Totul despre secară: dezvoltarea culturii, condiții optime și combaterea bolilor

Alături de grâu și de porumb, secara se numără printre cerealele de bază în România (fiind a doua cereală
panificabilă după grâu). Află care sunt condițiile necesare culturii de secară, dar și cum se plantează și cum poți
obține o recoltă de calitate.
Înființarea culturii de secară
Cerințele necesare culturii de secară
Lucrări de îngrijire și fertilizare
Recoltarea culturii de secară
Boli, dăunători și combaterea lor
Cunoscută și sub denumirea de Secale cereale, secara este o plantă originară din Asia de Sud-Est și Asia Mică
(Turcia), deloc pretențioasă, care se poate dezvolta inclusiv pe solurile acide sau nisipoase. De asemenea, secara
este o bună plantă premergătoare pentru alte cereale, deoarece eliberează pământul devreme și curăță solul de
buruieni, lăsând terenul pregătit pentru o nouă cultură.
secara
Înființarea culturii de secară
Înainte de însămânțare, terenul se pregătește la fel ca în cazul culturii de grâu . Pământul este arat, astfel încât să
fie bine mărunțit și curățat de buruieni. Semințele de secară sunt mai mici decât cele de grâu și formează nodul
de înfrățire mai aproape de suprafață, motiv pentru care semănatul se face la o adâncime de 3-5 centimetri în
cazul solurilor dure și 5-6 centimetri în cazul solurilor nisipoase.

Secara se seamănă cu aproximativ 10 zile înaintea grâului, de regulă în luna septembrie, astfel încât înfrățirea să
se termine înainte ca iarna și gerul să debuteze. Din nodul de înfrățire se formează alte rădăcini și tulpini, motiv
pentru care planta trebuie să aibă timp să se prindă până la intrarea în sezonul rece. Sincronizarea este esențială
pentru că, dacă secara e semănată prea devreme și apucă să se dezvolte mai mult, poate apărea fenomenul de
asfixiere (mai ales atunci când ninge abundent și se depune un strat gros de zăpadă), care afectează structura
plantei.

Semințele pentru semănat trebuie să aibă o capacitate de germinație (capacitatea de a da naștere unei noi plante)
de 90% pentru o cultură de calitate. Acestea nu ar trebui să aibă mai mult de doi ani vechime, pentru că secara
tinde să își piardă din capacitatea de a germina odată cu trecerea timpului.

La fel ca în cazul grâului, semințele de secară trebuie tratate cu fungicide înainte de semănat și sunt plantate la o
distanță de aproximativ 12,5 centimetri între rânduri (utilajele agricole folosite pentru acest proces păstrează, în
general, standardul). Pe lângă secara de toamnă, se poate cultiva și secară de primăvară, semănată, de regulă, în
martie.

Cerințele necesare culturii de secară

După cum menționam anterior, cultura de secară nu este deloc pretențioasă, așa că poate fi cultivată în diferite
locuri și pe foarte multe soluri, inclusiv la altitudini de 1.500-1.800 de metri.

Temperatura
Dacă grâul are nevoie de temperaturi mai ridicate pentru germinare (aproximativ 5 grade Celsius), semințele de
secară germinează și la 1-2 grade Celsius. Spre deosebire de alte cereale, secara rezistă cel mai bine la ger,
planta suportând inclusiv temperaturi de -20 de grade Celsius chiar și în faza de înfrățire.

Umiditatea
Secara se descurcă bine și la acest capitol, putând fi valorificată inclusiv pe terenurile sărace sau uscate, datorită
sistemului radicular profund și a capacității mari de absorție a apei acumulate în pământ pe timp de iarnă. După
cum este menționat și în volumul „Fitotehnie” de Viorel Ion, „dintre cerealele păioase, ovăzul formează cel mai
dezvoltat sistem radicular, acesta fiind urmat de secară, grâu şi orz”.

Solul
În ceea ce privește cerințele solurilor, secara se comportă cel mai bine pe solurile fertile, dar dă randament bun
și pe solurile cu o fertilitate redusă (cum sunt cele nisipoase).

Datorită capacității sale de a absorbi apa și substanțele nutritive, dar și grație rezistenței sale în fața factorilor
climatici dificili, secara este una dintre cerealele care se cultivă cu ușurință în foarte multe zone. În România,
secara este cultivată în zonele montane, cu un climat răcoros, dar și pe terenurile nisipoase din Oltenia sau
Dobrogea.
De asemenea, secara este o bună plantă premergătoare pentru orice tip de cultură, cel mai adesea fiind cultivată
în rotație cu grâul sau legumele. De asemenea, secara poate suporta și monocultura pentru mai mulți ani la rând.

Lucrări de îngrijire și fertilizare

Chiar dacă secara nu este o plantă pretențioasă și dă rezultate bune indiferent de soluri sau de factorii climatici,
este important să se efectueze lucrări de îngrijire și fertilizare pentru a se obține o recoltă de calitate.

Combaterea buruienilor
Spre deosebire de alte plante, secara nu are de suferit atât de tare din cauza buruienilor, pentru că reușește să le
înăbușe de cele mai multe ori. Însă aceste plante sălbatice care cresc pe lângă diferite culturi pot afecta serios
recoltele, deoarece consumă apa și substanțele nutritive, diminuând producția.

În consecință, cea mai sigură variantă este combaterea lor rapidă cu ajutorul unor erbicide care să le elimine
înainte de a provoca daune culturilor.

Fertilizarea
Secara se descurcă bine pe orice tip de sol, însă absoarbe și o cantitate mare de substanțe nutritive, având nevoie
de lucrări de fertilizare pentru ca recolta să fie una bogată. Sunt două etape în care planta are nevoie de o
cantitate însemnată de îngrășăminte pentru a se dezvolta: în faza de înfrățire, când începe să se ramifice, și
primăvara (aprilie și mai), când începe să se formeze paiul (perioada de înspicare).

Tocmai din acest motiv, lucrările de fertilizare sunt vitale în aceste perioade. Secara răspunde la îngrășămintele
pe bază de azot și fosfor. Azotul crește rezistența la frig, ajută la înfrățirea plantei și asigură dezvoltarea
armonioasă a ei, în timp ce fosforul potențează efectele benefice ale azotului, protejând cultura.

Recoltarea culturii de secară

Fiind plantată mai devreme decât grâul, secara este recoltată cu aproximativ o săptămână înaintea grâului. Și în
acest timp, verificarea boabelor și sincronizarea cu momentul coacerii plantei sunt esențiale. Dacă e recoltată
prea devreme, boabele se șiștăvesc, devin zbârcite. Dacă recoltarea se face prea târziu, planta începe să se
scuture și cultura e diminuată.

La fel ca în cazul grâului, recoltarea secarei se realizează cu ajutorul combinelor și se face, de regulă, la
jumătatea verii, în luna iulie.

Boli, dăunători și combaterea lor

Deși secara e o plantă rezistentă, sunt boli și dăunători care pot afecta recolta, motiv pentru care se impun
măsuri de prevenire și de combatere a lor.

Boli și dăunători
Printre bolile care afectează cel mai des această plantă se numără cornul secarei (Claviceps purpurea), o
ciupercă dezvoltată pe spice în perioada înfloritului și a maturității spicelor, din care se scurg picături de lichid
vâscos. Aceasta are o formă alungită și o culoare care bate spre violet.

Cornul secarei împiedică dezvoltarea spicului și trebuie cules înainte să cadă pe pământ și să se răspândească.

O altă boală de care trebuie ferită cultura de secară este tăciunele frunzelor (Urocystis occulta), care se transmite
prin intermediul semințelor sau al solului contaminat. Pe tulpinile și frunzele plantelor apar mai întâi formațiuni
închise la culoare, care se extind, fără să împiedice formarea de cereale.

De asemenea, secara poate fi afectată și de rugina brună (Puccinia dispersa), care se manifestă prin apariția unor
pete mici de culoare brună pe foliajul plantei.

Deși nu produc pagube majore, aceste boli trebuie combătute rapid, pentru a nu distruge calitatea culturii de
secară. Se recomandă cultivarea unor soiuri rezistente și asigurarea unor măsuri complexe de combatere a lor cu
produse fungicide.

În ceea ce privește dăunătorii, cei mai periculoși sunt gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides), care își face
apariția atunci când nu se respectă procesul de rotație a culturilor, și viernmii sârmă (Agriotes spp.), care se
dezvoltă în solurile reci și umede. Aceștia pot distruge cultura, motiv pentru care se recomandă aplicarea
insecticidelor chiar și pe semințele de secară.

Metode de combatere
Pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor, BASF recomandă utilizarea unor tratamente fitosanitare și a unor
fungicide cu eficiență sporită:

Priaxor® EC , cel mai avansat fungicid pentru cereale, are o acțiune preventivă, curativă și eradicativă dată de
cele două substanțe active: fluxapiroxad (SDHI) și piraclostrobin;
Retengo® , un fungicid inovator ce conține 200 g/l Piraclostrobin, crește rezistența cerealelor în fața infecțiilor
și a dăunătorilor;
În concluzie, cultura de secară este una ușor de cultivat și de îngrijit, indiferent de condițiile solului sau alte
climei. Ține cont de toate metodele de prevenție și de măsurile de combatere a dăunătorilor și te vei bucura de o
recoltă bogată și profitabilă.

Secara face parte din categoria cerealelor și familia ce are ca membrii grâul și orzul, și nu exagerăm când
spunem familie deoarece aceasta provine dintr-o specie sălbatică, dezvoltată la început sub formă de buruieni
printre culturile de grâu și orz.
Secara (Secale cereale) a început să fie cultivată relativ recent, în anul 400, în condițiile în care alte culturi de
cereale erau crescute încă din timpuri preistorice. Astăzi, majoritatea producției mondiale este asigurată de
Rusia și alte țări din Europa de Est, fiind cultivată în scop comercial și în Canada, China sau Danemarca.
Spre deosebire de grâu sau ovăz de pildă, secara nu este atât de populară, însă tot mai multe studii concentrate
pe consumul făinii și a pâinii de secară demonstrează proprietăți și beneficii unice ce vin să readucă această
cereală pe un loc fruntaș în ceea ce privește importanta pentru sănătate.
VALORI NUTRIȚIONALE
Secara este disponibilă pentru consum atât în forma sa naturală, de cereală integrală, cât și sub formă de făină,
așa cum am menționat, sau fulgi de secară care se aseamănă cu cei de ovăz, dar sunt un pic mai tari comparativ
cu aceștia.

Beneficiile pentru sănătate se datorează în special conținutului important de fibre ce completează un profil

nutrițional impresionant. Astfel, 100g de secară conține:
 fibre 15g, care totodată reprezintă 54% din cantitatea zilnică recomandată conform USDA
(Departamentul de Agricultură al Statelor Unite);
 calorii 338;
 proteine 10g, (21% DZR*);
 carbohidrați 75.86 (28% DZR);
 calciu 24mg (2% DZR);
 fier 2.63mg (15% DZR);
 potasiu 510mg (11% DZR);
 magneziu 110mg (28% DZR);
 mangan 2.577mg (112% DZR);
 vitaminele A, B1, B3, B5, B6, B9, E și K;
 luteină;
 alte minerale: cupru, fosfor, seleniu, zinc;
 aminoacizi esențiali precum L-arginină (L-Arginine) și lizină (Lysine), aminoacid implicit în procesul
de biosinteză al proteinelor.
*doza zilnică recomandată.
BENEFICII PENTRU SĂNĂTATE
Te ajută să slăbești
Dacă ai în plan remodelarea siluetei trebuie să incluzi secara, sub orice formă, în dieta ta, deoarece te va ajuta să
mănânci mai puțin, respectiv să nu mai simți nevoia de a consuma alimente bogate în calorii pe parcursul zilei.
Întrucât reprezintă o sursă remarcabilă de fibre, secara contribuie la instalarea mai rapidă a senzației de
sațietate. Cei care consumă pâine de secară integrală se simt “mai plini” și mănâncă mai puține calorii în
timpul zilei spre deosebire de persoanele care optează pentru pâinea obținută din grâu, conform unui studiu
realizat pe 41 de participanți.
De asemenea, un alt studiu focusat pe același aspect arată că persoanele care au servit porridge (terci) cu secară
la micul dejun nu au simțit nevoia de a consuma mai multe alimente ulterior, senzația de sațietate ajungând și
până la 8 ore.
Previne calculii biliari
Calculii biliari (sau “pietre la fiere”) se formează la nivelul vezicii biliare și pot varia în dimensiune. Prezența
acestor mici formațiuni solide se manifestă mai ales prin durere la nivelul abdomenului superior sau sub coaste
iar nediagnosticați, pot duce la apariția unor afecțiuni precum colecistită acută sau pancreatită.
O măsură eficientă de a preveni formarea calculilor biliari este aceea de a asigura organismului un aport zilnic
de fibre, iar acest lucru este confirmat printr-o serie de studii. Unul dintre cele mai ample studii clinice de acest
gen a fost realizat în cadrul Nurses Health Study: cercetătorii care au studiat dieta a peste 69.000 de femei de-a
lungul a 16 ani au ajuns la concluzia că un consum regulat de fibre scade cu 13% riscul de apariție al
calculilor biliari comparativ cu o dietă săracă în astfel de nutrienți.
De asemenea, un alt studiu publicat în Jurnalul American de Gastroenterologie confirmă faptul că femeile, cele
mai predispuse persoane de a dezvolta astfel de formațiuni, pot preveni formarea calculilor biliari prin consumul
alimentelor bogate în fibre insolubile, cum ar fi secara.
Cercetătorii explică eficiența fibrelor în prevenția calculilor biliari prin capacitatea acestora de a reduce
secreția de acizi biliari, substanțe care, în cantități excesive, pot avea astfel de consecințe.

Previne diabetul
Secara face parte din cerealele integrale care asigură organismului o sursă importantă de magneziu, iar mai
multe studii clinice focusate pe această afecțiune confirmă existența unei legături între aportul de magneziu și
prevenirea diabetului.
De exemplu, într-unul dintre aceste studii, femeile afro-americane care au avut o dietă bogată în cereale
integrale au înregistrat un risc cu 31% mai scăzut de apariție al diabetului spre deosebire de cele care nu au
consumat astfel de alimente.
De asemenea, alimentele pe bază de secară sunt net superioare celor din aceeași categorie din punct de vedere al
conținutului de fibre. Fibrele sunt recunoscute pentru faptul că au capacitatea de a controla nivelul de zahăr din
sânge, prevenind astfel un nivel prea ridicat în cazul persoanelor cu diabet.
Cercetătorii recomandă înlocuirea pâinii din grâu cu cea de secară întrucât consumul acesteia din urmă asigură o
îmbunătățire a profilului glicemic, stabilizează răspunsul organismului, respectiv îmbunătățește sensibilitatea la
insulină.
Îmbunătățește digestia
Conținutul ridicat de fibre al secarei are efecte benefice inclusiv asupra procesului digestiv. Secara ușurează
digestia, reglează frecvența scaunelor și previne constipația.
Mai mult, într-un studiu realizat pe 51 de adulți a arătat faptul că pâinea de secară este mai eficientă în
tratarea constipației decât pâinea din grâu sau însuși laxativele. Așadar, dacă problemele de digestie nu îți
sunt străine, ia în calcul introducerea în dietă a produselor pe bază de secară pentru eliminarea disconfortului și
altor simptome specifice.

Ajută metabolismul
Metabolismul reprezintă procesul de transformare în energie a alimentelor consumate, energie pe care
organismul o folosește permanent, atât pentru funcții vitale (respirație, înlocuirea celulelor, circulația sângelui
etc) cât și atunci când desfășurăm activități fizice.
Sportul și somnul odihnitor reprezintă 2 modalități de stimulare a metabolismului, însă alimentația reprezintă
factorul decisiv atunci când vine vorba de optimizarea acestui proces. Astfel, este recomandat un consum
echilibrat de fibre provenite mai ales din cereale integrale (secară, de pildă) datorită acțiunii pe care le au asupra
glucozei și a insulinei.
Scade tensiunea și previne insuficiența cardiacă
Un alt beneficiu al consumului de fibre dietetice se referă la capacitatea acestora de a reduce riscul de
hipertensiune arterială dar și al insuficienței cardiace.
Un studiu realizat pe 21.376 de persoane arată că cei care consumă la micul dejun un castron cu cereale
integrale prezintă un risc cu 29% mai mic de dezvoltare a insuficienței cardiace.
CUM INTRODUCEM SECARA ÎN DIETA NOASTRĂ
Dacă vrei să te bucuri de toate beneficiile acestei cereale, poți începe printr-o mică schimbare în ceea ce privește
obiceiurile alimentare. De exemplu, înlocuiește făina albă cu făina de secară care, comparativ cu aceasta,
conține mai mulți nutrienți și cel mai important, într-o cantitate mai mare.
De asemenea, înlocuiește pâinea pe care o cumpărai până acum cu cea de secară, o alternativă mult mai
sănătoasă și o sursă mai bogată în fibre și vitaminele din complexul B.
Secara poate fi introdusă în dietă și sub formă de fulgi pe care îți recomandăm să îi consumi dimineața. Un mic
dejun sănătos și plin de arome poate fi alcătuit din fulgi de secară, iaurt, miere, nuci și semințe, fructe de
pădure… combinațiile sunt nenumărate și le poți adapta în funcție de preferințe.
EFECTE ADVERSE
Dacă suferi de intoleranță la gluten sau boala celiacă, evită să consumi această cereală sau consultă un medic
specialist înainte de introducerea în dieta zilnică. Secara are în compoziție secalină, o formă de gluten care poate
cauza tulburări de tranzit, balonare și flatulență, dureri abdominale și alte simptome specifice acestei afecțiuni.
3 REȚETE PE BAZĂ DE SECARĂ
Porridge (terci) cu fulgi de secară

Ingrediente pentru 2 porții:

 100g fulgi de secară;
 190ml apă;
 95ml lapte;
 1/4 linguriță cuișoare măcinate;
 1/4 linguriță ghimbir pulbere;
 1/2 linguriță scorțișoară pulbere;
 curmale și fistic sau alte alune pentru decor.
Mod de preparare:
Mixează într-un robot de bucătărie sau blender 75g de fulgi de secară (aproximativ 50 de secunde).
Într-o tigaie, amestecă fulgii mărunțiți cu cei 25g de fulgi întregi, apă, laptele și toate condimentele.
Pune tigaia la foc mediu și lasă compoziția să fiarbă până la obținerea unui terci cu textura îngroșată. Nu uita să
amesteci cu o lingură în tot acest timp.
Împarte porridge-ul în 2 castroane și decorează cu alunele preferate și curmale.
Negresă cu ciocolată și făină de secară

Ingrediente:
 175g făină de secară;
 50g cacao pudră;
 1/2 linguriță de sare;
 1/2 linguriță praf de copt;
 200g unt fără sare, tăiat cubulețe;
 300g ciocolată neagră;
 150g zahăr pudră;
 220g zahăr brun sau zahăr de cocos;
 4 ouă mari;
 1 linguriță extract de vanilie.
Mod de preparare:
Preîncălzește cuptorul (la 180 de grade dacă este electric), unge o tavă de prăjituri (aproximativ 9cm x 13cm) și
acoper-o cu hârtie de copt.
Într-un castron mare combină (cu ajutorul unei site) făina de secară, pudra de cacao, sarea și praful de copt.
Pune laolaltă ciocolata și untul într-un vas din yena, rezistent la căldură, apoi așază-l într-o tigaie cu apă la foc
mic. Amestecă încontinuu până la topirea celor 2 ingrediente. Lasă compoziția deoparte să se răcească.
Într-un alt castron amestecă cu ajutorul mixer-ului cele 4 ouă, zahărul și extractul de vanilie până când
compoziția capătă o textură pufoasă (aproximativ 3 – 4 minute).
Adaugă treptat și ciocolata cu untul fără a te opri din mixare apoi, cu ajutorul unei spatule, adaugă și prima
compoziție (făină, cacao, sarea și praful de copt) și amestecă până la omogenizare.
Așază aluatul obținut în tavă și lasă-l să se coacă 25 de minute. Opțional, înainte de a introduce tava la cuptor
poți să presari un pic de sare grunjoasă.
Când negresa este gata, tai-o în formă de pătrățele și încântă-i pe cei dragi cu desertul pe care l-ai pregătit!
Brioșe cu banane și făină de secară

Ingrediente pentru 12 brioșe:

 153g făină de secară;
 45g fulgi de ovăz;
 2 lingurițe praf de copt;
 2 lingurițe scorțișoară pudră;
 1/4 linguriță nucșoară;
 un vârf de sare de mare;
 1 banană bine coaptă, zdrobită;
 1 lingură ulei de cocos topit;
 1 linguriță extract de vanilie;
  2 ouă medii;
 236 ml zer*;
 65g de nuci mărunțite (opțional).
* cantitatea de zer poate fi înlocuită cu un pahar de lapte amestecat cu 2 linguri de oțet de mere.
Mod de preparare:
Preîncălzește cuptorul la 200 de grade și între timp unge cu puțin ulei fiecare compartiment din tavă pentru
brioșe.
Cerne făina și amestec-o cu celelalte ingrediente uscate într-un bol mare.
Bate ouăle într-un castron separat, apoi adaugă uleiul de cocos topit, piure-ul obținut din banana zdrobită,
extractul de vanilie și amestecă până la omogenizare.
Amestecă cele 2 compoziții și împarte aluatul obținut în mod egal în fiecare din cele 12 compartimente. Presară
fulgii de ovăz peste fiecare brioșă.
Introdu tava la cuptor pentru 15 – 20 de minute sau până când aluatul capătă o culoare aurie.