Sunteți pe pagina 1din 34

r:-G--;

I.

-I

---,

,.',*.l

,>,,

*

c:;-

,

--

'. >. '

.

'

-

~.

.-

,.-

,

- -.

.

.

,

-',

.

. -

r-

s-

Revistli lunarli de schimb de experienv ti Indrumare metodologiclE apicolli editatli de Asociatia Cresclitorilor do Albine din Republics Socialist%Romania

CUPRINS

tivelor economice la nivelul increderii acor- date de conducerea. de partid $i de stat

I. POPESCU : Sporirea numarului fanliliilor

de albine mentin~ndpotentialul de produc-

.

 

%,-+e

laafectivul de bas

-

.

.

. POPESCU : Diversi€ica&a productiei api- cole - cale sigurfi de sporire a eficientei economite. ~i rentabiliutii tuturm stupinelor

. HEROAICA :

Dezvoltarea familiilor de al-

bine prin valorificarea culesului de .la prun

E.

TAR'J'A.:

In

vizita

la

apicultorii

ceho-

slovaci (I)

 

CALENDARUL APICULTORULUI

 

SEMNAL :

Doua

c=irti din

litratura

apicolri

 

strain&.

Cope r t a I : Stupul vertical tipizat .yi standardi- zat astgur& o exploatare rational6 a albinelor p-in valorificarea ctt mat deplini3 a potenttaluluz biolo-

gic

a1 fiecaret

famini

de

ca

o puternicii

unitate

de

a1

pro"a'ueie a stupinei.

(f o t o : Pavel TANJALAJ

constftuie

* care

se

-

-

.- , ,

 

-

:

----

 

.

-

 
 

-

~.

.,

,;z.c,7,

 

I

-

I

-

-

.- ,

-+,

, -

f NDEPLINIREA $I DEPASIREA OBIECTIVELOR EGONOMICE LA NIVELUL !NCREDERll ACORDATE DE COMDUCEREA DE PARTID $I DE STAT

Ing. Ion RECEANU

Conducerea de partid si de stat a dat o atentie deosebitii 8i a acordat sprijinul necesar propiigirii continue a apiculturii. ,,Trebuie sii dezvoltiim cle asemnea apicultura ca ramurti impor- tuntti a economiei nationaleu spunea tovariiqul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general a1 Partidului Comunist RomAn .$i pre~edinteleRepublicii So- cialiste Romania, fn cuvintarea rostiti la Congresul a1 111-lea a1 consiliilor de conducere a unitstilor agricole so- cialiste, a1 intregii tgrinimi, a1 consi- lii?or oamenilor muncii din industria alimentari, silviculturii gi gospodiiri- rea apelor din 29 mai 1986. Rispunzind unui vechi si indreptii- tit deziderat 'a1 apicultorilor din tara noastri, aceastii indicatie a conducii- torului partidului si statului nostru reprezinti expresia permanentului ' sprijin acordat apiculturii si apiculto- rilor. Totodati ea constituie un in- dernn la crearea de noi conditii, gi- sirea unor noi posibilititi si asumarea responsabili a unora sarcini concrete pentru eresterea num5rului ~i produc- tiei familiilor de albine, majorarea fon- dului de stat prin contractarea si achi- zitionarea unor cantititi sporite de produse apicole, precurn qi valorifica- rea superioari a acestora - definind rolul apiculturii in contextul Noii Re- volutii Agrare. Se traseazs ~tfelAsociatiei Cresci- torilor de Albhe sarcina unei finali- ziri rnai eficiente a activit5tii orga- nizatorice, tehnice qi economice, des- fisurati permanent $i perseverent- sub indrumarea Ministerului Agricul- turii. Principala directie de actiune a activit$tii organkatorjce o reprezintz

atragerea de noi simpatizanti in rin- durile apicultorilor, aducerea si situa- rea lor la nivelul de capacitate a unor produciitori de miere, cearii ~i alte pro- duse apicole, respectiv constituirea acestor apicultori ca factori activi ~i eficienti in crearea si realizarea con- stantii, sigurii ~i ritmica a fondului de stat. De altfel, Decretul nr. 70/1984 privind contractBrile si achizitiile de animale, piisiiri qi produse animaliere, precizeazi fn mod clar competentele ~i modalititile de contractare qi achi- zitionare a produselor apicole pentru fondul de stat. Delimitirilor de cornpeten@ si ac- tionare in realizarea fondului de stat, cu corespondentul respectiv in expor- tul productiei apicole, li ,se adaugi as- pectul unitar a1 sarcinilbr care revin in final Asociatiei Crescitorilor de Al- bine. Este vorba in principal despre preluarea mierii pe tipuri de flora si calititi, diversificarea qi cregterea ca- litiitii produselor apicole, a prezentiirif si desfacerii lor in forme cit mai va- riate si in ambalaje de diferite di- mensiuni, care si asigure o valorifi- care superioari qi cit mai eficienti, atft pentru consumul intern cit ~i la ~xportunde este necesar ca produsele si posede un grad sporit de competiti- vitate. Din cele mentionate mai sus se evi- dentiazi importanta Asociatiei Cres- catorilor de Albine din tara noastri, rolul membrilor ei, a1 activistilor vo- luntari ~i a1 personalului retribuit de la toate nivelele si formele ei orga- nizatorice, cgrora le revin in prezent noi ~i importante sarcini 9n dezvolta- rea ~i promovarea apiculturii, precum

si in optimizarea valorific5rii produc- tiei apicole. In contextul noilor valente ale =ti- vititii economice a Asociatiei CrescB- torilor de Albine din R. S. Rominia, mobilizarea fntregului ei potential u- nlan ~i a tuturor resurselor qi rezer- velor materiale, constituie nu numai imperativul categoric a1 etapei actuale, dar si conditia realizirii si dep8~irii sarcinilor la nivelul increderii acor- date. Filialele judetene qi cercurile api- Cole ale organizatiei noastre trebuie s5 asigure acoperirea integral5 a com- plexit5tii de sarcini care ne revin, atit in ceea ce priveqte creqterea efective- lor, majorarea productiei apicole, creS- terea calititii produselor, imbunititirea tehnologiei in exploatarea, familiilol- de albine, cft ~i realizarea ~i de- pg~ireasarcinilor de contractare, achi- zitie ~i efectiv3 preluare a mierii ?ice- lorlalte produse apicole. , Daci- pe plan central este necesar ca actiunea de imbun5tGtire a valori- ficirii productiei apicole s5 aib5 ~i si pgstreze un caracter unitar, coordonat, temeinic corelat cu indicatori de ordin intern ~i extern, la nivehl filialelor judetene qi a1 cercurilor apicole, ini- tiativa creatoare, adoptarea si promo- varea curajoas3 a m8surilor specifice, de noi forme $i metode originale, vor asigura fiedrui judet eficienta si re- zultatele corespunz5toare, iar pe Pn- treaga Asociatie indeplinirea total3 a obiectivelor. Actionind qi desf5qurind o adev5- rat3 fntrecere socialist5 cu unit5tile cooperatiei de consum, filialele jude- tene ~i cercurile apicole trebuie s5 rea- lizeze, prin contractare ~i ulterior, prin achizitii, conditiile asigur5rii indepli- nirii integrale a sarcinilor planificate, , retinind c2 elementul de apreciere fi- nal5 a eforturilor depuse, se m5soar5 in tonele de miere, cear5 si produse apicgle, efectiv preluate si predate pentru fondul de stat. Trebuie subliniat faptul c5 asigura- rea judicioasg dar rational5 si efici- ent5 a necesarului de ambalaje pen-

'

tru

cu cantitalea de miere dontractaf3 ~i.

cu

fiecare

produdtor,

propor~onal

succesiunea

principdelor- culewri .

melifere, trebuie sii constituie o sar- cin5 important5 a filialelor judetene. In acela.$ timp trebuie -impus5 tutu- ror- contractantilor organiz>@ei cece- sitatea de a utilipa la capacitatea*ma- xims toate ambalajele primite, inclu- siv cele care au mat fost foloslte, a le manipula cu grij5 si riispundere, pen- tru a evita degradarea sau stocarea inutil5 a acestora. &te necesar si se asigure cu prioritate ambalajele cam- paniei culesului de la salck, urmPnd s5 se continue aceastg aeiune pe mil- sura realiz5fii celorlalte culeiuri, -sub deviza ,,nici un contract fiirti ambala- jul necesar, nici un bidon farti miere

pentru fondul de stat prin Asociatia Cresctitorilor de AlbineN. Vasta actiune de deplasare in pasto- ral a sute de mii de familii de albine la principalele masive melifere trebuje, s2 constituie, de asemenea, o preocu- pare actual5 a filialelor judetene, atit in ceea ce prive~teorganizarea depla- sirii si asezsrii grupate a stupinelor respective, cit $i pentru asigurarea

conditiilor materiale pentru preluarea la fAta locului a productiei realizate ' 'la nivelul contractelor $i a posibilitg- $$or de achizipe. Deplasarea sistematic5 pe teren a

secretarului

de

filialei

de

tehnician,

judetene,

un

insotit

sau

magaziner

achizitor, se va realiza acolo unde exist5 o puternic5 qi corespunz3toare participare fn pastoral a apicultorilor din judetul respectiv. Contactul -per- - manent cu realitgtile din teren va per- mite nu nurnai o complet3 si imediat5 asistent5 tehnici acordat5 in procesul atit de important a1 recoltgrii pro- ductiei apicole, dar ~i posibilitatea re- aliz5rii efective a sarcinii de preluare a mierii contractate sau achizitionate si a expedierii ei direct de la locul de productie la Combinatul apicol'al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Este meritul si rolul produciitorilor de a transpune in via@ prevederile amin- tite privind asigurarea livr5rii mierii

aurqleISeJoqleasnpcud'aloa!den3

ad!padsap~JO~J!O'!&qge3e3a1.!!ap

u!p'!mssqsaw.rouau.raqulS!ala!e:,ap

ea~q3adsa.r!eur3oquge.ro~!.xapaaald

'lU!3JSS

'ao~dpn~~do~d,!pnyzao3ah!q3ajee-JO

ea~e~oqnfe~q'e3seaSg~g~o)sdr.!C!unl-a.r

eqeq!.r'Jol!Jcqln3!deeaJeJoqelo3S!-u!

pujzyla~auoaqnsypea3eyur.103-ep!los

e[euo!$!pe.r$aqe~!le$!dso'ga-auguro~

!!.IISa.1~3ajnqaq!$ele~q83'a~elen3

asasos!lq!~u!p!uaqeoqal!~n$~oa-3

Jolapgg''~pze8adln!Jg!JaqEJOJ~.

a!$e8!lqoau!aa;rn3qjqeleuS1nur

a~oaldeS!alp!munq'aJesaxu-seaDV

.IOI!JO~~~n3alaun'a~e!Jaleuraqlaun

eaJeuo!z!AujalaurzeqaJajgaure-!de

auaapamqaJJgsasam8!seS!-o~de

JOI!Je~01!$ue)uaza~da.IJola1e!I!jCn-

da!ueluaza~dgulnao~fq-oqpqde

!afiez!ue8-aqseou

'apnpu!ap'eauauraseea)e)!sa3au

1.11!!.I~!J!.IO~~A!a!lmpo~d'al031deas

u~exlewa~qo~de~ofeure-~z!urrldo

!!aeu!w.ra$ap'!!Ja3npoJd!0

l!qeJap!suoasn~dap~luapga-0uo3a

eaqel!I!qqua.rJo~au!dnqsh!3npeun

!nlns!I'qaam3saBaquj~e!luqsqns

'm~nualod!nln~o$!qdyap'p?sur-odo~d ea.mq!nInJgumuJO~!!I!~I~Jap'au!qIee !!.Iap'au~qleluaurapapazeqgu-Sam

qIe1asnpo~daloqdeS!ujlepadse-a3

!!.I~uo!$!z!y3aS!!!.I~nla.Id14e331OT.-

gqw!a!$anpo.id'a~oa!de!!Jaaejs!qes

ea.re.xg7elipap!!l!urej,apaulqle

1.aIS.e~olalu!~a.au.xaqxa

!nlnunsuoaulaqurujenulluo3-algal3

'a3!u~a~nd~133adsa-re!n.[nle!Ja$eur

ln~~odsue~q41ea~a~epapJOIa!n$!qsuo3

q!oloJS!3'qeuo!+3a[as'ea.reuMda3a~

~o~!~o${na'yoqgda3uj.pqB!aleJota3

Joqeze3!qeualqo~dh!al!.+yagos-~de

aInqa.17IS-yspseas?8un301-undsa~oa

isJequnIoA1e!aJpa!jale!l!jaua$apnC

.epua8eapnmn1e!npay3eq!nq!JlaJ

w!~!!apau!qleuype~el.ggseouad u!ze$!a!elea~aqSam!nInJgumuap-ej S!"a~nsewyaexae~I$~~!.IJUO~-B~JO

JOIJounaquawete8ue'alenpequo3$63

Jouna~!]aa!qo'a~elnqeqse-!~apaaa~d

!u~.I~spu6quaza~da~35%~ea~!u!ldapuj

;rola-(e!l!j'auajapnreaJezgeaJ!alsa~ qoloup-resapgq~qsaqelgenqaeE

\

-

n~quadeaaaz!leaJIaunIOU!l~q!le3

'!Jo~pq51p!ueq.xed!nInayx-eyow

lllep!ut3aqJ~d~ol!~oqln3!de-gsnpo~d

-mBqujsaJesa3auImqJojaa$nu!$sns

!a!)ep~ol!~oqpsa~=)ap.au!qlv-!saa

n$g!aa~~urouo3a-o~!uya~-aIenq3ee-osy

p$unJ~IOJO~almojquel~odw!le'-1138

n.qale$!1e3alsaunh!qeJadp!51-~poloq

ala)S!a1!$~!7ue3.a.resaDauo!lp$~g-uad

!Jo?eInuqqsS!aquaur@3!pauruj-uaw!yos

'aCel!qn'ale!~aleur!.mBe~'!IE!~TJ!~J~-orq

aJeuoyqueqsuo3S!p!url!.rw'aqaun

epaomlnuozas~!pe'lm!deo-!z!ho~de

'lexolas-npujan8!segu'lepadsuj-!.Iad

a.xw*-nuszeaseldapalau~dnlsuj-sad

Inail3vnqunloAS!ujlepads-Jad

JOIP!~~!!a!le?!Ie3e!!a!$3npo~d-a103!de

e!punurnquadea.rqSa.r3enu!luo3e

eaJeAour:51ea~pqdapuj~olaa!q3a!qo

$!a!'!uea.1ea.13.1oln$!puo3n.rquad-o~d

~~!l!zod14q~odegus!urouo3a-epose

alnu!$qonunea.wz!.[eu!jp!wouo3a

1s'~a$uap!ja~.qjapam3aIalqInzaJ

'axj!aEaJeqfeaJ!nInJoqexpu!~oferu UJ'~$uauetu~adujqeoqal!un!$ae-ads

8.1'p~urouo3aamqaq~spsea~g~mn

InIeuosqmq!.qaJaJe3yzeaJanlgu-ajs

a!alenqaeS!ap'g~pads~ad

aJe)IoAe'!gnqlna!den~luadea.l!,rods

nquadeaJ!nqdgju!!nlnw~8oJdap-zap

eaqapeeuo!$aeujqy!ds.reuo!$n~o~a~

geauuj'punurgu'a~!pu!8-sl!sa3au

ealgejap'noueaqsq~edeaap-ze.rpuj

a!nqa.r;l;Dellohzap3!u~aqnd-soBe.rp

!n~n!uow!.qedIBUO!$~U'103!de

~o.1'aunlsed'aunyzaoa'luawekqe-qe

!-rqunIS!lnleuos~ad'qlnqppze-e3

.IO.(!JO~ap'auyq~vw!!Iaape3q!a!Sq!-OA

'!~oq~nspqurawe!!a!$eposy-rpsaq

?!$aaleurIspun3alpazapru!!ap-!da

po~qe~Jsurns~eJo1Iup.m-u!we

gua~S!g$uaqadwoaujedela'F1enp.e

alazn3'a~appa~d'a~q!suaqu!-3asuo3

!.ml.rojaa~e3asJaaISalnqa.11-!lea

aqsayqeuo!$!puoaapalaun!!.uepg.~qs1s

Jolsaaeoq!aDq!Aanuaqsa!.mo$nS! mB!saat?a~!u!~dapujJornlnl

a!$r3auS!aqnqpnquadeznea-!deL

ea.q.1Tadwnasaqseoudeqr.!!--ndax

'a~q3a!qoa!z!upea.qSgdo~dS!-oljug

eaqs~olaa!qaa!qo'alenpeale03aqsa3e

'!pn31n3.eAe~n8!seea.xez!FaJS!-edap

e31[4B3S![E!30S'l3[U~UIO~

TACTKA 51 STRATEGIE PE FRONTUL VARRQOZEl

Ing. Aurel MALAIU Directorul Institutului de cercetare gi producpe pentru apiculturB

+

-

~~~~~~o~~+*+~~+~+~

?

6

!

f

.!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

?

!

!

!

!

!

,

! Din timpuri str8vech;, fan~iliilede albine au fast afe&ke de numeroase imboln5viri. dar nici una din bolile cunoscute ale albinelor nu a determina: o mo-

bil~zarea intregii lumi apicole mondiale, in a$a m5sur5 cum a f8cut-o prin pe- riclilozitatea sa, acarianul VARROA JL~COBSONI. Este uluitoare amploarea fortelor desfsvurate pe frontut Ga*oozell in ultirnul deceniu $i En speeial in ultimii 5-6 ani. Apicultorii din majmitatea tarilor lumii. rercetgtori E~I apicultur5, specialiyti din umversitilti de diferite profile, mari

6

firqe de produse chimice $i farmarochimice, au promovat pentru combaterea + varroozei, zeci $i zeci de preparate $i produse naturale sm de sinteza. Prin-erectat lor cert acaricid, produsele utilizate ar fi trebuit sZi asigure rezollarea comba-

terii varroozei. Cu toate acestea nici unul nu s-a dovedit, in nici o tar&, pe &plin

satisfgciitor, conducind in final la e~ecuripartiale sau totale. Ce re intimplil.? Cum pot fi explicate aceste egecuri ? fnfrebari ce &f1~ti4 ribpuns. Porhind de la realitatea c5 mijloacele de combatere sint cunoscute sub

bate aqpccteie : structur5 chimica, efert, mod de actiune. etc consider5m jurtifi- cats afirmatia lui Pierre R o b a u x (Revue franqaise drApiculture, dec. 1986) c2

,,In spntele tuturor fntrebzrilor se ascunde o mare necunoscutA : E&$i varroa.

s8u nu a fost niciodntii abordat cu seriozitatea necesara cdei mi simple ?

cercetGri, cuno~tintelenoastre privind acest parazit fiind incB foarte limitate". Adgugsm celor preclzate mai sus, cg in stabilirea.$i utiliznrea mijloaeelor de lupts contra vammzei de multe ori nu s-a tinut cont nici mgcar de putinele cuno$tinte care existii despre biologia lui varron. In special in ceea ce prive~te

%

-r

.

-

i .-

f

!

!

!

!

!.

:

Studiul

reproductia sa.

~o*o***e**+e*o*~*~*o*~*-*

+~+*+o+**e**+e~e+o+~

In cadrul acestui articol ne propunem s5 prezentam modur'frr-care se abordeazg pro- blema in unele tari, care este tactica $i stra- tegia pe frontul varroozel, cunoscind cB tactica reprezinta totalitatea mijloacelor care se folosesc pentru reu~itaactiunii de combatere, iar strategia, modul cum srnt ,folosite mijloacele In functie de informa- title pe care le avem. In accst scop vom utiliza date din cerce- tarea vtiintific5 $i practica de combatere a varroo7ei din rnai multe tgri a caror api-

de acarianul Varroa

culturii

este

afectata

Jacobsoni.

Cea rnai mare atentie S-a acordat pin3 in prezent substantdor chimice de sinteza cu efect acaricid. Firmele produciitoare mari sau mici, laboratoarele de cercetare, speciali~tiiacarologi si apicultori $i-au con- centrat eforturile in stabilirea acelui acaricid sau acelei combinatii de acaricide, a acelei doze pe familia de albine, care la un efect maxim asupra acarianului, s5 afecteze in cea rnai mic2 rnasur5 familia de albine. Aceast8 orientare a fost determinata de faptul c5 producefe chimice acaricide exis- tau deja, Intr-o gam5 largB care cuprindea

sute de substante, iar prin valorificarea ex- perientei existente Pn lupta chimica cu alti acarieni, au fost solicitate cele rnai mici eforturi de cercehre ~tiintific5. S-au folosit acaricide puternice, cunoscute ca fiind putin periculoase pentru albine. Dintre acestea amintim produsele pe bazB de :

- amitraz : Tactic 12,5, Danicut V20, Mi- tac 20, Tudy -

- dicofol : Adiakar 20, Carbax, Ditrix, Icelthane, Kelthion, Remadion, Torak, Mi- tox 18,5 EC, Dicofol 20 EC

- cyhexatin : Plictran, Mitracid. Tehn'

acid

- tetradifon: Tedion E3, Tetranol CE-8. Pol-Acaritox $i tetradifon + cyhexatin : Dor- vert, Draca, Acaryl PL

- brompropilat : Neoron

- clorpropilat : Rospin

- diethion : Rllodocide $i dicofol + die- thion : AcaPor

- chinometionat : Morestan

- binapacryl : Ambox 50

- fenbutatin oxid : Torque S-au nominalizat - ca exemplu - nu- rnai citeva substadte acaricide din grupele carbinoli, sutfone-sulfonati, organofosforice, organometalice $i diverse alte grupe, nu- mgrul lor fiind exirem de mare In cata- loagele firlnelor produc8toare.

Cea

mai

larg5

respindire

Pn

lupta

contra-

.fel

de

fel

de

aparaturb

complicafi

(tabe-

varroozei,

o

au

produsele pe baza

de ami-

traz,

urmInd

a

se folosi din acest an

qi

In

tara noastra.

MODUL . DE ADMINISTRARE

A

lul 1).

Nr.

colonii

Tratamentul

tratate

18

evaporare

18

8 aerosoli

calzi

5

Deii

s-au

utilizat

cu

efect

acaricid

 

Tabelull

Eficienta

2 tralam.

Valori

,a interval

extreme

de 4

zile

 

.

99,3%

96,7%-loon/,

98.5%

93,3%-106%

\\'

4 PRODUSELOR CHIMICE ACARICIDE

-

pudrare,

prin Pncorporarea' htr-o

masZ

de materie sub form3 de pulbere fin5

(iner~

acaricid

In

ine ; - fumigatie, folosind benzi de hirtie impregnate cu azotat de potasiu (sol. 15%)

la care se adaugB prin P~corpararede catre

fat& de

cu

albine)

bine

a

oricarui

prrxIus

$i

familiilor

doza

determinati

a

cuibului

prafuirea

de

amestec

al-

t

citre api-

zci $i zeci de produse

produc2ifori sau pin *curare de cultot-i, substanta attivb.

Se regHsesc ideniic sau sub fdrm5 de

- Astfel sil-rt preparatele pe 'bazP de ami- ssruri, h nrodusele apicole (broinpropilatul

traz difuzate sub deawirea de Tactic in cazul tratamentelor cu produse pe baza

majorltatea

s-au

retras

$

treptat pentru urmtitoareie cauze :

-

ac- analiza spectromktrica. Giorgio C e 11 i $i

Claudio P o r r in i (Apitalia, febr. 1987) prin metode de gaz crematografie au pus in evi- dent3 un metabolit foarte important a1 afli-

2,4 xylidina, dar la nivele nesem-

Devin rnai putin eficiente in scurt timp

aparatele Phagoghne (electric la retea), (varroa creindu-$i forme de rezistenta). La

Buscha (autonom, cu 2 baterii de 1,s V),

foarte fine (0,5-0,10

pensie in aer a substantei active in particule nificative.

care

tive in afumiitor gi introducerea fumului prin urdini~ulstupilor ;

- aerosolizare

cu

ajutorul

printr-un

microdifuzor,

unor

creeazl

aparate

o

sus-

microni). Sint cunoscute

trazei -

-

reuniunea apiculbrilor din noiembrie 1985

Jungle Fogger (autonom, cu petrol), Edar de la Aix en provence (Franta), dr. C o 1i n

(autonom, cu butel~ide propan sau hutan). de la laboratorul din Nisa a inforinat cb

CU exceptia

aparatului

Buscha,

toate

ce-

lelalte sint grele, costisjtoare, greoaie In ex-. ploatare.

sau

Tratamentele

so

fac

cu aerosoli

reci

dacs in anul 1982, produsul Bayer-Folbex VA avea o eficienv de 75O10, In anul 1985 eficenta terapeutica era de numai

de

-

DeierminB

uncle

pagube

familiilor

calzi,

f6losind

orice produs chimic

acaricid.

albine

(pierderea

de

matci,

scaderea

proli-

Cea

mai

mare

utilizare o

au

proausele

pe

ficititii

m5tcllor),

actiune

asupra

puietului,

'

act~uneIn timp asupra albinelor,

puiet $i albinele adulte

sau carton poros cu solutie de arnitraz, culture, dec. 1986). 0,5 ml, Taktic 12,5% (Franta, R.F.G ) sau cu fncg din anul 1983 (VCelarstvi nr. 21, solutii obtinute dink-un amestec Acar 4 i + v e s e 1y arats : ,majoritatea preparate- (clorobenzilat) + ~anicutVm (amitraz) + lor! pe bazb de produse chimice acariclde,

Tedim (tetradifon) folosit larg Pn Japonia. ;IU 0 anumitg toxicitate pentru albine, mai

baz5 de amitraz In_soiutie de 4Ol0 ; - evaporarea (voIatiJizarea)- prin simpla Pmbinare a unor bucBti de hwie sugativb

necApicit,

ele regzsindu-se

(Pierre

In

Rob a u x,

Revue

franqaise

d'api-

S. e

utilzeazl

~i alte substante

chimice

aca-

ales la

cele parazitate - deci rnai putin re-

zistente $i cu o durat.5 rnai scurta a vietii, In aceste cazuri utilizarea unor astfel de pre- amintite, se considera parate au avut chiar rezultate ce-

lor aqkptate, grsbind Pn uncle cazuri &spa- ritia familiilor de albine".

, (J. P. F a u c o n $i colab., Revue franpise I J. P. Fa U c o n $i colaboratorii (1986) ana- lizind toxicitatea fat& de albine a amitrazei

(prin contact) stabilevte c5 DL-50 este de

la

ricide.

Dintre

procedeele

CB aeroso~izaceaeste mai eficienfi decPt pu- drarea $i fumigatia. Prin experiente recente

dvapiculture act. 1986) se demonstreae CB simpla evaporare a amitrazei are efecte

18,75 pg,Jlbing

de

la soot si 12,50 w,albina

0,111 yg/albinb

pentru

para-

soiizarea acest,&, fsrg a mai fi nevoie de--.tion-metil - cunoscut ca foarte toxic pen-

terapeutice egale cu cele obtinute prin aero-Rl50~fata

#

tru albine ~i 5,8 pg/albin& pentru pirimi-

carb, produs foarte putin toxic (D.L. 50 P.

doza la care

metru adoptat -pentru exprimarea taxkit&% tii produselor pentru aceasti3 specie). Rezulta c3 amitraza are o toxicitate ne- glijabila fat& de albine, finind cont de do- zele ce se adrninistreazs $i numBrul albine- lor din stupi.

terapeutic5, .

cu nici un produs nereuvindu-se stapini pe deplin parazitoza devi produsele erau pre- zentate ca avind o eficienta de 85-100?'0.

mor 500/0 din albine - para-

- Insuficienta

lor

eficacitate

@ ERORI

fN

FOLOSIREA

ACARICIDE-

LOR CHIMICE DETERMINATE DE NEGLIJAREA UNOR ASPECTE ALE BIOLOGIEI FAMILIEI DE ALBINE SI

- Prima eroare : Stabilirea eficacitgtii unai produs, prin raporiarea parazitilor cg- zuti numai la dpulatia' de Varroa liberg in familie (circa 10-50o,$ din numarul total) ceea cc a dus la mistificarea efectelor te- e rapeutice ale produselor respective. In sta- I>Ilirea eficacititii produselor, in conditiile metodelor de administrare folosite (pudrare, fumigatie, aerosoli, evaporare) s-a neglijat faptal c5 nici unul nu actioneaz5 - ne- avind ca atare nici un efect - asupra popu- . latiei de acarieni activi, in proces de repro- ductie sau in diverse stadii de dezvoltare care se giisesc in celulele cgpacite. Aceasta in ciuda faptului c3 in sezonul apicol activ. aici ,se concentreaza 85-9O0,'o din intreaga populatie de acarieni, dup3 V e s e 1y (Vce- larstvi-2-1983) ,9Ple dupa revista Mehe- szet (apr. 1986) $i intre 50-100°/o in functie de cantitatea de puiet, dupS Raffaele B o z z i (Apitalia - 1987). Efectul neglijgrii de catre ,speciali$ti a acestui adevar biologic cit ~i a altora, nu

poate conduce decIt la finalitatea stabilit5 de P. Rob a u x( Revue francaise d'apicul- ture - dec. 1986) care precizeaz8 : ,,atit timp cit cercetarea prealabilg administrgrii de acaricide va avea ca efect simpla distrugere trimestrial3 sau anualg a acarianului in cauz5, combaterea lui varroa va merge din e$ec in e~ec". IrnbrAti+im aceast5 afirmatie pentru c.5:

- lnajoritatea acarienilor care cad sint femele libere pe albine, femele care au de- pus deja ou3le $i astfel nu mai au nici un

rol

razifilor ;

- populatia acarienilor r&mayi En celule este stimulata pentru refacerea rapids a efectivului sju, de data aceasta pe seama femelelor apte de reproductie, ceea ce con- duce la intensificarea

- 0 am eroare o reprezint5 recomanda- rea efectusrii t~atamentelor numai prim&

in

evolutia

infestsrii, in inmultirea pa-

vara $i toamna, respectiv in perioada cind

h familia de,albfne nu exist& puiet. Pare a

avea o logic& de beton aceastii recornandare $i ea decurge din cele relatate putin rnai st&-:.slacg produsele acaricide nu au efect decEt asupra parazitiilor liberi, atunci s5 le aplicitim- cu- maxim& eficienv En perioadele cind - mfiind puiet, nici un parazit nu se afl.5 In celule, c8p8cite.

S-a neglijat- fns&.faptui cS pdusele uti- lizate Pn cbnihatere, rqai ales cele recoman-

date a fi adminiskate prin pudrare sau fumigatie, qu pot fi apllcate decft la tem- , peraturi superioare limitei de 10°C $i la urfele dintre ele clliar 15'C. Ori in perioa- dele cu astfel de temperaturi .w-giisqte pu- iet, uneori Inca destul de -in@%:. 0 singur5, celillri cip&!its poate eSigura s~.@~%vi~tuirea

a 2-3 ' femele vartoa apte de rcprbductie.

Iar dac5 este vorba de zed $i sute de ce- lule, cIti paraziti pot supravietul tratmh-

tului

mulfire ? Perioada In care puietul lipse~teefectiv se situeaza la inceputuI iernii cPnd ternpe- raturile sint in general sub 0°C. Dar se pot face tratamente fn astfel de conditii? In unele fari europene se sorbevte despre aya ceva. Sint demne de mentionat IncercBrile lui J. C. Fa u c on (1986), privind folosirea amitrazei la temperaturi schzute, admini- strata prin simpla evaporare (tabelul 2).

Tabelul 2

.

--

$i relua

ciclul

reproductiv

yi

de

in-

'

Lecali-

tatea

Temperaturi

exterioare

la cele

tratamen:e,

Numg,

cclonii

Eficien!& la 2 trata- mentc

Reez

Gap.

Vence

-8;

 

8

50

97.0

-16

;

0

5

95,9

-

1:

12

33

97,7

Se

justiEica

acest sens.

efectuarea

de

experiente

in

- Tbt o eroare o constituie faptul cii nu s-au promovat - uneori chiar sau contrain- dicat - tratamentele de var3. In acest sens s-au neglijat cuno~tinfeledespre viteza de reproducere a parazitului. Citevn date din biologia reproducerii acarianului trebuie re- amintite. Apel5m la cercetarea lui I. A. I a c h i m o v $i A. V. I as t r e b to v (Pcelovodstvo 91 1986) care constata c5 in testicolul mascu- lului de varroa - in faz5 de nimfg se for- ineaz5 pin5 la 500 spermatocite. Acestea ajunse in stadiu de prospermii (spermalo- zoizi primari), sint trecuti de c3tre masculi cu ajutorul elitrelor, in gonoporii femelelor. de ypde ajung $i se stocheazii in spermateca acestora. In spermatec5 prospermiile i$i con-

tinu% dezvoltarea $i se transform3 in sper- matozoizi. Femela tin5rl de varroa se im- perecheaz5 o singur5 dat& imediat duping- pirlirc, in continuare prin sclerozarea cuti- culei, gonoporii dispar $i fns5mintarea nu mai poate avea Ibc. Ovocitele la femele

lnmultifi num5rul de varroa care consi- derati cB sini la sfir~itul lunii februarie In stupi cu cifra indicath in dreptul dateior calendaristice din tabel $i puteti determina citi paraziti este , posibil d existe In familiile dumneavoastr5 de albine In jurul datelor

-

in numar

de

25

-

se formeaz5 de ase-

respective, dacfi nu se aplicii tratamente de

menea in faza

de deitonimf5,

deci nematu-

Vara

.rate sesual.

 

Pentru a exemplifica care este impactul

 

La

femekle mature

nu

se mai formeazg

acestui ritrn de dezvoltare a acarianului,

noi ovocite. Prin cele 500 spermatii, fiecare mascul poate asigura fecundarea ovulelor de la mai multe femele varroa. In ovarele femelei se formeazH trei tipuri de ou5, din

cu familia de albine, redam in prelucrare un grafic stabilit prin cercetare de ctitre Raffaele B o z z i (Apitalia, ianuarie, 1987)- . (Fig. 1)

care doar un singur

m o v $i P i 1e t c a i a, 1985) iar dezvoltarea ou6lor pin5 in ultimul stadiu se poate rea- liza numai prin hr5nirea femelei pe larve-a le albinelor sau trintorilor (A v d i e v a,

tip este viabil

(A c h i-

1979).

Sa pare c3 o femell varroa poate depune circa 8 ou5 viabile din care unele fecundate, obtinindu-se noi femele diploide, iar allele nefecundate, dind na~tere la masculi ha- ploizi (Go n za 1e s $i colab. 1982). fntrucit prolificitatea femelelor parazitului este un indicator important a1 inmultirii $i deci 81 virulenfei sale, a fast-urmibit3 de

multi cercetstori. Astfel S a l c e n c o (1972) scrie c5 femela depune 2-5 ou5, Mi k i ti-

n a

Po pr a v k o (1979)

f a n t i d i s

difer5 de

la 2 pin5 la 10 ou5. FatH de variatia numH- rului se poate admite o niedie de 6 oug. Din acestea putem admite c5 jum5tate vor fi fecundate, din care se vor forma 3 femele noi $i jumlitate nefecundate, din care se vor forma 3 masculi.

(1976)

ouH,

7-10

ou5,

5-7

Pi) e t c a i a

(1982)

3-4

(1982)

34

ou5,

I n-

ou5. Datele

Se

cunoavte

c5

la

doul

zile

dupg

depu-

nere,

din

ou5

ies

larvele,

care

dup5 alte

3-4

zile pentru

masculi

$i 6-7

Ale pentru

femele, devin

acarieni

adulti.

Prin faptul

c5

la

5-7

zile

dup5

ievirea

din

celule

$i

fixarea

pe

alte

larve

de

albine,

femelele

pat

mum 15-16 zile, num5rul de acarieni se poate tripla.

Pentru a sdblinia viteza

incepe ouatul, inseamn5 c5 dup5 maxi-

ae Snmultire a pa-

razitulul redam mai jos numRrul ,de para:

ziti ce provin

existents

lati la o rats de hnlultire de numai (tabclul 3).

dintr-o singura fnmela varroa

la sffr~itullunii februarie, calcu-

2 la 1

I

Specificare

15.111I 1.IV

) 15.IV I

l.V

I

Fig. 1

Dupti cum rezultti din figura 1, daca in

perioada 10-31 mai

ziti pe puietul de trintor qi 250 pe puietul de albina lucrfitoare, In perioada 1-20 iunie numarul lor era de 4 250 pe puietul de trin- tor $i 300 pe cel de albin8 lucrfitoare, in

perioada 21 iunie-10 iulie 7200 pe puiet

de trintor yi 475 de lucrAtoare, in perioada

10 iulie-1 august 8 500 pe puiet de trintor

$i 3800 pe 1ucrAtoax-e iar Pn perioada 1 au- gust-20 august numai 500 de acarieni erau

pe puietul cle trintor $i alfi 25 000 In celu- lele puietului de albin5 lucrtitoare. La nu- marul de paraziti cons'tatat pe puiet se adauga un numtir aproape egal de varroa care paraziteazii albinele adulte.

existau

2 500 de para-

impactuf

Eamilia de albine ce se realizeaza la sfirsi- \

Este

ediflcator

Intre

varroa

~i

tul lunii iulie - inceputul lunii august. Inmultirea exploziva a parazitului face ca prin disparitia puietului de trhtor, intreaga

D

a

t

1 15.V 1 1.VI

a:

Tabelul 3

--

115.W I 1.VII I15.~11\1.~111I15.~111

Varroa cu Fonta ter- minats parazitind pe albine

Femele varroa in celule

' TOTAL PARAZITI

1

3

2

24

8

96

192

384

--- -------

2

----------

3

I

4

7

8

14

16

1 28

32

64

128

256

512

56

112

224

,

448

896 Ad792

3584

- . .- I--i-L ~ ~. . -- . . . . . . '
-
.
.-
I--i-L
~
~.
.
--
.
.
.
.
.
.
'

.-

.-

-

.

.

.

.

. . \ . . ,. . -- , . . 1
.
.
\
.
.
,.
.
--
,
.
.
1
 

FEMELE VA RROA

A DULTE

FECUNDA TE

0

,r.

TINERF

NEFECUNDATE

.

Z? 23 24

.

Fig. 2

-.

populatie de-varroa s5 paraziteze puietul de

albini lucr5toare $i bineinteles albina adul-

cInd pe de o parte albina

tii. Este perioada

cterice,

Inglobeaza

pentru

camfor

a

$i

alte, SU~~~Rcare

se

sau paste -uleic)ase

De

le

In

vaselina

asigura

acfiune prelungitj.

adult3 trebuie sA creascB mult puiet pentru

asemenea

rezultate

bune se pot obtine cU

asigurarea albinei de - iernare dar secAtuit5

acidul formic.

 

de paraziti nu mai are aceastii capaciinte,

 

-

Si

in

fine,

gltima

greSealsXpe

care

pe de alt3 parte

din puielul

ce

urmeazs a

o

subliniem,

este

aceea

c5

se

folose~te in

asigura poyulatia pentru iernare se vor ob-

m?lsurS

mult

prea

mica

iugta

biologic3

tine

albine

f8rS

vigoare,

tarate, cu durata

cu

pasibililStik

oferite

Pnsiirii

de

bjologia

de viaM redW8 la jum2itate. Chiar dac3

acarianului.

Se

cunoaljte

afinitatea

deose-

-.

.

aceste

fi capabile sB supravietuiasc5 pe timpul iernii.

nu

t ,amnil, ele

familii

nu

vor

piiri- In

bit5

tor

decIt pe puletul de trhtor).

~upgR. B ozz i, atunci cind exist4 puiet de trintori in fainiliile de albine, procentul

de trPn-

lntreg

se

poate reproduce

a

(in

acarianului

zona

puietul

de

$i

fat5

de larvele

de$i

adulte,

vor

origine

albinele

paraziteaza

nu

In

acest

sens

se

impun

tratamentele

de

varA.

Consideram

just& pratica

apicultori-

mierii

de

la

pe

salcim $i a celei de la

lor (Franta, Bulgaria, Ungaria) care fat

de paraziti pe acest puiet este de 91% in luna

{ia

floarea soarelui sau lavanda.

- De asemenea o eroare en -combaterea ietului de trintor 310/o din acarieni parazi- acarianului Varroa asupra cgreia insistam teazii crlulele de albine pentru ca fnce- constituie faptul cg se fac tratamente cu ,pInd cu luna august acarienii din celulelc cfect de scurt5 durat3. de albine lucrstoare s5 reprezinte

se

gllsesc 10% din acarieni pe albinele adulte,

lings tratamentele de primhvar3 $i toarnna incj doua tratamente de var8, dup5 extrac-

~nai,93.4%

in primele 2 decade ale lunii iu-

nie $i 93,8010 la sffr$itul lunii iunie lji pnima

decada a lunii iulie. Odatii cu reducerea pu-

Ciclul

de

reproductre

a1

acarianului

cu-

prinde

perioada

redat5

In

fi.gura 2.

~upaalti

specialivti,

3

sezonul

apicol

.

3001~pe puietul de albine lucfstoare $i 60°/e pe puietul de tritori.

adulte

din

zile

la

celulii

3 zile. Aplicarea tratamentelor cle ljoc cu practicarea sistematicii a acestui procedeu,

acaricide. prin pudrare, fumigafie $i aero- solizare au un efect scurt. fn intervalul din- tre dou5 interventii, serii dup5 serii de noi

pot

decuparea fagurilor cu trfntori capiicifi. Prin

~neniinerea ramei ciiditosre$i

lot deosebit de eficace in lupta contra

Reiese cB de la depunerea

cie varroa

c?lulele

de

din

celulele

oului, fenielele

I1 zile

in

14

C o 1in,

stadiul

de

putin

fecundate apar

albln8

lucriitoare

in

$i

de

trintor.

Dupd

Este evident c5 apicultorii detin un

prin

tratamentelor

acaricide

se

mij-

albinele lucratoare parazitate,

ciipsci~se

prelunge$te cu pel

varroa,

asociat

cu .obtine rezultate mult mai bune.

paraziti apar odatii cu eclozionarea din ce- 0 ALTE MIJLOACE FOLOSITE

lule a albinelor $i trintorilor, trecind in alk celule putin timp inaintea c3p3cirii .lor

fN COMBATEREA VARROOZEI

$i ciclul

iurnultirii

continua

nestingherit.

: Se folose$te, ca pulbere, dis-

pus5 pe fundul stupilor, timp de 24 ore. C3derca acarienilor se terming spre a 12-a

ZI.

Fenotiazina

produse cu

actiune prelungit5 (cel putin 14 zile) sii se

' . asocieze acaricidelor puternice de $oc, alte

Este necesar

ca In lipsa unor

*use

care SB actioneze In intervalele din-

Are o

r5spindire rnai larg8 fn U.R.S.S. (ca

tre_'

tlpuj

tratamente,

pentru

a

omorf

m5-

benz'i fumigene -

cu 0,2-0,3

g fenotiazi,na/

nou

apsruti. Pot

bands, tablete

termice

(0,2

gltabletg) $i ti-

acest

sens,

uleiuri

. garete

0,3

g

pe

tigars

de

tutun,

produs

a1

Institutuliii de cercetgri veterinare din Ucraina). Se folose~tede asemenea Pn Bul- garia (amestee'de fenotiazin8 gi paraformal- dehida), Iugoslavia, Tilnisia, etc. Timolul: se utiIrzeaz5 primBvara $i vara prin preGrare pe leaturile superioare ale ra-

- melor la temperaturi cuprinse Yntre 13°C $i 2I0C. Doza este de 0,25 g pentru fiecarera- m5 cu albine .ji se administread de remlli

mai

mult

Acidul formic, oxalic gi lactic. Acidul for- mic, folosit In RF.G., U.R.S.S. se utilizeaa primavara dupti zborul de curzitire, vara $i toamna. Se pune pe fundul stupului In sticlute prin a criror gurB se introduce un fitil lejer de tifon pentru evaporarea lent2. Este eficient la temperaturi de peste 14-

de

3

ori

la

interval

Pn

de

4

zile.

Este

utfIizat

Iugoslavia

$i U.R.S.S.

- n .-.

i5-L.

Acidul oxalic se folose$te In U.R.S.S., form6 de solutii 2%. Familiile de albine se trateaza in sezonul activ prin pulverizare la tenlperaturi de peste 14°C.

in

solutie de 100f0prin pulverizare, in perioada

de

Acidul

lactic

se

folose~teIn

Revista

U.R.S.S.,

varS1-toamn5.

,,l'Alpenlandishe

cB

In solutie

de

19°/o, acidul lactic pvate fl-folosit cu bune Fezullate la o infestatie nu prea ridicat5,

lar in conditii de infestatie puternic8, se recoinand5 foiosirea lui dup5 un tratament

cu alt

lutie de 15% poate fi pulverizat'pe albine $i puiet nefiiAd toxic pentru larve. Uleiuri eterice. Se utilizeazg sau se fac Sn-

cercari pentru folosirea unor uleiuri obti- nute din plante cunoscute prin efectul lor acaricid sau repulsiv peritru acarieni (aca- rifug). Este deosebit de largti gama aces- tor plante, dar trebuie c5utat5 conditia ca

acestea s5 nu fie toxice pentru albine, avind

in vedere

gene $i esterii mirositori, unele contin En cantitsti mai mari $i cetone, care au efect toxic pentru albine. fn regiunea Marsiliei din Franta agicultorii efectueazg o experi- en@ cu un preparat din 12 esente vegetale, cunoscute ca parazicide, produs de catre labo-

Bienenzeitung"

subliniaz3

produs cunoscut. Acidul lactic in di-

cti pe ling5 piretre, fenol, ter-

ratorul din Fesneau. Produsul, se adminis- treazs-prin pulverizare. Este important de subliniat c8 apicultorii ff-ancezi utiIizeaz5 uleiurile eterice pentru sc5derea numarului de varroa in prezenb puietului, constituind un tratament ,,de sgrijinire" Intre inter- ventiile cu substante chirnice. 1n acest scop pentru prelungirea efectului, uleiurile se ameskcri cu vaselinrl pe foi de carton care

se

protejead

cu

plasB de

sIrrn8 $i se

pun

pe

fundul

stupului.

Se

mentin

cel putin

pe durata unui ciclu de. puiet, Irnprospti-

tind

esenta

(10 mllstup) tot la

8 zile.

Pentru administrarea uleiurilor eterice

- in hranri (sirop) este necesar a se obtine

o form5 solubil5 in ap8. In acest scop ule- tUrile eterice se amesteclI In mixer cu le- citing de soia (30 ml uleiuri cu 4 g Iecitin8)

progresiv ad8ugfndu-se 300 mI ap5. Se ab- tine o emulsie solubilB In apg.

T&

in Franta se 'incead fulmiresr U1eiu-

I&

de ci&i~or

mymi) men%

lavand3-

Institutul de cercetilri pentru apicultur8Qn 1,

U.R.S.S. recornand8

uleiuri

de marar

(10-

15 p56i)

p&ti)

pergament

In amestec

care se Inti*

cu

pe

o

vaselid

(85-90

foaie de Wie

pe

fundul

st~pi-

$i se plasead

-

lor. Pentru administrare In hran8, uleiul de

ml

la

ml pe interval de albine.

Infuzii gi sucuri de plante. Sucul tulpini-

comba-

terea varroozei de catre Institutul unional

de

rg $i 'acarologie din U.R.S.S. Apicultorii din Uzbechistan folosesc un

lor

158

mZirar se folo-te

in cantitaka de 2-3

cIte

litru

de

de

sirop, administrlndu-se

este

recornandat

In

entomologie

tomate

cercetari

pcntru

veter,ina-'

ceai concentrat din frunze de tutun stilba- tic. Intr-un vas emailat ei fierb 30-40 g frunze uscate in 500-550 rnl ap2 la f;oc sdzut timp de 30-35 minute. Concentratul obtinut se r5ce$te, apoi se adaug8 250-300

ml lapte $i sirop de zahgr pPna la obtinerea

unui litru. Pe lPng8 moartea acarienilor, produsul stimuleazi demoltarea familiei de albine (A. S. Selivokova ~i V. D. Gor- b u n o v a, Pcelovodstvo nr. 8/1986). Institutul de cercetAri sanitar-veterln_are

din Moscova (E. I. Pop o v, Pcelovodstvo -- nr. 12/1986) recornand8 un preparat obti-

nut

din 50 g muyri de brad $i 500 g pe-

lin,

care

se fierb 2-3

ore Pn

10 Yaps.

Tutunul, promovat cu multii insistent5 de

dr. A. De

de eficient cerc&tAtor a1 biologiei $i geneti-

di parazitului varrooa, este lolosit In spe- cial In Olanda $i China. Pentru clariflcarea efectului tutunului In csmbaterea lui var- roa, M. Infant i d i s (Institutul de cerce- tAri apicole a1 Universitgtii din Salonic-Gre- cia) a introdus In cu~tialbine lucrht~are purtind cite un parazit varraa adult qi a

insuflat o data fum de tutun. DupB 24 ore

in cele 3 experiente,

ziti din 53 introdu~i; 18 din 20 $i 20 din 20. Nici o albin5 nu a murit. 1n Olanda tra- tamentul se face prin introducerea fumu-

lui de tutun prin urdiniy, doza filnd de 3g

R u i j t e r (Olamla), un deosebit

au c8zut morti 53 para-

10

ra me). 1n China tutunul' este folosit din anul 1962, cu ajutorul lui reuvindu-se sB se men- fin8 varrooza la un nivel foarte sclzut. Chi- nezii aplic5 tratamentele cu tutun prin fu- migatie sau prin folosirea nicotinei care este

picurat5 pe o hirtie sugativii ce se plaseaza pe fundul stupului. Tratamentul termic - constituie o metodg

fn

a U.R.S.S., cunoscIndu-se rezistenta micti a acarianului la anumite temperaturi. Trata- mentele se aplie5 primBvara devreme $i toama tirziu, cind In familiile de albine lipsqte puietul, Albinele din stupi se scu-

(

o

tigar8)

pentru

1 corp

de

stup

cu

de

combatere

var~oozei

elaboraa

.

tura in casete care se pun in camere ter-

mice

ck 47'C sau 30 minute la 35°C Indicato-

rut eficientei

c5derii acarienilor. Claustrarea mstcii prin diverse metode,

are- clrept scop suprimarea pontei astfel ca

la un moment dat, prin eclozionarea in to-

talitate a puietului, in familie s5 nu mai existe declt albine adulte. In acest moment se aplic5 tratamentele. - Este un procedeu care conduce la slabirea familiei de alblne. fngrsdirea ouatului mstcii prin izolarea

ei pe 1-2 faguri. In momentul eclozion8-

rii in totalitate a puietului din restul fa- miliei se elimin3 definitiv puietul din fa- gurii pe care a fost izolat5 matca (prin dis- trugere) $1 sg aplic5 tratamentul. fn acest moment en familie nu exist5 decit albine adulte. Claustrarea m5tcii $i ingradirea ouatului pot constitui mijloace pentru sporirea efi- cientei tratamentelor dar ele se justific5 nu- mai in @rile in care datorit5 cond~tiilor de clim8 $i a dezvolt5rii luxuriante a fa-

miliilor de albine, pierderea unei parti din populatia stupului nu are Pnsemn5tate pentru echilibrul biologic ~i capacitatea productiva a familiei. Cunoscind durata 'ciclului de reproducere

a parazitului varroa, faptul cB Snmultirea se realizeazi In celulele c5~5citeunde se g5se~temajoritatea populaiiei de paraziti activi. c5 substantele acaricide administrate prin pudrare, fumigatie, aerosolizare, eva- porare nu actioneaz5 decft asupra acarieni- lor liberi, de pc albine, care In general au terrninat pohta deci nu mai au rol de Cn- multire, se contureaz5 urm5toarele metode de combatere efiqienta a varroozei, cu sub- stante acaricide de sintez5 sau naturale :

a) ADMINISTRAREA SUBSTANTEI CU EFECT ACARICID PRIN HRANA In felul acesta asimilarea ei de catre or- ganislp face ca substanta s5 se regaseasca in hemolimfa larvelor $i albinelor adulte.

Odati cu llemolimfa parazitii vor ingera~i doza mortal5 de acaricl'd care va actiona atSt asupra acarienilor liberi cit $i a celor din celule, in toate stadiile de dezvoltare a lor.

$i

se

tin

15 minute la o temperaturd

tratamentnlui este terminarea

acele

acaricide de sintez5 sau naturale, care la

total

inofensive pentru albine.

vin-

zare preparatul PERIZZIN a c5rui substan- ti activa este un produs organofosforic, cu- noscut sub denumirea de cumafos respec- tiv o-0-dietil 1-03-clor-4metil-7cumarinii tio- fosfat.

cu

colaborare

Pentru

o doz5

Deja

aceasta

letalB

firma

f~5trebuie

acarieni

(R.F.G.)

Pn

&site

pus

fie

Pn

peniru

Bayer

Pharmachim

(Bulgaria) an

doz8 'de 5

g granulat la litru de sirop, pentru un tra-

familiile

tament fiind necesar 0,8-1-

Perizzinul

se administreaza

in

1

la

puternice $i 0,5-0,6 1 la familiile slabe.

Efectul

T o $ c o v,

ore cad morti sute- ~i mii de acarieni (in functie de ,gr.adul ae i~festare),intre care cji acasieni tincri necolorati inc5. Dupri re- petarea tratamentului (la 7-8 zile) din nou cade un nuMr crescut de acarieni, in cea mai nzare parte tineri ap3ruti odau cu eclo- zionarea albineld ~i trPntorilor. La urm5- toarele tratamente nu mai cad, htrucit ci- clul rcproductiv a fost intrerupt. Se recornand5 un tratament prim5vara timpuriu (dou5 administrriri la 7-8 zile in- terval), un tratament inaintea culesului de productie $i un tratament (3 administrki la interval de 7-8 zile) dup5 recoltarea inierii de la ullimul cules. Firma Ciba-Geigy (Elvetia) .a lansat 'pre- paratul APITOI.,. P4incipiul activ 11 consti- tuie uh produs cu nume conventional de C.G.A-50439 care face parte,din grupa chi- mic5 a thiazolinei. Este utilizat in form5 de siiruri clorhidrice ale thiazolinei. Apitolul se administreaza In sirop, in doz5 de 2 p. produs pe familie. Are o eficacitate de 95%. Substanta activ5 excedentarg este . eliminat5 din organismul albinelor prin procesul de metabolism, astfel cli nu se acu- muleaz5 in timp. Trebuie de asemenea amintit la acest mod de combatere a varroozei $i administrarea in hranri a diverselor uleiuri eterice de ori- . gine vegetal;, cu efect acaricid cit $i a in- fuziilor $i sucurilor descrise anterior.

terapeutic

urmare

dureazi3 7-8

unui

zile.

Dup5

tratament la 24-48

b) PUNEREA FAMILIEI DE ALBINE SUB ACTIUNEA CONTINUA A Mf3D.K- CAMENTULUI CEL PUTIN PE o PERI- OADA DE .14 zile, respectiv durata unui ciclu de reproductie a

In

lui

stup,

felul

fi

vor

dupB

acesta,

lichidati

la

inceperea

acarieni

tratamcntu-

liber

aflati

in

care

vor

fi

lichidati

cei

care

vor ie$i din celule pin5 in ziua

vor

o Binefnteles, c5 $i Pn acest caz trebuie 6%- site acele substante care prin .actiunea lor retardant& s5 nu afecteze sub nici un as- pect .familia de albine (larve, prepupe, pu- pe, albine adulte) $i nici produsele stu- pului.

tarnentului

a

14-a cind

tra-

ecloziona

$i cei

In

care

faza

la

inceperea

de

zi.

erau

de ou

Pe aceast5 linie exis% informatii c5 fir- ma Sandoz-Zoecon, preg5te~te preparatul APISTAN, respectiv produsul chimic Klar- tan pe bazB de Fluvalinat.

acestui produs,

Se preconizeaza .in dou5 variante :

utilizarea

- prin

incorporare

In ceaka

din

care

se

confectioneaz5 fagurii artificiali ; - prin fnwrporarea Pn insertii cu benzi

de material plastic, iritroduclndu-se la un

stup

1-2

benzi,

lntre

ramele

stupului.

Eficienta produsului dureazil 3-6 luni. Apicultorii din intreaga Franti t6steaz-A noul produs. BlneInteles c8 cele aritate In acest arti- col nu reprezint5 toate Pncercfirile in com- baterect varroozei. Specialivti din Pntreaga lume desfli~oar5cercetdri pentru stabilirea urlor metode biologice eficiente. Astfel, se incearc5 g5sir;a unui agent patogen de na-

tura

rieni varroa, dar care sfi nu antreneze dau- ,

ne pentru albine $i pentru om. Se lucreaz5 cu o s-rie de viruvi, bacterii, ciuperci. 0 alG orientare En lupta biologic5 o repre- zint5 util~zarea substantelor de atractie a

parazitului

li~tii belgieni (B. T u r s c h $i C. G u e r-

man t) de la colectivul de Bio-ecologie a

Universitfitii din Bruxelles, au realizat un

extract

SA distrug5 Intreaga

populatie

de aca-

catre larvele Ue trintor. Specia-

stirnulatori

Primele

naturali,

atrage puter-

proveniti

din~stupi" care

rezultate sfnt Pncu-

rajatoare.

Pin6 la realizarea unui produs sigur, este necesai- sfi folosim mijloacele ce le avein

cu

,In

11ic

totalitate

acarienii.

In

indernin5

Pn

mod

jadicios,

tinfnd

con!

de

biofigia

acarianului

varroa,

precum

$1

dc

biologia

familiei

de

albine.

Pentru

realizarea

acestui

lucru

55

scheme de combatere :

se

qtioneze

prin

aplicarea

bine

urmitoarei

este

tratamente

,,DE

$OCL' asociate

cu

tra-

tamente ,,DE SUSTINERE' gi METODE BIaIGICE DE COMBATERE. - Tratamentele de yoc se vor efectua prin

tinPnd

seam

$i

fumigatie

cu

produsul

Varachet

de

necesitatea

apliclirii

acestora

In

cursul

sezonului

activ,

In

special

dup5

recoltarea

mierii de la salcIm $i floarea-

soarelui.

- Tratamentele de sustinere se vor efec- tua cu una din substantele amintite (cam- for, acid formic, uleiuri eterice etc.) ciirora li se poate asigura' o actiune prelungitaprin inglobarea lor Pn paste uleioase sau vase- lin5, a$a dup5 cum s-a descris anterior.

Substantele pentrd tratamentele de sus- tinere se vor mentine In stup pe toat5 du- rata de timp dintre doufi tratamente cu Va- rachet, exceptind perioadele culesurilor d? productie.

- Metoda biologic& ce o avem la inde- mfnli in cadrul stupinei se refer5 la crearea condifiilor pentru cre~tereatrintorilor $i Pn- 15turarea fagurilor cu celule de trintori, ddpri c5plicirea lor. In orice caz nu se va 15sa ca trlntorii s5 eclozioneze. Se poate folosi rama cl5ditoare sau s5 se decupeze o portiune dintr-un fagure cu celule de al-

bine

prin

t5ierea

colturilor

de

jos

sau

pe

intreaga

lurrgime

a

acestuia.

Este

bine

de

iitiut c5 trituratul obtinut prin zdrobirea $i filtrarea lavelor $i pupelor de trintori, yoate constitui o sursi deosebit de impor- tanta de pyteini pentru intensificarea crev-

terii puietului. ~rituratulse va adrninistra In amestec cu ~iropSau miere, numai la fa-

celuIe

miliile

de trintor.

de

la

care

provin

fagurii

cu

, 0 alt5 metod3 const5 h forIliarea de uni-

t5ti biologice noi pe principiul cunoscut a1

constituirii roilor prin

procedeul mutarii fa-

iniliilor de baz5 dupli urdtoarea schemB ,

de lucru :

- Se

s5

va

fie

conduce

cEt

mai

ponta

mgtcii

prin

toh-

nici apicole, astfel Pncit pe un

tul

- Dupfi culesul de la salcfm cind familia de albine are cea mai mare dezvoltare, se mutfi falnilia de albine pe un alt loc In stupin5. In locul acesteia se amplaseaza un corp de stup go1 In care se trec toti fa- gurii cu puiet tPn5r pln5 la vlrsta de 7 zile (cind Pncci parazitii varroa nu au in- trat in celule) $i albina tIn5rli ce Pi acopera precuin $i mate& stupului. In aceste conditii noua familie va avca suficientfi albin5 tiniirfi care sfi PngrijeascA puietul, matca in pli'nii pdnt5 precum $i Intreaga populatie de albine culegatoare, fapt ce va permite continuar6a activitfitii Pn cele mai bune conditii.

Imediat dupri formare se vor aplica fu- migatii cu Varachet. AvPnd fn vedere ci Pn aceast5 unitate biologic5 nu exisu puiet cfipgcit, toti parazitii se vor afla pe albinele adulte, deci expu~iefectului substanfei aca- ricide. - In stupul mutat se va afla populatia de albine tinere ce a acoperit faburii mentinuti. precum $i fntreaga cantitate de puiet c5- pgcit sau putin pTn5 la c5ptlcire. Dupii 24 ore se implanteazg o botc5. Din aceasta in

fagure pub-

ca

vfrsu.

apropiat

1-2

zile va ecloziona matca, care dup5 4-5

zile de maturare sexual5 se va Imperechea $i dup5 alte 3-4 zile va Pncepe ponta.

zile vor apare noile ouZ.

Deci dup5 9-12

In acest timp va ecloziona tot puietul, for-

mindu-se o noua serie de albine tinere $i culegiitoare care asigur5 continuarea nor-

ma15 a activitfitii familiei de albine. In conditiile ecloziontlrii in totalitate a

stup se vor afla albine adulte

$i eventual celule cu puiet foarte tin5r

(pin8 la 6 zile) provenit de la noua mate3

au intrat Inca parazitii varroa.

In acest moment se aplic5 tratamentul prin fumigatie care va fi eficient, lntreaga populatie de varroa fiind pe albinele adulte. - Ambele farnflii devin productive pin5 la aparitia culesului urm5tor. Aplicind aceast5 metod6 pe ling5 spori- rea eficientei In combaterea varroozki, re- aliz5m inmultirea efectivului sau forrnarea de familii ajutatoare care vor contribui la obtinerea unor unit5ti puternice, cu vigoare biologic5 $i productivi sporiti.

puietului In

In

care nu

-

0

metod5 de tnmultirs accsler~tiare trehuie gensralizati

a

Fn toate stupinile

'.r.

Ion POPESCU

.

.

r

In cek

ce urmeaz5

familiilor

de

foarte

inmultire

an

ne propunem sB fm-

de, albine

cu

randa-

multi

stupari,

se

poate

aplica

bazd.

c5 o familie puter11icA

adus2 la' apogeul dezvoltarii, prin . metoda

orfanizjrii

nuwar de 20-25 btci de calitate foarte bung. Familiile'~a1ese pentru pr&silEi, pe lIng5 stimularea -intens& cu sirop, aplicata

!a intre&! efectivul, vor fi lniputernicite .prin

producem,

$find

de

ment madcfm, care este

$i

de

vi const5 initial in forma-

red de nuclee prin pdstrarea in limite nor-

male

f,mrte .bune

este necesar s~ se lucreze cu familii bine demoltate $i perfect sgnhtoase. Ori, pen-

tru

metodele

dar

practicat5 de mai putini.

la Zndemina tufuror

phrGSim aRicultorilor o metodd intensivd

inmullire a

poak Ti dirijat5

~h creascg

Un

cunoscut5

Metoda

de

doufi ori pe

a

Pcnku

puterii

a

aceasta,

schimbare de rame cu puiet Intre acbstea ~i -alte famiIii puternice din stupin5. Pro-

cedeul este urm3torul : ridiciim

zile

din

bin5 deasupra cuibului $i o aducem la altX

puiet

familie de

din 2 In 2

familiilor de

rezultat@

sB

se

obtine

trebuie

cite' o ram5

fainilia

CU

puietul

rnai

tin&

de -as-

de- prasilii,

o

la .care

luh

scuturam

o ram5

cu

aplice

cjpiicit gata de-eclozionare. Procedind astfel, jurul datei de 20-25 aprilie familiile

cunoscutc vi descrise de litera,tura de spe- cialitate in ceca ce prive$te crgterea $i

dezvoltarea familiilor de albine. Acestea In de prSsil5 sint aduse spre apogeul dezvol-. esenta constau din: asigurarea din bd$ug tarii, avind 10-12 rame- cu albinh tin5rB

a

rezervei

de

hrana

pentru

iernare

$i

in

$i 7-1;

rame CU puiet

c8pScit. Metoda cea

tot

cursul anului ;

testarea

in

ce prive~te

mai simpla de cre$tere a mBtcilor necesare

prezenta bolilor $i dgun5torilor la albine inmultirii proprii, considerats de noi ,efi-

~i aplicarea la timp a ,tuturor trat.m.ente-

lor puse la dispozitie prin tehnologiile $i .laje in plus fat5 de cele folosite la ere$-

medicamentele produse de Institutul de cer- albinelor pentru productia de miere

cetare

g5tirea

mai bine pentru iernare $i mai ales efectua-

rea

pun primhvara. In special trebuie s5 se.asi-

gure un regim terrnic cit rnai bun prin ducerea matcilor prin metoda rnentiner~~

familiilor

de albine $i sB se aplice hrBnirile stirnu-

sau

zal15r +.inlocuitori de polerr) $i sirop din zahfir atunci cind temperatura exteridara

perimte acest lucru.

ocazia

de inatci necesare

lente cu turte proteice (zah5r + polen

strimtorarea

cientsi este u$or de ,realhat, nu necesit5 uti-

$i nici

nu

diminueazh

cu

nimic

obtinerea

productiei

respective,

mamti folosite pentru

chiar

de

la

familiile

cre$terea miitcilor.

In

literatura

de

specialitate, aceast5 me-

tod& este- cunoscut5

sub

denumirea : ,,pro:

ouilor $i larvelor in celule proprii".

liile de pr5sil5 fiind bine dezvoltate prin stimulare intens5 cit $i prin schimbul de rame cu puiet, conform lucr5rilor artitate mai sus ,tecem !a cre5terea propriu zissi a

intro-

ducem

m8tcilor.

o ram5 cu fagure cl5dit In care au fost cres-

~alfi-i-

Practic

In

cuibul

proced5m

familiilor

astfel :

mama

cIte

~i -productie pentru

cuibului

apicultur5 ; pre-

stnpilor cit

$i impachetai-ea

la

timp' a tuturor

$i \iiolarea

l.ucr5rilor ce st? im-

cuibu!ui

Asigurarea

In

jurul

datei

numarului

de

15

aprilie

cu

verificsrii de fond fgcut5 farniliilor de al-- cute in anul precedent 2-3

bine, se aleg familiile de pr5silfi (cresca- bine. Acestea fiind ramele pe care vom toare de mstci), fiindc5 m5tcile (botcile) creite m5tcile necesare din larve cu vlrst5

familii

este

de

noi vor fi curatate imediat de Eatre al- bine $i ouate de matca Facem aceas% ope- ratic pentru a avea siguranta virstei lar-

velor, din care cre~temmatci, cPt $i pentru

a cunmqte data eclozionarii

3 zile revenim la aceste familii si facem

cunoscut3.

cgpgcit $i rezerve

hranfi, celulele din fagurele introdus de

pentru

generatii de al-

acestor

nucleele

timpurii

este

absolut

ne-

Intrucit

cu-

cuibul

. cesar sh le producem singuri intrucit la data respectiv5 nu avem de unde le Pro- curim.

La alegerea

acestor familii folosim $i ob-

servatiile ce lc detinem din anul precedent,

In a$a .fel PncPt s5 alegem pe cele rnai bune

recordiste.

Prin

ace'asta

facem

~i 0. munch

de

selectie

care

este

foarte

necesar5

in

blocat

puiet

acestora.

~upj.

fi'ecare stupin&.

m5tci

variaz;l ln raport de mg,.irnea stupinei de numsirul nucleelor pe care vrem sB le

Nurn5rul

fami'liilor

crescEitoare

de

urmhtoarele

operatii:

dacB lucram

cu

stup

multietajat,

ridicBm

de

la

acesta

corpul

2,

ramele

cu

puietul

nec$piicit

(1-2)

acope-

rite cu albina, matca mama $i inc& 2-3 rame

cu rezerv8 de hrans, cu care facetn un nucleu

la o margine a

stupinei. Avem grija ca la

acest nucleu

tnum pentru a preveni furtivagul. Prin aceas- tii operatie reducem foarte mult spatiul la fa- miliile.orfanizate creind un climat clt mai

viitoarele mgtci. Totodata re-

sS reducem -urdini$ul la maxi-

bun pentru

ducem $i posibilitatea formtirii botcilor din

larve batrlne. Dac5 lucram cu stupi orizon- talt pcntru Pormarea nucleelor cu matca rnams, putem folosi laditele pentru trans- port roi sau la nevoie chiar buzunarul stu- pului respectiv (capiitul opus cu uridini~ul 2), separind familia de baza orfanizata prin diafragma oarbi. Scoatem din cuibul famili-

ei orfanizate rama introdus& cu 3 zile

pe care o gasim complet ousts* la care facem urmatoarele lucrki : taiem fagurele En treimea inferioara pe plan orizontal, ast-

fel lncit de-a lunyl tgieturii sB ramin5 un rlnd de celule cu ou8 sau larve foarte ti- nere. Pentru o mai bun5 repartizare $i dez- voltare a mgtcilor, pe ,Pntreaga lungime a

rjndului de celule ramas dupB tEiierea fa- gurelui,se EnlaturZ clte 4 ouii raminind cel de a1 5-lea. Fagurele astfel pregritit se in- troduce din nou ,fn mijlocul cuibului la Ea-

inainte

.

miliile orlanizate la care dac5 corpul stupu-

lui este dimensionat pentru 10 rame, oprim In el nurnai 9, pentru a putea distanta in

ambele

parti circa un centimetru, restul ra-

melor cu puiet $i albine de rama centrals pregAtit5 special pentru creqterea mstcilor. Aceast5 operatie d5 posibilitatea albinelor doici s5 se aglomereze cit mai multe Pn ju- rul ramei cefitrale, pe care vor cre~tematci vjguroase de calltate cit nlai buns. Peste cuibul familiei crescatoare astfel pi-eg5tit5

a~eziim hranitorul tava, In care

adminis-

tram la douti zile cite 1-2 litri sirop de zahar concentratie 111. De asemenea, este absolut necesar ca de dou5 ori la intervale de 48

de ore, cuibul familiilor cresctitoare de mBtci s5 fie verificat, cu care ocazie fnl8- turtim toate botcile pornite de albine pe larvele ce le mai pot gEisi pe ramele cu puiet capticit, ltisind s5 creascg numai pe cele pornite pe rama special preg8titA de

 

,

noi - cu vest5 cunoscut5.

 

La 12 zile de la data .orfaniztirii familiei crescstoare (14-15 zile de 12 depunerea ouBlor pe rama special prekgtita), cu oca- zia pregatirii familiilor pentru culesul de

la salcim trecem la formarea nucleelor din , familiile de productie care sint foarte bine dezvoltate - au 8-10 rame cu puiet $i 18- 20 ram cu albinil pe sistem ME, iar cele

crescute

tivs au 7-8

cu albin8.

pe

rame

la

rame cu puiet $i 14-16 rame

data respec-

Dadant

 

-

 

Procedeul

familie

de

este

bazii

urm5torul :

ling5

fiecare

a$ez5m o lgdit5 de trans-

port roiuii sau cite un stup format din ca-' pac, podivor, corp, 'soc!u ~i reductor de ur- dini~,dupB care din fiecare familie ridi- ciim cite o ram5 de puiet ciipscit gata de eclozionare, cu albina acoperitoare yi PncS dou5 rame cu rezervti de hranri, 'pecare le folosim la formarea'$unul nucleu; We 'asi- gur5m printr-o verificare atentli c?i nu am orfanizat familiile de baz5. ProcedAm apoi

la organizarea cuibului, familiilor de baza

$i completarea acestuia Cu rame cu fa- guri artificiali prin spargerea cuibului.

Ace'astii operatie (mgrirea spafiului de ouat

pentru

matcii. in perioada de cea mai mare.

intensitate) limiteazB urcarea $i ouatul miit-.

cii in rsmele de inmagazinare a mierii

marf5. Fiecare ladifti cu nucleul format se deplaseazri pe vatra stupinei la distantacea .mai mare posibilii de familiile de baz& (30-

100 m). Totodata, dupa 5-4 ore, timp in In raport de Endemlnarea apicultorului

care

se pot face 20-30 nuclee, se produce $i or- fanizarea acestora. Procedam apoi la recol- tarea botcilor cgpzcite, crescute In familiile , de prasilfi $i transplantarea acestora la nu- cleele nou formate. AceastB operatie const5 in : scoaterea .-ramei cu botcile de la un

stup de cre~tere,dups care fndepartilm' al- bina prin scuturare $i periere u$oar8 cu

pcria apicola, Eiem cu un cutit ascutit -fie- care botc: in parte cu cite o bucatica de fagure din raina pe care a fost crescutA, le

'Yqeziim intr-o

cutie En care am avternat un.

buret de baie sau vats curata. Se lucreaz4 cu mare grijs astfel ca botcile recoltate sri nu fie rsnite sau strivite prin tdiere $1 rna- nipulare. Cutia cu botcile recoltate fnvditZI cu, un prosop sau finet, o transporam-far8 $ocuri la nucleele formate, unde transplan- tam atent la fiecare cite una, procedind ast-

fel : ridicsm capacul $i podi~orul stupului (nucleului), facem loc prin distantarea ra- melor din care 1-am format, iar Sn co- roana ramei cu puiet - cit mai aproape', de acesta, - facem o crestriturli cu cuti-

tul pe locul unde amplasam botca. Apoi a- propienl cu grijti ramele $i diafragma, mic- - $oriim urdinisui la fiecare, operatie cu care formarea nucleelor se fncheie. Pe ultima ram2 cu .botci crescute, lasam nerecoltate 5-6, o introducem din nou In stupul de cre$tere $i, dupa ce s-a populat bine, for- mBm cu aceasta un nucleu la care mai adiiugam dou8 rame cu rezerv5 de hran5. Facet11 aceasta pentru a avea o rezerva de

botci , cu care.

putem lnlocui eventualele

pierderi.

Procedsrn

apoi la

refacerea

fami-

liilor

cresc5toare

pentru

cules,

prin

unifi-

carea fiecareia cu nucleuI $i matca mama. Modul de lucru este urm8torul : stropim cu tuicii slabs sau sirop din ceap8, atit fa- milia orfanizats care a crescut botcile cit $i nucleul cu matca mama, dupa care le schimbzm locurile. Aducem nucleul cu mat- ca pe locul familiei $i ducem familia orfa-

nizata pe locul acesteia. In timp. de 2-3 ore circa 90% din albina orfana, cunoscind locul stupului vine gi intra in nucleul cu matca mama. - Unificarea se face far-5 probleme datoritil uniformizarii mirosului prin strwirea cu tui& sau ,sirop de ceapl. Seara, se--a$azri un ziar perforat pe corpul stupului cu al-

9 fmputernicirea ,nucleelor pe seania fami- liilor de bad gi prin stirnulare continu& cu sirop Procedeul este. urmlitorul : in caietul stu- pinei inscriem in ordine numeric familille de baza plus nucleele formate, $i o s2 con- statam ?$% stupina, noastra s-a- marit nu- meric cu 90-100°/o ; inventariem $i nourn

in dreptul fiecarei unitati biologice elemen-