Planul de afacere pentru

nfiinarea unei plantaii

de nuci

Director: Ghiorghe Sonya

Adresa: Strada Luceafrul nr 8, Timioara
Tel: 0723 034 430
 Cuprinsul planului de afarcere

1. Sinteza planului de afacere........................................................... 3-7

2. Date de identificare........................................................................... 8
3. Legea organic privind gospodriile rneti............................... 8
4. Structura organizatoric................................................................ 10
5. Obiectivele....................................................................................... 10
6. Analiza SWOT................................................................................ 11
7. Organizarea produciei.................................................................. 12
8. Analiza riscului............................................................................... 12
9. Descrierea pieei.........................................................................13-14
10. Planul de marketing.................................................................... 15
11. Planul financiar...................................................................... 16-18

Sinteza planului de afaceri

Propunem spre analiz o afacere n domeniul cultivrii nucilor (cod CAEN: 0113).
Dorim s cultivm o livad de nuci comestibile ecologice, ale carei produse s fie destinate

2
exportului, dar i pieei interne. Aceast afacere se va organiza sub forma unei Gospodrii
rneti, denumit G Nuca Bun, si va avea capital privat. Principalul obiect de
activitate l constituie creterea nucilor, la care se adaug comercializarea acestora.
Dat fiind faptul c Moldova are un climat foarte bun pentru cultura nucului, i nucile sunt
produse ecologice cu o cretere susinut a exporturilor, dorim s valorificam aceasta
oportunitate prin cultivarea nucilor i vnzarea miezului de nuc pe pie ele externe unde este
foare apreciat.

Puini dintre detintorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara,
cererea de miez de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea
unei plantatii moderne de nuci, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. In
urma studiilor facute s-a dovedit ca infiintarea unei plantatii de nuci reprezinta o solutie
pentru viitor in conditiile cresterii populatiei, creste si cererea pentru consumul de nuci,si
totodata extinderea suprafetelor cultivate pentru protejarea mediului inconjurator. Investitia a
fost considerata una rentabila deoarece costul privind obtinerea productiei este unul redus,
motiv pentru care aceasta se poate recupera intr-un timp scurt, in timp ce durta de exploatare
depaseste 25 de ani. Raportandu-ne la piata internationala realizam ca preul unui kilogram
de nuci in coaja variaz intre 3,5 i 3.9 euro, in funcie de calitate i de soi. Aceasta
echivaleaz la o producie de doar 3000 de kilograme la hectar , cu un venit anual minim de
10500 de euro. In conditiile in care soiul cultivat este unul foarte productive veniturile sunt
cu atat mai mari. Realizarea unei plantatii de nuci este cu siguranta o afacere foarte tentanta,
cu investitie mica si profit mare. Pentru succesul afacerii este insa necesar sa plantezi soiuri
productive de nuci.Este o afacere pe termen lung pe care o poti lasa mostenire si copiilor tai.
Curata, sanatoasa si cu profit garantat. Pretul unui kg. de miez de nuca pe piata iti arata clar
cat de profitabila este afacerea.

De mentionateste faptul ca in ultimii ani la mare cautare sunt produsele ecologice, cat
mai naturale pentru ca gustul lor este inconfundabil in comparative cu alte produse ajutate
genetic. Cand lansezi pe piata un astfel de produs, tendinta celorlalti producatori este de
imitatie. In acest caz nu putem pune in discutie problema imitatiei pentru ca nucile
moldoveneti asa cum am mai precizam si mai sus beneficiaza de niste bune conditii de
dezvoltare. Iar regimul proprietatii intelectuale nu se incalca, mai degraba am putea spuneca
este stabilit printr-un acord mutual de catre toti producatorii, fiecare isi respecta modulde
producere al nucilor sale.

Modelul de afacere se va baza pe urmatoarea schem simplificat:

1.Tratarea solului;
3
 2.Plantarea i ntreinerea nucilor;
3.Culegerea i prelucrarea rodului;
4. Vnzarea nucilor

Elemente cheie care conduc ctre succesul unei astfel de afaceri:

- perioada in care arborele de nuc se maturizeaza este de 7-8 ani;

- dupa sadire, deja in al treilea an, apar primele fructe intr-o cantitate redusa (ex. un soi de
nuc bun de origine frantuzeasca denumit Lara ajunge sa dea roade la 3-4 ani de la plantare);

- plantarea se face toamna, la o distanta de circa 9 metri intre pomi si 10 metri intre randuri;

- densitatea optima este intre 120 - 170 de pomi/hectar, in functie de soiul ales;

- costul unui pom variaza intre 30 si 100 de lei in functie de soi, loc de achizitie, etc;

- gropile trebuie sa aib o adancimea de circa 50-60 de centimetri;

- plantatiile de nuc se infiinteaza numai pe terenurile favorabile din zone specifice acestei
culturi, terenul se defriseaza de vegetatia lemnoasa, apoi se cultiva 3-4 ani cu leguminoase,
perene sau anuale dupa care se infiinteaza cultura de nuc.

- fertilizarea de baza se face pe directia randului sau la fiecare pom, pregatirea terenului se
face prin desfundare sau prin saparea gropilor mari de plantare.
Cantitatea rezultata de nuci poate fi comercializata pe piata UE, aducandu-va in medie
10.000 de euro, in timp ce costurile de operare pentru un hectar nu pot depasi in opinia
expertilor 1.000 de euro/an.

Avantajele unei afaceri cu nuci

1 Cererea de miez de nuc este mult mai mare dect oferta.

2. Plantaia de nuci se poate realiza cu fonduri europene .

4
3. Cultivarea nucului nu necesit condiii climatice speciale, nici terenuri deosebite i
este rezistent la boli i dunatori.

4. Producia este de 3,5 - 4 tone de nuci. Pe un hectar de livada de nuci cresc 100 de copaci.
De pe un copac pot fi strinse in medie 40 kg de nuci. Astfel, de pe un hectar pot fi recoltate 4
tone de nuci i dupa prelucrare - 1,2 tone miez de nuca.

5. De la nuc se valorific totul: fructele (nucile ca atare, uleiul de nuca - 50 lei/kg de ulei
presat la rece), lemnul de calitate superioara, cojile si frunzele.

6. Nucul are valoare ecologic, fiind unul dintre putinii arbori care reusesc sa absoarba
metalele grele din atmosfera.

7. Durata de viat a unui nuc este mare: 85-100 de ani.

Lista produselor care pot fi valorificate n urma sdirii i cultivrii unei livezi
de nuc pe termen lung.

Produsele care pot fi valorificate sunt urmatoarele:

- miezul de nuc
- nucile verzi
- frunzele
- lstarii
- mugurii
- cojile
- lemnul
Nucul este originar din Asia Central i din unele zone ale Peninsulei Balcanice. rile
mari producatoare de nuci sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China,Turcia,
Ucraina, Romania, Rusia, Italia, Iran. Nucul este una dintre cele mai importante specii
pomicole. Nucile contin, la 100g, 15 g de proteine, 60 g de lipide, 15 g de glucide si 2,4 g
celuloz. Sunt bogate n minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier,
cupru, zinc i iod.Contin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP i caroten.Lstarii si scoar a
se utilizeaza pentru prepararea taninului, a unor coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat
in industria mobilei si pentru sculpturi. Nucile verzi sunt bogate in vitamina C si se utilizeaza
pentru prepararea lichiorurilor si dulceurilor. De mentionat, ca miezul de nuca contine
vitamine de noua ori mai mult decat macesul.Un kilogram de nuci contine 35 de mii de
calorii sau de 1,5 ori mai mult dect carnea gras de porc, de 3 ori mai mult decat pinea i de
10 ori mai mult decat cartoful,iar 400 de grame de miez de nuci asigura necesarul de calorii
pentru o zi. Nuca este bogata in acizi grai omega 3 si consumul lor poate duce la scaderea
colesterolului.
5
 Miezul de nuca poate fi consumat ca atare, dar poate fi utilizat si in prepararea unor
specialitati de cofetarie si patiserie. Din miez de nuca se extrage ulei, ce are calitati excelente
din punct de vedere alimentar.
Uleiul de nuca mai este folosit la fabricarea sapunului, a lacurilor, precum si la
obtinerea produselor cosmetice si farmaceutice.
Nucile verzi se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate foarte mare de vitamina
C, de 40 de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca poate fi
extrasa o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.
Frunzele, lstarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie materie prima foarte putin
folosita la noi in tara.

14 argumente de ce nucile sunt foarte bune pentru sntate i de ce trebuie s

consumm miez de nuc, zilnic.

1. Deoarece reduc colesterolul - Nucile, arahidele i migdalele, bogate n grsimi sntoase,

fibre i vitamina E, scad colesterolul. Specialitii de la Universitatea Loma Linda din
California care au revzut 25 de cercetri tiinifice legate de impactul nucilor asupra
sntii susin c aproximativ 67 de grame e cantitatea zilnic indicat pentru consumul
zilnic.

2. Scad riscul apariiei bolilor cardiovasculare - deoarece scad colesterolul ru din organism,
reduc apariia cheagurilor de snge i regleaz tensiunea arterial, nucile, prin coninutul
bogat de acizi grai Omega-3, ajut la reducerea considerabil a apariiei bolilor de inim,
dac stm s ne gndim c specialitii spun c un sfert de can con ine 90% din doza zilnic
recomandat de astfel de acizi.

3. Riscul de stop cardiac scade cu o treime - tot n relaie direct cu apari ia bolilor
cardiovasculare, dar important de precizat este i faptul c un consum zilnic de nuci previne
cu o treime riscul de a face stop cardiac, n urma unui studiu realizat pe 86.000 de femei.

4. Sunt o surs de grsimi bune - O mn de nuci, de fistic, migdale sau semin e de floarea-
soarelui (preferabil neprjite) pot completa necesarul de grsimi bune dintr-o zi.

5. Pentru c ajut n cura de slbire - este important ca nucile s se consume crude, n stare
natural, fr adaosuri de sare, ulei i alte condimente; prjite acestea deja se transform n
alimente nocive.Pentru c sunt extrem de sioase i sntoase, nucile reprezint cea mai
bun gustare dintre mese, fr repercusiuni n privina kilogramelor n plus, pentru c numai
o mn de nuci asigur un timp ndelungat de saietate. Un studiu guvernamental realizat de
americani a demonstrat c nucile lupt eficient mpotriva obezitii, prin faptul c persoanele
care consum regulat acest aliment au parte de o diet mai echilibrat. Fiind bogate n
proteine i grsimi bune i consumate cu moderaie, acestea nu influeneaz greutatea
corporal i nu ngreuneaz metabolismul, ca alte produse.

6
6. Sunt un excelent remediu mpotriva insomniei - tii care este cauza insomniei? Lipsa de
magneziu din organism care conduce la producerea unei cantiti mai mici de melatonin,
ceea ce alung somnul i te ine treaz. Nucile sunt o foarte bun surs de magneziu, iar dac
mnnci o mn de nuci cu 1-2 ore nainte de a te culca, poi dormi linitit.

7. Pentru c alung stresul! - tot DailyMail.co.uk evideniaz relaia dintre stres i vitamina B
i susine c studiile realizate n privina stresului au artat c tot complexul de vitamina B
reprezint un remediu antistres, relaxnd sistemul nervos i totodat starea ta general.
Nucile sunt o important surs de astfel de vitamine.

8. Amelioreaz durerile! - datorit vitaminei B, mai exact celei B1, durerile se diminueaz n
intensitate. Aceast vitamin coninut de nuci ajut la funcionarea optim a musculaturii i
crete tolerana la durere.

9. Sunt eficiente n lupta cu diabetul! - un studiu recent, aprut n februarie 2010 n Diabetes
Care, a ajuns la concluzia c un consum de 56 g de nuci zilnic ajut la ameliorarea diabetului
de tip 2, prin dilatarea vaselor de snge, mbuntind astfel fluxul sangvin.

10. Previn cancerul! - prin coninutul bogat de acizi Omega-3, fibre, vitamina E, magneziu i
acid folic, nucile reprezint una dintre cele mai bune metode profilactice mpotriva
cancerului, relateaz EatingWell. com.

11. Previn constipaia! - prin coninutul bogat de fibre, nucile i asigur un tranzit intestinal
complet, asigurnd un sistem digestiv care merge ca uns.

12. Pentru un creier n form - pentru memorie, pentru sistemul nervos, dar i pentru o minte
mai abil, recurge la consumul zilnic de nuci.

13. Pentru o via mai lung - prin toate beneficiile pe care le aduc, per total, organismului,
cercettorii susin c nucile pot fi considerate alimente valoroase din punct de vedere anti-
aging: mbuntind calitatea pielii i contribuind la crearea de celule sntoase, regenernd
constant organismul.

14. Pentru oase puternice - datorit coninutului de proteine, nucile sunt excelente n
ntreinerea sntii oaselor, dar i a muchilor, pielii i celulelor. ntrirea oaselor ajut la
prevenia osteoporozei!

Date de identificare:

Denumirea: G Nuca Bun

Slogan: Nucul pinea viitorului.
Misiunea: Valorificarea nucului prin cele mai tradiionale metode.
7
Adresa juridic: Strada Luceafrul nr. 8, Timisoara.
Nr de telefon: 0723 034 430
E-mail: nucabuna@gmail.com

Legea organic privind gospodriile rneti (de fermier)

Statutul juridic al gospodriei rneti

Gospodria rneasc are statutul juridic de persoan fizic.

Legislaia privind gospodria rneasc

Activitatea gospodriei rneti este reglementat de prezenta lege, de Legea cu privire la
antreprenoriat i ntreprinderi, de Codul civil, Codul funciar, Codul fiscal, Codul muncii i de
alte acte normative.

Dreptul la constituire
(1) Fondator al gospodriei rneti poate fi persoana fizic care a atins vrsta de 18 ani,
are capacitate de exerciiu deplin, posed teren cu drept de proprietate privat.
[Art.9 al.(1) modificat prin LP752 din 21.12.01 MO11/17.01.02 art.27]
(2) O persoan fizic poate fi fondatorul (membrul) numai al unei gospodrii rneti.

Sediul
Sediul gospodriei rneti este n unitatea administrativ-teritorial de nivelul nti n a
crei primrie este nregistrat.
[Art.12 n redacia LP752 din 21.12.01, MO11/17.01.02 art. 27]

Conductorul gospodriei rneti

(1) Conductor al gospodriei rneti este fondatorul, iar n cazul eliberrii fondatorului
din funcie, unul dintre membri care a atins vrsta de 18 ani i are capacitate de
exerciiu deplin, ales de ceilali membri ai gospodriei.
[Art.15 al.(1) n redactia LP752 din 21.12.01, MO11/17.01.02 art.27]
(2) Conductorul gospodriei rneti:
a) reprezint gospodria n instan de judecat, n relaiile cu alte autoriti publice,
precum i cu persoane fizice i juridice;
b) organizeaz activitatea gospodriei;
c) efectueaz, n numele gospodriei, tranzacii, elibereaz procuri pentru efectuarea de
tranzacii;
d) angajeaz i elibereaz lucrtori;
e) ine evidena timpului de lucru i salariilor persoanelor care lucreaz n baz de contract,
efectueaz nscrieri n carnetul lor de munc, precum i al membrilor gospodriei;
8
 f) stabilete politica de eviden n gospodrie, asigur evidena contabil i prezentarea
rapoartelor n conformitate cu legislaia;
g) asigur predarea n arhiv a documentelor de plat a salariilor i a contribuiilor de
asigurri sociale de stat, precum i a documentelor prevzute la art.24 alin.(2);
h) exercit alte atribuii neinterzise de lege.
[Art.15 al.(2) modificat prin LP752 din 21.12.01, MO11/17.01.02 art.27]
(3) n cazul incapacitii temporare de munc sau absenei sale ndelungate, conductorul
gospodriei rneti are dreptul s ncredineze ndeplinirea obligaiilor sale unui membru
cu capacitate deplin de exerciiu, iar n cazul constituirii gospodriei rneti dintr-o
singur persoan, unei alte persoane, faptul consemnndu-se n Registrul gospodriilor
rneti (de fermier).
[Art.15 al.(3) n redactia LP752 din 21.12.01, MO11/17.01.02 art. 27]
(4) Conductorul gospodriei rneti i poate da demisia ori poate fi destituit prin
hotrre a membrilor ei n cazul executrii necorespunztoare sau neexecutrii ndelungate
a atribuiilor.
[Art.15 al.(4) modificat prin LP752 din 21.12.01, MO11/17.01.02 art. 27]
(5) n cazul nlocuirii conductorului gospodriei rneti, membrii ei anun n scris, n
decursul unei sptmni, primria care a nregistrat gospodria.

Membrii
(1) Pot fi membri ai gospodriei rneti, n afar de conductor, urmtoarele persoane apte
de munc: soul (soia), prinii, copiii, inclusiv adoptivi, fraii, surorile i nepoii lui care
au atins vrsta de 16 ani, precum i alte persoane care snt membri ai familiei respective.
[Art.16 al.(1) modificat prin LP1496 din 29.11.02, MO174/20.12.02 art. 1335]
(2) Nu snt considerate membri ai gospodriei rneti persoanele care lucreaz n
gospodrie n baz de contract.
(3) Primirea n gospodria rneasc se face cu acordul membrilor ei.
(4) Ieirea din gospodria rneasc se face la cerere i nu necesit acordul celorlali membri
ai ei.
(5) Excluderea din gospodria rneasc se face n baza hotrrii celorlali membri ai ei.
(6) Calitatea de membru al gospodriei rneti apare i nceteaz n ziua efecturii
nscrierilor respective n Registrul gospodriilor rneti (de fermier).
(7) Litigiile dintre membrii gospodriei rneti se soluioneaz n instan de judecat.

Structura organizatoric

9
 Conductor-contabil

Ghiorghe Sonya

Lucrtor permanent Lucrtor sezonier Lucrtor sezonier

Barta Cristian Ghiorghe Aurel Barta Hilda

Obiectivele

Obiectivul 1 Intrarea pe pieele UE cu o cantitate de 2

tone de miez de nuc ecologice i
recunoaterea imaginii dupa 2 ani.
Obiectivul 2 Exportatea lemnului la preul de 200 euro
m2, n rile europene dup 10 ani de la
plantare.
Obiectivul 3 Zona n care doresc sa nfiinez plantaia
de nuci, nu este situta departe de
localitate pe o suprafaa de 1 ha cu
posibilitatea de extindere pn la 5 ha.

Analiza SWOT (avantaje, dezavantaje, oportunuti, ameninri)

10
Puncte tari Puncte slabe
- Desfurm activitatea ntr-un domeniu - ntreprindere nou creat;
stabil; - Cheltuieli pentru transportarea productie
- Producem produse ce corespund ctre furnizori;
standardelor UE; - Lipsa experinei n domeniu dat.
- Suntem de nenvins n ideiile de - Resurse financiare limitate.
prespectiv;
- Suntem unici prin echipa tnr pe care o
formm;
- Suntem permanent n contact cu clienii;
- n domeniul financiar ctidurile sunt
garantate;
- Clienii ne prefer pentru produsele de
calitate oferite.

Oportuniti
- Cerea stabil la miez de nuc;
- Cerina prodeselor ECO;
- Accesarea granturilor, subveniilor.
- Consumul tot mai mare de produse naturale
n rndul populatiei, att pe plan naional, ct
i pe plan internaional ofer o siguran a
afacerii.
Ameninri
-Concurena puternic:
- Dependena mare de condiiile climaterice
nestabile din ar;
- Aparitia produselor din strintate, care
nlocuiesc cererea de nuci.
- Exist riscul lunecarilor de teren;

Organizarea productiei:
Compartimentele de productie sunt:

11
 Aprovizionare, fabricaie, controlul si asigurarea calittii, intreinerea nucului i a
echipamentelor.

Responsabilitati specifice:

- aprovizionarea trebuie sa in evidenta materiei prime intrate i ie ite ( nu trebuie ca

societatea sa ramana descoperita ).

- fabricaia tine evidenta materiei prime intrate a stocului de produse finite rezultate n
urma procesului de fabricatie.

- verific produsele finite rezultate din punct de vedere calitativ si hotaraste ce merge
la vnzare.

- intretinerea echipamentelor.

Analiza riscului
a. Riscuri interne

Exista riscul unor posibile neinelegeri ntre oamenii care muncesc la planta ie. Pentru a
evita acest risc se vor stabili de la inceputul afacerii, atribuiile fiecruia.

b. Riscuri externe

Exista riscul ca persoanele fizice-intermediari sa ofere preturi mici, la fel ca i pentru cei
care ofera cantitati de nuci din producie proprie.

Pentru a evita acest risc vom incheia contracte convenabile cu centre de achizitie, cu
termeni de plata, de colectare.

Posibilele condiii atmosferice nefavorabile pot duce la o slab producie a nucilor.

Descrierea pieei

Ne propunem ca prima recolt s o distribuim pe plan local, ncheind contracte cu

diferite fabrici specializate n producerea de cosmetice, produse alimentare sau uleiuri
12
tehnice. Scopul nostru in primul an de recolta este sa analizam productia obtinut pentru a
putea previziona recolta in anii urmatori si de asemenea sa o exportam.

Piaa int: firme si persoane fizice din tara i din afar, o valoare de 70% din
producie fiind programata pentru export. Din studiile de pia efectuate s-a constatat c
acest produs este foarte ateptat i bine primit avand o gama larga de utilizare: de la
industria alimentar, usoar, chimic pn la cea farmaceutic. Miezul de nuca reprezint un
aliment complet si concentrat care amelioreaza sau chiar previne numeroase afectiuni ale
corpului uman.
Producia mondial anuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone.
La ora actuala principalele ri producatoare de nuci pe plan mondial sunt China i S.U.A,
care impreuna ofera peste 43% din producia mondial. De asemenea, cantiti mari se mai
produc si in Iran ,Turcia, dar i n ri la polul opus precum Franta, Romania,Ucraina,
s.a.m.d. n ceea ce priveste diversificarea gamei sortimentale putem spune ca aceasta difer
de la zon la zon n funcie de clima de care beneficiaz, de metodele de crestere a pomiilor,
de multitudinea soiurilor existente pe pia. Pentru a-si face simit prezen a n cultura
nucifer, multe tari apeleaza la selectia i studiul tipurilor valoroase din populaiile
autohtone. Este de remarcat faptul c n ri precum S.U.A, Franta, Ungaria, Italia, Romania
si altele, cu ajutorul programelor speciale de ameliorare genetic se caut descoprirea unor
soiuri cu valori superioare celor externe.

Printre clienii notri se enumer:

Firmele cu activitate n domeniul industriei de patiserie i cofetrie din or. R cani

(Colibaba) care pot folosi miezul de nuc n prepararea prjiturilor i dulciurilor.

Supermarketurile naionale.

Piaa din or. Rcani.

Preul produsului va fi pentru nceput stabilit cu cel al pieei, urmnd ca ulterior s

creasc.

Deasemenea o parte din miezul de nuc va fi realizat cu ajutorul intermediarilor.

Analiza concurenilor

13
 Factorii G Nuca ntreprinderile concurente
succesului Bun A B C

Asortimentul 4 4 4 5

Calitatea 5 5 5 5

Preul 3 4 4 5

Promovarea 4 3 2 5

Piaa 3 4 4 5

Amplasarea 5 3 2 5

Deservirea 3 5 3 5

Total puncte 27 28 24 35

A - NutLOOK
B - GOSPODRIILE DE LA SATE

C - AMG KERNEL

Publicitatea i promovarea produsului

Vom promova prosusele noastre prin intermediul:

Website, unde vom plasa date de contact, preul produselor;

Anunuri;

Spoturi publicitare la radio;

Reclame mass-media;

Promoii n centre comerciale;

Prin efii de vnzri i agenii acestora;

Produsul va fi prezentat ntr-o forma ct mai atractiv i practic.

Accentul asupra promovrii se va pune n perioada-sezon de colectare a miezului de nuc, pentru ca
clientii s ne cunoasc i s colaboreze cu noi.

PLANUL DE MARKETING

Strategiile de produs Strategii de pre

14
Alegerea celor mai productive soiuri;

Verificarea produselor finite rezultate din punct

de vedere al calitii; Preul produsului (miez de nuc) va fi pentru
nceput stabilit sub cel al pieei, urmnd ca el
Flosirea ngrmintelor organicepentru ulterior s creasc.
obinerea produselor ecologice;

Strategii de plasare Strategii de promovare

Asigurarea pieei cu cantiti necesare; Reclame mass-media;

Atragerea ateniei la preferinele pieii; Promoii;

Produsele vor fi prezentate ntr-o form atractiv;

Recunoaterea imaginii pe piaa;
Website;

Contactul permanent cu clientul; Anunuri;

Spoturi publicitare la radio;

Informaii despre beneficiul consumului de nuc; Reclame mass-media;

Promoii n centre comerciale;

Prin efii de vnzri i agenii acestora;

De asemenea, promovarea se va face i prin

intermediul pliantelor, afiselor, ntalnirilor de
informare i mai ales din om n om.

PLANUL FINANCIAR
Veniturile firmei vor proveni din vanzarea produselor.

15
 Costurile estimate vor fi controlate atat de departamentul de productie cat si de cel de
contabilitate, incercand sa fie reduse n permanen.

Fluxul de lichiditati va fi asigurat pentru inceput de fonduri accesate si aportul propriu

al membrilor fondatori, ulterior din ncasari.

Din cercetrile fcute pn acum, am gsit un soi bun de nuc produs n Franta (denumit
Lara), care are o productivitate foarte mare, adic ntre 6 si 8 tone pe un hectar. Puietul din
acest soi costa 15 euro/buc si ajunge sa dea rod n 3-4 ani.

nfiintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 15.000
20.000 EUR, incluzand aici achizitionarea pomilor, efectuarea lucrarilor agricole specifice,
combaterea bolilor i a duntorilor. Dupa intrarea plantaiei pe rod se pot obtine, anual, intre
6 si 8 tone de nuci/hectar care, vandute pe piata UE, aduc producatorului circa 24.000 de
euro, in timp ce cheltuielile aferente nu depasesc 3.000 de euro. Potrivit specialistilor,
investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care i poate dovedi
rentabilitatea pana la 35-40 de ani de la infiintare.

Astfel, o plantaie de nuc pe o suprafata de 1 hectar va avea urmatoarele date:

Investiie: (120 puieti nuc * 15 EUR)* 1 ha = 1800 EUR (aprox. 35000 MDL)

Productie: 6 tone/hectar * 1 hectar = 6 tone nuca in coaja

Profit: 10000 EUR/an dupa 4ani (lund n considerare cheltuielile cu fora de munc,
utilaje si ntretinerea pomilor)

n plus, dupa desfiinarea plantaiei i obtinerea unei autorizaii speciale, lemnul de nuc
rezultat poate fi valorificat cu cel putin 1.500 euro/m.c., tot pe piata extern, drept materie
prima pentru producerea mobilei; la 1 hectar de pmnt aducand un profit de minim 100000.

Denumirea poziiei 01.01.2016 31.12.2016

Sold iniial 0 5000

*Intrri de mijloace bneti:
Investiii proprii 10000 10000
Credit bancar 30000 30000
Total intrri de mijloace 40000 40000
bneti
*Ieiri de mijloace bneti:
Procurarea puieilor 35000 35000
Efectuarea lucrrilor agricole
specifice (sparea gropilor, 1000 1800
combaterea bolilor i a
duntorilor) 16
Remunerarea lucrtorilor 2500 3000
Total ieiri de mijloace bneti 38500 39800
Sold final 1500 200
 Raportul Financiar

Raport Financiar Primul an de rod Al doilea an de rod Al treilea an de rod

Venituri din vnzri 60000 80000 100000
Costul vnzrilor 3900 8000 20000
Profitul brut 56100 72000 80000
Alte venituri 0 0 0
operaionale
Cheltuieli 5500 4500 3600
comerciale
Cheltuieli generale 0 0 0
i administrative
Alte cheltuieli 0 0 0
operaionale
RAO
RAI 0 0 0
RAF 0 0 0
RAEF 50600 67500 76400
Rexceptional -1000 -1500 -1050
PPI 40600 66000 75350
Cheltuieli privid 4872 7920 9040
plata impozitului
Pnet 35728 58080 66310

Pragul de rentabilitate

17
 Primul an de rod Al doilea an de rod Al treilea an de rod
Venit din vnzri, mii 60 80 100
lei
Costuri. i cheltuieli 15 18 20
variabile, mii lei
Costuri. i cheltuieli 20 24 27
constante,mii lei

Marja de contribuie 45 62 80
Rata marjei de 75 77.5 80
contribuie,%
Pragul de rentabilitate, 26,67 30,96 33,75
mii lei

18