r:-G--;

..

- - - ,

-I

,.-

. -~.
.-

,.',*.l

,>,,..* c:;-

' .

...--

,.

>. '

-*-.

-',

.-?r-!..s-

..'

Revistli lunarli de schimb de experienv ti

Indrumare metodologiclE apicolli editatli de
Asociatia Cresclitorilor do Albine din Republics
Socialist% Romania

CUPRINS
tivelor economice la nivelul increderii acordate de conducerea. de partid $i de stat

I. POPESCU : Sporirea numarului fanliliilor

de albine mentin~ndpotentialul de produc.
. .
%,-+e laafectivul de b a s -

POPESCU : Diversiica&a productiei apicole

cale sigurfi de sporire a eficientei
economite. ~i rentabiliutii tuturm stupinelor

. HEROAICA :

Dezvoltarea familiilor de albine prin valorificarea culesului de .la prun

E. TAR'J'A.: In vizita
slovaci (I)

la

apicultorii

,;z.c,7,

ceho-

CALENDARUL APICULTORULUI
SEMNAL : Doua c=irti din litratura apicolri
strain&.

C o p e r t a I : Stupul vertical tipizat .yi standardizat astgur& o exploatare rational6 a albinelor p-in
valorificarea ctt mat deplini3 a potenttaluluz biolo* care se constftuie
gic a1 fiecaret famini de a1
ca o puternicii unitate de pro ueie a stupinei.
(f o t o : Pavel TA NJALAJ

"a'

.- ,,
-

-....:
------

~.

.-

,..- -

-+,

f NDEPLINIREA $I DEPASIREA OBIECTIVELOR EGONOMICE LA NIVELUL

!NCREDERll ACORDATE DE COMDUCEREA DE PARTID $I DE STAT
Ing. Ion RECEANU

Conducerea de partid si de stat a

dat o atentie deosebitii 8i a acordat
sprijinul necesar propiigirii continue a
apiculturii. ,,Trebuie sii dezvoltiim cle
a s e m n e a apicultura ca ramurti importuntti a economiei nationaleu spunea
tovariiqul NICOLAE CEAUSESCU,
secretar general a1 Partidului Comunist
RomAn .$i pre~edinteleRepublicii Socialiste Romania, fn cuvintarea rostiti
la Congresul a1 111-lea a1 consiliilor
de conducere a unitstilor agricole socialiste, a1 intregii tgrinimi, a1 consilii?or oamenilor muncii din industria
alimentari, silviculturii gi gospodiirirea apelor din 29 mai 1986.
Rispunzind unui vechi si indreptiitit deziderat 'a1 apicultorilor din tara
noastri, aceastii indicatie a conduciitorului partidului si statului nostru
reprezinti
expresia
permanentului '
sprijin acordat apiculturii si apicultorilor. Totodati ea constituie un indernn la crearea de noi conditii, gisirea unor noi posibilititi si asumarea
responsabili a unora sarcini concrete
pentru eresterea num5rului ~i productiei familiilor de albine, majorarea fondului de stat prin contractarea si achizitionarea unor cantititi sporite de
produse apicole, precurn qi valorificarea superioari a acestora - definind
rolul apiculturii in contextul Noii Revolutii Agrare.
Se traseazs ~ t f e Asociatiei
l
Crescitorilor de Albhe sarcina unei finaliziri rnai eficiente a activit5tii organizatorice, tehnice q i economice, desfisurati permanent $i perseverentsub indrumarea Ministerului Agriculturii. Principala directie de actiune a
activit$tii organkatorjce o reprezintz

atragerea de noi simpatizanti in rindurile apicultorilor, aducerea si situarea lor la nivelul de capacitate a unor
produciitori de miere, cearii ~i alte produse apicole, respectiv constituirea
acestor apicultori ca factori activi ~i
eficienti in crearea si realizarea constantii, sigurii ~i ritmica a fondului de
stat. De altfel, Decretul nr. 70/1984
privind contractBrile si achizitiile de
animale, piisiiri qi produse animaliere,
precizeazi fn mod clar competentele
~i modalititile de contractare qi achizitionare a produselor apicole pentru
fondul de stat.
Delimitirilor de cornpeten@ si actionare in realizarea fondului de stat,
cu corespondentul respectiv in exportul productiei apicole, li , se adaugi aspectul unitar a1 sarcinilbr care revin
in final Asociatiei Crescitorilor de Albine. Este vorba in principal despre
preluarea mierii pe tipuri de flora si
calititi, diversificarea qi cregterea calitiitii produselor apicole, a prezentiirif
si desfacerii lor in forme cit mai variate si in ambalaje de diferite dimensiuni, care s i asigure o valorificare superioari qi cit mai eficienti,
atft pentru consumul intern cit ~i la
~ x p o r tunde este necesar ca produsele
s i posede un grad sporit de competitivitate.
Din cele mentionate mai sus se evidentiazi importanta Asociatiei Crescatorilor de Albine din tara noastri,
rolul membrilor ei, a1 activistilor voluntari ~i a1 personalului retribuit de
la toate nivelele si formele ei organizatorice, cgrora le revin in prezent
noi ~i importante sarcini 9n dezvoltarea ~i promovarea apiculturii, precum

si in optimizarea valorific5rii productiei apicole.

In contextul noilor valente ale =tivititii economice a Asociatiei CrescBtorilor de Albine din R. S. Rominia,
mobilizarea fntregului ei potential unlan ~i a tuturor resurselor qi rezervelor materiale, constituie nu numai
imperativul categoric a1 etapei actuale,
dar si conditia realizirii si dep8~irii
sarcinilor la nivelul increderii acordate.
Filialele judetene qi cercurile apiCole ale organizatiei noastre trebuie
s5 asigure acoperirea integral5 a complexit5tii de sarcini care ne revin, atit
in ceea ce priveqte creqterea efectivelor, majorarea productiei apicole, creSterea calititii produselor, imbunititirea
tehnologiei in exploatarea, familiilolde albine, cft ~i realizarea ~i depg~ireasarcinilor de contractare, achizitie ~i efectiv3 preluare a mierii ?icelorlalte produse apicole.
,
Daci- pe plan central este necesar
ca actiunea de imbun5tGtire a valorificirii productiei apicole s5 aib5 ~i s i
pgstreze un caracter unitar, coordonat,
temeinic corelat cu indicatori de ordin
intern ~i extern, la nivehl filialelor
judetene qi a1 cercurilor apicole, initiativa creatoare, adoptarea si promovarea curajoas3 a m8surilor specifice,
de noi forme $i metode originale, vor
asigura fiedrui judet eficienta si rezultatele corespunz5toare, iar pe Pntreaga Asociatie indeplinirea total3 a
obiectivelor.
Actionind qi desf5qurind o adev5rat3 fntrecere socialist5 cu unit5tile
cooperatiei de consum, filialele judetene ~i cercurile apicole trebuie s5 realizeze, prin contractare ~i ulterior, prin
achizitii, conditiile asigur5rii indeplinirii integrale a sarcinilor planificate,
retinind c2 elementul de apreciere final5 a eforturilor depuse, se m5soar5
in tonele de miere, cear5 si produse
apicgle, efectiv preluate si predate
pentru fondul d e stat.
Trebuie subliniat faptul c5 asigurarea judicioasg dar rational5 si eficient5 a necesarului de ambalaje pen-

'

tru fiecare produdtor, propor~onal

cu cantitalea de miere dontractaf3 ~ i .
cu succesiunea principdelor- culewri .
melifere, trebuie sii constituie o sarcin5 important5 a filialelor judetene.
In acela.$ timp trebuie -impus5 tuturor- contractantilor organiz>@ei cecesitatea de a utilipa la capacitatea*maxims toate ambalajele primite, inclusiv cele care au mat fost foloslte, a le
manipula cu grij5 si riispundere, pentru a evita degradarea sau stocarea
inutil5 a acestora. &te necesar s i se
asigure cu prioritate ambalajele campaniei culesului de la s a l c k , urmPnd
s5 se continue aceastg aeiune pe milsura realiz5fii celorlalte culeiuri, -sub
deviza ,,nici un contract fiirti ambalajul necesar, nici un bidon farti miere
pentru fondul de stat prin Asociatia
Cresctitorilor de AlbineN.
Vasta actiune de deplasare in pastoral a sute de mii de familii de albine
la principalele masive melifere trebuje,
s2 constituie, de asemenea, o preocupare actual5 a filialelor judetene, atit
in ceea ce prive~teorganizarea deplasirii si asezsrii grupate a stupinelor
respective, cit $i pentru asigurarea
conditiilor materiale pentru preluarea
la fAta locului a productiei realizate '
'la nivelul contractelor $i a posibilitg$$or de achizipe.
Deplasarea sistematic5 pe teren a
secretarului filialei judetene, insotit
de tehnician, de un magaziner sau
achizitor, se va realiza acolo unde
exist5 o puternic5 qi corespunz3toare
participare fn pastoral a apicultorilor
din judetul respectiv. Contactul -per- manent cu realitgtile din teren va permite nu nurnai o complet3 si imediat5
asistent5 tehnici acordat5 in procesul
atit de important a1 recoltgrii productiei apicole, dar ~i posibilitatea realiz5rii efective a sarcinii de preluare
a mierii contractate sau achizitionate
si a expedierii ei direct de la locul
de productie la Combinatul apicol'al
Asociatiei Crescitorilor de Albine.
Este meritul si rolul produciitorilor de
a transpune in via@ prevederile amintite privind asigurarea livr5rii mierii

' l 3 [ U ~ U I O ~B3S![E!30S
e31[4
-ndax - !!.rqed aqseou Tadwnas ea.q.1
-oljug !S ea.qSgdo~d pu!z!a
'a~q3a!qo
aqsa3e ale03 'alenpe ~olaa!qaa!qo eaqs
-edap !S ea.xez!FaJ e~n8!se .eA '!pn31n3
-!de eznea nquad a q n q p !S a!$r3au
-qe 'luawekqe 'aunyzaoa 'aunlsed ~o.1
-e3 e 'qlnqppz lnleuos~ad !S !-rqunI
-OA !qS!a!q3e
ap aI!!w 'auyq~vap .IO.(!JO~
- r p s a q !a!$eposy !e pquraw '!~oq~ns
-!da ap !!ur ap alpaz Ispun3 u r ale a$!?
-u!we Jo1Iup.m ~e Jsurns p o ~ q e ~
'F1enp.e edela u j g$uaqadwoa !S g u a ~
-3asuo3 'a~q!suaqu! ' a ~ a p p a ~n3
d alaz
-!lea alnqa.11 IS Jaa as a ~ e 3!.ml.roja
1s !!.uepg.~qs alaun ap yqeuo!$!puoa aqsa
!S !.mo$n aqsa n u
aA!qDa!qo Jolsaae
Jornlnl t?a~!u!~dapuj
mB!saa
'103!de IBUO!$~U !n~n!uow!.qed
ea.l!,rods n ~ l u a d '!gnqlna!de
e aJe)IoA
-zap ap ! n l n w ~ 8 o J deaJ!nqdgju! nquad
.reuo!$n~o~a~
qy!ds uj euo!$ae e ap eaq
-sl!sa3au 'a~!pu!8 ug 'punur u j g e a u
-ze.rpuj ap eaqsq~edea'nou ap g e j eal
-soBe.rp 3!u~aqnd Dellohzap a!nqa.r;l;
' g ~ p a d s ~ a dp !S alenqae !a
~olaa!q3a!qo e a ~ p q d a p u j 15: eaJeAour
- o ~ dn.rquad .1oln$!puo3 ea.1ea.13 u! '!a!$
-epose s!urouo3a ug q ~ o d e14 ~~!l!zod
p!wouo3a a.wz!.[eu!j n e n u alnu!$qo
aIalqInzaJ am3 ap ~ . q '~a$uap!ja
j
1s
~ o f e r u!nInJoqexpu! EaJeqfeaJ 'axj!a
-ads al!un!$ae qeoq u j ' ~ $ u a u e t u ~ aUJ
d
p s e a ~ g ~ m~s
n amqaq 'p~urouo3a 8.1
-ajs ug yzeaJanl aJe3 qmq!.qaJ InIeuos
-Jad lepads u j !S nqunloA Inail3v
-a103!de !a!$3npo~d !e !a!le?!Ie3 J O I P ! ~ ~ !
e enu!luo3 ea.rqSa.r3 nquad !punur e
!l~q!le3 IOU Iaun eaaaz!leaJ n~quad
-eyow !nInayx eq.xed u!p 15 qp '!Jo~
-gsnpo~d ~ol!~oqln3!de t3aqJ~d u!p llle
a$nu!$sns ImqJoja aJesa3au qujs -mB
-!saa .au!qlv ap ~ o l ! ~ o q p s a ~!a!)ep
=)
-osy e aIenq3e a~~urouo3a-o~!uya~n$g!a
'-1138 le quel~odw!almoj J ~ I O J O ~un p$
-~poloq15 h!qeJadp! un alsa ale$!1e3 n.q
-uad o!lp$~g .a.resaDau a1!$~!7ue3 !S ala)
-uaw!yos uj aquaur@3!paur !S !Jo?eInuqqs
-orq '!IE!~TJ!~J~ !.mBe~'ale!~aleur 'aCel!qn
'aqaun w p!url!.r !S yqueqsuo3 aJeuo
-!z!ho~de o 'lm!de ~ ! p emlnuozas epao
-!.Iad uj 'lepads ug as-npujan8!se 'lexol
-sad uj alau~dnlsszeaseldap *-nu a.xw

Jota3 ale !B qp 'yoqgda3uj. ~ o ~ ! ~ o $ { n a

- ~ d e al!.+yagos
!h e3!qeualqo~d Joqez
-undsa~oa301 u n pseas?8 IS-ys aInqa.17
aua$apnC ale!l!j !aJpa!j 1e JequnIoA is
q!nq!JlaJ !npay3e e nmn1 ap epua8e
a d .ggseou e ~ e luyp au!qle ap !!~!w
-ej ap !nInJgumu ea~aqSame l !a!$ez!u
-B~JO ~ I $ ~ ~ ! . I J Ue
O ~yaexa " a ~ n s e w!S
$63 'alenpequo3 aquawete8ue Joun JOI
-!~apaaa~de 'a~elnqeqsa~!]aa!qo Joun
ea~!u!ldapuj 3 5 % ~pu6quaza~da~! u ~ . I ~ s
! a l s a ~ eaJezgeaJ 'auajapnr ;rola-(e!l!j
E aqelgenqae g q ~ q sap up-res o qol
a!n$!qsuo3 JOI e a ~ a ~ e p a14p l n ~ ~ o d s u e ~ q
'ea.reuMda3a~
'qeuo!+3a[as
3!SJolo!q
!n.[nle!Ja$eur e ~133adsa-r 'a3!u~a~nd
aulqle ap !!l!urej, ap lip e ea.re.xg7
.au.xaqxa ~ o l a l u ! ~.ea IS a.1
-algal3 enulluo3 u j ulaqur !nlnunsuoa
!!Jaaejs!qes
'a~oa!de !a!$anpo.id g q w
-0uo3a ~ l u a p g aap s n ~ dl!qeJap!suoa
un 3npe !h Jo~au!dnqs eaqel!I!qqua.r
~e!luqsqns 3saBaquj a m ' q a !nlns!I
- o d o ~ d'p?sur ap !nln~o$!qdy 'm~nualod
e 'au!qIe ap JO~!!I!~I~J !nInJgumu ea.mq
-Sam ug azeq ap luaurap 'au~qleap I.!
-a3 e lepads uj !S aloqde a s n p o ~ dqIe1
-.TO133 e 14 !!.I~nla.Id !S !!.I~uo!$!z!y3a
!
0
'!!Ja3npoJd
!!aeu!w.ra$ap
ea)e)!sa3au
'eauaurase ap 'apnpu!
as 'al031de !a!lmpo~d !!.I~!J!.IO~~A
11.1
-~z!urrldo e e ~ o f e u re x l e w a ~ q o ~u~
d
-aqseou !afiez!ue8
-JO e ah!q3aje !pnyzao3 n ~ ~ d o '~
a od ~, d p
-a.r lnu!C!.rds 'e3seaSg~g~o)
ea~e~oqnfe~q
-u! !S eaJeJoqelo3 'Jol!Jcqln3!de eqeq!.r
-ep!los yur.103 ypea3e qns pujzyla~auoa
'ga-auguro~
aqe~!le$!dso e[euo!$!pe.r$
n3 ' a ~ e l e83 !$ele~q ajnqaq a.1~3IS I.!
-3 al!~n$~oaaqeoq u!p !lq!~u! asasos
E J O J ~ . ln!Jg!Jaq
ad ' ~ p z e 8' Jolapgg
S1nur l e u qjqe n3 au!aa;r a!$e8!lqo
-seaDV 'aJesaxu !munq a l p !S a~oalde
aqlaun 'a~e!Jaleur alaun n3 . I O I ! J O ~ ~ ~
-!de e aJajgaur alaurzeq uj eaJeuo!z!A
- o ~ d e!S am8!se as gs amqaJJ a u a a p
-nC Jola1e!I!j ~01!$ue)uaza~da.Ie JOI!J
-oqpqde l n a o ~ f qug e l u a z a ~ du!ad
'lU!3JSS
ap ala!e:, !S au.raqul aw.rou '!mssqs u!p
.ro~!.xapaaald e !eur3oqug ea~q3adsa.r

n3 'aloa!de asnpcud Joqle e IS aurqle

ap !!.1a3 e '!&qge3 O!

~ J O ~ap
J

!pads ad

TACTKA 51 STRATEGIE PE FRONTUL VARRQOZEl

Ing. Aurel MALAIU
Directorul Institutului de cercetare gi producpe pentru apiculturB
~

!
6
!
f

.!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
!

o ~ ~ +
~ * + ~ ~ +~ ~ + ~

?
!

Din timpuri str8vech;, fan~iliile de albine au fast afe&ke de numeroase

imboln5viri. dar nici una din bolile cunoscute ale albinelor nu a determina: o mobil~zarea intregii lumi apicole mondiale, in a$a m5sur5 cum a f8cut-o prin periclilozitatea sa, acarianul VARROA JL~COBSONI.
Este uluitoare amploarea fortelor desfsvurate pe frontut Ga*oozell in ultirnul
deceniu $i En speeial in ultimii 5-6 ani. Apicultorii din majmitatea tarilor lumii.
rercetgtori E ~ I apicultur5, specialiyti din umversitilti d e diferite profile, mari
6
f i r q e de produse chimice $i farmarochimice, au promovat pentru combaterea +
varroozei, zeci $i zeci de preparate $i produse naturale s m d e sinteza. Prin-erectat
lor cert acaricid, produsele utilizate a r fi trebuit sZi asigure rezollarea combaterii varroozei. Cu toate acestea nici unul nu s-a dovedit, in nici o tar&, pe &plin .
satisfgciitor, conducind in final la e ~ e c u r ipartiale sau totale.
Ce re intimplil.? Cum pot fi explicate aceste egecuri ? fnfrebari ce &f1~ti4
ribpuns. Porhind de la realitatea c5 mijloacele de combatere sint cunoscute sub
f
b a t e aqpccteie : structur5 chimica, efert, mod d e actiune. etc.. consider5m jurtificats afirmatia lui Pierre R o b a u x (Revue franqaise drApiculture, dec. 1986) c2 :
,,In spntele tuturor fntrebzrilor se ascunde o mare necunoscutA : E&$i
varroa.
Studiul s8u nu a fost niciodntii abordat cu seriozitatea necesara c d e i m i simple
cercetGri, cuno~tintelenoastre privind acest parazit fiind incB foarte limitate".
Adgugsm celor preclzate mai sus, cg in stabilirea.$i utiliznrea mijloaeelor de
lupts contra vammzei de multe ori nu s-a tinut cont nici mgcar de putinele
cuno$tinte care existii d e s p r e biologia lui varron. In special in ceea ce p r i v e ~ t e
reproductia sa.

!
!

sute de substante, iar prin valorificarea experientei existente Pn lupta chimica cu alti
acarieni, au fost solicitate cele rnai mici
eforturi de cercehre ~tiintific5.
S-au folosit acaricide puternice, cunoscute
ca fiind putin periculoase pentru albine.
Dintre acestea amintim produsele pe bazB
de :
- amitraz : Tactic 12,5, Danicut V20, Mitac 20, Tudy dicofol : Adiakar 20, Carbax, Ditrix,
Icelthane, Kelthion, Remadion, Torak, Mitox 18,5 EC, Dicofol 20 EC
- cyhexatin : Plictran, Mitracid. Tehn'
acid
- tetradifon: Tedion E3, Tetranol CE-8.
Pol-Acaritox $i tetradifon cyhexatin : Dorvert, Draca, Acaryl PL
brompropilat : Neoron
clorpropilat : Rospin
diethion : Rllodocide $i dicofol
diethion : AcaPor
chinometionat : Morestan
- binapacryl : Ambox 50
- fenbutatin oxid : Torque
S-au nominalizat - ca exemplu - nurnai citeva substadte acaricide din grupele
carbinoli, sutfone-sulfonati, organofosforice,
organometalice $i diverse alte grupe, numgrul lor fiind exirem de mare In cataloagele f irlnelor produc8toare.

Cea rnai mare atentie S-a acordat pin3

in prezent substantdor chimice d e sinteza
cu efect acaricid.
Firmele produciitoare
mari sau mici, laboratoarele de cercetare,
speciali~tiiacarologi si apicultori $i-au concentrat eforturile in stabilirea acelui acaricid
sau acelei combinatii de acaricide, a acelei
doze pe familia de albine, care la un efect
maxim asupra acarianului, s 5 afecteze in
cea rnai mic2 rnasur5 familia de albine.
Aceast8 orientare a fost determinata de
faptul c5 producefe chimice acaricide existau deja, Intr-o gam5 largB care cuprindea

-r

.-

!
?
!
!
!
!.
+~+*+o+**e**+e~e+o+~~

~o*o***e**+e*o*~*~*o*~*-*

I n cadrul acestui articol ne propunem s5

prezentam modur'frr-care se abordeazg problema in unele tari, care este tactica $i strategia pe frontul varroozel, cunoscind cB
tactica reprezinta totalitatea
mijloacelor
care se folosesc pentru r e u ~ i t a actiunii de
combatere, iar strategia, modul cum srnt
,folosite mijloacele In functie de informatitle pe care le avem.
In accst scop vom utiliza date din cercetarea vtiintific5 $i practica de combatere a
varroo7ei din rnai multe tgri a caror apiculturii este afectata de acarianul Varroa
Jacobsoni.

!
!

Cea mai larg5 respindire Pn lupta contra- .fel de fel de aparaturb complicafi (tabevarroozei, o a u produsele pe baza de amilul 1).
traz, urmInd a se folosi din acest an qi In
Tabelull
tara noastra.
Nr.
Eficienta
2 tralam.
Valori
MODUL . DE ADMINISTRARE A
colonii Tratamentul ,a interval
extreme
tratate
PRODUSELOR CHIMICE ACARICIDE
de 4 zile

\\'

- pudrare,

prin Pncorporarea' htr-o masZ

d e materie sub form3 d e pulbere fin5 ( i n e r ~
fat& de albine) a oricarui prrxIus acaricid
In doza bine determinati $i prafuirea cu
amestec a cuibului familiilor de alt
ine ;
fumigatie,
folosind benzi de hirtie
impregnate c u azotat de potasiu (sol. 15%)
la care se adaugB prin P~corpararede catre
produc2ifori sau p i n *curare de citre apicultot-i, substanta attivb.
- Astfel sil-rt preparatele pe 'bazP de amitraz
difuzate s u b d e a w i r e a de Tactic

18
18

evaporare

99,3%

96,7%-loon/,

aerosoli
calzi

98.5%

93,3%-106%

Deii s-au utilizat z c i $i zeci de produse

cu efect acaricid majorltatea s-au retras
treptat pentru urmtitoareie cauze :
- Se regHsesc ideniic sau sub fdrm5 de
ssruri, h nrodusele apicole (broinpropilatul
in cazul tratamentelor cu produse pe baza

acanaliza spectromktrica. Giorgio C e 11 i $i

tive in afumiitor gi introducerea fumului
Claudio P o r r in i (Apitalia, febr. 1987) prin
prin urdini~ulstupilor ;
metode de gaz crematografie au pus in eviaerosolizare cu ajutorul unor aparate
dent3 un metabolit foarte important a1 aflicare printr-un microdifuzor, creeazl o sustrazei
2,4 xylidina, dar la nivele nesempensie in aer a substantei active in particule
nificative.
- Devin rnai putin eficiente in scurt timp
foarte fine (0,5-0,10 microni). Sint cunoscute
aparatele Phagoghne
(electric la retea),
(varroa creindu-$i forme de rezistenta). La
Buscha (autonom, cu 2 baterii de 1,s V),
reuniunea apiculbrilor din noiembrie 1985
Jungle Fogger (autonom, cu petrol), Edar
de la Aix en provence (Franta), dr. C o 1 i n
de la laboratorul din Nisa a inforinat cb
(autonom, cu butel~i de propan sau hutan).
CU exceptia aparatului Buscha, toate cedacs in anul 1982, produsul Bayer-Folbex
lelalte sint grele, costisjtoare, greoaie In ex-.
VA avea o eficienv de 75O10, In anul 1985
eficenta terapeutica era de numai 40%.
.
ploatare.
Tratamentele so fac cu aerosoli reci sau
- DeierminB uncle pagube familiilor de
calzi, f6losind orice produs chimic acaricid.
albine (pierderea de matci, scaderea proliCea mai mare utilizare o au proausele pe
ficititii m5tcllor), actiune asupra puietului,
baz5 de amitraz In_soiutie de 4Ol0 ;
necApicit, a c t ~ u n eIn timp asupra albinelor,
ele regzsindu-se In puiet $i albinele adulte
evaporarea (voIatiJizarea)
prin simpla
Pmbinare a unor bucBti de h w i e sugativb
(Pierre R o b a u x, Revue franqaise d'apisau carton poros cu solutie de arnitraz,
culture, dec. 1986).
0,5 ml, Taktic 12,5% (Franta, R.F.G ) sau cu
fncg din anul 1983 (VCelarstvi nr.
21,
solutii obtinute dink-un amestec Acar 4 i
v e s e 1y arats : ,majoritatea preparate(clorobenzilat)
~ a n i c u tVm (amitraz)
lor! pe bazb de produse chimice acariclde,
Tedim (tetradifon) folosit larg Pn Japonia.
;IU 0 anumitg toxicitate pentru albine, mai
S
. e utilzeazl ~i alte substante chimice acaales la cele parazitate deci rnai putin rezistente $i cu o durat.5 rnai scurta a vietii,
ricide.
I n aceste cazuri utilizarea unor astfel de preDintre procedeele amintite, se considera
parate au avut chiar rezultate
ceCB aeroso~izaceaeste mai eficienfi decPt pulor aqkptate, grsbind Pn uncle cazuri &spadrarea $i fumigatia. Prin experiente recente
ritia familiilor de albine".
(J. P. F a u c o n $i colab., Revue f r a n p i s e I J. P. F a U c o n $i colaboratorii (1986) analizind toxicitatea fat& de albine a amitrazei
dvapiculture act. 1986) se demonstreae
(prin contact) stabilevte c5 DL-50 este de
CB simpla evaporare a amitrazei are efecte
18,75 pg,Jlbing la soot si 12,50 w,albina la
terapeutice egale cu cele obtinute prin a e r o - R l 5 0 ~fata de 0,111 yg/albinb pentru parasoiizarea acest,&,
fsrg a mai fi nevoie de--.tion-metil
cunoscut ca foarte toxic pen-

+ +

'

tru albine ~i 5,8 pg/albin& pentru pirimicarb, produs foarte putin toxic (D.L. 50
doza la care mor 500/0 din albine
parametru adoptat -pentru exprimarea taxkit&%
tii produselor pentru aceasti3 specie).
Rezulta c3 amitraza are o toxicitate neglijabila fat& de albine, finind cont de dozele ce se adrninistreazs $i numBrul albinelor din stupi.
Insuficienta lor eficacitate terapeutic5, .
cu nici un produs nereuvindu-se stapini pe
deplin parazitoza devi produsele erau prezentate ca avind o eficienta de 85-100?'0.

P.

ERORI fN FOLOSIREA ACARICIDELOR CHIMICE DETERMINATE DE

NEGLIJAREA UNOR ASPECTE ALE
BIOLOGIEI FAMILIEI DE ALBINE SI

vara $i toamna, respectiv in perioada cind

h familia de,albfne nu exist& puiet. Pare a

--

avea o logic& d e beton aceastii recornandare

$i ea decurge din cele relatate putin rnai
st&-:.slacg produsele acaricide nu au efect
decEt asupra parazitiilor liberi, atunci s5 le
aplicitim- cu- maxim& eficienv En perioadele
cind - mfiind puiet, nici un parazit nu se
afl.5 In celule, c8p8cite.
S-a neglijat- fns&.faptui cS p d u s e l e utilizate Pn cbnihatere, rqai ales cele recomandate a fi adminiskate prin pudrare sau
fumigatie, qu pot fi apllcate decft la tem,
peraturi superioare limitei d e 10C $i la
urfele dintre ele clliar 15'C. Ori in perioadele cu astfel de temperaturi .w-giisqte puiet, uneori Inca destul de -in@%:. 0 singur5,
celillri cip&!its
poate eSigura s~.@~%vi~tuirea
a 2-3 ' femele vartoa apte de rcprbductie.
I a r dac5 este vorba de z e d $i sute de celule, cIti paraziti pot supravietul t r a t m h tului $i relua ciclul reproductiv yi de in- '
mulfire ?
Perioada In care puietul l i p s e ~ t eefectiv
.
se situeaza la inceputuI iernii cPnd ternperaturile sint in general sub 0C. Dar se pot
face tratamente fn astfel de conditii? I n
unele fari europene se sorbevte despre aya
ceva. Sint demne de mentionat IncercBrile
lui J. C. F a u c o n (1986), privind folosirea
amitrazei la temperaturi schzute, administrata prin simpla evaporare (tabelul 2).

Prima eroare : Stabilirea eficacitgtii

unai produs, prin raporiarea parazitilor cgzuti numai la d p u l a t i a ' de Varroa liberg
in familie (circa 10-50o,$ din numarul total)
ceea cc a dus la mistificarea efectelor terapeutice ale produselor respective. In staI>I lirea eficacititii produselor, in conditiile
metodelor de administrare folosite (pudrare,
fumigatie, aerosoli, evaporare) s-a neglijat
faptal c5 nici unul nu actioneaz5 - neavind ca atare nici un efect - asupra popu- .
Tabelul 2
latiei de acarieni activi, in proces de reproductie sau in diverse stadii de dezvoltare
care se giisesc in celulele cgpacite. Aceasta
Temperaturi
in ciuda faptului c3 in sezonul apicol activ.
exterioare
Numg,
Eficien!&
Lecalila cele
aici ,se concentreaza 85-9O0,'o din intreaga
la 2 tratatatea
tratamen:e,
cclonii
populatie de acarieni, dup3 V e s e 1 y (Vcementc
larstvi-2-1983) ,9Ple dupa revista
Meheszet (apr. 1986) $i intre 50-100/o in functie
de cantitatea de puiet, dupS Raffaele B o z z i
- 8 ; 8
50
97.0
Reez
(Apitalia
1987).
-16 ; 0
5
95,9
Gap.
Efectul neglijgrii de catre ,speciali$ti a
1: 12
33
97,7
Vence
acestui adevar biologic cit ~i a altora, nu
poate conduce decIt la finalitatea stabilit5
de P. R o b a u x( Revue francaise d'apiculSe justiEica efectuarea de experiente in
ture - dec. 1986) care precizeaz8 : ,,atit timp
acest sens.
cit cercetarea prealabilg administrgrii de
acaricide va avea ca efect simpla distrugere
Tbt o eroare o constituie faptul cii nu
trimestrial3 sau anualg a acarianului in
s-au promovat
uneori chiar sau contraincauz5, combaterea lui varroa va merge din
dicat
tratamentele de var3. In acest sens
e$ec in e~ec".
s-au neglijat cuno~tinfeledespre viteza de
IrnbrAti+im aceast5 afirmatie pentru c.5:
a parazitului. Citevn date din
- lnajoritatea acarienilor care cad sint reproducere
biologia reproducerii acarianului trebuie refemele libere pe albine, femele care au deamintite.
pus deja ou3le $i astfel nu mai au nici un
Apel5m la cercetarea lui I. A. I a c h i m o v
rol in evolutia infestsrii, i n inmultirea pa$i A. V. I a s t r e b t o v
(Pcelovodstvo 91
razifilor ;
1986) care constata c5 in testicolul mascu- populatia acarienilor r&mayi En celule lului de varroa
in faz5 de nimfg se foreste stimulata pentru refacerea rapids a
ineaz5 pin5 la 500 spermatocite.
Acestea
efectivului sju, de data aceasta pe seama
ajunse in stadiu de prospermii (spermalofemelelor apte de reproductie, ceea ce conzoizi primari), sint trecuti de c3tre masculi
duce la intensificarea parazitsrii. .
cu ajutorul elitrelor, in gonoporii femelelor.
- 0 am eroare o reprezint5 recomanda- de ypde ajung $i se stocheazii in spermateca
rea efectusrii t~atamentelor numai prim&
acestora. I n spermatec5 prospermiile i$i con-

lnmultifi num5rul de varroa care consitinu% dezvoltarea $i se transform3 in sperderati cB sini la sfir~itul lunii februarie
matozoizi. Femela tin5rl de varroa se imIn stupi cu cifra indicath in dreptul dateior
perecheaz5 o singur5 dat& imediat d u p i n g pirlirc, in continuare prin sclerozarea cuticalendaristice din tabel $i puteti determina
culei, gonoporii dispar $i fns5mintarea nu
citi paraziti este , posibil d existe In familiile
mai poate avea Ibc.
Ovocitele la femele
dumneavoastr5 de albine In jurul datelor
in numar de 25
se formeaz5 de aserespective, dacfi nu se aplicii tratamente de
menea i n faza de deitonimf5, deci nematuVara
.rate sesual.
Pentru a exemplifica care este impactul
La femekle mature nu se mai formeazg
acestui ritrn de dezvoltare a acarianului,
cu familia de albine, redam in prelucrare
noi ovocite. Prin cele 500 spermatii, fiecare
un grafic stabilit prin cercetare de ctitre
mascul poate asigura fecundarea ovulelor
de la mai multe femele varroa. In ovarele
Raffaele B o z z i (Apitalia, ianuarie, 1987)- .
femelei se formeazH trei tipuri de ou5, din
(Fig. 1)
I
care doar un singur tip este viabil (A c h im o v $i P i 1e t c a i a, 1985) iar dezvoltarea
ou6lor pin5 in ultimul stadiu se poate realiza numai prin hr5nirea femelei pe larve-a
le albinelor sau trintorilor
(A v d i e v a,
1979).
Sa pare c3 o femell varroa poate depune
circa 8 ou5 viabile din care unele fecundate,
obtinindu-se noi femele diploide, iar allele
nefecundate, dind n a ~ t e r e la masculi haploizi ( G o n z a 1e s $i colab. 1982).
fntrucit prolificitatea femelelor parazitului
este un indicator important a1 inmultirii $i
deci 81 virulenfei sale, a fast-urmibit3 de
multi cercetstori. Astfel S a l c e n c o (1972)
scrie c5 femela depune 2-5 ou5, M i k i t i n a (1976) 7-10 ou5,
P o p r a v k o (1979)
Fig. 1
5-7 ouH, P i ) e t c a i a (1982) 3 4 ou5, I nf a n t i d i s (1982) 3-4
ou5. Datele difer5 de
Dupti cum rezultti din figura 1, daca in
la 2 pin5 la 10 ou5. FatH de variatia numHperioada 10-31 mai existau 2 500 d e pararului se poate admite o niedie de 6 oug. Din
ziti pe puietul de trintor qi 250 pe puietul
acestea putem admite c5 jum5tate vor f i
de albina lucrfitoare, In perioada 1-20 iunie
fecundate, din care se vor forma 3 femele
numarul lor era de 4 250 pe puietul de trinnoi $i jumlitate nefecundate, din care se vor
tor $i 300 pe cel de albin8 lucrfitoare, in
forma 3 masculi.
iulie 7200 pe puiet
perioada 21 iunie-10
Se cunoavte c5 la d o u l zile dupg depude trintor yi 475 de lucrAtoare, in perioada
nere, din ou5 ies larvele, care dup5 alte
10 iulie-1 august 8 500 pe puiet de trintor
3-4 zile pentru masculi $i 6-7 Ale pentru
$i 3800 pe 1ucrAtoax-e iar Pn perioada 1 aufemele, devin acarieni adulti. Prin faptul
gust-20 august numai 500 de acarieni erau
c5 la 5-7
zile dup5 ievirea din celule $i
pe puietul cle trintor $i alfi 25 000 In celufixarea pe alte larve de albine, femelele
lele puietului de albin5 lucrtitoare. La nupat incepe ouatul, inseamn5 c5 dup5 maximarul de paraziti cons'tatat pe puiet se
mum 15-16 zile, num5rul de acarieni se
adauga un numtir aproape egal de varroa
poate tripla.
care paraziteazii albinele adulte.
Pentru a sdblinia viteza ae Snmultire a paEste ediflcator impactuf Intre varroa ~i
razitulul redam mai jos numRrul ,de para:
Eamilia de albine ce se realizeaza la sfirsi- \
ziti ce provin dintr-o singura fnmela varroa
tul lunii iulie - inceputul lunii august.
existents la sffr~itullunii februarie, calcuInmultirea exploziva a parazitului face ca
lati la o rats de hnlultire de numai 2 la 1
prin disparitia puietului de trhtor, intreaga
(tabclul 3).
I

Tabelul 3
Specificare

Varroa cu Fonta terminats parazitind pe

albine

'

15.111 1.IV

l.V

1 15.V 1

1.VI

a:

--

1 15.W I 1.VII I 1 5 . ~ 1 11\ . ~ 1 1 I15.~111

1

1
2
24
8
96
192
384
3
---------

Femele varroa in celule ---------2

3 I

TOTAL PARAZITI

) 15.IV I

14

16

32

64

128

28

56

112

224

256

512

448

896 Ad792

3584

--

~.

.
.

.
.

, .

. ..

..

I--i-L

.-

'

. .

..

..

--

. . , .

..

..

.-

.-..-

. .

FEMELE VA RROA A DULTE FECUNDA TE

,r.
TINERF N E F E C U N D A T E

Z? 23
.

..

Fig. 2

-.

populatie de-varroa s5 paraziteze puietul de

albini lucr5toare $i bineinteles albina adultii. Este perioada cInd pe de o parte albina
adult3 trebuie sA creascB mult puiet pentru
asigurarea albinei de - iernare dar secAtuit5
de paraziti nu mai are aceastii capaciinte,
pe de alt3 parte din puielul ce urmeazs a
asigura poyulatia pentru iernare se vor obtine albine f8rS vigoare, tarate, cu durata
de viaM redW8 la jum2itate. Chiar dac3
aceste familii nu vor piiri- In t ,amnil, ele
. nu vor fi capabile sB supravietuiasc5 pe
timpul iernii.
In acest sens se impun tratamentele de
varA. Consideram just& pratica apicultorilor (Franta, Bulgaria, Ungaria) care fat pe
lings tratamentele de primhvar3 $i toarnna
i n c j doua tratamente d e var8, dup5 extrac{ia mierii de la salcim $i a celei de la
floarea soarelui sau lavanda.
De asemenea o eroare en -combaterea
acarianului Varroa asupra cgreia insistam
constituie faptul cg se fac tratamente cu
cfect de scurt5 durat3.
Ciclul de reproductre a1 acarianului cuprinde perioada redat5 In fi.gura 2.
Reiese cB de la depunerea oului, fenielele
adulte cie varroa fecundate apar in I 1 zile
din c?lulele de albln8 lucriitoare $i in 14
zile din celulele de trintor. Dupd C o 1 i n ,
.
la albinele lucratoare parazitate, stadiul de
celulii c i i p s c i ~se prelunge$te cu pel putin
3 zile. Aplicarea tratamentelor cle ljoc cu
acaricide. prin pudrare, fumigafie $i aerosolizare au un efect scurt. fn intervalul dintre dou5 interventii, serii dup5 serii de noi
paraziti apar odatii cu eclozionarea din celule a albinelor $i trintorilor, trecind in
a l k celule putin timp inaintea c3p3cirii .lor
$i ciclul iurnultirii continua nestingherit.
Este necesar ca In lipsa unor produse cu
actiune prelungit5 (cel putin 14 zile) sii se
. asocieze acaricidelor puternice de $oc, alte
*use
care SB actioneze In intervalele dintre_'..tlpuj tratamente, pentru a omorf m5nou apsruti. Pot
acest sens, uleiuri

'

24

.
...
.
-

cterice, camfor $i alte, S

U
~ care
~ s ~e
Inglobeaza In vaselina sau paste -uleic)ase
pentru a le asigura acfiune prelungitj. De
asemenea rezultate bune se pot obtine cU
acidul formic.
Si in fine, gltima greSealsXpe care
o subliniem, este aceea c5 se folose~te in
m?lsurS mult prea
mica iugta biologic3
cu pasibililStik oferite Pnsiirii de bjologia
acarianului. Se cunoaljte afinitatea deosebit5 a acarianului fat5 de larvele de trPntor (in zona de origine de$i paraziteaza
lntreg puietul $i albinele adulte, nu se
poate reproduce decIt pe puletul de trhtor).
~ u p gR. B o z z i, atunci cind exist4 puiet
de trintori in fainiliile de albine, procentul
de paraziti pe acest puiet este de 91% in luna
~ n a i ,93.4% in primele 2 decade ale lunii iunie $i 93,8010 la sffr$itul lunii iunie lji pnima
decada a lunii iulie. Odatii cu reducerea puietului de trintor 310/o din acarieni paraziteazii crlulele de albine pentru ca fnce,pInd cu luna august acarienii din celulelc
de albine lucrstoare s5 reprezinte 98OI0.
~ u p aalti specialivti, 3 sezonul apicol se
gllsesc 10% din acarieni pe albinele adulte,
3001~pe puietul de albine lucfstoare $i 60/e
pe puietul de tritori.
Este evident c5 apicultorii detin un mijlot deosebit de eficace in lupta
contra
varroa, prin ~neniinerea ramei ciiditosre$i
decuparea fagurilor cu trfntori capiicifi. Prin
practicarea sistematicii a acestui procedeu,
asociat tratamentelor cu acaricide se pot
.obtine rezultate mult mai bune.

0 ALTE MIJLOACE FOLOSITE

f N COMBATEREA VARROOZEI
Fenotiazina : Se folose$te, ca pulbere, dispus5 pe fundul stupilor, timp de 24 ore.
C3derca acarienilor se terming spre a 12-a
ZI.

Are o r5spindire rnai larg8 fn U.R.S.S. (ca

benz'i fumigene - cu 0,2-0,3 g fenotiazi,na/
bands, tablete termice (0,2 gltabletg) $i ti. garete 0,3 g pe tigars de tutun, produs a1

Institutuliii de
cercetgri
veterinare din
Ucraina). Se folose~tede asemenea Pn Bulgaria (amestee'de fenotiazin8 gi paraformaldehida), Iugoslavia, Tilnisia, etc.
Timolul: se utiIrzeaz5 primBvara $i vara
prin preGrare pe leaturile superioare ale ra- melor la temperaturi cuprinse Yntre 13C $i
2 I 0 C . Doza este de 0,25 g pentru fiecareram5 cu albine .ji se administread de remlli
d e 3 ori la interval de 4 zile. Este mai
mult utfIizat Pn Iugoslavia $i U.R.S.S.
Acidul formic, oxalic gi lactic. Acidul formic, folosit In RF.G., U.R.S.S. se utilizeaa
primavara dupti zborul de curzitire, vara
$i toamna. Se pune pe fundul stupului In
sticlute prin a criror gurB se introduce un
fitil lejer de tifon pentru evaporarea lent2.
Este
- .-. eficient la temperaturi de peste 14n

i5-L.

Acidul oxalic se folose$te In U.R.S.S.,

form6 de solutii 2%. Familiile de albine se
trateaza in sezonul activ prin pulverizare
la tenlperaturi de peste 14C.
Acidul lactic se folose~teIn U.R.S.S., in
solutie de 100f0prin pulverizare, in perioada
de varS1-toamn5. Revista ,,l'Alpenlandishe
Bienenzeitung" subliniaz3 cB In solutie de
19/o, acidul lactic pvate fl-folosit cu bune
Fezullate la o infestatie nu prea ridicat5,
lar in conditii d e infestatie puternic8, se
recoinand5 foiosirea lui dup5 un tratament
cu alt produs cunoscut. Acidul lactic in dilutie de 15% poate f i pulverizat'pe albine $i
puiet nefiiAd toxic pentru larve.
Uleiuri eterice. Se utilizeazg sau se fac Sncercari pentru folosirea unor uleiuri obtinute din plante cunoscute prin efectul lor
acaricid sau repulsiv peritru acarieni (acarifug). Este deosebit de largti gama acestor plante, dar trebuie c5utat5 conditia ca
acestea s5 nu fie toxice pentru albine, avind
in vedere cti pe ling5 piretre, fenol, tergene $i esterii mirositori, unele contin En
cantitsti mai mari $i cetone, care au efect
toxic pentru albine. f n regiunea Marsiliei
din Franta agicultorii efectueazg o experien@ cu un preparat din 12 esente vegetale,
cunoscute ca parazicide, produs d e catre laboratorul din Fesneau. Produsul, se administreazs-prin pulverizare. Este important de
subliniat c8 apicultorii ff-ancezi utiIizeaz5
uleiurile eterice pentru sc5derea numarului
d e varroa in prezenb puietului, constituind
un tratament ,,de sgrijinire" Intre interventiile cu substante chirnice. 1n acest scop
pentru prelungirea
efectului, uleiurile se
ameskcri cu vaselinrl pe foi de carton care
s e protejead cu plasB de sIrrn8 $i se pun
pe fundul stupului. Se mentin cel putin
pe durata unui ciclu d e . puiet, Irnprosptitind esenta (10 mllstup) tot la 8 zile.
Pentru administrarea uleiurilor eterice
in hranri (sirop) este necesar a se obtine
o form5 solubil5 in ap8. In acest scop uletUrile eterice se amesteclI In mixer cu leciting de soia (30 ml uleiuri cu 4 g Iecitin8)

progresiv ad8ugfndu-se 300 mI ap5. Se abtine o emulsie solubilB In apg.

T& in Franta s e ' i n c e a d fulmiresr U1eiuI& de ci&i~or m y m i ) men% lavand3Institutul de cercetilri pentru apicultur8Qn
1
,
U.R.S.S. recornand8 uleiuri de marar (1015 p56i) In amestec cu v a s e l i d (85-90
p&ti) care se Inti*
pe o foaie de W i e
pergament $i s e plasead pe fundul s t ~ p i - lor. Pentru administrare In hran8, uleiul de
mZirar se folo-te
in cantitaka de 2-3 ml
la litru de sirop, administrlndu-se cIte 158
ml pe interval de albine.
Infuzii gi sucuri de plante. Sucul tulpinilor d e tomate este recornandat In combaterea varroozei de catre Institutul unional
de cercetari pcntru entomologie veter,ina-'
rg $i 'acarologie din U.R.S.S.
Apicultorii din Uzbechistan folosesc un
ceai concentrat din frunze de tutun stilbatic. Intr-un vas emailat ei fierb 30-40 g
frunze uscate in 500-550 rnl ap2 la f;oc
s d z u t timp de 30-35 minute. Concentratul
obtinut se r5ce$te, apoi se adaug8 250-300
ml lapte $i sirop de zahgr pPna la obtinerea
unui litru. P e lPng8 moartea acarienilor,
produsul stimuleazi demoltarea familiei de
albine (A. S. S e l i v o k o v a ~i V. D. G o r b u n o v a, Pcelovodstvo nr. 8/1986).
Institutul de cercetAri sanitar-veterln_are
din Moscova (E. I. P o p o v, Pcelovodstvo - nr. 12/1986) recornand8 un preparat obtinut din 50 g m u y r i de brad $i 500 g pelin, care se fierb 2-3 ore Pn 10 Yaps.
Tutunul, promovat cu multii insistent5 de
dr. A. De R u i j t e r (Olamla), un deosebit
de eficient cerc&tAtor a1 biologiei $i genetidi parazitului varrooa, este lolosit In special In Olanda $i China. Pentru clariflcarea
efectului tutunului In csmbaterea lui varroa, M. I n f a n t i d i s (Institutul de cercetAri apicole a1 Universitgtii din Salonic-Grecia) a introdus In c u ~ t i albine l u c r h t ~ a r e
purtind cite un parazit varraa adult qi a
insuflat o data fum de tutun. DupB 24 ore
.
in cele 3 experiente, au c8zut morti 53 paraziti din 53 introdu~i; 18 din 20 $i 20 din
20. Nici o albin5 nu a murit. 1n Olanda tratamentul se face prin introducerea fumului de tutun prin urdiniy, doza filnd de 3 g
( o tigar8) pentru 1 corp de stup cu 10
rame).
1n China tutunul' este folosit din anul
1962, cu ajutorul lui reuvindu-se sB se menfin8 varrooza la un nivel foarte sclzut. Chinezii aplic5 tratamentele cu tutun prin fumigatie sau prin folosirea nicotinei care este
picurat5 pe o hirtie sugativii ce se plaseaza
pe fundul stupului.
Tratamentul termic - constituie o metodg
de combatere a var~oozei elaboraa f n
U.R.S.S., cunoscIndu-se rezistenta micti a
acarianului la anumite temperaturi. Tratamentele se aplie5 primBvara devreme $i
toama tirziu, cind In familiile de albine
lipsqte puietul, Albinele din stupi se scu-

tura in casete care se pun in camere termice $i se tin 15 minute la o temperaturd

ck 47'C sau 30 minute la 35C Indicatorut eficientei tratamentnlui este terminarea
c5derii acarienilor.
Claustrarea mstcii prin diverse metode,
are- clrept scop suprimarea pontei astfel ca
la un moment dat, prin eclozionarea in totalitate a puietului, in familie s5 nu mai
existe declt albine adulte. In acest moment
se aplic5 tratamentele. - Este un procedeu
care conduce la slabirea familiei de alblne.
fngrsdirea ouatului mstcii prin izolarea
ei pe 1-2
faguri. In momentul eclozion8rii in totalitate a puietului din restul familiei se elimin3 definitiv puietul din fagurii pe care a fost izolat5 matca (prin distrugere) $1 sg aplic5 tratamentul. fn acest
moment en familie nu exist5 decit albine
adulte.
Claustrarea m5tcii $i ingradirea ouatului
pot constitui mijloace pentru sporirea eficientei tratamentelor dar ele se justific5 numai in @rile in care datorit5 cond~tiilor
de clim8 $i a dezvolt5rii luxuriante a familiilor de albine,
pierderea unei parti
din populatia stupului nu are Pnsemn5tate
pentru echilibrul
biologic ~i capacitatea
productiva a familiei.
Cunoscind durata 'ciclului de reproducere
a parazitului varroa, faptul cB Snmultirea
se realizeazi In celulele c 5 ~ 5 c i t eunde se
g5se~te majoritatea
populaiiei de paraziti
activi. c5 substantele acaricide administrate
prin pudrare, fumigatie, aerosolizare, evaporare nu actioneaz5 decft asupra acarienilor liberi, de pc albine, care In general au
terrninat pohta deci nu mai au rol de Cnmultire, se contureaz5 urm5toarele metode
de combatere efiqienta a varroozei, cu substante acaricide de sintez5 sau naturale :

puternice $i 0,5-0,6 1 la familiile

slabe.
zile. Dup5
Efectul terapeutic dureazi3 7-8
T o $ c o v, urmare unui tratament la 24-48
ore cad morti sute- ~i mii d e acarieni (in
functie de ,gr.adul ae i~festare), intre care
cji acasieni tincri necolorati inc5. Dupri repetarea tratamentului (la 7-8 zile) din nou
cade un n u M r crescut de acarieni, in cea
mai nzare parte tineri ap3ruti o d a u cu eclozionarea a l b i n e l d ~i trPntorilor. La urm5toarele tratamente nu mai cad, htrucit ciclul rcproductiv a fost intrerupt.
Se recornand5 un tratament
prim5vara
timpuriu (dou5 administrriri la 7-8 zile interval), un tratament inaintea culesului d e
productie $i un tratament (3 administrki
la interval de 7-8
zile) dup5 recoltarea
inierii de la ullimul cules.
Firma Ciba-Geigy (Elvetia) . a lansat 'preparatul APITOI.,. P4incipiul activ 11 constituie uh produs cu nume conventional d e
C.G.A-50439 care face parte,din grupa chimic5 a thiazolinei. Este utilizat in form5
de siiruri clorhidrice ale thiazolinei.
Apitolul se administreaza In sirop, i n doz5
de 2 p. produs pe familie. Are o eficacitate
de 95%. Substanta activ5 excedentarg este
eliminat5 din organismul
albinelor prin
procesul de metabolism, astfel cli nu se acumuleaz5 in timp.
Trebuie de asemenea amintit la acest mod
de combatere a varroozei $i administrarea
in hranri a diverselor uleiuri eterice de origine vegetal;, cu efect acaricid cit $i a infuziilor $i sucurilor descrise anterior.

b) PUNEREA FAMILIEI DE ALBINE

SUB ACTIUNEA CONTINUA A Mf3D.KCAMENTULUI CEL PUTIN PE o PERIOADA DE .14 zile, respectiv durata unui
ciclu de reproductie a parazitului.
.
a ) ADMINISTRAREA SUBSTANTEI
In felul acesta, la inceperea tratamcntuCU EFECT ACARICID PRIN HRANA
lui vor fi lichidati acarieni aflati liber in
In felul acesta asimilarea ei de catre orstup, dupB care vor fi lichidati cei care
ganislp face ca substanta s5 se regaseasca
vor ie$i din celule pin5 in ziua a 14-a cind
in hemolimfa larvelor $i albinelor adulte.
vor ecloziona $i cei care la inceperea traOdati cu llemolimfa parazitii vor i n g e r a ~ i tarnentului erau In faza d e ou de o zi.
doza mortal5 de acaricl'd care va actiona
Binefnteles, c5 $i Pn acest caz trebuie 6%atSt asupra acarienilor liberi cit $i a celor
site acele substante care prin .actiunea lor
din celule, in toate stadiile de dezvoltare a
retardant& s5 nu afecteze sub nici un aslor.
pect .familia de albine (larve, prepupe, pu5
&site acele
Pentru aceasta f ~ trebuie
pe, albine adulte) $i nici produsele stuacaricide de sintez5 sau naturale, care la
pului.
o doz5 letalB peniru acarieni
fie total
Pe aceast5 linie exis% informatii c5 firinofensive pentru albine.
ma Sandoz-Zoecon,
preg5te~te preparatul
Deja firma Bayer (R.F.G.) Pn colaborare
APISTAN, respectiv produsul chimic Klarcu Pharmachim (Bulgaria) an pus Pn vintan pe bazB de Fluvalinat.
zare preparatul PERIZZIN a c5rui substant i activa este un produs organofosforic, cuSe preconizeaza utilizarea acestui produs,
noscut sub denumirea de cumafos respec.in dou5 variante :
tiv o-0-dietil 1-03-clor-4metil-7cumarinii tioprin incorporare In ceaka din care se
fosfat.
confectioneaz5 fagurii artificiali ;
Perizzinul se administreaza in doz8 'de 5
prin fnwrporarea Pn insertii cu benzi
g granulat la litru de sirop, pentru un trade material plastic, iritroduclndu-se la u n
tament fiind necesar 0,8-1- 1 la familiile
stup 1-2 benzi, lntre ramele stupului.

Eficienta produsului
dureazil 3-6
luni.
Apicultorii din intreaga F r a n t i t6steaz-A noul
produs.
BlneInteles c8 cele aritate In acest articol nu reprezint5 toate Pncercfirile in combaterect varroozei. Specialivti din Pntreaga
lume desfli~oar5cercetdri pentru stabilirea
urlor metode biologice eficiente. Astfel, se
incearc5 g5sir;a unui agent patogen de natura SA distrug5 Intreaga populatie de acarieni varroa, dar care sfi nu antreneze daun e pentru albine $i pentru om. Se lucreaz5
cu o s-rie de viruvi, bacterii, ciuperci. 0
a l G orientare En lupta biologic5 o reprezint5 util~zarea substantelor de atractie a
parazitului catre larvele Ue trintor. Special i ~ t i i belgieni (B. T u r s c h $i C. G u e rm a n t) de la colectivul de Bio-ecologie a
Universitfitii din Bruxelles, au realizat un
extract cu stirnulatori naturali, proveniti
,In totalitate din~stupi" care atrage puter11ic acarienii. Primele rezultate sfnt Pncurajatoare.
Pin6 la realizarea unui produs sigur, este
necesai- sfi folosim mijloacele ce le avein
In indernin5 Pn mod jadicios, tinfnd con!
de biofigia acarianului varroa, precum $1
dc biologia familiei d e albine.
Pentru realizarea acestui lucru este bine
55 se qtioneze prin aplicarea urmitoarei
scheme de combatere :
tratamente ,,DE $OCL' asociate cu tratamente ,,DE SUSTINERE' gi METODE
B I a I G I C E DE COMBATERE.
- Tratamentele de yoc se vor efectua prin
fumigatie
cu produsul
Varachet tinPnd
s e a m de necesitatea apliclirii acestora $i
In cursul sezonului activ, In special dup5
recoltarea mierii de l a salcIm $i floareasoarelui.
Tratamentele de sustinere se vor efectua cu una din substantele amintite (camfor, acid formic, uleiuri eterice etc.) ciirora
li se poate asigura' o actiune prelungitaprin
inglobarea lor Pn paste uleioase sau vaselin5, a$a dup5 cum s-a descris anterior.
Substantele pentrd tratamentele de sustinere se vor mentine In stup pe toat5 durata de timp dintre doufi tratamente cu Varachet, exceptind perioadele culesurilor d?
productie.
Metoda biologic& ce o avem la indemfnli in cadrul stupinei se refer5 la crearea
condifiilor pentru cre~tereatrintorilor $i Pn15turarea fagurilor cu
celule de trintori,
ddpri c5plicirea lor. In orice caz nu se va
15sa ca trlntorii s5 eclozioneze. Se poate
folosi rama cl5ditoare sau s5 se decupeze
o portiune dintr-un fagure cu celule de albine prin t5ierea colturilor de jos sau pe
intreaga lurrgime a acestuia. Este bine de
iitiut c5 trituratul obtinut prin zdrobirea $i
filtrarea l a v e l o r
$i pupelor de trintori,
yoate constitui o sursi deosebit de importanta de p y t e i n i pentru intensificarea crev-

terii puietului. ~ r i t u r a t u lse va adrninistra

In amestec cu ~ i r o pSau miere, numai la familiile de la care provin fagurii cu celuIe
de trintor.
,
0 alt5 metod3 const5 h forIliarea de unit5ti biologice noi pe principiul cunoscut a1
constituirii roilor prin procedeul mutarii fainiliilor d e baz5 dupli u r d t o a r e a schemB
de lucru :
Se va conduce ponta mgtcii prin tohnici apicole, astfel Pncit pe un fagure pubtul s5 fie cEt mai apropiat ca vfrsu.
- Dupfi culesul de la salcfm cind familia
de albine are cea mai mare dezvoltare, se
mutfi falnilia de albine pe un alt loc In
stupin5. In locul acesteia se amplaseaza un
corp de stup go1 In care se trec toti fagurii cu puiet tPn5r pln5 la vlrsta de 7
zile (cind Pncci parazitii varroa nu au intrat in celule) $i albina tIn5rli ce Pi acopera
precuin $i mate& stupului.
In aceste conditii noua familie va avca
suficientfi albin5 tiniirfi care sfi PngrijeascA
puietul, matca in pli'nii pdnt5 precum $i
Intreaga populatie
de albine culegatoare,
fapt ce va permite continuar6a activitfitii
Pn cele mai bune conditii.
Imediat dupri formare se vor aplica fumigatii cu Varachet. AvPnd fn vedere c i
Pn aceast5 unitate biologic5 nu exisu puiet
cfipgcit, toti parazitii se vor afla pe albinele
adulte, deci e x p u ~ iefectului substanfei acaricide.
In stupul mutat se va afla populatia d e
albine tinere ce a acoperit faburii mentinuti.
precum $i fntreaga cantitate d e puiet c5pgcit sau putin pTn5 la c5ptlcire. Dupii 24
ore se implanteazg o botc5. Din aceasta in
1-2 zile va ecloziona matca, care dup5 4-5
zile de maturare sexual5 se va Imperechea
$i dup5 alte 3-4 zile va Pncepe ponta.
Deci dup5 9-12 zile vor apare noile ouZ.
In acest timp va ecloziona tot puietul, formindu-se o noua serie de albine tinere $i
culegiitoare care asigur5 continuarea norma15 a activitfitii familiei d e albine.
In conditiile ecloziontlrii in totalitate a
puietului In stup se vor afla albine adulte
$i eventual celule
cu puiet foarte tin5r
(pin8 la 6 zile) provenit de la noua mate3
In care nu au intrat Inca parazitii varroa.
I n acest moment se aplic5 tratamentul
prin fumigatie care va fi eficient, lntreaga
populatie de varroa fiind pe albinele adulte.
Ambele farnflii devin productive pin5 la
aparitia culesului urm5tor.
Aplicind aceast5 metod6 pe ling5 sporirea eficientei In combaterea varroozki, realiz5m inmultirea efectivului sau forrnarea
de familii ajutatoare care vor contribui la
obtinerea unor unit5ti puternice, cu vigoare
biologic5 $i productivi sporiti.

0 metod5 de tnmultirs accsler~tia r e trehuie gensralizati

Fn toate stupinile
' . r .

Ion POPESCU

In cek ce urmeaz5 ne propunem sB fmphrGSim aRicultorilor o metodd intensivd de

inmullire a familiilor de, albine cu randament madcfm, care este la Zndemina tufuror
$i cunoscut5 de foarte multi stupari, dar
practicat5 d e mai putini.
Metoda de inmultire se poate aplica de
doufi ori pe an vi const5 initial in formared de nuclee prin pdstrarea in limite normale a puterii familiilor de bazd.
Pcnku a obtine rezultat@ f,mrte .bune
este necesar s~ se lucreze cu familii bine
demoltate $i perfect sgnhtoase. Ori, pentru aceasta, trebuie sB se aplice metodele
cunoscutc vi descrise de litera,tura de specialitate in ceca ce prive$te crgterea $i
dezvoltarea familiilor de albine. Acestea In
esenta constau din: asigurarea din bd$ug
a rezervei de hrana pentru iernare $i in
tot cursul anului ; testarea in ce prive~te
prezenta bolilor $i dgun5torilor la albine
~i aplicarea la timp a ,tuturor trat.m.entelor puse la dispozitie prin tehnologiile $i
medicamentele produse de Institutul de cercetare ~i -productie pentru apicultur5 ; preg5tirea cuibului $i impachetai-ea stnpilor cit
mai bine pentru iernare $i mai ales efectuarea la timp' a tuturor l.ucr5rilor ce st? impun primhvara. In special trebuie s5 se.asigure un regim terrnic cit rnai bun prin
strimtorarea $i \iiolarea cuibu!ui familiilor
de albine $i sB se aplice hrBnirile stirnulente cu turte proteice (zah5r polen sau
zal15r +.inlocuitori de polerr) $i sirop din
zahfir atunci cind temperatura exteridara
perimte acest lucru.
Asigurarea numarului de inatci necesare
In jurul datei de 15 aprilie cu ocazia
verificsrii de fond fgcut5 farniliilor de al-bine, se aleg familiile de pr5silfi (crescatoare de mstci), fiindc5 m5tcile (botcile)
pentru nucleele timpurii este absolut ne. cesar sh le producem singuri intrucit la
le Prodata respectiv5 nu avem de unde
curim.
La alegerea acestor familii folosim $i observatiile ce lc detinem din anul precedent,
In a$a .fel PncPt s5 alegem pe cele rnai bune
recordiste. Prin ace'asta facem ~i 0. munch
de selectie care este foarte necesar5 in
fi'ecare stupin&.
Nurn5rul fami'liilor crescEitoare de m5tci
variaz;l ln raport de mg,.irnea stupinei
de numsirul nucleelor pe care vrem s B le

.
r

producem, $find
c5 o familie puter11icA
adus2 la' apogeul dezvoltarii, prin . metoda
orfanizjrii poak Ti dirijat5 ~h creascg Un
nuwar de 20-25 b t c i de calitate foarte
bung. Familiile'~a1ese pentru pr&silEi, pe
lIng5 stimularea -intens& cu sirop, aplicata
!a intre&! efectivul, vor fi lniputernicite .prin
schimbare de rame cu puiet Intre acbstea
~i -alte famiIii puternice din stupin5. Procedeul este urm3torul : ridiciim din 2 In 2
zile cite' o ram5 CU puietul
rnai tin&
din fainilia de- prasilii, o scuturam de -asbin5 deasupra cuibului $i o aducem la altX
familie de la .care l u h o ram5 cu puiet
cjpiicit gata de-eclozionare. Procedind astfel,
jurul datei de 20-25
aprilie familiile
de prSsil5 sint aduse spre apogeul dezvol-.
tarii, avind 10-12 rame- cu albinh tin5rB
$i 7-1; rame C U puiet c8pScit. Metoda cea
mai simpla de cre$tere a mBtcilor necesare
inmultirii proprii, considerats de noi ,eficientsi este u$or de ,realhat, nu necesit5 uti.laje in plus fat5 de cele folosite la ere$albinelor pentru productia de miere
$i nici nu diminueazh cu nimic obtinerea
productiei respective, chiar de la familiile
mamti folosite pentru cre$terea miitcilor.
In literatura de specialitate, aceast5 metod& este- cunoscut5 sub denumirea : ,,pro:
ducerea matcilor prin
metoda rnentiner~~
ouilor $i larvelor in celule proprii". ~alfi-iliile de pr5sil5 fiind bine dezvoltate prin
stimulare intens5 cit $i prin schimbul de
rame cu puiet, conform lucr5rilor artitate
mai sus ,tecem !a cre5terea propriu zissi a
m8tcilor. Practic proced5m
astfel : introducem In cuibul familiilor mama cIte o
ram5 cu fagure cl5dit In care au fost crescute in anul precedent 2-3 generatii de albine. Acestea fiind ramele pe care vom
creite m5tcile necesare din larve cu vlrst5
cunoscut3. Intrucit cuibul acestor familii
este blocat cu- puiet cgpgcit $i rezerve
de hranfi, celulele din fagurele introdus de
noi vor f i curatate imediat de Eatre albine $i ouate de matca Facem aceas% operatic pentru a avea siguranta virstei larvelor, din care c r e ~ t e mmatci, cPt $i pentru
a cunmqte data eclozionarii acestora. ~ u p j .
3 zile revenim la aceste familii si facem
urmhtoarele operatii: dacB lucram cu stup
multietajat, ridicBm de la acesta corpul 2,
ramele cu puietul nec$piicit (1-2)
acope-

port roiuii s a u cite un stup format din ca-'

rite cu albina, matca mama $i inc& 2-3 rame
pac, podivor, corp, 'soc!u ~i reductor de urcu rezerv8 de hrans, cu care facetn un nucleu
d i n i ~ , dupB care din fiecare familie ridila o margine a stupinei. Avem grija ca la
ciim cite o ram5 de puiet ciipscit gata de
acest nucleu sS reducem -urdini$ul la maxieclozionare, cu albina acoperitoare yi PncS
tnum pentru a preveni furtivagul. Prin aceasdou5 rame cu rezervti de hranri, 'pe care le
tii operatie reducem foarte mult spatiul la fafolosim la formarea'$ unul nucleu; We 'asimiliile.orfanizate creind un climat clt mai
gur5m printr-o verificare atentli c?i nu am
bun pentru viitoarele mgtci. Totodata reorfanizat familiile de baz5. ProcedAm apoi
ducem $i posibilitatea formtirii botcilor din
la organizarea cuibului, familiilor de baza
larve batrlne. Dac5 lucram cu stupi orizon$i completarea acestuia
Cu rame cu fatalt pcntru Pormarea nucleelor cu matca
guri artificiali
prin spargerea
cuibului.
rnams, putem folosi laditele pentru transAce'astii operatie (mgrirea spafiului de ouat
port roi sau la nevoie chiar buzunarul stupului respectiv (capiitul opus cu uridini~ul pentru matcii. in perioada de cea mai mare.
intensitate) limiteazB urcarea $i ouatul miit-.
2), separind familia de baza orfanizata prin
cii in rsmele de inmagazinare
a mierii
diafragma oarbi. Scoatem din cuibul familimarf5. Fiecare ladifti cu nucleul format se
ei orfanizate rama introdus& cu 3 zile inainte
deplaseazri pe vatra stupinei la distantacea
pe care o gasim complet ousts* la care
.mai mare posibilii de familiile de baz& (30facem urmatoarele l u c r k i : taiem fagurele
100 m). Totodata, dupa 5 - 4 ore, timp in
En treimea inferioara pe plan orizontal, astcare In raport de Endemlnarea apicultorului
fel lncit de-a l u n y l tgieturii sB ramin5 un
se pot face 20-30 nuclee, se produce $i orrlnd de celule cu ou8 sau larve foarte tifanizarea acestora. Procedam apoi la recolnere. Pentru o mai bun5 repartizare $i deztarea botcilor cgpzcite, crescute In familiile
voltare a mgtcilor, pe ,Pntreaga lungime a
de prasilfi $i transplantarea acestora la nurjndului de celule ramas dupB tEiierea facleele nou formate. AceastB operatie const5
gurelui,se EnlaturZ clte 4 ouii raminind cel
in : scoaterea .-ramei cu botcile d e la un
de a1 5-lea. Fagurele astfel pregritit se instup de cre~tere,dups care fndepartilm' altroduce din nou ,fn mijlocul cuibului la Eabina p r i n scuturare $i periere u$oar8 cu
. miliile orlanizate la care dac5 corpul stupupcria apicola, Eiem cu un cutit ascutit -fielui este dimensionat pentru 10 rame, oprim
care botc: in parte cu cite o bucatica de
In el nurnai 9, pentru a putea distanta in
fagure din raina pe care a fost crescutA, le
ambele parti circa un centimetru, restul ramelor cu puiet $i albine de rama centrals 'Yqeziim intr-o cutie En care a m avternat u n .
buret de baie sau vats curata. Se lucreaz4
pregAtit5 special pentru creqterea mstcilor.
cu mare grijs astfel ca botcile recoltate sri
Aceast5 operatie d5 posibilitatea albinelor
nu fie rsnite sau strivite prin tdiere $1 rnadoici s5 se aglomereze cit mai multe Pn junipulare. Cutia cu botcile recoltate fnvditZI
rul ramei cefitrale, pe care vor c r e ~ t ematci
cu, un prosop sau finet, o transporam-far8
vjguroase de calltate cit nlai buns. Peste
$ocuri la nucleele formate, unde transplancuibul familiei crescatoare astfel pi-eg5tit5
tam atent la fiecare cite una, procedind asta~eziim hranitorul tava, In care adminisfel : ridicsm capacul $i podi~orul stupului
tram la douti zile cite 1-2 litri sirop de zahar
(nucleului), facem loc prin distantarea raconcentratie 111. De asemenea, este absolut
melor din care 1-am format, iar Sn conecesar ca de dou5 ori la intervale de 48
roana ramei cu puiet - cit mai aproape',
de ore, cuibul familiilor
cresctitoare de
de acesta, - facem o crestriturli cu cutimBtci s5 fie verificat, cu care ocazie fnl8tul pe locul unde amplasam botca. Apoi aturtim toate botcile pornite de albine pe
propienl cu grijti ramele $i diafragma, miclarvele ce le mai pot gEisi pe ramele cu
$oriim urdinisui la fiecare, operatie cu care
puiet capticit, ltisind s5 creascg numai pe
formarea nucleelor se fncheie. Pe ultima
cele pornite pe rama special preg8titA de
ram2 cu .botci crescute, lasam nerecoltate
, noi - cu vest5 cunoscut5.
5-6,
o introducem din nou In stupul de
cre$tere $i, dupa ce s-a populat bine, formBm cu aceasta un nucleu la care mai
adiiugam dou8 rame cu rezerv5 de hran5.
La 12 zile de la data .orfaniztirii familiei
Facet11 aceasta pentru a avea o rezerva de
crescstoare (14-15 zile
de 12 depunerea
lnlocui eventualele
botci cu care. putem
ouBlor pe rama special prekgtita), cu ocapierderi. Procedsrn apoi la refacerea famizia pregatirii familiilor pentru culesul de
liilor cresc5toare pentru cules, prin unifila salcim trecem la formarea nucleelor din
carea fiecareia cu nucleuI $i matca mama.
, familiile de productie care sint foarte bine
dezvoltate - au 8-10 rame cu puiet $i 18Modul de lucru este urm8torul : stropim cu
20 r a m cu albinil pe sistem ME, iar cele
tuicii slabs sau sirop din ceap8, atit facrescute pe rame Dadant la data respecorfanizats care a crescut botcile cit
- tivs au 7-8 rame cu puiet $i 14-16 rame milia
$i nucleul cu matca mama, dupa care le
c u albin8.
schimbzm locurile. Aducem nucleul cu matProcedeul este urm5torul : ling5 fiecare
familie de bazii a$ez5m o lgdit5 de transca pe locul familiei $i ducem familia orfa,

nizata pe locul acesteia. In timp. de 2-3

ore circa 90% din albina orfana, cunoscind
locul stupului vine gi intra in nucleul cu
matca mama.
- Unificarea se face far-5 probleme datoritil
uniformizarii mirosului prin strwirea cu
tui& sau ,sirop de ceapl. Seara, se--a$azri
un ziar perforat pe corpul stupului cu al-'binele unificate, peste care agezam corpul
cu ramele $i -diferenta de albine care nu
s-au unificat prin zbor direct. In acest fel,
am refacut pentru cules $i fostele familii
crescatoare de mAtci, care cu sigurantavor
avea randament la cules intrucit au inulta
albinri culegatoare. In ziua urmatoare definitiv5m pregatirea stupilor de productie
pentru pastoral iar noaptea efectuam transportul dacB vatra permanents a stupinei nu
este in apropierea unui masiv de salcim.
Este bine sB ne orientrim la declangarea
crqterii botcilor pentru nucleele timpurii in
a$a fel ca .finalizarea acestei operatii SB
coincidri cu data Pnceperii culesului. Acest
aspect este foarte important deoarece rama
cu puiet c5pSicit din care am format nucleul, data este luat5 din- farniliile de productie cu 5 - 4 zile fnaintea culesului, influenteaza negativ productia de miere in-r
trucit albina respectiva poate dweni culegatoare Sn acest interval de timp. Dar daca
aceeayi cantitate de puiet este h a t & de la
familii in preajma culesului de productie
influenta negativa este anulata Intrucit
albina ce urmeaz6 sA eclozioneze dupi
Pnceperea
culesului la floarea de
salcim (care $tim cri dureazB 7-8 zile) nu mai
are timp s2 activeze ca culegatoare. Toto d a a 'culesul abundent din natura previne
furtigagul la nucleele nou formate. $tim de
asemenea cB l a familiile de producrie, dacri
le-am organizat bine cuibul, le-am creat
spatiul dc depozitare
gi le-am asigurat
sursa de cules, nu mai avem prea mult de
-lucru. Deci ne ramin la dispozitie 7-8
zile in care ne ocup5m in exclusivitate
de nucleele nou formate, care Pntr-adevrir
au nevoie de o verificare $i supraveghere
specialri. Prima verificare a nucleelor o facem dupri 21 -ore c u care ocazie constatam
dac5 au fost primite botcile transplantate
de noi, dacii este cazul Pnlocuim pe cele
roase cu altele, pristrate la nucleul format
cu rama crescritoare, pe care am retinut 56 botci de rezerv8. A doua zi repetam verificarea cu care ocazie constatam eclozionarea matcilor $i a puietului ciipricit 7080%, care in ziua urmstoare ajunge la 1000/0.
De acum Pnainte supraveghem Pmperecherea matcilor $i stirnulam dezvoltarea nucleelor, prin administrare de sirop in ]:am%
sau In, hrBnitoru1 uluc 0,2 1. la 3 zile. Dup5
culesul- de la salcfln in jurul datei cle 28-30
mai stupinele transportate in pastoral se
readuc pe vatra permanent& Pin5 atunci
$i mtitcile nucleelor sint imperecheate.

familiilor de b a d gi prin stirnulare continu&

cu sirop
Procedeul este. urmlitorul : in caietul stupinei inscriem in ordine numeric familille
de baza plus nucleele formate, $i o s2 constatam
stupina, noastra s-a- marit numeric cu 90-100/o ; inventariem $i nourn
in dreptul fiecarei unitati biologice elementele de baz8 : numar total de ranie cu Paguri
claditi, numar de rame cu puiet, numrir d e
rame ocupate cu albina, facem media aritmetic5 la fiecare element pe stupin&, iar
fn timp de 5-10 zile prin ,mutari de rame
cu puiet $i rezerve de hrana aducem. la
aceeagi putere intregul efectiv a1 stupinei.
De la aceasta data pPn& la 1 iulie (30 d e
zile), cind. incepe culesul la floarea de tei,
daca stupina este avezat.3 htr-o zona cme
asigur5 culesul de intretinere nu avem de
lucru prea mult in familiile de albine, trebuie doar completat necesarul de rame prin
punere la cregtere de faguri artificiali. Daca
culesul natural nu este asigurat; atunci va
fi absolut necesar s3 facem hraniri de intretinere la intreg efectivul cu sirop din
zah5r 1/1, portii a cite 0,5 1 de douB ori
pe sSptarnIn5. Prin aceasta reuvim ca in
perioada dintre culesurile de la salcirn $i .
tei sB aducem familiile la puterea maSe $tie c5 primlvara
xima t d e cules.
pentru a dezvolta familiile normale iegite
din iarnri cu 1,5 kg albing, ne sInt 'necesare 50-57 zile, ori h luna iulie cind lucram cu albina viguroasa crescutB cu hrans
natural3 din .abundenfB $i avem familiile
la. o putere medie de 2-2,5 kg albins ne
este suficient timpul de 30 zile pentru a le
face foarte bune de cules chiar ping la
aparitia florilor de tei. Dupa culesul de la
tei, cu ocazia pregatirii familiilor (organizarea cuiburilor) pentru culesul de la floarea
soarelui, daca am aplicat intocmai tehnologia descrisii mai sus, la acea data familiile noastre de albine (total efectiv) vor
-avea 7-8 rame cu puiet gi pInB la 20 rame cu albin8. Aceasta situatie ne va permite s L trecem imediat la a doua inmultire.
9 fmputernicirea ,nucleelor pe seania

?$%

9 Formarea unei noi serii de nuclee

Procedeul este urm8torul : ridicam din

fiecare familie cite o ram2 cu puiet CAP&cit gata de eclozionare, acoperit cu albin3
gi cite o ram5 cu rezerva de hran5. Agezam
aceste rame in spatele stupului de hazi, in
stupii goi pregatiti dinainte, unde vor sta
circa o or5 pentru orfanizare, timp in care
noi efectusm aceeagi operatie la incri 5-6 familii, dupri care procedam la gruparearamelor cu puiet $i albina luate de la douri
familii (stolonare) formind cu acestea roiuri pe .4 rame. Facein aceasta inmultire
din toate familiile gi vom reugi sa ne apro(continuare in pug. 22)

Argumente convingztoare pentru:.

Vasile POPESCU
PI-e~edintcleCercului apicol municipal Timipara

Transformi3rile fundamentale produse in ultimele decenii in domeniul

agriculturii, ca unnare a intensivizirii
proceselor de productie prin mecanizarc $i a folosirii pe scars tot mai
largi a ingriq5mintelor chimice, erbicidelor $i a tratamentelor cu insecticide au condus la .diminuarea considerabili a masei de flora meliferi
spontani. Manifestirile crizei energetice care s-au repercutat prin accentuarea penuriei de carburanti cu consec~nte negative asupra transportirii
stupinelor in pastoral la masivele melifere, impun, alituri de cauzele enuntate, ca in mod obiectiv qi necesar
apicultura ~6 se adapteze rapid qi SUplu la noile conditii concrete existente,
$i implicit obligatia apicultorilor de
a-$i reconsidera activitatea traditionalg de producitori exclusivi de, miere
s i de a trece la o diversificare largi
a productiei apicole.
De altfel, in sensul acestei orienthi,
a fast deja creat si cadrul legal a1 evaluirii produselor stupului in unititi
conventionale miere (U.C.M.), reglernentare statuati prin Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 140 din 22 octombrie 1982, publicat in revista ,,Apicultura in Romaniau nr. 1211982.
Prin echivalarea produselor apicole
m unititi conventionale miere, s-a institutionalizat criteriul evaluirii unitare a tuturor produselor stupului, facilitfnd, prin aceasta, atit-necesitatea
diversificsrii productiei, cit qi stabilirea drepturilor de biostimulatori, faguri artificiali ~i preparate mediea-

mentoase ce revin apicultorilor contractanti preditori de produse apicole

la fondul centralizat a1 statului.
Desfiqurarea tlctivit2tii econornice
in concordanti cu obiectivul ce caracterizeazg etapa pe care o parcurgem
in prezent, de trecere de la dezvoltarea extensivi la cea intensivi, meniti
s i duci la realizarea unei noi calitHti
a muncii qi vietii, determini qi oblig;
pe apicultori si-$i indrepte in mai
mare misur3 atentia spre factorii ce
vizeazi rentabilizarea stupiritului din
tara noastrg.
f n acest context, considerim oportuna ~i utili cqnoa~terea posibilitgtilor de diversificare a productiei apicole, fn vederea asiguririi unei eficiente
economice si rentabiliGti
optime a
stupinelor in procesul productiv din
sezonul apical $i, in special, in conditiile practicirii stupiritului stationar,
semistationar, sau Pn cazuri de exceptie, cfnd unele din principalele culesuri de la salcim, tei $i floarea-soarelui sint calamitate. fn asffel de situatii, ' prin dirijarea activitiltii stupinei
gi exploahrea intensivg a familiilor de
albine in directia diversificirii productiei, concluziile confirmate cu prisosint5 de rezultatele obtinute de citre
apicultorii experimentati, au dovedit c i
de la o familie. de albine se pot q o r
obtine intr-un sezon apicol obisnuit, in
sortidiverse variante, chiar gi 5-6
mente apicole din cele 9 produse ale
stupului (miere, ceari, polen, p5stur6,
propolis, liptiqor de matci, venin de
albine, apilarnil gi material biologic),

a c k o r cerinH la fondul centralizat clamatii nu nurnai de reducerea conside stat este nelirnitat5. Evident c5 derabil5 a surselor nectaro-polenifere,
peptru realizarea unora dintre aceste dar gi de faptul cfi ~i celelalte pro-produse este. indispensabili o anurne duse apicole sint tot atft de necesare
investitie material5 $i de inteligent5 economiei nationale, produse a caror
eficienti economie5 nu-i nimic mai
- tehnic5, in principal cunoqterea tehprejos ca cea a tradiwonalei productii
nologiei specifice qi posedarea utilade. miere. Obtinerea acestora este cu
jelor corespunzitoare procesului de obtinere, recoltare, conditionare ~i con- atft mai necesar5 cu cit proprietitile
servare a produselor respective. Desi- lor bioenergizante sint indispensabile
gur, aqa dup5 cum e ~i firesc, pentru preparatelor medicamentoase ce se
orice realizare noui sint necesare qi utilizeazi tot mai mult in ultimuI
unele efortupi ~Crespunzitorsustinute. timp, cu mare succes in tratarea unei
0 important5 deosebiti pentru ob- game largi de afectiuni, venind astfel
tinerea unor rezultate favorabile in in sprijinul siinBt5tii omului intr-un
activitatea apicoli, o are, in afara ce- domeniu - APITERAPIA - in care
lor -doi factori majori ai rentabilizgrii fara noastr5-d@ne prioritsti mondiale.
Din experienta indelungat5 a practiapiculturii : 1) practidarea stupdrituc5ril stup5ritului station~r,in condilui rtumai cu familii-e albine putertiile unor surse melifere $deficitare nick - capabile sii realizeze poducfii mari; 2) optimizarea dimensirmii- -specifice cimpiei b5n5tene in care se
practic5 o apicultura intensiv5 - se
rzi stupiaei, pi rationula $judicioasa
i
orientare asupra {elului produselor ce pot idenfifica trei variante de productrebuiesc realizate intr-un sezon api- tie apicoli diversificatii, in functie de
col, orientare care s i concorde armo- vechimea qi gradul de cuno~tinteapinios cu conditiile concrete ce le are cole ce le detin categoriile de apicultori incepiitori, avansati qi cei perfecfiecare apicultor fri p a r k : nivelul cunqtintelor de specialitate, experienta tionati fn aceast5 indeletnicire. Potendobindit2 in activitatea de stupgrit, tialul de productie a1 stupinelor se
timpul disponibil practicsrii apiculturii, poate situa pe familia de albine la
existents s i abundenta bazei melifere 39,5 ; 63,6 ~i respectiv 87,7 unitZiti
din zcsnii, distanta si posibilitstile de conventionale miere {U.C.M.), constideplasare la stupins, inventarul , din tuite din 5-6 produse apicole, ~ e v i i dotare etc. Necesitatea ~i oportunitatea zute in tabelul specificativ ce urmeadiversificarii productiei apicole este rez5 :
'

POTENTIAL DE PRODUCTIE TEQRETIC OBTINUT PRIN DIVERSIFICARE

Vaarianta I-a
(tntacejdtovi)

Produsul
apicol
rsalizabil

Va-

Cantit. U.C.M'
kg

Miere
Cearii
Polen
Propolis

Laptigor mate2 .
Venin albine
Roi pe 6 rame i r o i
.

TOTAL

Vaul'ank a .II-a
(avansafi)

10 -kg ' lo,@

1 "-.
2.6
2 "6.6
100 g
1,3

1 roi

VaCantit. U'C'M. loare

kg
lei

oars
lei

230
60
160
30

19,8

436.

39.5

916

15 kg
1 ,

'

15,O
2,6
9,9

g
200 g

34,8

loo

i.3

'345
60
240
- 30
800

Varianta a III-a
(Pmfecthali)
Cantit.

63,6

1475

Valaare
ler

15 kg I5,O
1 ,,
2,6
5 ,,
16,5
150 g
1,9

345
60
,400
45

4 g
1 roi

U.v.
32,7
19,O

752
436

87,7

2038

situatii, se impune divizarea familiilor

Analizind fiecare dintre cele trei variante din tabelul prezentat, se poate de albine puternice prin formarea de
la fiecare farnilie a cite unui roi pe
conchide c5 produsele realizabile teo4 rame, caz in care depunind un miretic pentru fiecare categorie _de apicultori sint in cantit2ti modice gi se nim de efort fizic gi material (stimu'evalueaz5, potrivit preturilor stabilite lare), se poate obtine pin5 la urmipentru achizitii la fondul -de stat, la torul cules principal (tei sau floarea916 lei ; la 1 475 lei gi respectiv la soarelui), refacerea completi a familiilor de bazi divizate ~i dezvoltarea
2 038 lei pe familia Qe albine proroiurilor la capacitatea de 6 rame sau
ductiv5.
.Concludente pe linia diversific5rii chiar la nivelul de familie pr~ductivi.
productiei stupului sint realizarile ob- Aceasti postur5 acord5 apicuItorului
tinute de Cercul apicol Timigoara in Sansa, fie de a-gi extinde stupina pentru viitorul sezon apicol cu inc5 atitea
sezonul 1986, a1 c5rui plan de prelu3ri
familii, fie ca roiurile formate s5 fie
la fondul centralizat a1 statului, in conditiile calamit5rii din zon5 a culesului valorificate prin filiala judeteanti
de la tei in totalitate si a celui de la
A.C.A. solicitantilor care infiinteazi
salcim $i floarea-soarelui in bun3 parte, stupine sau doresc si3 le extind5 pe
a fost indeplinit Pn proportie de 103,2'/0
cele existente. Astfel se contribuie la
dezvoltare a apiculturii din R. S.
(37 400 UCM fa@ de 36 304 planificat),
evidentiindu-se, In mod deosebit prin
tional &re, potrivit Programului de
volumul Pnsemnat de unitgti convendezvoltare a apiculturii din R. S.
tionale miere predat, apicultorii : Ioan Romania, in anul I990 trebuie s5 ajunSecari cu 2 378,6; Ioan Cuibaru cu g i la un efectiv total de 2 425 mii fa929 ; Eugen Laz6r cu 506 ; Vasile B5rmilii de albine pe tar&
bat cu 505 ; Iuliu Gall cu 502 ; Ioan
In paralel cu diversificarea producPig1 cu 327 gi altii.
tiei, pentru rentabilizarea activitgtii
Aga dup5 cum s-a mai amintit, proapicole trebuie s i se acvoneze ~i prin
ducerea acestor bunuri apicole necedimensionarea optim3 a stupinei. Disit5 o oarecare activitate suplimentamensionarea rationals se cere cu atit
r i din partea apicultorului, atit pe limai mult, cu cit daci arunc5m o prinia ingrijirii mai atente a familiilor vire asupra structurii.- apicultorilor.,
de albine, pentru mentinerea permadup5 num5rul de familii pe care le
nenti a acestora in stare activ6, deterdetin, se constat2 c5 peste 70% aparminind astfel mHtcile s5 dea maximum
tin, grupei celor cu stupine de pink la
de randament .in depunerea de ou3 20 de familii de albine, ceea ce reprepentru cresterea de puiet, ceea ce duce - zint5 o medie d e numai 16 familii pe
i n - h a 1 la dezvoltarea intensiv5 a,tuapicultor, in timp ce aprecierile fa:
turor familiilor de albine din stuph5, cute de specialistii in problem5, duc
cit si a efectuarii unor operatiuni mai la concluzia c5 dimensionarea optima
variate de tehnologie apicol3 avansaa unei stupini de tip individual - gost3. Toate aceste operatiuni sint reclapod5resc se situeaz5 in jurul a 30 de
mate de obtinerea, recoltarea ai con- familii de albine. Prin orientarea apiditionarea' produselor respective. 0 cultorilor spre dimensionarea optima
atentie deosebits trebuie acordat.3 ca- a stupinelor la 30 familii, pe ling5 obzurilor In care conditiile meteorologice tinerea unei rentabiliz5ri individuale,
sint potrivnice apiculturii in perioada s-ar putea realiza pe seama acestei
rnarelui cules de la salcim, cind unecorecturi dimensionale o crestere la
ori asistam la calarnitarea productiei
nivel national cu aproximativ
a
de miere si, fn cazul familiilor puternumarului familiilor de _albine, ceca
nice, la declansarea frigurilor roituce ar asigura sporirea cu 23% a prolui ~i tot co~tegiulde neaiunsuri cauductiei apicole totale pin5 in anul 1990
zat de acest fenomen. fn astfel de f a t i de nivehl anului 1985.
~

DEZVOLTAREA FAMlLlLOR DE ALBINE .

PRlN VALORIFICAREA CULESULUI DE LA PRUN
I

Aurel HEROAICA
Pentru buna dezvoltare a familiilor de buie sri respectgm dteva reguli generale
cum ar fi :
albine in primhvarti se recornand5 folosi- alegerea drumului cel rnai scurt, acrea culesurilor timpurii de la pomii fruccesibil pe orice vreme ;
tiferi.
- alegerea vetrei pe un teren mai inalt
Printre poinii fructiferi cultivati la noi
cure sd fereascd stupfna de eventualele
in tar& . se numar8 $i p r u n u 1 (Prunus
inundatii ;
domestics), care ocup5 suprafete Intinse In
Muntenia, Oltenia, Banat, centrul ~ r a n s i l - - - am~lasareastuptlor cu urdini~urilec8tre sud,- pentru a avea rnai multCi c7ildurii
v a ~ i e i ~i Maramwe?, Romhia situindu-se
~i lumind pe toatii durata zilei;
pe primele locyri din lume in cultivarea
- dzstanta de la s t u p i d la livada cu
acestuia.
pomi sd fie d t rnai micd;
Prunul este un bun produc5tor de polen
- respectarea numiirului de familti de atgi nectar, caM in anumiti ani in functie de
bine pentru polenizare la hectar;
soi (factori interni) $i conditiile agrometco- alegerea perioadei optime pentru derologice (factori externi) poate oferi U11
plasarea familzilor de albzne la cules.
foarte bun cules care SA asigure farniliilor
Din cercetsrile efectuate de specidi$ti s-a
de albine o dezvoltare rapid5 in prim5var5,
constatat c3 polenizarea prunului cu ajutoprecum $i procluctii de polen $i miererul albinelor duce la sporirea productiei de
marf
fructe. Astfel, d a d stupina va fi amplasat8
Pentru a crea o activitate asem5n5toare
ling5 livada cu pruni, productia de fructe
celei din timpul culesului, personal interva cre$te cu peste 30% comparativ cu pruvin cu faguri cu miere tinuti in cas5 la temnii situati la o distant5 ~ n a imarede 1000 m.
peratura camerei, timp de cel putin 48 ore.
Pentru o polenizare saturatti este nevoie
l i desciip5cesc in functie de puterea famide 2-3 familiilha. AtPt la g r u n cit $i la
liei, Incepind cu partea dinspre cuib. Dupti
ceilalti pomi fructiferi pe o vatr5 nu tregolirea acestei parti intorc fagurele cu parbuiq s5 fie rnai mult de 20-25 familii. Dac3
tea opus5 $i 11 introduc dup5 diafragin5.
avem mai multe familii le vom Emparti pe
AlbineIe fiind atrase 'de mirosul mierii, o
rnai multe vetre, la o distant3 de cel putin
transport3 h cuib. Astfel, creez o activi560 m ~ n t r eele.
0
tnte asemiinatoare celei de cules. Prin
Avantajele sint urmatoare :
aceasta interventie beneficiez de crevterea
1. Familiile de albfne se vor dezvoltd beunei cantitiiti rnai mari de puiet.
D ~ n t r efactorii negativi care actioneazli dineficiind de un cules bogat de polen $i
rect sInt : brumele, ceata $i vfntul mai ales
nectar, element de bazB in crevterea $i ingrijirea puietului $i albinelor de toate vir@nd bate din sud : fiind fierbinte $i uscat
favorizeaza evaporarea apei din nectar ?i
stele care nu poate fl lnlocuit cu nici un
stimulent. Vom avea familii puternice penusuc3 florile.
tru culesul de la salcfmui I.
Prim5vara timpuriu albinele viziteaza $i
florile cu concentratie in zah3r a nectaru2. Un alt avantaj de o mare important3
lui de 8-10%.
Dac5 aceastti concentratie
este aceIa de a introduce un numdr cit rnai
scade la 5%, albinele nu rnai cerceteaza
mare de fagut9 artzficialf pentru crescut care
florile $i devin irascibile.
vor f i lucrati intr-un timp sourt $i cu 99%
celule' de albine.
Deci, cu cit concentratia de nectar $i polen este rnai mare cu &it num5rul de al3. La familiile puternice se folosesc CObine care viziteazti florile sporevte. Prin vilectoarele pentru polen.
zitarea repetat5 a florilor de c5tre albine
4. Folosesc rama cliiditoare cu avantaje
s e realizeaz3 o polenizare fncruci~at5satuin cre~terea produeiei de cear5 $i combdrat5 $i drept urmare o legare rnai bun5 a
terea varroozei.
fructelor.
Deplasarea familiilo? de albine o fac cind
Concentratia in zah3r a nectarului la Ploprunul a hceput s5 fnfloreasc5 5-lo%, penfile de prun din soiul Anna SpSth este de
tru ca albinele s3 nu fie atrase de alte flori.
33% avind o cantitate de 0,9 mg pe floare
Tn zona de nord a judetului Olt, uncle mti
Pn 24 ore.
deplasez cu familiile de albine prunul InfloPentru o polenizqre saturat5 de 100%,
r e ~ t ePn a doua decadz a lunii aprilie.
atit calitativ cPt $i cantitativ este nevoie ca
De la prun se pot recolta in conditii favofiecare floare s?i fie polenizat5 de mai
rabile 8-10 kg miere pe familie.
multe ori In stadii diferite.
14ierea recoltat5 de la prun cristalizeazfi
Cind ne deplas5m cu o familie de almai greu $i are o culoare frumoas5, asemAn3toare celei de la salcim.
bine la o plantafie de. pomi fructiferi tre-

3.

Tn fiecare stupin% f utilizatm ctt rnai deplin sQrseIe de'energie neconvenfional5

TOPITORUL SOLAR DE

CEARX

Ing. Traian VOLCINSCHI

$eful Serviciului tehnic a1 Asociatiei Crescatorilor de Albine

q-/m/-/rn/mx-/-/-/4

i
$
$
\

$
$
$

1/1/111/1/1/1/11-

' 2 o ~ f t o m lsau cerificatorul solar este un dispozitiv simplu cu ajutorul c l ruia se t o ~ e s cfagurii derhipi la euloare folosind energia solarH. Edractia cerii
(U ajutorul topitorului solar de rear5 este cei rnai simplu, economic vi rHspindit
prohdeu de extractie in cazul materiei prime d e calitatea I-a cu continut mare
d s cvarfi. La topirea cerii nu trebuie amestecafi faguri desahipi la culoare de calitatea 1-a cu faguri inchipi la culoare de calitatea a 11-a sau a 111-a. La calitatea I-n se sorteaza numai faguri sau portiuni de faguri de culoare albk chihlimbarie, stravezie pe t o a a suprafata, uscafi, f i r 5 pZistur5, in care nu s-a crescut puiet pi care s l nu fie atacati de-mucegai sau glselni(e Tot aici se incadreas
tagurii recoltati din ramc cllditoare pi desciiplicitura rezultatii la extractia mierii.
Asemenea materie prima contine in general intre 70-95@/s ceara purH pi extractia
-ccrii cu ajutorul topitorului solar se face in cele mai bune oonditiuni.
In vederea sporirii ~roduc(ieide cearl o eontributie i m w r t a n l trebuie pi
m a t e s l o aducl generalizarea folosirii in productie a ramelor clsditoare care,
folosite rational, asigurH 57"/a din cantitatea totala de cearli produs5 de o familie
de albine. La fiecare familie se pot introduce 2-3 rame cllditoare. Fagurii recoltati la fiecare 2-3 zile din aceste rame clHditoare se preteazs cel rnai bine Gi
fie tupili cu cerificatorul solar

w
\ ,m/m~Aw/-/m/m~-~-~

D e ~ icerificatorul solar se foloseqte

doar in zilele insprite, toti apicultorii
trebuie s5 aib3 un 'asemenea dispozitiv care se folose~tedin prim5var5
pin5 toamna. Este foarte comod s2 se
pun3 in el o bucat3 de fagure t2iat
iar ceara se tope~tef2rA nici un fel
de efort sau cheltuial3 de energie. Ceara obgnut3 prin acest procedeu este
de cea rnai bun5 calitate sub raportul
tuturor indicilor fizico-chimici : duritate, punct de topire, culoare, realizindu-se o oarecare albire $ de cele
rnai multe ori ceara rezultatA nu necesit3 nici o purificare. Exist5 diferite
modele de topitoare solare dar toate
au caracteristici ~ifunctionalit5ti identice.
Constructiv, (fig. 1,2) topitorul solar
este compus dintrlo cutie de Iemn ayind
dimensiuni variabile, in interiorul c2reia se afl5 un plan inclinat de tab12
sau de sticl5. Pe acest plan Pnclinat
se asaz2 apoi o sitti pe care se pune
i ~ t r - u n strat subtire materialul pentru topit. In loc de sit5 se poate folosi
cu rezultate rnai bune o tab15 ondu-

b
\

$*

5
i
\

,w/-/m/-/-/-/-,mA

lat8 de alurniniu, care retine rnai bine

cgldura ~i nu degradeaz3 ceara. In
partea inferioar2 a planului inclinat
se g3se~teun vas colector mobil sub
'form3 de jgheab Pn care se adun5
ceara topit8. Capacul topitorului solar este format dintr-o ram3 prev5- zutA cu dou5 falturi in care se pot introduce douti geamuri de sticl5 de 3
mm avind o distant5 intre ele de 1015 mm care concentreazii rnai ' bine
c5ldura solar2. Capacul topitoruIui
este prins in balamale de peretele din
spate a1 topitorului ~i este previzut cu
un lant sustin5tor pentru a nu ciidea peste cap la deschidere. Rama cu
geamuri duble trebuie shi inchid5 e t a n ~
cutia topitorului. Pentru ca rama sB
inchid5 e t a n ~topitorul, muchia ei este
c2ptu~it2cu o fP@e de postav. CapacuI
topitorului are o inclinatie de 15-20
grade. Aceast8 inclinare perrnite razelor solare s5 cad5 perpendicular pe
geam si s2 topeasc2 ceara. Cerificatorul solar este a ~ e z a tastfel incit soarele s5 bat2 fn sticla fnclinatti'iar ceara s5 se topeasc5 ~i s5 se scurg3 com-

4 ::.'6.

Vasul calector de ,.ceari $i toate p5rJile

metaliee cti f a r e ceaya vine in contact
.
se recomandi s i fie confectionate din
aluminiu sau tab15 &sitorit5 pentru
' a ,nu degrada ceara. In vasul colector
care trebuie s i fie perfect orizontal se
va turna un strat de 3-4 cm a p i pentru ca dup5 solidificare calupul de
-cear5 s5 nu adere la vas qi s i se desprind5 -mai q o r pentru a fi recoltat.
Topitorul se c u r i t i de reziduuri
d u p i fiecare utilizare. El- trebuie sii
fie curat $i f i r 5 resturi de faguri
vechi care contin impurit5ti neceroase
qi coloranti care degradeaz5 ceara. Spa.
tiile goale din topitor (sub tava cerificatorului) se recomandi a fi umplute
cu materiale termoizolatoare (vat5 de
-sticli, polistiren expandat, talaj sau
depuri textile), -redti'cindu-se astfel
. ,
volumul interior ,ke trebuie incilzit de
razele solare. Acest material ajuti la
mentinerea cildurii in interiorul topitorului. Cutia t o p i t ~ ~ u l ueste
i
bine
s5 fie vopsiw in negru pentru a atrage dildura solar& qi se va verifica totodati ca peretii cutiei s i n u aibi cri. pituri. Este foarte important ca aces'
' te crgpituri s$i. fie chityite 'si s i se
asigure- o cit mai' perfect5 etan~eitate
Fig. 1
Schema constructiva a topitorului solar :
a .cutiei topitorului solar. Geamul tre.
1 - cutia topitorului ;2 - capacul topitobuie s i fie curat iar fntre geam qi. farului; 3 - geam duMu (superior $i. infeguri este necesar si r h i n i un sparior) ; 4 - suport grgtar ; 5 - vasul colector de cear5 ; 6 - material termoizolator ; tiu gO1 de 10 mm.
7 - suport telescopic; 8 - ~ u r u b u r i de
.torului se face in apropierea stupifixare.
nei iar orientarea- lui .trebuie ficutA
astfel incit s i . asigure expunerea cft
plet in recipientul a ~ e z a tin fata -t5- mai indelungati spre soare ~i ferit de
urnbr5 qi vint. In acest scop apicultovii, pe tava metalici sau sit5 riminind
doar reziduurile. S-a observat, cu ajurii vor acorda atentie alegerii locului
iar' amplasarea topitorului s5 se faci
torul unui termometru plasat in interiorul cutiei topitorului, c5 ceara inpe un suport care s5 permiti schirncepe s i se topeas&, cind temperatura
barea pozitiei acestuia prin rotirea lui
atinge 64-65". Cind <ser i d i d la 71,5- fat5 de soare, asffel incit razele so78C ea curge rapid. S-au efectuat nulare s i bat2 perpendicular p e geam.
PentrQ buna sa orientare ,spre soare,
meroase experiente in-acest sens $i s-a
observat -ci in timpul zilei, la o tern- . se'bate un cui in rama capacului ce
peraturi exterioar5 de .21C la umbrs,
este cu cftiva centimetri scos mai '-in
termometrul din extractorul solar inafar:, cui care prin umbra sa indic5
registra 60C l a ora 9,00, 78C la ora
stuparului pozitia topitorului fat5 de
11,OO si 86OC la prinz. S-a constatat .soare. 'hpozitie corecti cuiul n u face
c i aerul din topitorul solar se poate 6 c i o umbrd. Cu topitorul solar se
fnc5rzi pin2 la 90C qi chiar mai mult. pot topi:fntr-o zi pfni la 4 kg de cear5
.

'

.,:.

..

'.

'

.-

~i se consider5 c5 el poate deservi in

bune conditiuni o stupin5 de 50 familii de albine. Unii apicultori au introdus in cutia topitorului un cablu electric care este in leg5tur5 cu un reSou
amplasat sub tavg. In zilele cind n u
bate soarele, se inc5lze~te tabla prin
cgldura emanat; de r e ~ o u lcare este
conectat la retea sau la acumulator.
Fagurii vechi de culoare neagr5 nu
se recornand5 a fi topiti prin acest
procedeu intrucit
in timpul topirii
ceara se imbib5 cu ciimti~uielile larvelor ~i randamentul de ceari este
sc5zut.
Fagurii reformati contin o cantitate
va13iabi15 de cear5 in raport cu nurngrul de genesatii de puiet crescute. Astfel, fagurii albi virgini cu toate c5
sint mai usori decit fagurii vechi, contin mai mult5 cear5 pur5 pe cind fagurii inchisi la culoare sint rnai grei
si contin in afar5 de cear5 pur5 si o
cantita'te de alte
materii neceroase
formate din c5m5~i de nimfe, excremente de larve ~i alte impuritati care
ingreuneazs extractia cerii. Greutatea
fagurilor si continutului de cear5 in raport cu culoarea lor este prezentatz de
Gubin astfel :

Cu'oarea
fagurilor
--

Greutatea unei
portiuni
Continude fagure
tul de cearg
mm

O/o

~lbg

8,4

100.0

Galbena

9.6

87,5

Brun deschis

12,O

70.0

Brun fnchis

22,8

36,8

Neagrg

32,O

26,2

Dac5 se folose~te t o t u ~ i cerificatorul solar l a topirea fagurilor rnai inchi$ la culoare pentru obtinerea unei
cantit5ti sporite de cearg, este necesar ca fagurii s5 fie f5r5mitati Pn bucgtele mici drepFunghiulare ~i apoi
a $ a a t i intr-un singur strat in topitor pe muchie si nu culcati. Rostul

Fig. 2 - 'I'opitorul t:solar

- i n tirnpul c.cj>loa'irll

acestei asezsri este acela ca razele si

cgldura solar5 s5 topeasci mai intii
mijlocul lor, adic5 foaia de cear2 median5 ~i apoi ceara din celulele laterale. Odata mijlocul topit, fagurii se
inmoaie ~i astfel celulele sint ~i ele
mai usor topite iar ccara se scusge
rnai usor fiind retinut5 rnai putin de
c5m5suielile fagurilor vechi, randamentul la extractie fiind rnai mare.
Prin topirea fagurilor vechi in cerificatorb1 solar se extrage o parte din
cear; ~i se distrug in acela~i timp
toate fazele de evolutie ale gsselnitei,
ceea ce face ca reziduurile rezultate
dup5 ce sint uscate sii se p5streze in.
rnai bune conditiuni.
Uostina rezultata dup5 extractia cerii cu cerificatorul solar contine inc5
mult5 cear5 ~i in consecint5 se va prelucra prin fierbere ~i presare in vederea extragerii $i a acestei cantit5ti de
cear5.
8

SPORIREA NUMARULUI FAMILII&OR DE ALBINE MENTININD POTEN'J'IALUL DE PRODUCTIE LA

EFECTIVUL DE BAZA
(continuare din pag. r4)

'

'

Interviu cu Vasile Chiru

avicultor din cercul - apicol
a1 sectorului 3 Bucure~ti

. I

piem de triplarea efectitrului. Ins5 la

a a doua Imnulf$re este bine s2 folosim
matci Pmerecheate produse de Institutul de
wrcetare $i productie pentru apicultura sau
chiar de noi in stupina proprie. ~ f e c t i v u l
d e b a d (familiile iernate plus cele produse
la prima Inmultire) 11 deplassm la culesul
d e la floarea-soarelui, iar roiurile formate
Sn ultima perioadii le mentinem pe v&a
permanents, care este bine s5 fie cit mai
aproape de locuinta apicultorului. TFerificPm
primirea rn5tcilor $i stirnulam dezvoltarea
acestor roiuri prin aplicare de hrsniri repetate cu sirop dacl i n natui-ti nu exist6
cules. La terminarea cufesului d e la floarea-sbarelui (5-10
august) readucem pe vatra permanents stupina. EfectuBm o verificare a m h u n t i t 5 qi notam riguros aprecierile privind puterea familiilor de albine )i
elementele ce le compun. Aceleavi aprecieri se fac $i asupra roiurilor formate la
inmultirea
a doua.
Aducem intreaga
stupins (familiile participante la cules,
plus roiurile
din a doua
Pnmultire)
la putere egala prin mutiiri de rame cu
puiet qi rezerve de hran5. Aceasta operatie
se va executa treptat, Pn 10-15 zile. Procedeul de baza este cel folosit la Pmputernicirea roiurilor din prima Pnmultire. fnlocuim yi eventualele m5tci necorespunziitoare. Paralel, continuam ins5 hranirea de
stimulare $i completare a rezervelor de
hran5 pentru iernare la intreg efectivul
stupinei.
Aplicind aceast5 metod5 de inmultire intensiv5, eficienta economic5 a stupinei
poate creste cu peste 1000/o prin valoarea
familiilor cle albine nou create. Stupinele
rnici PSI m5resc efectivele, PncPt in anul urmator se asigur5 desf5~urarea unei activitali productive rentabile. Stupinele mayi, ale
anitatilor economice cft $i ale apicultorilor
particular i, isi dubleaz5 valoarea productiei
mar15 anual5 pe familia de albine, prin
valorificarea plusului de efectiv. Valorificarea este asigurata in tot sezonul apicol
activ de filialele judetene ale A.C.A.
Condltiile esentiale realizsrii inmultirilor
descrise sint la indemina tuturor apicultorilor. Se cere ins5 muncd perseverentd, pncepere, dragoste pentru g e ~ t e r e aalbinelor
si bzostzmulatori.
Primele conditii depind direct de noi, iar
ultima este asigurat5 de stat prin Asociatia' CrescBtorilor de Albine, tuturor cresc5torilor care contracteaz5 $i valorific5 prin
unitiitile organizatiei respective produsele
apicole realizate si familiile de albine.

--*--+o+

e*e*e*e*

6
De profesie electrornecanlc p e d r u centrale telefonice, tinilrul nostru interlocu- +
tor (are 30 de ani) s-a afirrnat ca un har- 6
nic $is priceput apicultor, degi nu prac-;
tic5 stup5ritul decit de 8 ani. Rezultatele
f bune de produetie il recomandg. In cursul!
6 anului 1986 a predat filialei A.C.A. mu- 6
nicipiul Bucure~ti31,900 kg cear5 de albine de calitate superioarl. Am r b a s 1115- ,o
k cut irnpresionat de cantitatea mare de 6
cear5 obtinut5 de la cele 15 farnilii de baz5
ri, dorind M i m p 5 r t l ~ i m cititorilor re- +
v~steiunele amsnunte, am consernnat ur!d t o a r e a discutie :

!
!
!

;-

I,

!
t

Cind ati inceput s i v5 ocupati de cregterea albinelor ?

f n anul 1979 am cumparat un roi pe
4 faguri din care, prin Inmultiri masive,
pin5 la incepujul anului 1987, am ajuns sa
posed 20 familii - puterqice iernate fiecare
pe cite dous corpuri de stup multietajat.
Unde aveti situat5 vatra stupinei $I
ne-ar interesa dac5 faceti pastoral ?
Vatra permanent5 se g 5 s e ~ t eIn satul
Novaci, comuna Mihsilevti, judetul Giurgiu,
in curtea bunicii mele. Nu fac pastoral deoarece transportul stupilor este o problem5
care pentru mine se
rezolv5 destul de'
greu.
Inseamnil cti satul Novaci vP ofera
o baz5 meliferi abundents $i d e lung5 durat5 ?
- ~ a v o i u l Arge~ului din apropiere este
bogat In polen $i nectar prim5vara de timpuriu. de la viorele, salcie, arin iar in sate exist2 pomi fructiferi, salcfmi $i suprafete importante de culturi legumicole, de
floarea-soarelui $i bost5noase.
S5 deducem deci, c5 aceas6 b a d melifer5 v5 satisface din punct de vedere a1
productiilor apicole ?
Desigur, dar v5 rog sB retineti cii nu
tin pe vatrfi decrt familii puternice care
sduns nectar $i polen pentru a-$i asigura
necesarul de hran5 pentru iernare, familii
de la care extrag anual de la fiecare stup
Pn jur de 10 kg de miere marf5.
Care a u fost productiile realizate in
1986 de la cele 15 familii care compun stupina dumneavoastr3 ?
- Productia apicola a anului trecut a insemnat : 31,900 kg cearg, 15 kg polen, 130

kg miere $i ,5 familii noi care au fast 5i

$i acum destul de puternice (interviul a
fost realizat in luna ianuarie a.c.1.
A$ vrep acum ~$5 precizati cu ce greut&ti v-ati confruntat in timp," atunci cind
domati s5 realizati o ,dezvoltare accelerati
a stupinei ?
Lipsa fagurilor pentru inmultire, deoarece cererile sint mari $i dup5 prirerea
mea, fiiiala noastrii distribuie cantitgti mici
la faguri artificiali, fapt care se .explicA
Ins2 prin lipsa materiei prime
c e a r a.
Cum ati considera cfr in ceea ce v5 prive$te puteti contribui la *rezolvarea acestei
stfrri de lucruri ?
- Am socotit c5 trebuie s5 actionez acordind productiei 'de cear2 o grijri $i o preocupare permanena, participfnd la cursurile apicoIe de ma& gi la ~edintelelunare
ale cercurilor apicole ,unde se dezbat probleme legate de ciile $i metodele de--producere a cerii $i bineinteles citind atent
$i aplicind metodele descrise Pn materialele
apiirute In revista noastr2, precum $i in general Pn literatura apicol5. Procedind astfel am ajuns ca In 1985 s5 predau filialei
de la 10 familii - 16,5 kg ceari iar In 1086,
a$a cum $titi deja, aproape 32 kg de la
15 familii de baz5.
Cred c i a r fi interesant sZI precizati
ce metode ati folosit, stiut fiind cfr media pe brfr la productia de cear5 sc situe a a in jur la 0,250 kg iar dumneavoastrfr
obtinefi peste 2 kg ?
- Pe bcurt, modul meu de lucru ar f i :
1. rama clsditoare pe care o a$ez in fiecare
cuib incepind cu perioada Pnfloririi pomilor
fructiferi ~i terminind cu floarea-soarelui ;
2. reformarea anual5 a 4-5 faguri din cuibul fiecilrei familii ; 3. descrip5cirea faguriloyla recoltare folosind cutitul $i 4. adunarea cu grij2 a tuturor cresc5turilor de
cearii in tot timpul sezonului activ.
-.Ce fel de rame clsditoare folesiti?
Rame ol>i$nuite, fririi sirme- De cite ori recoltati in sezonul activ
fagurii crescuti In ramele cltiditoare?
- De 7-8 ori, fnsii de fiecare d a a la?
sub vipca superioar5 o f f j k de fagure latri
de 1-1.5 cm, de care albinele se prind imediat $i se apuc3 s5 refaci fagur-le tfiiat,
deoarece aSa a m bine se $tie, ele nu suf e r i spatiul go1 Pntre faguri.
Cred c5 este important s5 ne spuneti
unde anume agezati rama claditoare $i dacg
puneti rame clfrditoare En fiecare corp cu
albine ?
- Folosesc pentru fiecare familie o singur5 ram5 cliditoare, pe care o a$ez in
corpul cu puiet la marginea cuibului, Pntre
ultima cu puiet $i rama cu hran5. Fiecare
ram5 cliditoare este marcat2 cu o p a t i de
vopsea $i o a$ez In aceeavi parte a cuibului, pentru a nu pierde timp cu cgutarea ei
la control $i la recoltare.

.-

L Pnseamnfr rH pe parcursul sezonului obtineti un numar destul de mare tie faguri

crescuti. Cum consumati. ace$ti faguri reroltati din ramele cl5ditoam pfn6 la topirea lor ?
- Fiind faguri albi Pi presez puternic
\ub forin5 d e sfere, dup5 ce au lost expugi putin 13 soare, V i asigur cri giiselnita
:I J se poate demolta h ceara presati i n
acest mod.
Ce constat5ri faceti atunci cPnd recoltati ramele cliditoare de la familiile care
au crescut faguri ?
- Cind fagurele este crescut cu celule
de trintor $i uneori InsBmintat, trag concl11,zia c2 totul este normal iar atunci cind
albinele construiesc faguri cu celule de albine lucrritoare pe o parte din fagure inseamnR cEi matca nu are spatiu suficient
pentru ouat. Cind pe fagure apar botci d e
m5tci deduc c i familia se preg2te~tede roire iar cind botc~leslnt deja ins8minfate Pnsealnn5 cci frigurile roitului vor apare destul de repede. BinePnteles c5 In toate corpurile intervin cu m5surile ce se impun pentru a nu periclita culesul de nectar yi polen.
Apropiindu-ne de finalul convorbirii
noastre vB rog spuneti-ne cum topiti fagurii
reformati $i pe cei din ramele cliditoare?
Am cumparat din comert un teasc
pentru struguri (cost5 360 lei) c5ruia i-am
schimbat discul de presare care era cam
slab. Am cusut un sac dlh pinz5 de in d e
mirimea teascului care in partea de jos a r e .
un orificiu de dimensiunea axului de la
teasc $i am confectionat ain aceeavi pinzti
citeva discuri groase de 5-6 mm care au
$i ele cite un orificiu prin care pitrunde
axul. Fierb fagurii in cazan iar cu un poIonic mare cu capacitatea de 1 l torn fiertura Pn sac, pun un disc, torn din nou fierturii $i pun alt disc $i tot a$a dup5 care
incep s5 presez cu opriri pefltru a d a timp
cerii sZ se scurg5 din teasc In vasul de colectare in care se formeaz5 calupul.
Citi cearfr obtineti prin aceast5 metodfr de la un fagure reformat?
- Aproximativ 120-130 g.
- Citi faguri noi au clhdit albinele din
stupina dumneavoastr5 in anul 1986?
In total 160.
Ce mijloace de transport folositi pentru depiasarea la Novaci ,localitate care se
af!5 la o distant5 de 30 km de capitalg?
Am o 1notoret5 Mobra care Pn sezonul
apicol reprezina un mijloc destul de rapid, comod $i economicos.
Acum la terminarea convorbirii noastre ce ati vrea s5 transmiteti stuparilor
- din pgcate destul de multi
care nu
se preocupfr d e productia de cear5.
Mi-a$ permite s5 indelnn pe toti apicultorii sB introduca la iernat numai familii puternice utilizlnd dupA culesul de la

(continuare f n pug. 2 8 )

Este titlul unui roman istoric, scris de

Armand L a n o u x, tradus $i aparut la noi
Yn Editura Militar5. C u m e $i firesc, acest
titlu mi-a strInit interesul, mai .ales cB nu
de multe ori mi-a fost dat sB intilnesc o
lucrare literara de amploare, avind ca personaj principal u n stupar. Continutul nu
m-a dezamagit ci, din contrli, el mi-a produs in final atit satisfactie cit $i dorinta
de a .spicui, pentru tovarsvii de breasl5, cfteva din paginile care m-au Sncintat mai
mult.
- Subiectul clirtii este u n crimpei din lupta
Rezistentei franceze Impotriva ocupantilor
hitlerirjti. Actiunea incepe Pn anul 1943 $i
se desfiiSoar5 intr-o regiune situata la capatul sudic a1 muntilor Pirinei, Sn mijlocul unei populatii ierjits din comun prin
dragostea de via@ rji setea de libertate. Este
vorba de populatia cataIan5, arjezat8 pe tarmu1 Mediteranei, de o p'arte $i de alta a
PirineHor, atlt i n Franta cIt mai ales In
Spania. Avind ca straveche bazj etnica pe
iberi .ji celti, e i $i-a pastrat i n mare mrisuri fiinta nationals, de$i de-a lungul timpului a suferit pe rind dominatia elen5
$i roman5, invazia vezigot5, arab5 $i bcrberh. In prefata cartii, localnicii sfnt descrigi drept ,,o gintd 'complexd, amestec indescifrabil de y m i n t i i , care oricum ar da-o,
pe cataland sau pe frantuzeasc&, trdiesc,
mtmcesc, iubesc, danseazd, se bat ;i mor
cu u n singur gtnd: libertatea. Fdrii de care
nici oamenii, nici popoarele, nici tiirile n u
pot ddinui". Autorul staruie $i el asupra
,acestei caracteristici,
atunci cind citeazii
spusek lui ANDRE MALRAUX : ,,Cuvintul N U , opus cu dirzenie fortei, posedd o
p u t e i ~ misterioasd care vine din' adincwl
vcacurilor", sau ale lui R A Z U L . GAMSATOV : ,,in limba avard cuvintele o m si 11bertate au aceeasi
rdddcind: uzden inseamnii om, uzdeli librertate; se sublnfelegf, cd uzden-ul este uzdenli : liberu.
. Intim legat de fiinta national3 a catalanilor este dansul sardana, despre care nimQni n u $tie cind s-a nsscut dar 'care, animat de fluiere $i trompete, Pi Pmbie la petrecere i n limp de pace $i f i atPtS la revoltfi atunci chcl li se lncalca drepturile.
Pastorul albinelor se numevte- Capatas,
u n b5trin noduros dar puternic, care ,,urmeazs cu stupii srli prirn&vara", incepind
de a1 tarmu1 m j r i i ~i pin5 pe culmile muntilor. Vietuind i n l i n i ~ t e a unor codri deveniti acum loc de refugiu pentru conationalii lui intrati in conflict eu armata de
,

ocupa5e $i teatrul unor singeroase ciocniri Intre urmjritori . $i urmgriti, el Ae

transform5 treptat, prin amlir3ciune $i ur5,
dmtr-un blajin ,crescator de gingahii fntr-un i n v e r ~ u n a tluptStoi. Pe cgrari numai
de el qtiute, conduce grupele de "maquisarii" (EostB denumire a bandelor din hatisuri, preluats acum de partizani) la vfnritoare de f a s c i ~ t i , le i n l e s n e ~ t e retragerea
din fafa unor forfe superioare $i ajutB la
trecerea peste granit5 a multora din cei
peste 30 000 de prigoniti care s-au refugiat
i n aceasta perioad5 i n Spania. Pe descurajati Pi imbSrbateaz5 cu cuvintele :, ,,Ntoiodatd n u trebuie sd dispari atita t i m p c2t
pe lume mai existd albine. In manuscrisul
tut Aristot (aflat in biblioteca din Rouen),
femeia ce personificd Jperanta tine i n min d iLn stup." Inspirat de dansul pe faguri
a1 albinelor cerceta~e, prin care acestea
aratii direclia $i distanta la- sursele de nectar, el $i o seam8 de alti tovarZi$i Pi instruiesc pe tinerii.dansatori din sate $i cstune
la practicarea unei sardane cifrate care,
priviti de la distant& cu binoclul le dezv&luie mirjchrile d u ~ m a n u l u i .
Intre timp, Capatas continua sil-$i practice meseria. El obivnuievte s& spun8 : ,Nbdjdea std i n agrfcutturd. In vremuri grele,
agricultura e o niidejde deznddiijduild~".
In discutiiie cu u n capitan neamt, elev la
Institutul zoologic din Miinchen a1 profesorului Karl von Frisch (laureat a1 pre~ n i u l u i Nobel pentru descoperirea dansului
albinelor), se fac o serie d e observatii interesante ce deptivesc prin profesionalislnul
lor contextul beletristic i n care apar :
,,S& culegi doar d e la o singurd specie
floral5 pe zi, sunil una din poruncile stupului".
, , ~ l b i n e l e care fac mierea n-o rnildncii".
,,FEuturele cap de mort (Atropos) agare
de regulii -3naintea neno+ocirilor. El reu$e;te sd pdtrundd i n stup 'imitindYrimbifa
noii regine, cu care paralizeazd paznicii de
la urdinis".
,,Viespea. portocalie
(Philanthe apivore)
inhatd numai albinele incdrcate cu polei~".
,,AnimaEul nu e albina ci stupul, asemenea Spongiei, buretele marin care, dacii intins o plasd intre el ~i teritoriul din care
se hrdne.yte, se descompune i n elementele
primare, trece Zn felul acesta prin oahiurile plasei $t apoi se recompune".
,,E&st& multe solutti care n u -sint valabile decit Pn ciirfi".

'

,,

, , ~ o ioameni,i nu sintem decit albznele

siupului-far&. Not trecem, stupul rdmtne".
,Cind va mai. trece atita timp cft a trea t pin5 scum ,oamenii vor f i morti. Albinek vor supravie$ui. Ele o qtiu. De asta
munwsc".
Deosebit de rugestive
sPst incursiuniie
autorului in noialiul de senzavi .ce-o Incearc& pe 0 altinut5 ic$ia la primul ei zbor de
cules (rji care r e u ~ e ~ tSA
e se descurce cu
bine dear datorit5 Pnswirii -de comppkr
programat prin creditate $i dansul albinelor instructoare) ; precum $i fn glndurile
primei mgtci cclozionate, care purcede la
oinorirea urm5toarelor matcute din "rafiuni de stat", pentru a evita dekbinarea, slgbirea si ruina cet5tiiU.
Sfirriitul . lui Capatas este apoteotic. Intercuit de sute de soldati nemti pe 0 platform2 de stTnc2, adapostiti In spatele vehimlelor cu stupi (camioane, rulote, tractor)
dispuse In semicerc ca in luptele cu in&enii din Far-Wpstul american, el ~i ortacii lui se bat pin5 la nltimul carturj, dups

'

care, Pn frenezia dispersrii, lncep S& arunce

in asediatori cu stupi, reeditin&-o praEtic5 uzitat5. de ap3r5tori la a ~ e d i u l cetrivlor clin. antichitate. Citeva serii de torpile trase de nemti pun capst aceswi lupte
inegale ; dup5 care asediatorii o iau hebuniti la goan5 in josul pantei, htepati $i
urmAriti cu inver$unare de un nor minios
de albine, care continu5 s5 i a a din rulotele cuprinse de flgc3ri.
Fire$te C5 cele- mai SUs povestite sint
doar fragmente, extrase rlzlete de uz apicol din cele aproape 400 pagini ale romanului. Mqi multe actiuni se desf5voar8 paralel sau se lntretaie cu traiectoria lui Capatas, numeroase personaje, cu tot atltea
caractere apar $i ies din seen:, unele impunPnd respect prin seriozitate $i dlrzenie,
altele amuzind prin picanteria replicilor sau
frivolitatea relatiilor dintre ele. De a$a manier5 Inclt, pentru cei care doresc s3 cunoasc5 valoarea artistic5 , global8 a cgrtii
lecturarea este iodispensabil5.
Dr. I. 0.

-.$

90 000000~00i

!
!
!

80 000000
00 00000
*0~~000&~
!
6

VfND minioavilion aoicol w dou5 roti tractabil cu ARO cu sau f5r5 albine, motor
ARO 240 pe benzini f8r5' cutie de Gitez5. ~ e 1-33.78.26.
.
(13)
VIND 20 familii albine puternice in stupi pe dou8 corpuri. Tel. Snagov 909/40253.
.-

(14),

'JIND 15 familii de albine, inventar apicol, centrifugj. Telef. 87.06.33.

(15)
VIND pavili6n apicol nou, convenabil sau caut asociat pentru pastoral. Telef.
55.15.14, str. CernavodB 14, comuna Voluntari.
(16)
VSND 20 familii albine In s t u d Dadant-Blatt cu etaie si ramele res~ective.inclusiv utilajul necesar unei stupine. Gh. ~ a v e l - ~ n g u r e a n uStrehaia,
,
str. Republicii
158, jud. Mehedinti. Telef. 978170545. dup5 ora 20.
(17)
VIND pavilion apicol capacitate 90- locuri, 44 familii, restul goale. AlexutB Gh.,
Bucov, jud. Prahova. Telef. 972175148.
(18)
VlND remorc5 apicolg 'tip SALONTA cu dou3 palete, pentru 10 $i 18 stupi. Telef.
933j62868 dup& ora 17.
(19)

VIIJD faguri artificiali STAS confectionati la Combinatul apicol. Telef. 67.26.61.

(20)
VIND pavilion apicol 50 locuri f5r5 albine. -Telef. 926/12370.
(21)
VIND pavilion apicol pentru 5'6 familii, ram5 Dadant, cu sau f5r5 albine. Turda.
Telef. 953/11154.
(22)
L

..

'

Ing. Elisel TART*

ne-au Pncintat priviriIe. Revedinta a vechilor
Despre rezultatcle bune obtinute de apircgi ai Cehiei, astazi re~edinta oficialg a
cultorii cehoslovaci aflasem destule de la
pre~edinteluirepublicii, Hradul cuprinde padelegatii romini care au vizitat Cehoslovalate, pavilioane, biserici, muzee $i galerii
cia in anii trecuti, din materialele publitoate situate in incinta ce doming o r a ~ u l .
- cat'e in reviste $i carti de specialitate, ca
DeLa lungul unor trasee prelungite p i n i in
$i din relatarile unor oaspeti din tara prieorele tirzii ale- noptii a m stritbiitut vechile
ten& Desigur cEi doream s& v5d la, fata locartiere remarcind meticuloasa grij5 $i chiar
cului - ,,pe viu" cum se spune
aspecveneratia cu care sint conservate, restaurate
tele mai interesante asupra camra adesea
gi' puse in valoare cla'dirile $i incintele istomeditam Si discutam cu colegii din tar3 $i
rice.
totodata a ~ t e p t a mcu interes s&,cunosc personal pe autorii unora dintre articolele $i
O seamii de biserici (Svaty Jiri sec. 10-17,
referatele Stiintifice care mi-au stat in fats.
catedrala Svaty Vit sec. 14-19) rotondat roIat5 cZi acest prilej s-a ivit
mai repede
manic5 scc. 12, sinagoga sec. 13, podul Cain a , doua decada a
rol (Karluv most sec. 14, decorat cu statui
decit ma avteptam
lunii decembrie a anului trecut cind am fost
din sec. 18), biserica Tyn sec. 14-16 ca $i
inclus Pntr-o delegatie .a Comitetului Execubiserica Svaty Mikulas sec. 18, primgria
veche cu turnul cu. orologiu sr-. 15, cont i v format2 din : prof. Costache P a i u ,
viceprevedinte a1 Asociatiei CrescBtoril'or de
stituic tot atitea puncte de reper intr-un
Albine, ing. D o h a S ii v e s c u, . inspector
foarte modest traseu turistic.
principal, Ion P o p'e s c u, tehnician, preIn Staro Mesto (Vechiul loc) un carier
cum qi autorul acestor relatari. Neplacerile
superb a1 pragsi, En apropierea TPatrului
datorate unor conditii meteorologice extrem
National (care este adspostit intr-o impude nefavorabile - un viscol puternic ne-a
natoare cladire ce imbin5 stilurile baroc CU
prelungit la 9 ore escala pe aeroportul din
cel neoclasic avind aliituri moderna conBudapesta fiind nevoiti s5 abandonam aviostructie a scenei noi), pe strada Kremcn- .
nu1 $i s i ne continuam noaptea calatoria
cova nr. 8 se g5seqte.Casa Asociatiei Apicu trenul - au fost uitate pe loc in Gara
cultorilor Cehi. Aici am purtat discutii CU
central5 din Praga. Aici a m fost intimpiactivul Comitetului E~xecutiv a1 asociatiei.
nati cu mutt5 prietenic $i caldura sufleEfeCtivul total de familii de albine din Cehia
teasca de Josef S o u k u p,
prevedintele
cuprinde 700 000, productia de miere s-a siAsociatiei Apicultorilor din Cehia $i dr. Mituat anul trecut la nivelul a 7 500 tone din
roslav P e r o u t k a, secretarul asociafiei de
care circa o. treime este destinata exportucare ne-am simtit apropiafi din primele molui. Din efectivul total circa 96% reprcmente. Programul nostru, deosebit de inzinti familiile de albine d i n gospodiiriile
csrcat, a cuprins in prima parte vizite de
populatiei iar
pe cele din sectorul de.
informare $i documentare in Cehia. La instat $i cooperatist a1 apiculturii. Coordonaceput, ca... la Fnceput am inscris pe agenda
tele dezvoltjrii nu vizeaza aspectul extennoastra
Praga oravul de aur
care,
siv
intrucit se consider5 c5 densitatea
aSa cum spunea pe bun5 dreptate un calator
(numEirul de familii de albine) la unitatea
strain, este ca o femeie foarte frumoasa
de suprafats a ajuns la un; nivel maxim
de care te indr5gosteqti imediat $i pentru
ci ,aspectul .intensiv reprezentat de speciatotdeauna. A m vizitat capitala federali a
lizarea $i diversificarea productiei. Se urCehoslovaciei cu prec5det-e in orele noastre
m&re$te sporirea productiei de miere pe falibere, ghid amabil $i indatoritor fiindu-ne
milia de albine, crqterea productivitntii
tin5ra $i simpatica doctorit& H a n a de la
muncii pe apicultor $i obtinerea altor proCentrul de documentare a1 APIMONDIEI
duse decCt mierea. : ca de exemplu ceari,
din Praga. Marile bdevarde, muzeele, s5polen, propolis, 15pti~orde matc5.
lile de espozitie, teatrul national, podurile
Procesul de modernizare in .apicultura estc
peste Vlltava, Primaria $i Hradul, mai ales
asigurat de introducerea rapid5 in productie
Hradul (acest uimitor complex arhitectonic
a rezultatelor cercetsrii vtiintifice. Insotiti
'a c5rui constructie a Pnceput in secolul IX
de ' ~ l a d i s ~ a I<
v o d o n, activist de seam5
$i adaugirile $i reconstructiile au continuat
a1 Comitetului asociatiei, am avut plgcerea
timp 'de U I ~mileniu, pPni3 Eri secolul - x ~ x ) s& vizit5m Instftutul de cercetiiri apicole de

-'

'

eaqsaa u~ a!$sunj ul lalje a!l!zods!p

"3-J'H~nso!l!qure S! ~nscxu!u! .ad l!u1!luraa we-I
u! les!aqej leurolne ~!$!zods!p !nun Inaol
3pun Coqpa.td u!p ( e u l q ~ v )vladn F[oJ!de
-n[e ns !!.lap eaaezop el al!soIoj neaa a w s VeqJqej- q q!z!a l!nl+lsuo3 e-1 aaeluaurnJop
31lseid u!p
!s!ur
a~are~equre$ n q d ne-s
ap nalsou !nIn!%qs 1e ln3g1d luaurow u n
!u aluesaaqu! alaeod .a!insaxa ap auauraal
.sla a3!a-(!s !1pl!un ' l q s ap a[on!aBe !tylrun
!S aheluour 'aa!l!zods!p
'!!je~elsu! ap ao[!a
'a1os!a%e a ~ g e ~ a d o o s: gs!pj~n[ alelqeuos
-eaan[ e ~ d n s e rrlelap !aurar3 !!\ueluaza~daa
-dad ns aIrlpl!un q e o l S! asu!~dns luls asrz
ns as!l!qws ~naol~aa!paalstou !qiz!a en!z
J!auwsaad ap p a q e uj - !!.mlms!aSv
~e!ys UI 'aueoam ap aueo!T!ur ap TZ e s a p
!nInaals!u!Iy
e aaeurnJpu1 q s a a p qns eat

..

-alnqurI ap glez!leurolne a!$gs O-.I~UI clpz

s p !$ rzleuo!$!puos arj gs euran 3.113 ale?!$
-ues '(pJolaaa!p soansnq e ~ e p a pau ,,?Dunpv
ma aJazzu ~ $ 2?la1 -pvno1so<as atJoqn3gv
n ~ ? u a dltmoddaaxa uv un ?soJ v 9861 qos?dv
Inuv JwP --- J ~ J ~ ~luls
J nN")
? ~ ~ aaa!ur
ap auol 0008 alsad ap alel!?uea o ssalsod
-ppe pu!.ms ap al!nJlsuoa aujapour !.rlpeTn
a p o d a a 'aldej ug aaraadose neaae I$
'IOU

ap.tpz?lvaJ n2 sod u; Tpunzu D aloptzzl>np

- o d mlap a.t~o?.tadnsa$oa J O I L ~~ n l h ~ pL g ~ T
u! m l t s DO as 2231401 Da?Df!n!?aD aJn-?!uJap
-ow ap sa30~d1~qpv.tun-.t?u$ ? W Z ~ V "' I n s a ~ l
Inue a!Jqurolso u! aladsno lsoj aiau aJes
n q w H nvlso.twf !nlnleu!quro=) Ie .xolsaa!p

el aleuo!i!z!We
!!Ja!m
ele$ !s.',JY[F~
aF'@
L e3-T
I m u e ? l ~ l e J %eaJ!nq!Jle
U ! J ~ ! . ~ q e s n p o ~ dJol!ao~~ns!de !J!usaIur
JP
a!.'=' 0 VJnB!se l n l q s 1a3l1e a a .ezeauo!ine
eao.1~3eadnse !dnls ap 1nJpurnu pdnp a d ~ r p a
!aapsa!j JoT!.lquraur rra!nq!Jlaa !S (ezeJt!rue .
ap ~ z e qad ~ ! I Y ~ L!n~nluaurea!~aur
)
!rta~!nl
-eJ% al!!$!puoa
UJ
lUaurele.11 !S J!Isou

o p u y e .relunIoa JS!A
-!we un 'Jeu!aala)\ ue!3
-!uyal nes a!paur un)
auebs~ad& u!p aleuraoj
slei!1e!sads ad!r[nz .lo3
-:de [euo!$eu n!uourq
-ed !n1n%aalul eaJe1e.q
14' ea.xea!lsou%e!p l!ina.c
e-s yla~jaad aIez!u,on3
-.lr!s IS aaez!ue%Jo o - ~ ~ u g
'e)es!ldc so.ino"!.~' n n d ~ a
-rros so!s!pn[
aunjjse
o-alur.rd- . 'a!r!urej aae3
-all n , ~ u a d sueoaoa a p
OO& a l p ..~o.[!ae$a!.rdoad
as-npu!lg~d au!qie ap
I F I I ~ ~ap
J 000 08 alep
.-!rpq 3lnqa.q ne '~961
-18~1 epeo!~ad ur 'e1a.i
-gn vl!aqep - ezol!zeJ
-ed gsco[ns!aad elseas
-e - ~ a z o o ~ ~we ~a a f
-equros !S [na!lsouBe!p
o-q;n?!lsuos
e
!npl
- n l ~ t s q e 1 'JU euralq
-old !ue ~!ur!l[n u~
uaurr~adxa Joraleo e ale1
-uauraldru! !$ a i e i a ~ d ~ a l u 'adeinn1aad
!
'earj
-!$u!!l$ a!ie%!lsa~u! ap aIaseol[!~ a1apOlaw
'aaelasaas ap !!jw~!p ala~ed!su!ad '!!iel!un
ealq!A!lse BaeI ad l e l u a z a ~ de-aU !n[nlnl!ls
-u! pJqsaJ!p 'fi q a s a A ~ z z u t p v q ~lnlaurug

'

-UI .aIeourop augos n2 puoz o-a~uj!ai\el[[A

Inleur ad ylenl!s ay.q!Ieso[ o '(I 0103) aloa v l

,,La ole, . acum, in decernbrie, sezonul

incint5 a fabricii. Directorul ne-a asigurat
apicol este in plind desfQurareU ne spunea
c5 in noile hale ambalarea mierii, se va
dlrectorul In drum spre Apiclimatron unde
face in conditii $i mai bune, instalatia avind
llnii comandate $i supravegheate electronic,, intr-adevir am v%ut 15 nuclee din c a r e
plecau $i spre care veneau albinele. EXprodusele finite caracterizfndu-se printr-un
perimenttirile urmBreau g5sirea unor noi
grad sporit de competitlvitate. DotArile care
formule pentru un preparat (pe b a G d e
urmau s5 se emcute vor permite $i diverpiretroici) ce urma s3 fie utillzat in adesiflcarea productiei prin fabricarea hidromelulfl, a unor preparate din miere ,?. vririlta lupk& pe care c.ercet3torii o desfa.par3 pentru combaterea varroozei. De altsucuri naturale din portocal'e, Hmli $1
fel aceastk -lOptB impotriva varroozei este
zmeurti, a unor amestecuri de miere cu 1Bp'la Dole, asa dup5 cum a m aratat, pe primut
tivor de mate:.
plan a1 preocup5rilor zilnice. A m v5mt turte
Rememorind orele petrecute in God' util
din past5 obt~nuta dintr-un hidrollzat en~i pl?cut 13 Tnstitutul de apicultur5 dinDole
zimatic de zah5r in compozifia c5rora intra
S@ cltvine s5 amintim intllnirea cu distinsa
produsul cumafos (acaricid fabricat de firma
cercet5toare dr. V&a D r o 6%.lc o v a (cuBayer). Aceste turte .realizate experimental
noscut2 de noi. din articolek publicate In
urlnau & fie administrate unor familii d e
literatura de specialitate) care 1ycrPazti -la
alhine infestate arti_ficial cu Varroq Jae l a b o ~ a r unei
e ~ .metode biologice de combacobsoni. Exemphra s~nergie a eforturilor
tet-e a locel afnerica-ne (provocatfi de BaciHus Iarvae) cu ajutorul unui *%acteriofrtg, tuturor lucr5torilor in lupta impotriva
avind deja r@zuItate presti-se
$i lucrari -varromei (,,tndzferent de colect.ivuL de care
originale asupra acestei teme. In laboratoaparti, toti cercetiitorii lucreazd atit cEt pot
ru! de chimie 1-am fntilnit pe tincirul incox sd combatem eficient varrooza" ne spuneaginer Jaromir B a ri l e k care de$1 era in
directond Vesely) explicB In Cehia grad&
coneediu a tinut s5 vinB la institut s i ne
mic. de infestare cu varroz5 : 5-P/o,
concuaoasci. Ne-a prezentat o trusti portabil5
form afirmatiilor gazdelor noastre.
'
de control rapid a cal3Gtii mierii concepuG
In sfPrjit la capitolul modernizare a mij~i realizata de ei. Printr-un procedeu simloacelor de' obtinere, stocare. prelucrare $i
plu ;ji accesibil se poate decela indicele
interpretare a datelor trebuie sri amintim
colorimetric $i zaharoza ca paramctri de
cri In chiar perioada vizitei toastre institubaz5 ai calittitii mierii. Desighr preocup5rilc
tul a fost dotat cu un calculator electronic
acestui t l n i r cercetgtor vizeaz3 $i alte ascu terminal (display) programat a funaiona
pecte printre cake nu lipsite de importantti
pe baza limbajului Pascal. Colaboratorii institutului Psi pun mari sperante in aplicarea
ni s-au ptirut ce!e legate de prezenta unor
metodelor moderne de cercetare ,$tiintifica
metale grele in miere sau a unor pesticide
'asistat5 de calculator.
toxice- In nectar ca $i unele probleme le(Continuare in numdrul urmiitw)
gate de toxicologia apicolB.

CEARA

0 PROBLEMA
MEREU ACTUALA

(continuare in pag. 23)

salcim pe lingti fiecare familie de baz5 cite
o familie ajutaoare pe care in luna octombrie s5 o uneascB cu familia de bazti. Este
foarte importaniS folosirea ramei cl5d'itoare
in fiecare familie de albine fapt care creeazg pe de o parte conditii de ~btiner-ea
unei productii sigure ~i constante de cear5
- cunoscut fiind faptul cB secretia cerii
este un proces fiziologic spontan $i natural a1 albinelor pe care dac5 nu-1 utilizrim
pierdem productii
iar pe d e alt3 parte
prezenta ramei cltiditoare determini ca toti
fagurii artificiali introduvi In cuib sti fie

crescuti numai cu celule de albine lucriitoare. Din experienta

mea recomand cu
toatti convingerea inlocuirea anual5 a cel
putin 4-5
faguri vechi din cuib, ceea ce
conduce la primenirea la 2-3
ani a In- .
tregului echipament d e . faguri, lucrare ex- ,
trem de important5 pentru pBstrarea s5n5t3tii familiilor $i 'evitarea degenertirii lor.
- Sperind c5 argumentele dumneavoastr5 vor avea audienta la toti cititorii -no*
tri, v5 multumim si v5 urilm un a n apicol
r u rezultate de productie dintre cele mai
bune.

Interviu realizat de Zaharia VOICULESCU

Lucrari apicole
O
n luna rnai
Iatri-ne in luna mai, una din cele -mai
Zrtlmoase ale anului. Unii pomi 'fructiferi
s i n t inc5 in floare. Cimpiile s-au imbriicat
Pn verde crud ,in gr5dini $i parcuri florile
abund6, aerul are En el ceva toniflant. Al'binele apreciaz5 $i ele aceast3 renavtere $i
activltatea lor este debordant5. Caldura de
a f a r i , resursele melifere naturale, eventuaiele lwsniri de stimulare . ~ iramele pecare
le-am ad5ugat treptat, toate acestea au fas d t ca stupii n o ~ t r is5 se umple cu albine.
Iilnd pregstlti s3 fac5 fat5 cu cinste primului mare cules, saldmul, care i$i face
impetuos intrarea pe scena apicol5.
ATENTIE LA ROIT ! D a G - n u dBm albinelor $i m5tcii s p a t i d trebuitor ca ele
s3 lucreze in voie, s-ar putea s5 avem
d c a face cn acest fenomen, pe cit de necesar perpetulirii speciei In sBlbBticie, pe
a t l t dc dgunqtor In cultura apicoli. In stupii orikontali, crearea de spatiu se face
prin adgugarea de r a m e ; in cei verticali
prin adriugarea de corpuri sau magazine.
Cind se adaugii magazinul ? Este o intrebare
caw-1 nelini~tevte pe multi stupari, ytiut
fiind c5 $i prea tirziu $i prea curind este
r 5 u ; prea tirziu pentru c3 pierdem recolia
$1 stupii roiesc, prea curind pentru c5 r5<.!m ruibul yi dezvoltarea familiei stagneazg,
t a p t (-are tot cu pierdere de recolt5 se soldeaz8. B ~ n e ,dar cind este prea curind
4.ind prea tirziu ?
Ptea curind este :
cfnd ramele d m corp nu s h t complet
acupate cu albine, iaclusiv fagurii artiflt i a l i de la margine, pe care unii apicultori
Ti -pun cu ucazia vizitei de prim5varA ;
-.d& cuksul nu se declan~eaz8la data
.obljhu1t5. ~ t i u tfiind c5 de la un an la altul
goate s5 existe un decalaj de 10-15 zile ;
ctnd tilnpul este nefavorabil sau nesigur in Urmstoarele 7-8 zile, conform previz~unilor~netrb.
Prea tirzzu este atunci cXnd albinele fac
,barbaU la urdiniy, semn c& un roi se pre&te>te Si
; caz hi care recolta este
compromis5.
Momentul ideal &te weit de precizat. Activitatea de la urdiniv $i aspectul cuibului
ar putea s5 ne dea ceva indicapi In acest
sens. Cind albinele pleacti $i vin Sn mas5
lovindu-se unele de altele, cPnd gr5m5joarele de polen de pe piciorU$e au dimens~uni
maxime iar guqa este plinEi cu nectar-@
e i n d partea de $us a ramelor este albit5;

atunci se impune de urgent5 punerea mas3- .

zinelor. Totu$i profesioni~tii nu i$i fac
.
atltea probleme $i, preferind sB actioneze
rnai devreme decft prea tirziu, ei a$azti
magazinul cind corpul de stup este relativ
plin cu albine dar, pentru orice eventualitate, ei- intercaleaz5 o foaie, dou5 de ziar.
I n felul acesta.c5ldura nu se 'pierde, iar aibinele -pot .distruge acest b a ~ a jcPnd doresc
s6 o fac5. ,Inconvenientul este 92 'umeori
perforarea ziarului $i ocuparea etajului superior are loc inainte ca populatia s5 ating5 o ~dezvoltare satisfBcZtoare, intrucit albinele ~ t i udin instinct c5 sus va fi rnai
bine pentru ele. In consecint6, este rnai
indicat ca In loc de ziar, s5 s e intercaleze,
un podisor previzut cu un. orificiu de circa
25 mm. In ziua in care magazinul va fi invadat de un mare numar de albine, vom
putca, prin indepartarea acestui podi~or,s5
acbrdam f5rB riscuri noilor generatii spatiul pe care il revendic5.
Yn ce priveste fagurii din magazin
$i
aranjamentul lor, este bine G-i eliminam
pe cei vechi (negri), deformati sau rupti, . .
s5-i arjez5m la margine pe cei ce au servit '
la cre~tereapuietglui $i, nu este r8u daci
in mijloc vom pnne $i 2-3
faguri netra$i
unul lhgA altul. De c6 unul ling& altul ?
Pentru cB dacil i-am' intercala cite ,unul .
intre doi faguri crescutl, acevtia vor fi Ingro$atl in detrimentul celor noi, obtinlndu-so astfel rame foarte inegale.
Se $tie c6 lipsa de spatiu favorizeaz5 roitul. Cu toate masurile luate, acest fenomen se intimpl5 totu$i, nu numai In stupincle incep5torilor ci $i in stupinele mari;
mai greu de supravegheat. Ce facem cind
roiul a plecat, ~ t i m ? (dac5
rnai putem
face ceva). Dar dacg nu a plecat Inc5 ? Solutia este s5 p r o c e a m la o roire artificial&
caci incercarile de a-1 scoate din ,frigurile"
roitului, prin ruperea botcilor $i suplimentarea spatiului, nu dau rezultate. Mai multe'
metode pot fi folosite, ins6 cea mai bun5
gindesc c5 este cea a ,evantaiului". Pentru
aceasta trebuie sg avem trei stupi mici sau
roinite, pe care fi a$ez5m unul lfnga altul
pe locul stupului roitor, dup5 ce 1-am tras
pe acesta In spate. fmp5rtim In mod egal ramele stupului roitor Pn cele trei roinite,
astfel Pncit fiecare s5 aib5 rame cu miere,
polen $i puiet, avlnd grij5 s5 le l5s5m din
puzderia de botci . doar cite 2-3 din cele rnai frumoase (s-a constatat c& botcile lungi- .
$i subtiri nu valoreaz5 ma* lucru). In cazul cind la unul din roiuri drim. peste
matcii; acestuia nu Pi mqi l5ssrn botci sau
puiet nec5pZgit. Toate roinitele vor fi cornpletate cu faguri construiti sau artificiali.
Pentru a cgaliza $i albina, vom avansa u$or
stupu$orul mai putin activ $i, din contr5,
vom tsage putin mai Inapoi pe cel ce prezintB o- circulatie rnai mare- la urdiniv. DupB
2-3 zile, cei doi stupuvori de la margine
' V w fi- fndepzrtati cu circa 10 cin, repetind
,

aceastg figurii pin5 se ajunge la o distant&

satisi5cAtoare.
Metoda d5 bune rezultate in cazul unei
inmulfiri ,,de voie", cu mentiunile ~ 5 : .
familia ce urmeazil a fi divizatil va fi
una din cele rnai bune din stupinfr In ce
p r i r e ~ t e productia, blindetea, rezistenta la
boli, curiitenia etc.;
ea va fi stimulatil $i eventual ajutaG
cu puiet in eclozionare, pentru a ajunge la
o. dezvoltare maximl, premerggtoare roitului;
roiurile formate vor fi hrHnite din abatridenth qi, eventual in&ite cu cite un
fagme cu puiet;
dacfr la data divizilrii ggsim la una din
familiile bune d i n stupinil botci de schimbare liniqtitl a miltcilor, putem sfr le d l m
relor douB roiuri orfane; dac& nu, acestea
i$i vor face singure mfrtci.
Este o metod5 comod5-$i sigurs, care permite incep5torilor ca pin5 in toamnii s5 obtina trei familii de albine pe 6 sau 7 rame.
i
Pentru. apicultorii putin rnai versati . ~care
S$i propun obtinerea unui numfrr rnai mare
de botci, respectiv pentru un numar rnai
mare de roiuri, recornand ca deosebit de
bun5 metoda descrisa cu atita compctentii
de Z. .Voiculescu in revista . noastr5 din
aprilie 1984. Aceasti4 metod5 consta din :
-introducerea
~ntr-o familie foarte
bun5 metoda clescrisil cu atita competent5
rame cu puiet cfrpilcit, pentru intlrirea acesteia cu puiet tiniir;
introducerea, la data cind acest puiet
a eclozionat, a . unui fagure recent crescut
in mijlocul unei alte familii foarte bune
(de priisilii), pentru obtinerea ouBlor necesare;
orfanizarea familiei cresciltoare $i restringerea ei numai pe ramele cu pilsturil $i
miere;
fasonarea fagurelui hu oug, tgind DOrtiunile fHr5 ouil in a$a fel incit majoritatea
celor 30 celule cu ouil pe care le 'vom lBsa
sfr se afle pe marginea tfrieturilor, lsrgirea acestor celule cu un creion $i indepsrtarea oualor care eventual s-ar afla in dreptul lor, pe partea opus&;
introducegea fagurelui cu ou3 in familia crescfrtoare $i hrinirea ulterioara a ei ;
decuparea botcilor rezultate $i grefarea
lor la roiurile sau nucleele care vor fi formate in acceaqi zi.
1n.afarS cle vafirificarea optim5 a culesului nectarifer dc la salcim $i Inmultirea
familiilor de albine - lucr5ri ce caracterizeaz5 activitatea apicol5 din luna mainu trebuie neglijat5 nici obtinerea celorlalte produse ale stupului (polen, cears, PI-opolis . ~ ide ce nu - 15ptigor sau, venin),
cunoscut fiind cB rentabilitatea apiculturii
depinde din an in an rnai mult de diversificar~aacestei indeletniciri,

Dr. Ile OGRADA

pentru,luna rnai

,
I

de vedere climatologic, luna

, rnaiDinsepunct
caracterizeaza printr-un regim ter,, lie,
mic cu 4-6C rnai ridicat decit luna aprG
dar cu 3-4C rnai coborit fat5 de iunie,

prima lun5 a verii. Temperaturile medii ale

lunii rnai sInt cuprinse trare 14' $ 2 16OC fa
I zonele de podis $i de deal, precum ~i Zn
I zona de litoral $i intre 16' $i 17OC in zonebe
I de $es.
I
Sub raport pulviometric in majoritatea re' giunilor t5rii cantitgfile de precipitatii ce se
insumeazi in aceasta lung sint apropiate de
valorile medii multianuale ale lunii iunie,
considerat5 din punct de vedere climatologic
ca cea ma ploioas5 lun5 a anului.
Luind in considerare anii analogi sub r a portul circulatiei atmosferice deasupr3 ariei
I atlantico-europene,
ne a$teptAm la o lunii
I. rnai normal6 in,.Cimpia Rbmhnd, Dobrogea $2
I podisul Moldovet iar fn celelalte regiuni la
I un regim termic ceva mai rdcoros decit ceI
I a1 temperaturilor medii climatice iar pentru
1 vest $i o instabilitate accentuat5.
I
Cantit5tile de ap5 ce se-vor totaliza din
I precipitatii vor fi cuprinse pe cea rnai mare
' parte a teritoriului f5rii Intre 60 $91i l/m2ekceptind Dogrobea unde acestea se vor si, tua intre 30 fi 60 Ilm? De asemenea, in zona
I de muntc si pe alocuri in zona de deal $i irt
regiunile vestice se vor, insurna cantitsti- de
I peste
100 l/m2.
I
Cel mai ridicat num5r de zile insorite se
I va inregistra fn sudul t&rii, ceea ce va fat voriza
dep5virea frecvent5 a pragului d e
25OC.
'
CONSIDERATII ASUPRA INFLUENTEI
VRERIII PENTRU FLORA I ~ E L I F E F ~ A
DIN LUNA MA1
In raport cu .regimul termic a1 acestui
an slnt de a ~ t e p t a t inttrzieri ale terrnepelor .de tnfl,orire, cuprinse fntre 3-5
zile
in sud gi de 5-8 zile in nord.
i n prima decadii a lunii Tor fi in floare
artarul tdtdresc, castanul. sdlbatic, clitino
albd Si cru~inul,apoi vor inflori sugelul alb
. .
gi afinul.
i n a doua par&? a lunii gi rnai ales in ultimele zile ale lui rnai se va produce o adevdratd explozie floricolii, ce a dat in popor
denumirea de florar acestei .luni.
Din flora cu un aport melifer mic .yi mijlociu c~racteristicd sfirsilului lunii, amintim
g&lbenelele, mdzdric*hea, murul, mu.ytarul
sdlbatic. salcimul mic, vita de vie iar pentru mierea de man5 fagul. Dintre plantele
cu aport melifer important enumeram lucerna ,mojdreanul, salcimul alb, salvia de,cimp,
trifoiul alb, tdtdneascn st urzica moartG.
Corneliu POP
I

'

t
,
,
,,

t
8

'

pere, cu ajutorul clirora cei

interesati - atit din prima categorie, cit ~i din cea de a,
doua - pot aprecia personal,
in mod corect, o miere atit
de origine monoflor5, cit $i
poliflor5. In a c e l a ~ itimp, in
eventualitatea organiz5rii unor viitoare
concursuri de
miere, lucrarea pune la dispozitia apicultorilor un tablou
complet a1 calitgtilor si defectelor mierilor de diverse
proveniente,
suplimentind
analizele fizice, chimice, biologice $i polihice cu datele
unei analize organoleptice $i
tactile ale criror tehnici pot tiv$ invitatie la practicarea
fi uvor insu~itede ciitre orice acestei frumoase Pndeletniciri.
9 Anul
editorial 1987 a apicultor.
WERNER MELZER a fast
debutat pentru
cartea cu
intre anii 1065-1983, conduprof11 apicol cu aparitia la
c3tor al- Asociatiei ApicultoriEditura Apilnondia, in luna
lor din R.F. Germania. P e
ianuarie a unei publicatii din
b g 8 o serie Pntreagg de ac,
literatura franceza de speciall- > M m ~ m # m M - / m H m , A "
tivitati pe care le-a indeplinit
m i e r i i"
tate : ,,G u s t u 1
Iat5 de ce, credem, lucra- in cariera sa de peste 30 d e
autori Michel
GONNET $i rea de fat3
rezultat a1 in- ani, este un cunoscut expert
Gabriel VACHE, in traduce- tilnirii a doi cercet5tori cu o in crevterea $i intretinerea alrea pertinent5 a redactorului larg:
activitate pe teren, binelor. Punctul forte al'spede limba francezg de la a- francezii Michel Gonnet $1 cialitati sale a fost $i ramfne
ceastg editurg, Carmen H o- Gabriel Vache - prev3zut5 - cve~tereamdtcilor.
toboc.
oportun in planul de aparitii
In pritnul capitol a1 acesfn contextul literaturii cu, a1 Editurii Apimondia ~i tra- tei carti este facut5 o scurtit
profil apicol din tara noas- dusa cu o perfecta stapinire trecere in revista asupra vietr3
cuprinzind atit lucrsri a limbajului apicol In redac- !.ii albinelor cu o caracterizaoriginale, apartinind unor fia Institutului International re a indivizilor din colonie $i
autorl romgn~, cit $i tradu- de Tehnologie gi Economie activitatea acestora. Capitolul
ceri a!e unor
titluri
dln Apicolii, se inscrie ca o con- se inc11eie.c~prezentarea unei
striliniitate
- , , G u s t u l tr~butieimportant3 la grogre- scheme cu ciclul de via@ a1
m i e r i i" reprezintg o apa- sul cuno$tintelor necesare atit unei albine lucriitoare de la
ritie ineditii, de cert mteres $tiintei, cit $i artei de a fi stadiul de ou $i pin5 la moarcredem, ea tratind problema- un bun apicultor.
te.
tica mult discutat5 $i uneori
Capitolul I 1 a1 c&rt,ii. oferll
Spergm cB aceast5 aparitie
controversati a analizei sen- editorilalii va
suscita inte- citeva sfaturi privind Bntretizoriale a mierii $i metodelor resul dumneavoastr5, a1 tutu- nerea coloniilor de albine :
d e evaluare a calitlitii mierii, ror celor preocupati de nobila alegerea vetrei stupinei In
lucrsrile consacrate- acestui vi stravechea
lndeletnicire functie de necesitatile farnilisubiect fiind rare .$. incom- care este apicultura.
ei de albine ; se prezintB apoi.
plete inc5, atit la no;, cit $i
pe scurt modul in care se face
Ing. Ion MILOIU deprinderea (inv5tarea) acespe plan mondial.
In prezent, a$a cuin se subtei indeletniciri in R. F. G. .,
finiazi $i in prefata redacCapitolul I I I continua pre' ~ curind
e
a ap5rut In zentarea cito~va tipuri.de
tiei, consu~natorii de miere
pot fi impsrtiti in dou5 ca- in Editura Grafe und Unzer, stupi, unelte, Imbr5c5minte de
tegorii urm5rind s5 obtin5 ga- o carte. -ghid de apicultur5 protectie pentru apicultori, tia cunoscutckii specialist puri de farnilii de albine, morantii asupra provenientei $i
gradului de pusitate a ~nieril Werner MELZER. Cartea se mntul optim h e incepere a
,B i e n en h a l- activitgtii transport, amplace face obiectul atentiei pro- intituleazg
ducatorilor $i beneficiarilor. t u n g" --- "Intretinerea al- sarea stupilor, etc.
Capitolul urmdtor cuprinde
Lucrarea de fa@ vine
fur- binelor $i reprezint3 prin connizeze o serie de-indic4 de re- tinut $i prezentare o atrar- _ notiuni de intretinere : tipuri

de rame, Ensirmarea ramelor,

confectionarea acestora, apoi,
irolarea (imp'achetarea) coloniilor de albine pentru iernat $i hr8nirile din primavar5, n$iuni
despre roit,
creyterea de m?it.ci, hriniri!e
de toamnh, ,activitatea apicultorului ;Iln timpul iernii,
lucrsri i m p ~ r t a n t ece trebuiesc efectuate h prin-&vara,
Se prezina
apoi printr-o
s c h e m ~ - ~ o deosebit
st~
de atractiva $i interesanta distributia lucrgrilor
carsul unui
Pntreg an, pe luni, cu o legmda ce mprinde ordinca
d e s f i ~ u r 5 r i acestora.
i
De altfel
aceasti3 schemi este $i intitulatg : .Anul apicol dintr-o pri~. . .
vire".

'

<

Se ~ r e i i n t h apoi detaliat,
planul de tucru a1 apicultorului %ncursul unui sezoft a+
col, principalele culesuri specifice regiunilor din R.F. Germania precum $i citeva dintre
principalele resurse melifere Pn afarii de culesurile principale.
In capitolul "Produse ale
stupului" a$a c u m ilustreazil
+i titlul sint trecute Tn re"istg
princiapele produse Encepfnd
cu rnierea Wiferite sortimente), ceara, polen, 15pti+or'\de
matc5, propolis, venin etc.
,,-.-. prezintg apoi lntr-un

alt capitol, n o t i m i despre bolile albinelor : bbli parazita-

w~-.m~-flm~-~-~-fl-,-,-,m,m,-,*,'~,,-,~.,&

._

fn friguroasa zi de 17 februarie a acestui an, a plecat in v e ~ n i c i eun mare apicutter, obosit dU@ o viatd de
muncd, de striidanii, ' d e hfringeri $i victorii.
A vdizut lumina zilei pe
plaiurile moldovene la Costesi-Vaslui f n 11 februarie
1896, fncd din copilarie dobindind, . foarte de tlmpuriu,
o calitate esentialii a autenticului stupar : dragostea de
albine. Dupd absolvlrea IIceului teoretic din Birlad $i-a
desdvir~it studiile, luindu-$i
i n 1919 licenta la facultiZpile
de drept $i de chimie agrarii.
Participant la marile transformllrt prin care trecea apicultura nationalii fnxperioada
dintre cele dou4 rdzboaie
mondiale, s-a dedicat cu toaM
fiinfa sa modernizdrii acestei
frumoase $i strdvechi indeletniciri. A fost incadrat i n
diverse functii, activind i n
mai multe unitiiti agricole.
Contribufiile sale la d c ~ o o l tarea stupdritului au fost
foarte multe .$i foarte diverse.
Important ni se pare cd tout6
viata a fost u n desdvirfit
pracl'ician, cu inima ,vi sufletul deschise spre noutdti, cu
aleasd abnegatie $i nesfirsitd
ddruire de sine, calitd$i ale
unui stupar strdin de inchistere,
ascunzisuri,
de
teama de a impdrt&+i altord
succesele $i chiar esecurile
sale. A scris mult, cu talent
publicistic deosebit, prin re2

32

'

re . --- acarapioz8, varroos5.

nosemoz5, boli ale puietului,
loca european8, loca american3, puietul vgyos, puietul~pietrificat, precum $i agentii lor
etiologici, apoi dtiunstorii albi~ielor-+i ai stupului - moliile cerii, braula (p5duchele)
viespile, bondarii, lupul alkinelor, furrricile, $aarecii $i in
final despre pericolul intoxicgrilor cu pesticideUltima parte a acestui ghid,
ce se bucur8 de o ilustratie
(prezentare grafic8) de e x c e p
tie, este afectat5 prezenarii
unui mic lexicon (dictionar)
de termeni apicoii.

viste mari si mici, i n brosuri $i cdqi. A conferentiat

i n sdli modeste sau somptuoase, reusind mereu sd . convingd de adevdrurile sale pe
cei clirora li se crclresa.
Dacd ,,Educatia clisritoriei"
-studiu social, ,,Cre$terea reginelor" ! (miitcilor), ,,Stupii
sistematici", ,,Cre+terea albinelor", ,,Boala In . prisacfi",
,,Produsele apicole In slujba
san5tAtii omului", ,,A.B.C.-ul
apicol" rdmin ciirfile sale de
referintli, masivul
vol,um
,,Sl'UPARITUL - tratat complet de apicult8rdu editia a
III-a,
Cartea Romirneascd
1947 - este opera sa fundamental&

Biech. Cristina M A T ~ - S ~

,-,-,-,*

~ u c r a r e a ,premiatii de Academta Romdnd si onoratit cu

diploma de onoare i n Franfa
En 1937, 1-a consacrat definjtiv prin editiile succesive. fl
avut rabdarea, tenacitatea $%
priceperea ca. la 80 - d e a n i
sii-$i revadii monumentala
operii elaborind ,Stup&rttuE
nou" care atest&, a$a c u m
scria in prefata volumului.
prof. dr. ing. V . Harnaj, Presedintele Consiltutui Director
hl Institutului International
de Tehnolooie si Economie
Apicolii $ i - ~ r e ~ e d i n t ed e
onoare a1 APIMONDIEI valoarea pasiunii $j indelungatei experiente pe
care a
inteles
s-o
Pmp5rt5~easci3
cu d8rnicie tuturor". S-a
bucurat de dragostea si pretuirea obgtd apicultorzlor romdni, a cdrui membru d e
onoare era, fiind distins in
1957 cu diploma si medalta
de onoare a APIMONDlEI
iar En 1976 t s-a conferit Medalia Muncii.
Prin disparitia lui C. L.
tlristea pierdem u n strdlucit
reprezentant a1 asociapiei care
lass in urma lui amintirea
de nesters a unui reputat teoretician, desdvir~itpractic*Lan,
talentat $i prolific .publicistce @-a inchinat tntreaga viatii
cu devotamentui unui ad&rat patriot, propQirii apiculturii nationale st cregterit
presttgiului ei intern@ioncrl,

'