ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rural i Regionala

FILIERA LEGUMELOR N ROMNIA

Coodonator stiintific: Prof. univ. dr. Victor Manole Studenti:Bobesi Madalina Brisca Daniela Barboi Oana Bal Maria Peschir Poliana Grupa 3 ,anul 2

Bucuresti 2013

Cuprins

Introducere...........................................................................................................................3 Capitolul I Prezentarea filierei legumelor 1.1.Etapa de preproducie ................................................................................................4 1.1.1 Importana legumelor ........................................................................................4 1.1.2 Politicile sectorului public 1.1.3 Instituii importante 1.1.4 Servicii 13 1.1.5 Mediul nconjurtor 1.1.6 Materialul biologic 1.2. Etapa de producie 20 1.2.1 Tehnologia de productie 20 13 18 12 9

1.2.2 Combaterea bolilor si daunatorilor 26 1.2.3 Operatii prerecoltare 1.2.4 Recoltarea 1.3. 31 29

Etapa de prelucrare 42 1.3.1 Transport, sortare-calibrare 43

1.3.2 Tratamentele de postrecoltare 44 1.3.3 Ambalarea si depozitarea 1.3.4 Prelucrarea 1.4. 47 Etapa de distribuie 52 1.4.1 Comerul intern 52 1.4.2 Cererea, oferta de legume si preturile 55 1.4.3 Comerul extern 57 Capitolul II Analiza SWOT pe filiera legumelor 61 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. Etapa de preproducie 61 Etapa de producie Etapa de prelucrare Etapa de distribuie 66 62 63 64 45

Concluzii

Bibliografie 68

Introducere

Legumele i

le sunt produse cu o cerere foarte mare datorit calitilor lor nutritive,

psihosenzoriale, estetice; ele ofer cantiti nsemnate de protide i glucide i necesarul zilnic de vitamine i minerale, dar i de ap biologic.Un romn consum n medie pe an 150 kg de legume i 65 kg de . lor prezint deci, o mare importan din punct de vedere

Filiera legumelor i a

economic,social, alimentar. Este important de menionat c aceast filer are multe plusuri datrit posibilitior oferite de mediul nconjurtor(clim, relief, soluri) ce permite cultivarea acestora pe mari suprafee. Acest lucru poate asigura independena alimentar a Romniei n acest sector i totui nu se ntmpl aa. Prin evaluarea efectuat tuturor celro patru etape: preproducie, producie, prelucrare i distribuie vom ncerca s determinm care dintre ele este cea mai profitabil, unde se gsesc rupturile i care sunt problemele cu care se confrunt fiecare din acestea. Analiza efectuat nu s-a raportat doar la generaliti ci am ncercat s observm problemele de la nivelul tuturor agenilor implicai, productori, comerciai, distribuitori, prelucrtori, organismele de supraveghere i reglementare ajungnd pn la consumatori. n studiul filierei am cercerat mai multe lucrri n domeniu,pentru a ne nsui mai mlte cunotine i a cunoate mai multe perspective, am analizat datele statistice oferite de Institutul Naional de Statistic, statisticile Eurostat i FAO i alte materiale de specialitate. Lucrarea de fa este structurat pe cinci capitole. n capitolul I vom analiza fiecare dintre etapele filierei : prerecoltarea, recoltarea, procesarea i distribuia. In capitolul al II-lea am prezentat analiza competitivitatii si mai exact factorii care infuienteaza competitivitatea cat si preturile si marjele brute .In cel de al III-lea capitol am prezentat performanta filierei cu lista marilor companii ,indicatoriii de performanta ,n al IV-lea capitol am efectuat analiza SWOT a celor patru etape ale filierei, i am ncercat s gsim soluii pentru a elimina punct ele slabe i ameninrile acestei filiere.Iar in ultimul capitol am incercat sa creioanam cateva cai de crestere a performantei si competitivitatii prin oferirea de solutii pentru imbunatarirea fiecarei componente a filierei legumelor

Capitolul I .Prezentarea filierei legumelor 1.1 Etapa de preproducie Etapa de pre producie prezint o foarte mare importan n cultura legumelor i a pomilor fructiferi asigurnd operaiile de cercetare a pieei, creditarea, asigurarea materialelor. Principalii operatori care acioneaz n aceast etap a filierei sunt :MADR, INSSE, FAOSTAT, Eurostat, institutiile de cercetare, Agentia de Plati i Intervenie, Bnci, Producatorii, UNISEM, UNICEREAL, unitatile de comercializare a substantelor chimice, irigatii, utilaje agricole, agenii productori indivituali, asociaii 1.1.1 Importanta legumelor Legumele trebuie sa ocupe un loc important in hrana omului, datorita continutului mare de substante hranitoare si in special de vitamine, a caror lipsa sau insuficienta in alimentatie poate provoca serioase tulburari in metabolismul uman, in special la copii, predispunandu-i la diferite boli Un om matur, in functie de activitate pe care o depune in 24 de ore, are nevoie de vitamina A 1mg, vitamina B1 si B2 cate 2 mg, vitamina C - 50 mg, vitamina PP 20 mg. In cazul efortului fizic, cantitatea de vitamine C, B si PP se dubleaza. Pentru desfurarea normal a activitii zilnice i meninerea strii de sntate organismul are nevoie de o anumit cantitate de energie i de factori nutritivi complei. Acetia sunt obinui din alimente, le i legumele ocupnd un loc de seam ca sursa natural de glucide, sruri minerale alcalinizante, vitamine i ap. Din punct de vedere nutritiv analiznd Piramida alimentelor se poate observa c legumele i le trebuie s ocupe locul aldoilea n consumul zilnic de alimente. Dei grupa cerealelor i finoaselor ocup primul loc asigurnd necesarul de carbohidrai, legumele i le reprezint n primul rnd necesaru de vitamina C, toate celelate alimente sunt foarte srace sau lipsite de aceast vitamin indispensabil. Astfel consumul de legume i devine obligatoriu pentru meninerea strii de sntate, a capacitii de munc i a unei rezistene normale fa de factorii infecioi. Figura 1.Piramida alimentelor USDA (United States Department of Agriculture)- 1992

Filiera legumenor i a lor este una dintre cele mai importante filiere agroalimentare ntruct aceastea acoper o parte important a necesarului de proteine i glucide, prin diversitatea lor . Importana acestui sector nu este dat doar de funcia alimentar ci i de cea economic, energetic, ecologic, social-cultural, psihosenzorial i estetic. n figura 2 sunt evideniate cele 22 de componente ale filierei legumelor i lor ce acoper preproducia, producia, prelucrare i distribuie. Figura 2. Componentele filierei legumelor i lor

Materialul sditor Mediul nconjurtor Servicii Instituii importante Politicile sectorului public Importana legumelor i lor

Tehnologia de producie Combaterea bolilor i a duntorilor Operaiile prerecoltare Costurile de producie Recoltarea

Preproducie

Producie

Prerecoltare Postrecoltare

Costuri postrecoltare Comerul exterior

Distribuie

Prelucrare

Transport, sortare, calibrare Tratamentele postrecoltare

Cererea de legume i Ambalarea Oferta de legume i Comerul intern Depozitarea Transportul Prelucrarea

Sursa :Manole, V., Boboc, D., Istudor, N., Ion, Raluca-Andreea- Filiere agroalimentare,Editura ASE, Bucureti 2005, Pag.84

Legumele acoper cea mai mare parte din necesarul de vitamina A, sub form de provitamin (60-80%), prezent mai ales n frunzele verzi, morcovi, sfecl.Carotenii sunt mai puin solubili n ap i mult mai rezisteni la oxidare, ns nu se asimileaz decat o mic parte (10-30% din cantitatea integrat). Legumele i le sunt o surs important de vitamina K i contribuie la scoperirea necesarului de vitamine din grupul B.De asemenea n compoziia lor se includ toate elementele minerale necesare omului: potasiu, calciu, magneziu, sodiu, fosfor, clor, fier, cupru, zinc, iod, mangan, n cantiti variabile. Vitaminele se concentreaz mai ales n coaj i n zonele periferice. Cu ct plantele au beneficiat de o nsorire mai bun, cu att coninutul de vitamine e mai mare. n frunze vitamina se prezint sub form de acid ascorbic se distruge deosebit de uor dup recoltare. n rdcini, tuberculi, bulbi, acidul dehidroascorbic prezent este combinat cu glucide i proteine i mai rezistent la aciunea oxigenului. Legumele i le sunt elemente alcalinizate ale organismului , care menin echilibrul acido-bazic i contracareaz aciunea acidifiant a mjoritii alimentelor. Valoarea energetic mic a legumelor i a lor este dat de glucide, cele mai frecvente fiind zaharoza i fructoza. Un loc deosebit l ocup plantele oleaginoase i cu coaj tare, care sunt surse importante att pentru proteine, ct i pentru lipide(msline, arahide, nuci, alune,castane). Legumele i le mai conin, n afar de substanele nutritive menionate, o mare diversitate de componente : cantiti mici de uleiuri eterice, acizi organici, esteri, alcooli, care stimuleaz apetitul i mresc atractivitatea lor. Celuloza,vhemicelulozele, pentozanii i pectinele care constituie materialul fibros al legumelor . El este mai bine tolerat dect cel coninut n produsele celeariele i leguminoase. De asemenea din legume se extrag substane active folosite n prepararea medicamentelor. Din punct de vedere economic se poate constata c legumicultura i pomicultura contribuie la procesul creterii i dezvoltrii economice . Se iau n considerare de asemenea extinderea direct a fluxurilor economice ale legumiculturii i pomiculturii i ramurile neagricole din amonte i aval i, participarea acesteia la dezvoltarea industriei i a altor activiti neagricole prin transfer de venit i for de munc, fiind de asemenea o surs de procurare a veniturilor valutare. Datorit propretilor psihosenzoriale, nutritive, tradiiei i culturii oamenii au consumat o mare cantitate de produse vegetale, legumele i le avnd o pondere destul de mare ntre preferinele acestora. Suprafaele cultivate cu legume sunt variate i difer pe tipuri de exploataii agricole i pe forme de proprietate. n 2007 Romnia avea 888700 exploataii agricole, conform Eurostat din care 22610 ferme horticole, 62810 specializate pe culturipermanente, 644290 pe culturi de cmp i 858 990 mixte ( reolte i creterea animalelor). n prezent cultura legumelor se realizeaz mai mult de 95% n sectorul privat.Cele mai multe sunt exploataii agricole de subzisten datorit frmirii terenurilor agricole, iar aici suprafaa cultivat variaz ntre 300 i 500 m2.Dimensiunea fermelor legumicole din societile comerciale variaz ntre 100 i 250 ha , dar numrul acestora este redus.

Analiznd dimensiunea i structura suprafeei agricole destinat legumiculturii se poate observa c n perioada 1998 pn n 2009 dimensiunea a variat, media pe aceti ani fiind de 278 000 ha. Cea mai mare parte a suprafaei este destinat culurii tomatei, urmat de varz, ceap, ardei, usturoi. Figura 1.1.1.2 Dinamica suprafetelor cultivate cu legume 1998-2008(mii ha)
400.0 300.0 200.0 100.0 0.0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 268.9 284.1 281.9 269.9 282.0 286.9 308.2 266.7 280.1 253.4 268.3

Sursa: Prelucrare date preluate din Anuarele Statistice ale Romniei 1999-2009 Figura 3 Suprafeele cultivate cu legume n 2011 (mii ha)
60.0 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 Varz Tomate Ardei Ceap Usturoi

Sursa: Prelucrare date preluate din Anuarul Statistie al Romniei 2011 Pe regiuni, suprafaa cultivat cu legume variaz n funcie de condiiile naturale i necesarul de consum al polulaiei .Spe exemplu, cartoful este cultivat preponderent n depresiunile submontane n judee ca Braov, Covasna Figura 4. Structura suprafeei cultivate cu legume pe regiuni din Romnia

Vest Nord-Vest 13% 10% Centru 7% Sud-Vest 16% Bucureti-Ilfov 2% Nord-Est 18%

SudMuntenia Sud-Est 15% 19%

Sursa: Prelucrare date preluate din Anuarul Statistie al Romniei 201

1.1.2 Politicile Sectorului Public Principalul obiectiv al politicii in sectorul legumelor este organizarea comuna a pietei realizata, pe de o parte prin masuri de organizare a productiei care presupun constituirea unor exploatatii viabile (de dimensiuni optime), iar pe de alta parte, modernizarea sistemului de distributie a legumelor, prin masuri privind standardele de calitate, colectarea, transportul, depozitarea, stocarea si vanzarea. In sectorul legumelor, Romania s-a angajat prin Documentul de Pozitie al Romaniei, Capitolul 7- Agricultura pentru dezvoltarea durabila a sectorului in vederea aderarii la Uniunea Europeana , dosarul negociandu-se separat pentru doua categorii: legume proaspete si legume procesate. La legume proaspete, tara noastra a acceptat aquis-ul in domeniu si nu au solicitat perioade de tranzitie. Pentru adoptarea si implementarea aquis-ului comunitar, in perioada 2002-2006, au fost armonizate integral standardele de calitate in domeniu si au fost adoptate numeroase acte normative, care se refera la urmatoarele aspecte: 1. Inspectia de calitate - 2002- Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind infiintarea Corpului de inspectie a standardelor de comercializare pentru legume proaspete, cu aplicare incepand din 2003; - 2003- Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru adoptarea reglementarii tehnice a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr 39/1998, privind activitatea nationala de standardizare, pentru impunerea obligativitatii standardelor de comercializare; - 2004- Ordin comun al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministrului Apelor si Protectia Mediului privind metoda de compostare sau biodegradare a legumelor retrase de pe piata, cu aplicare din 2007. 2. Organizatiile de producatori R. CEE 2200/1996 - 2002- Hotarare de Guvern privind organizatiile de producatori in sectorul legume, cu aplicare din 2002; - Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind recunoasterea preliminara a organizatiilor de producatori din sectorul legume; - 2003- Hotarare de Guvern privind sprijinul acordat organizatiilor de producatori din sectorul legume carora li s-a acordat recunoasterea preliminara; - Ordin al Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind extinderea anumitor reguli emise de organizatiile de producatori. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin Biroul legume va fi autoritatea nationala competenta cu recunoasterea organizatiilor de producatori, inspectia planurilor si fondurilor operationale ale acestora. Romania solicita ca pentru organizatiile de producatori din categoria legume, marimea medie a acestora sa fie egala cu 10 membri (sau cifra de afaceri de 0,250 milioane de Euro). Aceasta solicitare, privind criteriul de recunoastere pentru organizatiile de producatori, are la baza pe de o parte, analiza datelor actuale privind numarul de producatori din domeniul legume, productiile realizate, valoarea medie a productiei livrate, si reprezentativitatea acestora in cadrul zonelor geografice, iar pe de alta parte, legislatia existenta si in curs de promovare privind organizarea grupurilor de producatori. Organizatiile existente in prezent nu sunt formate pe criteriile comunitare, iar numarul acestora este nereprezentativ.

La legume procesate (Reglementarea CE nr.2001/1996) Romania accepta aquis-ul in domeniu si nu solicita perioade de tranzitie. Romania a solicitat sa beneficieze de sistemul de ajutor de productie pentru o cantitate de 400 000 tone tomate proaspete, din care rezulta circa 50 000 tone produse procesate din tomate (concentrat de tomate, conserve tomate intregi decojite si alte produse). La stabilirea nivelelor solicitate s-a avut in vedere productia traditionala realizata in perioada 1985-1990 si Strategia in domeniu adoptata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor care prevede revigorarea productiei de legume si modernizarea capacitatilor de procesare. Materia prima pentru procesare este furnizata pe baza de conventii incheiate intre producator si procesator (in lunile octombrie-noiembrie), pentru viitorul an de productie, care stipuleaza cantitatea si graficul de livrare. Aceste conventii nu sunt conforme cu cerintele Reglementarii CE nr 2201/96 privind contractul intre procesatori si organizatiile de producatori. In unele cazuri, conventiile prevad si sprijinul pe care producatorii il obtin de la procesatori, reprezentat prin avansuri pentru cumpararea de samanta, ingrasamant chimic si servicii agricole. Adoptarea si implementarea aquis-ului s-a realizat in perioada 2002-2006, prin ordine ale Ministerului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind cerintele minime de calitate in ceea ce priveste legumele procesate, continutul si transmiterea informatiilor necesare a fi furnizate de catre intreprinderile de procesare a legumelor. In urma negocierii, Romania a obtinut urmatorul ajutor de procesare: tomate pentru procesare- 50 390 tone. Alaturi de reglementarile privind sustinerea interna a productiei de legume, in schimburile internationale, taxele vamale la import pentru principalele legume se situeaza intre 20-40%. Contingentele negociate cu Uniunea Europeana se aplica atat la importul, cat si la exportul acestor produse. La tomate s-a obtinut un contingent de 9 750 tone la exportul in tarile Uniunii Europene, la castraveti 4 000 tone, la ardei 3000 tone. La cartofi, contingentul se aplica la import si se ridica la nivelul de 20 000 tone. Taxele vamale la unele specii legumicole Nr crt Legume Taxa vamala % 1 Mazare si fasole verde 30 2 Morcovi 20 3 Ceapa 30 4 Ardei gras 20 5 Ciuperci 20 6 Cartofi timpurii 20-40 7 Linte 20 8 Tomate 20 9 Salata verde 35 10 Telina radacina 31 11 Vinete 20 12 Usturoi 20 13 Praz 40 14 Conopida 20 15 Varza alba 20 16 Varza rosie 30

1.1.3 Institutii importante

Agentii economici, publici si privati, care actioneaza in diferite faze ale filierei legumelor, sunt prezentati in tabelul de mai jos: FAZA Planificarea productiei AGENTII ECONOMICI/ INSTITUTII Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Societatea Romana a Horticultorilor, Directia de Horticultura Biroul si Legume din MAPDR, Agentia de Plati si Inteventie, producatorii, institutiile de cercetare Asigurarea cu resurse Producatorii, UNISEM, UNICEREAL, unitatile de materiale comercializare a substantelor chimice, irigatii, utilaje agricole, etc. Productia Gospodariile taranesti, asociatii si societati comerciale agricole Transportul si depozitarea Producatorii agricoli, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing Prelucrarea Societatile comerciale pe actiuni Societatile comerciale de tip SRL Intreprinzatorii persoane fizice Distributia Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele de marketing, exportatorii, Corpul de Inspectie a Standardelor de Comercializare, Asociatia de Standardizare din Romania, Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Consumul Menajele, restaurantele, Asociatia Consumatorilor din Romania, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin organismele sale, reprezinta principala institutie ce reglementeaza activitatea pe filiera legumelor. Cadrul institutional care indeplineste atributiile legate de stabilirea strategiei de dezvoltare a sectorului de legume si cele de indrumare a activitatilor in acest sector este format din urmatoarele institutii: - Biroul si Legume din MAPDR; - Agentia de Plati si Interventie; - Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara; - Corpul de Inspectie a Standardelor de Comercializare; - Asociatia de Standardizare din Romania. Structura tipurilor de producatori de legume cuprinde o gama variata la nivel national si zonal. Principalii producatori sunt: - gospodariile individuale. Activitatea de cultivare a legumelor din aceste gospodarii se completeaza cu alte activitati agricole si neagricole. Se cultiva diverse specii de legume, in principal pentru consumul in familie, iar surplusul este destinat pietei. Exista insa si gospodarii specializate in cultura legumelor, mai ales in zonele preorasenesti si in zonele consacrate; - ferme proprii ale fabricilor de conserve; - ferme ale societatilor comerciale agricole pe actiuni ; - ferme ale unitatilor de cercetare care produc in special seminte si rasad de legume.

1.1.4 Servicii Serviciile asigurate firmelor de legume sunt aprovizionarea cu resurse materiale, asistena tehnic, informarea, creditarea, colectarea, controlul calitativ, transportul i depozitarea produselor. Aprovizionarea cu resurse materiale a fermelor de legume reprezint unul dintre cele mai eficiente servicii furnizate productorilor. Distribuia materialului sditor legumicol i pomicol, substanelor fertilizante, substanelor chimice penru combaerea bolilor i dunorilor, mainilor, utilajelor, echipamentelor i pieselor de schimb ese realizat direct de productorii de astfel de resurse sau de reeaua specializat reprezentate de societi comerciale precum UNISEM, UNICEAREAL, FARMAVET, AGROVET, AGROMEC, etc. Problemele evideniate la aceast component a filierei se refer la greutatea cu care se desfoar activitatea de colectare a a legumelor. Cauza principal este fragmentarea suprafeelor de teren care a determinat apariia exploataiilor agricole de dimensiuni mici. Aceste entiti economiceo bin i livreaz legume n loturi mici i neomogene din punct de vedere calitativ i cantitativ. 1.1.5 Mediul inconjurator Producatorii sunt interesati ca legumele care ajung pe piata sa fie de cea mai buna calitate. Intrucat calitatea produselor horticole nu poate fi imbunatatita dupa recoltare, trebuie cunoscute si controlate conditiile mediului de viata, in timpul vegetatiei. Studiile privind cunoasterea conditiilor optime de cultivare a legumelor va analiza fiecare factor climatic- solul, apa, temperatura, umiditatea, lumina- pentru fiecare soi de legume. Sintetic, conditiile optime de mediu si influentele principalilor factori climatici asupra productiei de legume sunt prezentate in tabelele urmatoare: Conditiile optime de cultivare a legumelor SOLUL Tip- soluri usoare, nisipoase, cu continut 10-39% argila, 1035%praf 40-45% nisip pH- 6,3-7,2 Panta- cel mult 14% CERINTELE DE APA Pentru germinarea si incoltirea semintelor se consuma de 3-4 ori mai multa apa la legumele cultivate in sere decat cele cultivate in camp. TEMPERATURA Rezistente la temperaturi scazute- ceapa, usturoi, mazare, patrunjel, conopida, salata Petentioase la caldura- tomate, fasole, vinete, dovlecel, castravete LUMINA F. pretentioase- tomate, castravete, ardei etc Pretentioase- salata, ridichi, marar, ceapa SUBSTANTE NUTRITIVE Azot : -in exces- stim uleaza cresterea vegetativa, mareste Sensibilitateala boli; -insuficient- reduce cresterea si nr de flori si se obtin fucte mici. Fosfor: stimuleaza fructificarea, mareste rezistenta la seceta si la temperaturi scazute. Potasiu: stimuleaza germinatia semintelor si micsoreaza tanspiratia.

Influenta factorilor de mediu asupra pierderilor de cultura a fost studiata de catre cercetatori care au evidentiat urmatoarele efecte negative ale constrangerilor de mediu: Sensibilitatea legumelor la conditiile meteorologice Constrangeri Sensibila Moderata Seceta X Ploaie abundenta X Baltirea X Vanturile puternice X Temperaturile ridicate X Temperaturile joase X

Suportabila

In concluzie, efectele negative ale factorilor nefavorabili de mediu asupra productiei de legume sunt urmatoarele: Factori restrictivi de mediu lipsa apei Efecte asupra productiei Rasarirea neuniforma a plantelor, prinderea slaba a rasadului, cresterea redusa a radacinilor- diminuarea recoltei Oprirea cresterii, diminuarea polenizarii si fecundarii, fructificare slaba Caderea bobocilor florali la primele doua inflorescente, franeaza cresterea frunzelor, intarzie infloritul

APA

TEMPERATURA LUMINA

foarte ridicate lipsa luminii

Legumele se cultiva incepand de la micile gospodarii taranesti care planteaza in gradina ceapa, usturoi, tomate, verdeturi pentru consumul familial, pana la marile unitati producatoare de legume, raspandite in intreaga tara. Cartoful este o planta cu cerinte moderate fata de factorul caldura. Temperatura optima de formare a tuberculilor este de 17-19C. Tuberculii si tulpinele aeriene ingheata, insa, la temperatura de -1C. Fata de umezeala din sol, cartoful manifesta cerinte sporite, mai ales in perioada cresterii tuberculilor. Solul preferat este cel nisipos, usor acid. Lumina influieneaz creterea i dezvoltarea plantelor prin intensitate, durat i lungime de und. Ea constituie condiia de baz n realizarea unor producii mari i de calitate, participnd ca surs de energie n fotosintez. Procesul de nsorire sau umbrire a unui teren este influienat de expoziia, panta, poziia pe versant, nlimea obstacolului i lrgimea vii; astfel pe un versant sudic nsorirea este total n tot cursul zilei, n timp ce pe unul adpostit de un versant nordic, n prima i ultima parte a zilei umbrirea este total. Gradul de umbrire i nsorire depinde i de fitotehnia aplicat. Alegerea distanelor de plantare mai ales la speciile pomicole, precum nlimea pomilor este n strict corelaie. Pentru folosirea intens a luminii, orientarea cardinal a rndurilor plantelor are o importan deosebit. Legumele se mpart n dou grupe dup cerinele fa de durata i intensitatea luminii:

 plante de zi scurt : fasolea, castraveii, ardeii, vinetele; ele cer o intensitate mare a luminii, dar de o durat mai scurt (8-12 ore); plante de zi lung : spanacul, salata, ridichile, i aproape toate legumele bienale i perene; ele au nevoie de o intensitate mai redus a luminii dar pe o durat mai lung (15-18 ore). Temperatura provine din radiaia solar, ca i lumina, acionnd mpreun. Temperatura aerului determin direct intensitatea proceselor biochimice n partea aerian a plantelor i acioneaz indirect asupra acestora prin influiena pe care ce o area supra regimului termic al solului i formarea umiditii aerului de lng sol precum i asupra evaporaiei. Creterea i fuctificarea plantelor depind att de temperatura aerului ct i de cea a solului. Aerul se nclzete ziua, n principal , pe seama radiaiei reflectate de suprafaa solului, iar noaptea prin preluarea radiaiei emanat pe pmnt dup nclzirea din timpul zilei. Temperatura solului este mai ridicat cu cteva grade dect a aerului n funcie mai ales de umiditatea solului. Gradul de favorabilitate al unei zone sub raport termic, pentru o anumit specie de plant cultivat se determin dup : temperatura medie anual; temperatura medie de germinaie; temperatura medie din timpul nfloritului i din intervalul mai- septembrie; temperatura minim absolut; durata minim a primului i ultimului nghe; temperatura minim din timpul nopii; temperatura maxim din timpul zilei; frecvena i intensitatea brumelor, a poleiurilor, a grindinei. Trebuie luate n considerare n planificarea culturilor formele i elemetele de relief, deoarece determin importante modificri n regimul termic al aerului i al solului. Cele mai ferite de nghe sunt culmile, vrful i mijlocul pantelor, iar cele mai expuse sunt fundul vilor i al depresiunilor. La amplasarea culturilor pe teritoriu trebuie luat n considerare fragmentarea pe vertical a reliefului. De asemenea este important studierea regimului vnturilor care constitui un factor de redistribuire topo-climatic a pericolului de nghe. Ali factori limitativi sunt i diferenele foarte mari de temperatur , cele foarte sczute i cele foarte ridicate din perioada de vegetaie. Din punct de vedere al preteniilor fa de cldur,legumele se mpart n urmtoarele grupe: specii foarte rezistente la frig, care pot rmne peste iarn n cmp fr masuri speciale de protejate sparanghel, tarhon, tevie, mcri, etc.; specii rezistente la frig, care se preteaz la semnatul sau plantatul din toamn pentru obinerea culturilor timpurii morcov, ptrunjel, pstrnac, varz de Bruxelles, spanac, salat, etc.; specii semirezistente la frig, care nu suport temperaturi negative dar care asimileaz bine temperaturi moderate cartoful; specii pretenioase la cldur, care se dezvolt bine la temperaturi de 25-30OC iar la 35 OC plantele mor, se cultiv de obicei prin producerea rsadurilor i se presteaz pentru cultura n cmp i spaii protejate tomatele, ardeii, castraveii, vinetele, etc.;

Apa este extrem de important n cultura plantelor indiferent de natura lor. Pe lng participarea direct la alctuirea corpului plantei (60-85% n rdcini, circa 75% n frunze, pn la 90% n ), contribuie i la procesele fiziologice vitale ale acesteia, apa exercit i o influen indirect asupra plantelor, prin modificarea regimului de umiditate al solului i a umezelii relative a aerului, precum i a principalilor indicatori i determinani ai fertilitii solului- substane nutritive, aer, ph, cldur, activitate biologic, procese fizico-chimice cu rol hotrtor pentru desfurarea proceselor de formare a recoltelor. Ca indicator al apei utilizate de plante se utilizeaz noiunea de Coeficientul transpiraiei care reprezint cantitatea de ap ce trebuie s treac prin plant pentru ca s se produc un gram de substan uscat. Cifra este specific fiecrei spcii avnd variaii ntre 100 i 500 gr de ap. Legumele au nevoie de ap n toate fazele vegetaiei ns n cantiti diferite. Ele au nevoie de ap mult n faza ncolirii seminelor (80-120% din greutatea seminelor la spanac, morcov, sfecl roie, ptrunjel i ceap i 60-80% la pepeni, castravei, dovlecei, salat, ridichi). Imediat dup rsrire sau dup plantarea rsadului, solul trebuie s fie suficient de umed, deoarece rdcinile sunt mici i cu putere de absorbie mic. Soluia solului trebuie s fie diluat s nu ard rdcinile. Pe msur ce plantele cresc , consumul de ap sporete. n faza de nflorire i de coacere a lor i seminelor, cerinele lor fa de ap sunt mai reduse. Cerinele diferitelor specii de plante cultivate n condiiile Romniei , pentru cretere i rodire normal sunt n medie 500-800 mm precipitaii anuale, repartizate uniform n timpul anului in care n perioada de vegetaie mai-august, minim 250-300 mm. n zonele unde nu sunt asigurate cerinele plantelor fa de ap se impune suplimentarea cu ap prin irigare. Contribuia ploilor conteaz foarte mult n funcie de cantitatea i tipul lor : 3-5mm nu fac difena, evaporndu-se imediat de la suprafaa solului; pn la 10 mm, ptrund 10-15 cm n sol n funcie de textura acestuia, iar dac sunt urmate de insolaie puternic i cldur nu sunt utilizate eficient de rdcinile plantei; peste 10-15 mm sunt de obicei ploile active. Ploile n exces pot influiena de asemenea vegetaia, un timp ploios i rece diminueaz fotosinteza i mpiedic legarea, maturarea i colorarea lor. Umiditatea n exces a solului produce asfixierea total sau parial a sistemului radicular cu urmri grave, iar umezeala relativ a aerului peste 70% favorieaz atacul de man, putrezirea coletului. Foarte duntor este excesul de umiditate n sol i atmosfera n perioada coacerii i recoltrii ( putrezirea legumelor). Scderea higroscopicitii atmosferice sub 40% duce la stnjenirea proceselor vitale la o serie de specii horticole, favoriznd nmulirea unor duntori(pduchi), iar cnd aceasta ajunge la valoarea de 20% asimilaia nceteaz. Dup consumul de ap i capacitatea de absorbie, plantele legumicole sunt mprite n mai multe grupe: legume cu cerine mari fa de ap: legumele vrzoase, castravetele, elina, etc,; legume cu cerine moderate fa de umiditatea solului : morcovul, sfecla roie, ridichile, tomatele, ardeiul, etc.;

 legume cu cerine reduse de ap: pepenele verde, pepenele galbe, mazrea, ceapa, dovleacul, etc.. Aerul influieneaz plantele de cultur prin compoziia sa atmosferic i din sol, temperatur, higroscopicitate i vnt. Oxigenul este utilizat n respiraie, iar dioxidul de carbon n fotosintez. Asigurarea cu dioxid de carbon (CO2) se realizeaz prin micarea aerului i prin descompunerea materiilor organice n sol. Micarea permanent a aerului asigur oxigenul i dioxidul de carbon, dar i reducerea excesului de umiditate din atmosfer. Vntul prin intensitatea sa intervine n polenizarea plantelor. Vnturile puternice sunt ntotdeauna nefavorabile majoritii speciilor de plante cultivate deoarece sub aciunea lor mecanic se produc pagube, rup ramurile de pomi, nclin, dezrdcineaz plantele. n timpul iernii, acestea accentueaz temeraturile sczute, favoriznd nghearea solului i degenarearea parial a rdcinilor prin spulberarea zpezii. Este indicat ca terenurile expuse vnturilor puternice s fie cultivate cu plante de talie joase, rezistente i / sau nfiinarea unor perdele forestiere pentru reducerea intensitii acestora. n legumicultur pot avea ntrebuinare i alte gaze : propilenul, etilenul i acetilenul, att la maturizarea artificial a tomatelor, ct i la prelungirea datei de pstrare n stare proaspt a produselor legumicole. mogirea atmosferic cu bioxidul de carbon se realizeaz prin lucrrile solului i folosirea de ngrminte organice. Hrana plantelor este asigurat de substanele nutritive, pe care le iau din sol ( azot, fosfor, potasiu, magneziu, calciu,fier, mangan, bor, etc.), din aer i din ap (carbon, oxigen, hidrogen). Consumul acestora depinde n funcie de specia legumicol dar i de faza de cretere n care se afl. Astfel legumele n perioada scurt de vegetaie (ridichi, spanac,salat) consum cantiti mai mici de substane nutritive dect cele cu perioad lung de vegetaie. n funcie de consumul de substane nutritive , plantele legumicole se clasific astfel: mari consumatoare: varza de var i trzie, sfecla roie de mas; consumatoare mijlocii : tomate, ceap; consumatoare mici: salata, spanacul; foarte mici consumatoare: ridichi de lun. Dirijarea regimului de hran este posibil pentru culturile de cmp prin alegerea de terenuri fertile, pregtirea lor n condiii optime, aplicarea de ngrminte, ndeosebi n cursul vegetaiei, prin rotaia culturilor i modul de efectuare a lucrrilor de ngrijire. Pentru culturile din sere, solarii i rsadnie, asigurarea regimului de hran se face n condiii mai bune prin aplicarea unor cantiti mai mari de ngrminte, pe baza analizelor agrochimice efectuate solului 1.1.6 Materialul saditor Utilizarea de catre fermieri a unui material biologic performant inseamna productie mare, calitate ridicata si implicit, venituri mai mari. Atunci cand producatorul achizitioneaza materialul biologic performant, el ,,cumpara, de fapt, un spor de productie. Diferenta dintre costul acestui material saditor performant si cel al unui material biologic obisnuit, obtinut in

gradina proprie trebuie sa fie mai mic decat sporul de venit rezultat in urma vanzarii productiei mai mari si calitativ superioare obtinuta cu acest material saditor. Accesibilitatea fermierilor la material biologic performant este redusa, majoritatea covarsitoare a legumiculturilor utilizand materialul saditor obtinut in rasadnite proprii, deoaree este mai ieftin. Rasadurile sunt plante tinere, de o anumita varsta folosite pentru unele culturi de legume in camp descoperit si protejat, precum si in sere, in scopul obtinerii unor productii timpurii si ridicate, de calitate superioara. Soiurile de cartofi folosite in cultura sunt: Ostara, Carpatin, Gloria si Koretta. Materialul saditor se pregateste inainte de plantare pentru a obtine recolte cat mai mari si mai timpurii de cartofi, urmand urmatoarele etape: Incoltirea prealabila a cartofilor inainte cu 30-40 de zile inainte de plantare. Incoltirea se face la lumina, asezand tuberculii in ladite in 2-3 straturi. Procesul se desfasoara in 3 etape: - in prima etapa, care dureaza 14 zile, temperatura aerului se mentine la 16-18C, lumina putand sa lipseasca; - in a doua etapa, care dureaza 21 de zile, temperatura aerului sa fie de 12-15C, in conditii de lumina, iar umezeala aerului sa fie de 90%; - in a treia etapa, care dureaza 3-5 zile, temperatura aerului se reduce la 3-5C, cu aerisire puternica, avand drept scop calirea tuberculilor. Incoltirea prealabila a cartofilor este un proces tehnologic cu serioase implicatii economice, in sensul ca se obtin sporuri de productie de pana la 70% cu conditia ca materialul saditor sa treaca prin aceste pregatiri.

1.2.Etapa de producie
Agentii economici identificai n aceast etap sunt : fermierii, zilierii, bncile, ageni economici furnizori de seminte i ngrminte, organizaii legate de producie,productorii amatori, fermele proprii, fermele cu activiti de cercetare.. Operatiile identificate in aceasta etapa se rezuma la acele activitati ce conduc la obtinerea productiei de legume : recoltarea , plantarea, planificarea productiei. 1.2.1 Tehnologia de productie Tehnologiile de productie presupun un ansamblu de activitati desfasurate cu scopul obtinerii de produse necesare satisfacerii nevoilor oamenilor. In cazul tehnologiilor de producecere a legumelor , in urma aplicarii lor rezulta produsele care se pot consuma in stare

proaspata sau se prelucreaza industrial. Tehnologiile de productie difera in functie de particularitatile si cerintele biologice ale speciilor de legume si pomi fructiferi cultivate dar si de etapa in care se afla pe filiera de produs. Desi foarte variate, tehnologiile de producere a legumelor comune, cum ar fi: -sunt tehnologii cu grad mai redus de mecanizare si automatizare comparativ cu cele ale cerealelor si plantelor tehnice, ceea ce le face, sa fie mari consumatoare de forta de munca specializata; -sunt tehnologii mari consumatoare de apa si saruri minerale; -sunt tehnologii energo-intensive deoarece utilizeaza materii prime si materiale obtinute cu consum ridicat de energie cum sunt ingrasamintele chimice, pesticidele, sticla, otelul, betonul armat, etc; -pentru aplicarea tehnologiilor de producere a legumelor , pe langa forta de munca manuala este nevoie si de utilaje si masini puternice, care adesea sunt foarte specializate, ceea ce face ca utilizarea lor sa nu aiba loc pe toata perioada unui an de zile; -in general, tehnologiile de producere a legumelor sunt inca destul de mult dependente de au si caracteristici

utilizarea pesticidelor si a ingrasamintelor chimice, ceea ce face ca sa fie incluse in randul tehnologiilor cu risc crescut de poluare a mediului inconjurator; -tehnologiile de cultura pentru speciile legumicole din camp au un accentuat caracter sezonier iar aplicarea lor depinde de factorii meteorologici, care nu pot fi controlati. -tehnologiile de producere a legumelor sunt tehnologii cu grad ridicat de risc si cu un

pronuntat caracter probabilistic deoarece se desfasoara sub impactul unor factori cu manifestari greu de anticipat si aproape imposibil de controlat ( grindina, inghet, bruma ). -sunt tehnologii ale caror costuri de productie sunt cu mult mai ridicate decat ale unor culturi vegetale din afara sectorului horticol; -tehnologiile de infiintare si intretinere a culturilor legumicole perene, pana la intrarea pe rod, se desfasoara pe o perioada de cativa ani si necesita investitii specifice foarte mari care se recupereaza intr-o perioada indelungata de timp, in unele cazuri chiar in 15-30 ani de zile; n concordanta cu prevederile noii reforme a Politicii Agricole Comune, in perioada 2008-2013 se va pune un accent deosebit pe introducerea si promovarea unor tehnologii ecologice si in sectoarele de producere a legumelor .

Tehnologia de productie a legumelor Alegerea terenului Terenul pentru legume trebuie ales n funcie de specia cultivat, modul i sistemul de cultur adoptat n ferm. Astfel pentru legumele timpurii i trzii se vor alege terenuri plane, adpostite de vnturi i cureni reci de aer. Sunt indicate i terenurile cu pante mici, orientate spre sud, sud-est sau sud-vest. O condiie esenial pentru cultivarea legumelor este alegerea terenului n apropierea unei surse corespunztoare de ap pentru irigaie, cu debit asigurat n tot timpul anului. De asemenea, terenurile destinate legumelor trebuie s fie amplasate ct mai aproape de cile de comunicaie pentru a realiza o valorificare optim a produselor perisabile. Organizarea terenului Pentru folosirea larg a irigaiei se aplic o serie de lucrri pregtitoare. Astfel, comasarea terenului trebuie fcut, n ct mai puine parcele, legate ntre ele i de centrul unitii prin ci de comunicaii accesibile mijloacelor rutiere. Terenul comasat se repartizeaz pe categorii de folosin, in funcie de planul de producie al unitii. La aceasta repartizare se tine seame de speciile cultivate, particularitile lor biologice i cerinele agrotehnice. Se vor stabili tipurile de asolamente legumicole i mprirea pe sole a terenului neprotejat. Asolamentul n ferma legumicol constituie un mijloc eficient prin care se pot organiza, folosi i dirija tiinific msurile agrotehnice i economico-organizatorice care condiioneaz producia de legume pe o perioad mare de timp. Asolamentele permit organizarea n sole a terenului destinat cultivrii legumelor, repartiia i rotaia culturilor n timp i spaiu, la care se adaug sistemul cel mai corespunztor de lucrare a solului, de ngrare a plantelor, de combatere a buruienilor, bolilor, duntorilor pentru proiectarea i punerea n funciune a unui asolament se au n vedere o serie de criterii agrobiologice, tehnologice i economice. Pregtirea terenului Cercetrile efectuate arat c speciile legumicole cresc i se dezvolt n bune condiii cnd solul n care se cultiv este bine asigurat cu ap i substane nutritive. Sistemul radicular este diferit la diversele specii legumicole existente n cultur, el difereniindu-se din punct de vedere arhitectonic i al adncimii la care ptrunde n sol. ntreaga nutriie a speciilor legumicole este n mare msur condiionat de activitatea rdcinilor plantelor, care au posibiliti de cuprindere a unui volum mare de substrat nutritiv. Pentru speciile legumicole care se cultiv primvara timpuriu terenul se pregtete din toamn, prin artur la adncimea de 28-30 cm. Primvara, nainte de plantare, se execut

grparea, frezarea sau discuirea terenului n funcie de starea lui. n cazul cnd unele terenuri se taseaz datorit precipitaiilor din toamn i iarn, primvara se practic o artur superficial la 16-18 cm adncime, pentru a crea un pat nutritiv ct mai profund. Acest lucru se impune mai ales pentru specii cu sistemul radicular la suprafa ca: ceapa, usturoiul, castraveii sau specii care reacioneaz bine la afnarea adnc a solului ca: tomate, ardei, vinete. Pentru speciile legumicole care se cultiv n succesiune, n a doua cultur terenul se pregtete cu mult atenie ntr-un timp scurt. n acest caz dup recoltarea plantelor premergtoare, se aplic numai o artur superficial la adncimea de 15-18 cm, urmat de o lucrare cu cultivatorul sau cu freza. Specific terenurilor legumicole este lucrarea de ndeprtare a resturilor de plante dup recoltare. La unele specii ca mazrea i fasolea, vrejurile se vor ngropa odat cu artura, iar celelalte resturi se adun n vederea compostrii lor. Pentru culturile extratimpurii de varz, conopid, cartofi din prima epoc de plantare, care vor fi protejate cu plastic, modelarea terenului se poate face din toamn. Avantajul acestui procedeu const n faptul c biloanele nlate se nclzesc repede primvara , o dat cu apariia primelor zile nsorite, ceea ce permite plantarea mai devreme cu 5-10 zile i deci o mrire a precocitii produciei. Consumul de for de munc i de combustibil variaz n funcie de planta cultivat, starea terenului, atacul de boli i duntori, n fine de tehnologia aplicat.
Lucrrile de pregtire a terenului pentru cultura legumelor n cmp:

Scarificarea Se execut dup desfiinarea culturii precedente la 5-25 cm adncime cu sacrificatorul, funcie de amplitudinea denivelrilor sau manual cu sapa. Nivelarea de exploatare Se execut toamna, dup scarificator prin 2-3 treceri cu nivelatorul mecanic NM-2,8 n agregat cu U-650 cu lam sau rigl metalic la tractor; manual cu sapa i grebla. Fertilizarea de toamn Transportul ngrmintelor se face cu remorca basculant RM-2, iar mprtierea acestora pe teren cu MIG-5, MIC-1 i MA-3,5, toate n agregat cu U-650 M; cu mici maini sau cu mna.

Fertilizarea i irigaia solului ntreinerea solului la suprafa i n adncime prin aciuni mecanice nu este suficient pentru culturile de legume, mari productoare de biomas util. Terenurile destinate cultivrii cu plante legumicole trebuie s fie n permanen protejate i ameliorate, pentru a asigura o fertilitate ridicat. Metodele de baz pentru a realiza acest obiectiv le constituie fertilizarea i irigarea solului. Fertilizarea Plantele legumicole, prin natura lor, extrag din sol cantiti mari de substane nutritive, ntr-o perioad scurt de timp. Printre msurile agrotehnice care contribuie la mrirea produciei de legume i mbuntirea calitii lor, un rol de seam l prezint aplicarea raional a ngrmintelor organice i minerale. Din cercetrile staiunilor experimentale legumicole i din practic reiese c asigurarea cu elemente nutritive a plantelor trebuie s se fac de la rsritul acestora i pn la ultimul recoltat, adic n tot timpul perioadei de vegetaie, n funcie de starea plantelor i cerinele imediate. Fertilizarea exagerat poate conduce la degradri calitative ale produselor i la accentuarea fenomenului de poluare a solului i apei freatice. n legumicultur este obligatorie mbinarea armonioas a aplicrii ngrmintelor organice cu cele minerale. Astfel, la o cantitate de 40 t/ha gunoi de grajd ncorporat n sol, aportul P2O2 este de 70 kg/ha ceea ce este echivalent cu 438 kg superfosfat simplu. De asemenea, gradul de utilizare a substanelor active din ngrminte este cuprins ntre 60-90% la azot, 50-70% la fosfor i 70-90% la potasiu, n funcie de specia cultivat i sol. n legumicultur se folosete toat gama de ngrminte organice i minerale, acestea din urm ndeosebi sub form de soluii sau de granule. Se administreaz tot mai mult ngrminte lichide pe frunzele plantelor, cu rezultate deosebite. Producerea rsadului n sistemul legumicol de producie cultivarea legumelor se face i prin rsad, adic prin plante tinere, la nceputul vegetaiei, care pot avea vrsta de 35 -55 zile. Folosirea plantelor tinere asigur o prindere perfect, grbirea vegetaiei i fructificrii, producii timpurii. n spaiile nchise, sere i rsadnie, cultura se poate practica numai prin rsad plante tinere cu 2-6 frunze i cu sistem radicular bine dezvoltat.

1.2.2 Combaterea bolilor si daunatorilor

Combaterea bolilor si daunatorilor la legume Combaterea bolilor si daunatorilor este absolut obligatorie in cultura legumelor. Plantele legumicole prin specificul lor, cu tesuturi suculente si bogate in eleminte nutritive, constituie un mediu foarte favorabil pentru atacul bolilor si daunatorilor. Acest atac este favorizat in spatiile acoperite (rasadnite, sere, solarii) si in conditii de irigare, cand se formeaza exces de umiditate. De asemenea atacurile sunt favorizate si de rotatia necorespunzatoare a culturilor mai ales cand se practica monocultura. Pentru combatere este necesara identificarea bolilor si daunatorilor si apoi cunoasterea mijloacelor de combatere. Prezinta de asemenea mare importanta si cunoasterea mijloacelor de prevenire a apritiei bolilor si daunatorilor. Ca masuri preventive cu aplicatie larga sunt: evitarea terenurilor infectate, tratarea semintelor inainte de semanat, rotatia culturilor, distrugerea buruienilor, etc. Dintre mijloacele curative, cea mai intrebuintata este tratarea culturilor cu diferite produse chimice sub forma de solutie, in raport de atacul produs si plantele cultivate. Bolile plantelor pot fi cauzate de ciuperci criptogamice (mana, finarea), de bacterii (cancerul bacterian) i virui (mozaicul tomatelor, piticirea tomatelor). Duntorii sunt reprezentai prin: insecte (musca verzei; gndacul de Colorado); afide (puricii negri); nematozi i roztoare, acarieni; pianjenul rou . Bolile i duntorii atac toate organele plantelor: rdcina (putregaiul umed la morcov), tulpina (coropinia), frunzele (ptarea cafenie la tomate, finarea la castravete), produsul comestibil (mana la ceap). Cercetrile efectuate arat c organismele duntoare aduc pagube mari n culturile de cmp i, mai ales, n cele protejate, forate. Astfel, musca alb de ser depune excrementele pe le depreciaz calitativ. Combaterea bolilor i duntorilor se face prin metode preventive i curative, innd seama de biologia plantelor, sortimentele de pesticide, biologia agenilor duntori. Combaterea are n vedere pragul economic de dunare (PED), prin care se nelege nivelul de pagube de la care este necesar s se aplice tratamente corespunztoare. Aplicarea pesticidelor trebuie s conduc obligatoriu la recuperarea recoltei i costului tratamentelor. Eficiena aciunilor de protecie este condiionat de aplicarea unui complex de msuri i mijloace de combatere a atacurilor. Msuri i mijloace agrotehnice: rotaia culturilor, cultivarea soiurilor i hibrizilor tolerani sau rezisteni la atacul agenilor patogeni i duntorilor (de exemplu la tomate Getina F1, Nemarom F1, Diva F1); amplasarea culturilor; nutriia echilibrat, irigarea le de tomate i

culturilor, prailele mecanice i manuale, igiena cultural, defriarea culturilor, artura adnc de toamn. Msuri i mijloace fizice: tratamente termice uscate (cu aer cald) i tratamente termice umede (cu ap cald), folosite la semine contra viruilor, bacteriilor i ciupercilor; tratamente cu abur (vapori supranclzii) contra unor insecte, nematozi i pentru dezinfecia uneltelor i amestecurilor nutritive la producerea rsadului. Mijloace biologice: preimunizarea cu surse avirulente sau slab virulente, antagonismul microbian, folosirea microfaunei utile de parazii i duntori. De exemplu, un duntor frecvent la varz, ca Mamestra brassicae (Buha verzei) poate fi distrus de zoofagul Trichogramma evanescena. La ardeiul de ser, duntorul foarte periculos, Tetranycus urticae (pianjenul rou) este combtut de zoofagul Phytoseiulus persimilis. O combinaie ntre Encarsia formosa (parazitoid) i Verticillium lecanii (ciuperc microscopic parazitar) combate insecta Trialenrodes vaporariorum (musculia alb de ser) la tomatele de ser. Protecia culturilor de legume contra bolilor i duntorilor trebuie s aib un pronunat caracter ecologic i integrat, ce se ncadreaz ntr-un sistem ce mbin armonios toate metodele de lupt, cu accentul din ce n ce mai mare pe folosirea larg a procedeelor agrotehnice i metodelor biologice. Pe aceast cale se limiteaz efectul nociv al pesticidelor, diminundu-se poluarea mediului nconjurtor (plante-sol-cultivator). Combaterea paraziilor vegetali se face conform avertizrii oficiale, preventiv sau curativ, cu MSPP 3-300 sau MSPV-900 n agregat cu tractorul U-650 n sau L-445 i desigur manual, folosind pompa de spate special. n acest scop trebuie avut n vedere: nu se aplic tratamente chimice la salat sau la alte legume de la care se consum frunzele, pentru c ar putea s produc otrvirea consumatorilor; nainte de recoltare cu 20 25 de zile nu se mai aplic tratamente celorlalte plante legumicole.

1.2.3 Operatii prerecoltare

ntreinerea solului. n perioada de vegetaie se fac lucrri manuale i mecanice asupra solului, prin praile repetate, pentru a menine terenul afnat, aerisit i liber de buruieni. Distrugerea crustei. Se execut cu unelte de mn i cu mijloace mecanizate; n ultimul caz se folosesc diverse maini purtate sau tractate, cultivatoare, pritoare, sap rotativ, freza L-4 i cultivatorul legumicol CL-4. Acestea au o productivitate cu mult mai mare dect uneltele manuale. Pentru distrugerea crustei, solul se

lucreaz la adncimea de 4-5 cm atunci cnd pmntul este zvntat i nu ader la uneltele agricole. Plivitul. Culturile se plivesc de buruieni, curnd dup rsrirea lor, cu mna sau cu unelte Wolf, pe rnduri sau n interiorul cuiburilor, acolo unde nu se poate da cu sapa. Operaiunea se execut dup o ploaie sau udare, pentru a se putea smulge buruienile uor, cu rdcin cu tot i se repet de 2-3 ori. Pritul. Pe lng distrugerea crustei formate din cauza ploilor sau udatului i meninerea la suprafaa solului a unui strat afnat de 8-10 cm, care s mpiedice evaporarea apei din sol, pritul contribuie i la distrugerea buruienilor. Se execut cu diferite utilaje i unelte. n cursul vegetaiei legumele se presc de 2-3 sau chiar de mai multe ori (6-7 ori), dup numrul de udri aplicate. Prima prail trebuie fcut cnd buruienile abia au rsrit, iar celelalte ori de cte ori este nevoie, astfel ca ultima prail s se aplice nainte ca plantele s acopere tot terenul. Adncimea la care se prete depinde de specia legumicol, de faza de cretere. n momentul executrii pritului, terenul trebuie s fie reavn, dar nu prea umed. n urma aplicrii pritului, pmntul trebuie s rmn ct mai neted, mai mrunit i fr buruieni. Erbicidarea Fiind fertile i irigate, terenurile de legume sunt mult expuse infestrii cu buruieni, care constituie un concurent pentru plante ndeosebi dup semnat sau plantat. De aceea, se recomand, n caz c mburuienarea este frecvent, combaterea chimic, manual, semimecanizat sau mecanizat. Erbicidarea se efectueaz avnd n vedere starea terenului, umiditatea n stratul de 10 cm, vrsta plantelor. Erbicidele se aplic pe toat suprafaa sau pe band, sub form de soluie sau suspensie.n legumicultur erbicidarea se poate aplica n urmtoarele momente: nainte de semnat sau plantat; dup semnat i plantat, nainte de rsrirea plantei de cultur, dup rsrirea plantei de cultur, dup rsrirea buruienilor. Muuroirea n mod obinuit se muuroiesc cartofii pentru susinerea vrejului i formarea tuberculilor. Se mai muuroiesc: sparanghelul, pentru acoperirea prilor comestibile, spere a le feri de lumin i nverzire, precum i varza i tomatele, deoarece emit rdcini adventive pe poriunea de tulpin muuroit, ceea ce servete la susinerea plantelor i la dezvoltarea sistemului lor radicular. Muuroiul se recomand i la semicerii plantai toamna (varza,

rdcinoase), cu scopul de a fi protejai de frig; la peiol elina de frunze se face pentru nlbirea organelor comestibile, nainte de a fi date la consum. Momentul optim de executare al acestei lucrri depinde de scopul urmrit. Pentru emiterea rdcinilor adventive, legumele, se muuroiesc cnd sunt mici, pentru c atunci dau rdcini mai uor. Cartoful se muuroiete dup ce i-a dezvoltat aparatul aerian; sparanghelul se muuroiete nainte de a iei din pmnt i se ine n felul acesta tot sezonul de recolt, iar legumele pentru nlbit se muuroiesc pe msur ce se dezvolt. Muuroiul se execut cu sapa, raria sau cu cultivatorul prevzut cu corpuri de rari, acoperind partea de jos a tulpinii. Operaiile n verde Operaiile n verde au rolul s formeze i s conduc portul plantei la solano-fructoase i bostnoase, stimulnd, n acelai timp, coacerea mai timpurie a lor. Ele constau din reducerea sau eliminarea unor componente vegetative (lstari, vrfuri de cretere) sau de fructificare (boboci, flori, legate). Copilitul este operaia de eliminare cu mna a lstarilor (copililor)care pornesc de la subioara frunzelor (fig. 6.5). Se aplic, de regul, la tomate, cu scopul de a grbi coacerea i a dirija planta la un anumit numr de inflorescene. ntruct tomatele emit prea muli copili, care cresc rapid i consum din substanele nutritive ale plantei, acetia trebuie rupi sau tiai, cnd au 35 cm lungime, pe msur ce se formeaz. Lucrarea se repet de cteva ori. Crnitul const n ruperea vrfurilor de cretere al plantelor n scopul grbirii formrii depline a lor i a desvririi coacerii acestora, prin oprirea creterii vegetative. Se execut la tomate, ardei, vinete i se efectueaz dup ce plantele au format un anumit numr de formaiuni fructifere, n funcie de sistemul de cultur (cmp, ser, rsadni). Ciupitul const n nlturarea vrfului vegetativ al tulpinii principale sau a lstarilor la castravete, cnd plantele au format 4 5 frunze,cu scopul de a grbi dezvoltarea ramificaiilor i Alte lucrri speciale Completarea golurilor. Lucrarea se execut la culturile produse prin rsad i uneori chiar la cele semnate direct n cmp, dac n culturile respective se constat c s -au lor la dimensiuni mari.

ivit goluri multe. Golurile se completeaz dup 4 5 zile de la plantare, cu rsad din acelai soi i de aceeai vrst, reinut n rsadni ca rezerv. n acest caz, rsadurile nou plantate se vor ngriji (uda) separat, pn la prindere. Rritul se aplic la unele culturi semnate direct n cmp (morcov, pstrnac, sfecl roie, ceap, salat, pepene) n scopul asigurrii unui numr optim de plante. Se efectueaz manual prin smulgerea plantelor mai puin dezvoltate realizndu-se suprafaa optim nutritiv. La rdcinoase, plantele scoase, de grosimea unui creion, se valorific pentru consum. Copcitul se aplic la elin i hrean. n acest scop rdcinile ngroate ale elinei se dezgroap puin, se taie mustile laterale, dup care se renvelesc cu pmnt; la hrean, cu ajutorul unui cuit se nltur rdcinile laterale, dup care se aeaz pmntul la loc. nlbirea (etiolarea) organelor comestibile ale unor plante se bazeaz pe oprirea luminii de a ptrunde la acestea. Lucrarea se practic la elina pentru peiol, andive, sparanghel, procedndu-se astfel: la elina de frunze, prin legarea frunzelor i muuroirea treptat cu pmnt a peiolilor, pe msur ce cresc; la cicoarea de Bruxelles, prin punerea rdcinilor n pmnt, la forat, n pivnie, anuri, sub parapete n ser, deci n locuri ntunecoase, obinndu-se ppua (andiva) ce se consum; la sparanghel, prin acoperirea cu strat de pmnt a tulpinilor subterane, care emit apoi lstari buni de consumat. Defolierea const n ndeprtarea frunzelor mbtrnite i bolnave de la baza tulpinii, n culturile de tomate, vinete i castravei. La culturile de tomate din sere, n vederea grbirii coacerii, se defoliaz de regul pn la a treia inflorescen (etaj de mai mare la ). Prin defoliere radiaia solar ptrunde n cantitate i se asigur o aerisire mai bun pe rnduri i ntre plante.

1.2.4 Recoltarea
Organizarea recoltrii se face n funcie de condiiile fermei, iar gradul de mecanizare al lucrrii se cere s fie ct mai ridicat. Lucrarea se execut pe ct posibil pe timp uscat i rcoros, pentru a prentmpina deprecierile cantitative i calitative. Astfel, se va recolta dimineaa, dup ce se ridic roua i nici ntr-un caz, imediat dup ploaie. Operaiunea de desprindere a organelor comestibile de pe plant se execut cu mult atenie, ca i introducerea n recipientele de recoltare, pentru a se evita vtmarea plantelor sau produselor.

Legumele recoltate vor fi ferite de aciunea ploii, vntului sau soarelui, prin adpostire n magazii, oproane sau umbrare. Recoltarea pentru consum n stare proaspt se efectueaz n general manual, iar pentru prelucrarea industrial sau depozitare/se face mecanizat pentru un anumit sortiment de specii i soiuri. Recoltarea unor specii de plante legumicole (solano-fructoase, pstioase, vrzoase, verdeuri) se face prin mai multe treceri, iar la ceapa uscat, rdcinoase pentru iarn printr-o singur trecere, manual sau mecanizat. Momentul recoltrii este dat de gradul de maturare (coacere) i momentul optim de recoltare, n funcie de destinaia produciei i modul de consum agreat de cumprtor: maturitatea de recoltare, corespunde momentului n care produsele legumicole au atins mrimea, forma, pigmentaia, luciul, cuprinse n normele de calitate, cum ar fi culoarea la solano-fructoase; maturitatea de consum (tehnic sau industrial), corespunde momentului n care produsele legumicole au realizat nsuirile cerute pentru consum imediat sau pentru prelucrare, ca de exemplu dovleceii n floare, mazrea i fasolea psti cu boabe erbacee; maturitatea fiziologic, cnd smna este capabil s germineze i s dea natere la o nou plant, ca la pepenii verzi. Toate produsele se recolteaz n conformitate cu standardele n vigoare i cerinele pieei i pentru a putea fi valorificate, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de calitate: s fie ntregi, fr lovituri i vtmri mecanice, fr crpturi, sntoase, proaspete, turgescente, fr urme de pmnt sau substane chimice, zvntate, fr gust sau miros strin.

Sectorul legume Pentru anul 2009 suprafata cultivata cu legume de camp si solarii a fost de circa 267,1 mii hectare, iar productia a fost de aproximativ 3.901,9 mii tone.

Tabelul 1. Evolutia productiei de legume n perioada 2007-2010 Specificare Suprafata Productia totala U.M. Mii ha. Mii.to. 2007 253,4 3116,8 2008 268,6 3819,9 2009 267,1 3901,9 2010* 137,5** 2038*

Sursa: date INS *date operative MADR la 30 septembrie 2010 **suprafata recoltata

Din datele prezentate se observ c din anul 2007 pn n 2009 producia de legume a crescut, ns acest lucru a fost posibil deoarece i suprafaa cultivat a crescut de la un an la altul. Putem vedea ca o cretere semnificativ a produciei a avut loc n anul 2008 cnd producia crete de la 3116,7 mii tone n 2007, la 3819,9 mii tone n 2008, ceea ce este benefic. Tabelul 1. Producia agricol vegetal Leguminoase pentru boabe: -mazre boabe -fasole boabe 2003 60,6 23,5 36,7 2004 112,3 58 53,5 2005 80,9 39,1 41,7 2006 71,6 36,1 34,9 2007 36,2 17,7 18 mii tone 2008 62,5 36,9 25,2

Rdcinoase din care: Cartofi total: -Cartofi toamn Sfecla de zahr Rdcinoase furajere Legume din care: -tomate -ceap uscat -usturoi uscat -varz alb -ardei -pepeni galbeni i verzi

3947,2 3568,3 764,5 985,6 4684,5 818,9 350,4 76,5 1019,2 249,1 764,6

4230,2 3818,1 672,7 280,3 4773,9 1330,1 332,8 65,9 919,1 237,2 765,1

3738,6 3273,6 729,7 711,9 3624,6 627 363,6 68,4 1009,4 203,8 691,8

4015,9 3521,9 1152,2 777 4138,9 835 390,7 64,2 1106 279,1 641,8

3712,4 3272,1 748,8 595 3116,8 640,8 325 49,9 893,2 184,9 408

3649 3200,3 706,7 756,3 3819,9 814,4 395,6 72,3 964,6 238,7 562,3

Sursa:INS, Anuarul statistic al Romniei 2009. Din datele preluate din Anuarul Statistic observm c producia de leguminoase pentru boabe are o cretere semnificativ de la 60,6 mii tone n 2003, la 112,3 mii tone n 2004, dup care scade. n anul 2007 producia de leguminoase pentru boabe prezint un mare declin ajungndu-se la o producie de 36,2 mii tone, dup care crete i ajunge la 62,5 mii tone n 2008. Producia de rdcinoase nu prezint o diferene mari de la ana la an, cea mai mic producie fiind n anul 2008 iar cea mai mare n 2004. Producia de legume prezint o scdere semnificativ n anul 2007. Fa de anul anterior producia a sczut cu aproximativ 1000 mii tone.

Tabelul 2. Producia medie la hectar 2003 Mazre boabe Fasole boabe Cartofi total: 1249 895 13995 2004 2364 1178 15920 2005 1776 1236 13078 2006 2002 955 14191 2007 758 605 13663

kg/ha 2008 2056 1078 14108

-cartofi de toamn Sfecla de zahr Rdcinoase furajere Tomate Ceap uscat Usturoi uscat Varz alb Ardei Pepeni galbeni i verzi

14417 14916 27530 16535 9495 5172 24130 12426 18120

16046 32290 27210 22743 11771 7532 21831 13106 20240

13085 28932 26270 13302 10198 5506 18406 10736 18602

14361 28942 29598 16468 11554 4893 24227 12135 18519

13873 26065 25516 13916 9526 4359 19364 9931 13161

14214 34564 33364 15814 11294 5244 19680 11824 18942

Sursa:INS, Anuarul statistic al Romniei 2009

Figura5. Producia medie la hectar (kg/ha)

40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Din datele prezentate n graficul de mai sus se observ c cea mai mare producie medie la hectar este la sfecla de zahr n anul 2008, fiind urmat de rcinoasele furajere tot n 2008. Cele mai mici producii sunt la mazre i la fasole. La nivelul Uniunii Europene cel mai mare stat productor de legume este Italia care a avut o producie de 13306000 tone n anul 2008 (29.46% din producia total), apoi urmeaz Spania cu o producie de 8860000 tone (19.61% din producia total) i Frana cu 5638000 tone (12.48% din producia total) , din cele 45160000 tone obinute n ntreaga Uniune. Romnia produce 5.9% din cantitatea total de legume, fiind a 6-a ca poziie la nivelul Euro 27.

Figura 6. Producia agricol de legume n 2008 n Euro 27(mii de tone)

13306

8860

5638 4537 3445 2666 2503 1818 574 507 264 245 230 132

131 118 78 66 39 2

Sursa : www.eurostat.eu Comparnd cu Uniunea Euopean (Euro 27) Romnia n 2009 a fost pe locul 7 la producia de tomate cu 670000 tone, cele mai mari producii fiind nregistate n Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Olanda i Frana. n ceea ce privete cultura morcovilor produciile cele mai mari au fost n Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia i Germania, Romnia fiind a 9-a cu o producie de 163000 tone nregistrate n 2009. Producia de ceap n Romnia a fost de 362000 tone n anul 2009 , ocupnd poziia a 7-a n topul UE fiind devansat de Olanda, Spania, Polonia, Germania , Italia i UK. Producia de cartofi la nivelul U.E. este de 61614000 tone cartofi. Cea mai mare productoare de cartofi este Germania 18.54% din total, urmat de Polonia cu 16.97% din totalul produs i Olanda cu 16.34% din total. Romnia se afl pe poziia a 6-a la cultura cartofilor, cu o producie de 3649000 tone. Figura 7. Producia agricol de cartofi n 2008 n Euro 27(mii de tone)

Frana Regatul Romnia Belgia Spania Italia Danem Suedia Grecia Republi Austria Lituania Ungaria Finlanda Letonia Portugalia Irlanda Bulgaria Slovacia Cipru Estonia Slovenia Luxem Malta

15000 10000 5000 0 Germania Polonia Olanda

1.3Etapa de prelucrare
Agentii economici dentificati in aceasta faza a filierei sunt: intreprinderile de prelucrare a legumelor si depozitele en-gros de si legume proaspete, regasite pe piata sub forma juridica de societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata. Operatiile identificate in aceasta faza a filierei se rezuma la transformarea legumelor proaspete. Necesitatea acestor operatii pe filiera rezulta din mai multe considerente cum sunt cererea consumatorilor legume proaspete, sezonalitatea si perisabilitatea legumelor . Aceasta componenta a filierei se studiaza din punct de vedere tehnic si din punct de vedere economic. Din punct de vedere tehnic, se analizeaza tehnologiile de prelucrare a legumelor . Procesarea legumelor proaspete trebuie efectuata astfel incat sa distruga agentii ce determina descompunerea, fara a afecta valoarea nutritionala si savoarea lor si legumelor. Principalele metode de transformare a legumelor sunt: - Deshidratarea, - Congelarea, - Conservarea chimica si - Tratamentele termice. Deshidratarea Acest proces de transformare a legumelor permite pstrarea legumelor pentru mult timp (atta timp ct procesul de deshidratare este corect, legumele ambalate corespunztor). Prin uscare, greutatea legumelor se micsoreaza de 5-10 ori, fata de starea proaspata. Tranportul, manipularea, depozitarea este mai usoara in orice anotimp. Deci rezulta cheltuieli si pierderi mult mai mici. In concluzie, deshidratarea este un procedeu rentabil. Procesul de uscare produce unele modificari in legume , pe langa faptul ca se reduce volumul lor, ele isi schimba si componentele chimice ale produselor respective, deoarece orice produs, prin incalzire, fierbere, uscare pierd din calitatea initiala: ex. Sunt pierderi de apa, dioxid de carbon. De asemenea se degradeaza proteinele si se micsorarea vitaminelor, in schimb se pastreaza glucidele si acizii organici. Prin aceasta metoda se conserva frecvent ceapa, cartofii, rdcinoasele, ardeii, usturoiul, mslinele, merele, perele, prunele, caisele, smochinele, strugurii etc. Congelarea Utilizarea temperaturilor sczute, sub punctul de nghe al sucului celular, asigura meninerea pe o perioada lunga de timp a nsuirilor si valorii nutritive a lor si legumelor uor perisabile, prin blocarea activitii diverselor microorganisme. Conservarea prin congelare se poate aplica la mazre, fasole, dovlecei, ardei grai, bame, vinete, salata, spanac, cpuni, caise, piersici etc. Conservarea chimica Conservarea chimica consta in eliminarea unor importante cantitati de apa biologica si are ca efect reducerea costurilor de ambalare, transport si depozitare. Legumele se pot conserva chimic prin urmatoarele operatiuni: - Concentrare, - Murare, - Fermentare.

Substantele chimice utilizate sunt: zaharul, sarea, otetul, uleiul, iar principalele produse care se pot obtine sunt: dulceata, marmelada si gem de , , conserve de legume in otet si saramura. Tratamente termice Acest procedeu de prelucrare a lor si legumelor consta in incalzirea la temperature inalte a produselor pentru distrugerea enzimelor si microorganismelor, procedeu urmat de inchiderea ermetica a conservelor metalice sau de sticla pentru a impiedica contaminarea produsului sterilizat. Tratamentele termice se grupeaza in doua mari categorii - pasterurizarea, prin tratare termica intre 65-100C; - termosterilizarea implica temperature mai mari de 100C Principalele produse conservate prin sterilizare si pasteurizare sunt: conserve de legume in apa si bulion, conserve de legume in ulei, in otet, compoturi, jeleuri, pasta, piure si crema de , sucuri pasteurizate, nectaruri, gem, conserve de si legume, etc. 1.3.1 Transport, sortare-calibrare Operatiunile de transport, sortare si calibrare sunt necesare in aceasta faza a filierei pentru importanta pe care o au in desfacerea si prezentarea legumelor proaspete pe piata. Transportul Transportul este un factor important, chiar determinant, al logisticii de distributie a legumelor in stare proaspata. Pentru a ajunge in conditii optime la beneficiari (consumatori finali sau intermediari), este necesar ca produsele sa fie transportate de la producator la unitatile de comert cu amanuntul sau la cele de procesare in cea mai buna stare posibila si in timpul cel mai scurt. Pentru aceasta, trebuie ca legumele le sa fie ambulate corespunzator si optim incarcate in vehicule dotate cu instalatii speciale pentru a putea fi prevenite pierderile mecanice si cele datorate incingerii produselor. Transportul legumelor din camp se realizeaza cu camioane sau tractoare cu remorci, iar in complexele de sere cu electorstivuitoare si remorci pe care se aseaza paletele cu ladite. Drumurile pe care le vor parcurge produsele dupa recoltare trebuie proiectate inainte de infiintarea culturii. Drumurile agricole trebuie sa fie bine intretinute, deoarece transportul produselor perisabile, cum sunt le si legumele, pe drumuri proaste, in vehicule neadaptate poate determina importante pierderi de recolta. Una din deficientele majore pe filiera legumelor este lipsa unui sistem de colectare organizat in vederea asigurarii de partizi mari destinati pietei. Dezorganizarea comercializarii legumelor creeaza dificultati producatorilor individuali si consumatorilor care cumpara legume la preturi ridicate si de la diferiti intermediari. Transportul legumelor se face in mod diferit in functie de tipul de producator si destinatia produselor. Transportul are loc intre urmatoarele puncte ale filierei prezentate in tabelul 1.3.1.1.

Tabelul 1.3.1.1 Sursele, modalitatile si destinatiile de transport ale legumelor Sursa Modalitatea de transport si Destinatia ambalarea produselor -transport cu remorci la Producatorii agricoli Fabricile de conserve tractoare, camioane; (Societatile comerciale) -legumele le sunt Piata de Gros transportate in vrac sau ambalate; -ambalaje: ladite de lemn, plastic sau carton, ambalaje din plastic, cosulete acoperite cu plastic. Producatorii agricoli (Gospodariile taranesti) -transport cu autoturisme sau cu mijoacele de transport in comun; -ambalaje: ladite din lemn sau plastic, saci. Piata taraneasca

Sursa: Turek, A i colabAnaliza filierei sectorului legumeBucureti, 2008 ,pag 188

n Romnia Editura Cartea Universitar,

Avand in vedere gradul mare de perisabilitate a acestor produse alimentare , acestea se preteaza la transportul rutier, motiv pentru care peste 90% din produse sunt transportate prin aceasta forma. Transportul aerian si maritim este utilizat pentru importurile de produse exotice si alte produse specific. Transportul fluvial se practica in zonele limitrofe Dunarii, datorita nepretabilitatii mijloacelor rutiere. Sortarea- calibrarea Sortarea- calibrarea are rolul de a separa legumele le pe marime si culoare, grad de sanatate, forma, integritate conform normelor in vigoare pentru fiecare categorie de legume . Sortarea legumelor este necesara pentru a prezenta produsele cat mai uniform ca dimensiuni, sanatoase, fara urme de boli sau daunatori, atragatoare pentru consumatori. Sortarea se executa in plantatiile de legume sau in livezi, sau in halele de sortare. Calibrarea, sau asezarea legumelor pe unitati omogene de dimensiune, se executa manual, mai ales in camp, si mecanizat la serele de legume. 1.3.2 Tratamentele de postrecoltare Caracterul sezonier al legumelor i lor poate fi atenuat prin operaiuni de conservare a acestora. n acest scop, produsele horticole se trateaz fizic i/sau chimic pe durata stocrii pentru extinde perioada de consum a acestora (de exemplu, carbonatul de calciu se aplic pe tulpina verzei pentru a nu putrezi rdcina). Aceste tratamente pot fi aplicate naintea, n timpul sau dup ambalare i sunt complementare msurilor obinuite de reglare a temperaturii i umidittii, msuri destinate reducerii pierderilor pentru toate produsele proaspete. Uscarea rdcinoaselor i a cartofilor permite nlocuirea i ntrirea prilor lezate ale cojii protejarea mpotriva pierderii apei i infeciilor datorate microorganismelor. Ceapa este,

de asemenea, supus unui proces de uscare complet imediat dup recoltare. Dac nu plou i temperatura este ridicat, ceapa recoltat se las n cmp cteva zile. Dac umiditatea n aer este ridicat i plou, ceapa se usuc n spaii acoperite, special amenajate. Inhibarea germinrii. Germinarea cartofilor i a cepei ridic numeroase probleme. Exist dou metode utilizate pentru a mpiedica germinarea: selectarea soiurilor cu perioad lung de stocare (furnizorii de material sditor pot da informaii asupra caracteristicilor de stocaj ale diferitelor soiuri) i utilizarea de inhibitori chimici. Ultima metod este mai puin utilizat, aplicndu-se doar n marile exploataii legumicole. Unele tratamente chimice se pot face nainte de recoltat, iar altele n timpul depozitrii. Aplicarea de antifungicese utilizeaz pentru a lupta contra descompunerii cauzat de ciuperci asupra legumelor i lor supuse depozitrii sau celor care vor fi transportate pe distane lungi. Antifungicidele se pot aplica n mai multe moduri: prin pulverizare, stropire, imersie, afumare. 1.3.3 Ambalarea si depozitarea

Ambalarea
Aceasta component a filierei este specifica oricarui tip de produs. Ambalarea legumelor este o activitate indispensabila unui comert modern, scopul ambalarii este acela de a mentine integritatea cantitativa si calitativa a produselor ambulate, precum si de a prezenta superior produsul potentialului consumator din cadrul procesului de valorificare. Ambalajul are scop dublu de a proteja produsele, facilitand manipularea pe timpul transportului si de a le oferii o prezentare atragatoare. Tipurile de ambalaje in care se aseaza legumele sunt numeroase. Astfel, se utilizeaza laditele de lemn cu folosinta universala. Pentru export se utilizeaza ladite din lemn, carton sau plastic. In ultimult timp s-au extins din ce in ce mai mult ambalajele din plastic pentru tomate, castraveti, radacinoase si verdeturi. Legumele cu frunze se vand in vrac fara un ambalaj special. Ciupercile se ambaleaza in pungi de polietilena sau cosulete special. Ambalarea legumelor in cantitati mici, de exemplu in pungi de 0,5 kg , 1kg, 2kg etc. are avantajul de manipulare rapida, igiena estetica, confera un aspect placut ce determina vanzarea rapida in conditii avantajoase pentru producatori. Produsele in partizi mari destinate comertului de gros trebuie sa fie ambalate in recipient de capacitate uniforma pentru a utilize eficient mijlocul de transport si a limita pierderile in timpul manipularii, transportului si depozitarii. Totodata materialele folosite la ambalare trebuie sa indeplineasca anumite conditii: - Sa nu emane substante toxice, - Sa nu produca madificari organoleptice - Sa fie ieftine sis a se adapteze mijlocului de transport. Alegerea tipului de ambalaj este determinate de : natura produsului, nivelul pierderilor rezultate in timpul comercializarii, costul ambalajului, venitul suplimentar scontat a se obtine ca urmare a reducerii pierderilor, acceptarea pe piata a noilor ambalaje. In alegerea tipului de ambalaj trebuie luati in considerare toti factorii fizici, chimici si de mediu care pot afecta produsele, chiar daca acestea sunt ambalate. Daunele ce pot fi provocate produselor ambalate sunt prezentate in tabelul 1.3.3.2 .

Tabelul 1.3.3.2 Daune provocate produselor ambalate Daune mecanice Ruperi Socuri Zdrobiri Vibratii Temperature ridicate Daune provocate de factorii de mediu Temperature scazute Apa si umiditate Lumina Contaminari chimice Alte daune Daune provocate de insecte
Sursa: Victor Manole, Filiere agroalimentare, Editura ASE 2005, pag 113

Depozitarea
Avand in vedere caracterul sezonier si perisabil al productiilor de legume, pentru a putea sa se comercializeze produse de calitate superioara pe intreaga perioada a anului, in vederea acoperirii necesarului de consum, este necesara, pe de o parte, existent unor specii si soiuri cu coacere esalonata, iar pe de alta parte existent unei baze tehnico-materiale, pentru stocare si depozitare, care sa asigure conditiile de mentinere a calitatii lor timp cat mai indelungat, fara pierderi in greutate si cu deprecieri minime. Termenul de depozitare se aplica produselor proaspete si inseamna conservarea legumelor proaspete intr-o atmosfera controlata. Scopul este acela de a raspunde unei cereri continue a consumatorilor cu o oferta la fel de continua, dar care se produce sezonier. Depozitele sunt spatii , respective, puncte de stocare care sunt implantate in drumul fizic al unui produs de la producator la beneficiar. Rolul important al depozitelor rezulta din urmatoarele considerente: - Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de disponibilitate a produselor la locul si in timpul solicitat de catre beneficiari; - Depozitele de distributie, amplasate in mod corespunzator, diminueaza timpul de livrare. - Transporturile in cantitati mari, de masa, sunt mai ieftine decat transporturile in cantitati reduse; expedierea in cantitati mari se face pe distante mari. Pe cand expedierea in cantitati mici poate sa se limiteze pe distante mici. In cazul legumelor proaspete, continutul de apa este ridicat (70-90%), procesele de respiratie sunt intense si ca atare deprecierea lor se produce in scurt timp. De aceea, acestea reclama conditii speciale de pastrare care se pot realize numai in depozite dotate cu instalatii ce permit dirijarea temperaturii, umiditatii relative si aerisirea, potrivit cerintelor produselor. Instalatiile de depozitare folosite sunt : depozite ventilate, silozuri, depozite frigorifice ( depozite in atmosfere controlate), etc. In tara noastra, depozitarea legumelor in regim controlat se realizeaza pentru o mica parte a productiei, principalele cauze fiind lipsa infrastructurii si a personalului calificat, costurile ridicate cu intretinerea acestora in depozite la anumiti parametrii de temperature, umiditate, etc.

Depozitarea legumelor se se realizeaza la producatorii agricoli in spatii special amenajate de acestia, in centrele de colectare, in depozitele procesatorilor si comerciantilor angrosisti si detailisti si in depozitele construite pentru Piata de Gros din Bucuresti. Conform datelor MADR, Romania dispunea, la 31 decembrie 2007, de o capacitate de depozitare a produselor agroalimentare de circa 13,3 milioane de tone/ an. Din totalul capacitatilor de depozitare pentru produsele agroalimentare 507,6 mii tone/an sunt destinate legumelor , ceea ce inseamna numai 3,8%. Ponderea covarsitoare in totalul capacitatilor de depozitare pentru legume este detinuta de conservele si sucurile de legume care insumeaza 491,5 mii tone pe an (circa 96,8%), fata de numai 16070 tone pe an cat reprezinta capacitatile de depozitare pentru legume deshidratate si congelate (3,2% din totalul capacitatii de depozitare pentru legume ) Tabelul 1.3.3.3 Situatia unor unitati si capacitatea lor de depozitare din sectorul legume in anul 2007 si capacitatea totala de depozitare pe Romania
Judet Alba Arad Bihor Ialomita Prahova Ilfov Bucuresti Total Sursa: M.A.D.R Conserve legume Nr unitati t/an 2 6100 2 9706 9 18552 1 6000 1 7500 8 12150,5 0 0 90 186684,5 Sucuri legume Nr unitati 0 0 2 0 6 5 27 56 t/an 0 0 172800 0 82575 3001,5 810 304848,6 Deshidratate- congelate Nr unitati t/an 0 0 0 0 4 3670 0 0 0 0 1 1500 0 0 13 16070

1.3.4 Prelucrarea Prin prelucrarea industriala a legumelor se intelege transformarea acestora in conserve, semiconserve, produse congelate, produse deshidratate, etc. si legume procesate Aceasta componenta a filierei se studiaza din punct de vedere economic, analizand agentii economici care actioneaza la acest nivel al filierei si performantele economice inregistrate de industria de procesare a lor si legumeor. In anul 2007, in sectorul prelucrarii legmelor existau 270 de intreprinderi din care toate sunt cu capital privat. Din 2004 si pana in anul 2007 numarul acestora a scazut (figura 131) cu 6%. Principalele intreprinderi, in anul 2007, dupa cifra de afaceri sunt : -SC STARFOODS E.M. SRL -INTERSNACK ROMANIA SRL -SC ALKA PRO SRL -SC FLIPPER COMIMPEX SRL -SC SAHPROD METEOR SRL Figura 1.3.4.1 Evolutia numarului de intreprinderi de prelucrare si conservare a legumelor

Capacitatea de productie si productia de

nr. intreprinderi

299 287 270

2004

2006

2007

Sursa: Prelucrare proprie cu date din Florica Cirstea, Rezultate si performante ale intreprinderilor din industrie si constructii, INS, 2008

Tabelul 1.3.4.1 Indicatori economico-financiari in intreprinderile din sectorul prelucrarii legumelor (2007) Indicatori U.m. Total din care: ntreprinderi cu capital De stat Privat Numar 270 270 Nr intreprinderi Capital social la 31.12.07 fectiv personal salariat Cheltuieli cu personalul Cifra de afaceri Exporturi directe Valoarea adaugata bruta la costul factorilor Excedentul brut de exploatare Rezultatul brut al exercitiului Investitii realizate Mii lei Numar Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei 103675 5050 85087 1055126 117608 204004 103675 5050 85087 1055126 117608 204004

Mii lei Mii lei Mii lei

118917 60504 106912

118917 60504 106912

Sursa: Florica Cirstea, Rezultate si performante ale intreprinderilor din industrie si constructii, INS, 2008, pag 220

In sectorul prelucrarii legumelor isi desfasoara activitatea 5050 de persoane. Cheltuielile cu personalul sunt de 85087 mii lei. Cifra de afaceri obtinuta in urma vanzarii de legume procesate este de1055126 mii lei, 117608 reprezinta exporturile directe, adica 11,15%. Valoarea adaugata la costul factorilor si excedentul brut de exploatare sunt reflecta o activitate economica eficienta. Activitatea de prelucrare a legumelor s-a incheiat cu profituri de 60504 mii lei. Investitiile s-au ridicat la nivelul 106912 mii lei.

Capacitatea total de procesare a i legumelor este de 237107 t/an. Aproximativ 80% din capacitile actuale de producie au fost modernizate att prin fonduri proprii ct i prin SAPARD. Valoarea investiiilor fcute n fabricile de procesare n ultimii doi ani au fost de peste 40 milioane . Mare parte din unitile de procesare au implementat sistemul HCCP permind ptrunderea pe piaa comunitar i internaional. n acest moment cca. 60% din producia de conserve are ca destinaie principal lanurile de super market-uri din Romnia si UE dar producia romneasc ajunge i n state ca Israel, Canada sau SUA. Produsele realizate prin conservare sunt dominate de cele pe baz de legume: rosii n bulion, mazre, amestecuri de legume, fasole psti i conserve n oet. Murturile i legumele fermentate lactic sunt n plin ascensiune pe pia n special n vechile state comunitare. Productia interna de conserve de legume in anul 2007 era de 46,4 mii tone, evolutia acestea fiind una descrescatoare, a scazut cu 42,85 % din 2001 pana in 2007. Producia intern de legume procesate in evoluie 2001-2007 este prezentat n Tabelul 1342 Evoluia produciei de conserve din legume i 2001-2007 si Figura 1342 . Tabelul 1.3.4.2. Evoluia produciei de conserve din legume i Nr crt Produsul 1 conserve de legume UM mii tone 2001 81,2 2002 89,9 2003 81,8 2004 81,8 2001-2007 2005 25,8 2006 60,7 2007 2007/2001 46,4 - 42,85%

Sursa: http://www.madr.ro/pages/vegetal/strategia-nationala-

-legume.pdf

Figura 1.3.4.2Evolutia productiei de conserve din legume 100 80 60 40 20 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 -legume.pdf conserve de legume

Sursa: http://www.madr.ro/pages/vegetal/strategia-nationala-

 Tehnologia de prelucrare
Fluxul tehnologic de prelucrare industrial a legumelor cuprinde o serie de etape comune tuturor tehnologiilor, carora li se adauga cele specific fiecarei tehnologii de prelucrare: - receptia cantitativa si calitativa a materiilor prime, - depozitarea provizorie se face pana la introducerea pe fluxul de fabricatie, - transportul intern al materiilor prime, al celor auxiliare, al ambalajelor, al semifabricatelor, - conditionarea- consta intr-o serie de operatii premergatoare prelucrarii industriale, cum sunt: sortarea, spalarea si curatirea. - prelucrarea materiei prime: fragmentarea, zdrobirea, oparirea, prajirea, racirea, sulfitarea. Tehnologia principalelor metode de transformare a legumelor tabelul 1.3.4.3:
Tehnologia Descrierea tehnologiei Deshidratarea -se face prin metode clasice sau moderne. Dintre metodele clasice se practica uscarea naturala, ce se utilizeaza rar. Mai mult se utilizeaza uscarea prin suflare de aer cald. -deshidratarea legumelor se face pana la continutul optim de apa, intre 6 si 12%, iar a lor pana la umiditatea de 16-29%, din cauza potentialului osmotic ridicat al zaharului continut. Conservarea chimica -se realizeaza prin doua procedee: primul procedeu consta in eliminarea prin fierbere a unei cantitati importante de apa din produs (bulion, pasta, magiun) si in consecinta are loc cresterea continutului de substanta uscata; al doilea procedeu consta in reducerea continutului de apa din produs (prin fierbere, evaporare) simultan adaugandu-se la zahar, iar la legume sare, care maresc concentratia substantei uscate. Pentru extragerea substanelor solubile fermentescibile din materia prima se folosete o soluie de sare n concentraie de 26%, n funcie de specia, soiul si mrimea legumelor, precum si de temperatura din timpul

sunt prezentate in

Produse obtinute

Conservarea prin uscare

-ceapa, ciuperci, cartofi, rdcinoase. .

Conservarea prin concentrare

-bulion de legume, pasta de legume

Conservarea prin murare si marinare

-castraveti,ceapa, etc.

fermentatei. n general, la murare se adauga si unele plante condimentare care contribuie la inhibarea dezvoltrii unor bacterii precum si la formarea gustului si aromei. Murarea se produce n condiii optime la o temperatura de 2030oC. n timpul fermentaiei se practica pritocirea, respectiv aerarea produselor pentru prevenirea dezvoltrii bacteriilor anaerobe care altereaz produsele. Tratamentele termice Conservarea prin sterilizare, pasteurizare -se realizeaza cu ajutorul aburului in autoclave, prin incalzirea la temperature de 100-120C a produselor ambulate in recipient ermetic inchisi. -dupa tratament sunt racite la 40C. -sterilizarea discontinua in autoclave se executa dupa formule de sterilizare strict respectate, care mentioneaza la numerator cei trei timpi (minute) de crestere, mentinere si scadere a temperaturii, la numitor temperature de tratament, iar in dreapta liniei de fractie contrapresiunea necesara -formulele de sterilizare variaza in functie de particularitatile legumelor , marimea recipientului, de numarul si termorezistenta microorganismelor, etc. Congelarea -are loc la temperaturi cuprinse intre 30C si -40C in aparate de congelare rapida cu placi in circa 2-3 ore. -procesul tehnologic cuprinde pentru legume, ca faza distinct, oparirea iar la adaugarea zaharului sau siropului de zahar, celelalte faze fiind identice. -se pastreaza la temperatura de -18..20C si umiditatea aerului 90%. -stabilirea valorilor pentru fiecare specie este influentata de caldura specifica, conductibilitatea termica si marimea produselor din legume -conserve de legume in apa si bulion; -conserve de legume in ulei; -conserve de legume in oet; -compot;

Conservarea prin congelare

-ardei grai, dovlecei, fasole, spanac, etc.

Sursa: elaborare proprie

1.4 Etapa de distribuie

Agenii economici identificai n aceast faz a filierei sunt : detailitii, engrositii, marile hipermarketuri, supermarketuri. 1.4.1 Comerul intern Distribuia legumelor , parte integrant a comercializrii produselor agricole, reprezint o problem deosebit de complex. Factorii biologici, tehnici tehnologici, organizatorici care se interpun intre producie i consum, se afl n interdependen. Acest drum de la productor la consummator, direct sau prin intermediul unor verigi comerciale, trebuie s fie ct mai scurt pentru ca legumele i le s sufere ct puine pierderi i deprecieri i s poat fi consumate ct mai proaspete. Agenii economici care opereaz la nivelul comercializrii legumelor sunt productorii agricoli, ntreprindele de industrie alimentar care deine magazine proprii de desfacere, angrositi, detailitii, speculanii din piee i operatorii specifici pieei de gros. Pornind de la structura produciei de legume pe forme de proprietate, n care preponderant este sectorul particular, lund n considerare criteriile de selectare a structurilor de producie (dimensionarea canalelor, volumul vnzrilor, costurile distribuiei, viteza de deplasare a mrfurilor) se ntlnesc urmtoarelor canale de distribuie. Canalul de distributie cuprinde pe de o parte producatorul ( punctul de intrare ) iar pe de alta parte consumatorul ( punctul de iesire) - Distribuia direct (productor consumator) constituie forma de distribuie clasic practicat, n cea mai mare parte, de ctre productorii particulari. Este variant de distribuie care presupune transport ale producatoriilor, in ambalaje inadecvate, cee ce duce la ineficienta acestui gen de comert. Aceasta forma de distribuie, cunoscut sub denumirea de comet la tarab este o forma dezorganizat de comer. - Distribuia prin canal scurt (producator- intermediar consummator) este caracteristica magazinelor de desfacere cu amnuntul care preiau legumele le direct de la producatori (sistem putin ntlnit in Romnia), ct i speculanilor din piee care cumpar legume i de la producatori i se autonumesc ,,productori agricoli pentru a nu intra n categoria comercianilor si a fi obligai s plateasc taxe. - De multe ori modul de stabilire a preului pe pieele raneti este dictat de reprezentanii acestui comert ilegal, contribuindu-se, n acest fel, la creterea artificial a preurilor de vnzare; - Distribuia prin canal lung ( cu cel putin doi intermediari) este practicat de marile societai comerciale producatoare de legume i de asociaii de producatori a caror producie este preluat de ctre engrositi i de ctre unitile de prelucrare a legumelor i lor. - Distribuie prin piee de gros este considerate ca fiind caracterizat printr-un numr mare de intermediari (cel puin trei intermediari), ceea ce d natere unui canal de distribuie lung, creat cu scopul de a aproviziona oraele de marime medie si mare i fiind capabil s stabileasc fluxuri regulate de legume , n condiiile unei concurente libere. n Romnia acest sistem de distribuie se desfaoar ncepand cu anul 1998, cand a fost infiinat Piaa de gros de legume i i alte produse agricole perisabile din Bucuresti.

1.4.2 Cererea, oferta de legume si preturile Consumul de legume n condiiile economiei de piaa cererea este cea care sa decid ct i ce s se produc i este de terminat de modelele de alimentaii ale populaiei i de necesarul fiziologic de consum (cererea potenial), n timp ce cererea efectiv este determinate de puterea de cumprare a populaiei. Legumele le dein un loc important n consumul populaiei, fiind o sursa de vitamine si minerale. Un consum de legume raional trebuie s aib o structur variat, pe specii, pe tot parcursul anului. Evoluia consumului mediu pe cap de locuitor de legume in perioada 2003-2008 este redat in tabelul 1.4.2.2 si figura 1.4.2.2. Se observa ca consumul mediu de cartofi a crescut cu 4,3%, consumul mediu de legume in aceeasi periaoda a scazut ntr-o proporie nesemnificativ Tabelul 1.4.2.2 Consumul mediu anual pe locuitor de legume
Produse Um 2003 2004 2005 2006 2007 2008 kg 95,4 97,9 98 97,4 96,1 99,5 Cartofi kg 177,7 183,3 162,6 181,7 164,1 176 Legume si produse din legume(in echivalent legume proaspete), leguminoase boabe si pepeni Sursa: Anuarul statistic al Romniei 2009

Figura 1.4.2.1 Consumul mediu pe cap de locuitor de legume (kg)

cartofi legume si produse din legume(in echivalent legume proaspete), leguminoase boabe si pepeni 177.7 183.3 162.6 181.7 164.1 176

95.4

97.9

98

97.4

96.1

99.5

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Sursa: Anuarul statistic al Romniei 2009

Analiza efectuat n ultimii sase ani asupra preferinelor de consum ale populaiei scoate n eviden o cretere a ponderii lor i legumelor n dieta zilnic a populaiei.

i totui, consumul total de legume rmne inferior recomandrilor nutriionitilor cu toate beneficiile pe care un astfel de consum le are asupra sntii, fiind o surs important de vitamine, minerale, microelemente i un factor de prevenire a obezitii prin reducerea aportului energetic al alimentaiei. Cei mai importani factori socio-economici asociai consumului de legume sunt vrsta i venitul populaiei. Tineretul i persoanele cu venituri mici consum cantiti reduse de i legume. De asemenea, se constat c exist, n afara acestei clasificri, o parte important a populaiei pentru care consumul de legume nu constituie o prioritate. Autoconsumul este specific gospodriilor rneti, n care, dup unele surse, acesta ajunge pn la 75%, Exist situaii unde autoconsumul acoper integral cerinele la unele specii de legume. Din cercetri efectuate n microbazinul legumicol din jurul Capitalei a rezultat c produsele din sezon sunt asigurate de gospodriile rneti (tomate de var, ardei, rdcinoase, ceap, usturoi), o parte fiind procesate n familie pentru perioada de iarn. ntr-o gospodrie cu o suprafa de 2500 m2 i o structur diversificat pe specii de legume se obine o cantitate de produse suficient care, cel puin n sezon, asigur necesarul zilnic de consum pentru membrii familiei. Caracterul sezonier al productiei de legume si fructe determina fluctuatii ale preturilor. Producatorul obtine un pret mai mare pentru legumele din extrasezon. Variatia preturilor de vanzare urmarita statistic, in luna septembrie 2010, comparativ cu luna septembrie 2009, preturile produselor horticole au crescut cu 18,4%, determinata in principal de cresterea preturilor la tomate de camp cu76%, varza de toamna cu 30,2%, ardei gras cu 28,9%, castraveti de camp cu 27,1%, cartofi cu 23,4%, ardei gogosar cu 18%. Caracterul zonal influenteaza in sensul cresterii sau descresterii preturilor, astfel ca pretul este mai mare acolo unde nu sunt conditii favorabile obtinerii legumelor, si mai mic in zonele legumicole. Sistemul de preturi practicat la legumele proaspete se caracterizeaza, fata de cel al altor produse agricole, printr-o variabilitate ridicata, in functie de sezon, zona, judet. Preturile produselor legumicole, pe municipii (preturile cu amanuntul, septembrie 2011) -lei/kgMunicipii Cartofi Tomate de camp Vinete Ardei gras Bucuresti 1,74 4,44 2,09 3,34 Botosani 1,22 3,66 2,13 2,46 Timisoara 1,54 3,84 1,7 2,14
Sursa: Buletin Statistic de Preturi, INS, 2010

Pentru anul 2010, suprafata cultivata cu legume de camp si solarii a fost de circa 267,1 mii hectare, iar productia a fost de aproximativ 3 901,9 mii tone.
UM Specificare Suprafaa Producie total mii ha. mii to. 2008 253,4 3116,8 2009 268,6 3819,9 2010 267,1 3.901,9 2011 137,5 2038

Sursa: MADR Legumele detin un loc important in consumul populatiei, fiind o sursa de vitamine si minerale. Un consum de legume rational trebuie sa aiba o structura variata, pe specii, pe tot parcursul anului.

-kg/pers/anNr crt Specificare 1 Tomate 2 Varza si conopida 3 Ceapa si usturoi 4 Castraveti 5 Ardei 6 Vinete 7 Radacinoase 8 Mazare si fasole 9 Verdeturi 10 Alte legume TOTAL

Cantitate minima 35 25 20 10 8 5 10 5 6 6 130

Cantitate maxima 60 30 25 15 10 10 15 10 10 10 185

Consumul lunar de legume variaza in functie de statutul ocupational, fiind mai ridicat pentru categoriile de populatie care au venituri mai mari si agricultori. Consumul de legume in functie de statutul ocupational Anii Salariati Agricultori Someri 2008 8,144 8,689 7,404 2009 7,025 8,208 7,204 2010 6,765 6,827 7,460 Sursa: INSSE -kg/luna/persPensionari Patroni 7,487 9,003 7,308 8,807 7,882 7,632

Nivelul consumului mediu lunar de legume pe o persoana, in functie de statutul ocupational, este sub limitele minime ale necesarului fiziologic normal. Este insa dificil de comensurat acest consum, datorita faptului ca o mare parte a populatiei isi autoproduce cantitati importante de legume necesare consumului familiei. Autoconsumul este specific gospodariilor taranesti, in care, dupa unele surse, acesta ajunge pana la 75%. Exista situatii unde autoconsumul acopera integral cerintele la unele specii de legume. Din cercetari efectuate in microbazinul legumicol din jurul capitalei a rezultat ca produsele din sezon sunt asigurate de gospodariile taranesti (tomate, ardei, radacinoase, ceapa, usturoi), o parte fiind procesate in familie pentru perioada de iarna. Anii Productie Import -mii tone- -mii tone4243 4693 4888 4197 4599 317 329 268 336 390 Export -mii tone45 42 43 39 59 Stoc -mii tone-108 80 -4 -102 87 Disponibil de Consum aprovizionare uman -mii tone-mii tone4500 4800 5206 4494 4754 4075 4394 4615 4025 4398 Consum alimentar mediu kg/an/pers 245,9 256,9 267 245,4 268,3 Gradul de aprovizionare % 103,2 107,9 107,9 102,6 106,8

2007 2008 2009 2010 2011

Sursa: INSSE

COMERTUL EXTERIOR Inainte de 1989, Romania exporta cantitati importante de legume, in principal ciuperci, tomate, vinete, ardei etc. Dupa anul 1990, exporturile au scazut foarte mult, totusi balanta este pozitiva. Cauzele reducerii exporturilor sunt numeroase: fragmentarea productiei de legume si nivelul ridicat al autoconsumului, desfiintarea CAER-ului, care reprezenta un debuseu important pentru produsele horticole romanesti, etc. Importul si exportul de legume proaspete, 2009-2010 Specificare UE 2009 UE 2010 CEFTA 2009 CEFTA 2010 Turcia 2009 Turcia 2010 Alte tari 2009 5,8 35,4 2,8 6,8 Alte tari 20010 4,8 39,3 2,6 5,9 Total 2009 Total 2010

Export (mii tone) Import (mii tone) Export (mil $) Import (mil $) Sursa: MAAP

6,4 40 13,8 7,5

16,4 17,3 32,9 5,8

3,3 15,9 1,9 4,8

5,7 22,3 2,6 6,2

1,8 20,7 1,4 5,2

1,15 61,3 1,14 8,5

40 100,6 28,8 30,6

45 128,5 45,7 33,9

Concurenta legumelor din import pe pietele romanesti este puternica datorita aspectului, ambalarii si aparitiei pe piata in extrasezon. Romania importa legume in principal din Turcia si Olanda. Romania detine avantaj comparativ de cost pe piata mondiala si isi poate relansa pozitia pe piata prin formarea exploatatiilor comerciale, in special a acelora care produc in sistem ecologic, prin cercetarea pietelor tinta, incheierea de contracte ferme cu partenerii straini si promovarea produselor. In ceea ce priveste importul de conserve de legume, acesta se mentine foarte ridicat fata de export si reprezinta circa jumatate din consumul de produse comercializate. Productia, importul si exportul de conserve de legume Specificare 2005 2006 2007 Conserve 220 103 86 de legume Importuri 70 Export 3 Consum 244 Sursa: MADR -mii tone2010 66 64 4 206

2008 76 55 2,5 218,7

2009 69,6 66 3 222,6

Principalii parteneri ai Romaniei in comertul cu legume Dup anul 1990, exporturile au scazul foarte mult. Cauzele reducerii exportului sunt numeroase: fragmentarea producei de legume i fructe, nivelul ridicat al autoconsumului . Legumele au ca destinaii principale Frana, Germania, Italia si Elveia, iar fructele se exporta n Olanda, Germania, Italia, Austria, Ungaria, Federaia Rusa, Slovacia, Croaia si Bosnia-Hertegovina. Merele se export n Olanda, Germania i Austria. Legumele se importa n principal din Olanda , Grecia, Spania, Belgia, Turcia, Polonia, Ungaria, Serbia si Muntenegru, Egipt, Siria si China. Fructele se importa din Italia, Grecia, Spania, Turcia, Polonia, Moldova, Egipt, Africa de Sud, Guatemala, Costa Rica, Columbia, Ecuador, Argentina si Iran Romnia importa banana din Ecuador (88%), Guatemala, Costa Rica si Columbia si portocale din Italia, Grecia, Spania, Turcia, Egipt, Africa de sud si Argentina. Ponderea importurilor de mere din Polonia in totalul importurilor de mere este 43%. Balana comercial a Romaniei la legume i fructe este dezechibrat, importul depind exportul. Producia intern nu acopera din punct de vedere cantitativ, structurtal i al ritmicitaii aprovizionrii pieei consumul intern, de aceea este nevoie de importuri. Importul si exportul de legume proaspete, 2007-2008 Specificare Frana Belgia Bulgaria Africa de Sud Total 2007 Export (mii lei) Legume, plante, radacinoase si tuberculi Import (mii lei) Legume, plante, radacinoase si tuberculi
800 600 400 200 0 -200 -400 -600 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Export FOB Import CIF Diferente

2008

2007

2008

2007

2008

2007

2008

2007

2008

3531

8249

7582

12904

384

1667

117

457

14200 0

15400 0

6262

9999

5761

10351

7765

23798

2293

6418

48500 0

57300 0