TIPURI DE MANAGEMENT INTEGRAT LA SOCIETATEA

BA - FARM MICROGREENS

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

BA - FARM MICROGREENS este o societate comercială cu capital românesc, producator

și distribuitor de microplante și specialitați culinare proaspete.

Date Societate:

BA - FARM MICROGREENS SRL

CIF: RO1457851
Nr. inregistrare Reg. Comertului: J40/8561/2022
Adresa: Timisoara, Str. Cozia Nr. 92, Jud. Timis
Cod Postal: 305500
Banca: Transilvania, Sucursala Aries 34
Cod IBAN: RO45 BACX 0000 0004 XXXX XXXX

Înființată în anul 2022 produce și livrează în jur de 30.000 de caserole/lună, având o gamă
largă de varietăți cum ar fi:

4
 La nivel național se livrează în 30 de orașe, iar la nivel internațional în 18 localități din
Bulgaria, Serbia și Muntenegru.
Principlaii clienți ai societății sunt lanțirile de magazine de tip supermarket cum ar fi Profi,
Lidl, Metro, Kaufland, La doi pași.
Producția plantelor se face în Timișoara pe Str. Cozia nr. 92, într-o mini-hală de 150 m2,
fiind și punctul de lucru al societății. Hala cuprinde o linie de productie, o linie de ambalare, 2
depozite, 7 birouri și 2 grupuri sanitare.

5
 1. OPORTUNITATEA AFACERII - BAZĂ A SISTEMULUI
INTEGRAT DE FABRICATIE AGRO-ALIMENTARA

MICROPLANTELE sunt percepute la nivel mondial, de unii specialişti, ca o cultură

importantă, dacă nu chiar dominantă, în agricultura viitorului. Avantajele cultivării de microplante
sunt: densitate de nutrienți (mult) mai mare decât la planta matură per unitatea de greutate, ciclu
de cultură scurt, de 14 – 21 zile, consum redus de energie, apă și teren agricol, poluare redusă a
mediului înconjurător, mâncare curată – nu necesită pesticide și îngrășăminte.
Cercetări suplimentare le recomandă și pentru alte utilizări, cum ar fi cultivarea hranei în
spațiu, atât datorită cerințelor reduse, cât și datorită potențialului de a combate efectul radiaților
cosmice asupra organismelor vii (animale) care le consumă. Acest tip de cultură se pretează și la
o automatizare intensivă, lucru de asemenea important.
Cu un ciclu de producție, cuprins între șase și până la 20 de zile, dar și un consum de apă
cu 95% mai redus, comparativ cu agricultura clasică, producătorul de microplante este destul de
optimist. Acesta are în vedere investiții serioase pentru a-și asigura eficiența energetică prin
montarea de panouri fotovoltaice, de exemplu, sau apelarea la trigenerare, metodă de producere
simultană a energiei termice, energiei electrice și frigului. Nu trebuie uitat, însă, că plantele sunt
crescute cu ajutorul razelor UV, fiind folosite becuri LED cu un consum energetic minim.
Totul este pe perioadă foarte scurtă de vegetație. Dacă vorbim de produsele ambalate este
vorba de un ciclu de producție de 15 zile, iar de cele la con de 20 de zile. Costurile de producție
diferă, iar în cazul plantelor mici care au o perioadă de vegetație scurtă, avem costuri anuale
undeva la 180 de euro pe metru pătrat, ceea ce este profitabil chiar și în condiții de criză energetică
cum este în momentul de față.
Capacitatea unui sistem standard (ocupa 1 m2 la baza, 5 etaje) este de maximum 6.000 de
caserole / luna. Pretul de vanzare a unei caserole recomandat este de 7,00 ron + TVA (daca este
cazul). Intr-un final, la o capacitate maxima de productie de 6.000 caserole / luna, venitul obtinut
este de 42.000 lei (aproximativ 8.400 euro).
Microplantele – denumite și microgreens sau vlăstari – sunt plante tinere, aflate în primul
stadiu de dezvoltare (de obicei tulpina și primele două frunze). Se consumă ca atare și sunt incluse
de nutriționiști în categoria SUPERFOOD, datorită conținutului ridicat de substanțe benefice
(minerale, vitamine șamd). Potrivit specialiştilor, microplantele au mult mai mulți nutrienți decât
părțile comestibile ale plantelor mature, de la 5 la 40 de ori şi au aromă și gust mult mai intens
decât plantele mature.
De exemplu, vlăstarii de broccoli au de peste 30 de ori mai mulți nutrienți decât partea
comestibilă a plantei mature (per unitatea de greutate, desigur). Avantajul suplimentar este că îi
poți consuma fără procesare termică, ceea ce păstrează substanțe active care altfel s-ar pierde (cum
ar fi enzimele). Concret, ca să obții aceleași substanțe benefice din broccoli, poți mânca 35 g de
vlăstari sau 1 kg de broccoli matur.
Plantele se dezvoltă până la formarea completă a frunzelor cotiledonale (existente în
embrionul seminței) și apariția primelor frunze adevărate.
Microplantele au o înălțime între 5 și 15 cm, în funcție de specie. Se consumă cu tot cu
tulpină, care se taie deasupra solului. Nu orice plante pot fi cultivate ca microplante.

6
 În acest moment există două direcții majore de utilizare a microplantelor:
 Prima este utilizarea în domeniul culinar și exploatează aspectul lor și faptul că de obicei au
un gust intens și/sau o aromă puternică. Principala piață pentru această utilizare este Horeca,
cu business-uri precum restaurante, patiserii și cofetarii, pubs și baruri. Există potențiali
clienți și în rândul consumatorilor individuali, dornici de produse „gourmet”. Însă aceștia
sunt atrași de un mix de factori, în care utilizarea gastronomică este doar un aspect.
 A doua direcție de utilizare exploatează densitatea de nutrienți din microplante. Există un
potențial foarte mare pe piața de retail FMCG. Deocamdată microplantele sunt căutate în
special de cei care vor să mănânce sănătos și să aibă o dietă echilibrată. Faptul că sunt
produse fresh, aspectuoase și gustoase este un plus (vezi amatorii de „gourmet” de mai sus).
Dar acest segment de consumatori este doar vârful eisbergului, dacă ne uităm un pic la viitor.
Către sfârșitul anilor 2010 a devenit presantă problema asigurării de hrană și de nutrienți
la nivel global, pentru toată populația planetei. Microplantele sunt văzute ca o parte importantă a
soluției la această problemă.
Un studiu publicat în 2018 arată potențialul microgreens de a diversifica hrana la nivel
Mondial. Pe măsură ce populația lumii crește rapid, sistemul alimentar trebuie revizuit pentru a
furniza o nutriție adecvată, reducând în același timp impactul asupra mediului. Statisticile actuale
privind subnutriția sunt ridicate și au afectat un număr mare de populație. Astfel, microgreens-
urile sunt noi culturi care câștigă popularitate în prezent. Sunt legume cu frunze cotiledonare
fragede ale multor legume, condimente și ierburi care se găsesc într-o varietate de culori, texturi
și arome, sunt recoltate în stadiul de început. Aparțin clasei de alimente funcționale. Sunt o sursă
densă de numeroși nutrienți, cum ar fi minerale, vitamine și antioxidanți, care pot preveni multe
boli și deficiențe atunci când sunt consumate în cantitate mică.
Valorile nutriționale ale microplantelor sunt mai mari decât cele mature. Microgreens pot
fi cultivate cu ușurință și necesită resurse minime, adică apă, substrat și ghiveci sau tavă.
Producția de microgreens oferă un acces mai bun la o nutriție adecvată, împreună cu
diversificarea sistemului alimentar.

7
 2. MANAGEMENTUL GENERAL AL SOCIETATII

2.1 ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII

Tipul de structură organizatorică al socetații BA - FARM MICROGREENS este de

structură ierarhică (Fig.1). Fiind o societate mică cu puțini angajați organigrama societății se
caracterizeaza prin prin faptul ca fiecare persoana estesubordonata unui singur sef care are dreptul
sa-i dea dispozitii si sacotroleze activitatea. Acest tip de structura se aplica in intreprinderilemici
fiecare conducator de compartiment trebui sa posede cunostinte indiferite domenii cum ar fi
economic,tehnic ,de resurse umane,etc.

Fig.1 Organigrama societății - figură ierarihică

Administrator Societate - Barbu Ovidiu Lucian

Departament productie:
 Ciupercă Ioan(Ing. Agronom)
 Trandafir Carmen (Muncitor Calificat)
 TRandafir Ionel (Muncitor Calificat
 Neagu Vasile (Muncitor Calificat)
 Andrasi Viorel (Tehnician Mentenanta)
 Gips Arnold (Tehnician Mentenanta)
 Ilic Violeta (Muncitor Necalificat)
 Mihart Radu (Muncitor Necalificat)
Departament aprovizionare - Coman Aurica
Departament Resurse Umane:
 Chiru Valeria (Manager Resurse Umane)
 Topor Vladuta (Consultant Resurse Umane)
Departament Financiar - Contabil:
 Milosevic Anca - Sef Contabil
 Avadanei Alexandra - Contabil
8
Departament Juridic - Avocat Nastase Ilie
Inspector SSM - Neagu Ionel
Departament Vanzari:
 Cristescu Nicusor (Agent Vanzari Directe)
 Vladoiu Ilinca (Consultant Vanzari On-Line)

2.2 SCHEMĂ LINIE DE REALIZARE A PRODUSULUI, BIROURI ȘI

GRUPURI SANITARE

Fig. 3 Schemă linie de realizare a produsului, birouri și grupuri sanitare

2.3 DEPARTAMENT APROVIZIONARE

Departamentul de aprovizionare se ocupa cu achizitiile necesare bunei desfasurari ale

activitatiilor de pregatire a terenului, insamantare, intretinere si cultivare a microplantelor etc.
Pentru un ciclu lunar de productie acest departament achizitioneaza:

 30.000 tavite alveolare pentru repicat cu 85 celule - 1,40 lei/buc.

 600 saci de Turba Horticola Agro CS, 50L - 20,00 lei/Buc.
 100 plicuri seminte Broccoli 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri Ceapa verde 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Rucola 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Varza Kale 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Salata verde 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Ridichie rosie 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Busuioc lamaios 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Nasturel pitic 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Spanac 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Mazare Boogie 3g - 7,00 lei/buc.
9
  100 plicuri seminte Sfecla 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Busuioc Dark Opal 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Varza rosie 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Mustar 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Coriandru 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Ridichie mov 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Marar de gradina 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Busuioc sweet large 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Creson 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri Varza Kale Scarlet 3g - 7,00 lei/buc.
 300 Nasturel Legutko 2g - 3,50 lei/buc.
 100 plicuri seminte Lucerna Alfalfa 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Cicoare 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Gulie 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Sisho 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Limba mielului 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Varza Mizuna 3g - 7,00 lei/buc.
 100 plicuri seminte Trompa elefantului 3g - 7,00 lei/buc.
 30.000 caserole cu capac transparente - 0,40 lei/buc.
 30.000 etichete personalizate cu lipici si cod bare - 0,10 lei/buc.

Costul total al aprovizionarii pentru un ciclu lunar de productie se ridica la suma de:
88.550,00 lei.

2.4 DEPARTAMENTUL DE PRODUCTIE

Departamentul de productie este unul din cele mai importante departamente ale BA - Farm
Microgreens. Acest departament este coordonat de Ing. Agronom Ciupercă Ioan avand in
subordine 3 muncitori calificati, 2 muncitori necalificati si 2 tehnicieni de mentenanta (un
electrician si un mecanic).
Producerea microplantelor în sistem gospodăresc sau intensiv se realizează într-un spațiu
suficient de mare, special amenajat. Acesta trebuie să fie protejat, curat, dezinfectat și luminos.
Spațiul destinat producerii răsadurilor trebuie să permită un bun control al microclimatului,
al temperaturii, umidității și ventilației. Microplantele se produc în camere sau hale încălzite, în
răsadnițe, care să permită buna desfășurare pe tot parcursul anului, nu doar în perioada de vară ca
și la cultivarea legumelor în mod tradițional.
Plantarea semințelor se va face uniform pe toata suprafața substratului. Semințele plantate
prea des se vor sufoca și astfel surplusul de apa nu se va drena. Radăcinile se vor încrucișa și aerul
nu va putea circula, astfel apar condițiile perfecte pentru apariția mucegaiului (Fig.2).
(în exemplul de mai jos am folosit semintele ecologice de ridiche purpurie)

10
 Fig. 3 Plantarea semintelor

Se presărează un strat suplimentar de pământ peste semințe, recomandat peste semințele

mai mari în dimensiune (ex. mazăre, floarea-soarelui, linte, fasole Mung, etc.) și se pulverizează
cu apă folosind un pulverizator de mână. Se va uda ori de câte ori substratul pare uscat (cel puțin
zilnic) și se mentin recipientele la întuneric până ce semințele au germinat si vlăstarii au între 2
si 4 cm înălțime. Dupa ce plantele ajung la îmaltimea de 2-4 cm, se aprind luminile din hala si se
mentin aprinse pana cand plantele sunt gata de recoltare.

11
 TIMP TIMP
SORTIMENT ÎNMUIERE RECOLTARE
(ORE) (ZILE
Broccoli - 7-10
Ceapa Verde - 8-12
Rucola - 7-11
Varza Kale - 7-10
Salata Vede - 8-12
Ridichie Rosie 8 5-7
Busuioc Lamaios - 8-12
Nasturel Pitic - 8-12
Spanac - 8-12
Mazare Boogie 12 8-14
Sfecla 8 14-20
Busuioc Dark Opal - 8-12
Varza Rosie - 7-10
Mustar - 7-11
Coriandru - 14-20
Ridichie Mov 8 7-11
Marar de Gradina - 8-12
Busuioc Sweet Large - 8-12
Creson - 6-10
Varza Kale Scarlet - 7-10
Nasturel Legutko - 8-12
Lucerna Alfalfa - 8-12
Cicoare - 8-12
Gulie - 7-10
Sisho - 8-12
Limba Mielului - 8-12
Varza Mizuna - 8-12
Trompa Elefantului - 8-12
Tabel 1. Timpii de înmuiere și recoltare

12
 3. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Pentru asigurarea resurselor umane care sa acopere atat posturile manageriale, cat si pe
cele de executie, s-au parcurs urmatoarele etape secventiale:
 Recrutare.
 Selectie.
 Pregatire.
 Evaluarea performantelor.

3.1 RECRUTAREA

Recrutarea este atragerea si trierea initiala a ofertei de resurse umane disponibile pentru
ocuparea unui anumit post. Scopul ei este acela de a limita un camp larg de salariati potentiali la
un grup relativ mic de persoane din randul carora se vor face, de fapt, angajarile.
Pentru a fi eficienti, recrutantul Ba-Farm Microgreens trebuie sa aplice urmatoarele:
a) Postul pentru care incearca sa gaseasca persoana potrivita.
b) Unde pot fi pozitionate resursele umane potentiale.
c) Cum influenteaza legile eforturile de recrutare.

Cunoasterea postului.

Activitatile de recrutare trebuie sa inceapa cu o cunoastere aprofundata a posturilor care

urmeaza sa fie ocupate astfel incat gama larga de salariati potentiali sa poata fi restransa in mod
inteligent. Tehnica folosita in mod obisnuit pentru a dobandi aceasta cunoastere este cunoscuta
sub numele de analiza postului. In esenta, analiza postului urmareste sa stabileasca fisa postului
(activitatile impuse de un post) si specificatiile postului (caracteristicile persoanelor care trebuie
sa fie angajate pentru respectivul post).
Analiza postului este tehnica folosita in mod obisnuit pentru a cunoaste care sunt sarcinile
impuse de post si tipul de persoana care trebuie angajata pentru a indeplini aceste sarcini.
Fisa postului este o lista de activitati specifice care trebuie executate pentru a indeplini
sarcinile proprii unui post.
Specificatiile postului reprezinta o lista de caracteristici ale persoanei care trebuie angajata
pentru a indeplini sarcinile specifice unui post.
Sursele de resurse umane disponibile pentru ocuparea unui post pot fi, in general,
clasificate in doua modalitati:
Surse din interiorul organizatiei.
Surse din afara organizatiei.

Sursele din interiorul organizatiei - grupul de salariati dintr-o organizatie constituie una
din sursele de resurse umane. O serie de persoane care deja lucreaza pentru organizatie pot fi
bine calificate pentru a ocupa un post libe. Desi persoanele existente sunt uneori transferate
lateral in cadrul organizatiei, cele mai multe sunt transferuri interne sau promovari. Promovarea
din interior are avantajul imbunatatirii moralului salariatilor, al incurajarii salariatilor sa lucreze

13
mai intens in speranta unei promovari si a pastrarii salariatilor in organizatie datorita posibilitatii
unei promovari viitoare.

Inventarul resurselor umane - consta din informatii despre caracteristicile membrilor

organizatiei. Accentul se pune pe performantele din trecut si pe potentialul viitor, iar obiectivul
este acela de a informa managementul despre posibilitatile ocuparii unui post din interior. Acest
inventar trebuie sa indice ce persoane din organizatie vor fi adecvate pentru a ocupa un post daca
devine disponibil.
Inventarul resurselor umane - este o acumulare de informatii despre caracteristicile membrilor
organizatiei; aceste informatii se focalizeaza atat asupra performantelor trecute ale membrilor, cat
si asupra modului in care acestia pot fi cel mai bine pregatiti si folositi in viitor.

Fisa inventarului de management (tabel 2.) - este un formular folosit pentru efectuarea
inventarului resurselor umane. Ea cuprinde evolutia in organizatie a unui salariat si ne arata
modul in care acel salariat poate fi folosit, in viitor, in organizatie.

Nume, Varsta, Anul angajarii: Ilic Violeta, 47 ani, 2022

Postul prezent, vechime post: Muncitor necalificat, 1 an.
Performantele prezente: Semnificative - si-a depasit cunostintele invatate la locul de munca, are
potential pentru un post calificat.
Atuuri: indemanare foarte buna in cultivarea si recoltarea manuala, organizare buna
Slabiciuni: inaltime mica, slabiciune minora
Eforturi de perfectionare: perfectionarea cunostintelor despre sistemul de irigare
Poate fi promovat pe postul de: Muncitor calificat
Pregatirea de care are nevoie: Curs de cunoastere si invatare a sistemului de irigare modern

Tabel 2. Fisa inventarului de management

3.2 SELECTIA

Cea de a doua etapa in asigurarea resurselor umane pentru organizatie eswte selectia -
alegerea unei persoane care va fi angajata din randul celor care au fost recrutati. In mod evident,
selectia depinde de prima etapa, recrutarea.
Selectia este reprezentata de o serie de etape prin care trebuie sa treaca persoanele care
candideaza la un post pentru a fi angajate. Fiecare etapa reduce grupul de salariati potentiali pana
ce, in cele din urma, va fi angajata o singura persoana. Doua dintre instrumentele folosite adesea
in procesul de selectie sunt testarea si centrele de evaluare.

14
 Sinteza a principalilor factori care intervin in procesul de selectie

Etapele procesului de selectie:

 Trimiterea preliminara tinand cont de informatiile detinute despre respectiva persoana ;

 Interviu preliminar;
 Teste de inteligenta;
 Teste de aptitudine;
 Teste de personalitate;
 Referinte privind performantele ;
 Interviu diagnostic;
 Examen medical;
 Judecati personale;

Motive de eliminare:

 Lipsa unei pregatiri si a unor performante adecvate;

 Slabiciuni evidente care rezulta din aspectul si comportamentul persoanei;
 Incapacitatea de a indeplini standardele minime;
 Incapacitatea de a dispune de aptitudinile minime necesare ;
 Aspecte negative de personalitate
 Informatii nefavorabile sau negative despre performantele din trecut;
 Lipsa unei capacitati inascute a ambitiei sau a altor trasaturi necesare ;
 Inapt din punct de vedere fizic pentru post;
 Candidatul care ramane ocupa postul disponibil;

Testarea: reprezinta examinarea resurselor umane pentru verificarea trasaturilor relevante

necesare indeplinirii sarcinilor proprii posturilor libere. Desi sunt disponibile numeraoase tipuri de
teste pentru a fi folosite de catre organizatii, acestea se impart, in general, in urmatoarele patru
categorii:

Teste de aptitudine - masoara potentialul unei persoane de a indeplini o sarcina. Oserie

de teste de aptitudine masoara inteligenta generala, in timp ce altele masoara aptitudinile
speciale, cum ar fi calificarile mecanice, functionaresti sau vizuale.

Teste de realizari - masoara nivelul calificarilor sau al cunostinteleor de care dispune o

persoana intr-un anumit domeniu si poarta numele de teste de realizari. Aceste calificari sau
cunostinte au fost obtinute prin diverse activitati de pregatire sau prin intermediul experientei in
respectivul domeniu. Exemple de teste privind calificarile sunt testele de procesare si de folosire
a tastaturii.

Testele de interes vocational - incearca sa masoare interesul unei persoane fata de

executarea diveselor tipuri de activitati. Ele sunt folosite pe baza supozitiei ca o serie de oameni
isi indeplinesc bine sarcinile intrucat percep activitatile impuse de post drept simulatoare. Scopul

15
de baza al acestui test este acela de a selecta pentru un post liberpersoana care gaseste cele mai
multe aspecte ale acelui post drept interesante.

Testele de personalitate - incearca sa descrie trasaturile de personalitate ale unei

persoane in domenii cum ar fi maturitatea emotionala, subiectivitatea, onestitatea si
obiectivitatea. Aceste teste pot fi folosite in mod avantajos in cazul in care trasaturile de
personalitate neceasare pentru indelinirea sarcinilor unui post sunt bine definite si daca
persoanele care dispun de aceste trasaturi pot fi identificate si selectate. Totusi, managerii trebuie
sa fie atenti sa nu se expuna proceselor juridice prin luarea deciziilor de angajare pe baza testelor
de personalitate care se por dovedi lipsite de valabilitate sau de corectitudine.

Principiile de testare - Trebuie respectate o serie de principii atunci cand sunt folosite
testele ca parte a procesului de selectie. In primul rand trebuie sa ne asiguram ca testul care este
folosit este atat valid cat si corect. Un test este valid daca masoara ceea ce a fost proiectat se
masoara si corect daca masoara in acelasi fel orie de cate ori este aplicat. In al doilea rand
rezultatele testeleor nu trebuie sa fie folosite drept criteriu unic pentru luarea deciziei de
angajare. Oamenii se schimba odata cu timpul, iar cineva care nu obtine un rezultat
corespunzator lun anumit test poate deveni totusi un salariat productiv. Factori cum ar fi
potentialul si dorinta de a ocupa trebuie sa fie evaluati subiectivi si folositi alaturi de rezultatele
testului pentru luarea deciziei finale de selectie. In al treilea rand trebuie sa ne asiguram ca
testele nu sunt discriminatorii; multe teste contin accente lingvistce sau culturale care pot fi
discriminatorii pentru minoritati, iar EEOC are autoritatea de a da in judecata organizatiile care
folosesc practici discriminatorii de angajare.

Centrul de evaluare - este un program in care se angajeaza si sunt evaluati participantii in

functie de o serie de exercitii individuale si de grup concepute pentru a stimula activitatile
importante de la nivelul organizatiei la care aspira sa ajunga respectivii participanti.
Un centru de avaluare este un program (si nu un loc) in care participantii se angajeaza intr-
o serie de exercitii individuale si de grupconcepute pentru a simula activitatile importante de la
nivelul organizatiei la care aspira sa ajunga respectivii participanti. Aceste exercitii pot include
activitati cum ar fi participarea la discutii fara lideri, prezentari orale si conducerea unui grup
pentru rezolvarea unei probleme atribuite. Persoanele care executa activitatile sunt observate de
catre manageri sau de catre observatori special pregatiti care le evalueaza atat capacitatea, cat si
potentialul. In general participantii sunt evaluati in functie de urmatoarele criterii:

 Conducere.
 Capacitati de organizare si de planificare.
 Luarea deciziilor .
 Aptitudinile de comunicare orala si scrisa.
 Initiativa.
 Energie.
 Capacitati analitice.
 Rezistenta la stres.
 Folosirea delegarii.
 Flexibilitatea comportamentala .
16
  Competenta in privinta relatiilor umane.
 Originalitate.
 Control.
 Autoindrumare.
 Potential general.

3.3 PREGATIREA

Dupa recrutare si selectie, urmatoarea etapa in asigurarea resurselor umane adecvate pentru
organizatie este pregatirea.
Pregatirea este procesul de dezvoltare a trasaturilor resurselor umane care le vor permite
acestora sa fie mai productivesi astfel sa contribuie mai mult la indeplinirea obiectivelor
organizatiei. Scopul pregatirii este acela de a spori productivitatea salariatilor prin influenta
comportamentului lor.
Pregatirea persoanelor este, in mod esential, un proces in patru etape:

 Stabilirea nevoilor de pregatire;

 Conceperea programului de pregatire;
 Administrarea programului de de pregatire;
 Evaluarea programului de pregatire;

Stabilirea nevoilor de pregatire

Prima etapa a procesului de pregatire presupune stabilirea nevoilor de pregatire ale

organizatiei.
Nevoile de pregatire sunt domeniile de informatii sau de aptitudini ale unei persoane sau
grup de persoane care necesita o dezvoltare suplimentara pentru sporirea productivitatii acelei
persoane sau grup de persoane. Pregatirea poate fi productiva pentru organizatie numai daca se
focalizeaza asupra acestor nevoi.

Stabilirea aptitudinilor necesare.

Exista cateva metode de stabilire a aptitudinilor asupra carora trebuie sa ne focalizam in cazul
resurselor umane deja existente in organizatie. Una dintre metode prevede evaluarea procesului de
productie din cadrul organizatiei. Factori cum ar fi un nivel excesiv e produse respinse,
nerespectarea termenelot limita si costuri ridicate privind forta de munca sunt indicii ale
deficientelor in domeniul cunostintelor legate de productie. O alta metoda pentru stabilirea
nevoilor de pregatire solicita un feedback direct din partea salariatilor privind ceea ce considera
acestia a fi nevoile de pregatire ale organizatiei.
Membrii organizatiei sunt capabili adesea sa prezinte cu exactitate, clar si concis, care sunt
tipurile de pregatire de care au nevoie pentru a-si presta mai bine munca. O a treia modalitate de
stabilire a nevoilor de pregatire impune o privire asupra viitorului. Daca se prevede in viitor
realizarea unor noi produse sau achizitionarea unor noi echipamente, va fi nevoie de aproape sigur
de un anumit tip de pregatire corespunzatoare.

17
 Conceperea programului de pregatire

Dupa ce au fost stabilite nevoile de pregatire, trebuie conceput un program de pregatire

care sa urmareasca satisfacerea acestor nevoi. In esenta, conceprea unui program priveste
asamblarea diferitelor tipuri de informatii sau de activitati care vor satisface aceste nevoi de
pregatire. In mod evident, intrucat nevoile de pregatire variaza, la fel se va intampla si cu
informatiile si activitatile concepute pentru a satisface aceste nevoi.

Administrarea programului de pregatire

Urmatoarea etapa in procesul de pregatire priveste administrarea programului de pregatire

- adica, pregatirea efectiva a persoanelor selectate pentru a participa la acest program. In cadrul
programelor de pregatire, exista diverse tehnici atat pentru transmiterea informatiilor necesare, cat
si pentru dezvoltarea aptitudinilor de care este nevoie.

Evaluarea programului de pregatire

Dupa incheierea programului de pregatire, managementul trebuie sa-si evalueze eficienta.

Intrucat programul de pregatire reprezinta o investitie - costurile cuprind cheltuieli cu materialele,
timpul instructorului si pierderile din productie pe perioada in care este pregatit salariatul - trebuie
obtinut un castig rezonabil.

3.4 EVALUAREA PERFORMANTELOR

Procesul de trecere in revista a activitatii productive din trecut a salariatilor pentru

evaluarea contributiei pe care si-au adus-o la indeplinirea obiectivelor sistemului de management.
Ca si pregatirea, evaluarea performantelor - care se mai numeste, de asemenea, si trecerea in revista
a performantelor - este o activitate continua care se focalizeaza atat asupra resurselor umane
existente in organizatie, cat si asupra noilor veniti. Scopul sau principal este acela de a oferi un
feedback membrilor organizatiei privind modul in care pot deveni mai productivi si mai utili
organizatiei in cursa acesteia pentru calitate.
De ce se face evaluarea performantelor ? Cele mai multe firme americane se angajeaza
intr-un anumit tip de evaluare a performantelor. Douglas McGregor a sugerat urmatoarele trei
motive pentru evaluarile facute asupra performantelor.
Ele ofera argumente sistematice in sprijinul cresterii salariilor, al promovarilor, al
transferurilor si uneori al retrogradarilor si al concedierilor.
Ele sunt mijloace de a-i informa pe subordonati in legatura cu eficienta activitatii pe care
o presteaza si de a le sugera schimbarile de care este nevoie in privinta comportamentului, a
atitudinilor, a calificarilor sau a cunostintelor impuse de post; ele permit subordonatilor sa afle
cum sunt perceputi de catre sefi.
Ele ofera o baza utila pentru indrumarea si consilierea subordonatilor de catre superiori.

Gestionarea evaluarii performantelor

Daca evaluarea performantelor nu este gestionata bine, avantajele sale vor fi minime pentru
organizatie. Cateva principii pot ajuta managementul sa imbunatateasca modul in care se deruleaza
evaluarea performantelor. Primul principiu este acela ca evaluarea performantelor trebuie sa puna
accentul atat pe performantele pe care le obtine salariatul pe postul pe care lucreaza, cat si pe
succesul cu care indeplineste obiectivele organizatiei. Desi sunt separate din punct de vedere

18
conceptual, performantele si obiectivele trebuie sa fie probleme inseparabile, de analiza pe
parcursul evaluarii performantelor.Al doilea principiu este acela ca evaluarea trebuie sa puna
accentul pe cate de bine isi indeplineste salariatul sarcinile proprii postului si nu pe impresiiile
evaluatorului privind modul de lucru al salariatului.Altfel spus, obiectivul este o analiza obiectiva
a performantelor si nu o avaluare subiectiva a modului de lucru al salariatului.
Al treile principiu este ca evaluarea trebuie sa fie acceptabila atat pentru evaluator, cat si
pentru subiect - adica, ambii trebuie sa fie de acord ca are avantaje atat pentru organizatie, cat si
pentru salariat.Al patrulea si ultimul principiu este acela ca evaluarea performantelor trebuie sa
asigure o baza pentru imbunatatirea productivitatii salariatilor in cadrul organizatiei facandu-i pe
acestia sa fie mai bine inzestrati pentru a produce.
Slabiciunile potentiale ale evaluarii performantelor - pentru a maximiza avantajele
evaluarii performantelor managerii trebuie sa evite cateva slabiciuni potentiale ale procesului de
evaluare, inclusiv urmatoarele capcane:
 Evaluarea performantelor ii focalizeaza pe salariati asupra recompenselor pe termen
scurt in detrimentul problemelor care sunt importante pentru succesul pe termen lung al
organizatiei.
 Persoanele implicate in evaluarea performantelor o percep ca pe o situatie care ori
recompenseaza, ori pedepseste.
 Accentul in evaluarea performantelor se pune pe completarea formularelor si nu pe
analiza critica a performantelor salariatului.
 Persoanele care sunt evaluate percep procesul ca pe unul lipsit de corectitudine sau
partinitor.
 Subordonatii reactioneaza negativ cand evaluatorul face comentarii nefavorabile.

Pentru a evita aceste slabiciuni potentiale, supervizorii si salariatii trebuie sa perceapa

procesul de evaluare ca pe o ocazie de a spori valoarea salariatului printr-un feedback constructiv
si nu ca un mijloc de a-l recompensa sau pedepsi pe salariat prin comentarii pozitive sau negative.
Completarea formularelor trebuie sa fie perceputa doar ca un ajutor in cadrul acestui proces si nu
ca un scop in sine. De asemenea, feedback-ul trbuie sa se realizeze cu cat mai mult tact si
obiectivitate posibile pentru a minimiza reactiile negative.

19
 4. MANAGEMENTUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ

NSPM 49 NORME DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU CULTURA

MARE, VITICULTURA, POMICULTURA, LEGUMICULTURA, PLANTE
TEHNICE SI UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR IN
ACATIVITATILE DIN AGRICULTURA.

4.1 DISPOZITII GENERALE

Art. 1. Normele specifice de protectie a muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura,
legumicultura, plante tehnice si utilizarea produselor de uz fitosanitar in activitatile din agricultura
cuprind masuri de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor
profesionale specifice acestor activitati.
Art. 2. Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare
existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca
(executant - sarcina de munca mijloace de productie - mediu de munca).
Art. 3. Prezentele norme se aplica persoanelor juridice, precum si persoanelor fizice care
desfasoara activitati in .cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice si
utilizeaza produse de uz fitosanitar, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si
de modul de organizare a acestora.
Art. 4. (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu normele generale de protectie a
muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare lucrarilor din cultura mare, viticultura, pomicultura,
legumicultura, plante tehnice si utilizarii produselor de uz fitosanitar se vor aplica prevederile
normelor specifice de protectie a muncii prezentate in anexa 1.
Art. 5. La executarea lucrarilor din cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante
tehnice si utilizarea produselor de uz fitosanitar, se vor respecta toate standardele in vigoare
referitoare la calitatea si tehnologia de executie, precum si standardele de protectie a muncii
conexe.
Art. 6. Prezentele norme se vor revizui periodic si vor li modificate ori de cate ori este necesar, ca
urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, ale unitatilor
sau proceselor de munca.

4.2 DISPOZITII COMUNE

4.2.1. Selectia personalului in vederea incadrarii si repartizarii pe locuri

de munca

Art. 7. Lucrarile, conform art. 3, pot fi executate numai de persoane avand varsta de peste 18 ani,
care au calificarea necesara, cunosc procedeele de lucru, aparatura si instalatiile aferente meseriei
pe care o practica si au fost instruite din punct de vedere al securitatii si igienei muncii.
20
Art. 8. Persoanele care nu sunt calificate pentru meseria respectiva sau nu au implinit 18 ani, pot
fi admise la lucru, in conditii normale, ca ajutor, numai sub supravegherea directa a cadrelor
calificate in aceste lucrari si numai dupa insusirea instructajului de protectie si protectie a muncii.
Art. 9. Nu se pot angaja persoane sub 18 ani, persoane cu afectiuni pulmonare cronice, afectiuni
nervoase sau accese epileptiforme, invaliditati care nu permit eforturi fizice, afectiuni cardiace
cronice sau acute, ori cu alergii la contactul cu materii organice sau mirosuri de disconfort.
Art. 10. Repartizarea personalului la locurile de munca se efectueaza in functie de calificarea pe
care o are pentru lucrarile ce i se incredinteaza; modul cum si-a insusit notiunile corespunzatoare
acestor lucrari, aptitudinile, experienta, capacitatea fizica si neuropsihica.

4.2.2 Controlul medical la angajare si periodic

Art. 11. Personalul, indiferent de varsta si sex, poate fi incadrat numai dupa efectuarea examenului
medical care sa ateste ca este apt pentru munca respectiva.
Art. 12. Personalul va face un control medical periodic in functie de specificul activitatii si
conditiile in care aceasta se desfasoara.

4.2.3 Instruirea personalului

Art. 13. Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii

muncii se vor realiza potrivit prevederilor normelor generale de protectie a muncii in vigoare.

4.2.4 Dotarea personalului cu echipament individual de protectie

Art. 14. Agentii economici au obligatia sa acorde gratuit echipamentul individual de protectie
conform NORMATIVULUI CADRU aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin legea
nr. 319/2006.
Art. 15. Stabilirea mijloacelor individuale de protectie (sortimente si tipuri) se face pe baza
analizei si cumularii factorilor de risc la care este expus lucratorul in timpul indeplinirii sarcinii de
munca, de catre comisia mixta, compusa din personal de specialitate apartinand agentului
economic si un reprezentant al organizatiei sindicale (sau un reprezentant al salariatilor cand nu
exista organizatie sindicala) si se aproba de consiliul de administratie.

4.2.5 Protectia impotriva electrocutarii

Art. 16. (1) La lucrarile din productia vegetala, atunci cand se folosesc instalatii si utilaje electrice,
se vor respecta strict regulile cuprinse in NORMELE SPECIFICE DE PROTECTIE A MUNCII
PENTRU UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE (anexa l pct. 1) SI NORMELE SPECIFICE
DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIEI
ELECTRICE (anexa l pct. 2) aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
(2) in scopul prevenirii pericolului de electrocutare se vor executa zilnic, inainte de punerea sub
tensiune, verificarile impuse. In cazul in care operatorul constata o defectiune, scoate instalatia din
functiune si anunta electricianul de intretinere pentru remedierea acesteia.

21
 4.3 NORME DE LUCRARI IN SERE SI SOLARII

Art. 299. La folosirea tractoarelor si masinilor agricole in sere se vor respecta:

a) efectuarea lucrarilor mecanizate se va face numai de catre personal calificat sa conduca
agregatele;
b) tractoarele vor fi echipate cu arc de securitate rabatabil. La iesirea din sera arcul de securitate
va fi ridicat pentru protectia conducatorului in caz de rasturnare sau cabrare a tractorului;
c) tractoarele si motocultoarele, cu sau fara remorci, nu trebuie sa transporte persoane, iar viteza
de deplasare va fi de maximum 5 km/h;
d) interzicerea conducerii tractoarelor si motocultoarelor de catre alte persoane decat cele
desemnate pentru aceasta;
e) montarea si demontarea organelor active si a pieselor defecte la tractoare si masini de spalat
solul, la freze sau motoprasitori se va face cu motorul de actionare oprit si cu organele active in
pozitia coborat pe sol sau asigurarea acestora pe suporti;
f) la curatirea de pamant se vor folosi numai bucati de lemn;
g) interzicerea folosirii masinilor si agregatelor cu bolturile de cuplare neasigurate cu stifturi
autoblocante si fara aparatori de protectie la organele exterioare in miscare;
h) alimentarea cu combustibil se va face numai la depozite sau puncte de alimentare special
amenajate, unde sunt asigurate masurile de prevenire si de stingere a incendiilor.
Art. 300. La exploatarea in sera a utilajelor alimentate cu energie electrica se vor respecta Normele
specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice (anexa l pct. 1):
a) inainte de inceperea lucrarilor cu utilaje actionate electric se va verifica protectia prin legare la
nul si suplimentar legarea la centura de impamantare, folosindu-se in acest scop la motoarele
electrice trifazice priza si stecher cu carcasa din material electroizolant si cablu electric flexibil cu
5 conductori;
b) cablul de alimentare va fi suspendat pe carlige imbracate in cauciuc, pentru a se evita
deteriorarea izolatiei;
c) manerele de transport ale utilajelor vor fi mansonate cu tuburi din cauciuc;
d) la deplasarea utilajului de la un loc de munca la altul, un salariat va avea grija de strangerea si
intinderea cablului flexibil, astfel incat acesta sa nu se tarasca pe pamant sau sa se tensioneze cu
forte mari; in caz de defectiuni
e) utilajul se va scoate din priza si se va chema electricianul de serviciu pentru remediere;
f) la umplerea rezervoarelor utilajelor de stropit, actionate cu motor electric, se va avea in
permanenta grija ca pe carcasa si pe cutia de borne sa nu se scurga lichide toxice sau inflamabile;
g) este interzisa functionarea utilajelor cu stechere defecte sau improvizate care nu au legatura la
masa;
h) montarea si demontarea lor se fac dupa inchiderea ventilelor de presiune.
Art. 301. Pentru a se ajunge la utilaje care se afla la inaltime, se vor folosi scari duble, cu stabilitate
mare sau carucioare cu platforme hidraulice, prevazute cu balustrade inalte de cel putin l m, si
scandura de margine cu inaltimea de cel putin 10 cm.
Art. 302. Se va procura numarul necesar de casti de protectie care vor fi distribuite salariatilor,
pentru a fi purtate pe cap atunci cand vantul sufla tare si poate provoca spargerea geamurilor.
Art. 303. La lucrarile in sere si solarii, se interzic:
22
a - consumul de bauturi alcoolice; salariatii care se prezinta la lucru sub influenta alcoolului nu
vor fi admisi in incinta;
b - fumatul in sere sau solarii;
c - pastrarea incaltamintei si a imbracamintei salariatilor in sera; acestea se pastreaza in camere
speciale cu vestiare;
d - servitul mesei in sere; acesta se va face in camere special amenajate in afara serelor;
e - lasarea pe travee a uneltelor manuale in timpul pauzelor si dupa terminarea lucrului.
Art. 304. La locurile de munca unde temperatura aerului depaseste constant 30°C, agentul
economic va lua masuri de asigurare a cantitatii de 2-4 litri/persoa-1 na/schimb de apa
carbogazoasa salina cu o concentratie de l g NaCl/litru, distribuita la temperatura de 16-18°C.
Art. 305. Se interzice ca mainile sa se spele cu clorura de var sau superfosfat. Spalarea mainilor
se va face numai cu apa si sapun.
Art. 306. Taierea sforilor de sustinere a plantelor se va face cu cutit cu maner lung, bine fixat. La
deplasarea de la un loc de munca la altul sau in pauzele dintre lucrari, cutitele vor fi pastrate in
teci.
Art. 307. Salariatii care efectueaza lucrari de dezinfectie termica sau chimica vor fi supusi in
prealabil controlului medicului care va atesta, pe carnetul de sanatate, ca persoapra respectiva
poate lucra la tratamente de dezinfectie.Se interzice folosirea la aceste lucrari a femeilor gravide,
a celor care alapteaza, a salariatilor cu diferite afectiuni, a alcoolicilor, a celor cu rani deschise.
Art. 308. Efectuarea tratamentului cu produse de uz fitosanitar in sere, de catre fitosanitari, se face
prin mersul inapoi, pentru a se evita contactul cu suprafata respectiva, de regula dimineata sau pe
timp noros, sub supravegherea stricta a conducatorului locului de munca.
Art. 309. La efectuarea operatiunii de sterilizare se vor respecta urmatoarele: a)in timpul noptii se
va asigura pe alei un iluminat corespunzator;
b) la sterilizari cu abur, se interzice accesul oricarei persoane in sera, cu exceptia salariatilor
destinati acestui scop;
c la intrarea in sera se vor aplica placi de avertizare: ATENTIE! SE DEZINFECTEAZA CU
ABUR. INTRAREA OPRITA!;
d ventilele cu abur din sera sau din afara serei vor fi actionate numai de salariati special instruiti;
e pentru evitarea accidentelor prin oparire, datorate desfacerii legaturilor, se vor asigura toate
cuplajele rapide de pe coloana de abur;
f) etansarea prelatelor se va face inainte de a se da drumul la abur, in asa fel incat dupa introducerea
acestuia sa nu existe scapari pe sub prelate. Ridicarea si mutarea prelatelor se va face numai dupa
racirea acestora;
g) se interzice accesul printre prelatele sub presiune, pentru control sau remediere a defectiunilor.
Acesta se va face numai cand s-a inchis aburul si s-a constatat ca nu mai exista presiune sub prelate.
Art. 310. Transportul saculetilor, prelatelor, furtunurilor etc., se va face cu atentie, in vederea
prevenirii cazaturilor prin impiedicare. Se interzice a se circula descult.
Art. 311. Dupa aplicarea tratamentului cu produse de uz fitosanitar, sera se va inchide,
interzicandu-se accesul in interior. Se vor aplica placi cu interdictia: "NU INTRATI! PERICOL
DE INTOXICARE".
Art. 312. Incarcatoarele cu greifer, cu post de conducere pivotant, se vor monta numai pe tractoare
prevazute cu cabina de rezistenta.
Art. 313. imprastierea gunoiului in travee se va face numai cu geamurile deschise. Salariatii care
efectueaza operatiunea vor iesi periodic in afara serelor, pentru reimprospatarea respiratiei.
23
Art. 314. Pentru depozitarea urinei se vor utiliza spatii special amenajate (bazine din ciment),
prevazute cu balustrade inalte de 1 m.
Art. 315. Serele care folosesc bazine sau rezervoare pentru depozitarea urinei, vor avea in dotare
3 truse cu masti de protectie, centuri de siguranta cu bretele, franghii de 16-20 mm grosime s,i 15
m lungime, cizme din cauciuc, targa speciala si aparat manual pentru respiratie artificiala.
Art. 316. Orice interventie la organele active ale masinilor agricole se va face dupa ce s-a oprit
motorul tractorului si s-a decuplat priza de putere, iar masina agricola a fost asigurata cu suporti
metalici.
Art. 317. Toate organele exterioare in miscare ale masinilor agricole (cardane, cuplaje, curele, roti
dintate, lanturi etc.) vor fi protejate cu aparatori de protectie (protectori) sau dispozitive de
protectie construite robust. Pe masini si utilaje se vor aplica inscriptionarile de avertizare scrise cu
litere negre pe fond galben.
Art. 318. Pentru prevenirea accidentelor cauzate de caderea geamurilor sparte, masinile agricole
actionate de tractor, care efectueaza lucrari in travee, vor fi prevazute, in partile laterale, cu cate o
tija de control elastica, de cea 6 cm, pentru a se evita in timpul lucrului atingerea de catre masina
agricola a registrelor din sera sau a stalpilor. Tija va fi vopsita in culoare galbena, vizibila de pe
scaunul conducatorului tractorului.
Art. 319. Inainte de inceperea lucrului in travee, se va verifica daca sforile de sustinere a plantelor
au fost ridicate la inaltime sau inlaturate.
Art. 320. Conducatorul tractorului este obligat sa fie atent la ridicarea plugului sau a altor utilaje
purtate, atunci cand efectueaza intoarceri la capetele portiunii de teren lucrate, pentru a nu lovi
geamurile, ale caror fragmente taioase pot produce accidente.
Art. 321. In timpul lucrarilor mecanizate efectuate noaptea se va asigura un iluminat
corespunzator, iar tractoarele folosite vor avea sistemul de iluminat in perfecta stare de functionare,
pentru ca activitatea sa se desfasoare in conditii de securitate deplina.
Art. 322. Inainte de inceperea lucrarilor de plantare se va controla acoperisul traveelor, luandu-se
masuri pentru completarea sau schimbarea geamurilor sparte. Se vor inlatura cioburile de geam de
pe suprafata ce urmeaza a fi plantata.
Art. 323. Cozile uneltelor de mana, manerele cutitelor de taiat sforile de sustinere a plantelor si
alte ustensile cu manere din lemn, trebuie sa fie netede, fara aschii si bine fixate.
Art. 324. Se interzice folosirea plantatoarelor ale caror manere prezinta asperitati ce ar putea
provoca leziuni in timpul lucrului. Manerele se vor proteja cu bandaj de cauciuc cu guler.
Acoperirea cu pamant a rasadurilor se va face numai cu plantatorul, pentru a se evita ranirea
mainilor cu cioburi, sarme etc.
Art. 325. Se interzice scuturarea de pamant a uneltelor prin lovirea lor de stalpi sau de conductele
de presiune.
Art. 326. Rasadurile din ghivece se vor dezinfecta chimic, prin imbaiere cu substante fungicide in
vase speciale. Operatiunea va fi executata de catre salariati bine pregatiti sa lucreze cu substantele
chimice in conditii de totala securitate a muncii, fiind dotati cu echipamentul individual de
protectie.
Art. 327. Se interzice urcarea salariatilor pe registre sau pe suporti improvizati, in vederea legarii
plantelor cu sfoara.
Art. 328. Salariatii care participa la lucrarile de polenizare cu albinele, vor purta obligatoriu
echipamentul individual de protectie impotriva albinelor, stabilit de Normativul cadru din 1995.

24
Art. 329. La acoperirea geamurilor de pe acoperis cu amestec de clorura de var si apa, lucratorii
vor sta numai pe jgheaburi. Usile de la intrarea in sera vor purta placi avertizoare cu interdictia de
a nu se circula pe traveele la care se stropeste cu solutie.
Art. 330. Curatirea slamului de pe geamuri se va face de catre lucratori bine pregatiti, echipati
corespunzator si cu furtunuri cu jeturi de apa sub presiune.
Art. 331. Pornirea si oprirea pompelor pentru aspersiune se vor face numai de catre mecanicul de
intretinere al instalatiei.
Art. 332. Se interzice deschiderea si inchiderea robinetilor (ventilelor) prin urcarea pe registre sau
prin alte mijloace improvizate; se vor folosi scule cu prelungitor pentru efectuarea interventiilor la
ventile si robineti situati la inaltime.
Art. 333. Orice interventie la instalatia de udare sau la agregatul de pompare se va face numai
dupa oprirea acestora.
Art. 334. Inainte de a incepe operatiile de intretinere si remediere a defectiunilor la instalatia de
climatizare, pe tabloul de comanda (al microclimatului) se va monta o tablita de avertizare:
ATENTIE! SE LUCREAZA LA INSTALATIE. PORNIREA INTERZISA!. Punctele de
distributie ale tensiunii (tablouri electrice principale, secundare) in sere vor avea usile inchise,
ferite de umezeala, cu sigurante calibrate, iar cofretele vor fi inscriptionate la interior cu circuitele
electrice pentru fiecare consumator in parte. De asemenea, vor fi prevazute cu platforme
electroizolante. Pentru interventie se va anunta electricianul care va remedia defectiunea
respectiva.
Art. 335. In cazul cand instalatia de udare a fost utilizata si la aplicarea de tratamente (de ex.:
formalina), dupa terminarea lucrului se va goli instalatia, prin cuplarea unui furtun la capatul
instalatiei pentru scurgerea restului de solutie, dupa care se va spala cu apa, intreaga instalatie.
Art. 336. Se interzice ca din instalatiile de aspersiune sa se ia apa pentru baut si pentru spalat. Se
vor lua masuri ca, la locuri vizibile, sa fie puse avertizari scrise in acest sens.
Art. 337. Agentii economici au obligatia asigurarii urmatoarelor masuri de prevenire a
accidentelor la tratamentul prin fumigare:
- tratamentul se va efectua numai de catre conducatorul tractorului, care va fi echipat corespunzator
cu echipamentul individual de protectie;
- utilajele necesare efectuarii tratamentului si care vor lucra in agregat cu tractorul, trebuie sa fie
in buna stare de functionare;
- pe toata durata tratamentului, conducatorul tractorului va fi asistat de un alt salariat,
corespunzator pregatit, care sa poata interveni in caz de pericol;
- in perioada functionarii utilajelor ce efectueaza tratamente prin fumigare, se interzice accesul in
sera.
Art. 338. Se interzice utilizarea motostivuitoarelor, electrostivuitoarelor etc., neechipate cu cadru
cu acoperis din plasa de protectie; deservirea acestor masini se va face numai de catre personal
calificat, echipat cu casca de protectie.
Art. 339. Se interzice transportul de persoane in remorci, pe incarcatura din remorca, pe protapul
remorcilor, pe motostivuitoare, electrostivuitoare, electrocare etc..
Art. 340. La lucrarea de formare a sirelor de compost se interzic:
a) stationarea langa masini la o distanta mai mica de l m;
b) pornirea si manevrarea masinilor de catre persoane ncautorizate;
c) stationarea sau urcarea pe platforma utilajului.

25
Art. 341. La incarcarea, descarcarea si transportul compostului in camerele de productie, sunt
interzise:
a) circulatia si stationarea in zona de actionare a greiferelor folosite la incarcarea buncarului;
b) pornirea si manipularea benzilor transportoare de catre persoane neautorizate sau tara
participarea electricianului de serviciu;
c) stationarea pe benzi sau trecerea peste acestea in timpul functionarii; montarea benzilor de la o
camera la alta, fara participarea electricianului de serviciu.
Art. 342. In timpul introducerii compostului in camerele de productie, usile vor fi mentinute in
pozitia deschis.
Art. 343. Accesul personalului pe pasarelele de trecere dintre paturile de cultura se va face numai
dupa ce au fost facute verificarile privind montarea corecta a acestora.
Art. 344. La lucrarea de sterilizare cu abur a camerelor se vor aplica urmatoarele masuri:
a) se va verifica etanseitatea camerelor;
b inainte de inchiderea usilor in vederea introducerii aburului se va verifica daca in camera nu
exista persoane;
c pe usile camerelor se vor aplica tablite avertizoare cu inscriptia: NU DESCHIDETI, SE
DEZINFECTEAZA CU ABUR SUB PRESIUNE.PERICOL DE OPARIRE.
Art. 345. La lucrarile de dezinfectie chimica, precum si la tratamentele la cultura de ciuperci cu
produse de uz fltosanitar se vor respecta normele specifice de securitate a muncii de la cap. 10.

4.4 NORME DE FERTILIZARE A SOLULUI

4.4.1 Lucrari cu ingrasaminte chimice si amendamente

Art. 351. Pentru prevenirea imbolnavirilor cu substantele chimice folosite la fertilizarea solului,
personalul trebuie sa fie instruit pentru a respecta urmatoarele masuri specifice:
- la manipularea ingrasamintelor si amendamentelor vor fi dotati cu masca de protectie
contraprafului si cu ochelari de protectie;
- sa lucreze intotdeauna cu spatele in bataia vantului;
- sa poarte ochelari si masca de protectie la lucrarea de maruntire a ingrasamintelor;
- sa se mentina curatenie perfecta in spatiile de pastrare a ingrasamintelor chimice;
- la manipularea azotatului de amoniu, livrat in saci, sa se evite ruperea sau spargerea acestora.
Art. 352. Sacii rupti din care curge azotatul de amoniu trebuie considerati periculosi, deoarece
favorizeaza aparitia procesului de descompunere si aprindere.
Art. 353. Se vor lua obligatoriu masuri pentru izolarea sacilor rupti in care se afla azotat de
amoniu, depozitandu-i in adaposturi corespunzatoare.
Art. 354. Se "interzic fumatul, folosirea lampilor deschise, sudarea la locurile unde se pastreaza si
se pregateste azotatul de amoniu.
Art. 355. Azotatul de amoniu fiind o substanta care in anumite conditii se poate descompune dand
nastere la explozii violente, pregatirea sa pentru incorporare se va face fara socuri care pot declansa
asemenea reactii. Art.

26
Art. 356. Se interzice ca azotatul de amoniu sa vina in contact cu substante organice, uleiuri,
carbuni, pirita, sulf, acizi, pulberi metalice si alte substante care pot provoca descompunerea si
explozia.
Art. 357. Pentru prevenirea exploziei, piesele si zona respectiva de la masinile care distribuie
azotat de amoniu, inainte de sudare, trebuie bine curatate.
Art. 358. Atunci cand se folosesc ingrasaminte lichide cu azot (apa amoniacala si amoniac
anhidru), se vor lua masuri de respectare intocmai a instructiunilor prevazute in cartea tehnica a
masinii, a transportului in conditii de securitate, a depozitarii si incorporarii.
Art. 359. Inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica, urmarindu-se echiparea cu
aparatorile de protectie la transmisiile cardanice si la angrenaje, fiind interzisa punerea in functiune
Iara aparatori de protectie.
Art. 360. Personalul care manipuleaza azotatul de amoniu va purta manusi de protectie, salopete
bine inchise si stranse pe corp si capul acoperit.
Art. 361. In timpul lucrului se interzic reglarea, ungerea sau repararea masinilor pentru administrat
ingrasaminte. Acestea se vor executa numai cu motorul oprit si cu priza de putere decuplata de la
tractor. Cuplarea la tractor va fi asigurata cu stifturi autoblocante pentru impiedicarea decuplarii.
Art. 362. Pentru prevenirea accidentelor datorate aruncarii materialului administrat, este interzisa
stationarea persoanelor in raza de actiune a organelor de distributie, care vor fi reglate astfel incat
sa nu imprastie materialul catre tractor. La imbinarea demontabila dintre buncar si cosul de
conducere a ingrasamintelor trebuie sa existe garnitura de etansare.
Art. 363. In timpul lucrului si in transport este interzis a se transporta persoane pe incarcatura. De
asemenea, se interzice transportul de persoane pe remorcile cisterna.
Art. 364. La masinile de imprastiat gunoi de grajd, care in anumite situatii sunt incarcate de la
platformele fermelor zootehnice, se interzice apropierea copiilor sau a altor persoane de aceste
masini.
Art. 365. Defectiunile la transmisiile masinii se remediaza cu motorul oprit si apoi se verifica
montarea aparatorilor de protectie, neadmitandu-se introducerea lor in lucru decat cu aparatorile
montate corespunzator.
Art. 366. Dupa terminarea lucrului toti muncitorii care au lucrat cu masinile de imprastiat
ingrasaminte si au venit in contact cu acestea, trebuie sa se spele cu apa si sapun pe maini si fata.

4.4.2 Lucrari de irigatii

Art. 367. Exploatarea instalatiilor de irigat si. executarea lucrarilor fara pericol de accidentare se
fac cu respectarea normelor specifice de securitate a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii
(anexa l pct. 10) si a urmatoarelor masuri:
a) pentru a se evita accidentele prin inec, pe taluzul canalelor de irigatii se vor monta scari cu mana
curenta. Scarile vor cobori in canal pana la nivelul minim al apei;
b) cuplarea si decuplarea instalatiei de udare de la hidrant se vor face atunci cand nu mai este
presiune pe conducte;
c) orice defectiune se remediaza dupa ce nu mai este presiune pe conducte;
d) in raza de deplasare a instalatiei se interzice stationarea altor persoane decat a celor care executa
lucrarea;
e conductele se vor purta pe sold, pe aceeasi parte si nu vor 11 ridicate in pozitie verticala;

27
f se interzice bautul apei din conducte, mai ales atunci cand se stie ca s-au introdus ingrasaminte
chimice in apa de irigare;
g hidrantii vor fi marcati vizibil si se vor monta tablite avertizoare pentru evitarea accidentelor.
h) tarlalele peste care trec liniile electrice aeriene se marcheaza vizibil cu placi de avertizare:
ATENTIE! LINIE ELECTRICA AERIANA.) se vor respecta instructiunile de securitate a muncii
la lucrul cu instalatiile de udare prin aspersiune, pe terenurile unde sunt instalate liniile electrice
aeriene.
Art. 368. In terenurile cu amenajari pentru irigatii prin aspersiune, in zona de apropiere a LEA se
vor lua urmatoarele masuri:
- nu se vor amplasa aspersoare sub LEA;
- distantele minime de amplasare intre cel mai apropiat aspersor si elementele LEA,
Art. 369. Se interzice apropierea cu tronsoanele de conducta in pozitie orizontala la mai putin de
12 m de linia stalpilor LEA.
Art. 370. Deservantii instalatiilor de udare vor fi instruiti asupra pericolului de apropiere la o
distanta mai mica de 20 m fata de un conductor al LEA cazut la pamant, din cauza tensiunilor de
pas periculoase ce apar in astfel de situatii.
Art. 371. In culoarul format de conductorii extremi ai LEA cu tensiunea mai mare de l kV, plus
10 m de o parte si de alta, se interzice ridicarea de la sol a conductelor, tronsoanelor sau
aspersoarelor, la o inaltime mai mare de un metru sau incarcarea acestora in mijloace de transport.
Manipularea conductelor, tronsoanelor sau a aspersoarelor se va face mentinand in mod
obligatoriu contactul acestora cu solul in cel putin un punct (prin tarare).
Art. 372. In cazul LEA cu tensiunea 400 kV se interzice manipularea conductelor, aspersoarelor
sau tronsoanelor in interiorul unui culoar format din conductorii extremi ai LEA, plus 5 m de o
parte si de alta a liniei.
Art. 373. Agentul economic va lua masuri ca lucratorii care deservesc instalatiile de irigare sa
cunoasca zona apropiata de LE A (zona cuprinsa in portiunea de 50 m, masurata fata de proiectia
pe orizontala a conductorilor fazelor extreme de o parte si de alta, de-a lungul liniei electrice).
Art. 374. Nu se vor lua masuri speciale in zonele amenajate pentru irigatii prin scurgere la
suprafata (brazde, fasii sau submersiune) pentru cazul traversarilor sau apropierilor de LEA cu
tensiunea mai mare de l kV, cu exceptia amenajarilor cu conducte de udare din aluminiu. Se
interzice ridicarea pe verticala a conductelor. in acest caz, sunt interzise incrucisarile LEA cu
tensiunea mai mare de l kV cu conducte de udare sau cu instalatii de udare mobile, cu gabarite fata
de sol de pana la 3 m.
Art. 375. Se interzice utilizarea sub LEA cu tensiunea mai mare de l kV a instalatiilor de udare
mobile cu gabarite fata de sol mai mari de 3 m.
Art. 376. Agentii economici sunt obligati sa aplice urmatoarele masuri:
a) in cazul amenajarilor pentru irigatii prin aspersiune in zona din apropierea LEA, se interzice
amplasarea aspersoarelor sub LEA;
b) personalul special instruit poate sa manipuleze si sa manevreze conductele de udare, tronsoane
sau aspersoare la operatiile de montare- demontare in zona apropiata de LEA.
Art. 377. La efectuarea acestor operatiuni se vor respecta in mod obligatoriu urmatoarele reguli:
- inainte de inceperea lucrului, lucratorii se vor asigura ca toate conductoarele LEA din zona in
care se va lucra, se afla in pozitie suspendata normala;
- in cazul cand un conductor este cazut la pamant sau are sageti evident marite, se interzic intrarea
in zona de apropiere cu LEA, precum si executarea oricaror lucrari; se anunta imediat agentul
28
economic care exploateaza LEA; numai dupa remedierea defectiunilor mentionate vor fi reluate
manipularile sau manevrele cu instalatiile de irigatie din zona apropiata de LEA.

4.4.3 Lucrari pentru protectia plantelor

Art. 378. In timpul executarii lucrarilor de protectie a plantelor se vor aplica regulile specifice de
securitate a muncii la folosirea produselor de uz filosanitar de la cap. 10.
Art. 379. Manipularea masinilor si aparatelor de stropit si prafuit cu substante toxice este permisa
numai persoanelor care au fost examinate medical, au fost instruite, fac parte din echipele
organizate pentru stropit si prafuit si sunt dotate cu echipamentul de protectie prevazut in
Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul nr. 225 din 21 iulie 1995.
Art. 380. Rezervoarele trebuie sa fie executate din materiale rezistente la actiunea chimica a
substantelor pentru care sunt destinate sau sunt acoperite cu un strat de protectie corespunzator.
Rezervoarele de presiune, conductele, armaturile, suflantele si ventilatoarele trebuie sa corespunda
cerintelor din STAS, prescriptiilor tehnice si urmatoarelor reguli:
- exploatarea, intretinerea si repararea se vor face astfel incat procesele de munca sa se desfasoare
in conditii de securitate;
- orificiile de alimentare ale rezervoarelor de presiune trebuie sa se deschida numai dupa egalizarea
presiunii, cu ajutorul unui dispozitiv corespunzator;
- pozitia orificiilor de evacuare ale supapelor de siguranta trebuie sa asigure eliminarea presiunii
excedentare, fara pericol pentru personalul de deservire;
- pentru supravegherea nivelului continutului de lichid din rezervor, acesta trebuie sa fie dotat cu
un indicator de nivel;
e) instalatiile, armaturile, elementele de filtrare si conductele vor fi executate din materiale
rezistente la actiunea chimica a substantelor de uz fitosanitar;
f filtrele vor fi precedate de robineti de inchidere pe circuitul de intrare, pentru a putea fi demontate
si curatate tara pericol de accidentare, atunci cand in conducte se gaseste solutie sub presiune;
g la loc vizibil se vor aplica indicatoare privind directia de rotatie si turatia suflantelor si
ventilatoarelor;
h) in timpul alimentarii mecanizate sau automatizate, nu trebuie sa se produca impurificarea
aerului, si respectiv, depasirea concentratiei admisibile de substante toxice in atmosfera zonei de
munca, conform normelor generale de protectie a muncii;
i) piesele componente ale dispozitivelor si accesoriilor care vin in contact cu substantele toxice
trebuie sa se demonteze usor si sa se curete tara pericol pentru conducatorul agregatului si
deservanti.
Art. 381. Inainte de inceperea lucrului cu masinile de stropit si prafuit se va verifica daca:
- suprafata masinii este curata;
- scurgerile sau supurarile de lichid sau praf au fost remediate; masinile functioneaza normal si au
fost verificate temeinic;
- masinile cu presiune de pana la 2 MPa au fost prevazute cu ventile de siguranta, iar cele cu
presiune de max. 6,3 MPa, cu manometru de presiune in buna stare de functionare.
Art. 382. In timpul functionarii masinilor pentru probe sunt interzise conducatorului tractorului si
deservantilor:
a) sa manance, sa bea sau sa fumeze;
29
b) sa demonteze piesele din circuitul de refulare a lichidului, atunci cand momentul indica existenta
presiunii in instalatie;
c) sa desurubeze duze sau sa desfaca coliere daca robinetii nu sunt inchisi;
d) sa desfunde lancile si duzele pulverizatoare prin suflarea aerului cu gura.
Art. 383. In timpul lucrului, in afara de regulile indicate la articolul anterior se vor respecta
urmatoarele:
- nu se folosesc masini si aparate fara manometru sau cu furtunuri si tije defecte, sparte sau cu
fisuri care pot improsca solutia de stropit;
- nu se admite dereglarea 'regulatorului de presiune pentru a se crea suprapresiuni, deoarece
dereglarea regulatorului poate provoca explozii;
- la agregatul tractor-masina este obligatorie decuplarea prizei de putere a tractorului in timpul
intoarcerilor de la capetele parcelei;
- nu se transporta mai multe persoane decat numarul de scaune fixate pe masina.
Art. 384. Masinile de stropit si prafuit vor fi conduse in asa fel incat solutia sau praful sa fie
indreptate in directia vantului, iar deserventii sa aiba vantul in spate. Cand pe aceeasi suprafata
lucreaza mai multe masini, acestea se vor repartiza pe diagonala terenului de lucru, pentru ca
substantele pulverizate sa nu patrunda in zona vecina. Pe masini se va aplica, la loc vizibil,
interdictia scrisa pe fond galben cu litere negre: PERSOANELE STRAINE NU VOR STATIONA
MAI APROAPE DE 30 M DE MASINA.
Art. 385. La combaterea daunatorilor si bolilor cu avionul, se interzice circulatia persoanelor sau
zborul prin norul de insecticide; pilotul de zbor nu va fi folosit la incarcarea substantelor toxice.
Art. 386. In timpul repausului sau dupa terminarea lucrului se vor respecta urmatoarele reguli:
a) masinile cu rezervoarele incarcate nu se vor lasa in soare, pentru a se evita exploziile prin
dilatarea lichidului;
b) masinile, aparatele, recipientele si ustensilele se vor curata si spala, se vor depozita si parca cu
grija sub supraveghere, in locuri bine stabilite, ferite de contactul cu oameni si animale, iar hainele
de protectie vor fi denocivizate si predate la magazie.
Art. 387. Dupa terminarea lucrului, vasele folosite pentru prepararea si manipularea substantelor
vor fi bine spalate si pastrate, pentru a nu fi folosite in alte scopuri, iar in mod obligatoriu
deservantii isi vor spala cu apa si sapun mainile, fata si gatul, iar gura va fi clatita cu apa.
Art. 388. Repararea masinilor si aparatelor de stropit si prafuit se va executa numai dupa ce s-a
redus presiunea la zero, s-a executat golirea si curatirea lor. Este interzisa folosirea focului deschis
la repararea masinilor, pana nu s-a efectuat degresarea si curatarea corecta a pieselor si in special
a recipientilor.
Art. 389. Pentru prevenirea accidentelor, in timpul circulatiei agregatului pe drumurile publice,
lancile vor fi asigurate prin blocare in suportii prevazuti in acest scop pe cadrul masinii.

30
 BIBLIOGRAFIE

https://www.microplanteiasi.ro/

https://gradinamax.ro/catalog/microplante?page=2

https://www.bunzlexpres.ro/caserola-transparenta-cu-capac-atasat-rotunda-1000-ml-400-
bucati-20300027/p?gclid=Cj0KCQjwj_ajBhCqARIsAA37s0yfkWkmojZSxeIB6Haw-
_kLDUxZQ1l7JplZtfoIxmFWurKRA9_57ggaAqSsEALw_wcB

https://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nspm-49

Pandelica, I., (2007), Managementul resurselor umane integrat pe baza competentei, Editura
Economica

Nevrincea, C. A., (2019), Diversitatea, calitatea, etica si mediul global, Editura Humanitas

31