Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT LA DISCIPLINA
MANAGEMENTUL AFACERILOR

Coordonator științific,
Sef. lucrări. dr. Radu-Adrian Moraru

Student
Simireanu Eduard Mihai
Grupa 320

IAȘI
2021

1
PLAN DE AFACERE PENTRU INFIINTAREA UNEI
LIVEZI DE PERI
SC `SIMFRUCT` SRL

2
Cuprins

Cap 1. Informatii despre firma

Cap 2. Strategii personale si de afaceri

Cap 3. Descrierea produsului

Cap 4. Analiza de piata

Cap 5. Planul de marketing

Cap 6. Personalul

Cap 7. Productia

Cap 8. Plan financiar

3
Cap 1 Informatii despre firma
Firma denumita SC `SIMFRUCT` SRL a luat fiinta in data de 03.02.2021 la initiativa unui
proprietar de teren pretabil a fi transformat intr-o livada de peri, dupa efectuarea probelor de sol care
au confirmat compozitia necesara unei livezi de peri. Proprietarul a infiintat firma sus mentionata
aducand in partimoniul acesteia suma suprafata de 10 ha de teren deal si un capital social in suma de
10.000 lei.
Firma este inmatriculata in Registrul comertului cu nr. 12/1111/2021, cod unic de
inregistrare 2232411. Este o firma de productie si comert care va avea ca obiect de activitate
conform actului constitutiv CAEN 0125- `cultivarea fructelor, arbustilor
fructiferi,capsunelor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi `, principalul produs obtinut va
fi parul. Initial produsele obtinute se vor vinde pe piata localitatii Targu Frumos , urmand ca
in scurt timp firma sa-si extinda arealul de vanzari si in orasele Pascani si Iasi prin incheerea
de contracte cu lanturile de magazine din aceste zone.
Firma este condusa de un singur asociat care are si functie de administrator.
Ferma este situata in partea de N-V a judetului Iasi,in comuna Costesti , la o distanta
de 50 km de municipiul Iasi, la 21 km de municipiul Pascani si 7 km de Targu Frumos .
Din punct de vedere al solului, zona Costesti cuprinde soluri de tip cernoziom,
pedominant cu un drenaj natural bun.
Investitia initiala este de 20.000 lei (10.000 lei capital propriu si 10.000 imprumut de la
banca) si va fi folosit in scopul infiintarii fermei pomicole prin cumpararea de puiet si utilaje
necesare intretinerii livezii.
Principalele masini si utilaje achizitionate vor fi:
 Tractor 45-60 CP;
 Masina de stropit;
 Echipament de fertilizat;
 Cositoare;
 Foarfeca electrica;
 Tocatoare pomicola;
 Stivuitor.

4
Cap 2. Strategia personala si de afaceri
In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern, de tip intensiv de exploatare a
livezii de peri, caracterizat prin aplicarea unor metode eficiente de lucru care necesita un
consum minim de munca si costuri mici de exploatare. Tehnologia de infiintare, intretinere si
exploatare a livezii de meri va prezinta un grad ridicat de mecanizare si automatizare a
operatiunilor din fluxul de productie.
Cu ajutorul acestui proiect firma va obtine venituri de aprox. 465.000 lei/an din
comercializarea perelor (300 t/an) si a puietilor (5000 puieti/an).
Principalele obiective ale acestei firme sunt:
 Achizitionarea de utilaje si echipamente de ultima generatie care vor permite o buna
desfasurare a procesului de infiintare si intretinere a livezii de peri in conditii optime.
Tehnologiile performante vor conduce la obtinerea unor produse de calitate, la randamente
sporite si la o productivitate a muncii crescuta.
 Achizitionarea unor soiuri rezistente la conditiile de mediu din tara noastra.
Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce
privesc nivelul sectorial, de piata precum si al fortei de munca.
La nivel sectorial:
- pe fondul realizarii campaniilor de constientizare a necesarului consumului zilnic de fructe si
legume proaspete, realizat in media, se inregistreaza o crestere a consumului de produse
naturale si implicit de pere;
- existenta unui Program guvernamental in scoli care asigura cate un mar zilnic pentru elevi.
La nivelul pietei de desfacere:
- cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor provenite
din import;
- cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse pomicole, precum si
prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din Uniunea
Europeana.
La nivelul fortei de munca:
- forta de munca disponibila in zona.
Luand in considerare toate aceste oportunitati se poate concluzilona ca realizarea
proiectului va insemna atat pentru firma cat si pentru economia locala o crestere a
veniturilor.

5
Cap 3 Descrierea produsului

Marul a fost probabil primul pom fructifer care a fost cultivat, dar și părul a jucat un
rol imporatnt in viata horticultorilor, iar fructele acestuia au bucurat mereu consumatorii. Para
este considerată sora mărului, deoarece fac parte din aceeași familie și ambele sunt numite
poame. Au aproximativ aceeași perioadă de dezvoltare și conțin aceleași vitamine și
minerale, dar în proporții diferite.
Pomul fructifer care ne dăruiește aceste fructe se numește păr. Acesta a fost cultivat
încă din Antichitate în Europa de Vest, nordul Africii și estul Asiei. Deși a existat mult timp
în stare sălbatică, fructele sale rămânând necomestibile, în timpul romanilor se cunoșteau deja
40 de soiuri de păr comestibil. Astăzi numărul lor a crescut. Dintre acestea doar trei sunt mai
importante pentru producția de fructe comestibile: para europeană, cultivată mai ales în
Europa și nordul Americii, para Ya și para Nashi, cunoscute și ca para-asiatică, respectiv
para-măr, ambele întâlnite în partea de est a Asiei. Multe specii de peri sunt cultivate pentru
altoirea soiului european și asiatic sau servesc drept copaci ornamentali.

Lvada cuprinde pere din soiul Abatele Fetel

Abatele Fetel: pom de vigoare mijlocie, port semierect, se altoiește pe gutui, cu intermediar.
Fructele sunt mari, alungite, cu pieliță de culoare galben-verzuie, ușor roșiatică pe alocuri,
pulpa albă, textura fină, gust bun. Se coace în decada a doua a lunii septembrie.
Puietul se achizitionaza de la firma AgroLiv la pretul de 3 lei/buc fara TVA

6
Cap 4 Analiza de piata

Analiza cererii
România este un producător agricol european important, dar consumul de fructe
proaspete în România descreștea în mod continuu în cursul ultimilor patru ani în medie cu
8,4% pe an. Consumul mediu pe cap de locuitor a scăzut la 58 kg de fructe în anul 2015 de la
83,2 kg în anul 2006. Producția locală a fructelor se schimbă cu aproximativ 10% an de an,
volumele în cursul ultimilor patru ani descrescând în medie cu 3,7% și fiind aproximativ
egale cu 2 170 mii tone pe an. În decursul ultimilor patru ani, volumul fructelor importate
scădea cu aproximativ 7% pe an și constituie acum 30% din piață. Merele sunt singurul
produs studiat cu tendința pozitivă de creștere a volumului producției și importurile stabile,
egale cu 6,5% din piață în anul 2015. Atât producția cât și importurile de struguri de masă
scad brusc, anul trecut importurile constituind 18% volumul total al pieței românești.
Lunile decembrie-ianuarie sunt sezonul optim pentru vânzarea strugurilor de masă.
Prin depozitarea corectă la frig perioada de vânzare poate fi prelungită până începutul lunii
martie. Noiembrie și decembrie sunt lunile optime pentru vânzarea merelor în România,
fiindcă volumul producției locale nu este mare și are loc creșterea prețurilor.
Cerința cea mai importantă pentru ambalaj este protecția fructelor împotriva
vătămării. Atâta timp cât ambalajul satisface cerința aceasta, el va fi acceptat de cumpărători
de rând.
In anul 2021 pretul la un kg de pere in judetul Iasi a fost de 1,5-2 lei.
Principalii cumparatori
Consumatorii firmei SC `SIMFRUCT` SRL vor fi toate persoanele, indiferent de sex
si varsta si toate firmele care vor fi sa comercializeze produsele oferite de aceasta firma.
Potentialii clienti permanenti ai acestei firme vor fi consumatorii Municipiul Iasi care
vor aduce firmei circa 20 % din venitul annual restul procentului de 80 % vor fi incasate de la
magazinele cu care se vor face contracte.
Firma isi propune ca in viitorul apropiat sa de extinda pe piata din orașul Iasi prin
incheiere de contracte du magazinele si centrele comerciale din zona.
Concurenta
In anul 1990, livezile si pepinierele pomicole din Romania se intindeau pe o suprafata
de 310.945 hectare. Douazeci si trei de ani mai tarziu, in Romania se cultiva fructe pe o
suprafata mai mica de 200.000 de hectare. O mare parte din cantitatea de mere destinata
consumului intern se importa. Marile ferme pomicole socialiste, in majoritate, prin
retrocedare, au fost faramitate de la 200-300 ha/unitate, in parcele de 0,3 - 2,0 ha / proprietar.
Proprietarii nu au dispus de tehnica necesara la asa mici suprafete si nici nu au avut interes
pentru ingrijirea livezilor, deoarece in cei 35 – 40 ani de colectivizare fiecare si-a identificat
alte mijloace de existenta. Majoritate plantatiilor au fost abandonate, defrisate si in foarte
putine dintre ele s-au aplicat cateva lucrari de ingrijire. Pomii in livezile romanesti sunt
imbatraniti, ritmul de regenerare prin noi plantari fiind foarte redus. Fata de un necesar anual
de 7 – 8 milioane pomi (material saditor), pepinierele romanesti produc in jur de 1 – 1,5
milioane pomi.
In aceste conditii, exista o concurenta relativ redusa pe piata autohtona, concurenta
maxima fiind facuta de produsele de import, in special cele de pe piata neagra care se vand
sub pretul pietei, afectand producatorii interni.

7
Materii prime
Principalele materii prime utilizate in procesul de infiintare a livezii sunt: - material
saditor (pomi); picheti; ingrasaminte, apa. Principalele materii prime utilizate in procesul de
intretinere a livezii sunt: insecticide; fungicide; ingrasaminte minerale; ambalaje pentru
recoltare.
Materialul saditor si pichetii se vor achizitiona de la AgroLiv.
Insecticidele si fungicidele urmeaza a fi achizitionate de la SC Agrimarvas SRL.
Ingrasamintele (minerale) se vor achizitiona de la SC Agrimarvas SRL.
Ambalajele se achizitioneaza de la societati producatoare de ambalaje din carton sub
forma de lazi. Procurarea ambalajelor se face pe baza de comanda, livrarea este in general
asigurata de furnizor in perioada de recoltare.
Potentialul furnizor al firmei va fi AgroDenmar, SC Agrimarvas SRL

8
Cap 5 Planul de marketing

Politica de pret Politica de pret a companiei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un


nivel mediu comparativ cu cele practicate de catre concurenta pentru produse similare. In
absenta unei diferentieri accentuate intre produsele oferite, cei mai multi dintre cumparatori
aleg marfa cu pretul cel mai scazut. In stabilirea si modificarea nivelului preturilor,
intreprinderea individula va lua in calcul o serie de factori, dintre care cei mai importanti
sunt:
- costul de productie si de comercializare;
- clasa de greutate in care se incadreaza;
- preturile practicate pe piata la produsele similare;
- starea concurentei;
- conjunctura economica existenta la momentul respectiv;
- legislatia in vigoare; etc.
Pretul mediu practicat de firma pentru comercializarea produselor a fost estimat la 2
lei/kg de pere. In previzionarea cheltuielilor s-a considerat ca jumatate din cantitatea recoltata
se va vinde chiar in momentul recoltarii, prognozandu-se cheltuieli cu transportul pana la
cumparator. Cealalta jumatate din cantitatea de mere obtinuta va fi depozitata intr-un depozit
frig, spatiu pentru care se va plati chirie pe perioada depozitarii care a fost estimata la doua
luni.
Prin acest proiect firma isi propune sa devina unul dintre cei mai importanti furnizori
de pere din judetul Iasi, cu o productie medie de 300 t/an. In urma comercializarii firma va
beneficia de un venit anual de 465.000 lei (mere 450.000 lei, puiet 15.000), in conditiile in
care produsele societatii raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru mere
proaspete autohtone.
Merele se vor comercializa la pretul de 1,5 lei/kg iar puietul la pretul de 3 lei/buc.

9
Cap 6 Personalul
In cadrul firmei se vor angaja
-un contabil
-4 paznici
In sezonul recoltei firma va angaja personal necalificat sezonier.

10
Cap 7 Productia

Prin acest proiect se propune infiintarea unei livezi de peri pe o suprafata de 15 ha. Se
estimeaza o productie anuala de 300 t pere incepand cu al treilea an de la infiintarea
plantatiei. Plan de cultura pe o perioada de cinci ani: Considerandu-se o productie de 20 t/ha,
rezulta o productie anuala a livezii de 300.000 kg pere.
Beneficiarul propune infiintarea unei livezi de peri , pe o suprafata de 15 ha,
amplasata in localitatea Costesti , judetul Iasi. Plantatia va fi realizata in sistem intensiv, cu o
densitate de 1.250 pomi/ha. Locatia pentru amplasarea livezii a fost aleasa dupa o analiza
atenta a factorilor naturali si socio-economici care influenteaza in mod direct productivitatea
plantatiei.
Alegerea soiului
Abatele Fetel: pom de vigoare mijlocie, port semierect, se altoiește pe gutui, cu
intermediar. Fructele sunt mari, alungite, cu pieliță de culoare galben-verzuie, ușor roșiatică
pe alocuri, pulpa albă, textura fină, gust bun. Se coace în decada a doua a lunii septembrie

Pregatirea terenului
Pregatirea terenului se face prin defrisare, nivelare, fertilizare „substantiala” si
mobilizare adanca prin desfundare la 60 cm. Pentru fertilizare se va folosi tractorul si
echipamentul de fertilizat. Pentru livezile intensive pregatirea minutioasa a solului si
fertilizarea sunt hotaratoare pentru reusita culturii. Materialul saditor va fi achizitionat din
pepiniere autorizate care asigura material de calitate. La par se infiinteaza numai plantatii
intensive si superintensive care produc fructe incepand din anul al III- lea de la plantare.

Stabilirea distantei intre plante


Distantele de plantare se stabilesc in functie de vigoarea speciei, a soiului si a
portaltoiului; sistemul de livada si de coroana; fertilitatea solului; regimul de precipitatii s.a.
In general, ca regula, se poate spune ca cu cat vigoarea este mai mare, se va planta mai rar.
De asemenea, cu cat terenul este mai fertil si zona mai bogata in precipitatii se va planta mai
rar, deoarece pomii cresc viguros. Daca pomii sunt plantati prea desi, se umbresc reciproc,
ceea ce duce la dereglari in viata lor. Daca pomii sunt plantati prea rar, nu se realizeaza
volum suficient de coroana la ha, conversia luminii este mica, productia insuficienta.

Plantarea propriu-zisa
Perioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pana la venirea
gerurilor. Pomii se vor planta imediat dupa mocirlire, ca mocirla sa nu se usuce pe radacini.
Se sapa gropi de 30cm x 30cm x 30cm.Plantarea se face cu ajutorul cablurilor marcate sau cu
scandura de plantare. Pomii se planteaza in asa fel incat punctul de altoire sa ramana la
nivelul solului, dupa plantare. Anterior plantarii, dupa stabilirea adancimii de plantare, pe
fundul gropii se face un mic musuroi din pamant reavan, pe care se aseaza pomul. Un
muncitor tine de pom, iar altul trage pamant in groapa in asa fel incat acesta sa patrunda bine
printre radacinile pomului, dupa care se calca bine. In continuare se pune in gropi,10-15 kg
mranita si se acopera total cu pamant, care este bine tasat cu piciorul. Daca pamantul este
uscat, se uda cu 5-8 l apa. La sfarsit se face un mic musuroi in jurul pomului. Daca pamantul
este prea umed, nu se planteaza pomii,deoarece exista pericolul tasarii solului, ceea ce
impiedica dezvoltarea radacinilor. Lucrarea de repichetare consta in amplasarea tutorilor in
groapa, in functie de schema de pichetaj, cu ajutorul scandurii de plantare sau a cablurilor

11
marcate. Plantare, cu 2/3 din pamantul scos din primul strat, bogat in humus. Udarile dupa
plantare se va face in functie de precipitatiile din zona, dar in general se dau la 3-4
saptamani,1-2 galeti cu apa. Pentru udare se desfac musuroaiele se uda dupa care se refac.
Pentru udare se vor inchiria cisterne cu apa. In timpul verii solul din vecinatatea pomului se
mulceste cu paie, pleava, frunze, rumegus.

Intretinerea perilor
Taierile sunt operatiuni chirurgicale si nechirurgicale prin care se modifica pozitia
relativa a ramurilor in coroana si a mugurilor pe ramuri. Altfel spus taierile trebuie sa
stimuleze functiile pomului slab manifestate si sa le tempereze pe cele manifestate intens.
Operatiuni tehnice utilizate la taierea pomilor: - chirurgicale - de taiere cu foarfeca electrica
cu acumulator; - nechirurgicale - cand nu se fac taieri si se modifica pozitia ramurilor.
Crengile rezultate in urma taierii vor fi tocate cu tocatoarea pomicola, produsul rezultat fiind
vandut producatorilor de bricheti.
In plantatiile pomicole solul se mentine in diferite sisteme de cultivatie in asa fel incat pomii
sa nu fie concurati. Practicarea unui sistem adecvat de intretinere a solului se face in functie
de: zona, precipitatii, textura solului, specie, soi, portaltoi. Olaru Ionel Intreprindere
Individuala va opta pentru tehnica numita ogorul combinat. Acest sistem de intretinere
imbina elemente de tehnologie de la mai multe sisteme de intretinere. In acest fel avantajele
ambelor sisteme de intretinere se intalnesc aici: putin poluant, mentine structura solului, este
ieftin. Prin ogorul combinat intervalul dintre randuri se mentine lucrat sau inierbat, iar pe
randurile de pomi, se erbicideaza cu masina de stropit.

Recoltarea fructelor 
Perele , alaturi de mere , reprezinta fructele cele mai solicitate de consumatori,
datorita principiilor active continute, cat si posibilitatiii de mentinere a calitatilor initiale o
perioada indelungata de timp, chiar de la o recolta la alta. De aceea, recoltarea la momentul
optim si pastrarea constituie factori importanti in asigurarea unui conveer bogat si de calitate
pentru o comercializare superioara impusa de regulile pietei de fructe. Recoltarea perelor se
face la momentul optim, caracteristic fiecarui soi si este o insusire genetica bine precizata.
Momentul recoltatului se stabileste pe baza valorilor minime ale indicatorilor de maturare
fixati pentru grupe de soiuri cu insusiri similare. Dintre indicatorii recunoscuti ca valabili si
folositi pentru alegerea momentului optim de recoltare la mere putem enumera: testul
amidonului, schimbarea culorii epicarpului si semintelor, textura pulpei sau fermitatea,
numarul de zile de la inflorit la coacere, determinatorul de culoare (codul). Calitatea merelor
pentru consum este definita de insusirile organoleptice cum sunt marimea fructului, forma
fructului, culoarea fructului, starea epicarpului, culoarea pulpei, consistenta pulpei, suculenta
pulpei, gustul si aroma fructului. Recoltarea se va face in lazi care vor fi manipulate cu
ajutorul stivuitorului.

12
Cap 8 Plan financiar

Bilant economic:

Tip cheltuieli RON Formula de calcul


1.Cheltuieli totale de productie 358.752 2+15
2.Cheltuieli directe totale 298.960 3+7
3.Cheltuieli totale cu forta de munca 120.360 4+5+6
4.Salarii 88500 -
5.Impozit pe salarii (16%) 14160 0,16*4
6.CAS+alte impozite (20%) 17700 0,2*4
7.Cheltuieli totale materiale 178.600 8+9+10
8.Insecticide 600 -
9.Fungicide 3000 -
10.Alte consumuri 175.000 11+12+13+14
11.Apa 105.000 -
13.Piese echimb 50.000 -
14.Alte cheltuieli 20.000 -
15.Cheltuieli indirecte 59.792 18+19
16.Cheltuieli comune 23.917 0,08*2
17.Cheltuieli generale 35.875 0,12*2
18.Venituri totale 465.000 -

 salarii= (nr. Angajati permanenti* salariu lunar* nr. Luni lucratoare)+(nr. Angajati
sezonieri*salariu lunar*nr. Luni lucrate)
o Salariu=(5*1.050 lei*10 luni)+(15*800 lei*3 luni)=52500+36000=88500 lei
 Cantitate insecticid= necesar de insecticid pentru 1 ha*nr. de hectare
o 0,225 l/ha*15 ha= 3,376~3 litri/3 sticle
 Insecticide= nr produse* pret/produs
o 3 sticle*200 lei/sticla=600 lei
 Fungicid nr de produse= necesar de fungicide pentru 1 ha*nr. de ha
o 2 saci*15 ha=30 saci
 Fingicid pret= nr produse* pret/produs
o 30 saci *100 lei/sac=3000 lei
 Apa= necesarul de apa pentru 1 ha * nr de ha*pret/mc
o 2.000de mc de apă/ha*15*3,5 lei/mc= 105.000 lei
 Venituri mere= Kg mere/an*pret/kg
o 300.000 kg/an*1,5 lei/kg=450.000 lei
 Venit puiet= nr puiet/an*pret/puiet
o 5000 puieti*3 lei/puiet=15.000 lei
 Venit total= venit mere+venit puiet
o 450.000+15.000=465.000 lei

13
Situatia veniturilor si a cheltuielilor intr-un an calendaristic

Anul I Anul I Anul II Anul III Anul IV


Specificare I II III IV
Venituri 116250 116250 116250 116250 465.000 465.000 465.000 465.000
Cheltuieli de 89688 89688 89688 89688 358.752 358.752 358.752 358.752
productie
Profit brut 26562 26562 26562 26562 106.248 106.248 106.248 106.248
Impozit de profit 4249,9 4249,9 4249,9 4249,9 16.999,7 16.999,7 16.999,7 16.999,7
16%
Dobanzi scadente 125 125 125 125 500 453,1 328 203
Profit disponibil 22187 22187 22187 22187 88.748 88.795 88.920 89.045
Profit cumulat 22.187 44.374 66.561 88.748 88.748 88.795 88.920 89.045

14
Fluxul de numerar
Anul I Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V
Specificare I II III IV
Resurese 10.000 26.437 52.874 79.311 168.622 105748 209.043 312.463 416.008
financiare
proprii
Credit 10.000 0 0 0 10.000 0 0 0 0
Vanzari 116.250 116.250 116.250 116.250 465.000 465.000 465.000 465.000 465.000
Total intrari 136.250 142.687 169.124 195.561 640.622 570.748 674.043 777.463 881.008
numerar
Investitii 20.000 0 0 0 20.000 0 0 0 0
Cheltuieli 89.688 89688 89688 89688 358.752 358.752 358.752 358.752 358.752
operationale
Cheltuieli 125 125 125 125 500 453 328 203 78
financiare
Rate de credit 0 0 0 0 0 2500 2500 2500 2500
Total iesiri 109.813 89.813 89813 89813 359.252 361.705 361.580 361.445 361.330
numerar
Surplus de 26.437 52.874 79.311 105748 105.748 209.043 312.463 416.008 519.678
numerar

Conditii de creditare
Credit 10.000
Dobanda 5%
Nr rate pe an 4
Perioada de garantie 4
Nr ani pentru credit 5
Valoarea ratei cu perioada de garantie 5*4-4= 16 rate
10.000/16=625

15
Tabel de creditare si rambursare

Ani Nr de Sold credit Dobanda Rata de Rest de Dobanda


rambursare scadenta rambusare rambursat acumulata
1 10.000 125 0 10.000 125
2 10.000 125 0 10.000 250
I 3 10.000 125 0 10.000 375
4 10.000 125 0 10.000 500
5 10.000 125 625 9375 625
6 9375 117,2 625 8750 742,2
II 7 8750 109,4 625 8125 851,6
8 8125 101,5 625 7500 953,1
9 7500 93,7 625 6875 1046,8
10 6875 85,9 625 6250 1132,7
III 11 6250 78,1 625 5625 1210,8
12 5625 70,3 625 5000 1281,1
13 5000 62,5 625 4375 1343,6
14 4375 54,6 625 3750 1398,2
IV 15 3750 46,8 625 3125 1445
16 3125 39 625 2500 1484
17 2500 31,2 625 1875 1515,2
18 1875 23,4 625 1250 1538,6
V 19 1250 15,6 625 625 1554,2
20 625 7,8 625 0 1562

16

S-ar putea să vă placă și