CUPRINS

1.Cap1-Identificarea oportunitatii
1.1Mediul afacerii

1.2Analiza macromediului

1.3Analiza micromediului

1.4Avantaje competitive

1.5Ramura specifica

1.6Ideea afacerii

2.Cap2-Afacerea
2.1Forma legala de constituire

2.2Descrierea produsului

2.3Tehnologia folosita

2.4Identificarea si analiza riscurilor

2.5Evaluarea ideii de afacere

2.6Analiza Swot

3.Cap3-Marketingul afacerii
3.1Descrierea pietei

3.2Descrierea segmentului de piata urmarit

3.3Trendul pietei

3.4Concurenta si alte influente

3.5Strategii de marketing

3.6Obiectivele politicii de prêt

3.7Strategiile de pret

3.8Produs

1
3.9Furnizori

3.10Distributie

3.11Promovare

3.12Chestionar

4.Cap.4-Managementul afacerii
4.1Structura actionariat

4.2Grafic angajare personal

5.Cap.5-Partea financiara a afacerii

5.1Calculul suprafetei de cultivare pe o celula

5.2Necesarul de compost pentru incarcarea unei celule

5.3Calculul estimativ al recoltei pe 2 celule de productie

5.4Costuri de productie
5.5Venituri realizate
5.6Profit brut total
5.7Profit brut lunar
5.8Venitul anual din vanzari
5.9Cheltuieli pentru investitia de baza

2
Cap1-IDENTIFICAREA OPORTUNITATII

1.1Mediul afacerii

Una dintre afacerile ce nu necesita o investitie foarte mare si care poate fi la indemana
oricarui mic investitor o reprezinta cultivare ciupercilor comestibile. In tara noastra, se
cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe specii de Pleurotus (bureti).

Ciuperca Champignon (Agaricus Bisporus) ca aliment nutritiv si factor terapeutic pentru

om, este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, de circa 280de ani.
Aceasta ciuperca este denumita de marii specialisti si „carnea vegetala”. Ea are un
procent de grasimi foarte redus, de 0,3% si este usor digestibila (contine tripsina cu rol
în digestie).

Motivul pentru care am ales sa fac o afacere care sa produca specia de ciuperci
Agaricus Bisporus - Champignon este acela ca in tara noastra este una din cele mai
consumate.

3
1.2Analiza macromediului

FACTORI OPORTUNITATI RISCURI

Cultura ciupercilor nu necesita investitii Daca PIB-ul scade, populatia va fi nevoita
ECONOMIC foarte mari; cu ajutorul unui plan de sa renunte la unele cheluieli personale de
afaceri bine realizat, profitul este garantat consum
. Este necesar sa existe un flux Exista posibilitatea ca echipamentele
tehnologic adecvat, care sa asigure un folosite sa nu fie suficient de performante
maxim de randament, prin reducerea sau in stare buna (aparatele noi nu se pot
TEHOLOGIC gasi usor sau nu sunt inca accesibile
costurilor de exploatare si obtinerea unor
tuturor) si astfel calitatea produsului sa nu
productii de calitate fie cea dorita

Populatia din zona unde este amplasata
afacerea este formata din 9% copii-
DEMOGRAFIC adolescenti (0-17 ani) 31% tineri (18-35
ani), 44% adulti (35-60 ani) si 16%
varstnici (peste 61ani)
Deoarece procentul pentru populatia adulta
este mai mare (44%), exista posibilitatea ca
produsele oferite sa nu fie acceptatein zona
respectiva

1.3 Analiza micromediului

In cazul afacerii propuse, piata este nelimitata. Oamenii vor consuma intotdeauna
ciuperci. De asemenea, cererea de ciuperci pe piata romaneasca este mai mare decat
oferta intr-un raport de 100 la 1,3. Aceasta afacere poseda de asemenea o piata larga
de deschidere: ciupercile sunt cerute de agenti economici, supermarketuri,
pizzerii,cantine, restaurante, fabrici etc. Un alt factor demn de luat in considerare este
numarul mare de vegetarieni din tara, dar si din strainatate.

1.4 Avantaje competitive:

=>raportul calitate/ pret

=>mediul de desfasurare al afacerii

=>calitatea produsului

=>personalul calificat

4
1.5 Ramura specifica
Ciuperca Champignon (Agaricus Bisporus) ca aliment nutritiv si factor terapeutic pentru
om, este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, de circa 280de ani.
Aceasta ciuperca este denumita de marii specialisti si „carnea vegetala”. Ea are un
procent de grasimi foarte redus, de 0,3% si este usor digestibila (contine tripsina cu rol
în digestie).

Ciuperca Champignon este o leguma lipsita de flori, radacina, frunze, iar corpul ei este
vegetativ fiind reprezentata printr-o împletitura de hife miceliene. Aceasta ciuperca îsi
are originea din ciuperca de balegar de animale, crescuta pe pasune.

Specialistii si cercetatorii pasionati în acest domeniu au realizat o cultura de ciuperci.

Champignon prin selectia artificiala.

Ciuperca Campignon are un gust deosebit, se gateste foarte repede într-o varietate
mare de preparate dar daca are un diametru de 1,5 - 2cm poate fi consumata cruda în

5
diferite preparate de salate. Aceasta poate fi folosita si ca muraturi având un gust
deosebit de placut.

Aceasta ciuperca are efect în regim de slabire si întareste sistemul imunitar, previne
obezitatea, fapt pentru care sunt recomandate ca aliment de baza, în special pentru
oameni vârstnici.

Prima ciupercarie s-a amenajat în anul 1952, la fostele grajduri ale ICAB Bucuresti,
cultura fiind realizata în saci pe pardoseala, dupa care în anul 1957 s-a mai înfiintat o
ciupercarie la Combinatul Agroalimentar „30 Decembrie” Copaceni- Bucuresti.
În anul 1962, la Bucuresti s-a produs pentru prima data miceliul de ciuperci si mai târziu
la Mangalia, Olt, Ploiesti.

În anul 1988 a intrat în functiune la Iernut- Tg. Mures prima din cele 9 ciupercarii
intensiv industriale, cu capacitatea de 330tone/ an, celelalte urmând sa fie înfiintate la
Popeni-Bcuresti, Târnaveni, Constanta, Ploiesti, etc.

În ultimii 10 ani cultura ciupercilor la noi în tara a cunoscut o dezvoltare semnificativa

datorita faptului ca dupa 1989, deschizându-se frontierele, s-au putut lua informatii din
tarile occidentale despre aceasta îndeletnicire.

Cei care si-au realizat aceasta afacere au facut-o dupa unele sfaturi si informatii culese
din afara tarii si mai ales din Ungaria, Italia, Franta, Olanda.

Materia prima, compostul si stratul de acoperire se produc si în România,dar la un

randament scazut si cu cicluri de cultura de peste 60de zile.

Pe piata interna, oferta se situeaza mult sub cererea reala. Acest lucru se întmpla cu
toate ca tot mai multe persoane sunt vegetariene si în România si produsele fara carne,
care sa ofere un aport proteic asemanator sunt insuficiente. În plus, ciupercile intra în
componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, brânzeturi, produse de
patiserie. Pe langa aceasta, posibilitatile de export sunt multiple, îndeosebi pentru
produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci
etc).

1.6 Ideea afacerii

Societatea „Ciupercuta SRL” va avea un unic actionar, iar sediul social va fi in
Comuna Lipanesti, judetul Prahova, deoarece taxele sunt mai mici. Fondurile firmei sunt
proprii, dar se va apela si la ajutorul rudelor si al bancilor..

6
 Pentru acoperirea eficienta a necesarului de munca in noua firma, vom avea nevoie
pentru inceput de 6 angajati, iar in cazul unei extinderi vom apela la marirea
personalului si la calificarea acestora

Avantajul acestei afaceri il constituie particularitatile ciupercilor, care nu au nevoie de

conditii speciale de crestere, nu necesita existenta unui teren agricol propriu-zis, cresc
si se recolteaza in cicluri si valuri, element ce inmulteste cantitatea de ciuperci si
asigura o circulatie rapida a finantelor.

Cap.2-AFACEREA

2.1 Forma legala de constituire

Firma se va numi “Ciupercuta SRL” si va avea un singur actionar.

2.2 Descrierea produsului

Ciupercile champignon necesita un substrat organic,  existand  riscul  unor 
contaminari  rapide cu daunatori, a caror actiune reduce semnificativ productia,
diminuand profitul.

Voi incerca sa aleg varianta optima de obtinere a unui compost de calitate, in

functie de materiile prime utilizate.

Cultura ciupercilor din specia Agaricus - Champignon, s-a axat in tara noastra,
preponderent pe cultura ciupercii  Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea de
“champignon”, insa  foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei.
Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila, cu
desfacere asigurata atat la restaurante si magazine de specialitate, cat si industrial.

Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim

termic criofil, necesitand la fructificare, temperaturi relativ scazute, in marja a 12°-18°
C.  Cu sprijinul mai multor producatori de miceliu, care au insitat pe aceasta specie,   a
reusit sa detina suprematia productiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ
ridicate pentru mentinerea temperaturii scazute, fata de Agaricus Edulis si  a calitatilor
inferioare fata de Agaricus Blazei .Cresterea ciupercilor champignon  reprezinta
inceputul unor afaceri cu ciuperci de succes.

7
 Agaricus Edulis, este o ciuperca de cultura, de culoare alba, termofila,
cunoscuta sub denumirea de “Bulgare de zapada”, datorita faptului ca suprafata palariei
este neteda, cuticula fara scuame, necesitand la fructificare temperaturi mai ridicate fata
de Bisporus, in marja a 23° – 25° C. prezinta un randament mai ridicat in privinta
costurilor, fata de Bisporus, fiind si mai rezistenta ca aceasta la virusuri .Se recomanda
in afaceri cu ciuperci.

Agaricus Blazei, este o ciuperca alba, termofila, are suprafa neteda, fara
scuame, palaria prezentand unele neregularitati si o mica concavitate in centru, aspect
ce o deosebeste la prima vedere de Bisporus si Edulis, necesitand temperaturi ideale
intre 21° –26° C .

Este cunoscuta sub denumirea de “God’s Mushroom”, zeul ciupercilor, datorita

proprietatilor medicinale vestite ce i se atribuie, din vechi timpuri, in Brazilia si
Japonia.La noi in tara, in prezent nu se cultiva, fiind o reala preocupare pentru noi, si un
success garantat pentru cultivatorii care dau dovada de initiativa, asigurand un succes
in afaceri. Ma voi ocupa de cultivarea ciupercilor Agaricul Blazei.

8
2.3 Tehnologia folosita

Din punct de vedere constructiv, hala are o suprafaţă de 550 mp, în cadrul căreia
există două spaţii de producţie independente numite celule de cultură, ambele egale ca
dimensiuni şi suprafeţe.

Utilajele necesare desfăşurării procesului tehnologic, respectiv sistemul electronic

pentru controlul procesului, schimbătorul de căldură, cazanul de încălzire pe celulă,
sistemul de răcire a aerului admis în celulă (chiller) sunt amplasate în camera tehnică.
Spaţiul mai cuprinde o cameră de ambalare destinată stocării producţiei recoltate în
ambalaje din material plastic şi o cameră frigorifică de volum mediu. Centrala termică
adăposteşte cazanul termic necesar încălzirii spaţiilor, sistemul pentru răcirea apei,
rezervorul tampon pentru apă, precum şi tabloul principal pentru distribuirea energiei
electrice.

9
 Compostul suport biologic utilizat pentru producerea ciupercilor de tip champignon
este achiziţionat deja însămânţat cu miceliu, incubat şi ambalat în saci de polietilenă. În
prima fază societatea nu va produce compost, dar având în vedere spaţiul de care
dispune, în viitorul apropiat va trece şi la realizarea materialului biologic.

Cultura ciupercilor de tip champignon, aparţinând rasei agaricus bisporus are loc
într-un spaţiu căruia i s-a schimbat destinaţia iniţială, fiind alcătuit din 2 celule de
cultură.

Suportul biologic utilizat este compostul în faza a treia, îngrăşământ cu miceliu,

incubat şi ambalat în saci de polietilenă.

Controlul procesului tehnologic este controlat printr-un sistem tehnologic care

permite asigurarea temperaturii, a umidităţii şi a concentraţiei de CO2 optime în celulele
de cultură. Într-o primă fază are loc încărcarea compostului pe rafturile de cultură, după
care are loc acoperirea compostului cu un strat de turbă, pentru a favoriza distribuirea
uniformă a miceliului. După pătrunderea miceliului în turbă, urmează o fază de
aşteptare de 10-15 zile. Următoarea fază tehnologică este aceea de fructificare ce
durează 4-8 zile. Recoltarea se întinde pe 3 sau 4 valuri de recoltare, urmând faza de
descărcare a rafturilor de compostul uzat, curăţarea spaţiului de cultură şi pregătirea
pentru un nou ciclu de prducţie.

10
 În cazul în care recoltarea valului trei nu se efectuează, se va obţine minim o
cantitate de 14.208 kg ciuperci.

2.4Identificarea si analiza riscurilor

Riscurile care planeaza asupra firmei sunt destul de multe, unele pot fi
solutionate de catre frma, altele sunt datorate mediului extern.
Aceste riscuri sunt:
A. Interne: - bolile ciupercilor
- conditiile de crestere
- spargerile
B. Externe: - dobanda bancara
- inflatia
- scaderea nivelului de trai
- neplata la termen a ciupercilor de catre firmele distribuitoare, sau
restaurante
Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare, sau chiar la faliment. Totusi,
indiferent de aceste riscuri, voi incerca sa aduc aceasta afacere in cel mai scurt timp la
profit.

11
2.5Evaluarea ideii de afacere

EVALUAREA IDEII DE AFACERI

Nr. Criteriul N.A. Punctaj Nu Stiu
1 2 3 4 5
1 Legislativ x
2 Mediu ecologic x
3 Impactul social x
4 Siguranta in exploatare x
5 Functionabilitatea produsului x
6 Fezabilitatea productiei x
7 Investitia x
8 Profitabilitatea x
9 Compatibilitatea cu produse deja x
existente
10 Dependenta de alte produse x
11 Acceptabilitatea utilizarii x
12 Promovarea x
13 Distributia x
14 Service-ul x
15 Piata potentiala x
16 Tendinta cererii x
17 Stabilitatea cererii x
18 Ciclul de viata al produsului x
19 Concurentii actuali sau potentiali x
20 Pretul x
21 Protejarea drepturilor de proprietate x

S= = = 4,23

Coeficientul de success (S) 1 2 3 4 5

Probabilitatea de success a afacerii [%] 0 25 50 75 100

12
 S = 4,23 probabilitatea de success este de 79.31-84.6%

TO DO LIST
- Cercetare atenta a pietei pentru a urmarii cursul cererii in ultimii ani;
- Cautarea unor furnizori buni pentru a asigura permanent ciuperci de calitate.

2.6ANALIZA SWOT

Matricea MEFI
Factori interni Coeficient de Nota Punctaj
importanta ponderat
- putini producatori autohtoni 0.15 4 0.6
- calitatea produsului 0.3 4 1.2
- pret relativ mare 0.2 2 0.4
- existenta produselor substituente 0.15 2 0.3
- cererea mare, atat in tara cat si in Europa 0.20 4 0.8
Σ=1 Σ = 3.3

Matricea MEFE
Factori externi Coeficient de Nota Punctaj
importanta ponderat
- existenta programelor europene de finantare 0.25 4 1
- existenta bolnavilor care necesita un regim 0.1 3 0.3
sanatos
- cresterea semnificativa a natalitatii si a 0.15 4 0.6
mediei de viata
- economia tarii in scadere (rata somajului 0.2 1 0.2
creste, PIB-ul scade, inflatia)
- echipamentele tehnologice scumpe 0.15 2 0.3
- birocratia ridicata in sectorul administrativ 0.15 2 0.3
Total Σ=1 2.7

13
Astfel, afacerea mea are:

Punctele tari :
1. un nou producator de Ciuperci Agaricus - Champignon;
2. o gamã foarte variatã a produselor, din punct de vedere dimensional;
3. societatea este atestatã conform standardelor de calitate.
4. grad de prelucrabilitate prin operatii tehnologice a materiei prime la un nivel de
diversitate si complexitate superior concurentei;
5. calitate ridicatã a produselor sale;
6. firma are o imagine clarã si bine definitã ;
7. produsele sale sunt cãutate peste tot, avand o largã piatã de aplicatii.

Punctele slabe :

1. firma este la inceput;

2. acoperirea insuficientã a cererii ;
3. costuri de non-calitate a produselor, ridicate;
4. preturi mai ridicate in comparatie cu cele de pe piata asiatica;
5. neritmicitate in livrãri;

Oportunitãti :

14
 1. realizarea unor investitii in cateva compartimente de productie care ii vor permite
sã ajungã la cele mai ridicate standarde internationale;
2. se prevede introducerea in fabricatie de produse noi, de o calitate ridicatã;
3.concurenta scazuta
.

Amenintãri :
1. blocajul financiar din economie;
2. lipsa capitalului de lucru;
3. influenta defavorabilã a sistemului fiscal actual;
4. starea falimentarã a unor firme care poate conduce la neincasarea creantelor.
5. diferite boli si daunatori

Cap.3-MARKETINGUL AFACERII

3.1Descrierea pietei
Cultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Romania. Cultivarea si
consumul ciupercilor a inceput sa se dezvolte in ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munca,
care s-a amplificat la sfarsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari ale traditiilor
culturale, sociale, religioase si nutritive.

15
Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socio-
economici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita
acestor factori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentul
populatiei urbane si segmentul populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma in
orase, deoarece populatia rurala traditionala consuma produsele cultivate pe loturile
personale si ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consum
zilnic

3.2Descrierea segmentului de piata urmarit

Piata firmei “Ciupercuta SRL” are un caracter local pe de o parte, si traditional pe

de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in comuna Lipanesti, iar din punct de
vedere al componentei este o piata traditional universala.

In cazul nostru este greu de delimitat o piata tinta. Orice persoana este client al
nostru, consumator de ciuperci. Totusi pentru produsele noastre principalii clienti ai
nostri sunt restaurantele (care utilizeaza ciupercile in prepararea mancarurilor), dar si
publicul larg (in special vegetarienii).

3.3Trendul pietei

Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la 3,000,000

tone metrice in 2009 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in productia
ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut
constant in medie cu 20% pe an in ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone metrice in
anul 2009, adica 43% din productia mondiala totala. Statele Unite se afla pe locul doi
dupa productia de ciuperci la nivel mundial producind in total 390,000 tone metrice sau
circa 13%. Olanda si Franta sunt pe locurile trei si patru cu 280,000 si respectiv 150,000
tone. Figura alaturata reproduce situatia productiei mondiale in anul 2009.

16
 In ciuda importurilor, necesarul ramane de cel putin cinci ori mai mare,
Bucurestiul fiind cea mai importanta piata de desfacere, aici comercializandu-se cateva
zeci de tone de ciuperci saptamanal. Un kilogram de ciuperci pleaca de la producator
cu 7.5 - 8 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18 lei.

3.4Concurenta si alte influente

In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar sunt

inca ferita de concurenta prea mare si sunt toate sansele sa pot dezvolta o afacere
frumoasa si profitabila. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in
Romania, este sub 100 g. Consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci
sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales daca se ia in
considerare tendinta mondiala a populatiei.
Pe piaţa judeţului Prahova, societatea are un singur concurent, S.C. Rom- funghi S.R.L.
care lucrează cu 2 celule de cultură, nemodernizate integral, în comparaţie cu societatea
noastră care va lucra iniţial cu 2 celule de cultură, modernizate şi automatizate în întregime.

17
 Firma S.C. Ciupercuta .S.R.L. Competitor S.C. Rom-funghi S.R.L.

Parametrii Foarte scazut Foarte inalt

Executia prompta a comenzii *
Livrare prompta a comenzii *
Controlul detaliat al produsului *
Imitator/creator *
Intelegerea nevoii clientului *
Agresivitatea politicii de discount *
Promovarea vanzarilor *
Activitati de reclama *

3.5Strategii de marketing

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru

atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.

O data cu dezvoltarea firmei, se va opta pentru o calitate a produselor,

concretizata prin obtinerea unor conditii ideale pentru cresterea ciupercilor si prin
ambalarea acestora prin diferite metode: la borcan (intregi, taiate) si proaspete.

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata “Ciupercuta SRL” va adopta o

strategie indreptata spre:

- ridicarea calitatii produsului;

- largirea sortimentului produsului;

- ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;

- stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale.

Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele proaspete,

caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o
scadere a consumului in conditii iarna.

Societatea comercializeaza produsele pe raza oraselor Ploiesti si Bucuresti prin

distribuitori, dar si propriu avand un spatiu amplasat in Piata Centrala in Ploiesti. Cu
firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

18
 Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:

datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai

mari, care reflecta calitatea, firma poate obtine profituri mai mari;
aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata
competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.
Politicile firmei sunt:

 Pe termen scurt: pana la sfarsiul acestui an detinerea unei cote de piata de 10

%
 Pe termen lung: in urmatorii 2 ani, construirea unei noi hale pentru productia de
Champignon, si ajungerea la o cota de piata 20% din piata Ploiestiului.

3.6Obiectivele politicii de pret

Politica de pret in ceea ce priveste Ciupercuta SRL este orientata spre atingerea
mai multor obiective.

Unul dintre acestea ar fi existenta sau supravietuirea firmei pe piata din Ploiesti;
acest lucru fiind posibil prin practicarea unui pret ajustat puterii de cumparare a
consumatorilor. De asemenea se ia in considerare concurenta, desi in acest domeniu
nu este foarte mare, pe piata existand un numar mic de firme producatoare sau
comercializatoare de ciuperci. Tinand cont de aceste componente ale obiectivului
stabilit s-a fixat un pret care este mai accesibil pentru piata interna, decat alte produse
existente pe piata.

Un alt tip de obiective urmarite de firma sunt cele care vizeaza piata. In aceasta
directie, volumul vanzarilor este un factor forte. In ceea ce priveste cota de piata, firma
isi seteaza ca obiectiv pentru 2011 marirea cotei la 10%.

19
3.7 Strategiile de pret

Firma se va afla in faza de crestere, vanzarile vor incepe sa ia avant datorita

cumpararii in cantitati mai mari. Populatia a inceput sa inteleaga beneficiile oferite,
astfel ca volumul pietei a inceput sa ia amploare.

Preturile practicate de firma “Ciupercuta SRL” sunt adresate persoanelor cu

venituri medii . Sunt practicate preturi cu un discount mai mare pentru produsele mai
scumpe, dar se acorda reduceri si in functie de cantitatea de produse cumparate. Se
fixeaza mai intai anumite cote de TVA care afecteza nivelul preturilor cu amanuntul, dar
incurajeaza achizitia intr-o cantitate mai mare.

3.8 Produs

Intentionez sa amenajez o hale de ciupercărie cu două celule prin transformarea,

modernizarea şi extinderea unei construcţii care a avut destinaţia iniţială de grajd,
dotarea cu utilaje specifice, asigurarea de utilităţi. Se vor cultiva ciuperci champignon
prin îngrăşarea compostului cu miceliu într-un microclimat optim, întregul sistem fiind
controlat şi reglat automat prin senzori.

Se vor recolta lunar minim 7.104 kg ciuperci.

3.9 Furnizori

Materia primă utilizată pentru cultura ciupercilor tip champignon este compostul aflat
în faza a III-a, însămânţat, incubat şi ambalat în saci de polietilenă. Furnizorul livrează
materialul substrat – pachet integral compost+turbă.

Pentru o celulă de o suprafaţă de 192 mp este necesară cantitatea de 15.360 kg

compost. Se cultivă 2 celule pentru care cantitatea de compost necesară este de
30.720 kg. Ciupercile se recoltează în 4 valuri, productivitatea maximă obţinându-se în
al doilea val.

20
 Pentru a avea producţie continuă, încărcarea cu compost a celulelor se face la un
interval de 20 de zile. Ca urmare, livrarea compostului se face câte 15,36 t la un interval
de 15-20 zile.Astfel, firma Agrarus SRL imi va livra compost aflat in faza a3-a, ambalat
in saci de plietilena. De asemenea voi avea furnizori si pentru material dezinfectant,
energie electrica si gaze.

3.10 Distributie

S.C. Funghi S.R.L. îsi desfasoara activitatea din anul 1997 în domeniul achizitiei
prelucrarii si comercializarii pe piata interna si externa a ciupercilor din flora spontana.
Deoarece aceasta societate nu are in gama de ciuperci prelucrate si comercializate
champignoane, firma noasta a semnat un acord de colaborare, prin care le vom furniza
o parte importanta din productia obtinuta, aceasta urmand a fi exportata in Italia.

21
 Din sondajul pieţei rezultă că cererea pentru acest produs este relativ ridicată atât
pe plan intern, cât şi pe plan extern. Există, de asemenea, o cerere de o mărime
considerabilă din partea fabricilor de conserve, ofertele de contracte primindu-se însă
doar cu 2 luni înaintea finalizării investiţiei.

Plata de către client se va face la livrare, livrare care va avea caracter permanent,
nu sezonier.

Compostul utilizat se va degaja din halele de producţie şi se va valorifica ca atare,

existând o cerere foarte mare din partea fermelor agro-vegetale care îl vor utiliza drept
îngrăşământ natural. În momentul de faţă există o asemenea cerere din partea unei
societăţi cu profil agricol, şi anume S.C Agricol S.R.L. Blejoi

3.11 Promovare

Mixul de marketing consta in promovarea pe site-ul web propriu si pe alte site-uri

cu alimente, participarea la targuri cu alimente, distribuirea de fly-ere si promovarea in
restaurante sau hypermarket-uri.
Pentru promovarea in cadrul marilor restaurante si a hypermarket-urilor cea mai
potrivita ar fi vanzarea personala, la targuri si expozitii comerciale, intalniri sau
prezentari comerciale, unde pot fi prezentate si mostre. Pentru micile restaurante si
consumatorii directi va fi facuta publicitate directa (cataloage trimise restaurantelor,
reclame pe internet), reclame tiparite (brosuri, pliante), panouri si materiale audio-
vizuale. Pentru consumatorii directi pot fi publicate reclame in reviste culinare

3.12 Chestionar

Chestionar

1. Considerati ca aveti o alimentatie sanatoasa?

a). Da b). Nu c). Nu stiu

2. Care este ingredientul care va place cel mai mult dintr-o felie de pizza?
a). sunca b). ciupercile c). cascavalul d).pestele e). altele

22
3. Va plac ciupercile?
a). Da b). Nu

4. Consumati pizza fara ciuperci?

a). Da b). Nu

5. Cat de des consumati ciuperci?

a). des b). nu foarte des c). deloc

6. V-ar placea ca pe ciupercile cumparate sa fie inscriptionata data recoltarii?

a). Da b). Nu c). Nu stiu

7. Sunteti vegetarian?
a). Da b). Nu c). Nu raspund

8. Stiati ca este recomandata consumarea ciupercilor in cantitati cat mai mari in cazul
unei diete?
a). Da b). Nu

9. Acum ca stiti acest lucru ati recomanda familiei sau prietenilor sa consume ciuperci?
a). Da b). Nu c). Nu m-am convins

10. Cumparati macar o data pe luna ciuperci?

a). da b). nu

Cap.4.Managementul Afacerii

Denumirea firmei: S.Ciupercuta.S.R.L.

Forma juridica de constituire: Societate cu Raspundere Limitata
Natura capitalului: privat
Asociatii firmei: Plutasu Irina si Popescu Marius

4.1

23
 STRUCTURA ACŢIONARIAT S.C CIUPERCUTA S.R.L.

Valoare nominala Participare

Nr. Nr. de parţi Valoare totala
Denumire acţionar sociale deţinute a parţii sociale la capital
Crt. (Buc) (RON)
(RON) (%)

1 PLUTASU IRINA 15 10 150 75%

2 POPESCU MARIUS 5 10 50 25%

TOTAL 20 10 200 100%

4.2 Numar de angajati:6

Grafic angajare personal

Număr
Nr.
Specialitate 20050
Crt.
0

1 Horticultor 1

2 Muncitor- culegător 3

3 Electroenergetician 1

4 Administator 1

TOTAL 6

24
Cap 5-PARTEA FINANCIARA A AFACERII

5.1 Am la dispozitie 2 celule si vreau sa calculez suprafata de cultivare pe o celula.

Astfel:

Dimensiunile interioare ale unei celule sunt de 14*9*3 m. Pentru cultură se utilizează un
număr total de 8 rafturi, având fiecare la rândul lui un număr de 4 nivele.

Suprafaţa de cultură a unui nivel este de 6 mp.

Compostul de cultură este dispus în saci de polietilenă cu următoarele dimensiuni:

- diametru sac: D_s = 0,4 m

- înălţime sac: H_sac = 0,5 m

- suprafaţa de cultură a unui sac: S_sac = 0,12 mp

Nr de saci necesari pentru un nivel: Saci_niv = 50 saci

Suprafaţa cultivată pe un nivel : S _c_nivel = 50*0,12 mp = 6 mp

Suprafaţa cultivată pe un raft: S_c_raft = 4*6 mp = 24 mp

Suprafaţa cultivată pe celulă: S_c_cel = 8*24 mp = 192 mp

Deci suprafaţa cultivată în 2 celule de producţie este:

S_c_tot = 2*S_c_cel = 2*192 mp = 384 mp

5.2 Avand la dispozitie suprafata totala cultivata, pot calcula acum necesarul de
compost pentru o celula.

La un metru pătrat de suprafaţă cultivată îi corespunde o masă de 89- 100 kg compost.

1mp suprafaţă cultivată = 80 kg compost

25
 Suprafaţa de cultură pe o celulă este de 192 mp.Rezultă astfel necesarul de
compost pentru încărcarea unei celule ca fiind :

N_comp = 192 mp * 80 kg = 15.360 kg compost

5.3 Calculul estimativ al recoltei pe 2 celule de producţie

Cantitatea medie recoltată pe un ciclu complet de producţie, pe celulă, poate fi estimată

la:

Qrm = 7.104 kg

Din punct de vedere cantitativ, se poate aprecia recolta lunară, pe două celule de
cultură, astfel:

Qrl = 7.104 kg / lună

Astfel:

Număr celule Suprafaţă celulă Cantitate Cantitate Cantitate totală

(mp) recoltată de pe recoltată pe recoltată (kg)
1mp celulă (kg)

Valul 1 de 2 192 12 2.304 4.608

recoltare

Valul 2 de 2 192 16 3.072 6.144

recoltare

Valul 3 de 2 192 9 1.728 3.456

recoltare

TOTAL 576 39 7.104 14.208

26
Lista de achizitii şi sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/
materiile prime pentru punerea în functiune a proiectului.

Furnizor

Nr. Crt. (daca este cunoscut la Produs Valoare estimata (EUR)

momentul depunerii cererii de
finantare)

Sistem ventilaţie 9.500

1 S.C. LEONE S.RL. Automatizare 14.000

Instalaţie paratrăsnet 2.200

Panouri termoizolante (sistem răcire +

2 S.C. URSA S.R.L. 27.000
încălzire)

Jgheaburi + burlane 500

3 S.C. INSTALL S.RL.
Chiller (2 buc) 5.000

Renovare hală 11.000

S.C. BONCONSTRUCT
4 Extindere hală 2.800
S.R.L.
Fosă septică 2.500

5 S.C. INSTALMED S.R.L. Reţea apă, gaz, obiecte sanitare, încălzire 14.000

6 S.C. TRADEBIH S.R.L. Uşi, ferestre termopan 4.400

7 S.C. MULTIELECTRO S.R.L. Post trafo 9.250

102.150

Valoare aprox.
Extern
FURNIZOR Cantitate aprox.
/Intern EUR

1 S.C. ELECTRICA S.A. Intern 90 KWH/zi 313,2

S.C. DISTRIGAZ NORD

1 Intern 400 mc/lună 88
S.A.

27
 Extern Valoare aprox.
FURNIZOR Cantitate aprox.
/Intern EUR

1 Compost faza aIII-a Intern 30,72 t 6144

însămânţat

Valoare aprox.
Extern
FURNIZOR Cantitate aprox.
/Intern EUR

1 Material dezinfectant Intern 1 kg 30

5.4 Costuri ciclu de producţie ( 60 zile ) / 2 celule de cultură:

-Preţ pachet 15,36 t compost+turbă+transport :3072 EUR * 4RON/EUR = 12288 RON

- Preţ / kg de material dezinfectant : 30 EUR * 4 RON/EUR = 120 RON

-Costuri cu energia electrică : 90 KWH/ zi *60 zile * 0,058 EUR/ KWH = 313,2 EUR * 4
RON/ EUR = 1252.8 RON

- Costuri cu consumul de gaze : 400 mc/ lună * 2 luni *0,11 EUR/ mc = 88 EUR * 4RON/
EUR = 352 RON

- Costuri cu salariile: 6pers * 650 RON/ lună *2 luni = 7800 RON

TOTAL COSTURI DE PRODUCŢIE / CICLU DE PRODUCŢIE:

TCPC = 21812.8 RON

28
5.5 Venituri realizate pe ciclu de producţie / 2 celule de producţie

- Recolta de ciuperci :7104 kg * 2 celule = 14208 kg

- Preţ de vânzare en-gros: 8,5 RON/ kg

- Total venituri din vânzări : 14208 kg * 8,5 RON/ kg = 120768 RON

TOTAL VENITURI / CICLU DE PRODUCŢIE / 2 CELULE :

TV = 120768 RON

5.6 Profit brut total (2 celule de cultur ă) / 2 luni :

PBT = TV – TCP = 129768-21812.8 = 107955,2 RON

5.7 Profit brut lunar

PBL = PBT / 2 luni = 107955,2 RON/ 2 luni = 53977.6 RON

Programul de producţie pe total

Numărul ciclurilor de producţie în timpul unui an este de minim:

N = (360 zile)/ (durata unui ciclu de producţie) = 360 zile/ 60 zile = 6 cicluri de
producţie /an

Astfel, capacitatea de producţie anuală preconizată este de:

29
CPA = N * (Cantitatea totală recoltată într-un ciclu de producţie) = 6 cicluri de prod *
14208 kg/ciclu de prod = 85248 kg/ an

5.8 Venitul anual din vânzări  :

85248 kg/ an * 8,5RON/ kg = 724608 RON

Mentionez ca aceste calcule sunt facute in ipoteza in care ciuperciule nu au fost

afectate de nici o boala, de nici un daunator etc

. Am calculat venitul maxim posibil.( totusi trebuie tinut cont de faptul ca exista o serie
de factori care pot interveni in aceasta productie “perfecta” ).

5.9 Cheltuieli pentru investiţia de bază:

Curs valutar: 4 RON/ EUR

Denumirea capitolelor de
cheltuieli
EUR

1. Construcţii şi utilaje 102.150

2. Montaj utilaje tehnologice 1.010

TOTAL investiţie 103.160

=> 103160 EUR*4RON/EUR=412640 RON

30