Referat TEREC VEDINAS ALIN Hort 4

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
N Facultatea de Protectia Mediului
Pomologie I
Înființarea unei plantații de cires în
suprafață de 80 ha
Profesor: Ș.l.dr.Gîtea Manuel

Student: Terec- Vedinas Alin
AN IV- HORTICULTURA
1
Cuprins
Cap 1 Informatii despre firma
Cap 2. Strategii personale si de afaceri
Cap 3Descrierea produsului
Cap 4 Analiza de piata
Cap 5 Planul de marketing
Cap 6 Personalul
Cap 7 Productia
Cap 8 Plan financiar
2
Cap 1 Informatii despre firma
Firma denumita SC CIRESARII SRL a luat fiinta la initiativa unui proprietar de

teren pretabil a fi transformat intr-o livada de cirese dupa efectuarea probelor de sol care
au confirmat compozitia necesara unei livezi de ciresi. Proprietarul a infiintat firma sus
mentionata aducand in partimoniul acesteia suma suprafata de 80 ha de teren deal si un
capital social in suma de 80.000 lei.
Firma este inmatriculata in Registrul comertului cu nr. 12/1111/2015, cod unic de
inregistrare 2232411. Este o firma de productie si comert care va avea ca obiect de
activitate conform actului constitutiv CAEN 0125- `cultivarea fructelor, arbustilor
fructiferi,capsunelor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi`, principalul produs obtinut
vor fi ciresele. Initial produsele obtinute se vor vinde pe piata localitatii Zalau, urmand ca
in scurt timp firma sa-si extinda arealul de vanzari si in zona Clujului si Oradiei prin
incheerea de contracte cu lanturile de magazine din aceste zone.
Firma este condusa de un singur asociat care are si functie de administrator.
Investitia initiala este de 80.000 lei si va fi folosit in scopul infiintarii fermei
pomicole prin cumpararea de puiet si utilaje necesare intretinerii livezii.
Principalele masini si utilaje achizitionate vor fi:
 Tractor 45-60 CP;
 Masina de stropit;
 Echipament de fertilizat;
 Cositoare;
 Foarfeca electrica;
 Tocatoare pomicola;
 Stivuitor.
3
Cap 2. Strategia personala si de afaceri
In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern, de tip intensiv de exploatare a

livezii de ciresi, caracterizat prin aplicarea unor metode eficiente de lucru care necesita
un consum minim de munca si costuri mici de exploatare. Tehnologia de infiintare,
intretinere si exploatare a livezii de ciresi va prezinta un grad ridicat de mecanizare si
automatizare a operatiunilor din fluxul de productie.
Cu ajutorul acestui proiect firma vaobtine venituri de aprox. 465.000 lei/an din
comercializarea cireselor (90 t/an) si a puietilor.
Principalele obiective ale acestei firme sunt:
 Achizitionarea de utilaje si echipamente de ultima generatie care vor permite o buna
desfasurare a procesului de infiintare si intretinere a livezii de ciresi in conditii optime.
Tehnologiile performante vor conduce la obtinerea unor produse de calitate, la
randamente sporite si la o productivitate a muncii crescuta.
 Achizitionarea unor soiuri rezistente la conditiile de mediu din tara noastra.
Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte
relevante ce privesc nivelul sectorial, de piata precum si al fortei de munca.
La nivel sectorial:
- pe fondul realizarii campaniilor de constientizare a necesarului consumului zilnic de
fructe si legume proaspete, realizat in media, se inregistreaza o crestere a consumului de
produse naturale si implicit de cirese;
La nivelul pietei de desfacere:
- cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor
provenite din import;
- cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse pomicole, precum si
prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din Uniunea
Europeana.
La nivelul fortei de munca:
- forta de munca disponibila in zona.
Luand in considerare toate aceste oportunitati se poate concluzilona ca realizarea
proiectului va insemna atat pentru firma cat si pentru economia locala o crestere a
veniturilor.
4
Cap 3 Descrierea produsului
După produsul principal urmărit a se obţine, în etapa actual pomii şi arbuştii

fructiferi se pot cultiva in două sisteme diferite, în sistem de cultură pură şi în sistemul de
culturi asociate.
În livada vom folosi doar sistemul de cultură pură unde scopul principal urmărit
îl reprezintă producţia de fructe, astfel că intervenţia utilă a pomicultorului printehnologia
de cultură, are ca obiectiv crearea de condiţii favorabile menite să asigure obţinereaan de
an a unor recolte sporite de fructe, calitativ superioare şi cu implicaţii economice
favorabile.
Pomii vor fi cultivaţi în sistem intensiv. Acest fapt implică plantarea pomilor la
distanţede 5,5 m între rânduri şi cu distanţe intre pomi de 3 m rezultând 606 pomi/ha.
Formele de coroană utilizate sistemul intensiv sunt Vas ameliorat, Leader
modificat. Consumul de fortţa de muncă pentru formarea coroanei pomilor este mai
redus, rezumându-se la scurtări pentru ramificare şi unele răriri strict necesare.
Operaţiunile de dresareşi înclinare au pondere relativ mai mare, cunoscând că prin aceste
opreaţiuni se grăbeşte intrarea în perioada de fructificaţie a pomilor.
Producţia devine economică încă din anul III de la plantare iar potenţialul maxim
de producţie se atinge după 5-6 ani.
Consumul de forţă de muncă are pondere mai mare pentru lucrările de tăiere şi
recoltarea fructelor. Gradul de mecanizare a lucrărilor este mult mai mare comparativ cu
plantaţiile clasice .Producţia de fructe este superioară şi consumul de forţă de muncă mai
mic pe unitatea de produs.
Caracterizarea soiurilor cultivate
1. Burlat (BIGARREAU HÂTIF BURLAT)
Pomul este viguros, cu port dresat.Produce bine şi

regulat. Intră repede in perioada de fructificare.
Fructul este foarte mare (7-10 g); 24-26 mm în

diametru, de calitate bună, rezistent latransport.Este
cordiform, cu pieliţă colorată în roşu-vişiniu, culoare ce
devine mai închisă pe măsura coacerii. Formează
combinaţii interfertile cu soiurile Van, Hardy Gyant,
Rainer.
Se maturează in ultima decadă a lunii mai, primele zile

din iunie.
2. BIGARREAU MOREAU
5
A fost obţinut în Franţa şi este soi de perspectivă.
Pomul este viguros cu coroană dresată; şarpantele sub unghiuri mici de ramificare.
Lăstarii sunt bruni cenuşii măslinii, verzi pe partea însorită cu lenticele mici, rare şi
cenuşii. Frunzele sunt mari şi foarte mari, ovate sau elipsoidale, prelung acuminate, cu
baza limbului cordiformă sau retezată, de culoare verde închis, uşor asimetrice, cu
marginile in voluate, ondulate sau dublu crenate, cu zimţi mari şi neuniformi.Peţiolul este
lung (35 -40 mm), gros, de culoare verde, acoperit cu vânăt violaceu şi prezintă două
glande reniforme mari violete.
Fructul este mare sau foarte mare (7,5 g), obtuz-cordiform sau tronconic, uşor
asimetric. Pe partea dorsală prezintă o brazdă largă, iar pe cea ventrală două brazde
superficiale între carese găseşte o coroană longitudinală. Baza fructului este foarte largă,
cordiformă, iar vârful retezatşi concav. Pe partea ventrală fructul este uşor vălurat.
Pedunculul este scurt (23-24 mm), subţire, prins într-o cavitate pedunculară foarte mare,
largă şi adâncă, cu umeri proeminenţi. Punctulstilar este foarte mic şi de culoare cenuşie,
excentric plasat într-o mică depresiune. Pieliţa estecolorată în roşu viu, lucioasă, devine
aproape neagră la maturitatea deplină, cu zone colorateneuniform, prezintă puncte
subcutanate mai deschise. Pulpa este pietroasă, roşie-negricioasă,suculentă, dulce, fin
acidulată, cu aderenţă redusă la sâmbure, foarte bună pentru masă.
Fructele au un grad redus de perisabilitate. Suportă bine transportul.
Sâmburele este destul de mare, sferic-ovoidal, cu creastă ventrală proeminentă, largă şi

prezintă patru aripioare la baza crestei ventrale. Pe flancuri există sănţuleţe scurte oblice
şi paralele.
Soiul se aseamănă cu Ramon Oliva, dar se coace mai devreme, are pulpa pietroasă,
fructele sunt mai mari, iar pedunculul este mai scurt.
Fructele se maturează cu trei-patru zile mai devreme faţă de soiul Ramon Oliva.
3. TIMPURII DE BISTRIȚA
A fost obţinut la SCPP Bistriţa în anul 1977.
Pomul creşte viguros în primii ani, iar apoi creşterea

devine moderată. Este un soi precoce şi productiv.
Fructifică pe buchete de mai şi ramuri lungi.
Lăstarii sunt verzi roşietici.
6
Fructul este potrivit de mare (5 g), aspectuos, alungit. Pieliţa este groasă de culoare
roşie ,lucioasă şi rezistentă. Pulpa este roşie, semipietroasă, suculentă, cu gust dulce,
foarte bun, finacidulat, uşor făinos. Sâmburele este de mărime mijlocie şi aderent la
pulpă.
Se maturează cu două-trei zile mai devrem decât soiul Ramon Oliva.
4. NEGRE DE BISTRIȚA
Soi obţinut la SCDP Bistriţa în anul 1956.
Pomul este de vigoare mijlocie sau supramijlocie, cu

coroana larg conică sau globuloasă.Intră relativ repede in
perioada de fructificare şi dă producţii mari si constante.
Fructul este potrivit de mare (5 g), ovoid, comprimat lateral,

cu o brazdă largăsuperficială pe partea dorsală, cu vârful
rotunjit, pe partea ventrală spre vârf prezintă o
teşitură.Pieliţa este roşie-negricioasă, subţire, lucioasă, la
maturitate devine aproape neagră. Pedunculul este scurt,
bine prins de ramură şi fruct. Cavitatea pedunculară este largă şi potrivit de adâncă
cuumerii proeminenţi. Pulpa este roşie închis cu vinşoare albicioase, semipietroasă,
suculentă, dulce, aderentă la sâmbure, foarte bună pentru masă. Fructele suportă bine
transportul. Sâmburele este mijlociu cu coasta ventrală ştearsă.
Fructele se recoltează la circa trei zile după Ramon Oliva şi se păstrează 4-6 zile
încondiţii obişnuite.
5. JUBILEU
A fost obţinut la SCDP Bistriţa şi omologat în

anul 1977.
Pomul are creştere moderată, cu coroană

globuloasă, compactă cu rezistenţă bună la ger.
Fructifică pe buchete de mai şi ramuri mijlocii.
Fructul este mare sau foarte mare (7,4 g), sferic-

turtit, pieliţa colorată în roşu închis,groasă cu
7
rezistenţă bună la crăpare. Pulpa este roşie, suculentă, semipietroasă, cu gust dulce, dulce
acrişor, foarte bine echilibrat. Sâmburele este de mărime mijlocie.
Soiul este foarte important, deoarece acoperă golul de producţie dintre Ramon Oliva şi
Germesdorfer. Fructele se maturează la jumătatea intervalului dintre cele doua soiuri.
6. ARMONIA
A fost obţinut la Institutul Agronomic Nicolae

Bălcescu din Bucureşti, în anul 1953 şi a
fost omologat în anul 1972.
Pomul este viguros, cu coroană sferică, slab dresată.
Fructul este mare (6-7,5 g), cordiform-rotunjit,

uneori cu o uşoară depresiune spre vârf. Pieliţa este
galbenă cerată, acoperită de un roşu aprins, care la
maturitate acoperă aproape în întregime fructul. La începutul coacerii coloraţia este
neuniformă. Pedunculul este mijlociu sau lung, iar cavitatea pedunculară este largă şi
puţin adâncă. Pulpa este gălbuie, piletroasă, potrivit de suculentă, dulce şi armonios
acidulată, cu aderenţă slabă la sâmbure, foarte bună pentru consum în stare proaspătă,
compot, gem sau dulceaţă.
Fructele se maturează în ultima decadă a lunii iunie sau la începutul lunii iulie.
7. VAN
Soi obţinut în Canada. La noi în ţară este în curs de răspândire.
Pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroană rară.

Frunzele sunt mari. Este un soi foarte productiv. Fructifică pe
buchete de mai.
Fructul mare (6,5 g), tronconic, colorat în roşu viu, cu

pedunculul foarte scurt. Pulpa este foarte consistentă,
suculentă, dulce. Este sensibil la crăpare.
Fructele se recoltează în decada a doua a lunii iunie.
8. STELLA
8
A fost obţinut în Canada. La noi în ţară a fost introdus recent în toate zonele consecrate
culturii cireşului.
Soiul se evidenţiază prin precocicate, productivitate, autofertilitate, calitate. Dă rezultate

bune pe terenurile fertile şi cu nivel agrotehnic ridicat.
Fructul este foarte mare (8-10 g), cordiform, de culoare roşie- purpurie, cu pulpa fermă
şigustul foarte bun. Pedunculul este lung. În anii ploioşi fructele crapă.
Fructele se recoltează în decada a treia a lunii iunie.
9. GERMERSDORFER
A fost obţinut în Germania şi este foarte bine

reprezentat în plantaţiile de cireş din ţara noastră.
Pomul este foarte viguros, cu coroan larg-conică,

înaltă şi deasă. Lăstarii sunt drepţi, cenuşii-
maronii, cu lenticele rare şi mici. Frunzele sunt
mari, ovate sau obovate, scurt acuminate,cu
marginea dublu serată.
Fructul este mare şi foarte mare (7,5 g), obtuz-

cordiform, cu partea dorsală bombată, iar cu cea
ventrală lăţită şi teşită spre vârf. Brazda dorsală
este puţin proeminentă, iar cea ventralălipseşte. Pieliţa este de grosime mijlocie fără
luciu, roşie sângerie, iar la supracoacere închisă. Penduculul este lung şi prins într-o
cavitate pedunculară adâncă şi largă. Pulpa este gălbuie şialbicioasă, cu o nuanţă de roz în
jurul sâmburelui, pietroasă, suculentă, dulce, armoniosacidulată, neaderentă la sâmbure,
foarte bună pentru masă, compot şi dulceaţă. Sâmburele este mare, sferic-ovoid.
Fructele se maturează la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie.
10. HEDELFINGER
A fost obţinut în Germania la jumătatea secolului

trecut. La noi este bine reprezentat în cultură.
Pomul este viguros, cu coroană larg-conică, spre

globuloasă, cu ramuri atârnânde. Fructifică cu
prioritate pe buchete de mai, dar sunt prezente şi
ramurile mijlocii. Lăstarii sunt lungi, verzi-cenuşii cu
9
lenticele foarte mici. Frunzele sunt de mărime mijlocii, obovate, acuminate, cu marginea
adânc dublu serată.
Fructul este mare (7 g), ovoid-alungit, cu baza cordiformă, cu partea dorsală mai
bombată, iar cea ventrală turtită. Pe partea ventrală are o dungă de culoare mai închisă,
foarte uşor de identificat în faza de pârgă. Pieliţa este groasă, lucioasă, roşie- închisă,
aproape neagră la maturitate deplină. Pedunculul este potrivit de lung, bine prins de fruct.
Cavitatea peduncularăeste potrivit de largă şi adâncă, cu o deschidere aproape
dreptunghiulară pe partea ventrală. Pulpaeste roşie închisă cu vinişoare mari deschise,
pietroasă, crocantă, suculentă, dulce, armoniosacidulată. Sâmburele este destul de mare,
ovoid-alungit.
Fructele se maturează în decada a treia a lunii iunie.
10
Cap 4 Analiza de piata
Analiza cererii
România este un producător agricol european important, dar consumul de fructe
proaspete în România descreștea în mod continuu în cursul ultimilor patru ani în medie
cu 8,4% pe an. Consumul mediu pe cap de locuitor a scăzut la 58 kg de fructe în anul
2015 de la 83,2 kg în anul 2006. Producția locală a fructelor se schimbă cu aproximativ
10% an de an, volumele în cursul ultimilor patru ani descrescând în medie cu 3,7% și
fiind aproximativ egale cu 2 170 mii tone pe an. În decursul ultimilor patru ani, volumul
fructelor importate scădea cu aproximativ 7% pe an și constituie acum 30% din piață.
ciresele sunt singurul produs studiat cu tendința pozitivă de creștere a volumului
producției și importurile stabile, egale cu 6,5% din piață în anul 2015.
Mai și iunie sunt lunile optime pentru vânzarea cireselor în România, fiindcă
volumul producției locale nu este mare și are loc creșterea prețurilor.
Cerința cea mai importantă pentru ambalaj este protecția fructelor împotriva
vătămării. Atâta timp cât ambalajul satisface cerința aceasta, el va fi acceptat de
cumpărători de rând.
In anul 2022 pretul la un kg de cirese in judetul Salaj a fost de 10 lei.
Principalii cumparatori
Consumatorii firmei SC CIRESAREII SRL vor fi toate persoanele, indiferent de
sex si varsta si toate firmele care vor fi sa comercializeze produsele oferite de aceasta
firma.
Potentialii clienti permanenti ai acestei firme vor fi consumatorii judetul Salaj
care vor aduce firmei circa 20 % din venitul annual restul procentului de 80 % vor fi
incasate de la magazinele cu care se vor face contracte.
Materii prime
Principalele materii prime utilizate in procesul de infiintare a livezii sunt: -
material saditor (pomi); picheti; ingrasaminte, apa. Principalele materii prime utilizate in
procesul de intretinere a livezii sunt: insecticide; fungicide; ingrasaminte minerale;
ambalaje pentru recoltare.
Ingrasamintele (minerale) se vorachizitiona de la SC Agrimarvas SRL.
Ambalajele se achizitioneaza de la societati producatoare de ambalaje din carton
sub forma de lazi. Procurarea ambalajelor se face pe baza de comanda, livrarea este in
general asigurata de furnizor in perioada de recoltare.
11
Cap 5 Planul de marketing
Politica de pret
Politica de pret a companiei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel
mediu comparativ cu cele practicate de catre concurenta pentru produse similare. In
absenta unei diferentieri accentuate intre produsele oferite, cei mai multi dintre
cumparatori aleg marfa cu pretul cel mai scazut. In stabilirea si modificarea nivelului
preturilor, intreprinderea individualaa lua in calcul o serie de factori, dintre care ceimai
importanti sunt:
- costul de productiesi de comercializare;
- clasa de greutate in care se incadreaza;
- preturile practicate pe piata la produsele similare;
- starea concurentei;
- conjunctura economica existenta la momentul respectiv;
- legislatia in vigoare; etc.
Pretul mediu practicat de firma pentru comercializarea produselor a fost estimat la
10 lei/kg de cirese.
12
Cap 6 Personalul
In cadrul firmei se vor angaja

-un contabil
-4 paznici
In sezonul recoltei firma va angaja personal necalificat sezonier.
13
Cap 7 Productia
Prin acest proiect se propune infiintarea unei livezi de ciresi pe o suprafata de

80ha. Se estimeaza o productie anuala de 90 t cirese.
Temperatura. Deşi este o specie relativ rustică, cireşul este pretenţios faţă de
temperatură. D.Teaci (1980) susţine că izotermele cuprinse între 9 şi 11,5°C asigură o
bună fructificare a cireşului. Majoritatea autorilor apreciază că temperatura medie anuală,
optimă culturii cireşului este de 10,5°C, iar zonele cele mai favorabile sunte cele
cuprinse între izotermele de 14-16°C în luna mai respectiv zona de deal cu altitudini de
200-500 m.
Cireşul nu suportă arşiţa verii. Faţă de ger are o rezistenţă mijlocie, mugurii floriferi
rezistă până la -24°C,iar trunchiul şi ramurile până -30°C dacă gerurile survin treptat şi
pomii sunt pregătiţi pentru iernare.
Cireşul înfloreşte la 15-17 zile după ce temperatura aerului depăşeşte 8°C şi după ce
s-au acumulat cca. 320°C. Temperatura medie zilnică necesară pentru desfăşurarea
normală a înfloritului este de 10-14°C.
Anul T TM Tm PP V RA SN TS FG TN GR
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Tabel 1 – Valoriile climatic anuale intre 2000 și 2012
Interpretarea datelor climatice anuale:

T - Temperatura medie anuala (°C)
TM- Media anuala a temperaturilor maxime (°C)
Tm- Media anuala a temperaturilor minime (°C)
PP- Tot Precipitatiile anuale formate din ploaie sau zapada (mm)
V- Media anuala a vitezei vantului (Km/h)
14
RA- Totalul zilelor cu ploaie in timpul anului

SN- Totalul zilelor cu ninsoare in timpul anului
TS - Totalul zilelelor cu averse insotite de fulgere si tunete in timpul anului
FG - Totalul zilelor cu ceata in timpul anului
TN- Totalul zilelor cu tornade in timpl anului
GR - Totalul zilelor cu grindină în timpul anului
Datorită poziției sale, comuna Florești beneficiază de un climat temperat

continental moderat cu influenţe de deal și podiș, fiind supus unei circulaţii atmosferice
predominant vestice. Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de aer de natură
maritim-polară sau maritim-arctică din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest, în
cadrul activităţii ciclonice nord-mediteraneene, cu:
 temperatura medie anuală:11 (Tabel 1)
 suma temperaturilor active de peste 10°C: 2800-3200
 suma temperaturilor active de peste 15°C: 2200-2400
 data medie a ultimului îngheţ: 20.IV-25.IV
 data stabilizării temperaturii de 10°C: 17.IV
 data stabilizării temperaturii de 15°C: 20.V
 număr de zile fără îngheţ: 170-195
 durata de strălucire a soarelui în ore: 1950-2000
 umiditatea relativă aprilie-iunie: 65-72%
Temperaturi de peste 0°C se înregistrează din decada a treia a lunii februarie, iar
temperaturi peste 10°C se înregistrează din decada a treia a lunii martie (Fig.2).
Fig.2. Temperatura medie a aerului în diferite localităţi din zona Floreştiului
Lumina sau durata de strălucire a soarelui. Cireşul este o specie foarte

pretenţioasă faţa de lumină fapt demonstrat şi de particularitaţile sale de creştere (coroana
15
rară, etajare naturală). Fructele obţinute în interiorul coroanei deşi roşii sunt cele mai
acide.
Soiurile timpurii sunt cele mai pretenţioase faţta de lumină. Insuficienţa luminii
determină apariţia de scurgeri cleioase, boli criptogamice şi creşterea este mult
diminuată. În cultură cireşul preferă expoziţii bine luminate, respectiv treimea mijlocie şi
superioară
a pomilor.
Toate procesele fiziologice şi biochimice care au loc în plante, precum şi
fenomenul de evapotranspiraţie sunt influenţate de acest factor (tabel 2).
Radiația solară este principala sursă de energie care asigură atât lumina cat si
căldura necesară creșterii și dezvoltării plantelor verzi. Radiația globala anuală compusă
din radiația directă și difuză variază pe teritoriul țării noastre. în funcție de poziția
geografică a locului între 1164 și 1630 kwh/m², astfel, radiația maximă se constată în
zona litoralului urmată de zonele de câmpie din sudul tării și apoi din câmpia din vestul
țării și zonele colinare. O variație puternică se înregistrează și în cursul anului datorită
modificării unghiului de incidență a duratei de strălucire a soarelui și a nebulozității.
Tabel 2 - Durata de strălucire a soarelui în medie (2000-2009)
Luna Durata de strălucire a

soarelui (h)
IANUARIE 46,5
FEBRUARIE 79,4
MARTIE 95.3
APRILIE 127.1
MAI 81.9
IUNIE 208.8
IULIE 241.1
AUGUST 209.8
SEPTEMBRIE 147.3
OCTOMBRIE 99.4
NOIEMBRIE 65.15
DECEMBRIE 83.95
16
Umiditatea. Creinţele faţă de apă sunt moderate şi influenţate de portaltoi. Astfel,

în cazul altoirii pe mahaleb, un nivel al precipitaţiilor anuale de 550 de mm este suficient
pentru aprovizionarea cu apă a cireşului. Altoit pe franc sau vegetativ, cireşul necesită un
nivel al precipitaţiilor de 650-700 mm anual. Umiditatea atmosferică ridicată (peste 75%)
în perioada maturării fructelor favorizeză atacul ciupercilor
Monilinia laxa şi Concomyces hiemalis. Prima ciupercă, în cazul unor atacurilor
puternice, poate duce chiar la pierirea pomilor. Precipitaţiile abundente în perioada
coacerii fructelor determină crăparea acestora, în special la soiurile târziicu pulpa
pietroasă.
Această specie este, de asemenea, sensibilă la excesul de apă din sol care uneori
duce la reducerea excesivă a creşterii, scurgeri gomoase şi chiar uscarea pomilor. Acest
fenomen este mai accentuat când cireşul este altoit pe mahaleb.
Se cunoaște rolul deosebit pe care îl are apa în viața plantelor ca element de
constituție, mediu de reacție biochimică si fiziologică, vehiculant al substanțelor minerale
și al celor rezultate din sinteză, regulator terminc al țesuturilor prin transpirație și
evaporație. Precipitațiile medii anuale se situează între 550-650 mm
Anotimpul cel mai ploios este vara când suma precipitaţiilor căzute este de 241,9
mm (41,0%). Primăvara se înregistrează în medie 152,7 mm (25,98%), toamna 116,0 mm
(19,6%) şi iarna 80,1 mm (13,4%) precipitaţii (Papp şi colab, 1969).
Cea mai ridicată frecvenţă a zilelor cu ploaie se înregistrează în lunile mai şi
iunie, datorită influenţei activităţii ciclonice şi pătrunderii maselor de aer umed dinspre
ocean. Numărul cel mai redus de zile fără ploaie este în luna septembrie, ca urmare a
regimului anticiclonic şi a atenuării fenomenelor de convecţie termică (Stoenescu, 1962).
Umiditatea relativă. Umiditatea relativă a aerului, exprimată prin raportul între
cantitatea de vapori existentă în aer şi cea maximă, corespunzătoare temperaturii aerului,
constituie un indicator important pentru caracterizarea climatului. În medie umiditatea
relativă a aerului este de 73% (umiditatea relativă aprilie-iunie: 65-72%).
Tabel 3 - Cantităţile de precipitaţii (mm) căzute în medie (1999-2009)
Precipitaţiile
medii (mm)
Luna
IANUARIE 20,2
FEBRUARIE 2,9
MARTIE 17,7
APRILIE 19,1
MAI 64,2
IUNIE 81,2
17
IULIE 92,1
AUGUST 15,1
SEPTEMBRIE 32,95
OCTOMBRIE 16,6
NOIEMBRIE 14,3
DECEMBRIE 12,4
Nebulozitatea. Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori.

Norul constituie un sistem coloidal format din picături de apă sau cristale de gheaţă de
diferite dimensiuni, aflate în suspensie la diferite înalţimi. Nebulozitatea se apreciază
vizual, sub forma de zecimi de cer acoperit (valoarea “0” corespunde cerului senin, iar
cea maxima, “10”, cerului acoperit în întregime.
Nebulozitatea medie anuală în zecimi este de 5,2, maxima fiind înregistrată în
luna decembrie 7,2, scăzând până în luna august când ajunge la 4,3. Se constată o
nebulozitate scăzută începând din lunile de vară (iulie) până în noiembrie.
Regimul eolian. Se caracterizează prin valori moderate, Clujul situându-se într-o
zonă ferită în general de vânturi puternice. În zonă, cele mai ridicate valori ale vitezei
vântului se înregistrează din sectorul vestic, cu preponderenţă N-V, determinate de
canalizarea curenţilor în lungul văii Someşului mic. Viteza medie anuală a vântului este
de 4,3 m/s din direcţia N-V şi de 3,8 m/s din direcţia V (Tabel 4).
Tabel 4 - Direcţia, frecvenţa si viteza vântului în comuna Floreşti
Directia Frecventa Viteza
N 1,7 1,8
NE 3,2 2,3
E 2,4 1,6
SE 2,4 1,9
S 1,9 1,9
SV 2,3 1,5
18
V 8,5 2,7
NV 8,5 2,7
Solul. Cireşul manifestă pretenţii ridicate faţă de sol, evident în funcţie de soi şi
portaltoi. În general, el preferă soluri mijlocii sau uşoare, revene, permeabile, profunde,
calde, fertile, cu un conţinut de calciu de 4-6% şi cu apă freatică sub 1,5-2,0 m.
Pe terenuri grele suferă incă de la plantare şi piere prematur. Cireşul prefera soluri cu un
conţinut maxim de argilă de 20-30%, pH 5-6,5, iar salinitatea zero (M.POPESCU şi
colab.,
1982).
În judeţul Cluj se remarcă prezenţa unui înveliş de sol variat, alcătuit din
molisoluri, argiluvisoluri, alături de care se pot găsi şi soluri hidromorfe şi soluri
neevoluate. Molisolurile sunt reprezentate prin cernoziomuri cambice şi cernoziomuri
argiloiluviale, rendzine şi pseudorendzine, brune de pădure.
Solurile întâlnite în zona Floreşti şi împrejurimi sunt:- cernoziomurile, care se
întâlnesc pe versanţi scurţi, semiumbriţi sau semiînsoriţi, pe marne cu straturi subţiri de
gresii. În profilul de sol de tip Am-A/C-Cca, orizontul Am depăşeşte 50 de cm grosime,
iar orizontul Cc apare la 70-80 cm. Sunt de obicei carbonatice, cu textura luto-argiloasă,
conţinut mijlociu de humus (4%), şi mare de azot total în orizontul Am, având reacţie
alcalină, uneori neutră şi sunt saturate în baze. Cernoziomurile cambice s-au format în
condiţie de expoziţie N, NV, NE şi substrat litologic alcătuit din marne, nisipuri şi gresii
în alternanţă, iar apa freatică la adâncime mare. Sunt soluri eubazice cu subtipurile
vertice si pseudorendzinice, uneori fiind erodate.
Cernoziomurile argiloiluviale sunt formate în condiții asemănătoare cu acelea ale
cernoziomurilor cambice, evoluând mai mult sub vegetaţie lemnoasă, profilul fiind
profund şi volumul edafic mare. Sunt caracterizate printr-o culoare neagră în orizontul
Am, iar în Bt culoare brună închisă.
Densitatea aparentă este de1,1g/cm
Coloizii solului sunt reprezentaţi de particule foarte mici de natură minerală
(argile,oxizi de siliciu, hidroxizi de Al şi Fe), organică (acizi humici şi huminici) sau
organo-minerală dispersaţi în sol sub forma micelelor coloidale. Aceştia au o importanţă
deosebită în capacitatea de adsorbţie şi capacitatea de schimb cationic.
Reacţia solului este de 6,8, iar prin conţinutul bogat în materie organică şi coloizi
argilo-humici are o capacitate de tampon ridicată.
19
Solurile gleice au un profil asemănător cu cel al lăcoviştilor, numai că, înafară de

apa freatică situată la adâncime foarte mică, alături de vegetaţia ierboasă higrofilă ,
influenţă a avut şi vegetaţia lemnoasă.
Pelisolurile (vertisolurile) sunt soluri determinate de predominarea orizonturilor
A, B, C bogate în argile. În această clasă au fost separate două tipuri de soluri: pelosolul
şi vertosolul. Acestea includ soluri cu orizont pelic sau vertic de la suprafaţă sau imediat
sub orizontul arat, orizont situat între 25 şi 100 cm adâncime. Pelosolurile conţin argilă
neexpandabilă, foarte compactă, fiind practic lipsită de pori, în timp ce vertosolul se
caracterizează prin gonflarea şi contractarea puternică a argilei, când se trece de la starea
uscată la cea umeda şi invers.
1.5. Caracteristici morfologice şi de producţie
Sistemul radicular. Arhitectonica sistemului radicular depinde în mare măsura

de modul de ramificare al soiului şi de portaltoi. V.Cireaşă (1974), găseşte că la soiurile
cu coroană piramidală, altoite pe mahaleb, sistemul radicular este mai profund respectiv
mai superficial la soiurile cu coroana globuloasă alotite pe cireş sălbatic. Sistemul
radicular la cireş este relativsuperficial, peste 70% din rădăcini găsindu -se la adâncimea
de 0-40 cm. Raza sistemului radicular depăşeşte de 2,5-3 ori raza proiecţiei coroanei.
Rădăcinile înregistrează două valuri de creştere: primul în aprilie-mai şi al doilea în
octombrie -noiembrie.
Partea aeriană. După plantare, in primii ani de viaţă, cireşul are o creştere lentă
după care se comportă ca o specie cu creştere viguroasă. Majoritatea soiurilor au la
început un port dresat care după intrarea pe rod se deschide coroanele devenind invers
piramidale sau chiar pletoase (Ramon Oliva). Ramificarea la cireş este de intensitate
redusă, caracteristic aceste specii fiind fenomenul de etajare naturală.
Specificul fructificării. În cadrul acestei specii există soiuri care fructifică

preponderent pe buchete de mai (Van, Cerna, Bigarreau Morreau), însă majoritatea
soiurilor fructifică atât pe buchete de mai cât şi pe ramuri mijlocii şi lungi. Mugurii
floriferi se formează în procent de 75% pe ramurile buchet şi numai 25% peramuri
mijlocii sau lungi(FLORICA ROŞU, citat de M.POPESCU şi colab., 1993).
Înfloritul. Cireşul înfloreşte după migdal, cais şi piersic şi aproape în acelaşi timp
cu majoritatea soiurilor de prun şi păr. Din fiecare mugur florifer se formeazăa o
inflorescenţă cu 2-4 flori. Înfloritul durează cca. doua săptămâni, iar in perioadele mai
reci chiar trei.
Polenizarea şi fecundarea. Majoritatea soiurilor de cireş sunt autosterile (mai

puţin soiul Stella) ceea ce obligă gruparea in parcele a 3-4 soiuri interfertile cu aceeaşi
20
epocă de înflorit(tabel 12.1). Realizarea unei recolte bune este determinată de polenizarea
a 30-50% din flori (T.Gozob, 1971; Grojer, 1976). La cireş polenizarea este entomofilă.
Vârsta intrării pomilor pe rod. Cireşul este o specie precoce, apariţia primelor
fructe semnalându-se in anul III-IV de la plantare. Rezultate economice se obţin incepând
din anul V(Van, Roşii de Bistriţa, Germesdorf, Jubileu 30).
Productivitatea este cuprinsă între 6-8 t/ha (Ramon Oliva, Armonia,

Germesdorf), 9-10t/ha (Früheste der Mark, Bigarreau, Morreau) şi peste 11 t/ha (Timpurii
de Bistriţa, Uriaşe deBistriţa, Stella).
Longevitatea economică soiurilor de cireş viguroase este de 30-40 ani , iar a

celor de vigoare mijlocie şi mică altoite pe portaltoi de vigoare medie este de 20-30 ani.
21
Cap 8 Plan financiar
Calcul estimativ cu material
Tabel 1 – Calcul estimativ cu materialele
Unitatea de
Materialul Cantitatea masura Pret/UM Total
Stalpi de
beton 1.800 buc 80 144000
Plasă zincată 11.255 kg 45 506475
Sarma zincată 810 kg 7 5670
Sarma
ghimpată 1.350 kg 10 13500
Bitum 225 kg 1,5 337,5
Porti 2 buc 2.000 4000
Total 673983
Deviz materiale necesare la defrișarea vegetației
Motofierăstră
u 2 buc 5000 10000
Secure 8 buc 40 320
Furci 160 buc 10 1600
Total 11920
Cartarea agrochimică = 200 ron/ha => 18.000 ron
Deviz de elaborare a documentației = 100 ron/ha => 9.000 ron
TOTAL estimativ cu materialele = 712.903 ron
Calculul suprafeței drumurilor
Plantație în sistem intensive de cireș:
- suprafața totală a livezii este de 80 ha,
- suprafața plantată este de 76,42 ha,
- suprafața ocupată de drumuri și construcții este de 3, 58 ha.
- pantă 5% si denivelări pe 6% din suprafața livezii.
22
Drum principal
12,4*6*50/10.000 = 0,37 ha
Drumuri secundare
125*3,5*5/10.000 = 2,18 ha
Zonă de întoarcere
24*6*5/10.000 = 0,72 ha
Canal principal
12*1*50/10.000 = 0,06 ha
Șanț marginal
24*0,6*50/10.000 = 0,072 ha
Suprafața ocupată de clădiri
100%..................80ha
0,2%....................0,18ha
Su=St-SO = 80 – 3,58 = 76,41 ha
3.3. Calcul amenajări drumuri și elemente auxiliare
Drum principal
Ldp = 12,4*50/1000 = 0,62 ha
1.000.000 ron/ha => 620.000 ron
Drum secundar
Lds = 125 *50/1000 = 6,25
1.500 ron/m liniar => 9.375.000 ron
Amenajarea sistemului de evacuare al apei
23
Cp = 1000ron/m2 => 1000 *600 = 600.000 ron
Șanț marginal
600 ron/m2 => 600*720 = 432.000 ron
TOTAL cheltuieli: 11.027.000 ron
Denivelări
6%.............................x ha
100%.......................80 ha
X=4,8 ha denivelări
Suprafața denivelării
S = π *R2 => R2 = S/π => R2 = 4,8/3,14 => R2 = 1,529 => R = 1.311 *100/50 = 2,62
Necesar pomi
5,5 *3 = 16,5 m2 – suprafață de nutriție
1000/16,5 = 606 pomi/ha
Costul materialului săditor
Total pomi: 52.364 + rezervă 10% - 523 pomi = 52.887 pomi
Cost material săditor: 528.870 ron
Tabel 10 – Deviz cu cheltuielile raportat la suprafața utilă
Anul Total cheltuieli fișe

Înfințare
AN 1
AN 2
AN 3
AN 4
Total 2.306.908,5
24
1. Investiția totală (It ) - Deviz împrejmuire plantaţie+Deviz material la defrişarea

plantaţiei+Cartarea agrochimică+ Deviz elaborare documentaţiei+ Deviz fişe
tehnologice+ Cost aferent amenajării drumurilor şi canalelor
It= 673983 + 11920 + 18.000 + 9.000 +2.306.908,5 + 11.027.000 = 14.046.811,5
2. Durata optimă de funcționare a plantației
Intensiv = 20 ani
3. Investiția la hectar
It/St = 14.046.811,5 / 80 = 156.075,68 ron/ha
4. Cota de amortizare – Cam
Cam = 14.046.811,5/20 = 702.340,57 ron
5. Timp de recuperare
Tr= It/venit net annual = 14.046.811,5/16.091.223,2 = 0,87
6. Venit net anual=Producţia globală – Ch.Materiale= 17,074,500 - 983.276,8 =

16.091.223,2
Ch.mat=Ch. Directe+Ch. Indirecte= 702.340,57 + 280.936,23 = 983.276,8 ron
Ch.directe= 5% din It=0,05x 14.046.811,5 = 702.340,57
Ch.indirecte=2% din It=0,02x 14.046.811,5 = 280.936,23
7. Viteza de recuperare
Vr = timp functionare/timp recuperare
Vr = 20/0,87 = 16,4 ani
8. Costul de producție pe unitatea de produs
Cp = Ch material/Qp (cant medie/parcel)
Cp = 983.276,8 / 12.0800 = 8,139
9. Preț de vanzare mediu (Pvm)
141/8 = 17,62 ron
25
10. Profit = Qp * (Pvm – Cp) = 120.800 * (17,62 – 8,13) = 1.146.392 ron
11. Rata profitului – R%
R% = Profit/ch. Material x 100 = 1.146.392/16.091.223,2 x 100 = 7,12
26

Referat TEREC VEDINAS ALIN Hort 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat TEREC VEDINAS ALIN Hort 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

N Facultatea de Protectia Mediului

Profesor: Ș.l.dr.Gîtea Manuel

Cap 1 Informatii despre firma

Cap 2. Strategii personale si de afaceri

Cap 3Descrierea produsului

Cap 4 Analiza de piata

Cap 5 Planul de marketing

Cap 8 Plan financiar

Cap 1 Informatii despre firma

Firma denumita SC CIRESARII SRL a luat fiinta la initiativa unui proprietar de

Cap 2. Strategia personala si de afaceri

In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern, de tip intensiv de exploatare a

Cap 3 Descrierea produsului

După produsul principal urmărit a se obţine, în etapa actual pomii şi arbuştii

Caracterizarea soiurilor cultivate

1. Burlat (BIGARREAU HÂTIF BURLAT)

Pomul este viguros, cu port dresat.Produce bine şi

Fructul este foarte mare (7-10 g); 24-26 mm în

Se maturează in ultima decadă a lunii mai, primele zile

A fost obţinut în Franţa şi este soi de perspectivă.

Fructele au un grad redus de perisabilitate. Suportă bine transportul.

Sâmburele este destul de mare, sferic-ovoidal, cu creastă ventrală proeminentă, largă şi

A fost obţinut la SCPP Bistriţa în anul 1977.

Pomul creşte viguros în primii ani, iar apoi creşterea

Se maturează cu două-trei zile mai devrem decât soiul Ramon Oliva.

Soi obţinut la SCDP Bistriţa în anul 1956.

Pomul este de vigoare mijlocie sau supramijlocie, cu

Fructul este potrivit de mare (5 g), ovoid, comprimat lateral,

A fost obţinut la SCDP Bistriţa şi omologat în

Pomul are creştere moderată, cu coroană

Fructifică pe buchete de mai şi ramuri mijlocii.

Fructul este mare sau foarte mare (7,4 g), sferic-

A fost obţinut la Institutul Agronomic Nicolae

fost omologat în anul 1972.

Pomul este viguros, cu coroană sferică, slab dresată.

Fructul este mare (6-7,5 g), cordiform-rotunjit,

Soi obţinut în Canada. La noi în ţară este în curs de răspândire.

Pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroană rară.

Fructul mare (6,5 g), tronconic, colorat în roşu viu, cu

Fructele se recoltează în decada a doua a lunii iunie.

Soiul se evidenţiază prin precocicate, productivitate, autofertilitate, calitate. Dă rezultate

Fructele se recoltează în decada a treia a lunii iunie.

A fost obţinut în Germania şi este foarte bine

Pomul este foarte viguros, cu coroan larg-conică,

Fructul este mare şi foarte mare (7,5 g), obtuz-

Fructele se maturează la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie.

A fost obţinut în Germania la jumătatea secolului

Pomul este viguros, cu coroană larg-conică, spre

Fructele se maturează în decada a treia a lunii iunie.

Cap 4 Analiza de piata

Cap 5 Planul de marketing

In cadrul firmei se vor angaja

Prin acest proiect se propune infiintarea unei livezi de ciresi pe o suprafata de

Interpretarea datelor climatice anuale:

RA- Totalul zilelor cu ploaie in timpul anului

Datorită poziției sale, comuna Florești beneficiază de un climat temperat

Fig.2. Temperatura medie a aerului în diferite localităţi din zona Floreştiului

Lumina sau durata de strălucire a soarelui. Cireşul este o specie foarte

Luna Durata de strălucire a

Umiditatea. Creinţele faţă de apă sunt moderate şi influenţate de portaltoi. Astfel,

Nebulozitatea. Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori.

Directia Frecventa Viteza

Solurile gleice au un profil asemănător cu cel al lăcoviştilor, numai că, înafară de