FACULTATEA: INGINERIE TEHNOLOGICA si MANAGEMENT

INDUSTRIAL

INFIINTAREA FIRMEI
Profesor ndrumtor:

Masterand :

Cuprins
I.

INTRODUCERE

1.1. Scopul si obiectivele studiului

1.2. Prezentarea modelului fazanariei
1.3. Sinteza studiului
1.3.1 Prezentarea investitiilor
1.3.2 Motivarea alegerii temei
II.

PREZENTAREA INVESTITIEI

2.1. Proiectul de investitii, prezentare si costuri de realizare

2.2 Planul de finantare a investitiei
2.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
2.4. Planul de finantare a investitiei
III.

PREZENTAREA PRODUSELOR

3.1. Produse si/sau servicii oferite

3.2.Particularitati biologice ale fazanilor
3.3. Cresterea n captivitate
3.4. Reproducerea la fazani
3.5. Productia de oua
3.6. Hranirea fazanilor
3.7. Adaparea fazanilor
3.8. Maladiile fazanilor
3.9. Vaccinuri
IV.

ANALIZA COMERCIALA

4.1. Produse si servicii oferite

4.2. Nivelul de compatibilitate pe piata a produselor
4.3. Analiza cererii si ofertei pe piata interna
4.4. Promovarea si distribuirea produselor
4.5.Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestuia
V. ANALIZA FINANCIARA
5.1.Analiza veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor
5.2. Pragul de rentabilitate
5.3.Prognoza veniturilor si cheltuielilor pe urmatorii 5 ani
5.4.Bilant contabil
5.5.Calcul indicatori

I. INTRODUCERE
1.1. Scopul si obiectivele studiului
Studiul de prefezabilitate reprezint o prim analiz i o testare a noilor oportuniti
de investiii, prin care se argumenteaz necesitatea i oportunitatea proiectelor noi de
investiii, se detaliaz ideea de proiect i se d o evaluare preliminar a acestuia.
Scopul studiului nostru de fezabilitate este acela de nfiinare a unei noi uniti
industriale,iar daca activitatea este profitabila,vom initia o alta activitate de care firma are
nevoie, si anume cea de crestere naturala a fazanilor de reproducere, firma pana la acest
moment apeland la incubatia artificiala.Obiectivele studiului sunt acelea de a cerceta daca
investitia este posibila de realizat si ce conditii trebuie indeplinite pentru aceasta

1.2. Prezentarea modelului fazanariei

S.C. ZAHARA SRL este o societate comerciala cu raspundere limitata, infiintata in

anul 2012, cu sediul in localitatea Hodac, Sat Toaca, Nr. 178, Jud. Mures, avand codul unic de
inregistrare 22828191 si numarul de inmatriculare F26/482/2012 avand ca obiect de activitate
cresterea de pasari, avand clasa cod CAEN 0147 iar ca asociat unic pe Butilca Simona Daniela.
Aflata la aproximativ 30 de kilometri distanta de Reghin, isi desfasoara activitatea
SC.ZAHARA SRL , infiintata la data de 17.04.2012 cu un capital social integral de 51 000lei,
fiind inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. F26/482/2012.Finantarea activitatii sale se
face predominant din surse proprii constand in:

aport la capital de 51 000 lei;

teren 1000 mp;

o casa;

10 cotete.

Societatea detine un teren corespunzaror si cotete care sunt folosite pentru amplasarea
fazanilor.Terenul necesita lucrari de imprejmuire , de asemenea cotetele sunt bransate la
sistemul de apa, canalizare si la linia electrica de current,Zahara incadrandu-se in standardele
igienice atat pentru personal cat si pentru pasarile existente.

1.3. Sinteza studiului

1.3.1 Prezentarea investitiilor
In prima etapa S.C ZAHARA SRL isi propune achizitionarea a 20 familii de fazani (o
familie de fazani inseamna 1 mascul si 6 femele), un incubator pentru oua plus amenajarea
unor spatii pentru cresterea lor, cu cotete si voliere urmand ca dupa familiarizarea cu
tehnologia de crestere sa se treaca la o exploatere intensiva.
Consideram ca aceasta afacere are sanse de reusita deoarece, asa cum vom demonstra
in continuare, cererea acestor produse este in crestere, iar preturile ce vor fi practicate sunt sub
nivelul preturilor folosite de marile unitati economice cu capital de stat.
1.3.2 Motivarea alegerii temei
Fazanii au fost dintotdeauna atractia centrala a vanatorilor pasionati, dar si a meselor
de lux. Din fastul unui meniu special nu poate lipsi aceasta pasare al carei penaj da culoare
ansamblului gastronomic. Datorita faptului ca fazanul nu a fost domesticit, cresterea lui n
captivitate prezinta anumite particularitati, asa ca sensul de extensiv, semintensiv si intensiv
este cu totul altul decat cel cunoscut la pasarile domestice de ferma.
Se pune intrebarea De ce fazani ?
- Carnea este considerata o superdelicatesa;
- Perfect adaptat la conditiile climaterice din Romania;
- Poate fi crescut cu voliere comune cu gaini sau alte pasari de curte;
- In cazul marilor crescatorii - 99% export;
- Sunt solicitati in toate tarile vest-europene pentru consum, vanatoare sportiva si repopulare.
II. PREZENTAREA INVESTITIEI
2.1. Proiectul de investitii, prezentare si costuri de realizare
Pentru determinarea cheltuielilor de investitie se realizeaza un deviz general al
lucrarilor prin intermediul acestuia stabilindu-se valoarea estimativa a obiectivului in faza de
proiectare. Cheltuielile privind constructia volierelor, societatea detinand un teren si cotete de
500 m 2 .
Cheltuielile pentru realizarea investitiei sunt:
1. Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizatii: 862.33 lei;
2. Cheltuieli cu constructia volierelor: 20000 lei;
3. Amenajarea volierelor cu eleveuze,adapatoare si boxe: 723 lei;
4. Montajul incubatoarelor si ovoscoapelor: 5670+255 lei;
5.Cheltuieli cu achizitionarea fazanilor: 2800 lei;
6.Cheltuieli cu hrana: 10157.5 lei;
7. Cheltuieli cu vaccinuri :1422.5 lei;
8. Cheltuieli cu vitaminele: 160 lei.
TOTAL = 41988 lei.
3

2.2 Planul de finantare a investitiei

Sursele de finantare ale investitiei sunt din surse proprii.
2.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
Metoda drumului critic
Eveniment
I
j
0
1
2
4
1
3

1
2
4
6
3
5

Denumirea activitatii

Simbol

Durata

Organizarea lucrarilor de amenajare a volierelor

Contractarea furnizor utilaje
Achizitia utilajelor
Montajul utilajelor
Contractarea furnizor materii prime
Achizitia de materii prime

activitate
A
B
C
D
E
F

[zile]
7
5
10
3
10
5

Drumul ABCD: 20 + 10 + 20 + 10 = 60 zile

Drumul AEFH: 20 + 10 + 10 + 10 = 50 zile
Drumul AEGD: 20 + 10 + 10 +10 = 50 zile
Drumul critic ABCD: 60 zile

Trasarea graficului calendaristic

4

Activitati critice
Activitati fara intarziere
Activitati cu intarziere

2.4. Planul de finantare a investitiei

Apreciem ca intreaga investitie necesita un fond de 51 000 lei ,pentru ca activitatea
fermei sa se desfasoare in cele mai bune conditii si ca firma sa se dezvolte intocmai studiului
de fezabilitate realizat.

III PREZENTAREA PRODUSELOR

3.1. Produse si/sau servicii oferite
Vanzarea fazanilor si a oualelor acestora.
3.2.Particularitati biologice ale fazanilor
Fazanul este o pasare mobila, de zi, care-si cauta hrana n mediul nconjurator.
Principala sa hrana este de origine vegetala sau animala, raport care se modifica n functie de
conditiile meteorologice si de anotimpurile anului. Se hraneste cu diferite seminte ale unor
plante de camp, culturi de cereale, cu fructe marunte sau cu seminte ale acestora, cu samburi
(folositi n locul pietricelelor pentru digestie mecanica), cu frunze, tulpini sau tuberculi,
provenite de la tot felul de plante.
Atunci cand exista un strat mai gros de zapada, fazanii se multumesc si cu ramurele
mai subtiri ale unor foioase. Distruge multi daunatori ai culturilor de cereale larve, gandaci,
omizi, fluturi, gandacul de Colorado. Consuma, de asemenea, si soareci de camp sau alte mici
rozatoare. n timp ce si cauta hrana, fazanul scurma doar la suprafata si nu produce nici un fel
de pagube culturilor agricole.Potrivit unor studii, hrana fazanului se mparte astfel: 42%
seminte de la tot felul de buruieni si plante, 23% insecte daunatoare, 11% soareci, melci, mici
rozatoare, 2-3% seminte ale unor culturi agricole.Odata cu venirea toamnei, pasarile formeaza
stoluri,, masculii si femelele traind separat. Pasarile ncep sa se hraneasca sanatos si sa
acumuleze o importanta cantitate de grasimi sub piele (8-10mm) si pe organele interne, pe
care le vor folosi drept sursa de energie pe timpul iernii. Fazanii sunt pasari poligame.
5

Masculii si aleg un loc nalt de pe teritoriul lor si ncep sa cante pana atrag 4-6 femele, care
ncep sa construiasca cuibarul.
Femelele si fac cuiburile n tufisuri, maracini si alte locuri greu accesibile. Cuibarul
este reprezentat de o groapa adanca de 3-5 cm si lata de cel mult 15 cm, care este acoperita cu
iarba uscata si putin puf. Este posibil ca unele femele tinere sa oua, la nceput direct pe
pamant. Femelele depun oua, n functie de conditiile climaterice ale zonei, de la sfarsitul lui
aprilie, pana la nceputul lunii mai. n conditiile cresterii intensive, depunerea oualor ncepe la
jumatatea lunii mai si dureaza o luna de zile. n mediul lor natural, fazanitele produc 8-18 oua,
cu o greutate medie de 32g, cu dimensiuni de 34-45 x 36-47 mm. n cazul cresterii intensive,
de la o femela care depune oua se pot obtine 45-65 oua. Ouale se clocesc, n medie, ntr-un
interval de 24 de zile. Puii de fazan cresc foarte repede, la varsta de 2 saptamani ajungand la
350-390g, atunci cand sunt bine hraniti.
In ultimele 2 3 secole ca urmare a extinderii a relatiilor comerciale in multe tari au fost
introduse cele mai diferite specii de fazani.Familia fazanilor este impartita in 9 rase si mai
multe specii dintre care cea mai cunoscuta este fazanul salbatic.
A. Fazanii de vanatoare
Fazanul comun de vanatoare (Phasianus cochicus colchicus), are culoare a penajului
albastrui verzui, cu luciu metalic pe gat si pe cap, ruginie metalica pe cap si rosie bruna pe
restul capului, cu pete aurii sau negre albastrui pe abdomen. Coada are culoarea galben
castanie cu dungi subtiri de culoare neagra, transversale pe axa longitudinala.
Femela are conformatia mai mica, mai fina si coada mult mai scurta decat masculul,
cu penajul de un colorit mai sters, brun galbui deschis, asemanator cu culoarea frunzelor
uscate de toamna, n care-si face cuibul.
Greutatea corporala la femela este 600-900g, iar masculul iar la mascul ntre 1-1,5 kg.
Lungimea corporala la mascul poate ajunge la 80-85cm, din care coada reprezinta 30-35cm .
Ciocul la fazan este asemanator cu cel al gainilor, potrivit de lung si usor curbat.
Fasa este lipsita de penaj, de culoare rosie, care n perioada mperecherii capata o nuanta
aprinsa. Deasupra urechilor prezinta un smoc de pene orientate cu varful spre n jos. Trunchiul
este potrivit de lung, ngust si stramt, cu pieptul bine dezvoltat. Coada este formata din 18
pene, aripile sunt puternice, ier picioarele sunt subtiri si lungi cu 4 degete,
prevazute cu pinteni.
Fazanul negru (Phasianus cochicus varietas tenebrotus) reprezinta o varietate comuna de
fazan de vanatoare, formata n Anglia n jurul anilor 1940-1950. coloritul general al corpului
este verde nchis la mascul si aproape negru la femela. Acest fazan are o talie si greutate mica,
un zbor mai rapid decat fazanul comun si o productie de oua mai mare.
Fazanul verde (Phasianus cochicus verzicolor), este originar din Arhipelagul Nipon. Este
unul din fazanii cu talia cea mai mica, caracterizat de un penaj foarte frumos colorat si un
zbor foarte rapid. Masculul are capul de culoare verde nchis, gatul verde cu nuante albastruroscate, spinarea pe partea anterioara este de o culoare verde nchisa si pe cea posterioara
cenusiu-albastruie, iar pieptul este verde cu nuante metalic-bronzat. Abdomenul este brun
nchis, cu laturile cenusii-castanii. Coada este verde, cu cele 18 rectrice barate cu linii
transversale subtiri, negre castanii. Femelele au un penaj de culoare mai nchisa si uniforma
pe tot corpul.
Fazanul mongol (Phasianus cochicus mongolicus), spre deosebire de fazanii anteriori, are
pe gat un inel de culoare alba, numai la masculi. Acest inele este ntrerupt pe fata anterioara a
gatului. Culoarea penajului este verde nchisa, cu nuante metalice pe cap si pe gat. Pe piept
are culoarea brun-roscata cu reflexe rosii-aurii, iar spinarea este de culoare nchisa, bruncastanie, cu luciu rosiatic pe penele cozii. Femela are o culoare deschisa, uniforma.
6

Caracteristica acestei rase este monogamia. Femelele ncep ouatul timpuriu, au o productie
mai mare de oua, iar puii sunt caracterizati printr-o viteza mare de crestere (caracter important
pentru cresterea acestei specii n captivitate).
Fazanul chinezesc gulerat (Phasianus cochicus torquatus), are n jurul gatului un inel de
culoare alba nchisa complet, ntrerupt uneori n partea posterioara, dar niciodata anterior.
Culoarea penelor este brun-galbuie, cu nuante verzi pe cap, galben-portocaliu pe umeri si
partile laterale ale trunchiului verde pe partea posterioara a spatelui, brun-roscat cu nuante
aurii pe piept si gri-albastrui pe rectricele codale. La femele, coloritul are un fond general mai
deschis roscat, nuante mai nchise pe spinare
Fazanul de Formoza (Phasianus cochicus formosanus), are o talie mai mica decat fazanul
chinezesc, cu care se aseamana la culoare. Nuantele coloritului la mascul sunt mai deschise cu
precadere pe flancuri si portiunea anterioara a spinarii. La femele, nuantele de culoare sunt
mai nchise pe spinare decat la masculi.
Cea mai mare importanta pentru fazanul de vanatoare din Romania o prezinta produsul de
hibridare realizat la fazaneria de la Padurea Verde, de la marginea Timisoarei, ntre masculul
de fazan comun si femela de fazan auriu, care se asemana mai mult cu fazanul de vanatoare,
dar cu greutate corporala mai mare, de peste 2 kg, cu rezistenta organica deosebita si
adaptabilitate crescuta.
B. Fazanul de decor
Fazanul auriu (Chrysolophus pictus) este fazanul cu talia cea mai mica, dar n schimb si cel
mai frumos. Masculul prezinta pe cap si gat o formatiune de pene sub forma unui mot,
prelungit pe partea postero-inferioara a gatului, sub forma de gluga. Culoarea penajului este
foarte variata la mascul (cu un amestec de rosu aprins, albastru si castaniu) si foarte simpla la
femela, de culoare bruna.
Fazanul argintiu (Genaeus nycthemerus) are o talie mare, asemanator cu rasele de gaini
usoare. Caracteristic acestuia este motul de culoare neagra, care se continua pe partea dorsala
a gatului. Spinarea si coada la masculi au o culoare argintie. Femela are colorit uniform, pe
toata suprafata corpului, de nuanta bruna nchisa.
Fazanul regal (Symaticus reevesii) este specia de fazan cu cea mai mare talie, cu o lungime
totala a corpului la masculi de peste 2m, din care coada reprezinta pana la 1,5m. culoarea
capului, ca si a gulerului-inel de pe gat este alba, restul corpului fiind galben mpestritat cu
negru. Penele rectrice au culoare deschisa, barate cu dungi subtiri negre si brune. Este o
specie de fazani bine adaptata conditiilor din Europa.
Diferentierea dintre mascul si femela este foarte pronuntata la fazanul salbatic. Masculul
este de culoare verde sau albastru nchis, penajul capului avand tente metalice stralucitoare, cu
smocuri ridicate bine pronuntate, penele capului fiind asemanatoare unor cornite. Pieptul are
culoarea rosiatica a cuprului, cu o stralucire nspre albastru-violet. Partea superioara a spatelui
are culoarea rosiatica a cuprului, nspre un rosu auriu iar partea inferioara si penele exterioare
ale aripilor sunt de o culoare ocru deschis. Coloritul femelelor este maroniu deschis, cu nuante
gri nchis n regiunea capului, gatului si pe partile laterale ale pieptului.

3.3 Cresterea n captivitate

7

Modalitatile de crestere naturala sunt caracterizate printr-o serie de pierderi provocate

de schimbarile meteorologice bruste, de pierderile provocate de pasarile si animalele de prada.
n ferma Zahara, puii se cresc n 2 sau 3 faze, n functie de anotimp si conditii. La varsta cea
mai frageda, acestia sunt crescuti n baterii de custi pentru pasari, dupa care sunt crescuti
initial, ntr-un cotet cu curte si, ulterior, n voliere.
Bateriile de custi sunt cu mai multe etaje. ntr-o cusca cu dimensiuni de 2x3 mp pot fi
adapostiti 80-90 de pui, pana la mplinirea varstei de 2 saptamani.Puii de fazan si pot rani
picioarele n gardul de sarma de pe podea, care are dimensiunile gaurilor de 2x2 pana la 4x4
mm. Prin urmare, n primele 4 zile, podeaua trebuie sa fie acoperita cu cateva bucati de hartie,
rogojini sau panza groasa, care sunt ndepartate treptat
Temperatura din bateria de custi se modifica, conform tabelului:
Varsta (zile)
1-3
4
5
6
7
8-14
15-17
18-21
Dupa

Temperatura (C)
32
31
30
29
28-27
26-25
24-22
22-20
18-20

Dupa cea de-a 2-a saptamana de viata, grupul este transferat n cotete acoperite, cu curte
pentru plimbare si pascut. Acestea nu se ncalzesc, nsa temperatura nu trebuie sa scada sub
18-20C.
Cresterea pe podea poate fi facuta numai daca deasupra se asigura un asternut gros sau
se aplica niste gratare din material plastic. ncalzirea se realizeaza cu ajutorul unor eleveuze.
Podeaua este acoperita cu un strat de paie curate sau talas de cel putin 7 cm grosime, bine
uscat, nemucegait, bine tasat pentru ca sa nu afecteze mersul puilor. n nici-un caz nu trebuie
folosite aschii de lemn, deoarece puii de fazan pot sa le nghita n loc de furaj, n aceste
conditii putand sa survina chiar si moartea. n cazul cresterii pe podea, temperatura camerei n
timpul zilei, atunci cand grupul este n miscare, se mentine n jurul a 25-28C, iar noaptea,
cand dorm, la 32C.In centrul eleveuzei, trebuie sa avem 37-38C si la 5 cm deasupra solului.
Dupa aceasta, temperatura se micsoreaza treptat, ca si n cazul cresterii n custi, n functie de
comportamentul stolului. Temperatura se micsoreaza prin ridicarea eleveuzei cu 1 cm pe zi,
ncepand cu ziua a 6-a.
ntr-o boxa de 4x4 m se introduc 350 de pui. n primele 3-4 zile puii au la dispozitie un
spatiu mai redus prin limitarea acestuia cu ajutorul unor cercuri de carton sau placaj. n ziua a
2-a se largeste cercul, iar n a 4-a zi se elimina. Colturile boxei se rotunjesc (se umplu) cu
talas.
Initial, pentru 1mp de podea sub niste eleveuze se instaleaza pana la 25 sau chiar 30 de
pui de fazan, al caror numar scade, dupa a 9-a saptamana de viata, la 15-20. n ce-a de-a 7-a
zi, n cazul unei vremi nsorite, puii pot fi scosi la plimbare prin curte timp de jumatate de ora,
pe urma progresiv, timp de una, doua trei ore. De obicei, dupa varsta de 3-4 saptamani, n caz
de vreme urata, puii sunt transferati n voliere, de suprafata 3X3 cm, n care sunt crescuti
aproximativ 100 de pui. Se recomanda ca volierele sa aiba aceeasi latime cu boxele, iar
lungimea cat mai mare. Se va asigura cate 0,4mp/cap, atunci cand sunt mutati. n fiecare
8

voliera se vor amenaja scaldatori de nisip si de cenusa cu un mic adapost acoperit. n cazul
unei vremi nefavorabile, puii vor fi introdusi n boxe sau adaposturi imediat.
Puii se cresc n hale si volierele aferente pana la 40-50 de zile, varsta de la care suporta
relativ usor capriciile vremii. De la aceasta varsta, puii sunt introdusi n voliere de stocaj.
Acestea au suprafete variabile fiind recomandate mentinerea unor palcuri (boschete)
alternand cu suprafete cultivate cu lucerna, sorg, porumb, floarea soarelui, sfecla furajera, cu
perioada de vegetatie diferita, asigurandu-se astfel hrana suplimentara precum si adapost
natural.
n adaposturi se vor amplasa hranitoarele si adapatoarele (cate una pentru fiecare 100 de
pui). Din loc n loc se vor amenaja gramezi de nisip si cenusa, minim 3-5 bucati de cate 3-5
mp.
3.4. Reproducerea la fazani
Fazanii selectati pentru reproducere, se vor alege de regula, din tineretul de sub 1 an,
ecluzionat nainte de 15 mai. Selectia se face n luna septembrie-octombrie. Se vor retine
numai exemplarele n perfecta stare de sanatate, bine conformate, cu pieptul carnos, penaj
complet, inclusiv coada, ochi limpezi si ageri, colorit vinetiu, picioare netede, fara solzi,
masculii de minim 1,5 kg, femelele de 0,9 kg.
Recoltarea, transportul, depozitarea si pastrarea oualor de fazan se fac n mod
asemanator cu cele ale oualor destinate incubatiei fiind de 5-7 zile. Oualor de 8-15 zile pot fi
folosite pentru incubatie, dar procentul de ecloziune obtinut va fi mai mic cu 8-15%. Ouale
peste 15 zile vechime, dau rezultate slabe de ecloziune.
3.5. Productia de oua
Cel mai tarziu la sfarsitul lui februarie, custile pentru depunerea oualor trebuie pregatite
pentru primirea femelelor. n colturi se pun ramurele de copaci, maracini, care pot fi folosite
drept ascunzatoare pentru femelele care vor sa-si depuna ouale n locuri ascunse sau
ntunecoase. Grupele se formeaza cel mai tarziu n prima jumatate a lunii martie, pentru ca
pasarile sa aiba timp sa se obisnuiasca cu noul adapost. Daca nu se cunosc, unii masculi mai
agresivi si pot rani sau chiar ucide partenerele. Din acest motiv, n primele zile ale
convietuirii, masculul este separat ntr-o parte a volierei, cu o plasa de sarma, pentru cateva
zile.
nainte de depunerea oualor, femelele ncep sa faca mici gauri pentru cuibar. Gaurile
trebuie sa fie largite si n jurul lor se pune iarba, frunzis sau muschi. Cuibul poate fi facut
bucati de pamant scoase mpreuna cu iarba.
n libertate, o femela poate depune ntre 16 si 18 oua, nainte de a ncepe clocirea lor. n
captivitate, numarul oualor recoltate de la o singura fazanita poate ajunge la 70 de bucati de-a
lungul a 3 luni: aprilie-iunie.
Media este situata n jurul a 55 de oua/femela. Se pot recolta oua si mai tarziu, n luna iulie,
dar ele au o fertilitate foarte scazuta.
Ouarea ncepe dupa ce vremea se ncalzeste, n mod normal n jur de mijlocul lui aprilie
si se termina, tot de obicei, n prima jumatate a lui iunie. Conditiile climaterice nefavorabile
pot amana procesul de depunerea oualor iar cele favorabile l pot accelera cu 10-15 zile.
Capacitatea de ouare si fertilitatea depind de multi factori. Pe primul loc se afla
conditiile de crestere si alimentatia. Pe cel de-al 2-lea loc se afla varsta. Cei mai buni
indicatori i au femelele aflate n al doilea ciclu de ouare. Fertilitatea la unii masculi mai
varstnici este mai mare decat la cei tineri. Puii rezultati de la parinti mai n varsta au o mai
mare vitalitate si sunt mai rezistenti la boli.
9

Exista metode de stimulare artificiala a productiei de oua: femelele sunt nchise n custi
luminate artificial si natural, succesiv, astfel ncat perioada de lumina zilnica sa fie de 13 ore,
ncepand cu 1 martie. La randul lor, masculii trebuie supusi acestui regim ncepand cu o luna
mai devreme.
La nceputul sezonului pentru ouare, fertilitatea este ntotdeauna mai mica nsa ajunge,
dupa cateva zile, la capacitatea sa maxima. n cazul unei bune ngrijiri si a unei hraniri cu
produse de origine animaliera, fertilitatea la fazani poate fi de peste 95%, fenomen rar ntalnit
la alte rase de pasari de curte. Atunci cand nu sunt bine hraniti, cand nu au suficiente substante
minerale si vitamine n tain, este posibil ca unele pasari, n special masculii, sa sparga ouale
aflate la clocit. Cojile de oua care se dau ca adaos de substante minerale trebuie sa fie bine
faramitate.
Ouale adunate sunt marcate prin nscrierea initialei rasei si data ouarii. Ouale trebuie sa
fie puse n incubatoarele pentru clocit cel mai tarziu dupa 3 zile, deoarece calitatile lor de
incubatie se deterioreaza foarte repede. n cazul pastrarii oualor timp de o saptamana,
capacitatea lor de clocire se reduce cu 10%, iar n cazul pastrarii lor timp de cel mult 10 zile ,
cu 15-20%. Conditiile de depozitare sunt 10-13 grade Celsius si o umiditate de 50-60%. n
timpul perioadei de conservare, ouale vor fi asezate n pozitie verticala, usor nclinate, cu
partea mai lata n sus. ntoarcerea lor nu este neaparat necesara, important fiind ca durata
pastrarii sa nu depaseasca 10 zile.
Pentru a realiza o hibridare de succes, se va avea n vedere alegerea unor exemplare care
sa prezinte compatibilitati (sa fie macar din aceeasi familie). Cu cat diferentele dintre pasari
sunt mai mari, cu atat sansele de reusita sunt mai mici. n afara diferentelor morfologice,
exista numerosi alti factori ce ngreuneaza acest proces: diferente de alimentatie, de obiceiuri,
de perioada de reproducere.
Pentru a valorifica un procent cat mai mare din numarul oualor care vor fi eclozate, am ales
incubatia artificiala fata de incubatia seminaturala, deoarece prezinta avantajul ca se
majoreaza procentul de ecloziune cu aproximativ 20% si, deci, productivitatea.Un alt avantaj
al folosirii incubatiei artificiale este acela ca inlocuirea clostilor inlatura pericolul transmiterii
unor boli periculoase la pui si reduce mortalitatea.
Ovoscopul este aparatul utilizat n avicultur pentru urmrirea dezvoltrii embrionului n
timpul incubaiei. Cu ajutorul ovoscopului se elimin pierderile, oule necorespunztoare
pentru incubat fiind uor depistate. In timpul procesului de incubaie se verific periodic
comportamentul anatomic i fiziologic al embrionului,fapt care reduce eventualele costuri cu
ouale necorespunzatoare ecloziunii.
Hibridarea artificiala efectuata n laborator ofera o paleta larga de posibilitati,
obtinandu-se, de exemplu, rase rezistente la temperaturi scazute sau la anumite boli. n cazul
cresterii fazanilor, hibridarea nu reprezinta o prioritate, preferandu-se conservarea raselor
pure. Se practica n special n cazul raselor de fazani ornamentali, chiar si cu specii analoge
cum ar fi cocosi de munte sau gaini pitice.
3.6. Hranirea fazanilor
Exista mai multe modalitati practice de hranire a fazanilor. Unii crescatori de fazani
considera ca aceste pasari trebuie hranite cu cat mai multe produse de origine naturala, cu un
continut de peste 30% n proteine. Altii prefera o alimentatie combinata cu diferite amestecuri
de furaje, la care se adauga si hrana naturala, de origine animaliera. n unele ferme se folosesc
furaje combinate, care contin 18-20% proteina cruda pentru fazanii care sunt scosi sub cerul
liber pentru a fi crescuti. Restul de hrana necesara de origine animaliera l gaseste n natura.
Proteinele ndeplinesc importante functii plastice, energetice si biologice. Sunt formate
din aminoacizi, unii neputand fi sintetizati de organism si de aceea trebuie sa fie luati din
10

proteinele din furaje. Un continut mai bogat n proteine si aminoacizi esentiali, cu valori
energetice ridicate, poate conduce la un consum mai redus de hrana. Pasarea si regleaza
consumul pana la nivelul necesarului energetic.
Energia metabolizanta rezulta din energia bruta a furajelor din care se scad pierderile de
energie prin fecale, urina si gaze de fermentatie
Celuloza este un poliglucid ce alcatuieste tesuturile, cu o structura fibrilara. Ea nu este
macerata de fermentii digestivi, ci numai de bacteriile de fermentatie din tubul digestiv.
Prezenta celulozei, n limite minimale, realizeaza un tranzit digestiv normal.
Grasimile sunt sintetizate dina alimente cu ajutorul zaharurilor din cereale.
Substantele minerale contribuie la metabolismul glucidelor si lipidelor, mentinerea
presiunii osmotice. Carenta furajelor n substante minerale, duce la afectiuni grave n
organism: anemii, distrofii osoase, aberatii de gust, carente care pot fi fatale. Prea mult calciu
n furaj, determina diminuarea absorbtiei de mangan si zinc. Manganul asigura evitarea
deformarii articulatiilor si oaselor. Deficienta de zinc duce la deformari ale membrelor,
ngrosarea articulatiilor si pielii de pe picioare si degete.
Vitaminele asigura reglarea metabolismului fiind indispensabil, insuficienta, lipsa si
excesul de hrana produc boli grave vitaminoze.
3.7. Adaparea fazanilor
Pentru fiecare gram de hrana consumata, necesarul de apa este de 2,5 ml/pui, si de 4
ml/fazan adult, crescand odata cu varsta:
- 1 saptamana 15 ml/cap/zi
- 2 saptamani 25 ml/cap/zi
- 3 saptamani 45 ml/cap/zi
- 4 saptamani 55 ml/cap/zi
- 5 saptamani 70 ml/cap/zi
- 6 saptamani 80 ml/cap/zi
- 7 saptamani 90 ml/cap/zi
- 8 saptamani 100 ml/cap/zi
- 9 saptamani 110 ml/cap/zi
- 10 saptamani 120 ml/cap/zi
- 3-5 luni 150 ml/cap/zi
- peste 6 luni 250 ml/cap/zi
Consumul de apa, se dubleaza, de regula, cand temperatura aerului creste de la 21 de
grade la 35 de grade. Se recomanda ca pana la 10 zile, apa sa fie administrata la temperatura
halei de crestere.
3.8. Maladiile fazanilor
Fazanii, ca si celelalte pasari, pot fi victimele unor boli de origine foarte variate.
Acestea pot fi clasificate prin prisma cauzelor care stau la baza producerii lor:
1. Maladiile determinate de lipsa anumitor elemente asa-numitele maladii de carenta sunt
produse de o alimentatie prea putin variata si care contine prea putine substante vegetale
proaspete. Exemplu de aceste boli sunt rahitismul si avitaminozele.
2. Maladiile datorate absorbtiei elementelor daunatoare, adica intoxicatiile si autointoxicatiile.
3. Maladiile produse de actiunea elementelor vii:
11

- parazitozele (de origine animala si vegetala), care pot fi interne sau externe.
- Virozele sau infectiile cu diverse microorganisme (microbi sau virusi).
Masurile de prevenire a mbolnavirilor constau n asigurarea igienei adaposturilor,
dezinfectia oualor nainte de incubatie si a incubatoarelor, izolarea elementelor bolnave,
vaccinari mpotriva diferitelor boli. n cazul aparitiei unei epidemii sau a unui focar de
infectie, se va apela obligatoriu la ajutorul unui medic veterinar, singurul n masura sa
stabileasca ce masuri trebuie luate pentru remedierea situatiei.
n apa de baut este bine sa se adauge hipermanganat de potasiu n proportie de 1%. n
ziua a 2-a si a 3-a se administreaza streptomicina n apa de baut, fiarta si racita (2 g la 10 litri
de apa). n perioada 4-7 zile, se administreaza Eritrom 6% s.a., 1 g la un litru de apa, asociat
cu vitamina A, D3, E si C 1 g - 1 litru de apa. n ziua 23-27, se administreaza, de asemenea,
Eritrom sau Flumequinorom.
3.9. Vaccinuri
La varsta de 15 zile se executa prima vaccinare mpotriva pseudopestei, cu vaccin viu,
liofilizat, tulpina La Sota, Avipestisota. La 24 de zile se face a 2-a vaccinare antipseudopesta
aviara, cu vaccin Avipestiosota, viu, liofilizat, tulpina La Sota, conjunctiva.
n saptamana a 6-a poate aparea fenomenul de picaj; se micsoreaza densitatea si la
nevoie se taie ciocul. Se izoleaza puii cu fenomene de picaj sau canibalism. n jurul varstei de
42-44 zile, se executa a 3-a vaccinare, cu vaccin PESTIHOLVAC, inactivat, uleios, mixt,
contra pseudopestei aviare si holerei aviare, subcutanat, n regiunea cefei sau intramuscular, n
muschii coapsei, pieptului sau aripii. Nu se va face vaccinarea la pasarile care prezinta
avitaminoze, bolnave de micloplasmoza, colibaciloza, bursita infectioasa, salmoneloza,
coriza, holera, tuberculoza, coccidioza sau alte boli parazitare, deoarece nu se imunizeaza
corespunzator. nainte, n ziua si dupa vaccinare, se administreaza n apa de baut, vitamina A,
D3, E si C si un antimicrobian cu spectru larg. Se efectueaza tratament individual, , odata cu
vaccinarea, cu fenilbenzadol sau tetramisol, contra singamozei, odata cu scoaterea puilor n
voliere.
La varsta de 75 de zile se efectueaza a 4-a vaccinare cu vaccin PESTIHOLVAC contra
pseudopestei si holerei. La 125 de zile, se executa a 5-a vaccinare cu acelasi vaccin. n
continuare se executa vaccinarile din 2 n 2 luni.
Inainte de introducerea n voliere se va face vaccinarea cu vaccinul bivalent
PESTIHOLVAC, antipseudopestei si antiholerei aviare.

IV. ANALIZA COMERCIALA

4.1. Produse si servicii oferite
Vanzarea fazanilor si a oualelor acestora

4.2. Nivelul de compatibilitate pe piata a produselor

12

Pana n anul 1996, "Romsilva" a avut n patrimoniu 16 fazanerii, dar, n perioada 1996
2006, au fost nchise patru ferme, din motive economice sau au fost predate fostilor
proprietari. Aceste ferme erau localizate n Cluj, Oradea, Husi si ICAS Stefanesti.
La ora actuala, Regia mai are n patrimoniu un numar de 12 fazanerii, dar n cursul
anului 2007 activitatea s-a focalizat pe cresterea fazanilor, potarnichilor si ratelor
semisalbatice n numai sapte ferme. Din cele cinci ferme nchise, trei au intrat n conservare,
una este n litigiu, iar cealalta nchiriata.
Cresterea fazanilor se mai face nca n Pischia Directia Silvica (DS) Timisoara, Iersig
DS Resita, Patulele DS Drobeta Tr. Severin, Darvasi DS Alexandria, Ghimpati DS
Giurgiu, Gherghita DS Ploiesti si Cornesti-DS lasi.
4.3. Analiza cererii si ofertei pe piata interna
Cea mai mare parte a efectivelor crescute in Romania sunt comercializate pe piata
externa in state precum Italia, Elvetia, Franta, Germania si Spania unde se cumpara astfel de
pasari, atat pentru vanatoare, cat si pentru carne. De asemenea, crescatorii pot vinde si ouale
de fazan, pretul unui ou ajungand la aproximativ 1 leu-1,5 lei. Un fazan adult se
comercializeaza la preturi cuprinse intre si 50 lei si 60 lei, iar un pui de fazan poate costa intre
4 lei si 5 lei.
In fermele noastre de fazani,proprietarii au ncercat sa creeze un mediu cat mai apropiat
de cel natural. Aceasta face ca pasarile sa-si pastreze comportamentul din fauna salbatica,
calitate apreciata de importatorii italieni, care cresc aceste zbururatoare n sistem intensiv.
Italia este principala piata de desfacere a fazani, unde exportam aproape cat producem. n
Romania, fazanii au fost cautati pentru popularea unor fonduri de vanatoare sau de catre
persoane particulare care au ncercat sa porneasca o afacere de crestere a fazanilor n ferme
mai mici. In urmatoarele luni se preconizeaza o cerere de 150 de fazani din partea fondurilor
autohtone de vanatoare.
Dupa dezvoltarea activitatii Zahara incheia contracte de parteneriat cu Societatea
Vnatorilor si Pescarilor din Moldova care vor distribui n padurile Moldovei circa 150 de
fazani.SVPM este singura organizatie din tara care investeste n dezvoltarea faunei.
4.4. Promovarea si distribuirea produselor
Se va face la nceput prin toate mijloacele care nu implic costuri mari .

Publicitate n mass-media : publicitate gratuit n toate ziarele care public anunuri

gratuite i publicitate la radio i TV;
Realizarea unui site web :Gratis realizarea site-ului o face managerul, gzduirea lui
pe un server este gratuit;
Pliante, brouri care descriu produsele i cu o minihart care arat locaia
magazinului de desfacere.

Fazanii trebuie prinsi si transportati cu atentie. Transportul se face n ladite sau cosuri
cu dimensiuni de 60-80 x 30-35 x 30 cm. Partea din fata este acoperita cu un gard de sarma.
Capacul trebuie captusit cu panza groasa de canepa, pentru a se evita o eventuala ranire a
pasarilor. Pe peretii exteriori se practica orificii cu un diametru de 2 cm pentru a permite
accesul aerului curat.
13

n timpul transportului, fazanii sunt hraniti cu porumb sau orz macinat, aruncat pe podea.
Pe peretele din fata al gardului se leaga o adapatoare si se pun cofraje suculente si iarba.
4.5.Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestuia

Estimarea cheltuielilor cu forta de munca

Societatea are 5 angajati din care:

- 1 manager general si contabil;

- 1 aprovizionare-desfacere;
- 2 muncitori calificati si cu aptitudini de crestere a pasarilor;
- 1 paznic.
- personalul direct productiv: (2 900+600) x 12 = 28 800 lei/an
-personalul indirect productiv: (1200+1000)12 = 26 400 lei/an
Total cheltuieli cu salariul: 55 200 lei/an

Estimarea cheltuielilor cu materia prima, materialele si marfurile aprovizionate

Cheltuieli cu achizitionarea fazanilor:2800 lei;
Consumul de hrana pentru fazanii vanduti

- 2268capete x 26.5g= 60100g=60.10kg;

- 1968capete x 70g =137760g=137.76kg;
- 1268capete x 85g =107780g=107.78kg;
Consumul de hrana pentru fazanii care raman
- 168capete x 85g x 240zile=3498.6kg/an;
- 70capete x 85g x 365zile=2171kg/an;
Total cheltuieli cu mancarea: 10 157.90lei/an
(60.10 kg + 137.76 kg + 107.78 kg) x 1.7lei/kg + (3498.6kg + 2171kg) x 1.7 lei/kg =
10157.90lei;
Pe noi ne afecteaz gripa aviar mai mult pentru c vindem n viu i suntem nevoii s
facem o serie de teste pentru aceast boal, dar i o supraveghere foarte strict dac vrem s
exportm. La noi boala nu are cum s apar, pentru c avem un program strategic de
vaccinare realizat cu specialitii veterinari. Puii sunt vaccinai la 12 zile, la 24 de zile i la 42
de zile mpotriva pseudo-pestei sau holerei aviare.
14

Cheltuieli cu vaccinurile in decursul unui an

- 2268 doze (primul + al doilea vaccin);
- 1968 doze (al treilea +al patrulea vaccin);
- 238(al cincilea+ al saselea+al saptelea+al optulea+al noualea vaccin);
Tinand cont de faptul ca primul si al doilea vaccin se achizitioneaza in flacoane a cate 250
doze la pretul de 2.5lei/flacon si celelalte vaccinuri in flacoane a cate 100 de doze la pretul de
25 lei/flacon, costurile cu vaccinurile vor fi urmatoarele:
- 19 cutii x 2.5lei=47.5lei;
- 55 cutii x 25lei=1375lei.
47.5lei+1375lei=1422.5 lei/an
Total cheltuieli cu vaccinurile 1422.5 lei

Pentru buna desfasurare a activitatii fazanariei,este necesara achizitionarea

urmatoarelor echipamente:

- 3incubatoare x 1890lei=5670lei
- 3ovoscoape x
85lei= 255lei.

Cheltuieli cu vitaminele:160 lei/an;

Cheltuieli cu volierele:20000lei/an;
Cheltuieli cu eleveuze:723 lei/an.

Estimarea cheltuielilor cu utilitatile

Cheltuielile anuale cu:
- energia electrica: 1200lei / an
- apa industriala: 1020lei / an
V. ANALIZA FINANCIARA
5.1.Analiza veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor
Veniturile pe un an
Se preconizeaza ca se vor obtine 50 oua de la cele 60 de femele.Din cele 3000 oua
rezultate, aproximativ 10% sunt necorespunzatoare astfel,ouale bune pentru incubatie sunt in
numar de 2700.
In general, din numarul total al fazanilor care ating varsta de 60zile, aproximativ
16% nu sunt viabili, iar din cei care ajung la varsta de 90 zile,circa 10% nu ajung la
maturitate.
Fazanii trebuie hraniti diferit in functie de cele doua perioade (de productie si
neproductiva), atat cantitativ cat si calitativ.
15

Puii de fazani care au intre 1-30zile consuma aproximativ 18g/zi, intre 31-60zile
aprox. 50g/zi, intre 61-90zile circa 70g/zilnic,iar cei care ajung la maturitate (120zile),
consuma 85g/zi.
In decursul unui an, fazanii se vor vinde in felul urmator:

2268 capete- 60 zile;

1968 capete-90 zile;
1268 capete-120zile.
- 300capete x 33.6 lei=10080lei
- 700capete x 42lei=29400lei
- 1100 capete x 50.4lei=55440lei
Vanuale 145920 lei/an.

Cheltuielile pe un an
1. Cheltuieli cu personalul: 55200 lei/an;
2. Cheltuieli cu materie prima, materiale, marfuri:41188 lei/an;
3. Cheltuieli cu utilitatile: 2220 lei/an;
4. Cheltuieli cu amortizarea:4000 lei/an.
5. Cheltuieli cu avize, acorduri, autorizatii: 862.33 lei
Calcul amortizare
An

Valoarea

1
2
3
4
5

20000
16000
12000
8000
4000

Amortizarea
4000
4000
4000
4000
4000

Amortizarea
cumulata
4000
8000
12000
16000
20000

Rata
amortizarii
16000
12000
8000
4000
0

Ci 20000lei
N=5 ani
C anuale 103470.73 lei/an.

Profitul anual
Panual Vanuale C anuale 145920.00 103470.73 42449.27 lei/an

16

Veniturile estimate pentru anul 2012 vor fi de 145920 lei, cheltuielile de 103470.73 lei
de unde rezult un profit de aproximativ 42449.27 lei
Investiia necesara pentru deschiderea acestei firme este in jur de 51000 lei.
Termenul de recuperare al investiiei este dat de urmtoarea relaie:

T = 51000/42449 ~ 1 an de zile
PRAGUL DE RENTABILITATE PENTRU ANUL 2011

PRV

PRQ

Prognoza veniturilor si cheltuielilor pe urmatorii 5 ani

CHELTUIELI
AVIZE
VOLIERE
INCUBATOARE
OVOSCOAPE
AMEN. VOLIERELOR
FAZANI
HRANA
VACCINURI
VITAMINE
SALARII
UTILITATI
AMORTIZARI
TOTAL CHELTUIELI
VENITURI
TOTAL VENITURI
PROFIT

Trim 1
862.33
20 000.00
5 670.00
255.00
723.00
2 800.00
102.17
47.50
60.00
18 400.00
740.00
1 340.00
51 000.00
61 080.00
61 080.00
10 080.00

ANUL 1
Trim 2

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

949.66

1 044.63

1 149.09

867.60
6 181.81
1 375.00
50.00
18 400.00
740.00
1 330.00
28 076.81
29 400.00
29 400.00
1323.19

ANUL 5

Trim 3

3 873.92
50.00
18 400.00
740.00
1 330.00
24 393.92
55 440.00
55 440.00
31 046.08

11 173.69
1 564.75
176.00
60 720.00
2 553.00
4 000.00
81 137.10
104 412.00
104 412.00
23 274.90

12 291.06
1 721.23
193.60
66 792.00
2 808.30
4 000.00
89 718.42
114 853.20
114 853.20
25 134.78

1 041.12
13 520.17
1 893.35
212.96
73 471.20
3 089.13
4 000.00
97 335.90
126 338.52
126 338.52
29 002.62

Se estimeaza ca atat cheltuielile cat si veniturile vor creste treptat cu 10% in fiecare an.
BILANT CONTABIL
17

1 264.00

14 872.18
2 082.69
234.26
80 818.32
3 398.04
4 000.00
107 710.61
138 972.37
138 972.37
31 261.76

ACTIV
A.MIJLOACE CIRCUANTE
Cont curent

PASIV
OBLIGATII
119 314.67

Materiale

17 665.40

Total mjiloace circulante

136 980.07

B.MIJLOACE FIXE

C.OBLIGATII CURENTE
Furnizori de plata:

17 665.40

Total obligatii curente:

17 665.40

D.CAPITAL PROPRIU

VOLIERE

16 000.00

Total mijloace fixe

16 000.00

TOTAL ACTIV:

152 980.07

Capital social:

51 000.00

Profit:

84 314.67

Total capital propriu:

TOTAL PASIV:

CALCUL INDICATORI

Rate de lichidate generala

Active circulante

Rlg = Datorii pe termen scurt

Rlg=

136980.07
= 7.8
17665.40

Rata solvabilitatii patrimoniale

Capital propriu

Rata de solvabiliate= Total datorii capital propriu

Rata de solvabiliate=

135314.67
=0,9
152980.07

Rate de indatorare
Datorii totale

Levierul = Capitaluri proprii

Levierul =

17665.4
=0,13
135314.67

Rata datoriilor pe termen scurt

Rata datoriilor pe termen scurt =
Rata datoriilor pe termen scurt =

Datorii pe termen scurt

* 100
Total pasiv

17665.4
* 100 =11.55%
152980.07

18

135 314.67
152 980.07

19