Sunteți pe pagina 1din 19

Plan de Afaceri

Ferma de Vipere
2010
1

CUPRI

SUL PLA ULUI DE AFACERI

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Sumar Descrierea iniiatorilor Descrierea produsului oferit Descrierea pieei i a concurenei Strategia de marketing propus Organizarea-conducerea afacerii Ipoteze i riscuri Planul financiar

DATE DE IDE TIFICARE


1. Numele firmei: S.C.VIPERS S.R.L. 2. Codul unic de inregistrare: 783562 3. Forma juridica de constituire: S.R.L. 4. Activitatea principala a societatii si codul CAEN al activitatii principale:
Sectiune: D Produse ale industriei prelucratoare

Subsectiune: DG Fabricarea substantelor, a produselor chimice si a fibrelor si firelor sintetice si artificiale Diviziune: Grupa: 24 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 244 Fabricarea de medicamente, produse farmaceutice si naturiste

5. Natura capitalului social:


Natura capitalului social (%) Roman Strain Public Privat

80% 20%

6. Valoarea capitalului: 9900 Euro 7. Adresa, telefon/fax, e-mail: Jud. Prahova, Loc. Ploiesti, Str. Aleea Garajului nr. 14/ 0726.345.624/ 0023567 8. Persoana de contact: Tiberiu Ionut Visan Adrian Vasile 9. Conturi bancare deschise: BCR 6734430015288634 10. Asociati si actionari principali:
umele Dulic-Markovic Adrian Vasile Tiberiu Ionut Visan Vladimir Voitovici Valeria Vornicescu Adresa ( sediul ) Budapesta, Ungaria Calarasi,Calarasi, Romania, Str. Flacara nr. 3 Campina,Prahova, Romania, Str. Nufarului nr1 Bucuresti, Romania, Str. Dristor nr. 45 Bucuresti, Romania, Str. Parcului. nr 46 Ponderea in capitalul social % 20% 30% 30% 10% 10%

Actionarul strain va contribui la capitalul social prin puii de vipera cu care se porneste ferma cat si cu structura tehnologica (cipuri) pentru o mai buna monitorizare a exemplarelor aflate in proprietatea firmei noastre.

I. Sumar
Afacerea propusa de noi este o afacere ce se desfasoara in domeniul relativ nou, adresat pietei farmaceutice. Este vorba de o ferma de dimensiuni mici care are ca obiect de activitate crestera viperelor. Ne adresam unei piete care are un potential neexploatat deosebit, in Romania existand numai trei astfel de ferme. Produsul oferit este foarte cautat atat pe plan intern cat si pe plan international. Practic, pe un gram de venin se obtin intre 150 - 200 euro. Tinand cont ca o vipera produce 1,5 g de venin pe an, iar o crescatorie mica poate contine 300 de exemplare, rezulta un venit de 90.000 de euro. Scazand cheltuielile cu mancarea, curentul, angajatii, conducerea, publicitatea etc. raman cateva mii de euro profit anual! Avand in vedere faptul ca in Romania, in acest moment exista o singura companie farmaceutica la Iasi care foloseste veninul in productia de medicamente, dorim sa ne adresam atat pietei interne cat mai ales celei internationale. Veninul de vipera este folosit in tratarea a numeroase afectiuni, de la lepra si epilepsie pana la cancer. Statele din vestul Europei sunt in cautare de surse de venin si sunt dispuse sa plateasca sume impresionante pentru achizitia acestuia. In urma unui studiu am descoperit ca lansarea unei astfel de afaceri nu este foarte costisitoare si daca este obtinut avizul Agentiei de Mediu si cel al Directiei Sanitar Veterinare investitia poate fi recuperata in scurt timp. O ferma de vipere care actioneaza folosind mijloace legale este o afacere care se dezvolta de la sine, numarul exemplarelor crescand semnificativ de la un an la altul, fapt datorat reproducerii pe cale naturala. Este de mentionat faptul ca nu este nevoie de un spatiu prea mare, iar nevoile de baza ale acestei specii sunt hrana si o temperatura stabila la circa 25 grade. Pe termen lung se doreste extinderea afacerii, in scopul obtinerii unui profit superior care va permite dezvoltarea si cercetarea in acest domeniu.

A. VIZIU E, STRATEGIE
Etapa de ferm mic. Investiia este de cuprins ntre 6000 - 8000 $; n aceast etap se nchiriaz un spaiu n care se separ cele trei activiti de baz : creterea oarecilor, creterea viperelor si laboratorul de prelucrare a veninului. Se consider c deja stpnim o metod de nmulire a viperelor, asa c n aceast etap nu se mai cheltuie pentru capturare. Trebuie s deinem 3 - 4 terarii mari si bateriile de cretere individual s le folosim pentru creterea puilor. Numrul de oareci reproductori trebuie s creasc la 50 - 60. Avnd un numr de vipere cuprins ntre 100 si 200 ne putem concentra pentru obinerea unei producii mari folosind n acest sens exemplarele care dau mult venin, celelalte mentinndu-le pentru reproducere. Atunci cnd cantitatea de venin este de 100 g, putem 4

apela la un institut farmaceutic pentru analize, sigilare si chiar pstrare. n acest fel un eventual client are garania c n recipientul nostru se gsete aceeai marf pe care o arat eticheta si i putem prezenta un certificat de analiz . Datorit relaiilor de colaborare ntre ferme se poate realiza o cantitate mare de venin, mrind atractivitatea pentru clienii externi. Este etapa n care cheltuielile unitare scad , la 30 $ / g , n aceast valoare fiind inclus si chiria pe spaiu. Personalul necesar n aceast etap este de 2 ngrijitori, iar veniturile realizate ca profit net sunt de peste 25.000leiRON/an. r. Crt. 1 2 3 Clienti/grupe de clienti Antibiotice Iasi Pfaizer aturesun Total cifra de afaceri Anul 1 Mii EURO 1 5 6 Anul 2 Mii EURO 1 10 10 21 Anul 3 Mii EURO 1 30 30 61

Pentru aceasta avem nevoie de stabilirea unor obiective cuantificabile. Unde dorim sa ajungem in 3 ani : Obiective UM Anul 1 Anul 2 r. ( indicatori tinta ) Crt. 1 Cifra de afaceri mii EURO 6 21 2 Export % 83.33 95,23 3 Profit mii EURO 0 5 4 Nr. de salariati Nr. 3 5

Anul 3 61 98,36 10 10

II. Descrierea iniiatorilor


B. MA AGEME T, RESURSE UMA E
Initiatorii acestei afaceri sunt : Adrian Vasile, Tiberiu Ionut Visan, Vladimir Voitovici, Valeria Vornicescu, absolventi ai Academiei de Studii Economice, Facultatea de Comert. Dorim sa ne lansam in lumea afacerilor din dorinta de a ne realiza pe plan profesional, de a crea un brand de succes care sa reziste si sa se dezvolte in timp. Desi lipsiti de o experienta adecvata in acest domeniu, cei patru sunt recomandati de determinarea si entuziasmul lor, cat si de pregatirea teoretica pe care o presupune licenta in administrarea afacerilor. Optand pentru o afacere neconventionala fara a avea experienta vasta in domeniu si fara indrumarea unui specialist, consideram ca ne asumam un risc destul de mare, insa noi credem in calitatile noastre de a deveni buni intreprinzatori pe o piata relativ contestabila.

Ca economisti, consideram ca demararea acestui proiect constituie o provocare pentru noi de a ne dovedi abilitatile antreprenoriale si in acelasi timp o experienta indispensabila in formarea noastra profesionala. Suntem constienti de limitele noastre cu privire la derularea unei astfel de afaceri si ramanem mereu atenti la noutatile de pe piata si suntem deschisi catre sfaturile unui specialist in domeniu. Mai multe informatii pot fi gasite in CV-urile atasate.

III. Descrierea produsului oferit


Principalii furnizori de materii prime si materiale Materie prima Furnizori Dulic-Markovic Pui de vipere Institutul V. Babes din Hamsteri /Soareci Bucureti Institutul de Igien Cluj Napoca SC.Agrosim.SA Cereale SC.Agrosim.SA Ingrasamant Valoarea anuala 1000 EURO 500 EURO

800 EURO 200 EURO

Descrierea Procesului de productie


1. AMPLASARE I DOTARE Amplasarea spaiului de cretere. Zona n care se poate amenaja o cresctorie de vipere n vederea colectrii veninului acestora, trebuie aleas n concordant cu scopul propus si innd cont de tot complexul de factori de ordin general i local. Pentru o bun ncadrare de ansamblu si pentru asigurarea microclimatului corespunztor, este necesar s se ia n considerare factorii de ordin topografic. Pentru realizarea acestui deziderat, cresctoriile de vipere se vor amplasa ct mai izolat de localiti. Cresctoria trebuie s aib posibiliti de acces cu mijloace auto. Alimentarea cu energie electric a cresctoriei permite utilizarea aparaturii necesare procesului de producie. Dimensionarea cresctoriei trebuie s fie n deplin concordan cu volumul de munc ce se va desfura n el pe tot parcursul anului. nclzirea spaiului este una din cerinele de baz pentru buna desfurare a activitii zilnice n camera de cretere a oarecilor, a viperelor, de reproducere a acestora i n spaiul unde se face extragerea i prelucrarea veninului. Sistemul de ventilaie trebuie prevzut cu filtre pentru a nu permite vehicularea in laborator a agenilor patogeni. Materialele de construcie, mai cu seam acelea din interiorul laboratorului, trebuie s permit o splare i dezinfectare, uoar. Prin construcie, cresctoria trebuie s aib cel puin trei zone de activitate: spaiul de cretere a oarecilor, spaiul de cretere a viperelor i spaiul de extragere i prelucrare a veninului. Compartimentele si dotrile aferente depind de volumul zilnic a activitii precum i de numrul

de vipere. Instalaii. Instalaiile sanitare sunt compuse din chiuvet pentru splarea cu ap a vaselor i instrumentelor utilizate. Iluminatul i, circuitele de alimentare cu energie electric se vor realiza astfel nct s se previn accidentele de munc i incendiile. n spaiul de cretere a viperelor se va elimina pe ct posibil utilizarea aparatelor alimentate prin cabluri i prelungitoare. Se vor optura gurile, fantele, crpturile existente n perei i n pardoseal. Se vor elimina spaiile de sub mobilier astfelnct animalele ce pot ajunge accidental pe sol, n ncpere s nu poat evada sau s se ascund. n spaiul de cretere se vor utiliza numai obiectele de mobilier strict necesare i dac este posibil acestea s fie suspendate de perei. Ferestrele vor fi prevzute cu plase de protecie iar pragurile uilor vor fi nlate cu cel puin 60 cm. ncperile se vor pstra nchise i se vor afia anunuri de avertizare att n interior ct i n exterior. Organizarea spaiului. Dup scopul urmrit (producie de venin, reproducere, expunere) spaiul trebuie s asigure animalului minimul necesar locomoiei. Viperele pot fi inute individual sau n comun. Deoarece pentru producia de venin, exigentele legate de eficient intr de cele mai multe ori n conflict cu preferinele animalului, se opteaz pentru o densitate mare i o ntreinere uoar. Terariile din sticl cu suprafaa de 1, 2, 4, 6 mp sunt bune pentru expunere si observarea activitii de reproducere, dar ridic probleme de meninere a cureniei. Terariile din sticl sunt casante i nu asigur o securitate corespunztoare. Cutiile din plastic (plexic) au avantajul c sunt mai puin casante, materialul putndu-se lipi, nefiind nevoie de rame din cornier terariul va deveni mai uor. Plasa montat lateral mpiedic observarea, ngreunnd construcia, n schimb i confer un plus de securitate. Cutiile cu colturi sunt greoi de curat si dezinfectat. Terariile mari sunt greu de stivuit. Din aceste considerente au rezultat soluii tehnice mixte care rspund mulumitor cerinelor. Un alt factor, important ce contribuie la meninerea animalului n condiii artificiale este hrana. Meniul unei vipere chiar n condiii naturale, nu este prea diversificat si de aceea nu, sunt multe posibiliti ceea modifica. Un alt aspect este faptul ca vipera i ucide prada nainte de a o consuma, prin nveninare, din acest punct de vedere, veninul este totodat o "amprent", a individului. De exemplu, un oarece muscat de o vipera devine "proprietatea" acesteia. Este posibil ca nveninarea s fie un stadiu pregtitor al alimentului (deocamdat acest aspect poate fi privit ca o ipotez). Cert este c prada este refuzat de alt individ, n afara celui care a muscat-o. O alt constatare, de data aceasta confirmat tiinific este c proprietile fizico-chimice ale veninului depind n mare msur de hran. Viperele n captivitate pot fi hrnite cu oareci albi de cresctorie, oareci slbatici, pui de hamsteri, pui de o zi de gin; ncercrile de a hrni viperele cu soprle, pui de broasc, ou de gin nu au dat rezultate. oarecii albi (albinosi) sunt o soluie optim de hrnire deoarece aceste animale cu modificri genetice induse voluntar de cercettori, au un comportament blnd. Creterea n laborator a oarecilor albi va fi tratat ntr-un capitol separat. Asigurarea cu apa. Apa este un element vital pentru orice animal. n condiiile naturale viperele si gsesc cu uurin apa; n captivitate aceasta trebuie asigurat de ngrijitor. Apa potabil este suficient de pur pentru a satisface exigentele viperei. O mic problem apare la distribuirea poriei si la nlocuirea apei sttute. Vasul trebuie s fie

suficient de stabil pentru ca animalul s nu-l verse n micare. n unele cresctorii am vzut tvi din plastic care au o buna stabilitate, n alt parte am vzut folosite pahare fixate de rama terariului. De reinut este faptul c apa trebuie schimbat de fiecare dat cind ngrijitorul observ c animalul a transportat involuntar impuriti sau fecale n aceste vase. Confecionarea terariilor. Terariile pentru vipere pot fi confecionate din diverse materiale si n diferite modele, n funcie de scopul urmrit. n literatura de specialitate sunt date dou tipuri de terarii: unul de laborator, de dimensiuni mai mici (suprafaa de 0,25 - 0,50 mp) dotat cu instalaii de: nclzire, iluminare, umiditate si aerisire si unul exterior (de 2 - 4 - 6 mp), cu pereii de sticl si/sau plas de srm, amenajat ntr-un mediu care s imite condiiile naturale. Pentru studiul nostru prezentm trei variante care au fost deja experimentate. Terarii confecionate din P.A.L. de 18 mm grosime, de dimensiuni: L=50 cm, 1=50 cm. Fiecare terariu a fost dotat cu o lamp (reflector foto), care asigur cu ajutorul unui transformator cu cursor, prin intermediul unui bec normal de 40 W, o temperatur reglabil, ntre 15 si 33C; au fost folosite n cadrul Muzeului de tiine Naturale Deva. Substratul (nisip, pietri) a fost aezat pe o folie de plastic pentru ca eventuala umezire a lui s nu degradeze P.A.L.-ul; n fiecare cuc exist un vas Petri cudiametrul de 15 cm, pentru a asigura necesarul de ap si umiditate n interiorul terariului. Aerisirea se asigur printr-o serie de orificii, fcute n jumtile superioare ale pereilor cutilor (anterior si posterior). Accesul la animal se face prin intermediul unei ui, care corespunde cu jumtatea superioar a peretelui anterior, s-a ales aceast soluie pentru ca terariile s poat fi suprapuse, economisindu-se astfel mai mult spaiu n laborator. Temperatura este verificat cu ajutorul unor termometre, care sunt instalate n interiorul terariilor. nregistrarea temperaturii si a umiditii n terarii se face cu ajutorul unui termohidrograf, care poate fi instalat n interiorul cutilor. 2.APARATE, DISPOZITIVE SI I STRUME TAR Instalaia de ambalare n vid. Pstrarea veninului, dup ce acesta a fost uscat, este bine s se fac n fiole din sticl nchise sub vid si care se eticheteaz corespunztor. Aceast instalaie se poate astzi procura relativ uor interesndu-ne la agenii economici care utilizeaz acest procedeu n tehnologia lor. Majoritatea ntreprinderilor de medicamente au n dotare astfel de instalaii. De asemenea, industria alimentar utilizeaz frecvent astfel de procedee. Instalaia de uscare a veninului n mod curent - uscarea veninului se poate efectua absorbind apa, prin procedee chimice, la temperaturi sczute. Este de remarcat faptul c probele de venin analizate de ctre I.C.C.F Bucureti si a cror rezultate le prezentm n acest material, au fost uscate la temperatura de 25C printr-un procedeu chimic si apoi pstrarea s-a fcut ntr-un frigider obinuit. Liofilizator. Acest aparat permite uscarea veninului prin tehnica vidului, conferind, produsului caliti superioare. n principiu veninul este transformat din stare lichid n stare solid prin evaporarea apei datorit scderii temperaturii punctului de fierbere ntr-o instalaie de vidare. Congelatorul. Meninerea caracteristicilor veninului timp ndelungat, depinde de existenta n laborator a unui congelator capabil s coboare temperatura cel puin pn la 0C. In acest congelator se mai pstreaz si serul antiviperin pe care-fiecare cresctorie

trebuie s-l posede. Pentru extragerea veninului si prelucrarea acestuia sunt necesare vase sterile . Realizarea sterilizrii sticlriei ntr-un laborator cu volum redus de activitate, o simpl oal de presiune si o etuv sunt suficiente. Balane si vase de msurat. Pentru cntrirea veninului trebuie folosit o balan de mare precizie. Substanele n stare lichid se porioneaz cu ajutorul vaselor de msurat din sticl sau din material plastic. Ele pot fi de diferite forme si mrimi. Printre acestea se pot meniona: sticlele, carafele, vasele Erlenmeyer, cilindri, pahare Berzelius, eprubete, pipete, siringi gradate. Dispozitiv electronic de termostatare. Cei care au cunotine de electronic si pot concepe singuri un termostat care s satisfac exigentele de nclzire a spatiilor de cretere a viperelor. Complexitatea acestor scheme poate pleca de la utilizarea a trei tranzistori si pn la folosirea unei scheme bazate pe un microprocesor. n acest caz, pe lng funcia de baz, aceea de a menine o temperatur constant ntr-o incint, se pot monitoriza mai multe puncte de citire a temperaturii. Este posibil s se introduc praguri de alarmare si avertizare i chiar se pot crea electronic cicluri diurne, zilnice si anualele temperatur. Noi am obinut rezultate mulumitoare (o mortalitate anual de sub 5%) cu o schem elementar de termostat. Nu trebuie neglijat nici comerul cu astfel de aparate care pune la dispoziie o diversitate de termostate cu afisaje electronice de temperatur, care mai de care mai sofisticate; inconvenientul rmne preul. Bt herpetologic folosit n teren. Un mner de lemn de 40 - 50 cm. , n vrful cruia este pus o srm de otel dreapt, lung de 30-40 cm., iar pe ultima poriune (8 - 10cm) ndoit n unghi drept. Peste crligul din srm este indicat s se aeze un tub din PVC sau cauciuc, pentru a atenua zgomotul (pe stnc ) si pentru a proteja animalul. Bt herpetologic folosit n laborator. n realitate este o tij metalic cu diametrul de 5 mm i n lungime de 450 mm, cu captul ndoit ca i la bul utilizat n teren. La captul de prindere se ataeaz un mner scurt din lemn. Acest instrument este mai uor de manevrat si folosete la fixarea animalului pe masa de lucru. Pensa herpetologic mic. Se aseamn cu o pens chirurgical cu o lungime de 200 mm i cu capetele braelor turtite pe o lungime de 50 mm. Acest instrument se folosete pentru imobilizarea viperelor cu dimensiuni mici, a puilor si a juvenililor. Pensa de teren. Lungimea acesteia este de 450 mm, i spre deosebire de pensa mic are capetele ndoite ntr-un unghi de 45 fat de planul braelor. Acest unghi permite fixarea animalelor n teren cu mai mult uurin fr s ne aplecm. Pensa de laborator. Are o lungime de 320 mm , capetele de fixare ndoite la un unghi de 45 dar si rsucite fa de planul braelor cu un unghi de 90. Acest instrument este foarte des utilizat pentru fixarea animalului pe masa de lucru, permitindu-ne apoi prindera acestuia cu mn. Penseta mica. Este utilizat, pentru diferite operaii de lucru cu puii, pentru curat, resturiledupnprlire, sau, de exemplu, atunci cnd trebuiesc extrai colii care se mai rup n timpul operaiei de "mulgere". Lungimea pensetei este de 120mm. Penseta mare. Are o lungime de 180 mm si este folosit la prinderea oarecilor. Deoarece uneori este necesar s se stimuleze interesul viperei pentru hran, cu acest instrument ngrijitorul poate balansa provocator oarecele pn cnd vipera l muc. 3. ALCTUIREA BIOBAZEI DE OARECI

n vederea alctuirii biobazei de oareci sunt necesare urmtoarele: animale vii, (care pot fi procurate de la Institutul V. Babes din Bucureti si de la Institutul de Igien Cluj Napoca), borcane cu diametrul de 25 cm si cu nlimea de 30 cm, talas, rumegu de conifere, procurat de la atelierele de tmplrie si hran pentru oareci. Comportament. oarecele este un animal activ la ntuneric, chiar dac ciclurile unei zile de ntuneric si lumin sunt artificial inversate. El i va petrece o parte din timp fcndu-i toaleta. Acesta trebuie considerat comportamentul lui normal si nicidecum o consecin a infestri cu ectoparaziti. Stresul rezultat din deranjarea animalelor pentru a fi prinse, sau cnd animalele se bat ntre ele, influeneaz negativ asupra ritmului biologic de cretere. 4. VE I UL Primele note despre veninul Viperidelor europene au fost gsite la medicul grec Kikandros din Colofone (Kojophon actualul Degirmendere n Lybia, Asia Mic , prin anii 200 -130 .e.n.), care le-a transmis prin lucrarea sa Theriska e Alecsipharmaka. Dintre cercettorii care au efectuat cercetri n ultimii ani, n acest complex domeniu al veninului erpilor si n special al viperidelor, amintim: D.A. Bellairs, C.Bruno, P.Boquet, J.Detrait, R.Duguy, L.Donatelli, G.Livres, C.J.Hanut, E.Kochva, N.Muic, G. Mangili, M.Marcacci, C. si M. Phisalix, E.Pozio, A.Sella, H.Schlossberger, G.Schwick, H.W.Raudonat, T.Reuss simuli alii. O pictur de venin poate fi recoltat din vrful coltului veninos al animalului viu, dup ce glanda este comprimat dinspre napoi spre nainte . Veninul este un lichid limpede de regul incolor, inodor, cu gust uor acid, foarte vscos, care se usuc rapid la temperatura camerei. Dup ce este uscat, este parial solubil n ap distilat si complet solubil n ser fiziologic. Veninul n soluie, oricare ar'fi concentraia, se altereaz rapid. Pentru a nu-si pierde proprietile este necesar s fie liofilizat (uscat,sub vid) n acest mod poate fi pstrat timp ndelungat, chiar ani de zile, fr, ca aciunea temperaturii sczute sau ridicate s-i modifice calitile. Cu privire la compoziia chimic, se tie c veninul are un coninut ridicat de protein. Aceasta constituie de fapt 90-92% din greutatea uscat (dup colectarea veninului din glanda, coninutul de ap. este de aproximativ 70%, la Vipera ammodytes), restul este reprezentat de compui chimici de natur neproteic, n special cu fosfor si de ioni metalici si nemetalici. Analiza componentelor anorganice a veninului la mai multe specii de vipere, printre care Vipera ammodytes si Vipera aspis, a demonstrat prezenta unei cantiti crescute de sodiu, n raport cu alte elemente care exist n cantiti mult mai sczute: Ca 10-1 %, Zn si Mg de la 10-1 la 10-2 %, P 2x10-2 %, Si 10-2 %,.Cu de la 10-2 la 10-3 %, Ag 10-5 % . Studiul analitic al diferitelor fraciuni, facilitat de folosirea tehnicilor moderne si perfecionate (electroforeza, qromatografie, filtrare pe gel de dextroz etc.) a permis identificarea unui mare numr., de enzime care sunt responsabile de aciunile toxice ale veninului. Putem spune c efectul veninului asupra organismului este deosebit de complex, fiind rezultatul aciunii concomitente a diferitelor principii active. Un simptom determinat poate fi datorat, nsumrii diferitelor actiuni. De exemplu, scderea presiunii arteriale sistolice, care iniial era atribuit aciunii veninului asupra sistemului nervos, se datoreaz cu certitudine aciunii directe asupra miocardului cu eliberare de histazine . Veninul este n general, caracterizat prin aciunea toxic asupra funciei unei structuri determinate, sau a unui organ; sau aparat. O clasificare a veninurilor poate, fi fcut pe

10

baza unor actiun.i specifice care, la rndul lor sunt legate de prezenta n venin a arbifentelor substane 5. ACTIVITATE COMERCIALA Asa cum se tie, preul unui produs este reglat de cererea existent pe pia la un moment dat. n cazul veninurilor lipsa tehnologiei de fabricaie a medicamentelor specifice, face ca industria farmaceutic romneasc s nu solicite aceast materie prim deocamdat. Chiar nainte de 1989, n tar existau reele comerciale de intermediere a veninului si care sub acoperiri oficiale legau U.R.S.S.-uI de tarile occidentale. Dup deschiderea comercial datorat cderii "cortinei de fier", reelele de intermediari s-au simplificat.drumul veninului devenind mai scurt. n acea perioad am aflat, c veninul, n mare parte sustras din cresctoriile ruseti era vndut la un pre foarte mic (20-30% din preul oficial), devenind o marf atractiv pentru oportuniti, dar lipsa unor documente de nsoire si a unui certificat de calitate a creat o opinie nefavorabil, care mai persist nc. De aceea va trebui s dovedim prin activitatea noastr productiv o seriozitate deosebit n-ceea ce privete calitatea produsului si a relaiilor comerciale, aceasta nseamn: contracte ferme cu respectarea termenelor de livrare, analize fcute dup norme occidentale, ambalarea produsului n. condiiile cerute, si documente oficiale de nsoire a produsului. Plile s se fac prin intermediul bncilor, (folosind instrumentele bancare puse la dispoziie de acestea pentru garantarea tranzaciei). Producera veninurilor (si a celor de albine) este o activitate cu specific agricol n "Nomeclatorul activitilor pentru constituirea obiectului de activitate al societilor comerciale",gsim n capitolul Agricultura, alin. 0128, "Creterea animalelor pentru blan-si a altor specii(se vor preciza speciile )"- animale de laborator si alte animale neclasificate n alt parte: roztoare, iepuri, hamsteri, cini, dihori, albine, broate, prepelie, reptile. De activitatea comecial se ocup societile comerciale care au n statut acest obiect de activitate si se.oblig sa obin toate: autorizaiile n acest sens. S.C.Venom.Prod S.R.L este una din acestea si a nceput s fac demersurile necesare. Condiionarea vamal a veninurilor arat c produsul este permis la export sub dou forme: ca medicament sub form de doze, aparinnd n acest caz poziiei 30.04 din Anexe la Codul Vamal Seciunea VI sau prezentat uscat n fulgi aparinnd poziiei 30.01.

11

Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe, masini, utilaje si mijloace de transport aflate in proprietate Mijloc fix Caracteristici An fabricatie Valoare de piata tehnice 3 automobile de Capacitate mare 1995 15000 EURO distributie 10 terarii mari Imposibilitatea de 2000 500 EURO maleabilitate 10 terarii mici Imposibilitatea de 2000 400 EURO maleabilitate

Imobile existente
Denumire Cladire cu 3 camere Destinatie Depozitarea viperelor, a soarecilor, si laboratorul pentru venin Stocarea materiilor prime Valoare 10000 EURO Val. chiriei (anual) 1500 EURO Perioada de inchiriere 10 ani

Depozit

2000 EURO

1000 EURO

10 ani

IV.Descrierea pieei i a concurenei


Afacerea cu vipere a devenit foarte cautata de romani. Se poate vorbi despre o piata virtuala de "desfacere a viperelor", activitate intreprinsa, adesea, in conditii ilegale, pentru ca vanzatorii de vipere nu pot fi controlati si luati la intrebari de autoritati. Legea protejeaza viperele autohtone, nepermitand colectarea din natura si comercializarea lor. Pe multe site-uri cu anunturi, crescatorii fara autorizatie au postat zeci de mesaje prin intermediul carora isi cauta clientii. Anunturile electronice promit comercializarea acestor reptile (inclusiv a celor protejate de lege), dar si a documentatiilor menite sa-i ajute pe amatori sa puna la punct crescatorii de vipere. Conform declaratiilor facute de dr. Dan Munteanu, presedintele Comisiei Monumentelor Naturii din Cadrul Academiei Romane, la ora actuala, in Romania sunt doar doi crescatori de vipere autorizati. Legea spune ca trebuie sa-si procure viperele din alte crescatorii de acest fel, si nu din natura. Asadar, sunt strict interzise colectarea lor din natura si comercializarea. Insa nimeni nu poate garanta ca ei nu le procura totusi din mediul natural. 12

Nimeni nu-i poate controla, in mod regulat si strict, pe acesti crescatori de reptile veninoase, nimeni nu poate sti cu exactitate de unde provin viperele. Din acest motiv, noi propunem o evidenta stricta a exemplarelor din ferma noastra, marcand fiecare exemplar la stadiul de pui cu un cip de identificare. Astfel se poate dovedi prin inregistrari ca fiecare exemplar este din cultura proprie si nu adusi recent din natura. Primind astfel autorizatia de mediu si recunoasterea pe piata europeana, ne vom putea desfasura activitatea si in afara granitelor.

Piata actuala umele firmei SC.OVIDIU.SRL SC.ROMVE .SA

Regiune Transilvania Transilvania

Cota de piata 60% 40%

V.Strategia de marketing propus


Asa cum se stie, pretul unui produs este reglat de cererea existenta pe piata la un moment dat. In cazul veninului, lipsa tehnologiei de fabricatie a medicamentelor specifice face ca industria farmaceutica romaneasca sa nu solicite in cantitati mari aceasta materie prima deocamdata. Chiar inainte de 1989, in tara existau retele comerciale de intermediere a veninului si care sub acoperiri oficiale legau U.R.S.S.-ul de tarile occidentale. Dupa deschiderea comerciala datorata caderii cortinei de fier, retelele de intermediari s-au simplificat , drumul devenind mai scurt. Va trebui sa dovedim prin activitatea noastra productiva o seriozitate deosebita in ceea ce priveste calitatea produsului si a relatiilor comerciale, aceasta insemnand: contracte ferme cu respectarea termenelor de livrare, analize facute dupa norme occidentale, ambalarea produsului in conditiile cerute, si documente oficiale de insotire a produsului. Noi incercam sa ne adresam unor companii serioase din strainatate care sunt interesate mai mult de calitatea serviciilor decat de pretul acestora, fapt care ne va ingadui ca odata cu prestarea unui serviciu de calitate sa stabilim un pret destul de ridicat. Inainte de a incepe activitatea productiva, vom realiza o cercetare de marketing, cu ajutorul careia vom prelucra, analiza si interpreta informatiile despre piata concurenti, consumatori, furnizori, salariati etc. pentru ca apoi sa fie difuzate si exploatate in vederea luarii unei decizii in structurarea activitatii .

13

Vom folosi o strategie de marketing diferentiata urmarind astfel s meninem un avantaj fa de concureni i s ii atragem pe consumatori. Avantajele apar din: propriile caracteristici ale firmei, de la produsele sau serviciile create, pana la natura relaiilor cu consumatorul. Ne vom concentra pe obtinerea unei calitati superioare a produsului, justificand astfel un pret mai mare. Raportandu-ne la dinamica pietii farmaceutice a veninului, vom folosi o srategie de crestere pe care o adopta firmele ce se afl n expansiune, ce-i dezvolt producia i desfacerea, influennd cererea consumatorului Din puct de vedere al analizei schimbarilor pietei, vom folosi o strategie adaptiva, prin care ne propunem s inem pasul cu schimbrile ce intervin n mediul ambiant, pe care trebuie s le anticipam pentru a opera modificrile necesare, nainte ca schimbrile preconizate s apar pe pia. In ceea ce priveste promovarea, in special prin pliante pe care le vom trimite pe adresa firmelor ce solicita astfel de produse. Totodata, ne-am propus realizarea unui site Web cu referire la activitatea firmei noatre, produsul comercializat si multe alte informatii utile furnizorilor si clientilor nostri, precum si un formular cu sugestii si reclamatii. Pe termen lung, vom folosi o srtategie de marire a cotei de piata, utiliznd toate mijloacele de care dispunem: obtinerea unui raport calitate/pret superior concurentei si realizarea de investitii in aparatura si infrastructura.

Analiza SWOT
Puncte tari (S) -Existenta unei strategii si a unui plan de afaceri cu dezvoltare pe termen lung - Existenta cipurilor pentru monitorizarea exemplarelor de vipere aflate in proprietatea firmei. - Existenta unui parteneriat cu o firma din strainatate care va garnta accesul nostru pe piata externa Puncte slabe (W) - Lipsa experientei in domeniul afacerilor ( prima afacere demarata de cei 4 actionari ) - Lipsa experientei in domeniul biologic si farmaceutic - Pe termen scurt dispunem de disponibilitati financiare limitate ( numai din surse proprii )

14

Oportunitati (O) - Piata interna permisiva (doi producatori autorizati ) - Piata relativ contestabila ( accesul implica existenta unor costuri relativ reduse ) - Sanse mari de a ne extinde pe alta piata si de a colabora cu parteneri externi - Descoperirea altor medicamente bazate be venin

Amenintari (T) - Posibilitatea altor firme de a urma acelasi plan ca si noi - Aparitia pe scara larga si extinderea productiei de venin artificial - Descoperirea unui alt inlocuitor inindustria farmaceutica pentru veninul de vipera

VI.Organizarea-conducerea afacerii
Managementul firmei: ume si prenume Tiberiu Ionut Visan Adrian Vasile Valeria Vornicescu Functia Manager, Resurse Umane Manager, Investitii si planificare Manager, departamentul tehnic Studii/Specializari Licenta, Administrarea afacerilor ASE Licenta, Administrarea afacerilor ASE Facultatea de biologie, Doctor in Biologie

Conducerea va fi multistratificata, fiecare manager va fi responsabil in departamentul sau, stabilind tactici pentru evolutia pe termen scurt. Managerul de la departamentul de investitii este cel care elaboreaza strategia pe termen lung, consultandu-se in luarea deciziilor cu ceilalti. Departamentul de resurse umane va fi mai puternic solicitat pe masura ce firma se extinde si necesita un numar mai mare de angajati.

15

Inca din primele etape ale desfasurarii activitatii este nevoie si de un specialist in biologie, pentru a putea supraveghe procesul tehnic si pentru a asigura o buna ingrijire a exemplarelor.

VII.Ipoteze i riscuri
Principalul risc pe care ni-l asumam in calitate de intreprinzatori in aceasta afacere ar fi esuarea in tentativa obtinerii licentei de producatori de venin autorizati de Ministerul Sanatatii si Asociatiei Sanitar-Veterinare. Aceasta ar insemna ca firma noastra nu va putea comercializa veninul in afara granitelor, lucru ce ne-ar reduce mai mult decat semnificativ veniturile,insa daca vom da dovada de seriozitate si respectarea reglementarilor cu strictete nu vor fi probleme in a obtine licenta. O alta problema ar fi gasirea unui partener international serios pentru semnarea unui contract de exclusivitate in preluarea marfii, dar prin strategia de marketing agresiva folosita, seriozitate si raport calitate pret superior concurentei vom reusi sa ne atingem acest obiectiv. Afara de aceste provocari ale micromediului, exista riscuri datorate dezvoltarii tehnologiei obtinerii unei substante similare veninului de vipera.Totusi, toate cercetarile de pana acom au aratat ca, raportandu-ne la utilitate si calitate, veninul natural este net celui obtinut in laboratoare de cercetare. Odata ce vom rezolva aceste probleme, putem considera ca am trecut de etapa de inceput a afacerii si ca putem infrunta cu succes concurenta. Pentru a realiza maximizarea profitului si cresterea cotei de piata pe temen lung, va trebui sa investim in aparatura si infrastructura pentru a creste productia atat cantitativ, cat si cantitativ. Vom increca sa creem cel mai puternic laborator de colectare si cercetare a veninului din Romania, dar vom putea sa ne ocupam si de partea de distributie pana la consumator. Pentru toate acestea, vom reinvesti profitul, dar va trebui sa obtinem un credit pentru IMM-uri. Cea mai buna solutie ar fi obtinerea unui credit bancar pentru investitii pentru IMM-uri cu posibilitatea de a opta pentru garantii reale (desfasurarea activitatii de cel putin 12 luni si garantare prin active corporale ale firmei), cu perioada de gratie de cel putin 9 luni, suma solicitata putand ajunge la 300000 RON.

VIII.Planul financiar
Bilant
+1
Active 1.Active Circulante 19900 1000 20900 2000

+2
29700 5300

16

Numerar existent la inceputul perioadei Numerar generat de activitatea de exploatare Creante Materii prime 2.Active Fixe Instalatii sanitare Terarii Echipamente Automobile Capital si Datorii 1.Datorii Chirii Furnizori pentru materii prime 2.Capitaluri Capital social Profit Rezerve

1000 100

2000 1100

1000 18900 500 900 2500 15000 19900 5000 2500 2500 14900 9900 5000

1000 900 18900 500 900 2500 14000 20900 5000 2500 2500 15900 9900 5000 1000

3000 800 24400 700 1200 2500 18000 29700 5000 2500 2500 24700 9900 10000 4800

CO T DE PROFIT SI PIERDERE +1
A. Vanzari Interne Externe B. Costuri si cheltuieli Costul bunurilor vandute Materii prime Combustibil Salarii Incalzire Apa Energie electrica Chirie 6000 1000 5000 6000 21000 1000 20000 16000

+2
61000 1000 60000 51000

2500 1000 500 100 150 150 2500 17

2500 1500 2500 3500 1000 2500 2500

2500 10000 10000 12000 3000 5000 2500

C. (A-B) D. E. F. (C+D-E) G.Profitul brut H. Taxa pe profit I. Profitul et

0 0 0 0 0 0 0

5000 0 0 5000 5000 800 4200

10000 0 0 10000 10000 1600 8400

Fluxul de numerar +1
Rezerve pentru reinvestit (bilant 1 ianuarie ) Profit net ( dupa taxe ) Dividende Actiuni preferentiale Actiuni comune Total dividende platite Rezerve pentru reinvestit (bilant 31 decembrie) II Flux de numerar din activitati operationale Profituri nete dupa taxare Deprecieri Creante Scaderi de inventar Cresteri datorii pe termen lung Cresteri datorii pe termen scurt III Flux de numerar din activitati de investitie Cresterea valorii brute a activelor fixe imobilizate Schimbari in rata dobanzii umerar provenit din investitii IV Flux de numerar din activitati financiare Scaderea in facturi de plata Cresterea datoriilor pe termen lung

+2
8400 69500 8400 61000 100 10800 8800 2000 8800 -

6000 6000 900 900 -

4200 26300 4200 1000 21000 100 3350 2000 1350 1000 -

18

Schimbari in capital Dividende platite Cresterea neta a numerarului

5100

1000 21950

8800 49900

Rentabilitatea
Capitalul de lucru= (Active curente Datorii pe termen scurt) / Total Active *100 Capital de lucru(anul 3) = 1% Solvabilitate curenta (anul 3 )= 1,06 Solvabilitate imediata (anul 3)=0,4 Perioada de incasare= 17,95 Perioada de plata = 14,96

Rentabilitatea relativa
rata rentabilitatii comerciale =13,77% rata rentabilitatii economice = 28,28% rata rentabilitatii financiare = 84,84% Indicatorii au fost calculati pentru anul 3, fiind considerat primul an in care afacerea noastra ajunge la maturitate.

19