ins ' ! auFqp2 !&1ns:. !drip - rrxgtnur ~napaao~d . : ap JoE!I!uIe$ !nln.reurnu na~!$lnunrg! yea'yaalradrur r p p u r . :., o &iipo~qur eA as 1 p J e w BJEJ zun!z . 7:'Jo ;f*@?.LMdo~ c q u a i \ a p alu!eul -aJeol ~ a u ! ~ ea.ial%aij ~e' u~ g@dpu?~d. qmdke -e%Iits'~lrolau!qp e eseoplpnC ea.rf$@d ?nop ,p&~rs'q 3 , auntlse o a!nq!psuoa -WJ nguad I!I!UP~J l g 3 a a !n,~n301 e eJle a q 8 o l o ~ q !&p!un IOU ap e a ~ e u r ~ o d . ap',,ri 'a$ed 0 ap e z e h as ~dnqs. lop ., . i . -. .' ale^ i& '~bl"nqm3 ea=z!u.e8~0 H n d . -lag -!WJ m$tAu sunCe e TunTzyAlp u!p. aie3 3 a p e q a a p a o ~ d $ aa.[apoqauI ze3 ases!j UE WlPqWs' es BC!JB P U ~ A B d n ~ snou n ~ q u a dpu!sopj , ' a ~ e p l o ~ z a ap p qnzps an-qug , h o i .s a ~ s z a h !B ?.radoae g ! am3 F e u 1 l a p u n3 m o ~ a a e e ! S d u q 1Se1am ug~ep aa~u~a~ aulqls n d ap ~ o l ! q l m j e ., 8 3 ! 8 0 . l 0 ! q e q a p e d m urnurjmw e[ -!3!.1ole~ alnqap ' d o ~ sq , s a e ul[ .aa!Zol: -019 !&?~lun .IOU ap amuI leur p p JFWU . ! : un azaurJoj as ~s , ~ e s a 3 a ualsa a.rm ug e p o ~ ~ ayd $.u ~ z a ~ da!uny a~ sun? .
:
J.;
'.

, ,

-!!j@ej .,,.,'
5 .

dy3uiqe' . i.iiii ' suna~durg I!ZIAOJ~ IS ?a! 'And n s !!lii$e$ u!p',!$meurn[ iaun e nEs !$.red, !Sun E ~ z e q ap. e!.tlureJ. ea.rag -%038 irtijj$sho5 qdw!s eaxoz!a!p ,; sou aralnd n3 aurqIe ap a01 fjnzki.* ai!ox ap apo~am , . .
. . ,. .
,
'

, i ,

-.

i
&
+

:.;<::;: :,... ,if., . .>.., .. I+..,.


z

- 7

. .

-,,~nouea!%oIoIq iqe?!un o

?u)?p pp agw? ue3a!$ ulpX f k $ k p q n s pjstiou we$ u ! p a o ~ ! a o ) ~ n ~ saalnalp e

"

)1
;,

!
,

~nue u! c3 ~ e s a 3 a ua ~ s a $ anlqle':epLioi!g!ure$ ! n ~ n a p n ueaa!jlnluu~. !" ! .a~euoslaQ;etqalaqsgw~ o ~ ~ r g ~ naoln?n? a t d e ce ! ! '~?S!W~ebo03 4 .! p p ' a p aIau!dn)s ulp ao[!ao$ln3>de ao=n$n+'*:.aiapundsq.= q.JIeuj ap t, !

mun!%b " ' s a ~ a d a j f ~e)so) d gasea$saau! as es aaaa u~ gez!paua4 auntj3e. o p q a a p . . 4

'

!.

.
I

! 1 . ,:

,,

, ! : ,

. yaseaue)$$Ja? ,aly&J?pug o !S E[euo!sa$oad a!$el![qo o a!n~!)suoa (!or) a3!901o!q !jy!un !ou ap ea.ie,Wao$ u!ad au!qle ap aol!!i!urey eaa!)~nmu! 'lauo!$w Ioqde !nInprotu!a$ , -eU, car!iodr hl7,uad !I loI!aapaa!d ealaaejaa nqua. 'a$euo!)uaur a[!!)!puoa ul , . - . . , -[os!de lna!?aa#a US !.tap.~a!d !ou )eu!iuaa)ap e ?deJ 'aJeuaa! ,eg 301au!qle eaa!nao[u$ e~r@!se yntnd ne nu au!q[e ap !OII a~!!$uauas a a e ~us m!jen~!s !I JSOJ ne a a e ~n~ *au!qle ap q!![!luej e an!pnp * , -0ad, !!$ii!~edea 16..*!i31o!q !!.xa)nd eaaenu!ur!p e l snpuoa n e . $a!nd ap !a!ur q!$g!q ,;uej. 'pnzea atlnnr.'tii -au!q[e ap aoI!!l!urej eias)~oazapIi.I)uad aa!u~qatiau !!)!pum aza.qs!ffaiu:, m gs 11!aue: Bun1 u q a p e d eaelu ! f a!glew 'a!aenlqaj aI!unI u!. e3 $nae$,,.E:!aa?pe*ods. a ~ f i p q 3ap !Jnaoqz n3 6yl!i3unla.td ouae! eauaulase a a -n!lefaau qejuanlJU! ?sob e alenla! el snpoqu! ne-s aaea aurqle . ; . .: , . ,. . 4- , ap,:. JO~!!~~ZU~$ .+:~+$nd a,er 'au!dnp 'aiaun ug apuurasu! -!~apaa!d )eqs!8a~y! ne-s !jua?s!xa !zopej ap xiqduroa !nun gj!ao)ea
UJ-

! ! 4 i ! !

.. : : g a e ~ ( ; ~ y n t ? ' depop ee"cajaitd


,

?.

;\:;;.*,:,,

.?

' '

cu toti fagurii cu puiet tin& pin5 la miliilor de albine recardis@ qi s5n5virsta de 7. zhle, albina tSnilr5 de aco- ' toase. In acest an, mai mult ca oricintl, se perire ~i Pntreaga populatie de albine culeg5toare. Cuibul celor 2 familii se vor alege pentru prisil5 familiile de completeazi cu faguri artificiali. Acest albine care in conditiile anului 1986 ~i ale primtiverii anului 1987 au avut o procedeu, in conditii de cules natural, asigur5 dou5 unit5ti biologice care pot dezvoltare normalti, prin aceasti3 muncti de selectie promovindu-se in studeveni productive qi constituie un mijpin5 unit5tile biologice cu rezistenv lac de combatere tehnologici a varroo* crescut5 la factorii agresivi. zei dac5 se aplic5 tratamentul cu Varachet cind in cele dou5 unit5ti biologice hgrijirea materialului biologic foexist5 numai puiet necipicit, intreaga populatie d@varroa fiind in acest caz losit in aetiunea de inmultire. numai pe albinele adulte. Prin lucr%ile de ingrijire care se eIn anul 1987, datorit5 nivelului rnai fectueaz5 se vor avea fn vedere urm5scizut de dezvolbare a familiilor de altoarele principii : bine, sint indicate pentru formarea noi- p5sYtrarea puterii cores@-e lor unititi biologice, procedee care s5 a familiilor de albine din care s-au fornecesite o cantitate mai mic8 de puiet mat roii astfel ca acestea s5 poatii con~i de albine. tinua dezvolbarea inkr-un ritm accentuat. tn"Werea valorificgrii culesurilor / Metode de roire in cazul familiilor care urmeazti, precum si introducerea de albine mai slabe : in toamn5 de unittiti biologioe puter- metoda nucleelor const2 ri- nice ; dicama din fiecare familie de bazg a - qsigurarea pentru roii formati a unui nivel de dezvoltare capabil s5 unei rame cu puiet c5picit gats de eclozionare si cu a l b h a de acoperire, duc5 la obtinerea de unitAti biologice puternice in vederea introducerii lor precum qi a doui rame cu rezerve de hrani pe care le folosim la formarea in bune conditii la iernare ; unui nucleu cgruia, dup5 o perioad5 Dupii formarea roilor trebuie acorde orfanizare, i se d5 o botdi matur5. ' data o ingrijire deosebitz atit unitZitilor Roii f o m a t i astfel se deplaseaz5 pe biologice nou formate cit .cji familiilor vatra stupinei la distanta cea mai de albine de baz5 din care acestea promare posibil5 de familiile de bazi vin. Familiile de baz5 trebuie s5 repre(50-100 p). Pentru acest roi se pot zinte sursa de material biologic pentru folosi botci de schimbare W q t i t i sau imputernicirea roilor, in special a cebotci crescute dirijat prin transvazare lor formati prin' metoda nucleelor. (vezi articolul din nr. 4/1987, p. 12). Prin prelevarea periodic5 de rame cu puiet din aceste familii, in conditii de Asigurarea mstcilor, combinat cu cules se intensifics ponta mstcilor ~i acfiunea de selecfie. se c r e ~ t emai mplt puiet decit in faGalitatea roilor formati depinde P n miliile de la care nu s-au ridicat rame mare m5surii de components populatiei cu puiet. de albine, de cantitatea de puiet ctipticit ~i necgpkit si, in special, de insuLucrgri de intrefinere a roilor qirile calitative ale m5tcilor (zestrea lor nou formati ~i a familiilor de albine gqnetici). din care s-au format noile unitsfi bioIn cazul in care pentru roi nu se logice. folosesc mtitcile selectionate difuzate Pentru realizarea cu succes a actiprin reteaua A.C.A. ~i acestea sint unii de producere intensiv5 a roilor crescute de-apicultori, un rol deosebit conform tehnologiei, se vor asigura in il are munca de selectie prin alegerea toate familiile de albine mitci selecpentru prisili (cre~terea m5tcilor) a fa- tionate cu mare capacitate de ouat. Se

?A

'

vor inlocui toate mtitcile cu vitezti relui deoarece albinele ocupH 'cu miere ,- , dus5 de ouat, .cu defecte mmfologice, spatiile libere. de .puiet reducind posibilitstile de ouat ale mstcii. \ . -~ cele din familiile a ctiror pmductivitate s-a situat sub media anQals a stupinei In paralel cu aceite mtisuri, pmtru., , si cele btitrine (mai in v i s t a de doi intensificarea crgterii puietului se vor ani). asigtra in pw.rnanent5 in cuib fagbi f n scopul asigwtirii dezvolt6rii cores- pentru ouat ~i se vor efectua tmte lupunzgtoare a roilor gi a familiilor de cr?rile care asigurti o bun& desfs~urare bazti astfel ca sB se reaiiwze puterea a proceselor fiziologice gi biologice din I, J care garanteazs r, iernare ftirti pierderi st'upi ca : umbrirea stupilor, frllesnirea si pentru ca aceste familii s5 reprezinte a n e i bune ventilatii, prezenta $i accecapacitiiti productive in anii urmtitori, sibilitatea conpnu5 a unei surse igieeste necesar c a pe toatti perioada se- nice de ap5. Deoarece in familiile de'albine ~i in zonului activ sB se intensifice activitat= de ouat a mtitcii p n t r u a se roii nou formati, se pot cl5di foarte multi faguri artificiali, nu trebuie necre~te cit mai mult puiet. In adest sens, in per?dadele lipsite de glijats aceastti lucrare. Cl5direa de cs- cules natural se vor efectua hrfiniri de tre albine a nufntirului d e faguri necestimulare cu sirop de zahtir concen- sari se realizeazti pe fondul actiunilor tratie 1 : 1 de douti ori p e stiptsmins cu . de hrtiniri stimulvte continue a. familiilor de albine. La familiile puternice . pofiii de 600-700 g, in .functie de puterea familiei de albine,\la Care,,se se pot introduce dntr-o, datti douti raadaug5 protofil (17 mgll sirop) qi turte .me cu faguri' artificiali de o p r t e g i de dta a. cuibului. Pe m5sura clsdirii de polen. fag~rilor- artificiali introdugi, se vor In lima bios.CimulaBorilos, f urajarea miere exface cu sirop din asigura contiriuu aitii pentru a fi luati se ?tr& obtinut prin diluarea unei pgrti in cregtere. Introducerea de faguri arde miere la 2 p5q.i de ap5. tificiali in familiile de .albine este o Hriinirile continue de stirnulare se actiune permai;ontZ, urmgrindu-se sB vor face respectid cu strictete toate se realizeze riecesarul integral de fam5surile menite sti previnti declan~a- guri cltiditi. Prin cltidirea unui n u m a rea furti~aguluiprin etan~eizareastucit mai mare d e faguri artificali se a-. . pilor si astuparea eventualelor crZp5- -sigur5 igienizarea ~i innoirea anual5 a turi, reducerea urdini~urilor in corelare cuibului familiilor de albine, iar prin cu puterea unitstilor biologice, evitareformarea fagurilor vechi se obtin canrea risipei de sirop in stupink admitittiti considepabile' de cearti. . nistrarea siropului numai in orele de Activitatea de fngrijire a familiilor sear5, dup5 incetarea zborului albi-- de albine are ca scop major obtinerea nelor etc. de unitsti biologice puternice, productive, dar ~i s5ntitoase. Pentru mentinerba' farniliilor de albine in stare,abd-iv5, o m5sur3 eficient5 Pentru a avea . familii stingtoase traeste efectuarea stup%ritului pastoral. bamentele medicamentoase in vederea ' La amplasarea stupilor in pastoral se combaterii bolilor parazitare ~i infect* va avea grijti sa' se evite asezarea lor contagioase trebuie sti constituie o preoin raza de zbor a altor stupine pentru cupare principals a apicultorilor. ,ca albina s5 nu se rgt5ceasciil iar pen0 latentie, deosebit5 'se va acorda . . tru a preVeni suprapopularea unor facombaterii varroozei folosind in acest milii in dauna altora se va ctiuta ca scop prbdusul Yarachet administrat sursa de cules s5 fie in fata liniei de prin fumigatii in dozele si la interva-,. leje d e timp prev5zute i n . indicatiile stupi ~i nu 4ntr-o margine. In perioadel6 de valorificare a culedin prospectul de fabricatie. ' surilor ce apar dup3 formarea roiurilor La aparitia primelor semne de nose;.. . este absolut necesars deblocarea cuibu- 'mozti ~i pentru sstirnularea dezvolt3rii
I
'

,-

-,

% :

familiilGi- de ' d b i n e ~6 iecbkandg sa sauc-luld d &SH&9j;fnK& indi-. , si adrninistreze turte' cu sirop din za- cati tagurii c15diti1fAarful:jiW&ent In h2.r cu protofil (34 ml/kg past5 sau'l7 care s-au crescut citevhs-:gmratiid e . .. ; ,. . mill sirop). puiet. , ., Pentru combaterea .micozelor puterfn zonele unde exist8~'cul&iiri~.&zii ' nic favorizate in ,acest an se va admise va proceda la debloca~',cuibUi.Por , nistra preparaetul Micocidin prin pudra-. prin introducerea in rnijlrzcul ,.duitjuEui . . rqn albinelor cu 80-120 g de 3-5 ori ae'unui fagure bun de ouat, -0peratiune ' si prin administrare sub form5 de sicare se repet5 la un interval: de. 4-5' rop dupg indicatiile din prospectul care zile, in functie -de .gradul d e i n s h i h tare al acestui'a de catre matc5. Pentru insoteqte produsul. La aparitia primelor semne de loe5 ca albinele sti pregateascti mai repede. toate familiile de albine din stupin5 s e pentru ouat a c e t i faguri, inainte de in- ". vor tratat cu locamicin in dozele inditroducerea lor in cuib se stropesc cu: ' . : ~ate d e prospect. sirop din zahir. Efectul tratamentelor medicamenIn continuare se vor lua rn5suri pen. toase in, combaterea tuturor afectiunitru asigurarea caldurii A n cuib prin re; lor albinelor 'trebuie s5 fie .sustinut qi ducerea treptat3 a acesfuia in functie potentat, de m5suri optirne de creqtere, de pu.terea familiei de albine. Fagurii intretinere ~i alimentatie a familiilor scosi din cuib qi care mai contin unele cantittiti.. de miere, .se vor desc5p5ci de albine in tot' sezonul apicol. fn perioada de preg5tire a familiild d~pk'diafragin5~!!pentru concentrarea 'de albine pentru ierhare (lunile augusthranei in zona de iernare qi pentru stiseptembri'e) se va stimula c ~ e ~ f m e ~ : ~ @ mularea ...u cre~terii pyietului. ' ietului prin hriniri d e stimulare ,cu si- , Ultima. lucrare de Sducere a cuibump'din zah3r ori de cite.'ori'culesurile lui se va face in perioada cind nu.mai. tPrzii de intrer;inere.'aO disp5rut sau au exist5 puiet, prin scoaterea din rnfilo-' fost intrei-upte 'de conditii clim'atice cul cuibuld a fagurjlor goi din. care a . nefavorabile. eclozionat puietul, riminind in m i b fricepin'd'.cu 1una"septembrie se. vor dear ramele cu hran5 complet ocupate.. .. t r i a roii care vor r8rhinii ~ e n t r uier- 'cu albine. , - . nare, restul fiind fol~siticixfamilii b ~mpachetare~*cuiburilor f n vederm jutitoare pentru irfGrirea cu material asigurMi unui regim termic corespun, biologi'c a altor familii de albine. z5tor se va face cu materiale termoifn cuibul familiilor de albine se vor asigura numai faguri de bun5 calitate zolatoare! amplasate lateral, si deasupra corect cliiditi, far5 defecte, celrile deforpodiqorului.
' '
,

mate

'

,,

Albina

&I mai statornic +i leal aliat-a1 ogriculturii


1

'

APOIDE 1A DIFERITE CUl TURI DE 'C~MP


Di. George1 CIURDARESCU ' Institutu1 de. ,cercetEiri pentru cereale $i plante tehnice Fundulea . I
,

'

,,

.;

. . .
?

'.

., .,

. . .

.. ,. .

. .
.. .

Un numar mare de specii de plante . cle specii de plante iriruaite (specific ..' sdlbacultivate sint strins legate, in .procesul majoritLifii /speciilor . de. blbine , de 'fecundare, de activitatea insectelor tice) ; . Prylenizatoare. Plantele cu polenizare -.polilectice - ale cdror.' feniele entomofil5 prezintii o serie de particuculeg polen'de la m i multe specii..de laritati ale morfologiei Ifbrale. (form5, plank (este 'caracteristic albinei me. densitate ~i ornamentatie a granulelor lifere). Sisteme similare de corelatie au fost de p l e n , d o a r e a petdelor, amplasa]ansate in decursul timpului de diver$ rea nectariilor, staminelor ~i pistilului) auto-ri ~i iri diferit'e moduri;.Toate ins5 care atrag diferentiat Jnsectele' pole.,. .,: . . . . ..' nizatoare. . . . ,. . , ... conduc in 'final la aceea~i concluzie I P,aralel cu "modific5rile in sens . $ i anume la existents unor'specificiadaptativ a1 florilor,.in decursrul evolu: . t5t.i. diferentiate ale diferitelor grupe tiei au gvut I&, gi?.la i n s b e o serie d~,'c&lbiii~ i n rap6rt cu: ,speciile de d e mcdificki structurale care le-au .. plante vizitate, . . . Pe ling% specificitate .$i in sttias5 'permis explaat&-ea resurselor oferit? de 'flbri (co~ulde colectare a polenu- - leg5tu1-g cu fructificarea tiiebuie mentionat si aswctul de, eflcacitate.' Prin lui, pilozitatea bogatii a unor segmente abdominde $i meori a intregului corp, eficacita,te se intelege procent~il dg. flori polenizate din numZiru1 total .de 'apendice bucal. adaptak pentru supt, cunmcut faptul c3 g u ~, pentru i colectarea nec,brului etc.). 'flori vizitate, E ~ t e nu intotdeauna vizita unei albine, pe In' prezent, peste 700/0 dintre speo floare. este echivalenG cu polenizadile de plante entomofile sfnt polenizate :de c5tre albinele melifere i~ar rea ei. Spre ,exemplu, o albin5 melifera dac% a ~ z 5 pe un r a k m bine peste .loo/,, de c5tre aibinele s8lbatice. . R s t u l de - s p i i sfnt .pole.nizate de dezvoltat d e lucern5 (cu minimum 20 flori apte de polenizare), poate extrage catre insecte din diferite gmpe sistcmatice (Diptera, Hetmoptera, Lepilateral nectarrul f5r5 a deschide ( ~ poi leniza) decit 2-3 flori. doptera et~.). A v r d in~vedere' bele 'weiintate an- . - In schi.mb, aceea~ialbin5 aflat5 pe t e r i ~ r . i@portanta.:eoonomicgg ~i pe care' un- capitul de trifoi ,deschide s i pole. d prezintil ':-albiriele' melifere @ 'ssl- nizeazg fiecare floare . pe care o vizit5atice:in fructificare ~ i in , final, l a . :, t ~ z i i . Din. acest exemplu .se p a t e concluziona cii. albinq melifer5 are o producerea de s a i n t & i n , cele & ur;.eficacita.te polenimtoare mai redus5 la meazii ne- vom .referi numai la.ac&ea. .. I . . Vizitind fI&ile, . albinele asigurg lucemh . comparativ c y trifoiul. Nu trepolenizarea incruci~at8,existind astfel. byie neglijat faptul ca in caracterizarea eficientei polenizatoare, 'a unei insect,e conexiuni reciproc avantajoase care,au trebuie sii se ia in considerare ~i mor-, dus la o c1,cisificare.gmeralg a lor, in fologia florii: vizitate. (mai accesibilg urm8toarele dou5 tipuri d e evolutie: :sau nu la ;vfzitare). Pe barn acestor '- 01igoEectice - ale cGri>r.femele . culeg polen de la un numZr.'.limitat - . - . - ': . (&tinuare in pag, 10) .

'

. .
A ,

, I . .

',"

'

'

'

'

'

'

'

.%

-,

5:

Tabelul 1 EFICACITATEA POLENIZATOARE A UNOR APOIDE LA DIFERITE CtlLTURI DE

'

SIMP

..

' ) A

,
,

Gen7d il~sectei bolenizatoare


Ricin ( ~ i c i n k s communis L.) Mac (Papaver somniferum L.) Nap (Brassica napus L.) hfuytar (Sinapis alba L.) Ridiche (Raphanus sativus L.) Varzg (Brassica oleracea L.) Lucern? (Medicago sativa L.) . Trifoi r o ~ u(Trifolium pratense L.) Trifoi alb (Trifolium repens L.) Trifoi hibrid (Trifolium hybridurn L.) Bob (Vicia faba L.) r . MBzgriche (Vicia villosa Roth.) Ghizdei (Lotus-corniculatus L.) SulfinB (Melilotus sp.) SparcetB (Onobrychis viciaefolia Scopt) Morcov {Daucus carrota L.) Roinit2 (Mellissi officinalis L.) Dovleac (Cucurbita sp.) Castravete (Cucumis sativus L.) Pepene galben (Cucumis melo L.) - ' Pepene verde (Citrulus vulgaris Sch.) Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.) CeapB (Allium cepa L.) ,

Apis A
I

Andrena
B

A h dium
C

Bombus
D

Eucera

~ a l i c t t t Megadale l Mclitta

g z i
I

Xylowpa
, I

I:

G
.

'..I.,
.,

. . -.
*

* . 4 * * - . * . **- *+* * - a * *- ** *-** *+t t-** *ye* * **-'*.+* + *** **t *** * ** *+* .t *- ** *** **-*** * : *.* ** *f*. ** **-*** ** -, **- *** * **- *** * t*-*r* * ***. ' ** '-**-*** ** *
*L** *+* *** *** *** *** * ***
'

*'*
. .

* *

* * +a_***

*a*'

**,+**
t

t+*

c*'

'

,*- ** . * * , * * .*

** . *- **

**-** ** * * . * *- **
f-

*t

* * **,I*** *-** *-** *


*t

* **

* ** *-**
-

--

,'

* * * .

** ** * * * * *- **

* ' .&*f . &&-tb& . .& * *-f* *- ** *-** *-*a . *-** *-** * *-** *.-** * * - ** * ' * L - ** *- ** *- ** * ' *- - * * *- ** *+* -. * * * f * * ** * -'
~

** ***

*- ** -

.*

- -.

*
-

-+

,.

, i'

,.

:.

.,-

-.. .

.: ,
,l,

...: . . .. . . i.
'

'

> . ,,

\
1 '

: .

..

. . ..
I

. .

. .

, ;
.
,;,
.

Legenda : Eficacitate polmzizatoare :

'
,

= redusd (ptCluE la 10% din flmile vizitate sint polenizate). = medie ( p h d la 50% din florile vizitate sfnt poleni5ate) . = ridicatd (peste 75% din florile vizitate sint polenizate) B cu sfieciile :fusciics, tarsata, flavipes, cErysopiga, variablis C cu specia : flmenlinum D cu specale : terrestris, soroe&sis, agroruin, silt-arum, lapisarius, Izbrtorutn E cu speciile : atricor.)tis, clypeata,. inlerrupta, longicornis, tubevculatia F cu speciile; quadricinctus. euryguathus -. G cu speciile : rotunda, verziwlor, cenizttularis, pilicrus , H crr speciile: lepiri~ta,tricincla .' I c lc specia : claviwr~zis ] cu specia : violacea
.

* ** ***

*
.
,

.
.. ..
.

,: . .. -

; ;d ;
, , -

.y: ..
.

,
,

,.
I

,-

.. .
. . .
,

. . . . p , .
.

. ,..... ,.
.
'
I .

..

,.I,,,

__ .. .
, . ,
,
: , .. .

.-...i,: : ,

<

.Y
.

. .

' .

.
, .
'.'.I,...

-.
l

.
,

, .
.
.,

..

, ?,..

i.

. . ; , . . , . \ -.,d

~,

..-. ," .
'.

.,*.

, .

CEARA - o problem3 mereu ad0al5

'

!NTREBU/NTAREA RAMELOR
\

CLADITOARE

Ing. Traian VOLCINSCHI $eful serviciului tehdic a1 Asociatiei Cresc?ltorilor de Albine


1
I

Cunoscind faptul c5 secretia d e cearil este o functie fiziologicil inevitabBH c a organismului albinelor, s-a cilutat gssirea unor posibiliUti de a spori clt mai lnult productia d e cearfi a familiilor de albine. Pentru a folosi posibilit%tile de clgdit ale unei familii de albine $i pentru, ca Entreaga cantitate de cearg produs5 d e albine s5 fie intrebuintat5 la clgdirea fagurilor este necesar 1 se creeze E n siupi spatii libere. Spatiile libere din stup favorizeazH secretia glandelor cerifere. Albinele nu suport5 spatii goale fn cuib $i le completeazZ cPt mai curind cu faguri
/

'

Experienla a demonstrat c5 productia de cearg nu depinde numai dc spatiul go1 creat ci-gi de locd unde se gilse~teacest spatiu Sn a$a fel Pncft toate albinele din stup capabile s3 prodac3 cearg s3 poatH participa, la clildit. Aceste spatii goaletrbbuies2i fie create E n zona de activitate a albinelor tinere ocupate cu ingrijirea Puietului. asffel ca ele 4 le poatfi ,hlbst ma1 u$or. Formarea spatiilor goale in stup se. va face cu grijs ~ e n t r u a nu prejudicia e5Tdura cuibului, in special primsvara. .Este hecesar s5 respectsm compactivitatka g i regimul termic a1 cuibuIui. In acest scop apicultorii au conceput rama clgditoare care constitute un mijloc im-

Rams ciHditoare se introduce in cuib ling5 ultima ram5 cu puiet, figura 1. In timpul verii, in perioada marelui cules se pot introduce 2 - 3 rame cl5d i h r e la o familie puterriic5. UnS ' apicultari qnplaseaz5 aeeste rarne , cl5ditoare de o parte gi de alCa a mibului. Cind rarnele stau algturi, albinele cl5ditoare s e &n5 intr-un singur loc, iar r~egimultermic este mai ' f avorabil influentind glandde cerifere s5 secrete cear5 dai adiv. L a stupul mdtietajat se pot introduce 1-2 rame clgditoare in fiecare corp, dar cele mai bune rezulhte se obtin in corpul unde se cregte p u i e t ~ ffn8r gi in cel . destinat recoltei. Rama clgditoare se culesului. tine in stupi pin5 la sfir~itiul

Ocuparea albinelor tinere cu productia de cear5 contribuie la mentinerea familiei de dbine intr-o stare 'de activitate, influentind favorabil culesul viitor. fn perioadele lipsite de

RAMA

CLAD IT OAR^
MIERE'i PUl ET CEWLEWALE
Fig. 1 : Locul ramei cliiditoare' I n mib.

..
8

.b,<.

, , .

. '* ., .

. .." . .. . , . In cazhl ~rudo'&ili :d e trintori .'pentru'?&@kjg?is@jiyepom&dgi :,&jy~,-?&i~$ . .. .lawele acesbra . , rgmin fn sfrop-de' ~zah5r in cuncentratie 1 :-I. imperechefe, continuare in celule , pentru , a ' f i cgpZFcite Prin f~losirearational5 a'ramelor cl5de cHtre albine ~ ia, ecloziona.
,<

; .

, ;J

,. ..'.

. .. .. ., . .
,

; ,. .. ;- . ,..,
'

. ,

,..; .
.
,
'

.
, ,
' I

..
.,.,

,.
,

. .'.

ditoare intr-un sezoll apicol se poate Rama clMito?re a t e de o''construcrealiza -d!:.',$Mf@id, ;,de*> O,vP,3,';%gc:, .', tie spe;4iqla, (fig. ;2) avfndaceleqi .dicear5 marfa de la' 5''famgie de 'albine ' meniiiiiii rma' '~tupuld 'obivnuit. mternic5. . Are speteazia superioara mobil5 (deta< . .L - . ' I Y - .. :;1 .@b'if%) ..far ramla propriuizis5, se spri&a dgditoare poate avea +mai:; jj ~jinS':irir, stup . pe umeTaqe con'fectl"onate mulk, roluri : . . . ' ; :. j . :; . : ,..; , din! doug buc5ti de balot jndoite P n , s H sporeascg productia de cearg, deziunghi dr~pt,,?j,.,fixate in',partea..supe&h?P -+xre'---~eeh&Hde8'. . . r d u 1 .g~incipal ~ a1 rbcesteia ; rioar5 -a spetezelor laterale de"'ram"ei -,apermits puntiirirea activitgtii albi- . cl$di@ar,e, La ;&O. cm mai jas de spe< thelor gi fa special a tendintelor de rbire ; , ... teqza. ;superio,a~.$ .:riobil% este montatg , . & asicrure I ~roductia de a ~ i l a r n t ; l . ,,o- . ~ i p ~ $ , , s,,care, u b ,pin5 jos se f i x e a 6 I !a vvarroozei.; , , .,; . :... , ,, ;..un fagyr~:..n.arkd de cuib care ocup2 : - s s asigure: numBru1 ,aec'esar ,del,ttfntoTl. : . do,u5,trqNi..pic.rani5. ;de calitate pentru . fmperecherea<miltcilor $5, . , , R W ~ , , cQditoare,.,:.d5 ,~ . posibilitate icirid aceytia nu sidt ,n~ces'ari, j~]tngr~de'ascii '. . ,.qlbinelw 55 ;valorifice secretia glande-' $r?isirea- lor intr-un, numsr prea mare. lor cerifere q i s5 conStruiasc5 frigura~i Y f n ..functie . . d e . ,scapyl;, urm$rit ., rama: ,:.-in, spatiul ,,libq~,; din partea superioar5 , m rpfezi$? . o treime . din ':cl5ditoard .poate; fi; ;fplcrsii&:sfi satisfacl5.: a . r ,sh ,~ii'.hal&.td$k;;:ao&* dez;i.i .. ., +ipw$siyr;lilqi !,~g.i#teja, a c e ~ t spatiu 4 ma^:-. . . " . ' ;: , : ,...:.*,. '. ,,,! , :: fiinp sub ;spekeaza, .~super~, b mobil8. a~, ., . ' . qcest . s p ~ i ~ u , ~ ! s , u ~ t o f i ~ cl5~allsi~ , . >;;! ;<;!a .Yw&;*,: 'r .. d& 'cu' plgqre, Ega$uirl.&$re 'thi~nuit i l ; ;kiL;4pj&d;,&e'i '. &i&g &titate C ' con$+,. celule de tririt.oi'."fn, yqst f e l gi3gurqii : c ~ t $ ~ ude j i albine .trebuie ~ecoltati se. satisface qi, instinctui'.'albine~o+ de . ;.. ', , . : . ,.la&dare 3-+ zilb.: . ; -: I;. a cladi celule: ae , ! : , , . Pi'ntor. . . In aceasta ( I!' i,i&&f.lc '&3a3flihiil: .. 'C situatie ,'+binele? nu" m:ai rhilificli' c e ~ l,uei3f&~e : famiJ 'Q combaterii biologice a varroozei. fgguragii - 'iul&leqde aibin&. tyscuji nu . : se , . recolteazi5, .~.; extrggindu-se . .. . pe'.

,,

'

,!;. ,

,w$

j j .

,,,

.I

1-,

::

: i :

#,),
"

$6

'

'

I . . ,

..a,

,.

.,

'

y r

&,.

<.

r~odic '"an ceId1eie~~'acestor la~ve18de trin, tor inainte de,?cgpHcire ,cPt gi ,eventualii f i . lbcra;ltj! .ynifom.humai cu: Celule . de pakizif i, , dk' ~ a r r o ac& s i .afis ':ad. aceste +bin;,; ,lefat+ar$., ;A.$tfel, $hmti. klkdi.. ! . .. . larve. . .. : : . , , . . , , ;d,,.;:> toKe.,+r&i&ie ,$ u n miiloc eficace tie
L ,

'

'

"

',

,;,

.\',',

t e a d partea kbperioarA a spatiului rezewat pentru crevterea fagurilor ~i care reprezlntLl

.ingri3dire.a pr&ir(ii1 .~a$e:rate' trintorilorl ., $~gly'a$t, i'3$q-iti'' chiar dac5 zu ocqd-hatal q ~ l b a * m e i cl5ditoare twbuie,.r v t $ b a $' ldj.3-4' zile prin ~iew. . . . cuI :g'jq,td@'l,-'unui .,< cutit pentru a nu perwte brg~terea',.puieh.ilui'..,de t.rinbr . per&-Q: . da'qe albiele, - consum5 . multP . energip,qi h t a d , , , ~ e n t r u , ~ a l o r i + fimrea ::operativg a &.tor. ;f5gura$i r e d t a l i 'din r a m cliditoarq,;este.bine ea . ! n , fiecare stupin8, s5 $xiit?.. ,. un: . to. , pibr..sdar; in,care se;tqpesc. pe m5sura rw'oltgrii. Dac5 vim l%k ,pe . o ' peril sad$..mai mare ,de , timp fagurii n e r y ma ti,:: Jarvele crescuk in celule . yor
'

. : . ,

'

'trece in stddi~.&.~p$enmfal %I -i;~i;.:f&e- . cele h a i b m e familii din stupin.5,' n e . Enveli~uln i m f d .care, 1% to&ea. faguy. -,cesari p e n t v imperecherea .mHtcilbl?.. relui respectiv $a !-fk'tiiik d buM-:flartei : C r q m ti-fntorilor se va faze astfel. . din cearii.: , . . . . . . dirijat in futlctie de necesitgti. Rama .. NumeroSi apicdtori ioiosesc c a ra- clgditoire este 'in a c d a ~ i timp un .in' m5 'cl&ji~o&'re'6, mfig otji~fiuitg.din dicato? a1 st5rii. din interiorul farniliei : stupin5 din care au tiiiat fagurele des-j ; de albine. . tinat . refonilei deoarece dbinele'. lu-: 1. clgdfria in bune. condi$iuni. fagucreaz5' rnai 'repede intr-o asemenea; : rilor de cear5 pe rama.clgdito&-e .indicg nmii oarb? in care a fmt 'crescut an- . apiculto+ului sta,pa a fami.liei de.. teri0I' Un fagLlr@.l n . a ~ e ~ S @ C O p p a t e . \ albine, c + i exis@nta unui .cules, averti-,' fi intrebuin@%g. numai speteaza ; ;. zindu-l cg aceasta p e r w g rnrespunde ~LlpeI'ioflr8. a . 'Unei T3me Sau nUXm1. ? cu pprioada optim'g cind trebuiesc. in- , hriinitorul U ~ U C - -de fundul cgruia:' trodusi fa,gurii artificiali in sbpi. S t ? .ap'liCg 0 , f i ~ i e de 1-2 'cm. fa: .: Cind f n rams cl5ditoare se clgdesc gure artificial lipitg, acesta-<servind f,agbri mici cu elule de albine lucrg-. imeput pf2nb-U clgditul fagurelui. [ toaw ~ iin - ele nu s-a depus nectar, Folosirea ulucului hrgni tor :prezintg inseamng cg cuiesul .nu este suficien.t (avantajul cii in perioadele iipsfte de : de intens. cules f!amilia de albine poate fi Stirnu- : Incetarea &dirii fa&ilor indicg . , latg c u sirop de zahgr. De. asemenea si . lips de cules. D~ .=emen=, atunci ra.ma de m&3gaZh p a t e ' ff:fulC~~it8,, ! d n d familia este drfang, albinele nu ram5 cl5ditoare 'cind,:este ',introdus%fri I dgdesc fwri . + apic,ilbrul esk averCuib ~i la care 's7au: p r i b . in acela~i : t i ~ t ~ - A j ~ ~ . v ~ i~ n~ ~ ~ g ~g : + l - ~ ~ ~ . mod, de speteae1e':superibare V i . infe~.,JI+ bintori ~ i ,in, ,celulele ~ ,clgdite rioare, .qo,u8~ u v i t e de fagure artificial dbihe1,& : d%un ;neckr,, ac&asta: ,.emti'.:hcesstEi 'ram5 dsditoare are un front : tuie o!dovadg C B : , ~ ~~~gp mai.ple b b , cudt luc'ru mai larg p n t r u albine ~i 0 les. Cind apal. fn'faguri lete 'de tdncapacitate mai mare, satiif5cfnd : tor, iar pe marginea fagurilor spar inbine cerintele aefftei p r o d u ~ t i i ~ In ceputuri de botci de rnatcg $) in spefigura 3 sint 'pre2cntat.e diferite m0cial dac5 au fast insgdntate, . ,. dele de r a m e clgditwre., inseamn5 c5 familia de albine a intrat Este bine s 5 i n s e m n k du o pionezii . . . ,rams clgditqare pentru cii la -deschi- ] - . . . derea stupului se vede .<mai bine qi nu , ' d . putem astfel confunda cu o alt5 j ramg: lntr-o zi se pot tiiia qi recalta faguri din iamele cliiditoare din 50 de. i stupi, o b t i n i n d u ~ e4-6: kg cear5. 0 : atentie deosebits . trebuie acbrdatg la ' j scuturarea de .albine . ~ la i . recoltarea i '. f a m i l o r din ramele,.cliiditoare pentru j -', a mt p i d e , k u v 5 t G d .matca care de ; .I multe . ofi se -g&qte pe a q t i faguri d . . e f & care .dmune 0 1 1 5 . ,La recoltarea faFig. 3 : Diferite modele de rame clsditoare : gurelui d i i ramel . & l a g 0 fic+ie de a . m a cliditoare de constructie spe10 mm care ajuG la pornirea ~i diricia18 ; b. -. folosirea ca clgditoare a jarea constru~iilor urmgtoare. unei rame obisnnite ; c folosirea unei Asa cum am ar5tat mai sus. in afara ' rarne obisnuite divizat5 h dous com~artimente @gale; d r a m de magazin*fol* produc~ei de ceag, folosirba ramei sit5 ca ram5 clfiditoare; e - speteaza. sud5ditau-e prezintii avantajul cg perp e r i o a ~folosiH pentru clairea Fagurilor ; 1 mite apicultorului ~5 creak& up anu- . f . - folosirea h r & n j ~ d u i uluc la clsdirm fagurilor, - mit numiir de trintori vigurqi, din
,
'

,.

..

'

'

a.

'

'

a&

'

.-,,

'

'

, :

In frigurile roitului, apicultorul fiind astfel avertizat c5 trebuie s5 intervin5 si s5 ia m ~ s u r icores~unz~toare. ' Rama cllditoare mii & M I X ronstitui un rnijloc eficace de combatere biologics a varroozei. F<amiliile de albine c5rora li s-au creat de c5tre apicultori conditii pentru a produce cear5 si a cltidi nestin. gherit fagr~riartificiali ~i faguri naturali (in rame cl5ditoare), cresc mult puiet, sfnt sb5toase qi se mentin puternice, devenind mari produc5toare de miere qi cear5. Cercetgrile efectuate in wra noastrz au demonstrat c B folosirea ramelor cl5ditoare constihie mijlocul principal pentru sporirea productiei de cear5 in stupine, asigurind 57010 din cantitatea total5 de cear5 produs5 de o. familie de albine, De asemenea, s-a demonstrat c S i productia de cear5 nu influentea25 nefavorabil produc$ia de miere.

! aRE8ELI MA1 !

FRECVENTE

Zaharia VOICULESCU

Am asistat de multe ori la dis'WU $ f controversate intre apicultmi pt-lvind 6

!unele

f de atitea ori a m fost martorul unor


4 afirmatii eronate, lulnd, bineinthles ime-

aspecte din viafa albinelm )i tot

;diqt
+

pozifia cuvenit5. M-am grndit C& ar f f i fourth oportuml punerea in dtscutie 4 a acestor aspecte. In cele ce urmeazii n L l 2 voi referi la unele dintre ele. maf des

Se apreciazB de catre unii apicultoricB albfnele culeg ~i depun f n t r ~ o celuld polen de o singurii culoare. Total gre$it, deoarece d'eseori in interiorul aceleiagi celule se observ5 straturi de polen diferit colorate. Personal, valorifichd in decursul timpului peste 50. kg p5sturA,, am fntilnit intr-o celul5 pfn5 la 4 nuanfe. diferite de wolen. Si clac5 dam un sinnur exemolu. k e l a al' rrichitarului thrum-sp.) care -are 1 in aceeqi antera grauncicrare de polen 'in doua nuante diferite, nu mai sint necesare E ICACITATEA POLENIZATOARE alte argurnente. Nimeni nu poate crede u N o~ ~ pa~ LA f DIFERITE i~ 6 albina adunB acest polen in mod selectiv, CULTUIRI DE C m * pentru a-1 depozita pe nuanfe In celulele fagurdui. (continuare din pag. 5)

! !

Unii 5tUpai-i SuSfin ch ~ i e t u l care succinte prezentgri ale problemei c + i In + edozioneazri toamna tfrziu, cind albinele snt urma analizei unor lucrari de sintez5 1 , i n ghea, nu este viabil deoarece nu poate red5m eficacitatea p ~ l e n i ~ a t ~ a a r e .bur, decit prim&vara timpuriu, la zbwuunor genuri . de apoide, ra- ! rile de curafire. Albina, indiferent de peri"port cu speciile de plante vizit-ate (ta- ! oada de eclozionare (chiar cea din timml facP o serIe de munci in interiorul belul Ejlementele prezentate + verii) stupului $i numai dupg aceea 11 p i i r b e ~ t e tabel evidentiazg in p r i n c i ~ l dou5 ! pentru a deveni culegritoare de polen, necaspecte. Prirnul se refer5 la faptul 'c5 @ tar, propolis sau penku a aduce ap3. toate culturile de plante analimte PUiehl C W t?elo!zi~nea& t0am!la UrZiIl t?ste, a lucernei) benefieiaz5 perfect viabil, iar albina adult& in ghem,

de .aportul polenisator, cu eficacitate i pasturei pe care cons-. ridicat5 a1 albinei melifere. In a1 doilea 0 parere cu consecinte triste este aceea rind, la genurile de albine salbatice cri nu trebuie deschis stupul pe fimp geros ?ficacitateaPC?leniZZltoare e s k diferenpentfu a administra deasupra g h h u l u i tiat5 h r a p r t cu phnta de cultur5. ! turta sau o placa de zahar candi atunci In conclwie, cunoqterm> eficacit5tiia cind nu avem siguranta c5 hrana l5satB din palenizabaTe a diferitelor genuri de + t o a m 8 ca rezew5 este suficienti pentru in bune conditii. a ~ o i d ereprezillt5 un i ~ o r ! iernarea Nu sint adeptul deschiderii fBr5 rost a tant pentru produc5torii de s5mint5, stupului, dar In absenta hranei, familiile nu in vederea colabor5rii acestora cu i pot supraviethi P n perioada de iarnri, fapt apicultorii, pentru realizarea unor can- i indeo5$te cunOscut. Se $tie c5 ghemul de iernare fn&e$te tit5ti m,ai mari de recolte ca ~i pentrv i numai swtiul pe care ~1 ocupg Si pe care 'irnbungtgtirea calit5tii acestor recolte. se deplaseaza h timpul iernii.

i,

I$i satisface necesarul de proteine pe searna

Personal nu am f5cut m%ur5tori, dar d?n literatura $tim c5 dac5 afar5 sint -lOC, In ,spatiul neocupat de albine sint -7-8C. Voi daiun exomplu din practica mea pentru a-mi sustine afirmatia. In urm5 cu 25 ani am iernat E n afara ghemu:ui un n d r de aproximativ 40 mstci, preluate de la apicultorii bucurgtmi. Am dus un stup cu o farnilie puternic5 la sediul de atunci a1 Cornitetului Executiv a1 Awciatiei noastre, de unde toat5 iarna am luat albine pentru xhimb. Fiind un timp geros, am putut observa * c i In spatiul din spatele ghemului exist5 g h a t s , datoritA condensului. Deci, nu este d5un5tor pentru familie dac5 se d w h i d e stupul pentru -1-2 minute, cft dureaz5 sB se a$eze turta sau placa de whir candi, chiar dac5 afar5 e4te ger. ,

cornpo*eqte ale turtei nu se invechesc niciodatA $i nici -nd se pot a l h . In &a 'ce prive~te umezirea turtelor, fenomenul este binevenit deoaret-e. pe de o parte se scade astfel umezeala din s t y , iar pe de ala parte zahh~ulumed din turtEi este asimilat mai Wor de catre albine care nu mai trebuie s5-$i .fabriceu singure apa sau sil o strIng5 din locurile reci, cu cmdens. Msrimea turtelor se stabile$te In functie d e puterea familiei. Totdeauna aan d a t familiilor turte de 0,800-1,200 kg. Atentie la deehiderea stupului a q s t a nu trebuie fricutti prea des.

'

Exist5 apicultori care spun c5 in familiile lor au 10-12 $i chiar 15 faguri plini cu puiet iar altii cd ramele sint tojal ins52 mintate, neavind deloc coroane cu miere qi polen. Si& esagergri' care nu folosesc nim5inui iar respectivii se . comportil vfnfitorul -care pretinde cg' a prins o ,vulpe cu coada de. 9 stfnjeni. Matrile noastre nu depun nici- T n lunile de maxim5 productivitate, adicil Eni mai-iunie, m i mult de' 1600-1 800 o u l in 24 ore. M5tcile exceptio;wle'pot dwune in aceasta perioads 2.005'.2200 ouEi In 24 ore, ins5 exceptia nu for'meazH regula. Dacs tinem seama cri un f a w e cu dimen.siunile 415x270 mm are 11 dm2 iar 1 .dm2 de fagure fnsamintaf pe ambele fete are 800 larve ar insemna c 5 un asernenea fagure Va fi insamintat de o mat& cu o prolificitate de 1800 ouci in 4,5 zile. D e z ~ o ~ t a r e de a la ou la albina lucrgtoare adultti fiind de 21 zile, pentru o asemenea maltca sint necesari aproape 6 faguri. Dac5 apreciem c5 113' din fa'gure. este ocupat cu miere $i polen inseamnri c5 pentm puiet sint suficienti 7-8 faguri. In urms cu citiva ani, cu prilejul unui schimb d e experients am lucrat in Italia B o stupin5 forma% 'din citeva sute de .f&milik adripostite E n stupi d e 10 rame. Nici acolo nu a m Pntllnit. familii Cu 10 'faguri cu puiet, d e $ i perioada P n care .am lucrat a fost aprilie-iulie iar toat.3 lumea $tia .c5. Apis mellifica - l&sti.ca are m5tci deosebit de prolifice. Da& t o t a i se ivesc astfel de exceptii recomand acestor noroCo$i st3 ia legaura cu laboratorul de genetics $i ameliorare a albinei noastre din cadrul Institutului de cercetare $i producrie , pentru apicultur5. . . Unii apicultori wstin c5 turtsle administrate albinelov pe timp friguros trebuie sd fie 'mai mici, pentru c5 altfel se Pnvechesc $i albinele consum5 mai bine turtele proaspete, nemuceg5ite. Este o pgrere gre$it%, deoarece zahsrul $i mierea,, cele 2

e 0 p5rere eronat.3 este $i acea cB trebule miiritd distanta dintre faguri pentru a 'incdpea acolo rnai ntulte straturi de albine, nsigurind asffel o mai b'unii iernare. Astfel, se propune distantarea cu 2 - 4 mm a spetezelor laterale, pentru a face loc la 4 5 straturi de albine in loc de 2, cind spetezele n o sint distantate. Precieez CA distanla dintre . fagurii ranleior respect6 htocmai dlstacta dintre f a y r i i budur~iuluiiar toraceie lucrstoarei are 0 4 mm. Atunci cum pot In&pea in& 3 straturi de albine dacB se mare$'te distanta n u m i ou 2-3 mm?
e Ascultarea zumzetulut familiflor de a & bine sc face in cele m d dese cazuri cu furtunul introdufi pe urdtnQ. Acesta se poate Enfunda r u toc5turii de' la d e s ~ p i l c i r e a rnierii sau chiar cu albine moarte $i din aceast5 cauzi nu se aude nirnic. In asemenea cazuri sk cerceteaz5 furtunul $i d a d totul este in regul5, cel m i bine este F & se clesrhild5 s t u p d pentru a ne mnvinge d e situatie famiiiei. G. Barthelmv P n Revue franiaisc d'apiculture nr. 458!1986 recomandk s5 nu se ciocheasc5 fn veretele stupilor deoarece albinele se desprind din g&m pentru a s e a p k a $i mor in spatiul rece. Deblocarea, fundului din fafa urdini$ului pentru a l5sa aerului loc s5 p5trund5, se va face n u r q i pe o adincime de 6-7 cm pentsu a nu deranja ghemul de iernare. Curatirea fundurilor se va face atunci cind vremea este prielnica pentru o aselnenea lucrare. -

a In incheiere m5 voi referi la o confuzie care se face destul de des intre carton si pldcile fibro lemnoase. De n u l t e 011 auzim expresia "carton din P . F . L . ' . Cartonul este un produs la baza ciruia st5 * celuloza iar pl5cile fibro lemnoase sfnt particule din lemn m5dnate $i aglomerate cn r 5 ~ i n isintetice, presate $i uscate P n diverse mosimi. \ L Sper ca prin cele ar5tate mai sus sfi fn- : dmpt unele s a r i de lucruri care provoac2 cel mai adeseori prin repetare nedumerire Pntre apicultmi $i de multe ori genereaz5 pagube. \

If

.*.

Dezinfectia este una din .operafiunile. importante .din cadrul complernculut-de miisuri pentru prevenirea $d coqbaterea'bollior infectioase gi: parazitare. la apim.de. , Prin ea se urmiireste distrugerea germenilor patogeni. I n . general dezinfectia cupri'fide urmiitoarele ,operatiuni .succesive : . , -.-cztrii.tirea manual6 .a, oBiectelor de dezinfectat ; . . . '- 'aplicarea sasbstanfelor dezinfectante;. .- , .. . . . , . respkktarea timpului de contact intre substanla deeinf{cb?nt& g i . obiectul . , . . . . supus dezinfectiei ; , indepiirtarea prin spaldre .~i.aerisiVe!.a : subitantef dezinfectante. ., . . Din punct de yedere a1 scopului urmitrit dezlnfectia poate fi,:.- . . .. A. preventivii (profilacticit) . . , . ,. . . , . B. de necesitate (cind a apdrut5-boala) . . . . , . . . In cadrul dezinfecfiei d e necesitake se disting : , : . , . . - dezinfectia curentil ce se executd i n perioada de evolufie .a bolii; .dezinfectie finalii,dup&-stingereabolii. Toate aceste etape ale dezinfectiei sint aplicabtle gi albinelor, tinfndu-se .cont de particularitiitile acestei specii. . ,. . . ' , .
I
I

'

A. D E Z I ~ P E C T I APROFILACTICA mele), pwcum gi a ros5turilor de fase aplic5 in toate stupinele in scopul guri, caClavre de albine, dejectii si a altor corpus strgine din interiorul studistmgerii eventualilor agenti patogeni. Trebuie de mehtionat c5, S n oece pului, insistindu-se asupra colturilor si familie de albine, aparent SiiriB4mse cr&pi4turilor. clinic, exiStg, germ'& conditionat pa- - DupZi curatire urmeaz8 , ,dezinfec@a b g e r i i ' m e in condipi nefavorabile de propriu-zis8, pentru care se folosegte crgtere a dbinelor pot deollmxp boala. unul din urm5itoareJe materiale dezin: Dezinfecva profilactic5 s e exec tfi In f ~ d a n t e - fiecare an de dous ori, in mod o liga-' - soda caustic4 in c o n w r a t i e de toriu, prim5vara gi toamna. 4% (40 g/l apfi). Aceasta este.un dezinCU. spectru larg, distrugind mafectant B. DEZINFECTIA DE NECESITATE joritatea -bacteriilor, protozoarelor, vise efectueah5 pentru combatere2 unor rusurilor $i parazitilor in forrnep lor boli infextioase din momentul inregisde demoltare. qi de rezistentZi ( w r i ) . tr8rii primelror cazuri gi pin5 la lichiPuterea dezinfectantg a sodei , c r q t e cu darea focarului. I n c a d apmdtiei botemperatura solutiei, sdutiile fierbinti lilor infectioase ca : loca american5, lode 70-90C fiind cele mai active. ca europeans, nosemoza clinics, viroze, Pentru a m5ri puterea de dezinfectie a puiet viros ~i pietrificat se faoe dezEnfectia dup5 aplicarea trartamentelor solutiei ,se adaufi sare de bucgtgrie in medicamentoase, disparitia semnelor concentratie de 5%. Manipularea sodei clinice gi transvazarea familiilor in se. face in mod obligatoriu cu m3nusi si cizme de cauciuc, cu haine de prostupi noi sau dezinfectati. tectie. Orice fel de dezinfectie incepe dup3 Pentru dezinfectia unui stup se folocum am arstat mai sus cu cudtenia sesc 3-4 1 de solutie de sod5 causticti. manuaIfi care const5 in raderea'cu pesoda de rufe (calcinaEi) sau carria, dalta, qpaclul gi cutitul a cerii si propolisului de pe peregi stupului ~i a bonatul de sodiu, s'e foloseste in concentratie de 5% (50 g la 1 1 ap5 fieraccesoriilor lui (fundul, podigorul si rabinte). Pe un stup se consum5 circa 3-4 1 solutie. *) IndmZiri ale Colectivului d e pablogie formolul comerciul (formdina) din Institutul de cercetare $i ,pradmie pentru apiculturg. care contine principiul activ alde-

"

, '

't:

.. ,..

hid5 .formic8 ~ n ; ~ r o p e d ni e 290/0,: se :fo- I, ;pate. D O Z ~ . de administrare este de losegte in concenkatie de . l40lO(140 ml cirea 1 kg/ni2 suprafat5 de teren. Cum se dezinfecteaz5 diferitcle formol comercial 111 1 ip5), carititatea ce se folose~te pentru un stup fiind de *obiecte ale stupinei; 4 1 sdutie. diluat5.~:Formolul se :folo.;, . : S$upii:,i@ i cam: tiqfost gadait8 fa- . .miliilk de ~ l b i p ,'sk e ' idpun 'de%nfec$iei seqte ptin imb5i;er@'sau -aspersat& stipunul ,,de rufe -+ solufie de 5010 .. riguroase , conform .i n ,d. ~ $ l o rde ';:rn& . ;, . . ,. . . ; ; ', ,j \ ' a .! . (50 :g/l apg) - i h .hp&fierbinte . se : $oat& SUS - ~ t i l a j e l enlecanice : extractorul, .folosi atit ca detergent cit $ c a dezinfectant pentru .obiectel+. de pfnzii si presele, topitoar&le se dezinfecteaza cu lemn (stupi, rame far5 faguri '$i ustensolutie fierbinte .de sod5 de ryfe sol: 500/0 (50 g la 1 1 ap5). sile), fiind si un f d bun ~ r u l i c i d ; acidul dcetic'glacial comercial (cu - Halatele, ~orturile;i bonetele se o concentratie de 96% 'acid acetic) se vor dezinfecta prin fierbere ,intr-o sofoloseqte s u b formg, de vapori nePnc5llutie de sad5 de rufe 5% ti'mp de 30 de . ~ i t pentru i deainfec$ia. fagurilor goi de minute. Mgnuqile se supun vaporilor rezerv5; . pentru 'combaterea sporilor de formol. de nosema si a ggselnitei, aceqtiain- Fagurii proveniti de la stupii introducindu-se in corpuri de stup dufectati, ins5 far5 puiet mort (c5p5cit sau necgpiicit) se dezinfecteaza in calapuri qi camere etanqeizate. Acidul. acetic. se utiLime3 ,fn cantimere ermetizatelcu : vapori de formol, .tate de 2 cm3/l Volum. .Pentru 'un .carp acid acetic glacial sau prin sulfurizare. Pentru fomolizare P n stupinele mari d e stup: ' m ~ l t i e t a j se ~ t'folosesc circa 80 se&'3l'6sqte formoliz~atorul aparab cm3 acid 'acetie;--Pentruun corp Dadant se foldsesc ,circa 120 cm3. Ramele' se simplu, ce:se poate procura de la baza .tin in'corpu1. etaqeiz;at timp de Mini- judeteans de aprovizionare cu produse zooveterinare. ' . . mum 7 zile ; apoi se scot 'la aerisire Pentru - formolizare, in - stupinele timp deminimurn 48 ore, dup5 care se mari se 'folosqte formolizatorul introd'uc in stupi. - sulful in batoane. (nu pulbere) se aparat Simplu; ce se poate procura de . foloseSte sub ' form5 de fumigatii pen- la baza judeteang de aprovizionare cu produse zooveterinare. , t r u dezinfectia fagurilor, care sint mai Fagurii ou puiet mort (cilp5cit sau Pntii stropiti cu ap5 si apoi introdu~i in .nec$p5ci.t)' se elimina si se fopesc, raspatii ermebizate. ' Se utilizeaz5 50 g/m3 spatiu pentru mele goale de faguri urmind a fi cur&, dezinfecve in .nosemozg $i pentru corn-. tate si dezinfectate. . -- Miinile se vor deiinfecta,,prin baterea giselnitei, fnainte de i n t r d u spalare cu ap5 cald5 qi sipun. . . . cerea ,in-stup s e spal5 si se aeiSisesc. Materialele necesare 'dezinfectiei se - apa ozigemtti sol;iik' de 3% se proour5 de la fmmaciile si dispensarelc! foloseyte. in caqul "virozelor..Fagurii goi veterinare . teritoriale precum . ~ de i la .. pentm . reierv? dezinfeckaz5, prin magazinele .filialelor A.C.A. -urnplerea,delu16lor cu solutie sau prin In cont~xtulcelor prezentate, dez* stropire si fmbgi'ere; infectia trebuie s5 intre P n practical Apa' 62genatg sk 'mai poafe piepara curent5 a apiculturii, f8r8 aceasta ne. din perogen, . ' 6 cornprimate la 1 litru putindu-se lichida bolile contagioase de ap5. . . . .. ale albinelor. Dup5 24 'ore ie. elim&$ apa :din faDe asemenea, igiena permanent5 ,:a * guri ,$ se usuc5 prin aerisire.. stdpului qi a sfupinei p w u m qi. Inma,. - varul nestins - oxidul .de calciu ingrijire a familiei de albine $iex-ploa- pulbere -, se utilizeaz5 pentru dez- tarea rational5 sint mijloace de . b z 5 peritru prevenirea tuturor BolilcW l a infectia oglinzii stupului qi pe vatra . . , . . stupinei, inainte ca acestea s5 fie s5-. albine:

'

,.

.'I

7.

'

'

'

'

>

'

'

'

/I

!
.
.

..

13

Rezultate a l e cercetgrii stiintifice

Obser vstii privind contaminarea eerii organoclorurate


Dr. Nicolae POPESCU, ing. Iulia GRIGORAS Institutul de cercetare $i productie pentru apicultui-5

Ca~acteristicageneral5 a substantelor chimice d e sintez2 din grupa pesticide este toxicitatea. Majoritatea pesticidelor cunoscute nu au ins2 actiune strict selectivii, incit efectul lor se.poate r2sfringe si asupna vietuitoarelor utile, asupra animalelor de interes economic ~i asupra omului, putind afecta chiar echilibrul biologic din natur5. In ierarhia pesticidelor primul loc il detin insecticidele, deoarece insectele reprezint5 circa 213 din speciile lumii animale, o rparte din acestea fiind d5un5toare intereselvr omului. Pentru stirpirea insectelor dii'cln8toare, in ultimele 4-5 decenii s-au produs si s-au folosit cantit5ti considerabile de insecticide care au poluat intr-un grad insemnat biosfera, hidrosfera si in special litosfera, incit omenirea a inceput s c i se ingrijoreze de efectele secundare, nedorite, ale acestora. De exemplu, numai in anul 1946 in S.U.A. S-au produs si s-au folosit aprortimativ 20 000 t DDT (substant5 activci) iar ulterior cantitgti si mai nlari de HCH tehnic. Astazi se incearcii solutii pentru reducerea riscurilor generate de folosirea intensiv5, in special a insecticidelor cu mare capacitate de poluare, cum ar fi cele orgnnocloru~~nte. Aproape 5 decenii pesticidele organocloru~ate au adus atitea binefaceri omului, inci't seinnificatia acestora a sustras atentia de la riscurile legate de efeckJc lor adverse. ,,Gre7clile" in utilizarea pesticidelor puternic remanente cum ar fi HCH si DDT au fost

mult timp ,,acoperiteG de ~ a r a c t e r u l des5vir~it insidios a1 efectelor negative. Chiar astiizi, cind cunoa~temo mare parte din aceste efecte cum a r fi cele neurotoxice, embriotoxice, mutagene, teratogene, cancerigene, dereglarea activitatii enzimatice si pe aceasi5 cale a metabolismului general, mecanismul intirn a1 aoestor actiuni nu este pe deplin elucidat. Marea stabilitate chimicci, inclusiv rezistenta la biodegradare, constituie insu.~irea esential pozitivii pentru combnterea cl8un8torilor plantelor, dar in acelasi t i ~ n p.latura cea mai nefast5 care st5 la baza efectelor adverse. Rr..ma:lenta indelungatci in sol (pentru unele categorii de reziduuri de ordinuI a 10-15 ani) si concentsrarea consecut i v i admi!listr5rilor repetate, transferul din sol in plante si concentrarea concomite11t5, pjtrunderea in organis1nu1 animal odat5 cu hrana vegetal5 si in final in organisinul o i n ~ ~ l u odntii i cu alimentele, reprezintB cciile si explic5 mecanismul contamin8rii cu pcsticide organoclorurate. Pentru reduccrea risc,urilor, inulte tciri, printre care ~i tara noastr5, a u trccut la m8suri severe care se pot grupa in dou5 categorii :

- suprimarea u!ilizZrii in practica agricoll a unor pesticide organoclorurate cu rema:lent5 indelungati, in special HCH $i DDT ; - stabilirea prin norme guvernamentale de Jimite maximale foarte severe in alimente. furaje ~i in alte produse care pot afcct2 sgnstatca omului silsau a animalelor.
Cercetiirile au aritat c5 cele mai ingrijorstoare efecte adverse apartin

trecutul apropiat qi in tara noastr5 s-a reziduurilor de HCH. Hexaclorcidofolosit HCH-~1tehnic pe scar5 larg5 hexanul tehnic, a~ cum rezult5 din in practica agricolii, realizindu-se o procesul industrial de sintez5 este un impregnare apreciabil5 a solului cu amestec de izomeri, in oare izomerul alfa d e i n e fn medie 65010, beta 100/0, reaidiuurile acestei substante a &ror rernanent5 fndel(ungat5 este cunoicut5. gama 15% ~i delta 4%. Singurul izoTransferul din sol in plante, - acuanulamer cu aeiune insecticida este izomerea qi wncentrai-ea in diferitele porrul gama. Acesta are cea mai slab5 tiuni (inclusiv in nectar, dar in specid stabilitate chimic5, nu are capacitate in polen), constituie cdea prin care de acumulare $i este lipsit de nocivise realizeaz5 c o n w i n a r e a f agurilor tate cronic5. Extras din HCH tehnic din stup. s i prificat in proportie de minimum 99 OI0 p a r t 5 denurnirea de lindan. Gradul de contaminare a fagurilor Ceilalti izomeri (alfa, beta, delta) care este conditionat de durata aportului i m p r a n 5 alc5tuiesc aprwpe 85% din din mediul exterior, deci de vechimea cornpozilia HGH constituie balast, , a w t o r a . La fagurii 'nou clgditi, care deoarece ei sint lipsiti de propriet5ti , n-au stat in stup decft un sing,ur ciclu 'insecticide. A c e ~ t i a au ins5 cea mai de productie, nivelul de contaminare mare stabilitate c h h i c z ~i sint incrieste moderat, incadripdu-se de obicei rninati pentrw. nnocivitatea lor cronic5 a fagurii vechi in lirnit.de acceptate. L alarm:ant5. ~aportulexte~ior&e de lung5 durat5 Toate insecticidele organocldrurate si ate carx'ter continuu pe intreg p*cdirsul s e m e l o r de cules activ. La sint p r o n ~ n ~ t ~ l i p o s o l u bqi i l epractic imolubile in ap5. Din aceast5 insqire , aceqtia nivelul de contaminare dep5q e ~ t ede regul5 tblerantele. rezult5 faptul c5 distributia lor in tesuturile vegetale ~i animale este nePentru produsele apicole nu sint reuniforms, nivelul maxim de acumulare glamentate in mod expres limite si concentmre realizindu-se in tesurnaxirnale de reziduuri de pesticide. turile vegetale ~i animale cu continut Ele se apreciaz5 prin analogie cu cele mare de gr5sime. Gi-gsimea, ca ~i comstabili'te pentru produselele de k g 5 p u ~ i icu structur5 chimic5 asem5nB circulatie, astfel : . toare, cum ar fi ceara de albine, se - pentru izomerii alfa f - beta-HCH Cocomport5 ca un veritabil magnet fat5 dex Alimentarius nu admite nici o tolerant5 (0,O ppm). 4Legislatia R. F. Germania d e reziduurile organoclorurate. De (una -dintre cele mai complete gi mai raasemenea, eliminarea de altfel lentionale legislatii fn acest domeniu) prevede t5 - din o r g a i s m se face prin propentru'carne maximum 0.3 ppm raportat la dusele de secretie-excretie bogate in grzsime, sau 0,03 ppm raportax la produsul grgsime, cum ar fi laptele la mamica atare. Pentru furaje limita este d e 0,02 ppm ; fere si ceara la albihe. pentru lindan limita maxims recoDintre taate prdusele ' &in stup mandat5 de Codex Alimentarius $i r e g l c (miwe, p5stur5, 15pti~or, cearz, propomentat5 de legislatia c'elor mai multe t5rf lis pe de o parte - qi 0115, puiet, pentru carne $iprodusele din carne este de 2,O ppm raportat la grgsime sau 0.2 ppm albine adulte -- pe de alt5 park), raportat la produsul ca atare nivelul cel 7n&i mare de concentrare Din investigatiile efectuate de noi la se intilne~te tn ceara jagurilor. Secretia ceara de albine au rezultat urmZtoarele : d e cear5 constituie principala 'cale de .- la ceara de calitate superioari, prodecontaminare a organismului albinei venits din faguri nou clsditi $i din desdclar in acela+ timp sursa pi.imar5 de psciturZ., deci cear5 care de la secretia ei de c5tre albine n-a stat P n stup &cit pn contaminare a fagurilor. Contarninarea singur cidu de productie, valoarea" c w u dterioar5 a cerii fagurilor se realizeazii lat5 pentru izomerii a l f l pi beta HCH a in exclusivitate prin aport exterior. fost cuprinsg in intervalul 0,115-4.192, iar ~ & b a i ~ are i originea in acea cii in lindanului 0,213-0.366 ppm ;

: , .. . * ' .
'

..
,.

parte din reziduuri migreaza d l i ~ miere sji din' p5sturti in cewh :fagclrilor. Sq produce astfel , o decorltafinare partial3 a mierii ~i pgsturii, cdncomi-. 2.412. tent cu acumularea sji concentrarea Se observ8,. d k i , c5 la ceara prove-' rezid~urilori n cearii unde se fomea1-135 din faguri nou cl8diti si din desz5 writabile ckpozite. Situatia' este P n '. c5p5citur5 nivelul ,de cdnhaminare cu, sarecare rn%uu-5 asemh5toare ~i f n reziduuri de H C H este moderat, situ: privinta 15ptipnzlui. Dup6 secreva de Wu-se in preajma limitelor maximale cear5, secretia hranei larvare coonstiaccept;&. f n schimb, la ceara brut5 tuie a doua oale de decontaminare a din care se fabric5 fagurii artificiali, albinei d u l t e , dar in acelaqi timp - provenis din faguri vechi reformati, suisa contamin5rii primare a puietunivelul de contaniinare dep5geste de Jui. fnainte de a fi amsumat ins5 d e pin5 la 14 ori' tolerantele. c5tre larv5 o p e e din reziduurisle organoclor~rate exist&te in lsptisjor S-ar pgrea c5 sitpatia este ingrijo. trec in cear5, unde se fixeaz5. r5,t.toare pentru s8nstatea albinelor, c5 Este neindoios faptul c5 prin war5 fagurii ,artificiali fa,bricati ' din cear5 se produce o deoontaninare partial5 puternic contaminat2, ca ~i fagurii direct5 a hrm& iilbinelbr adulte +i a vechi d5diti din stup, a r constitui un . . agent potential nociv pentzw albine si puietului si chiar decontaminarea partial5 a indivizilox. 4 n special pentru. puiet: .In r q i t a t e Reziduurile acumulAte.in cearti lucrmile nu stau chiar :arja. . Mai riilfR tru o pericmda lung5 de timp se condecit atft, se spate 'asfirnia c5 ceara serv5, dar ele sint asa d e 8puternic constituie un hiportant. elernentt de fixate de substrat incit devin in'ofenprokctie. a albinelor la 'intoxicatia cu sive. din punct de vedere biologic. pesticide organoclorurate. :'. Drumul acestor reziduuri in circuit& , S e $tie 6s pesticidele organoclorulor apicol are fn principiu sens unic, rate, ca orice substanfi toxic5 de altdinspre miere, polen, ltiptisor, ou5, fel, @i exercit5 efedul nociv numai larve, albine adulte, c5tre cear5. Elidu.@ ce .au patruns in organismul aniind si s-au distribuit in tesuturi ,si berarea natural3 ulterioar5 . din ceari3 umori. Toxi,cul r&mine absolut iriofen-. este extrem de lentti sji in cantitsti siv dac5 el se gitse~te -in- afara ,.orga- caresnu pot f i considerate nocive pentru puiet. Oricum, eventualele cantiniqului.. Principalele surse de conta.ttiti de reziduuri care >intimp ar p5minare a .albinelor cu pestlcide. sint pxtarul, , mana ~i polenul (la ~ I n d u l rtisi ceara fagurilor sint inferioare aportului exterior. Asa se explica pro'lor Contaminate), prin intermediul c5filul continuu ascendent a1 curbei.de rora aportul este continwi atit timp acurnulare a reziduurilor organocloru: cit exist5 surs5 exterio.ar5 de contarate remanente. in ceara fagurilor din minare, iar calea de pztrundere 'in stup. organismuli acestora este . cea digesCeara fagurilor nu poate fi consifiv8. Nectarul ~i mana sint preluderat5 direct nocivti pentru stintitatea crate de ctitre albine in miere, care albinelor chiar dac5 aceasta este pueste depozi,tat5 in ceSulele fagurilor ca, ternic contaminatti. Nivelul de conta- b a n 3 energetics. Polenul este prelum i n a ~ ea1 cerii constituie ins5 un inc r a t in' psturij si depozitat: d e asemeLea ih celulele fagurilor ca hran5;pro- dicqtor pretios de apreciere a contamin5rii albinelor) pe o perioad5 datii, teis8. S-a amintit anterior c5 pestici-' precum qi indicator de apreciere gedele organoclonira.te sint pronuntat li,posbrlubile, si e x t . m ' . d e,gyeu hidro- .neral5 a contamingrii mediului CLP pestihde organoclorurate. solubile. Urmare acestei insu~iri o
.

ceara. brutg din care se fabrics fagurii artificiali. precum $i la fagurii artificiali ca atare, valorile izomerilor alfa $i beta HCH au fost c u ~ i n s e Pnke 0.3504.334 ppm, iar cele de lindan Pntre 1,919,.

- la

'

'

PRODUSELE APITERAPICE -BlNE CUNOSCUTE $I CORECT ADMINISTRATE


,.

, . .
0
:
.

Dr. Traian OLARIU Sectorul de Apiterapie a1 Institutului de cercetare $i..productie pentru a p i c ~ l t u r 5 ~

'

"

. , .:
. .

,.

'

'

In tara hoastril ,utilizarea produselor apisubstante 5i reziduuri chiimic'e, mai lnult cole m t r u shiltate se pierde fn negura sau q i putin toxice, s-au indreptat spre ti.mpWilor,mdte.remedii apicole g5sinPu-$i produsele n a b a l e $i in special spre pro-. . loc In mediicina empiri&, Spatiul Carpato' dusele . apicole, pentru a putea .renunfa .la Fontico-Dun5rean este generos d5.ruit d e clt mai multe pedicaunente chimice de sin4 natura cu un inepuizabil rezwvor natural tezB care- au locul lor ,in arse2alul teramelifer de m a mai mare valoare. Albina peutic. noastr5 g8iegte far8 mare efort cele mai Inswji f o n d international suprein a1 si. bune resurse dia care s5-$i prepare pronstitii, Organizatia ,Mondialil a Sanat5tii a trasat ca 'sarcit-6 tuturor 'cadrelor inedicale dusele. Poate a$a se ' e G l i c ~ . faptul c5 la noi cercetarea 9tiiitific~A In..doineniM apidin intreaga lunte, sB BnlocuiascB pe cit terapiei ';a 'Incjqmt $i . S-a dezvoltat Pnaintea posibil medicamentele. chimice,. de laboraaltor t&i astfel ,c5, actualinate Romiiaa tor, .prin produse natumle gi prin urmare detine bnele prioritrlti nfonidiale T n domes&.:~e.,.;reg%ndeiisc5 utilizarea acestui rezcrn i a Pentru prima data P n 'lume, la initiavor artificial de -sSn8tate'pentru populatie. . , Pe fundakd acgstei reorie.nJ5ri a crgtcrii . Gv?. pfif:, dr. irig. V. H a r n a j, Preqedin, Zele Comitetului Director a1 I.I.T.E.A. $i interesului vizfnd lntoareerea la natura au .' prevedinte de onoare a1 APIMONDIA, a apjrut Ins5 $i unele fenomene nedorite.. fost infiintat acum mai .,bine .de un deccAstfel,. destui specialfiti gi multi autodidacti, insjirhdu-se fragmentar. dir diverniu SECTORUL DE : APITERAPIE . care functioneazrl. fn cadrul ,In&itutului de cers e surse - a u . inceput s5 recoinande $i- & cetare $i productie pentru api~ultus5 alcomercializeze 'produse'apicole, actiuni care AsociatiF Cresc5torilor de Albine din le aduc profituri importante. In urma unor R.S. RomAnia. Acest sector este organizat e$ecuri r e p h t e , datoritii insuficientei cu- . . Pntr-o conceptie sisterdc5 globalil, pe prinnoavteri- a propriet3tilor produselor apicole s-a ,ajuns chiar In unele cazuri la comprocipiul integrilrii .cercetMi cu productia, avind sectoare d e cercetare farrnaceutic5. miterea lor $i chiar a problemei in general, $i biochimic8,sect~r ' d e produrere a mechide$i utilizate cind $i cum este necesa'r, m e n t e l o r , apiterapice $i a preparateior ackte produse $i-au. dovedit cu prisosi'nt5 ' bioenergizhnte ca $i un :sector medical. * virtutile, terapeutice. Devenind publice, aceste e$ecuri au condus a1 unii nledici la Medicii specihli$i &lp activeazs In acest refuzul de a acorda unui medicament api- , sector, au'fost confruntati In' repetate rin-. duri . C m o serie d e greyeli care se fac in terapic acdeagi calitiiti a,tribuite unui media aplirarea imor produse .apicoie d e catre cament de sintezii. La alti specialigti - mcpersoane incoanpetente, dp multe ari ,chiar dici $i farmaci~ti - s-a acreditat jdeea conapicultori; practicieni: Uneori, din -dorinta form C-ia far5 negarea integral5 a trasincera . de , a - ajuta . bolnavul, alteuri datolorii terapeutice - medicamentele apitera. . rit5 unor egoiste , interese materiale- sint pice sint considerate drept medicamgnte . .: vindute pacientilor o , serie de produse apiminore, cu recornandgri In tratamente d e cole c u iidicatii terapeutice total gre~ite, idretinere sau ca adj'uvante in cadrul unei f5cind bolnavului rnai mult f5u decit bine. medicatii majore. . Faptul cel mai grav este c8 prin nereu5ita D? areea este absolut necesar ca medica- ' . ; unor' asemenea tratamente se pierde incre-, 7nentele Upicole sd fie bine cunoscute ~i derea T n valoarea terapeutic5 a produselor consumarea lor sd nu s e facC f n afara restupului. . com'anddrilor unui medic specialist. Altfel. Oamenii . zileloy noastbe, cu organismul asa cum vom vedea i n continuare, se ajunge la e$ec. saturat de consumul a niii $i mii de produse 4erapeutire sintetice de laborator, cu Nu o daE, la indicatiile incofnpetente ale . . unor apicdtori s-a recornandat miere la * ~ e z articolul i din nr. 511987 a1 revistei diabetici, agravindu-le. boala. IjIi-15 la &anoastre. r e a ' d e com5. De unde au aflat a?e.~ti oa.
' ' '

'

-.

-,

,.

.
'

. .

-, , .> g $ ; 4 . & $ ; i . , : j * ;: <


,

. ,

..

: . ,.

;,,

. !

; . ..

. ....

, .. . , . . .
:

. .

.. .

? .

. . ,.
,

'

.4
8

-.

.,
.?,.

.,

.,

& ,, .

% .,

. . ..? .

Ch'iar unii medici din serviciul sanitar meni c5 mierea este bun5 In tratamentul fac grqeli, n m o s c i n d arest produs, fiind ' '; diabehului? . $i ia.t5 rum, . un produs apicol valoros nedocumentati $i neconsultfndu-ne pe noi la sectorul apiterapic asupra folosirii procum,este rnierea fn loc s5 fie folosit cu dusului. Spre exempLu, se recommda unui m c e s Sn a.titea alte afectiuni este respins copil de . 3 ani 30 picilturi de- tincturfi de . pentru cfi a dat rezultate negative amlo '1 unde nici nu putea d a altfel de rezultate. - propolis fntr-o dozfi unicA. N o r o d a fost c2i micul pacient a vomitat p r o d u a $i h Un exernplu $i m i pregnant ne2ativ e s k ; felul acesta a scspat de oomplicatii. -8 cel a1 utilizkii neavizate a propolisului.' Exist5 literarturfi de specialitate suficien4 Acest produs avind o complexitate deoset5, mcdicii pot veni sii ne consulte la secbitZ ink5 ca substanti activa In. compozitor,ul de apiterapie $i s 5 foloseakti' aceste . . : tia diferitelor medicamente, preparate P n prodmusecu maximum de eficient5. laboratoarele institutuluj nostru sub diverse' Tot in aceast5 ordine de idei, In ul ima forme galenice : tfncturi, siropuri, unguelite, .! perioad5 s-au r&pindit8 pe piata li erg . pastlle, colire, supozitoare, ovule, spray-uri unele produse' cu apilarnil $i cu 15pti~or . j a d n d o largfi utilizare in afecf'iunile O.R.L., d e matc5 Sn miere. Aceste combinatii nu . : oftalmologice, dermatologicC, stomatologice se pot realiza far5 anumite consecinte, fAr5 ' -j e t c . In ultima' timp .$i cu o frecvenp din respectarea timpului de p&trare a caliutice In .ce mai Ingrijorfitoare, o serie de bollor acestor produse $i dozarea necesar5. navi ne prezinta produse din -propolis, cumAtit apilarnilull cit $i l&pti$orul de matca Mrate (uneori la pretwi exagerat de mari) sint foarte- sensibile B a contact12 cu mediul de la d i v e r ~ iapiculbri, t5miIduitori de oca$i degradarea lor se p d u c e foarte rppid, . zie sau intenmediari care , l e asociad $i le dac& nu slnt . r a p e d a t e condaiile optime, , . f traficheaz5. cu diferite recomandfiri,. a$a care trebuiesc bine cunoscute $i respectate. zise ,de specialitate". Frin degradaxe aaceste produse biologice cu Trebuie ~ t i u tCB propolisul recoltat din continmt albuiniiiic' pot deveni foarte no' stup nu mte un propolis pur, din el nu se cive, mai ales clnd sl,nt administrate la , .' pot realiza ra abare produse dozabile ~i , : copii $i la bolnavi cronici. deci aplicabile cu suoces in diferite boli. ? In sfir~it,a$ vrea s5 mai amintesc unele ; Stwida este un izvor pretios de produse terapeutice dar -numai a h n c i cind aceste cazuri cind recomandgrile sint cu totul $i prod'use sint fola$te corespunziitor. cu totul grevite $i de cele mai multe ori Asociatla Cresc5tarilor de Albine din ' i peficulo& pentru Singtatea bolnavului. b r a naastrfi. ~ r i n diferitele sectii ale ComA$a de exemplu, am Snbilnit cazuri in care binatdui abic-01 iau prin fjlialble judetene se recbmanda .propolisul in ciroza hepatic& colecteai2 si controleazfi areste vroduse in boli renale etc. unde el este total conaduse de apicultori, care In primul rind traindicat. PI-apoliwl recol'tat din stup parau datoria s5 prezinte produse de bun5 curge, In cadrul l a 6 o r a t e l o r noastre 'o calitate, conform prevederilor legale. serie de procese tehnologice de condifioDator* acestor produse apicultorii care nare, purificare $i sbabilire a concentratiei le predau pot fi considerati ajutoare preoptime a produsului respectiv. t i w e pentru rewaua sanitar5 $i farmaCercetkile efectuate $i la noi ~i In a t e t5ri au scos in evident5 o compozitie foarte , ceutick a Ministerului S5nfit5tii $i o adev5raU binefacere pentru multimea sufecomplex5 a acestui produs $i in& sPnt Perrinziior din tara ncrastx-5. cetSri P n .curs, pentru precizarea. compozi$i cu aceasti ocazie a$ vrea sii atrag aten.tiei lui definitive.. tia apjcultorilor produc5torl r 5 nu e bine Propolisul nu este acelaSi' propolis in ca stupina sfi fie vizitaG, f5r5 nici un distoate regiunile pfimintului $i nici chiar in , cerniimlnt, d e cfitre once curios care vrea , toate regiunile unei singure t5ri. s5 vad5 cum arat5 m stup. B t e absolut De aceea folosirea lui nu poate fi optimfi, necesar ca apicultorul SA se convingil fnade t dup5 o cercetare de laborator seinte de vizit2 c5 vizitabrul a fost intepat .ri SA $i o domre potrivit5 scopului teran trecut, de cfitre o albina, $i nu a peutic urm5rit. $i acest lucru nu se poate . o data, P prezentat simptome alergice ro$eat5, tuface decit htr-un laborator de specialitate mefierea exagerat5 a locului fntepgturii, bine pus la punct. $i atun'cq un anumit frison, prurit etr. Altfel putem avea* ssrapic,ultor sau persoan5 intermediarl, vine prize neplficute. , si3 prepare tindur5 de prppolis, far5 s5 Da& t o t q i se fntlmplil acest lucru, e cunoasc5 nimic din seoretele propolisului bine ca apicultorul S aibB lg- Pndemin5 in ~i In plug, l a un pret uneori de 10 ori mai stupinla citeva medicamente antialergi,ce p a mare d e d t a1 produselor pe bazii de procare d i le administreze imediat, p W la polis preparate de laboratorul nostru. Este asistenta medical$. In revista noastrfi ,,Apiun lucru in primul rinmd nociv ssnfitfitii cultura in RomAniau nr. 4 $i 511979, exist& publice $i apoi cu tofu1 ilegal. indicatii suficiente Sn acest sens.

.q

'

'

'

,:

, .

1.8
. .
,. :

. .

rire ale acestora; precum @ inflzlentele pe care le pot exercita factorii de mediu. C u o deosebitd aten>ie este pusii i n lumind relatia albineflori din punctul de vedere a1 realiziirii polenizdrii incrucisate a plantelor, evidentiindu-se aportul valoric deosebit a1 albinei melifere, ca polenizator entomofil, la ,spbrirea productiilor agropomicole si forestiere.
'
$

Ing. Ion MILOIU

Dintre volumele sosite i n Printre aparitiile la ~ d i t u ; a Ceres, sub genericul ,,$tiinta ultimul timx, pe adresa resi tehnica pentru toti", sem- dactiei noasire; vli prezentdm rialdm pentru cei c e doresc astdzi ..INDEXUL FITOTEsd devind apicultori brosura RAPEUTICu, lucrare menitd, din seria agricultura, dntitu- credem, sd suscite interesul Eatd ,,DIN VIATA ALBINE- unui cuprinzdtor cerc de ctLOR",, hi cdrei autori, Dr. titori incluzfnd de la speciaing. Ion V . C P r n u si Dr. listi in domeniul plantelor ing. Gheorghe R o m a n Seu- medicinale, a1 fitoterapiei in sesc sd prezinte succint si general, pnii la cltitorul do. pe intelesul tuturor , lumea 'ritor sit-si completeze bagamai ' p u t i n accesibild obser- jul de informatie detinut i n vatiei umane d i r e ~ t e. fa- acest domeniu. Pe parcursul a peste 400 milia de albine. Cu aceastd noud aparifie de pagini, hutorii - prof. dr. ne a f l d m i n fata unui inge-. E?m. G r i g o r e s c u , prof. nios ABC a1 apicultorului fn 'dr. I. C i u 1e i, asist. dr. formare ce descrte atractiv Ursula S t 2 n e s c u - reumodul de desfdsurare. a ac- sesc sl[ sintetizeze $i sd retivitdrii familiei de albine i n uneascli intr-un cuprinzdtor interiorul si i n afara StUW- tablou cele rnai noi date lui. Pe baza constatiirilor, a ekistente la ora actual& priobservafiilor si experimente- vitor la utilizarea stiinfificli lor personale; I . C 1 r n u si a peste 500 de produse veGh. R o m a n ne infdtiseazd getale folosite de medicina comportamentul albinelor i n traditional6 atit i n tara noasdiferite tmprejurdri - dann alte fdri din sul ablinelor legat de identi- tr& c f t T i E Europa, Asia, Africa si Ameficarea surselor de hrand, de giisirea unui nou addpost i n rica. cazul roirii --, metodele de I n cuvlntdl iatroductiv a1 oridntare in zbor precum si volumuluf, autorii s ubliniazd -activitatea si '( diviziunea muncii i n cadrul familiei de, interesul deosebit acordat i n prezent de cercuri din ce t n albine. I n acelaqi timp, sint pre- ce- rnai largi . virtutilor tera-zentate planteb melifere ca- peutice ale plantelor medidracterizate printr-o productie nale p i faptul cd optiunile .mhre de polen - hrana -de populatiei se indreaptd tot bazd a albinelor -, precum ;si potentialul nectarifer al mai mult spre ,,medicamenacestor plante - hrana ener- tul vegetal" dectt spre ,,me'geticd -, fiind precizate tot- dicamentul de sintetdu. Este odhtd si perioadele de inflo- semnalatd, totodatli, aparitia
'

unor numerosi specialisti s t . outodfdaqi care, .. inspirindu-se d i n surse diferite .recomandd : sau chiar reaQzeaz& q i contercializeazd remegii'di-' verse confinind .prtncipii active de origine v e g e t a u care, ' d e multe ori, din pricina insuficientei czlnousteri . globale a 'problematicii . a u dus . la esecuri ce au compromis insdsi ideea fitoterapiei. Acesta este d e fapt unul dintre cele rnai mari d e s e r v i c i i aduse cercetiirii stiintifice i n domeniu. ciici, chiar: dacii este uiz fapt dooedit cli o , multime de medicamente . de . -sintezdr pornesc de la principiile existente i n plantele folosite in medicina traditionald ,,este cazul ca numai adeviiratii specidi$ti in domenid
'

slniit5ti,i, medicii $i farmac i ~ t i i sg elaboreze liste, tabele, retete $i indicatii pentru o cit rnai eficienta ubilizare a plantelor medicinale".

Iatd deci, cu atit mai mult, oporttlnitatea aparitief ,Indexului fitoterapeuticu, lucrare de innltd tinutti, conceput6 i n luinina celor mai n q z cunostinte de fitochimie, fitobiochiihie si fitofarmmodinamie care, pus la indemina specialQtilor poate constitui un Zndreptar preties i n munca lov. FobOSirea unei prezentdri alfabetite a diferitelor denumiri qtzzntifice, populare, a sinonimelor $i a denumirilor principiilor active, permite o orientare

a r fi inlocuirea m5tcilor necorespunzgtoare ~i eliminarea fagunilor vechi. Dup5 culesurile l a care stupina a participat pin3 acum, avex' posibilitatea s5 eonstathm (in care sens evidentele tinute n e sint de mare ajutor) c5 randamentul familiilor noastre nu este uniform ci destul d e variabil,. majoritatea lor comportindu-se foarte 'bine, unele multumitor iar altele, ' m i putine la n u d r , slab ; dup& cum, examinate la-un moment dat sub raportul dezLuna iulie este caracterizat&;pentru mavolt8rii, uncle se prezinE cu G I 0 faguri rea majoritate a regiunilor din tara noastr2, cu puiet, altele cu 2-3' faguri, lar altele sint aprmpe farg puiet. ~~t~ un lucru $iut prin temperaturi deosebit de ridicate vi prin ultimul cules principal de nectar, eel c&p-,inus varlantele se datoreaz?i caliatii nede la floarea-soarelui. Aceste caracteristici corespunz5toare a matpilor vi c5 prezen@ pun amprenta $i pe activithtlle apicole, care lor in stupins constituie un balast pentru pot fi Incadrate in trei capitole rnai irnporproductivitatea aceskia. Se impun, in conta.lte : combaterea influent& c5ldurilor exsecint5, masuri urgente de remediere, caci cesive asupra activitstii albinelor, valorifidacg pin5 la datg familie n u a (-area culesului de nectar de la floarea-soapronesat rnult-ibr, cu atit ,mai putin 0 relui +i preggtirea familiilor de albine dupa va p u p a face de scum inaink, cind sezonul ultimul cules principal. apicol este in declin. Dc aceea, inlocuirea rn8tcjlor respective trebuie f5cut3 fhr5 80-, COMBATEREA INFLUENTEI CALDURIvaire, folosind mhtcile crescute de noi In LOR EXCESIVE *SUPRA ACTIVITATII primul semestru a1 anului sau procurate de ALBINELOR la centrele de avrovizionare si desfaccre din reteaua ~ s o c i a t i e i~ r e s c ~ t o r i l ode r Albine. I n zona de deal vi de munte, ,,luna lui Intrucit o mare variabilitate calitativ5 Pn cuptorU actioneaz5 favollabil, perhitlnd obstupin5 exprim5, in general, lipsa selectiei, tinerea unor culesuri bune de la tei, zmeueste necesar ca cel putin de a c . w rncolo ris, fineat5,. m a n c e t c . La $eS 4ns5, c5ldum5tcile .folosite sh proving din fau12i dz rile toride determin5 reducerea-florei spon~albine cu insugiri economice deosebit d e tane ( ~ i chiar a celei cultivate), schderea valoroase. P e ling5 revitalizarea minus varitmului cie lucru a1 albinelor ,$i d e ouat rimantelor, este recomandabil sZi se Inlo: a1 mtitcilor. In sturpin.5, fenomenul este evicuiasch toate mhtcile care au dep5~it' virste dent : circulatia la urdini? se r b r e ~ t e , In de doi ani, prwum yi cele care, d q i tinere, ramele rladitoare n u se mai depune cear5, s-au dovedit putin ouhtoare. Pentru Znalbinele se aglomereazj la sursele de ap5, locuire vor f i fobsite mdtci tmperecheate, stau dilactive in partea liberh a stupului deoarece atit mSitcile virgine (care in plus sau pe scindura de zbor, se rotesc in ju.sInt $i acceptate cu greutate), cit $i botcile . rul etnpilor $i stuparilor, devin mai agremature .lipsesc Pamilia de puiet pentru sive, crevte pericolul de furtivag. In tinip, timp Indelungat, handicap pe care Inain e a dezvoltarea familiilor treneaz5, datorit.5 niultimului cules principal $i a iern5rii nu yelului nesatisfiichtor a l - pontel. Pentru a ni-1 putem permite. . evita aceast5 stare de 1,ucruri sint necesare urmstoarele m8suri : Despre .fagurii vechi s-a vorbit mult, - amplasarea de a$a manierd a stupilor se pare ins3 ch nu de ,ajuns, d a d judecgm fnc% ei sa fie udbriti cel putin Z n timpul . dup5 persistenta lor in st,upine. Dach Pn cel mai ccilduros al zilei ; magazine un fagure poate fi pastrat $i peste - asigurarea unui spafiu $i a unei venti- 5. ani, 'fn schimb u n fagiLre de cuib, utililatii suficiente in stupi ; zat la cre~tereapuieiului, se innegrevte, P$i niic~oreaz5 celulele m ~ i deci trebuie reformat tnstalorea stupinei ling8 o sursd natudupd maximum trei ani. Motivele inlocdirii r a l ~de apd .sau, in ltpsii, aprovizionarea slnt multiple $i importante. In, primul rind, n adlipdtoare asezate in ei cu apd, pzisd O albinele ceG vor fi crescute P a faguri vechi umbrd Ti curatate dt mat des; vor avea o talie' redus5, vor fi mai putin deplasarea stupdnei - l a culesuri de 4n-, productive '$i yiabile. In a1 doilea rind, tretinere sau, E n 1ipsd;stimularea familiilor a c e ~ t i faguri intrefin un ,microbismu ridiprin administrdri de sirbp, de zahcir c a d i cat, favorizind proliferarea numerqilor gersau apistim umezit, asezate in ulucul hr8meni, nu neaptirat patogeni, dar a kriror nitor. simp15 prezents sl5be~terezistenp albinelor Odat5 aceste m8suri -intreprinse, dezvol: $i te las5 neapgrate, in fata bollilor specifice. tarea familiilor, se poate desfh~ura nestinIn a1 treilea rind este u n mijloc de produgherit, ceea ce ne permi,te sA execuam ,o cere a cerii $i, in sfirvit, reinnoirea cit m a i , serie de lucrtiri deosebit de necesare, cum timpurie a acestor faguri constituie un mij-

cucrari apicole
tn luna iunie

Pn

<

loc de combatere a unora din frecventii paraziti ai stupului : p5dtuchele albinelor $i g5selnita. fntr-adev5r Braula coeca (impropriu denumit a$a de Nitzsch, care 1-a crezut orb) i$i depune o u g e numai pe faguri vechi, iar larvele i q i t e P$i sap5 galeriile in peretii $i c5p5cicdele arestora, In sesturile c5rora ele g5sesc proteinele necesare vietii. Nicioddg aceste larve nu se v5d E n faguri noi, dup5 cum nici gIselnita nu prosper5 pe aceqti faguri, tot din motivul mai sus ar5tat. Tinind, deci, seams de aceste consideratii, este neap5rat necen cuib s a r ca In fiecare an s5 introducem I cel putin trei faguri necrescuti $i, consecutiv, s5 reform& un num5r echivalent de faguri vechi. Pentru o mai bun5 evident5 i n acest sens, fagurii artificiali pot fi Pnsemnati cu pioneze de culoarea cu care sint marcate m5tcile P n anul respectiv ; iar uli vor fi terior, cu ocazia vizitelor succesive, e trecuti treptat catre marginea cuibului, urmind ca i n toamna celui de-a1 treilea an, d n d nu mai au puiet, s5 fie dati la topit, dup5 extragerea mierii pe care o contin.
VALORIFICAREA CULESULUI DE NECTAR DE LA FLOAREA-SOARELUI .

uqor P n crevtere. ~ x t r a c t i amierii s5 se faca seara, la o oarecare distant5 de stupin5 $i inainte ca culesul s5 Pnceteze complet ; aceasta pentru a preintimpina furtiqagul. Dac5 nu dispunem de apistim P n cantitiiti suficiente, este neccsar ca la extractie s5 I&&n albinelor Itrana necesarii pentru iernare, respectiv 10-12 kg miere, cantitate ce incape in 4 faguri mari sau fn 5-6 faguri de multietajat. Dupa extractie, toti fagurii vor fi dati albinelor s5-i curete de resturile de miere. In acest scop, la stupii orizontali fagurii in cauz5 vor'.fi p q i dup5 diafragm5, in timp ce la verticali, ei vor fi aranjati in corpuri sau magazine, care vor fi asezate sub farriilia de albine, unde pot rimine pins ce vremea se r5ce$te, la adspost de atacul g5selnitei.
PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE DUPA ULTIMUL CULES

'

In majoritatea cazurilor, acest cules se valorifich prin stup5rit pastoral, care necesit5 In prealabil obtinerca certificatului sanitar veterinar si a autorizatiei pentru lanu1 solicitat. AvInd In vedere timpul exceslv de c5lduros, deplasarea stupilor In aceast5 perioad5 necesit5- preeautii deosebile pentru a evita sufocarea familiilor : cubaj interior in exces, podi~orulinlocuit cu sitii de ventilatie, transport operativ $i.efectuat in timpul noptii. pentru asigurarea frontului de cules, stupii nu vor fi p q i prea multi la un loc (conform legii, maximum 50 pe o vatrs la 100 m di6tantli de o alt5 vatrii proprie $i la 300 m distant5 de o stupin5 strains). Amplasarea stupinei Pa umbra piidurilor sau lizierelor de pomi favorizea* culesul, chiar dac5 distanta de lan e m i .mare (circa 1 km). Pentru stupinele mici, care au un lan de floarea-soarelui la m i putjn .de 3 km, deplasarea In pastoral nu este recornandabill, IntrucIt cheltuielile, fnunca, deranjul albinelor $i paza acestora dep5~esc eventmalul surplus de miere realizat. Culesul la floarea-soarelui produce frecvent blocarea cuibului $i reducerea clepunerii de puiet. Este un fenomen negativ, a c5rui remediere (cel putin partials) se poate face prin ridicarea a 2-3 fa-. guri cu rniere, fIr5 albine, $i introducerea lor In familiile mai slabe, de' unde se vor lua faguri goi, cu care se vor ~~~~~~yi cei ritdicati anterior. In cazul cincl nu dispunem de faguri crescuti, vom folosi foi de faguri artificiali, pe care Pi vom irftercala cite unul hntre cei preexistenti, pentru a fi luati mai

Odat5 cu Incetmea culesului de nectar de la floarea-soarelui, miitrile Incep s8-$i reduc5 ponta, astfel PncIt stuparii sint obligati s5-$i mentin5 familiile in stare activ5 prin hriiniri de stirnulare sau prin deplasarea stupinei la sursele nectarifere existente la aceast5 dat.5 : mur, zburiitoare la munte ;finete in zona colinarii ; bostdnoase, amestecuri furajere la ses; izma $.a. tn Deltii. Dac5 culesul de la floarea-soarelui nu a fost bun, se va proceda la completarea rezervelor alimentare, prin hr5niri administrate in cantit5ti suficient de mari ca operatia sa poat5 fi terminat5 In 3-4 zile ; dup5 care se va proceda la hr5niri de stimulare. Pentru prevenirea furti~agului, frecvent in aceast.5 perioad5 lipsit5 de cules, urdinivurile vor fi migorate iar hranirile se vor face seara, avind grij5 ca siropul s3 nu curg5 pe stupi, acgtia s5 nu fie tinuti prea mult timp deschi$i $i s5 nu prezinte orificii prin care albinele hoate s-ar putea strecura fn5untru. Un inceput de furtivag poate fi stopat prin punerea unui smoe de fin sau iarb5 la urdiniv. Inainte de aplicarea hrsnirilor, cuibul familiilor trebuie organimt, astfel incit siropul $i eventualele intr5ri de nectar s5 fie depozitate In ramele de' iernare. In primul rind, el va fi redus la numrirul de rame ce pot fi acoperite de albinele existente, elirninindu-se fagurii negri, deformati, cu multe celule de triator, cu putin5 miere, prmurn $i fagurii recent crescufi, care preziint5 dezavantajul c3 sint mai putin cildurqi, iar la inceput de prim5varI mgtcile nu I$i depun ou5le in ei. Cum unii dintre fagurii necorespunz5tori contin la aceast5 dat5 puiet, 'ei vor fi trecufi intr-o prima etapa la marginea d b u l u i , urmfnd ca elirninarea lor s2 se facii dup5 eclozie narea puietului. Ramele cu putin5 miere, care nu merit5 sii fie centrifugate, vor fi

". ;
.,-,

:..
.-

if,

..

.,

.
: ,,>-.

:.' .>v.,, ,.
'.>

,. :

:-.,. ..: , ..
.. .

..',u:.' ; '. ;:y 1. ,

, .- .
.
L '

..

. '

.. .. .. .

. .
,
,.

i . , ' -

..

. .

L
.

. : .

_*
,

, .

.,

'

.)

: -

. . :.

,.
I

'. I :
.,

..
.
* :

.. .. . . . . .. ,
~~

. .

. .

- -. .

: <? , , - --.'\ . -.. . ,


,

.. . .

'

b-

>

Prognoza inf lorlrll . f lorll-soarelul in1987


'

'

..
,

, .
, ,
\

general mai 'rece deAu c5zut precipitatii In sudul Banatului $i Sn 01:eniei. 'In zonele ,centra:e $i suale Moldoveil in-nordul BBrSganvlui gi Dob,rogei a u @ m t prfcipiatii nelnsemnate.' A$adar, cb,LLinutuz dc apii a1 solului
...
'

la culiura de floarea-so&lud; la 'ctata ,de 29 mai. 1987 prezenta v a l d satisflIc5toare

'

, i aproape e , optiF\ i i cea mat m a r , p & e S . a zonelor. Aceastp v a avea ca urmare d . dezvoltare puternicd a calatidiilor .yi resi

,,

.;

..

pectiv O'bunc secretie d e nectar* De$i ~ e n t r uluna iunie se preirkde un re- , gim termic apropi8t de limitele normale, inflorirea plantelor d t u r a de floareasoarelui se va deglensa mai tirziu Sn r a port cu mediile m,@tianuale, ca. urmare , a anomaliilor ternnice negative din aceastg p r i d v a r s , $i respectiv, a lntlrzierii datei
A s t f ~ l , z&ele d e ' b a d ale culturiii cea m;ai timptqrie' tnfhrire se v a ,decj$np su'dul .Cimpiei .Romdne ,$i a l Banatului (tn prima d e ~ a d da Lunii h1ie;a.c;) . Cea mai Ware parte a cirnpillor uestu1 t&i, partea central5 i i , de vest a .Olteniei, nordlLl Si vestul ,Dobrogei, a faza se v a d c c l a n ~ aEntre 11 .yi 15 tulie a.c .: . ". :; Faza va intirzia treptdt spre zonele cen-;rg. trale $i nordice ale fiirii,,in raport cu Nlaritdiile termice hidrice >ale zonelor, ,. decZan$indu-se: cel mai ttrziu i n nord-ves;
i

semanatu18i:

.'

, ,'

. '.

(PROGNOZA ELABORATA DE INSTITUTUL DE M ~ R O L O G I E $1,HIDROLOGIE)


,

f \

\,

32
.

'

' .