Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT


FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -
CAPITOLUL I: INTRODUCERE

1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent


Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme
de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului


Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile
carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au
fost multiplele avantaje pe care le prezinta:
- carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine
si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol;
- blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete,
mantouri, manusi etc.;
- parul este utilizat in industria de fetru;
- animal de laborator excelent;

2
- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie;
- pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine;
- se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati
pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg
carne/an;
- au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%).
In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare,
grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in
sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile
cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare,
incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara
noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri


Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD.
Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie
agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se
acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru
valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea
controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de
monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru
alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural.
Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole
noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru
popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe
alte investitii in domenuil agro industrial.
Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si
pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face
investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara
si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3
costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa
de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4
CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII
SI ADMINISTRARII AFACERII

2.1. Modul de constituire a societatii


Denumirea: S.C. Vlatis S.R.L.
Forma juridica: Societate cu raspundere limitate, cu 2 asociati: Radu Vlad si
Armanu Dorica.
Emblema:

Prezentarea generala a organizatiei: S.C. Vlatis S.R.L. are sediul in Piatra


Neamt, str. Izvoras nr. 16, si s-a infiintat in data de 20 mai 2006. Are punct de lucru
in satul Mastacan, comuna Borlesti.
Obiectul de activitate conforma C.A.E.N.:
- activitate principala: 0125 – cresterea altor animale
- activitati secundare:
 013 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor)
 151 - Productia, prelucrarea si conservarea carnii
 1571 - Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma
 183 - Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
 191 - Tabacirea si finisarea pieilor
 521 - Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate
 5222 - Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne
 6024 - Transporturi rutiere de marfuri
 0142 - Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor
Capital social: Tip de participare:
Capital social subscris varsat: 1000 RON.
Nr. total de parti sociale: 100%, valoarea unei parti sociale 50%, 50%
Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica
Durata societatii: nelimitata

5
2.2. Resursele necesare
Este necesara o finantare de 300.000 Euro necesara pentru extinderea si
modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor, achizitionarea de noi exemplare de
iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de
reproducere, extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor,
achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la
abator, a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica, si a
accesoriilor aferente muncilor agricole, modernizarea structurii informatice.
Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150.000 Euro) vor veni din
partea programului SAPARD, iar 50% din fonduri proprii: 20% (60.000 Euro)
contributii egale ale celor doi asociati ai firmei, iar 30% (90.000) din fonduri vor veni
din contactarea unui nou asociat Avram Mihai - specialist in marketing si negociere.
Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad, 33% Armanu Dorica, 33%
Avram Mihai.

2.3. Alegerea amplasamantului


Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o
suprafata de 6 ha, situat in plin camp agricol, in o zona usor colinara, la distanta de
zona locuita - sat. 3000 mp vor fi alocati constructiilor, iar restul terenului urmand a fi
folosit pentru productia proprie de furaje. Suprafata alocata constructiilor este situata
pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata, ferita de vanturi puternice, pe un
sol care nu e nici argilos nici mocirlos . Este necesara realizarea unei captari de apa
pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei, cat si racordarea la reteaua
electrica a localitatii. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor
pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor.
Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt
inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri.

2.4. Elemente specifice procesului de productie. Precizari tehnice


si tehnologice. Utilizarea capacitatii de productie.
a) Cusca
Modalitati de crestere

6
In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a
iepurilor: liber, in spatii ingradite, in boxe sau pe asternuturi. Pentru organizarea
cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante.
Indiferent insa de acest lucru, datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor
si a ratei ridicate a mortalitatii, rezultatele economice sunt nemultumitoare. De aceea,
in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt
create conditii de productivitate ridicata, se asigura posibilitatea organizarii unei
alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor
categorii de iepuri, de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire, de
evitare a unei imbolnaviri etc.
In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in
custi: in custi in spatiu deschis, sub streasina sau sopron, in spatii inchise si
combinat.
Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu
deschis, cu 3 nivele.

Material
Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa,
sudata sau impletita - plasa de sarma. Custile din sarma sunt mai rezistente decat
custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. De
asemenea, datorita rezistentei in timp, sunt practic mai ieftine decat cele din lemn.
Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una, trebuie avut
grija sa se curete foarte usor, astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia
cat mai putin timp, ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. In plus, este
indicat ca pardoseala sa fie mobila, ca o tavita, care sa poata fi curatata fara a fi
necesar sa scoateti iepurele din cusca - acest deziderat se poate obtine mai usor in
cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma.
Custile din lemn mai au un dezavantaj, in afara faptului ca absorb urina si
umezeala, in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul, pentru a-si toci dintii. In
acelasi timp, daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale
achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure.

7
Dimensiuni
De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe
urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime, 90 cm lungime si 50 cm inaltime.
Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. In cazul in care cusca va fi
tinuta afara, se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 10-
15 cm, pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Deoarece cusca va sta
afara, ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia
pentru perioadele de vreme rea.
O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4
iepuri adulti. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu
o distanta de 1,5-2 cm intre ele. O incapere cu podea plata va fi mai murdara, intrucit
va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des.
Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn, tabla
etc). Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza
plasa de sirma. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Prin jgheabul
pentru apa curge in permanenta, incet, apa proaspata. Din respectivul jgheab pentru
fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele
sa bea apa. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si
implicit imbolnavi.
Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semi-
automat, care se fixeaza pe unul din peretii laterali.
Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. In acest caz murdaria
va fi curatita mai usor din casuta. Intre niveluri, distanta ideala pentru o curatenie cit
mai eficienta este de 15 cm.

8
Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche.
Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care
iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii.
Este foarte important sa curatam casutele cit mai des, cel putin o data pe
luna. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Cea mai indicata substanta
chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%.
Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele:
- Scoateti iepurii si mincarea din casuta.
- Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta.
- Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Cand
incaperea este uscata, puteti sa dati iepurii inapoi.

b) Efectivul de reproductie
In orice crescatorie de iepuri, indiferent de marime, exista un numar de
animale, femele si masculi, numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. Aceste
animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si, practicand reproductia,
sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare, precum si exemplarele
necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. Altfel spus, chiar si atunci cand
crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie
este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie.
Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere
urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc:

9
- maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca;
- monta si caldurile;
- gestatia;
- fatarea;
- alaptarea si intarcarea;
- reluarea ciclului de reproductie, respectiv monta dupa fatare.

Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca


Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care
animalele pot realiza monta fecunda, adica imperecheri care au ca efect
insamantarea femelelor de catre masculi.
Tineretul devine apt pentru a se reproduce, in principiu, atunci cand
greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte.
Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la
monta corespunde cu varsta de 5-8 luni, diferentele fiind conditionate de rasa
ierpurilor.
Subliniem insa faptul ca, pentru stabilirea momentului primei monte,
hotaratoare este greutatea corporala. Altfel spus, iepurii tineri pot fi dati la monta si la
o varsta sub 7 luni, daca au greutatea aratata mai sus.
Ca si in cazul altor specii de animale, nu este bine sa se foloseasca la
reproductie animale prea tinere, dar nici batrane, deoarece prin imperecherea
animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient
de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri.
Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru
femele si de 4 ani pentru masculi.

Monta si caldurile
Dupa instalarea maturitatii sexuale, iepuroaicele pot fi date la monta in orice
anotimp deoarece caldurile apar, in mod ciclic, la intervale de 8-10 zile in tot cursul
anului.
Se constata ca, desi apar in tot cursul anului, caldurile la iepuroaice, se
manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor.
Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt:

10
- iepuroaicele se agita in custi, rascolesc asternutul, fac cuib, isi smulg par de
pe abdomen;
- daca este introdusa in cusca masculului, iepuroaica accepta monta; in cazul
cand nu este in calduri, tine coada lipita de corp, fuge prin cusca, se tranteste si deci
nu se lasa montata;
- la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea
rosu-aprins.
Caldurile dureaza, in medie, 3 zile.
Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca
masculului si nu invers, pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai
in siguranta. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta, doar cateva secunde.
Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe
o parte, in timp ce scoate un tipat scurt.
Monta e bine sa se faca dimineata sau seara, in aceste perioade ale zilei
animalele fiind mai linistite.
Actul imperecherii trebuie supravegheat.
Crescatorul, dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului,
va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta, dupa care va scoate
femela tinand-o, cu atentie, de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul
posterior.
Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va
indeparta deoarece nu este in calduri.
Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie, in efectivul
matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe, respectiv un mascul la 8-10
femele. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi.
Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Daca el
este mai mare, iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile.
Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. Cauza poate fi sterilitatea femelei
sau lipsa de hormoni. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi, timp
de 2 saptamini inainte de inmultire, sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde
sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Daca acesta nu ajuta, inseamna ca femela
este sterila si poate fi sacrificata.
La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata.

11
La 15-20 de zile dupa nastere, putem incepe sa introducem plante in dieta
iepurasilor, iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele
iepuroacei - mame.
Dupa 8 saptamini, iepurasii pot fi intarcati , asigurindu-ne ca ei mananca
foarte bine.
Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate
sexuala. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi.

Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de


masculi.

c) Hrana
Iepurii sint animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita
pentru ei. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar
moartea. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste
citeva zile, saptamini sau chiar luni. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea
iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.
Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cit si cele toxice.

Plantele cu efect pozitiv


Lucerna - Este o planta bogata in proteina si calciu. Poate fi recoltata de 4-5 ori la
sezon.
Morcovul, sfecla rosie - Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva
scabiei si napirlirii
Patlagina - Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Este buna pentru functia
intestinelor si pentru membranele mucoase.
Vetrice - Poate fi data in cantitati nelimitate. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor
probleme ale sistemului digestiv.
Podbalul - Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe saptamina. Va impiedica
aparitia balonarii.
Suplimentar la aceste plante, se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba
obisnuita (din paduri, de exemplu), deorece si ea are unele calitati medicinale pentru

12
iepuri. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante, astfel iepurii vor
putea sa-si aleaga hrana dupa plac.
Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau, porumb si orz,
de obicei ca nutret combinat. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna,
cind nu este masa verde. Fan putem facedin iarba cosita vara, pentru a hrani iepurii
in timp de iarna. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor, cu atit mai mult ca acestea
sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova.

Plantele cu efecte negative


De retinut:
ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp.
ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata.
ˇ Hrana se da in principala seara. De obicei, iepurii maninca mai linistit in
timpul serii, deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot.
ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila
ˇ Ceapa
ˇ Sparanghelul
ˇ Arpagicul
ˇ Prazul
Boli gastrointestinale
ˇ Cartofii cruzi
ˇ Frunza de cartofi
ˇ Resturi de planta de rosii
ˇ Resturi de planta de tutun
In majoritatea cazurilor iepurii vor muri.
ˇ Plantele conifere
ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera
Gastrointerita, voma,diaree, moarte.
ˇ Varza (verde, alba si rosie)
ˇ Trifoiul rosu
ˇ Conopida
Balonare, diaree

13
Concentrate
In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje, dar cele
mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete, cerintele in
energie metabolizanta(EM), proteina bruta(PB), aminoacizi (lizina, metionina, cistina,
argina, triptofan), celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi:
- tineret 4-12 saptamani - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina 0,9%,
triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%; CB 14%; GB 3%;
- femele in lactatie - EM 2600 kcal/kg; PB 18%; lizina 0,75%, argina 0,8%, triptofan
0,22%, metionina + cistina 0,6%; CB 12%;GB 5%;
- femele gestante si reproducatori - EM 2400 kcal/kg; PB 15%; lizina 0,6%, argina
0,9%, triptofan 0,18%, metionina + cistina 0,5%;CB 14%; GB 3%;
Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat, se poate folosi furaj
unic pentru toate categoriile mentionate :
- EM 2400 kcal/kg; PB 17%; lizina 0,7%, argina 0,9%,triptofan 0,2%, metionina +
cistina 0,6%;CB 14%; GB 3%.
Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate, deoarece nu contin praf
care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori),
precum pasteureloza.
Se pot face si furaje negranulate, respectand parametrii furajului, dar sunt
destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate; impedimentul
major reprezentand printre altele si praful, iar ingestia de hrana este mai redusa
decat la cel granulat. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot, se poate
folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj
granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.
Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB,
astfel :
- PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% - risc de diaree;
- PB mai mic de 16% si CB 12 - 15% - productie scazuta, dar securitate ridicata
pentru diaree;
- PB > 18% si CB 12 -15% - risc de diaree;
- PB > 18% si CB mai mic de 12% - diaree in majoritatea cazurilor;
-PB16 - 18% si CB 12 -15% - reteta ideala pentru productie intensiva.

14
O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara,
bacteriana, sau infectioasa, datorita carentelor ce apar.

15
d) Boli
In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt:
A. Maladiile infectioase:
Hemoragie Septica - Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele
animalului bolnav. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la
nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. Animalele infectate se nimicesc, iar
cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi
folosite in alimentatia personala.
Mixomatoza - Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus.
Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor.
Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1,5 m.
Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. In scopul prevenirii acestor maladii
infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice, care
se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot
efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea
animalelor in curatenie.
Scabia, Dermatomicoza - Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa
curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare
de animale intr-o incapere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa
vitaminei A, D sau E. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare
si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in
vitamina A, D si E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de
Butox cu vazelina.
B. Maladiile nutritionale
Maladii digestive - Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana
nepotrivita, deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul
“Plante cu efecte negative”.

16
Osteoperoza, Rahitul - Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Osteoperoza
se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi
fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre
strimbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D, ceea ce inseamna
ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele.
Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu, de exemplu, cu
lucerna sau orz.
Hypercalcimie - Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor.
Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Pentru a
preveni aceasta maladie, trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. Dam
mai putin plante bogate in calciu, ca lucerna, de exemplu.
Hypoavitaminoze - Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se
caracterizeaza printr-o cadere a parului. Dam mai multa mancare bogata in vitamina
A, de exemplu - sfecla rosie si morcov.

Ingrijirea iepurilor bolnavi


Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav, trebuie sa-l
izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o
distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Daca iepurii bolnavi sunt prea
aproape de cei sanatosi, nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i
molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii, altfel boala
poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Dupa ce ati hranit
iepurii bolnavi, se spala bine mainile. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta,
aruncam toata mincarea care a ramas. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu
solutie de inalbitor de 3%. Altfel si urmatorii iepuri, pusi in aceeasi incapere, se pot
imbolnavi.
Cand cumparam iepuri noi, ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de
30 de zile, ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram
vaccinurile corespunzatoare.
Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav, dar nu suntem siguri, ne
adresam medicului veterinar.

17
e) Rase de iepuri
Uriasul Belgian
Rasa a fost formata in jurul anului 1825, in districtul Gand din provincia
belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). Actualele calitati se
datoresc in mare masura crescatorilor belgieni, care printr-o munca asidua de
ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume.
Rasa a fost preluata si iar prin selectie, factorii de mediu, incrucisari si nu in
ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi, s-au fixat
caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri, precum Uriasul German,
Uriasul Maghiar.
O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului, care in a
3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg, fapt ce permite crearea liniilor de
masculi pentru incrucisarile industriale.
Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg, dar sunt exemplare ce ajung si la
12 kg. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa
si deveni sterile), iar masculii la 9 luni. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare.
Caractere de exterior:
- capul este relativ mare, ochii mici, de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si
roza la cei de culoare deschisa
- urechile lungi (20-24 cm), cu varfurile rotunjite, mobile si tinute in forma de V;
- gatul este relativ gros, salba aproape enexistenta la masculi; la femele salba este
usor dezvoltata, intinzandu-se pe membrele anterioare;
- corpul este cilindric, cu pietul si crupa larga, linia spinarii dreapta sau putin lasata si
bine dezvoltata;
- membrele sunt musculoase, puternice, unghiile brune-negricioase sau albe (de
culoarea parului de pe trunchi);-culoarea blanii poate fi : neagra, aguti roscat, alba,
albastru-cenusiu si baltata.
Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare, cap berbecat, pete la
ochi, urechi ascutite sau lasate in jos, piept ingust, crupa tesita, parul lung sau lanos,
blana de nuanta galbuie.

Uriasul Alb

18
Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias
Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine, greutatea medie fiind
de 6-7 kg.
Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca
10 luni.
Caractere de exterior
- capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit, ochii de culoare roz(pupila
rubinie inchissi irisul mai deschis);
- urechile au o lungime de cca 118-20 cm, cu varfurile rotunjite;
- gatul la masculi este fara salba ; la femele insa se poate intalni o usoara salba.
- corpul cilindric, voluminos si bine legat;
- culoarea blanii este alba cu par des, scurt si matasos, iar pielea nu prezinta
pigment.

Uriasul gri german


Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale
spectaculoase. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia, unde s-
a organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. Nu
se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian
in urma unor selectii, altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. J. K. Schultz, in
“Scrisori din calatorii in Belgia”-1896, mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec
in innobilarea uriasilor din Flandra, insa nu se pomeneste nimic despre originea
rasei. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez.
Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei, cu
temperaturi mai scazute), s-au scurtat si transformat in urechi drepte, verticale. O
alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi
drepte si late tipuri de iepuri gri. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari.
In Germania apare intre 1880-1890, exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg, rar
6 kg. Blana avea o culoare gri, dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe
frunte, piept si picioare. De altfel, standardul belgian din aceasta perioada considera
petele albe o caracteristica, un insemn de rasa. Crescatorii germani si cei englezi
puneau mare accent pe exemplarele monocolore, fara pete, iar in cresterea prima
orientare era catre lungimea trunchiului. Unele date culese din ezpozitiile organizate

19
in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi, dar
cresterea in greutate era mica.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial , crescatorii de uriasi s-au orientat catre
criterii economice, renuntindu-se la lungime, in favoarea latimii, grosimii si in general,
un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. S-a trevut la cresterea
iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor, in paralel imbunatatinde-se si
calitatea banii. In felul acesta, a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor, prin
obtinerea de blanuri mari si dese.
La noi in tara, primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor
1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. Dupa anul 1975 sint introduse si primele
exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia
expoziilor de Wels, Amsterdam, Leipzig, Brno etc.
Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru
cresterea si extinderea rasei.
Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat
pricepere si talent, colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii
internationele.

Fluture urias german


Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian, raspindit mult
in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German.
Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice, evidentiate prin
marimea si conformatia corpului. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de
“Nas alb”, datorita capului alb. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala
asemanatoare cu cea a belgianului, fiind insa cea mai fina, mai delicata, prezentand
petele de culoare specifice rasei, fara a avea desenul specific al capului, desenul
fluturelui si punctele maxilarelor, dar avind inele din jurul ochilor. Exemplarele pestrite
au fost prelucrate ulterior, obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul
pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa.

Neozeelandez rosu
S-a format in America de Nord, in anul 1910, provenind din iepurele de casa
“Roscat de Bourbogne”. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa.Este

20
o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. Are greutatea
medie de 4 kg. Corpul de marime mijlocie; capul mare, lat, mai rotund la mascul si
mai alungit la femela; urechile de maxim 13 cm lungime, destul de late, cu virfurile
rotunjite, purtate drept; ochii rosii; gitul scurt si gros. Trunchiul este cilindric, bondoc,
cu capete late si musculoase, spinare.

2.5. Resursele umana. Politica de personal


Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat
solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. Ambii suntem absolventi ai unor institute
superioare de invatamant. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie, iar
Armanu Dorica este medic veterinar. Aveam nevoie si de un specialist in marketing,
asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa
investeasca in aceasta idee de afaceri.
Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam
cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de
productie.
Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste, la oficiul
fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. Selectia finala a candidatilor se
face in mod obisnuit, prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia
preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati, interviul al
doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului, si interviul al
treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului.
Selectia, recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si
firesc de instruirea personalului la locul de munca.
Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt:
- plata concediului medical
- asistenta medicala gratuita
Se asigura transportul salariatilor la locul de munca.
Recrutarea sezoniera, pentru muncile agricole in special, se face din randul
populatiei din satele din jur.

21
CURRICULUM VITAE

Numele si prenumele: ARMANU DORICA


Adresa: Piatra Neamt, Bd. Traian, nr. 108
Telefon: 0741403582
Nationalitate: Romana
Data nasterii: 02.03.1967

Experienta profesionala:
- 1981 - 1990, medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti;
- 1990 - prezent, propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt

Post ce il va ocupa la S.C. Vlatis S.R.L.:


- administrator si medic veterinar

Educatie si formare:
- absolvent liceului Petru Rares, Piatra Neamt, 1986;
- absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie, specializarea medicina
veterina, Iasi, 1990;
- 2000 – sustine cu succes teza de doctorat

Aptitudini si competente sociale:


- Aptitudini foarte bune de comunicare;
- Abilitatea de a relationa si intelege animalele;
- Modestie
- Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate,
perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete;

Limbi straine:
- nivel avansat: engleza.
- nivel incepator: franceza

Aptitudini si competente tehnice:


- cunostinte MS Office, Windows
- permis de conducere categoria B

mai 2007

22
CURRICULUM VITAE

Numele si prenumele: RADU VLAD


Adresa: Piatra Neamt, str. Dr. Emil Costinescu, nr.2
Telefon: 0741790908
Nationalitate: Romana
Data nasterii: 02.03.1967

Experienta profesionala:
- 1990 - 1998, inspector de calitate in magazinele agroalimentare, Bacau;
- 1998 - prezent, manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine, jud
Neamt

Post ce il va ocupa la S.C. Vlatis S.R.L.:


- administrator si director de management

Educatie si formare:
- absolvent liceului Calistrat Hogas, Piatra Neamt, 1986;
- absolvent Facultatea de Agronomie, Universitatea "Al. I. Cuza", Iasi, 1990;
- 2000 - cursuri de “Marketing” (prof. A. Nistor, Universitea "Al. I. Cuza", Iasi).

Aptitudini si competente sociale:


- Aptitudini foarte bune de comunicare;
- Abilitatea de a rezolva problemele profesionale ;
- Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei
ferme de animale
- Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate,
perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete;

Limbi straine:
- nivel avansat: engleza.

Aptitudini si competente tehnice:


- cunostinte MS Office, Windows, utilizarea echipamentelor de birou.
- permis de conducere categoria B

mai 2007

23
CURRICULUM VITAE

Numele si prenumele: AVRAM MIHAI


Adresa: Piatra Neamt, str. Castanilor, nr. 45
Telefon: 0741220922
Nationalitate: Romana
Data nasterii: 02.03.1969

Experienta profesionala:
- 1988 - 1990, responsabil aprovizionare la Lactama 4, Savinesti;
- 1990 - 1992, agent comercial la S.C. Simba Invest S.R.L. Bacau, filiala Piatra
Neamt;
- 1992 -1994, supervisor la aceeasi firma;
- 1994 - 2000, director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei
- 2000 - 2004, director zonal al firmei S.C. Agricola S.R.L. pe zona Moldovei
- 2004 – prezent, director general al firmei Reneau Romania

Post ce il va ocupa la S.C. Vlatis S.R.L.:


- administrator si director de marketing

Educatie si formare:
- absolvent liceului Calistrat Hogas, Piatra Neamt, 1988;
- absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al. I. Cuza",
specializarea Management si marketing, Iasi, 1990;
- 2004 - cursuri de “Marketing” (prof. A. Nistor, Universitea "Al. I. Cuza", Iasi).

Aptitudini si competente sociale:


- Aptitudini foarte bune de comunicare;
- Abilitatea de a rezolva problemele profesionale ;
- Leader innascut
- Puternice negociator
- Integritate, spirit de echipa, flexibilitate, receptivitate, responsabilitate,
perseverenta, tenacitate, dinamism, pragmatism, ordine, strictete;

Limbi straine:
- nivel avansat: engleza.
- nivel avansat: italiana

Aptitudini si competente tehnice:


- cunostinte MS Office, Windows, grafica, utilizarea echipamentelor de birou.
- permis de conducere categoria B

mai 2007

24
2.6. Impactul ecologic al activitatilor firmei
Ferma are un important impact ecologic.
In primul rand, ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane
deoarece oricat s-ar incerca, in jurul ei miroase a excremente de iepure, mai ales in
perioada de vara cand este cald afara.
Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. In felul acesta
iepurii vor creste mai sanatos si mai natural, iar plantele din alimentatia lor vor fi si
ele mai putin poluate.
Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de
bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. Ele trebuie atent si ecologic depozitate
pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri
agricole.
Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special.

2.7. Produsele realizate


Carnea
Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte
animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul).
In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de
celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Gustoasa, dietetica si
cu putine grasimi, se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase.
Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat, proprietatile carnii de
iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori.

Blanita
Blana poate fi folosita ca subprodus.
Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. La punctul de tabacire si finisare a peilor
se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire, intindere si uscare la
umbra in mediu uscat, ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de
imbracaminte cu, care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. Din blana de
iepure se confectioneaza caciuli, haine, papuci, ornamente etc... deosebit de
apreciate datoria culorilor si finetii lor.

25
Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de
vara aprilie - august, iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci.

2.8. Desfacerea si comercializarea productiei. Relatii de import –


export. Elemente specifice de marketing
Cel mai important procent din productie va merge catre export.
Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea
carnii de iepure.
Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza
si cea italiana, atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. Multiplele contacte
stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat
Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea
preconizata a fi realizata. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor
contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului,
in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii, pentru a
se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism.

2.9. Relatiile cu colaboratii


Furnizori
Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare, de rase superioare de
iepure, de echipamente diverse, de utilitati.
Beneficiari
Beneficiarii sunt interni si externi, am detaliat la capitolul 2.7. acest aspect.
Banca
Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD, fermierul se intoarce la
banca sau la agentia de microfinantare, pentru a incheia un al doilea contract, de
data aceasta cu banca. Practic, avand contractul cu SAPARD, incheierea unui
contract cu banca este simpla. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si
exista sanse mari sa accepte.

26
Intre cele doua contracte - primul cu SAPARD si al doilea cu banca - exista o
diferenta. Primul contract este pentru jumatate din suma, iar al doilea este pentru
toata suma.
Astfel, fermierul va lua de la banca intregul credit, iar pe masura ce
inainteaza in activitate SAPARD venind din urma, cu jumatate din bani, pe baza de
chitante si facturi. Creditul se acorda pe termen lung - pana la 10 ani, cu o perioada
de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani, in functie de domeniul investitiei. Dupa aceasta
perioada, cand ferma sau afacerea incepe sa produca, fermierul va incepe sa
plateasca jumatatea ramasa din credit.
Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza, in cazul in care
beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca, din diferite motive, sa
plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu
sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului
Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si
Mijlocii. Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare,
urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de
Administrare Fiscala (ANAF).

27
2.10. Concurenta si relatiile de piata. Pretul de vanzare al
produselor
Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra
producea in jurul anului 1990 circa 18.000 tone de carne de iepuri de casa, din care
8000 to in crescatorii specializate si 10.000 to in crescatorii de tip rural.
Dupa anul 1990, cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de
1.330.000 capete (tab. 1), odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de
Stat, efectivele cunicule au fost lichidate. Drept urmare in anul 1992 este atins cel
mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a
asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. In anii urmatori,
efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei, satisfacand
siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare, ajungand
in anul 1999 la un efectiv de 1.300.000 iepuri de casa, care a ramas constant pana in
anul 2003.

Tabelul 1
Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003
(dupa FAO 2003)
Efectivul Efectivul
Anul Anul
(mii capete) (mii capete)
1989 1000 1997 1000
1990 1330 1998 1200
1991 1000 1999 1300
1992 640 2000 1300
1993 771 2001 1300
1994 800 2002 1300
1995 1000 2003 1300
1996 1000

* Sursa: www.fao.org

In tarile din Uniunea Europeana, efectivele de iepuri de casa (tab. 2) au


scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94.000.000 la 92.000.000 iepuri.
Acest fapt se datoreaza, in principal, reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta

28
cu aproape 2,6 milioane capete. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de
casa a fost consemnata in Italia, care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de
capete. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane), Franta (11
milioane), Germania (9,8 milioane), Spania (2 milioane) si Grecia (1,5 milioane).

Tabelul 2
Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana
(dupa FAO 2003)
Anul
Tara
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Austria 300 300 300 300 300 300
Belgia-Luxemburg 1480 180 - - - -
Franta 13603 13464 13366 11110 11042 11000
Germania 9800 9800 9800 9800 9800 9800
Grecia 1545 1585 1538 1500 1500 1500
Italia 66000 67000 67000 67000 67000 67000
Olanda 443 410 392 383 380 380
Spania 2080 2000 2200 2100 2000 2000
Uniunea Europeana 93951 94739 94596 92193 92022 91980

In tarile din Europa de Est, in perioada 1998-2003, efectivele de iepuri de


casa (tab. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca
descrescatoare, dar neinsemnata cantitativ. Cele mai mari efective de iepuri de casa
au fost crescute in Cehia (5 milioane), Romania (1,3 milioane), Polonia si Slovacia (1
milion).

Tabelul 3
Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si
C.S.I. (dupa FAO 2003)
Anul
Tara
1998 1999 2000 2001 2002 2003
Europa de Est 9693 9771 9643 9497 9370 9500
Bulgaria 460 466 431 418 400 500
Cehia 5000 5000 5000 5000 5000 5000
Ungaria 931 1005 912 779 670 700

29
Polonia 1100 1000 1000 1000 1000 1000
Romania 1200 1300 13000 1300 1300 1300
Slovacia 1000 1000 1000 1000 1000 1000
Comunitatea Statelor 16711 17699 17667 18888 17983 179840
Independente 6 1 5 0 6
Armenia 4800 4900 5000 5000 5100 5000
Georgia 12 13 17 17 17 20
Kazakhstan 56000 58000 60000 61500 62000 62000
Kyragyzstan 40 35 25 70 70 70
Rep. Moldova 340 320 320 340 350 350
Federatia Rusa 1201 1150 1213 1296 1699 1800
Tajikistan 11300 16900 24500 25100 25000 25000
Ucraina 5423 5673 5600 5557 5600 5600
Uzbekistan 88000 90000 80000 90000 80000 80000
* Sursa: www.fao.org
In Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.), efectivele de iepuri de casa,
de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea
Europeana, au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Din
cei 179.840.000 iepuri de casa crescuti in tarile C.S.I., Uzbekistanul detine 80
milioane, Kazakhstanul 62 milioane, Tajikistanul 25 milioane, Ucraina 5,6 milioane,
Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1,8 milioane.
Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab. 4) in
Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone, pe cand exporturile au
crescut cu doar 400 tone. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste
3000 tone, uneori cu valori apropiate de 3900 tone, exporturile au inregistrat fluctuatii
foarte mari, variind intre 1400 si 3800 tone. In majoritatea anilor luati in studiu
importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. In anul 1995
exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in
Uniunea Europeana.
Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. 5) Belgia,
Portugalia, Franta, Italia si in ultimii ani Danemarca. Exporta cantitati mari de carne
de iepure de casa: Spania, Olanda, Belgia, Franta, Danemarca si Germania.
In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana
au fost in valoare de aproape 16 milioane euro, in timp ce exporturile s-au ridicat la
suma de aproximativ 13 milioane euro. Exprimate procentual, exporturile (3164 tone)
reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa.

30
In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab. 6) doar Cehia si
Macedonia, iar export a facut Cehia, Macedonia si in anul 2002 Serbia si
Muntenegru. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un
export in valoare de 103.000 euro.

Tabelul 4
Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15
tari) (dupa FAO 2003)
Anul
Specificare
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
CANTITATIV (in tone)
292
Import 3329 3891 3247 3415 3034 3449 3441 2621 3751 3893
1
276
Export 1688 1805 1464 1842 1925 2023 1921 2440 3881 3164
6
VALORIC (in 1000 USD)
174 1704 1786 1943 1837 1515 1804 1688 1397 1676 1595
Import
97 6 9 7 6 3 9 1 3 9 6
190 1121 1286 1178 1377 1171 1213 1143 1128 1323
Export 8258
18 1 8 0 1 8 0 0 5 1
* Sursa: www.fao.org

31
Tabelul 5
Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003)

CANTITATIV (in tone) VALORIC (in 1000 USD)


Tara Import, anul Export, anul Import, anul Export, anul
1999 2000 2001 2002 1999 2000 2001 2002 1999 2000 2001 2002 1999 2000 2001 2002
Austria 10 8 7 19 0 0 0 0 387 331 276 376 0 0 0 0
Belgia 0 933 1389 1611 0 1135 1661 292 0 6237 6677 6606 0 837 1141 1429
Belgia-Luxemburg 1808 0 0 0 285 0 0 0 7995 0 0 0 1752 0 0 0
Danemarca 0 0 241 20 109 103 123 3 5 17 19 92 186 156 201 4
Finlanda 0 0 0 0 0 0 0 0 22 14 36 0 6 0 0 0
Franta 846 708 707 671 261 212 213 69 3799 2954 3124 3221 2329 2024 2316 1545
Germania 8 2 2 9 82 104 100 115 276 116 126 210 868 797 646 1148
Grecia 1 0 1 2 0 0 0 0 11 7 10 14 2 0 0 0
Irlanda 11 0 0 0 1 0 0 0 105 6 0 0 58 24 0 0
Italia 86 125 115 72 10 8 4 39 1036 908 1178 449 159 145 106 329
Luxemburg 0 0 1 7 0 0 0 0 0 9 14 32 0 0 0 0
Olanda 0 0 0 0 344 170 288 1087 28 2 2 0 1840 864 1191 3928
Portugalia 666 843 1283 1461 0 0 0 0 2967 3269 5093 4850 0 0 0 0
Spania 5 2 5 15 829 709 1450 1539 239 100 214 86 4183 3248 5659 4840
Suedia 0 0 0 0 0 0 0 0 9 1 0 0 18 27 6 0
Marea Britanie 0 0 0 6 0 0 42 20 2 2 0 20 29 136 19 8
Uniunea Europeana 3441 2621 3751 3893 1921 2440 3881 3164 16881 13973 16769 15956 11430 8258 11285 13231
* Sursa: www.fao.org

32
Tabelul 6
Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.S.I.
(dupa FAO 2003)
Import, anul Export, anul
Tara
1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002
CANTITATIV (in tone)
Europa de Est 60 104 86 97 2 46 4 9 18 25
Cehia 60 69 84 95 0 22 3 9 15 0
Macedonia (fost Rp.Jug.) 0 35 2 2 2 24 1 0 3 3
Serbia si Muntenegru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 22
Romania 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Comunitatea Statelor Independente 66 48 1063 0 378 41 0 2760 0 31
Georgia 50 48 50 0 0 0 0 0 0 0
Kazakhustan 16 0 1013 0 0 41 0 2760 0 1
Ucraina 0 0 0 0 378 0 0 0 0 30
VALORIC (in 1000 USD)
Europa de Est 272 355 375 392 16 185 19 150 85 15
Cehia 272 303 346 376 0 75 16 45 77 0
Macedonia (fost Rp.Jug.) 0 52 29 16 16 110 3 2 8 8
Serbia si Muntenegru 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7
Romania 0 0 0 0 0 0 0 103 0 0
Comunitatea Statelor Independente 8 0 34 0 396 6 0 74 0 140
Georgia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Kazakhustan 8 0 34 0 0 6 0 74 0 0
Ucraina 0 0 0 0 396 0 0 0 0 140
* Sursa: www.fao.org

33
Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de
carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul, iar in anul
2002 numai Ucraina. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina.
Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.S.I.) atat
importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute
si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta, ceea ce denota o
piata neconsolidata, aflata in cautari, dar care dispune de un potential productiv
mare.
Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de
iepure de casa se ridica la peste 1.000.000 tone (tab. 7). Cel mai mare producator de
carne de iepure de casa este China, cu 315.000 tone/an, dar in care consumul este
de doar 0,07 kg/locuitor/an. Italia produce 221.000 tone de carne de iepure de casa
si are cel mai mare consum pe locuitor (5,8 kg/an/locuitor). In principalele tari
producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana
se consuma in medie 3,7 kg/an/locuitor.

Tabelul 7
Productia si consumul de carne de iepure de casa
(dupa FAO 2001)

Consum mediu
Productia Productia
anual
Tara anuala Continentul anuala
pe locuitor
(in to) (to)
(kg)
China 315000 0,07 Europa 570051
Italia 221000 5,80 Africa 85782
Spania 135000 3,00 America de Sud 16317
Franta 85000 2,90 America Centrala 4364
Malta 1350 4,30 America de Nord 35000
Cipru 830 -
Egiptul 69600 -
Maroc - 0,78
Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea:
570.051 tone in Europa, 85.782 tone in Africa si 55.681 tone in America. In Africa
90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.
Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab. 8) au fost
stimulative in tarile din Europa. Analizand evolutia acestora in Germania, in perioada
1998-2001, se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu
preturi cuprinse intre 3,87-4,47 marci/kg carne.
In Romania, intre anii 1991-2001, preturile pe tona de carne de iepure de
casa (tab. 9) au variat extrem de mult, de la 441,65 dolari US in anul 1997 la 4129,71
dolari US in anul 1999. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de
casa s-a situat la valori ce depaseau, in general, 1000 dolari. Cele mai scazute
preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998, cand tona de carne de iepure de casa a
costat intre 441,65-959,68 dolari US. Pretul tonei de carne de iepure de casa din
anul 2001, de 2442,51 dolari US, este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei
specii de animale.
La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma, FAO a anuntat ca
este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate
in toata lumea. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a
precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il
prezinta, potential subestimat pana acum”.

Tabelul 8
Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator,
in tarile din Europa

Anul
Tara Moneda
1998 1999 2000 2001
Austria Silingi 65.313 59.016 66.850 70.072
Bulgaria Leva 2.149.110 1.840 1.870 2.103
Cehia Coroane cehe 77.245 76.177 76.628 80.978
Franta Franci 14.025 12.882 13.782 15.030
Germania Marci 4.476 4.213 3.871 4.138
Grecia Drahme 1.127.230 1.062.150 1.091.190 1.296.990
Ungaria Forinti 481.140 432.000 510.480 607.685
Italia Lire 3.652.680 3.417.740 3.117.140 3.189.960
Polonia Zloti 6.146 6.242 6.633 8.921

35
Portugalia Escudo 412.206 365.451 447.496 443.456
Romania Lei 5.256.210 63.320.500 42.740.900 70.981.296
Federatia
Ruble 14.757 23.630 26.968 37.789
Rusa
Coroane
Slovacia 75.747 76.186 78.605 76.092
slovace
Slovenia Dinari sloveni 666.500 697.783 622.427 686.472
Spania Peseta 336.972 323.734 339.288 391.260
Franci
Elvetia 15.922 15.797 15.894 15.879
elvetieni

In 29 septembrie 2001 la Ragusa, Sicilia, a avut loc a doua adunare generala


a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care
promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.
Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a
imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei, inclusiv a tarii noastre, cu un
produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat, sanatos.
Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania, iar prin
orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent,
extrem de util tarii noastre.

36
Tabelul 9
Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania

Specificar Anul
U.M.
e 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Pret carne
Lei/tona 97.490 329.410 745.400 1.711.490 1.951.300 2.478.100 3.165.730 5.256.210 63.320.500 42.740.900 70.981.296
iepure
Paritatea Lei/dolari 76,47 307,95 760,01 1655,09 2033,28 3082,60 7167,94 8875,55 15332,93 21692,74 29060,86
Pret carne
Dolari/tona 1274,88 1069,69 980,78 1034,08 959,68 803,90 441,65 592,21 4129,71 1970,29 2442,51
iepure
2.11. Analiza rentabilitatii
Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100
masculi. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine
sa nasca de 3 ori pe an, vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. Media de pui nascuti
este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui, dar tinand
cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei, cat
si o rata a imbolnavirilor, apreciem o medie minima de 6 pui. Cazul fericit este ca
aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari.
Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 - 4 kg. Vom realiza
calculele pentru aceasta greutate minima.
400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.800 iepuri anual
28.000 iepuri x 3kg carne = 86.400 kg de carne de iepure anual, adica
86.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar
Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON, incasarile lunare estimate doar din
vanzarea carnii sunt 72.000 RON (acesta este pragul minim de incasari).
Incasari rezulta si din vanzarea pielor.
Avem cheltuieli cu:
- utilitatile
- personalul
- transportul
- furajarea
- realizarea lucrarilor agricole
- achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al
fermei
- vaccinurile, tratamentele
- prelucrarea si tabacirea pielor
- cheltuieli de protocol
- piese schimb
- de intretinere si modernizare permanenta
- asigurare
- taxe si impozite
- rata la banca etc
De la banca am imprumutat 150.000 Euro, cu o perioada de rambursare de 10
ani. In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro, cu o rata lunara de 3.500
euro, adica cam:
3500 euro x 3.5 RON/Euro = 12.250 RON lunar
Analizand toate aceste incasari si cheltuieli, estimam un profit lunar intre 20
si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari
posibile.

39
CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII

3.1. Cauze
Dintre posibilele cauze amintim:
1. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD
2. acceptarea unei oferte tentante de vanzare
3. facilitatea cresterii
4. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure
5. calamitati naturale (ex: foc)
6. neintelegeri intre asociati
7. supraestimarea resurselor productive ale fermei

3.2. Modalitati de incheiere


1. vanzarea
2. fuziunea
3. absorbtia
4. transformarea in societate pe actiuni
5. lichidarea
6. falimentul

Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere, trebuie elaborat un plan


specific cat mai potrivit situatiei respective. Vom parcurge in acest sens urmatorii
pasi:
- stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere
- stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere
- programarea actiunilor de iesire din afacere
- se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere
- anagajarea expertilor necesari
- stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci,
membri fondatori etc)
- determinarea valorii afacerii
- modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere
- anunatarea iesirii catre salariatii cheia
- inceperea demersului final
In tot acest timp, activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal

3.3. Concluzii finale


Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre, producerea si
comercializarea carnii de iepure in principal, putem afirma ca nu intalnim probleme
majore. Desi este o piata mica, cererea de carne de iepure inregistreaza in final o
crestere reala. Suntem in pas cu, concurentii nostri, si acest fapt se datoreaza
experientei noastre, dar si studiului de poata realizat.
Singura problema cu, care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba
mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa, dar acest lucru
nu ne impiedica sa mergem inainte.

41
CUPRINS

CAPITOLUL I: INTRODUCERE..............................................................................................2
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent...................................................2
1.2. Motivatia alegerii domeniului...................................................................................2
1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri............................................3
CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII........................................................................5
SI ADMINISTRARII AFACERII..............................................................................................5
2.1. Modul de constituire a societatii.................................................................................5
2.2. Resursele necesare....................................................................................................6
2.3. Alegerea amplasamantului.........................................................................................6
2.4. Elemente specifice procesului de productie. Precizari tehnice si tehnologice.
Utilizarea capacitatii de productie.......................................................................................6
2.5. Resursele umana. Politica de personal....................................................................21
Experienta profesionala:...........................................................................................................22
Experienta profesionala:...........................................................................................................23
Experienta profesionala:...........................................................................................................24
2.6. Impactul ecologic al activitatilor firmei..................................................................25
2.7. Produsele realizate..................................................................................................25
2.8. Desfacerea si comercializarea productiei. Relatii de import – export. Elemente
specifice de marketing......................................................................................................26
2.9. Relatiile cu colaboratii............................................................................................26
2.10. Concurenta si relatiile de piata. Pretul de vanzare al produselor..........................28
2.11. Analiza rentabilitatii..............................................................................................38
CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII............................................................................40
3.1. Cauze.......................................................................................................................40
3.2. Modalitati de incheiere............................................................................................40
3.3. Concluzii finale.......................................................................................................41