UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

PIATA PLANTELOR VII SI

PRODUSELOR DE
FLORICULTURA

Profesor coordonator: Student: Matei Robert Ciprian

Chiurciu Irina Grupa: 8312
1. Privire de ansamblu; organizarea și funcționarea propriu-zisă a pietei
plantelor vii si a produselor de floricultura
În conformitate cu Regulamentul european nr.234/68, modificat prin Regulamentul

nr.3336/92, produsele vizate de acest sector sunt următoarele:

-flori şi frunze tăiate;
−bulbi şi bulbili;
−plante vii, produse de pepinieră.
Intregul sector este integrat in Common Organisation of Agricultural Markets

(Organizatia Pietei Comune).

Cele mai importante piețe de consum in 2013 sunt Germania ( 22%), Statele Unite ale

Americii ( 15%), Franța ( 10%), Marea Britanie ( 10%), Olanda ( 9%), Japonia ( 6%), Italia
(5%) și Elveția (5%).
Forme de sprijin
schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);
plata naţională directă complementară (CNDP);
subvenţia primelor de asigurare.
2. Legislația în domeniul pieței plantelor vii si a
produselor de floricultura
Legislatia in U. E.

 Baza legislatiei privind piata plantelor vii si a produselor de floricultura a fost

pusa in 1968, cand s-a intocmit Regulamentul (CEE) nr. 234/68 al Consiliului din
27 februarie 1968 de stabilire a organizării comune a pieţei în sectorul plantelor vii
şi al produselor de floricultură [2]; ultimele modificari au avut loc in 2008, conform
2008/690/CE: Decizia Comisiei din 4 august 2008 de modificare a Directivei
2001/109/CE a Parlamentului European și a Comisiei și a Deciziei 2002/38/CE,
privind anchetele statistice efectuate de statele membre asupra plantațiilor
anumitor specii de pomi fructiferi [notificată cu numărul C(2008) 4070].

Legislatia in Romania

 cu o legislatie majoritar bazata pe cea adoptata in Uniunea Europeana, piata

plantelor vii si a produselor de floricultura din Romania este condusa atat in baza
regulamentului din 1968, cat si conform Regulamentului unic OPC.
3. Regimul intern
Producţiile realizate in Romania s-au obţinut cu preponderenţă în judeţele Ilfov, Alba, Dâmboviţa, Maramureş,
Prahova, Mureş, Dolj, Giurgiu, Călăraşi, Satu Mare, Bacău si Iaşi, cu o structura sortimentală a florilor
obţinute ce cuprinde în principal garoafe, crizanteme, trandafiri, frezii şi gerbera.
Suprafața cultivată
Ani
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Principal Forme de
Suprafaț UM: Ha
ele proprieta
a
culturi te
Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare

Flori si
plante
Total TOTAL 244 296 399 451 415 423 518
ornamen
tale
Sursa: INSS- Suprafața cultivată la Principalele Culturi pentru anii 2010 -2016

Producția obținută
Ani
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Principal
Forme de Mii fire
a Suprafa
proprieta
producți a
te
e Mii fire Mii fire Mii fire Mii fire Mii fire Mii fire Mii fire

Flori si
plante
Total TOTAL 12.457 90.755 188.534 202.000 130.989 105.643 121.938
ornamen
Sursa: INSS- Producția vegetală la Principalele Culturi pentru anii 2010 -2016
tale
 Importatori plante vii si
produse de floricultura

 SC Iza SRL – import numai din Olanda;

 SC Dumirom SRL – sucursala din Romania
a companiei Verdissimo
 SC Agro Flor Prod SRL - IMPORTA SI
COMERCIALIZEAZA SEMINTE DE
LEGUME SI FLORI AMBALATE SI
VRAC, BULBI DE TOAMNA SI
PRIMAVARA , BUTASI DE TRANDAFIRI
 SC ANTHESIS INTERNATIONAL SRL - -
Importatori de seminte profesionale de flori
de la firmele SAHIN ZADEN, PAN
AMERICAN, BENARY, TAKII, GLOBAL
FLOWERS.
 SC Daby Solutions SRL - Specializati in
distributia en-gross de flori taiate pentru
aranjamente, plante pentru interior, plante
pentru exterior, seminte, bulbi.
4. Regim extern
Pe plan mondial Uniunea Europeana detine 44%
din productia de flori si plante in ghiveci si una dintre
cele mai mari densitati de productie de flori la hectar.
Olanda rămâne centrul de producție pentru piața
florala europeană, precum și un furnizor internațional
major pentru alte continente.
Licitația de flori de la Aalsmeer (localitate din
Olanda de Nord) este cea mai mare piață de flori din
lume.
Noile centre de producție sunt țări în curs de
dezvoltare precum Columbia ( al doilea cel mai mare
exportator din lume, și cu o piață de mai mult de 40 de
ani ), Ecuador, Etiopia, Kenya, și India.
 Situaţia schimburilor comerciale intra şi
extracomunitare de flori tăiate

Specificare UM 2011 2012 2013 2014 2015 2016

valoare mii euro 82.390,5 81.958,6 74.805,7 75.029,5 80.417,6 97.006,0

Importuri
cantitate tone 63.132,8 69.385,9 73.748,6 75.577,4 85.325,5 88.325,5
valoare mii euro 2.068,0 4.115,4 2795,2 1.937,3 2.974,1 2.947,1
Exporturi
cantitate tone 1.026,4 2.716,1 1.451,8 1.512,5 1.646,4 1.646,4
Sursa: Intrasat, INS

Principalele specii de flori importate sunt: garoafele (78,3%), trandafirii, orhideele, crizantemele
şi gladiolele.
5. Perspective pe termen mediu
 Conform statisticilor tara noastra are un deficit foarte mare al
produselor autohtone pe piata de plante vii si produse de floricultura,
datorat atat competitivitatii exterioare, cat si productiei realizate pe
suprafete insuficiente.
 Pentru urmatorii 3 ani se urmareste instruirea de personal calificat
pentru o mai buna dezvoltare a pietei si pentru combaterea deficitului
de forta de munca din acest domeniu, incurajarea spre dezvoltare a
producatorilor locali si extinderea suprafetelor cultivate.
 De asemenea, se preconizeaza ca piata online va evolua pana la o
pondere de 5% din totalul pietei plantelor vii si produselor de
floricultura, cu fluctuatii preponderent ascendente in perioada
sarbatorilor.
 Procente de cumparare pe sărbători în piața
online de flori:

* ATENTIE: Procentele pot varia in functie de structura de business a fiecarei florarii online. Datele sunt
medii si sunt aproximate in urma unui studiu intern FlorideLux.ro
6. Impactul aderării României la U.E. asupra pieței
plantelor vii si a produselor de floricultura
Avantaje
 Posibilitatea de a importa cu mai mare usurinta produse cu piata de desfacere aici,
dar imposibil de produs in Romania;
 Preturi mai mici la produsele importate, datorita desfiintarii barierelor tarifare;
 Existenta pe piata a unei game mai mari de produse si distribuitori;
 Dezvoltarea sectorului de design floral si de amenajari gradini;
 Marirea oportunitatilor de afaceri in acest domeniu;

Dezavantaje:
 Cresterea semnificativa a concurentei pe piata plantelor vii si a produselor de
floricultura;
 Majorarea presiunii concurentiale asupra producatorilor romani;
 Achizitionarea semnificativa a produselor importate, in defavoarea celor autohtone.
 Bibliografie

 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
 https://europa.eu/
 https://ec.europa.eu/eurostat/home?
 https://www.agro-business.ro/piata-florilor-un-business-de-200-milioane-de-euro/2015/
03/17/
 https://www.madr.ro/horticultura/floricultura.html
 p en t ru a t en ți a a cord a tă!
V ă m ul țu mes c