Sunteți pe pagina 1din 37

Universitatea de Stiine Agronomice i Medicina Veterinar Bucureti Facultatea de Medicina Veterinar Sectia Control i Expertiza Produselor Alimentare

PLAN DE AFACERI PRIVIND INFIINAREA S.C. VCUA


IN VEDEREA SELECIEI, CRETERII I OBINERII DE PRODUCII DE CARNE I LAPTE

Asist. Univ. Dr: Adrian VASILE

STUDENT: TNASIE MARIUS MIHAI

DRGU MIHAI
GRUPA 4402 AN IV; CEPA

2011 CUPRINS

INTRODUCERE
n alimentaia oamenilor, produsele de origine animal asigur energia i substanele de baz necesare desfurrii proceselor metabolice, creterii si dezvoltrii organismelor. Alimentaia reprezint izvorul i regulatorul proceselor de schimb dintre organism i mediul nconjurtor. Dezechilibrul dintre aport i necesitile n alimentaie, determin profunde modificri metabolice. Insuficiena n alimentaie a substanelor nutritive de baz, proteine, glucide, lipide, vitamine i sruri minerale, exercit influene negative asupra sntii i activitii omului, reducndu-i capacitatea de munc, rezistena la aciunea agenilor patogeni i a factorilor stresani. Alimentul este cel mai important factor care influeneaz organismul, iar meninerea strii de sntate este indisolubil legat de sntatea alimentelor, noiune ce include att calitatea biologic, ct i starea de solubilitate. Pe de alt parte, consumatorii devin tot mai exigeni fa de calitatea produselor alimentare. De asemenea, controlul, cercetarea, asigurarea i meninerea calitii este insistent reclamat n societatea contemporan. La nivel naional, regional i internaional, calitatea produselor este evaluat tot mai mult n strns legatur cu calitatea vieii. n aceste condiii, raspunderea productorului privind asigurarea calitii depaeste limitele propriei afaceri, pentru c se angajeaz fa de clieni s realizeze un anumit nivel al calitii produsului alimentar n ansamblu. Dei am artat importana produselor de origine animal n alimentaia oamenilor, n lucrarea de fa ne-am concentrat asupra obinerii acestor produse n form de materie prim, condiie esenial pentru a fi disponibile consumului populaiei n cantiti suficiente i calitate corespunztoare. Am ales aceast tem datorit importanei obinerii produselor de origine animal care sunt necesare att pentru asigurarea necesarului de consum intern al populaiei, ct i pentru crearea de disponibiliti pentru export. n acelai timp studiul efectuat ne permite s avem o vedere de ansamblu asupra evoluiei produciei animaliere n ultimii 4 ani, tendina

4 acestora i se arat faptul c consumatorii autohtoni prefer produsele obinute din producia intern. n lucrarea de fa am ncercat s subliniem evoluia producerii laptelui i crnii n Romnia, din care se observ o tendin de cretere a cantitii i calitii materiei prime, n detrimentul scderii efectivelor, n unele cazuri, importana acoperirii necesarului de consum din producia intern.

CAP.1. DESCRIEREA AFACERII

1.1. Date generale: 1. Denumirea lucrrii: Plan managerial privind infinarea SC VACUA in vederea seleciei, creterii i obinerii de producii de carne i lapte. 2. Construcie parter 3. Beneficiari: Tnasie Marius Mihai i Dragu Mihai 4. Amplasament: Satul Berind, comuna Snpaul, judeul Cluj. 5. Necesitatea i oportunitatea investiiei: La solicitarea beneficiarilor Tnasie Marius Mihai i Dragu Mihai, s-a intocmit documentaia necasar obinerii certificatului de urbanism i a autorizaiei de construire pentru obiectivul construire ferm S.C. VCUA. Date constructive: Regim de inlime: parter Inlime maxim: 4.45 m Aflnd de oportunitile oferite de Uniunea Europeana, domnii Tnasie i Dragu s-au decis s acceseze aceste fonduri europene, prin achiziia de 20 vaci de lapte din rasa Balata Romneasc, 20 de vaci de carne din rasa Limousin i 20 bubaline/bivoli din rasa Murrah. La nceputul anului 2011, beneficiarii s-au organizat ca i societate comercial n satul Berind, comuna Snpaul, judeul Cluj.

5 1.2 Obiect de activitate

Derularea unei activiti de tip ferm mixta , prin creterea animalelor, activitatea fermelor pentru obinerea laptelui i a crnii, precum i cultivarea cerealelor, porumbului i a altor plante necesare. 1.3 Date de identificare - denumire: Societate comerciala SC VCUA SRL - adresa: Judeul Cluj, comuna Sanpaul, satul Berind - cod unic de nregistrare: 13854471 - cod CAEN: 0121 Creterea animalelor, activitatea fermelor pentru obinerea laptelui i a crnii. 0111 Cultivarea cerealelor, porumbului i a altor plante necesare. - nr. cont bancar FN123456 - banca (denumire, adresa, tel/fax/e-mail si cod swift) BRD, Str. 21 Decembrie 1989, Judet Cluj. 1.4. Resurse umane existente (categorii, calificare, numar) 1 persoana, responsabila legal cu proiectul, Curs de crescatorngrijitor de animale domestice pentru producia de lapte i carne 1 persoana, responsabil tehnic, inginer zootehnist Resurse umane implicate n proiect Specialitate ngrijitori Muncitori Inginer zootehnist Tehnician veterinar Total personal An 2011 10 8 1 1 20

6 1.5. Resurse funciare: (terenuri agricole/baze furajere, suprafee ocupate, utiliti) animale (efective pe specii/rase i categorii) mijloace de mecanizare (tractoare i masini agricole, utilaje i echipamente agricole, instalaii de irigat, etc. - anii n care s-au achiziionat i starea tehnica actual) construcii n ferma (adaposturi pentru animale, remize pentru maini, utilaje, spaii administrative, etc.) precizarea regimului proprietii (in proprietate i/sau arenda/concesiune) Teren: 53 ha o o o o o o o o o o o o o o o o porumb boabe porumb siloz gru de toamna lucerna fanee naturale pauni naturale sfecla furajer orzoaic Cldiri: Grajd proprietate, an achiziie 2010. Maini: Tractor U 650 proprietate, an achiziie 2008, funcionabil Plug proprietate, an achiziie 2007, funcionabil Grapa cu discuri proprietate, an achiziie 2006, funcionabil Cultivator proprietate, an achiziie 2010, funcionabil Maina erbicidat- proprietate, an achiziie 2009, funcionabil Maina mpratiat gunoi grajd proprietate, an achiziie 2010, funcionabil Semanatoare plante prasitoare proprietate, an achiziie 2010, funcionabil 22 ha proprietate 31 ha arenda, dintre care: 4 ha 9 ha 3 ha 4 ha 7 ha 21 ha 2 ha 3 ha

7 o o Remorc proprietate, an achiziie 2002, funcionabil Peridoc proprietate, an achiziie 2009, funcionabil

o Tanc pentru racire lapte proprietate, an achiziie 2011, funcionabil o Semanatoare cereale paioase proprietate, an achiziie 2010, funcionabil 1.6. Situaie financiar i fiscal (datorii fiscale i/sau mprumuturi bancare n derulare - situaia privind respectarea graficului de rambursare, la termen i/sau reealonare etc.) Societatea Comercial SC Vacua S.R.L nu are datorii fiscale sau mprumuturi bancare n derulare. Regim juridic (baza legala) de funcionare i organizare: Societatea comercial SC Vacua S.R.L, nfiintata n 2011, este persoan juridic romn, organizat sub forma unei societi comerciale cu rspundere limitat, constituit n condiiile Legii 31/1990. Societatea comercial i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i cu prevederile actului constitutiv. Proiecte de investiii similare realizate -Nici unul. Fundamentarea necesitii i oportunitii investiiei propuse : Implementarea proiectului va contribui la mbunatirea venitului productorilor agricoli, la atragerea tinerilor n activitile agricole prin mbuntirea condiiilor de via i de munc, precum i la asigurarea condiiilor de igien i bunstare a animalelor. Achiziia de vaci de lapte din rasa Balat Romneasc i a vacilor din rasa Limousin, are ca scop mrirea potenialului genetic i zootehnic existent in zona Sanpaul, nscriindu-se in normele de aderare la Uniunea European. Se urmrete astfel satisfacerea: a) componentei economice: ferme transmisibile economic din generaie in generaie. b) componentei sociale: o agricultur care s in cont de diverse componente ce in de viaa social a unei societi ( calitatea alimentelor, calitatea patrimoniului construit, accesibilitatea spaiului, etc.

8 Daca prin proiect se asigur diversificarea produciei existente la data depunerii cererii de finanare (ca activiti i/sau produse), se precizeaz modul de realizare, i se previzioneaz dac aceast diversificare va genera o cretere a veniturilor cu mai mult de 30% fa de situaia existent. CAP.2. OBIECTIVE URMRITE SECTORUL LAPTELUI DE VAC N ROMNIA 2.1. Importan Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor n vrst, precum i a celor cu diferite afeciuni. Creterea vacilor pentru lapte, ocupaie de baz n zona rural i montan, asigur venituri ritmice i stabile cresctorilor de animale. Susinerea valorificrii eficiente a laptelui materie prim va permite realizarea unor investiii n retehnologizarea activitii necesare realizrii unor produse lactate controlabile, cu calitate i termene de garanie superioare. Asigur stabilitatea forei de munc n zona rural i montan. Este surs sigur pentru schimburile comerciale. Asigur valorificarea superioar a furajelor realizate pe suprafeele de baz furajer n sistem natural (pauni naturale). 2.2. Obiective urmrite Asigurarea necesarului de lapte i produse lactate la nivelul standardelor europene. Realizarea unei ncrcturi optime de animale pe unitatea de suprafa n vederea utilizrii potenialului de producie al bazei furajere. Stimularea organizrii de exploataii eficiente i competitive prin trecerea de la producia destinat autoconsumului la producia comercial. Organizarea cresctorilor n asociaii n vederea reprezentrii intereselor n relaiile cu furnizorii de inputuri i beneficiarii produselor realizate.

9 Creterea produciei de lapte materie prim la nivelul potenialului naional n vederea acoperirii cotelor de producie ce au fost negociate cu Uniunea European din momentul integrrii. SECTORUL CRNII DE BOVINE I BUBALINE N ROMNIA 2.3. Importana Creterea bovinelor este o activitate tradiional a populaiei din zona rural i n special din zona montan. Diversitatea produciilor pe care le realizeaz, consumul redus de energie i natura furajelor pe care le valorific, confer creterii i exploatrii bovinelor caracterul unei activiti durabile i de perspectiv. Exist posibilitatea realizrii de producii pentru acoperirea necesarului intern i de export de carne de bovine i bubaline, care s aduc venituri mari productorilor. Surs pentru schimburile comerciale. Asigur stabilitatea forei de munc n zona rural i montan. 2.4. Obiective urmrite Creterea greutii de taiere va determina randament ridicat de carne n carcas. Integrarea activitii de ameliorare a efectivelor de bovine i bubaline la normele i standardele UE. Promovarea activitii de ameliorare a efectivelor de bovine i bubaline n direcia mririi i mbuntirii produciei de carne. Susinerea financiar a organizrii exploataiilor n asociaii, n vederea reprezentrii intereselor n relaie cu furnizorii de inputuri i beneficiari ai produselor realizate. Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea produciei de marf la export. Asigurarea condiiilor necesare exteriorizrii potenialului de producie al animalului.

10 Stimularea creterii efectivelor n zonele montane care prezint oportuniti n creterea bovinelor i bubalinelor. CAP.3. ANALIZA OBIECTIV A PLANULUI MANAGERIAL I ANALIZA PIEEI 3.1. Obiective de reabilitare i redresare pe termen mediu i lung in sectorul de producere a laptelui Relansarea sectorului de cretere a bovinelor, n vederea stimularii productiei de lapte de vac. Susinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creterea cantitativ cotelor. Asigurarea securitii alimentare a populaiei cu lapte i produse lactate. Susinerea financiar a produciei de lapte, pentru echilibrarea preului de valorificare la productor, pe aceleai criterii cu cele realizate in UE Sectorul laptelui i al produselor lactate este reglementat in UE prin sistemul cotelor de producie a laptelui (R CEE nr. 3950/ 1992 modificat R CEE nr. 1788/2003) i cel de intervenii pe piaa produselor lactate (R CEE nr.1255/ 1999 modificat R CEE nr.1787/ 2003) transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu modificri i completari prin Legea nr.72/2006. 3.2. Situaia actual la nivel sectorial Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): - total bovine - vaci si juninci - vaci de lapte
EFECTIVE I PRODUCII UM SPECIFICARE 2007 2008 2009 2010 9 luni

calitativ

acestuia,

vederea

alinierii

la

standardele Comunitii Europene privind modul de acordare a

2.880.530 cap. 1.638.751 cap. 1.518.533 cap.

11
Efectiv total din care: Efectiv matc mii cap mii cap 2819 1732 2684 1639 2512 1569 2467 1386

Producia medie de lapte Producia totala de lapte din care: Producie marfa Producie subvenionat din producia total

l/cap mii hl mii hl mii hl %

3564 54875 26868 -

3653 53089 28197 -

3807 50570 25310 -

2595 33944 17433 -

Sursa:http://www.madr.ro Efective, (pe tipuri de exploatatii) : Tabel nr. 1 Total efectiv - vaci lapte i juninci - (cap) 1.711.655 Tip exploatatie (nr. cap) 1-2 3-10 11-20 21-30 31-50 51-100 peste 100 Sursa INS si MADR Producii - lapte - totale 49.298,9 mii hl. - medii Tabel nr. 2 Total i 1.052.02 8 Dimensiunea cap) 1-2 3-10 11-20 21-30 31-50 51-100 peste 100 Numar de i 969.898 76.267 3.824 942 587 321 191 Pondere (%) 92,2 7,2 0,4 0,1 0,06 0,03 0,02 din exploatati Exploatatiei (nr. exploatati total 3.168,0 litri / cap. Efectiv exploatatie 1.239.846 308.581 55.096 24.254 22.192 22.307 39.379 / Pondere din total (%) 72,4 18,0 3,2 1,4 1,3 1,3 2,3

Exploatatii agricole i efective, (pe clase de mrime a exploataiei):

12 Sursa INS si MADR Costuri de producie pentru lapte, (pe tipuri de exploataie): - gospodrii individuale, (1-2 cap. vaci lapte): - exploataii mici i mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte): 1,0-1,4 lei/litru lapte; 0,8-1,2 lei/litru lapte;

- exploataii mari i industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru lapte. 3.3. Structura dimensional a fermelor de vaci de lapte i juninci Tabel nr. 3 SPECIFICARE TOTAL SECTOARE Nr. exploatatii Efectiv capete TOTAL 1-2 capete 3-5 capete 6-10 capete 11-15 capete 16-20 capete 21-30 capete 31-50 capete 51-100 capete Peste 100 Sursa INS si MADR 1052028 969896 66653 9614 2433 1391 942 587 321 191 1710432 1239846 237670 70911 30466 24630 24254 22192 22307 38156 Revine exploatatie capete 1,63 1,28 3,57 7,38 12,52 17,71 25,75 37,81 69,49 199,77 pe

Principalele instituii responsabile pe sectorul de lapte: Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale (MADR) responsabil cu realizarea politicii, strategiilor i implementarii corespunzatoare a acestora i colaborrii internaionale prin compartimentul pentru lapte i produse lactate, respectiv prin departamentul de cooperare internaional. Autoritatea Naionala Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor (ANSVSA) responsabil cu asigurarea siguranei alimentelor, controlul i monitorizarea calitii laptelui materie prim, evaluarea i aprobarea unitilor de producie i procesare, aprobarea i

13 controlul laboratoarelor de atestare a calitii laptelui i produselor lactate. Agenia de Ameliorare i Reproducie in Zootehnie ANARZ Agenia de Pli i Intervenie APIA n subordinea ANSVSA este organizat laboratorul naional de referin pentru analiza i testarea calitii laptelui Institutul de Igien i Sntate Public Veterinar care verific activitatea laboratoarelor de rutin prin testarea intre laboratoare. n structura APIA este organizat Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea i controlul cotelor de lapte n Romnia cu structura teritorial, regional i judeean. Piaa european a laptelui de vaca este reglementat de regimul taxelor pentru cantitile comercializate in exces fa de cantitatea de referin atribuit fiecarui stat membru COTA NAIONAL DE LAPTE i msurile de SUSINERE FINANCIARE. Depairea cotei naionale impune plata de taxe ctre UE, de ctre productorii care i depaesc cota individual alocat. SUSTINEREA FINANCIAR conform politicii agricole comunitare (PAC) Principalele scheme de susinere financiar ale sectorului de lapte, conform PAC sunt msurile de intervenie i msurile comerciale de pia, intern i extern: Interventia pentru unt si lapte praf degresat Stocarea privata pentru unt Laptele in scoli Ajutor pentru fabricarea cazeinei si cazeinatilor Ajutor pentru unt folosit de organizatiile non profit Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor Promovarea consumului de lapte si produse lactate Licentele si taxele pentru importuri

14 3.4. Obiective de reabilitare i redresare pe termen mediu i lung in sectorul de producere a crnii Relansarea acestui sector n vederea asigurrii necesarului de carne pentru consumul populaiei Susinerea i relansarea sectorului are n vedere creterea cantitativ i calitativ a produciei de carne de bovine i bubaline . Alinierea la standardele Comunitii Europene privind modul de acordare a subveniilor i de valorificare n funcie de clasele de calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor. Susinerea financiar pentru echilibrarea preului de valorificare la producator cu cel realizat n UE. Sectorul crnii de vita este reglementat n UE prin Regulamentul CEE nr. 1254/1999 privind organizarea comun a pieelor n sectorul crnii de vit. 3.5. Prezentarea sectorului
EFECTIVE I PRODUCIA DE CARNE

UM SPECIFICARE Efective totale de bovine mii cap Producia totala de carne mii tone de vit n viu Greutatea medie la sacrificare Greutate minim pentru acordare subvenii kg/cap kg/cap

2007 2819 333

2008 2684 306

2009 2512 264

2010 9 luni 2467 213

280 -

285 -

287 -

332 -

Cantitatea total de carnemii tone subvenionat Sursa INS si MADR

15 Sectorul privat deine n prezent 99% din efectivul total de bovine i bubaline. Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza crora se realizeaz att producia de lapte ct i cea de carne. n anul 2010, fa de anul 2009 efectivul total de bovine a sczut cu 5 %, de la 2512 mii capete la 2467 mii capete. Producia de carne de vit este realizat n proporie de 99,6 % de sectorul privat. Efectivele de bovine pentru producia de carne sunt crescute ntr-un numr redus de uniti organizate de cretere i finisare, i sunt destinate, n special exportului n viu de tineret taurin la greutate de 250 kg, pe relaia Uniunea Europeana i la peste 400 kg n alte ri. Circa 19% din producia total de carne de taurine se realizeaz n exploataiile de mica efectivul total. Producia este valorificat de productori prin tierea vieilor la o greutate mic pentru asigurarea necesitilor proprii de consum. Circa 48 % din carnea de vit este vndut direct de ctre productori pe piaa liber. Importul de carne de vit a crescut cu 126,8 %, de la 4.736 tone n anul 2010, la 10742 tone n anul 2009. n anul 2010, fa de anul 2009 exportul de carne de vit a crescut cu 39,3 %, de la 22.515 tone la 31360 tone. Consumul total de carne de vit a fost de 193082 tone, n anul 2009, fa de 177524 tone n anul 2010, nregistrndu-se o crestere de 8,8 %. Ponderea importului din consumul intern de carne de vit a fost de 6 % n anul 2010, fa de 3% n anul 2009. n anul 2010 consumul de carne de vita pe cap de locuitor a fost de 8,9 kg fata de 8,2 kg n anul 2009. Formele de susinere financiar direct pentru produc torii de carne de vit au influenat evoluia produciei de carne. dimensiune, cu 1- 2 vaci, care dein circa 76 % din

16 CAP.4. PREZENTARE I DETALIERE DOTRI I PRODUSE S.C VCUA 4.1.Dotri i echipamente zootehnice pentru bovine Funcionalitatea grajdului este condiionat de corecta integrare a structurii cu diferite instalaii de decor i relative mecanizari. Odat decis tipologia grajdului, alegerea instalaiei, devine deci elementul condiionant raionalitii sale. Grajdurile se impart in mod substanial in grajduri cu stabulaie fix i grajduri cu stabulaie liber. Instalaiile pentru grajdurile cu stabulatie fix sunt paragonate unor compartimente unde animalul poate fi reinut pentru a se furaja i a se adpa i pot fi realizate de tip scurt sau lung.

COMPARTIMENTE SCURTE TIP OLANDA I AMERICA Compartimentul America este o anumit dezvoltare a compartimentului scurt , adoptat de norm in prezena grajdurilor ce practic pscutul animalelor. Prerogativa sa este aceea de a consimi eliberarea i capturarea simultan a grupurilor de animale.

17

COMPARTIMENTE LUNGI TIP TICINO I LOMBARDIA Funcionalitatea grajdului in stabulaie liber este legat de dispoziia diverselor elemente ce il constituie. In particular este evident ca diferita distributie a coridoarelor, a pasajelor de legatura intre acestea, a adapatorilor, a zonei de furajare si a zonelor de relaxare, sa aiba o absoluta incidenta asupra rationaliatatatii grajdului si asupra relativelor costuri gestionale. Corecta constructie a diferitelor instalatii este deci un factor indispensabil, dar nu suficient, pentru o mai buna reusita a lucrarii, ce va fi garantata doar daca acestea vor fi si corect dispuse tinand cont de spatiile, miscarea si exigentele FRONT DE FURAJARE animalelor.

FRONT DE FURAJARE AUTOCAPTURANT

18 Este indispensabil pentru a garanta un mai usor control al animalelor, garantand posibilitatea de blocaj periodic a operatiunilor de control si tratament PRODUSE PREFABRICATE IN BAV (BETON ARMAT VIBRAT)

FRONTUL DE FURAJARE Frontul de furajare si peretele ce sustine frontul de furajare pot fi realizate cu produse prefabricate care in mod oportun armate pot suporta chiar si structura de acoperire pentru zona de alimentatie si foraj. Adoptarea frontului si cusetelor in beton armat vibrat permite realizarea unor structuri prefabricate autoportante care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie. Adoptarea unor fronturi de furajare si cusete din beton armat vibrat permite realizarea unor structuri prefabricate care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie.

19 CUETE Gradul de ocupare a cusetelor depinde in afara de corectele dimensiuni, care sunt elementul baza a solutiei, si de conformatia solului, de cat este moale si de desenul despartitoarelor de cusete. Corectul mix a acestor factori asigura utilizarea de catre animale cu asteptatele avantaje legate de curatarea acestora, mai buna calitate a laptelui si rapiditatea operatiunilor de muls. BAZAMENTE PENTRU CUSETE. Bazamentele pentru cusete pot fi realizate in beton armat prefabricat si in mod oportun armate pentru a suporta structura de acoperire a zonei de odihna.. Bazamentele pentru cusete pot fi de tip cada pentru gestiunea cusetelor cu pat sau pardoseala plana pentru adopatarea unor covoare sau saltele. Adoptarea unor fronturi de furajare si cusete in BAV permite realizarea unor structuri prefabricate autoportante care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie. BOXE POLIUZ Trebuie sa raspunda la exigente de multe ori diversificate, de aceea este necesar sa se asigure maxima elasticitate de folosire. Sunt de fundamentala importanta toate centrele zootehnice organizate si gestionate in care sunt de regula prevazute cu box pentru steaming-up, box fatare, box infirmerie, box starter post-nastere, box taur.

20

BOX FATARE I INFIRMERIE Sunt de regula predispuse pentru a putea gazdui animale singal sau mici grupuri. De mare utilitate rezulta posibilitatea de o bloca animalul in zona de odihna sau furajare, pentru a facilita diferitele operatii de gestiune a animalelor si asternutului.

BOXE TAUR Boxa taur trebuie sa aiba o iesle in unghi cu capturare si pasaj de om. Predispozitia compartimentului este indispensabila pentru a asigura gestiunea operatiilor in siguranta pentru personal. O speciala si interesanta solutie de grajd pentru progeny test cu compartimente singale pentru taurii de

21 reproducere. Dupa perioada de conditionare la viata sociala, la varsta de circa 6 luni, este posibil sa se formeze grupuri de vitei mai numerosi gazduindu-i in adaposturi, cu zona de odihna fie pe pat permanent fie in cuseta.

Distributia planimetrica pentru adaposturile acestor sectoare prevede zona de odihna pe pat permanent (3-6 mq/cap pana la 16 luni de viata si 68mq/cap pana la fatare) si cea de alimentare pe pardoseala , cu curatarea mecanizata sau ca fisurat. Grilajul de furajare de tip autocapturant si antisufocare, are dimensiuni diverse (inaltime) in functie de varsta animalelor. Pana si imprejmuirile si portile trebuie sa fie in mod oportun studiate cu scopul de a putea integra toate animalele la furajare concomitent cu operatiile de extirpare a patului.

22 Solutia cusetelor reglabile rezulta interesanta atat pentru spatiul minor necesar , cat si pentru functiunea de dresare asigurand de la bun inceput deplina ocupare a cusetelor in grajd eliminand astfel orice problema de acomodare. Dotari si echipamente pentru bovine de carne Dotarile pentru aceasta tipologie de creascatorie sunt in mod specific studiate pentru a permite continerea animalelor evitand orice posibila dauna si asigurand operatiile de miscare si control in deplina siguranta. Sunt boxe adaptabile atat pe paviment cu gratar cat si pe pat.

Rezulta evidente diferitele solutii stabulative adaptate , de la acelea complet pe pat, la acelea cu zona odihna pe pat si zona de alimentre mecanizata sau pe paviment cu gratar.

In diferitele solutii posibile, este totusi fundamentala alegerea tipologiei frontului de furajare , a pasajelor si a portilor care consimt blocajul animalelor intr-o portiune a boxei oferita lor cu scopul de putea executa operatiile de curatare a patului si controlul miscarii animalelor in siguranta absoluta pentru operatori. 4.2. Dotri i echipamente zootehnice pentru bubaline/bivoli

23

Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun, dar mai ales de integrarea lor, luand in considerare spatiile, miscarile, exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor. FRONT DE FURAJARE

Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului, capului si coarnelor, creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea inferioara mobila si reglabila in inaltime. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului.

24

Adoptia unor iesle si cusete din bav permite realizarea unor structuri prefabricate autoportante care nu cer ulterioare opere de fundatie. Se pot realiza structuri cu alei simple sau duble , pentru zone de odihna cu 2 sau 3 randuri de cusete si adaposturi complete. Boxe pentru inrcarea vieilor Sunt studiate pentru a raspunde fie exigentelor igienico-sanitare, fundamentale pentru primele saptamani de viata a vitelului, fie pentru bunastarea animalelor si de bunele conditii de munca ale operatorilor.

Boxele unicelulare pentru intarcarea viteilor (dimensiuni cm 100x200). Sunt solutia ideala pentru ca sunt suprainaltate si cu fundul griliat, asigurand drenajul continuu al patului care ramane astfel uscat si confortabil. Inchiderile boxei, acoperisului si peretilor laterali, creand astfel o microclima garantand, in

25 acelasi timp, izolarea animalelor. Pe poarta de intrare se gasesc galeata cu dispozitiv de basculant pentru lapte si apa si ieslea pentru contentie fan si concentrate. Dispozitia boxelor pe randuri si instalarea unei structuri de acoperire, creeaza garantia unor bune conditii de munca a operatorilor si un bun control al animalelor. In crescatoriile de mari dimensiuni este oportuna impartirea boxelor in mai multe unitati cu scopul de a gestiona mai bine operatiile de spalare si dezinfectare. Dotari pentru bubaline de carne Sunt dotari in mod specific studiate pentru a favoriza contentia animalelor evitand posibile daune si asigurand operatiile de miscare si control a animalelor in deplina siguranta. Sunt boxe adaptabile atat la pavimentul fisurat cat si la patul permanent.

Sunt posibile diferite solutii stabulative , de la cele complet pe pat permanent, la cele cu zona de odihna pe pat permanent si zona de alimentatie mecanizata sau pe gratar la cele complet pe paviment cu gratar. In diferitele solutii posibile este foarte importanta alegerea tipologiei grilajului de furajare, a zonelor de pasaj, a portilor care trebuie sa consimta delimitarea animalelor intr- o portiune a boxei, cu scopul de a putea executa operatiile gestionare a patului permanent si controlul miscarii animalelor in absoluta siguranta.

26 Accesorii pentru gestionarea centrului zootehnic

Dificultatea de blocaj a bubalinelor(bivolitelor) in frontul de furajare , face indispensabila dotarea centrului zootehnic cu un corral ce permite efectuarea in deplina siguranta pentru operatori a tuturor operatiilor de control asupra animalelor.

Corralul in mod special studiat pe baza caracteristicilor fermei, prevede un particular loc de capturare cu o speciala capacana. Prin operatii de control asupra animalului in deplina siguranta, acesta poate fi eliberat fara sa fie constrans la miscari fortate.

TRAVALIU MEDICATIE Consiste blocajul usor al animalului si datorita miltiplelor panglici cu functie de

27 strangere si ridicare, favorizeaza accesul la partile corpului interesate diverselor interventii.

DOTARI

PENTRU

IMPREJMUIREA

SI

MISCAREA

ANIMALELOR

Caracteristicile constructive si dimensiunile sunt studiate tinand cont de volumul animalelor, dar mai ales considerand exigentele specifice ale fermei si o relativa rutina operativa. Imprejmuirile si portile fixe sau care se pot deschide in anumite situatii pot fi studiate si realizate cu solutii specifice in masura sa rationalizeze la maxim gestiunea cresctoriei.

4.3. EFECTIVE I PRODUCII In Romnia, exist un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate majoritar in judeele: Bihor, Bistria Nsud, Braov, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj i Sibiu. Cele mai mari efective de bubaline i bovine se gsesc in judetele Salaj (14.300 capete), Cluj (10.100 capete), Maramure (6.500 capete), Bihor (5.600 capete), Braov (5.400 capete), Satu Mare (4.400 capete). In judeele Sibiu, Braov, Cluj direcia principal de exploatare este pentru producia de lapte, iar in judetele Salaj i Bihor pentru carne i lapte. In judetul Braov, care are o tradiie indelungat in creterea bubalinelor, se gasete Staiunea de Cercetare i Producie pentru creterea Bubalinelor - Sercaia, unica din ar pentru aceasta specie.

28 Ca insuiri de producie, S.C VCUA se preteaz, in principal, la exploatarea pentru producia de lapte i carne de bivine din rasele Blat Romneasc i Limousin i de bubaline/bivoli din rasa Murrah. 4.3.1.PRODUCII LAPTE Producia de lapte a bubalinelor i bovinelor este in jur de 1.700 litri pe lactaie, cu 132 kg grasime pur i un procent de grsime de 7,49%. Laptele de bivoli are o compoziie complex i se caracterizeaz printr-o pondere ridicat in substan uscat i grasimi, superioar laptelui produs de ctre toate celelalte specii de animale de ferm. De asemenea, are un coninut ridicat in vitamine i compui minerali. Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivoli sunt: (in g/100 g lapte)

substan uscat total - 17,4; grsimi - 7,4; proteine - 4,1; cazeina - 3,4; albumine - 0,6; lactoza - 4,8; subst. minerale - 0,7; calciu - 185 mg/100 g lapte; fosfor - 137 mg/100 g lapte;

Aceast compoziie confer caliti nutritive precum i caliti tehnologice deosebite laptelui de bivoli.

29 Din lapte de bivoli dar i din laptele de vac, se pot obine preparate foarte apreciate de consumatori:

Branzeturile care se fabric intr-o gama foarte variat de sortimente, cum

sunt Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati la care se adaug branza telemea de bivoli produs in ara noastr;

Produse cu coninut ridicat in grasime, respectiv smntna, untul i

gheea;

Preparate dietetice acide : iaurtul, chefirul.

4.3.2. PRODUCII CARNE De la animalele sacrificate se obin carcase cu o greutate medie de 200kg. Cele mai importante criterii de apreciere a produciei de carne obtinut sunt:

masa corporal la momentul valorificrii, care este de dorit s fie ct mai

mare i la vrste ct mai timpurii;


conformaia corporal; gradul de "'imbrcare in muchi".

4.3.3. AMELIOARARE BUBALINE I BOVINE Creterea bubalinelor i bovinelor este dependent, la aceast dat, de realizarea unei valorificri superioare a produciilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice i desfacerea acestora la export. Principalele elemente ce ii preocup pe cresctori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor i bovinelor, care are in vedere urmtoarele obiective:

Masivizarea tipului de bubaline actual, prin creterea taliei la 138 cm i a

masei corporale la peste 600 kg la bivoliele adulte, cu o bun dezvoltare a

30 dimensiunilor de lungime a trunchiului, profunzime pronunat a toracelui i largimi sporite in general, precum i un tren posterior masiv. Totodat, se urmrete creterea adncimii toracelui la peste 55% din inalimea la greban.

Ridicarea potenialului genetic in direcia produciei de lapte la peste

1900 kg lapte i 145 kg grasime i 100 kg protein.

Concomitent, se va apela i la imigraia de gene valoroase, prin utilizarea Firma noastra, S.C. VCUA, ofer spre vnzare i viei pentru carne de

de material seminal din alte rase, superioare. cea mai bun calitate i din cele mai bune rase la preul de 10 lei Kg viel viu, preul incluznd i reducerea de 10%. Pentru ca firma s ii asigure vnzrile trebuie s indeplineasc unele condiii privind :igiena, calitatea crnii animalului, condiiile de cretere i regimul de hrana. Intruct pe piaa intern i cea extern cererea de carne de vit este in cretere, iar servicile noastre au o calitate ce atinge standardul, vom fi siguri c vom avea succes pe pia i ne vom extinde afacerea i mai mult. Vinderea vieilor pentru carne se va face att en-gross, unui numr limitat de clieni (spitale, abatoare, cantine, uniti militare), ct i en-detail magazinelor de desfacere a crnii. Firma intenioneaz s practice preuri cu 10% mai mici dect nivelul preurilor existente pe pia.

CAP.5. EVALUAREA PIEEI I A CONCURENEI

SEGMENTUL DE PIA Ferma este amplasat in judeul Cluj. In vecinatatea oraului la caiva kilometri, sunt oraele : Turda, Trgu Mure, Zalu, Reghin, Gherla, Aiud, Beclean, Dej etc. care au i ele un numar destul de mare de locuitori, ce

31 consum carne de vit, avnd in vedere preul rezonabil al vieilor din ferma noastr.

CONCURENA In zon mai exist o ferm de cretere a vieilor pentru carne, care au i magazin de desfacere a crnii, dar nu acoper necesarul de carne pe piaa oraului i in zonele limitrofe, deoarece practic preuri mai ridicate i calitatea lasa de dorit. In comparaie cu aceti concureni, S.C. VCUA ofer carne i lapte de o calitate mult mai ridicat i la un pre mult mai mic, iar in ceea ce privete tehnologia noastr de cretere a vieilor, se bazeaz pe metode mult mai moderne, ceea ce atrage clieni din mai multe zone ale rii, dar i din afar. CAP.6. LEGISLAIA IN VIGOARE PRIVIND ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE IN VEDEREA INFIINRII UNEI FERME DE BOVINE I BUBALINE 6.1. Obiective operaionale Promovarea investiiilor in exploataiile agricole din sectorul vegetal i de cretere a animalelor pentru realizarea de construcii noi i/sau modernizarea construciilor agricole existente din cadrul acestora i a utilitilor aferente, achiziionarea de maini i utilaje noi, infiinarea de plantaii etc. Domeniul de aciune In cadrul acestei msuri vor fi sprijinite investiiile orientate spre dotarea cu utilaje i echipamente performante in raport cu structura agricola actual, precum agricole. i investiiile privind adaptarea construciilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare i creterea competitivitii exploataiilor

32

Descrierea tipului de beneficiari Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masur organizaiile de productori din sectorul legume i fructe pentru investiii sprijinite prin Pilonul I. Grupurile de productori i cooperativele pot fi beneficiari ai msurii cu condiia ca investiiile realizate s deserveasc interesele propriilor membri. Definirea categoriilor de beneficiari in funcie de baza legal de infiinare, organizare i functionare: societati comerciale persoane fizice autorizate asociatii familiale Sectoare prioritare In cadrul msurii sectoarele prioritare sunt: Sectorul vegetal: legume, pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii, culturi de camp, pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa. Sectorul de cretere a animalelor: bovine pentru lapte, bovine pentru carne, porcine ovine si caprine, pasari in sistem extensiv pentru oua de consum.

33

Criterii de selecie: Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse; Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata mai sus; Exploatatii agricole de semisubzistenta; Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare; Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleasi tip de activitate ; Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor in sistem ecologic; Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole; Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului; Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate. 6.2. Descrierea cerinelor i obiectivelor cu privire la imbunatirea performanei generale a exploataiilor agricole Sprijinul este acordat pentru investitii corporale si necorporale care conduc la imbunatatirea performantei generale a unei exploatatii agricole si care indeplinesc atat standardele nationale cat si pe cele comunitare. Planul de afaceri reprezinta partea economica a memoriului justificativ in cazul achizitiilor simple, sau a studiului de fezabilitate in cazul obiectivelor de investitii care au si constructii, iar beneficiarul unui proiect de investitii trebuie sa demonstreze imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole prin indeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economicofinanciar si de mediu, conform urmatoarei liste indicative: Obiective tehnice economico-financiare de mediu - achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor

34 agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru; - construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare; - diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii . - reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole; - cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole. - cresterea viabilitatii economice. - reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de productie; - reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special in exploatatiile de crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitarveterinare, de igiena si de bunastare a animalelor; - asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.; - cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii acestora. Obiectivele de ordin tehnic si de mediu sunt prezentate in studiul de fezabilitate sau, dupa caz, in memoriul justificativ, iar obiectivele economicofinanciare sunt prezentate in planul de afaceri. Tipul sprijinului Sprijin public nerambursabil. Beneficiarii acestei masuri pot solicita Agentiei de plati plata unui avans in cuantum de pana la 20% din ajutorul public pentru investitii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea unei garantii bancare sau a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui procent de 110% din valoarea avansului.

35 Garantia depusa se elibereaza numai in cazul in care Agentia de plati stabileste ca suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investitii a depasit valoarea avansului. CAP.7. Plan de msuri privind implementarea sistemului de management al calitii Obiectivele auditului intern sunt: Asigurarea obiectiv i consilierea destinate s mbunteasc sistemele i activitile societii; Sprijinirea ndeplinirii obiectivelor societii printr-o abordare sistematic i metodic, prin care se evalueaz i se mbuntete eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a proceselor administrrii. Activitatea de audit intern se exercit asupra tuturor activitilor desfurate n cadrul societii, la nivel central i judeean. Directorul Direciei Audit Intern este responsabil pentru organizarea i desfurarea activitilor Intern. Direcia Audit Intern ndeplinete urmtoarele atribuii principale: Elaboreaz i implementeaz normele metodologice i procedurile de audit specifice societatii cu avizul Direciei de audit din cadrul MAPDR; Elaboreaz planul strategic pe 3 ani, precum i planul anual de audit intern pe baza cruia se efectueaz misiunile de audit intern i propune modificarea planului de audit intern ori de cte ori analiza riscurilor motiveaz acest lucru, sau conducerea societatii dispune efectuarea unor misiuni de audit neprevzute n planul de audit iniial aprobat, prin renunarea la unele misiuni cu riscuri mai reduse incluse deja n plan; de audit i pentru asigurarea condiiilor necesare pregtirii profesionale a auditorilor din cadrul Direciei Audit

36 Efectueaz activiti de audit intern pentru a evalua dac sistemele de management financiar i control ale societatii sunt transparente i conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficien i eficacitate i face recomandri pentru mbuntirea acestora, dac este cazul; Analizeaz sistemele de management i control intern ale structurilor auditate, identific slbiciunile acestora, precum i riscurile asociate unor astfel de sisteme, programe / msuri / proiecte sau operaiuni i propune recomandri pentru reducerea acestora, dac este cazul; Verific respectarea procedurilor aa cum au fost ele acreditate; Desfoar misiuni de audit intern cuprinse n planul de audit intern cu respectarea normelor procedurale de audit intern; Efectueaz misiuni de consiliere formalizate, efectuate prin abordri sistematice i metodice conform reglementrilor legale; Serviciul Audit IACS-IT care desfoar misiuni de audit, de asigurare i consiliere, dup caz, asupra activitilor privind: Implementarea sistemului de consultan pentru fermieri; Realizarea procedurilor IACS de ctre contractorul software; Analiza de statistici rezultate din baza de date din IACS; Integrarea procedurilor privind administrarea i controlul cererilor de plat pe suprafa n sistemul IACS; Realizarea i implementarea Registrului fermierilor; Implementarea Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS); CONCLUZII

37

BIBLIOGRAFIE 1. Aurelia Coroian, Creterea bubalinelor pentru producia de lapte. 2. Balauca N. (2008) Igiena unitatilor agroalimentare, Ed. ART Design, Bucuresti 3. Marinaela Ivanescu (1998) Alimente de origine animala, Ed. Carusel, Bucuresti 4. Onac N si col. (2006) Inspectie si legislatie zootehnica, Ed. Cermaprint, Bucuresti 5. Oprea A., Vasilica Radu (2006) Controlul si expertiza produselor de origine animala, note de curs, uz intern, Bucuresti 6. Vasilica Radu, Onac N. (2006) Tehnologia procesarii produselor de origine animala, Ed. Shik, Bucuresti 7. http://www.apia.org.ro/audit-intern.htm 8. http://www.madr.ro/ 9. http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1967&lang=RO 10. http://www.rotaguido. 11. http://www.biagenselect.ro/