Aprilie 2016

 Planul de afacere pentru

înființarea unei plantaț ii 
de nuci.

Director: Crețu Cristian

Adresa: s. Pociumbăuți, r-ul Rîșcani, Republica Moldova.
Tel: 026!"21"

Rîșcani 2016

1
 

Cuprinsul planului de afarcere

1. Sinteza planului de afacere........................................... 3-7

2. Date de identificare........................................................ 8
3. Obiectie......................................................................... 8
!. Abaliza S"OT............................................................... #
$. Structura or%anizatoric&............................................... 1'
(. Or%anizarea producției................................................. 11
7. Analiza riscurilor........................................................... 11
8. Descrierea pieței............................................................. 12-13
#. )lanu de *ar+etin%........................................................ 1!
1'. )lanul financiar........................................................... 1$- 17

 Sinteza planului de afaceri 

2
 

Propunem spre anali#ă o a$acere în domeniul cultivării nucilor %cod CA&'( 011"). *orim să
cultivăm o livadă de nuci comestibile ecolo+ice, ale carei produse să $ie destinate eportului,
dar și pieței interne. Aceasta a$acere se va or+ani#a sub $orma unei ospodării Țărănești,
denumită GȚ “ Creț u Cristian” , si va avea capital privat. Principalul obiect de activitate îl
constituie creșterea nucilor, la care se adau+ă comerciali#area acestora.
*at $iind $aptul că Moldova are un climat $oarte bun pentru cultura nucului, și nucile sunt
 produse ecolo+ice cu o creștere susținută a eporturilor, dorim să valori$icam aceasta
oportunitate prin cultivarea nucilor ș i vîn#area mie#ului de nucă pe pieț ele eterne unde este
$oare apreciat.
Puțini dintre detinătorii de terenuri a+ricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de
mie# de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat o$erta. n plus, in$iintarea unei
 plantatii moderne de nuci, cu material saditor certi$icat, aduce serioase bene$icii. n urma
studiilor $acute s-a dovedit ca in$iintarea unei plantatii de nuci repre#inta o solutie pentru
viitor in conditiile cresterii populatiei, creste si cererea pentru consumul de nuci,si totodata
etinderea supra$etelor cultivate pentru prote/area mediului incon/urator. nvestitia a $ost
considerata una rentabila deoarece costul privind obtinerea productiei este unul redus, motiv
 pentru care aceasta se poate recupera intr-un timp scurt, in timp ce durta de eploatare
depaseste 2 de ani. Raportandu-ne la piata internationala reali#am ca preul unui ilo+ram
de nuci in coa/a varia#ă intre ", i ".3 euro, in $uncie de calitate i de soi. Aceasta
ec4ivalea#ă la o producie de doar "000 de ilo+rame la 4ectar , cu un venit anual minim de
1000 de euro. n conditiile in care soiul cultivat este unul $oarte productive veniturile sunt
cu atat mai mari. Reali#area unei plantatii de nuci este cu si+uranta o a$acere $oarte tentanta,
cu investitie mica si pro$it mare. Pentru succesul a$acerii este insa necesar sa plante#i soiuri
 productive de nuci.&ste o a$acere pe termen lun+ pe care o poti lasa mostenire si copiilor tai.
Curata, sanatoasa si cu pro$it +arantat. Pretul unui +. de mie# de nuca pe piata iti arata clar 
cat de pro$itabila este a$acerea.
 *e mentionateste $aptul ca in ultimii ani la mare cautare sunt produsele ecolo+ice, cat mai
naturale pentru ca +ustul lor este incon$undabil in comparative cu alte produse 5a/utate
+enetic. Cand lanse#i pe piata un ast$el de produs, tendinta celorlalti producatori este de
imitatie. n acest ca# nu putem pune in discutie problema imitatiei pentru ca nucile
moldovenești asa cum am mai preci#am si mai sus bene$icia#a de niste bune conditii de
de#voltare. ar re+imul proprietatii intelectuale nu se incalca, mai de+raba am putea spuneca
este stabilit printr-un acord mutual de catre toti producatorii, $iecare isi respecta modulde
 producere al nucilor sale.

3
 

 Modelul de afacere se va baza pe urmatoarea schemă simplificată:

  1.Tratarea solului,
2.)lantarea și ntreținerea nucilor,
3.Cule%erea și prelucrarea rodului,
!. nzarea nucilor

  lemente cheie care conduc către succesul unei astfel de afaceri :

- perioada in care arborele de nuc se maturi#ea#a este de !-7 ani8

- dupa sadire, de/a in al treilea an, apar primele $ructe intr-o cantitate redusa %e. un soi de
nuc bun de ori+ine $rantu#easca denumit 9ara a/un+e sa dea roade la "-: ani de la plantare)8

- plantarea se $ace toamna, la o distanta de circa 3 metri intre pomi si 10 metri intre randuri8

- densitatea optima este intre 120 - 1!0 de pomi;4ectar, in $unctie de soiul ales8

- costul unui pom varia#a intre "0 si 100 de lei in $unctie de soi, loc de ac4i#itie, etc8

- +ropile trebuie sa aibă o adancimea de circa 0-60 de centimetri8

- plantatiile de nuc se in$iintea#a numai pe terenurile $avorabile din #one speci$ice acestei
culturi, terenul se de$risea#a de ve+etatia lemnoasa, apoi se cultiva "-: ani cu le+uminoase,
 perene sau anuale dupa care se in$iintea#a cultura de nuc.

- $ertili#area de ba#a se $ace pe directia randului sau la $iecare pom, pre+atirea terenului se
$ace prin des$undare sau prin saparea +ropilor mari de plantare.

Cantitatea re#ultata de nuci poate $i comerciali#ata pe piata <&, aducandu-va in medie

10.000 de euro, in timp ce costurile de operare pentru un 4ectar nu pot depasi in opinia
epertilor 1.000 de euro;an. 

4
 

 !vanta"ele unei afaceri cu nuci 

 
1 Cererea de *iez de nuc& este *ult *ai *are dect oferta.

2. )lantația de nuci se poate realiza cu fonduri europene.

 
3. Cultiarea nucului nu necesit& condiții cli*atice speciale/ nici terenuri deosebite si
este re#istent la boli si dăunatori.
 
!. )roducția este de 3/$ - ! tone de nuci. Pe un 4ectar de livada de nuci cresc 100 de copaci.
*e pe un copac pot $i strinse in medie :0 + de nuci. Ast$el, de pe un 4ectar pot $i recoltate :
tone de nuci si, dupa prelucrare, - 1,2 tone mie# de nuca.

$. De la nuc se alorifica totul( $ructele %nucile ca atare, uleiul de nuca - 0 lei;+ de ulei
 presat la rece), lemnul de calitate superioara, co/ile si $run#ele.
 
(. 0ucul are aloare ecolo%ica, $iind unul dintre putinii arbori care reusesc sa absoarba
metalele +rele din atmos$era.
 
7. Durata de iata a unui nuc este *are: 8$-1'' de ani.

 #ista produselor care pot fi valorificate în urma sădirii  și cultivării unei livezi 
de nuc pe termen lun$.
Produsele care pot $i valori$icate sunt urmatoarele(
- mie#ul de nucă
- nucile ver#i
- $run#ele
- lăstarii
- mu+urii
- co/ile
- lemnul
 'ucul este ori+inar din Asia Centrală i din unele #one ale Peninsulei =alcanice. Țările mari
 producatoare de nuci sunt Maroc, >.<.A. Meic, C4ile, Ar+entina, C4ina,?urcia, <craina,
Romania, Rusia, talia, ran. 'ucul este una dintre cele mai importante specii pomicole.
 'ucile contin, la 100+, 1 + de proteine, 60 + de lipide, 1 + de +lucide si 2,: + celulo#ă.
>unt bo+ate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, ma+ne#iu, clor, $os$or, sul$, $ier, cupru, #inc
i iod.Contin vitaminele C, =1, =2, =, vitamina PP i caroten.9ăstarii si scoarța se utili#ea#a
 pentru prepararea taninului, a unor coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat in industria
mobilei si pentru sculpturi. 'ucile ver#i sunt bo+ate in vitamina C si se utili#ea#a pentru
 prepararea lic4iorurilor si dulceț urilor. *e mentionat, ca mie#ul de nuca contine vitamine de
5
 

noua ori mai mult decat macesul.<n ilo+ram de nuci contine " de mii de calorii sau de 1,
ori mai mult decît carnea +rasă de porc, de " ori mai mult decat pîinea și de 10 ori mai mult
decat carto$ul,iar :00 de +rame de mie# de nuci asi+ura necesarul de calorii pentru o #i. 'uca
este bo+ata in aci#i +rași ome+a " si consumul lor poate duce la scaderea colesterolului.
 Miezul de nuca poate $i consumat ca atare, dar poate $i utili#at si in prepararea unor
specialitati de co$etarie si patiserie. *in mie# de nuca se etra+e ulei, ce are calitati ecelente
din punct de vedere alimentar.
%leiul  de nuca mai este $olosit la $abricarea sapunului, a lacurilor, precum si la obtinerea
 produselor cosmetice si $armaceutice.
 &ucile verzi  se $olosesc pentru dulceturi, continand o cantitate $oarte mare de vitamina C, de
:0 de ori mai mult decat sucul de portocale( dintr-un + de co/i ver#i de nuca poate $i etrasa
o cantitate de vitamina C e+ala cu cea etrasa din 10 + de lamai.
'runzele( lăstarii( mu$urii , scoarta si radacinile constituie materie prima $oarte putin
$olosita la noi in tara.

)* ar$umente de ce nucile sînt foarte bune pentru sănătate  și de ce trebuie să

consumăm miez de nucă( zilnic .

1. *eoarece reduc colesterolul - 'ucile, ara4idele și mi+dalele, bo+ate în +răsimi sănătoase,

$ibre și vitamina &, scad colesterolul. >pecialiș tii de la <niversitatea 9oma 9inda din
Cali$ornia care au revă#ut 2 de cercetări științ i$ice le+ate de impactul nucilor asupra
sănătății susțin că aproimativ 6! de +rame e cantitatea #ilnică indicată pentru consumul
#ilnic.

2. >cad riscul apariției bolilor cardiovasculare - deoarece scad colesterolul rău din or+anism,
reduc apariția c4ea+urilor de s@n+e și re+lea#ă tensiunea arterială, nucile, prin conț inutul
 bo+at de aci#i +rași me+a-", a/ută la reducerea considerabilă a apariției bolilor de inimă,
dacă stăm să ne +@ndim că specialiștii spun că un s$ert de cană conține 30B din do#a #ilnică
recomandată de ast$el de aci#i.

". Riscul de stop cardiac scade cu o treime - tot în relație directă cu apariția bolilor
cardiovasculare, dar important de preci#at este și $aptul că un consum #ilnic de nuci previne
cu o treime riscul de a $ace stop cardiac, în urma unui studiu reali#at pe 76.000 de $emei.

:. >unt o sursă de +răsimi bune -  m@nă de nuci, de $istic, mi+dale sau semințe de $loarea-
soarelui %pre$erabil nepră/ite) pot completa necesarul de +răsimi bune dintr-o #i.

. Pentru că a/ută în cura de slăbire - este important ca nucile să se consume crude, în stare
naturală, $ără adaosuri de sare, ulei și alte condimente8 pră/ite acestea de/a se trans$ormă în
alimente nocive.Pentru că sunt etrem de sățioase și sănătoase, nucile repre#intă cea mai
 bună +ustare dintre mese, $ără repercusiuni în privința ilo+ramelor în plus, pentru că numai
o m@nă de nuci asi+ură un timp îndelun+at de sațietate. <n studiu +uvernamental reali#at de
6
 

americani a demonstrat că nucile luptă e$icient împotriva obe#ităț ii, prin $aptul că persoanele
care consumă re+ulat acest aliment au parte de o dietă mai ec4ilibrată. iind bo+ate în
 proteine și +răsimi Dbune și consumate cu moderație, acestea nu in$luenț ea#ă +reutatea
corporală și nu în+reunea#ă metabolismul, ca alte produse.

6. >unt un ecelent remediu împotriva insomniei - știți care este cau#a insomnieiE 9ipsa de
ma+ne#iu din or+anism care conduce la producerea unei cantităț i mai mici de melatonină,
ceea ce alun+ă somnul și te ține trea#ă. 'ucile sunt o $oarte bună sursă de ma+ne#iu, iar dacă
măn@nci o m@nă de nuci cu 1-2 ore înainte de a te culca, poți dormi liniștită.

!. Pentru că alun+ă stresulF - tot *ailGMail.co.u evidenț ia#ă relaț ia dintre stres ș i vitamina =
și susține că studiile reali#ate în privinț a stresului au arătat că tot compleul de vitamina =
repre#intă un remediu antistres, rela@nd sistemul nervos ș i totodată starea ta +enerală.
 'ucile sunt o importantă sursă de ast$el de vitamine.

7. Ameliorea#ă durerileF - datorită vitaminei =, mai eact celei =1, durerile se diminuea#ă în
intensitate. Această vitamină conținută de nuci a/ută la $uncț ionarea optimă a musculaturii ș i
crește toleranța la durere.

3. >unt e$iciente în lupta cu diabetulF - un studiu recent, apărut în $ebruarie 2010 în *iabetes
Care, a a/uns la conclu#ia că un consum de 6 + de nuci #ilnic a/ută la ameliorarea diabetului
de tip 2, prin dilatarea vaselor de s@n+e, îmbunătățind ast$el $luul san+vin.

10. Previn cancerulF - prin conținutul bo+at de aci#i me+a-", $ibre, vitamina &, ma+ne#iu și
acid $olic, nucile repre#intă una dintre cele mai bune metode pro$ilactice împotriva
cancerului, relatea#ă &atin+Hell. com.

11. Previn constipațiaF - prin conținutul bo+at de $ibre, nucile îț i asi+ură un tran#it intestinal
complet, asi+ur@nd un sistem di+estiv care mer+e ca uns.

12. Pentru un creier în $ormă - pentru memorie, pentru sistemul nervos, dar și pentru o minte
mai abilă, recur+e la consumul #ilnic de nuci.

1". Pentru o viață mai lun+ă - prin toate bene$iciile pe care le aduc, per total, or+anismului,
cercetătorii susțin că nucile pot $i considerate alimente valoroase din punct de vedere anti-
a+in+( îmbunătățind calitatea pielii ș i contribuind la crearea de celule sănătoase, re+ener@nd
constant or+anismul.

1:. Pentru oase puternice - datorită conținutului de proteine, nucile sunt ecelente în
întreținerea sănătății oaselor, dar ș i a muș c4ilor, pielii ș i celulelor. Intărirea oaselor a/ută la
 prevenția osteoporo#eiF

1.6 de +rame #ilnic este su$icient pentru un e$ect +arantatF

 +ate de identificare:

7
 

 +enumirea: Ț DCreț u Cristian

 Slo$an: 0ucul  p4inea iitorului.
 Misiunea: alorificarea nucului prin cele *ai tradiț ionale *etode.
 !dresa "uridică: s. )ociu*b&uți/ r-ul 5șcani/ 5epublica 6oldoa.
 &r de telefon: '2$(73213
  '(8'2(87(
 ,mail : serne%ura%*ail.co*

 
-biectivele

-biectivul )  ntrarea pe piețele 9 cu o cantitate de 2

tone de *iez de nuc& ecolo%ice și
recunoașterea i*a%inii dupa 2 ani.
-biectivul   ;portatea le*nului la prețul de 2'' euro
*2/ n ț&rile europene dup& 1' ani de la
plantare.
-biectivul /  <ona n care doresc sa nființez plantația
de nuci/ nu este situta& departe de
localitate pe o suprafața de 1 =a cu
posibilitatea de e;tindere pn& la $ =a.
 

 !naliza S0-1 (avantaje, dezavantaje, oportunutăţi, ameninţări)

8
 

 Puncte tari Puncte slabe

- *es$ățurăm activitatea într-un domeniu - Intreprindere nou creată8

stabil8 - C4eltuieli pentru transportarea productie
- Producem produse ce corespund către $urni#ori8
standardelor <&8 - 9ipsa eperinței în domeniu dat.
- >untem de neînvins în ideiile de - Resurse $inanciare limitate.
 prespectivă8
- >untem unici prin ec4ipa tînără pe care o
$ormăm8
- >untem permanent în contact cu clienții8
- In domeniul $inanciar cîștidurile sunt
+arantate8
- Clienții ne pre$eră pentru produsele de
calitate o$erite.

-portunităț i   !meninț ări 

- Cerea stabilă la mie# de nucă8 -Concurența puternică(

- Cerința prodeselor &C8
- Accesarea +ranturilor, subvențiilor.
- Consumul tot mai mare de produse naturale
în rîndul populatiei, atît pe plan național, cît
și pe plan internațional o$eră o si+uranț ă a
a$acerii.
- *ependența mare de condițiile climaterice
nestabile din țară8
- Aparitia produselor din străinătate, care
înlocuiesc cererea de nuci.
- &istă riscul lunecarilor de teren8

9
 

 Structura or$anizatorică

Conducător-contabil
Crețu Cristian

9ucrător permanent 9ucrător se#onier  9ucrător se#onier 

Crețu Cornel Crețu Aliona Crețu Petru

-r$anizarea productiei :

10
 

  Compartimentele de productie sunt:

 Aprovi#ionare, $abricație, controlul si asi+urarea calitătii, intreț inerea nucului ș i a
ec4ipamentelor.
 2esponsabilitati specifice:

  - aprovi#ionarea trebuie sa țină evidenta materiei prime intrate ș i ieș ite % nu trebuie ca
societatea sa ramana descoperita ).
- $abricația tine evidenta materiei prime intrate a stocului de produse $inite re#ultate în
urma procesului de $abricatie.
- veri$ică produsele $inite re#ultate din punct de vedere calitativ si 4otaraste ce mer+e
la vîn#are.
- intretinerea ec4ipamentelor.

Analiza riscului
a. 5iscuri interne
&ista riscul unor posibile neințele+eri între oamenii care muncesc la plantaț ie. Pentru a
evita acest risc se vor stabili de la inceputul a$acerii, atribuț iile $iecăruia. 
b. 5iscuri e;terne
&ista riscul ca persoanele $i#ice-intermediari sa o$ere preturi mici, la $el ca ș i pentru cei
care o$era cantitati de nuci din producție proprie.
Pentru a evita acest risc vom inc4eia contracte convenabile cu centre de ac4i#itie, cu
termeni de plata, de colectare.
Posibilele condiții atmos$erice ne$avorabile pot duce la o slabă producț ie a nucilor.

 +escrierea pieț ei 

 'e propunem ca prima recoltă să o distribuim pe plan local, înc4eind contracte cu di$erite
11
 

$abrici speciali#ate în producerea de cosmetice, produse alimentare sau uleiuri te4nice.

>copul nostru in primul an de recolta este sa anali#am productia obtinută pentru a putea
 previ#iona recolta in anii urmatori si de asemenea sa o eportam.
Piața țintă( $irme si persoane $i#ice din tara ș i din a$ară, o valoare de !0B din producț ie
$iind pro+ramata pentru eport. *in studiile de piaț ă e$ectuate s-a constatat că acest
 produs este $oarte așteptat și bine primit avand o +ama lar+a de utili#are( de la industria
alimentară, usoară, c4imică pînă la cea $armaceutică. Mie#ul de nuca repre#intă un
aliment complet si concentrat care ameliorea#a sau c4iar previne numeroase a$ectiuni ale
corpului uman.
Producția mondială anuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone.
9a ora actuala principalele țări producatoare de nuci pe plan mondial sunt C4ina ș i >.<.A,
care impreuna o$era peste :"B din producția mondială. *e asemenea, cantități mari se mai
 produc si in ran ,?urcia, dar și în țări la polul opus precum ranta, Romania,<craina,
s.a.m.d. In ceea ce priveste diversi$icarea +amei sortimentale putem spune ca aceasta di$eră
de la #onă la #onă în $uncție de clima de care bene$icia#ă, de metodele de crestere a pomiilor,
de multitudinea soiurilor eistente pe piaț ă. Pentru a-si $ace simț ită pre#enț a în cultura
nuci$eră, multe tari apelea#a la selectia și studiul tipurilor valoroase din populaț iile
auto4tone. &ste de remarcat $aptul că în țări precum >.<.A, ranta, <n+aria, talia, Romania
si altele, cu a/utorul pro+ramelor speciale de ameliorare +enetică se caută descoprirea unor
soiuri cu valori superioare celor eterne.

 Printre clienții no ștri se enumeră:

  irmele cu activitate în domeniul industriei de patiserie ș i co$etărie din or. Rîș cani
%Colibaba) care pot $olosi mie#ul de nucă în prepararea pră/iturilor ș i dulciurilor.
  >upermareturile naționale.

  Piața din or. Rîșcani.

Prețul produsului va $i pentru început stabilit cu cel al pieț ei, urmînd ca ulterior să
crească.
*easemenea o parte din mie#ul de nucă va $i reali#ată cu a/utorul intermediarilor.

Analiza concurenților

12
 

actorii Ț Intreprinderile concurente

succesului D Crețu A = C
Cristian

Asortimentul : : : 
Calitatea    
Preul " : : 
Promovarea : " 2 
Piaa " : : 
Amplasarea  " 2 
*eservirea "  " 
?otal puncte 2! 27 2: "

 ! , &ut#--3 

 4, OS)OD>5? D ?A SAT

C, A6  @50?

 Publicitatea  și promovarea produsului 

Jom promova prosusele noastre prin intermediul(

 Hibe-site, unde vom plasa date de contact, prețul produselor8

 Anunțuri8

 >poturi publicitare la radio8

 Reclame mass-media8

 Promoții în centre comerciale8

 Prin șe$ii de vîn#ări și a+enții acestora8

 Produsul va $i pre#entat într-o $orma cît mai atractivă și practică.

Accentul asupra promovării se va pune în perioada-se#on de colectare a mie#ului de nucă, pentru ca
clientii să ne cunoască și să colabore#e cu noi.

)?A09? D 6A5@T0

13
 

 Strate$iile de produs Strate$ii de preț 

Ale%erea celor *ai productie soiuri,
erificarea produselor finite rezultate din punct
de edere al calit&ții, )rețul produsului B*iez de nuc& a fi pentru
 nceput stabilit sub cel al pieței/ ur*nd ca el
losirea n%r&ș&*intelor or%anicepentru ulterior s& creasc&.
obținerea produselor ecolo%ice,

 Strate$ii de plasare Strate$ii de promovare

Asi%urarea pieței cu cantit&ți necesare, 5ecla*e *ass-*edia,
Atra%erea atenției la preferințele pieții, )ro*oții,
)rodusele or fi prezentate ntr-o for*& atracti&,
5ecunoașterea i*a%inii pe piața,
"ibe-site,

Contactul per*anent cu clientul, Anunțuri,

nfor*ații despre beneficiul consu*ului de nuc&,
Spoturi publicitare la radio,
5ecla*e *ass-*edia,
)ro*oții n centre co*erciale,
)rin șefii de nz&ri și a%enții acestora,
De ase*enea/ pro*oarea se a face și prin
inter*ediul pliantelor/ afiselor/ ntalnirilor de
infor*are și *ai ales din o* n o*. 

)?A09? 0A0CA5 
Jeniturile $irmei vor proveni din van#area produselor.
14
 

Costurile estimate vor $i controlate atat de departamentul de productie cat si de cel de

contabilitate, incercand sa $ie reduse în permanenț ă.
 luul de lic4iditati va $i asi+urat pentru inceput de $onduri accesate si aportul propriu al
membrilor $ondatori, ulterior din încasari.
*in cercetările $ăcute pînă acum, am +ăsit un soi bun de nuc produs în ranta %denumit
9ara), care are o productivitate $oarte mare, adică între 6 si 7 tone pe un 4ectar. Puietul din
acest soi costa 1 euro;buc si a/un+e sa dea rod în "-: ani.
 In$iintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 1.000 K 
20.000 &<R, inclu#and aici ac4i#itionarea pomilor, e$ectuarea lucrarilor a+ricole speci$ice,
combaterea bolilor și a dăunătorilor. *upa intrarea plantaț iei pe rod se pot obtine, anual, intre
6 si 7 tone de nuci;4ectar care, vandute pe piata <&, aduc producatorului circa 2:.000 de
euro, in timp ce c4eltuielile a$erente nu depasesc ".000 de euro. Potrivit specialistilor,
investitia se amorti#ea#a dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care își poate dovedi
rentabilitatea pana la "-:0 de ani de la in$iintare.
Ast$el, o plantație de nuc pe o supra$ata de 1 4ectar va avea urmatoarele date(
  nvestiție( %120 puieti nuc L 1 &<R)L 1 4a  1700 &<R %apro. "000 M*9)
  Productie( 6 tone;4ectar L 1 4ectar  6 tone nuca in coa/a
  Pro$it( 10000 &<R;an dupa :ani %luînd în considerare c4eltuielile cu $orț a de muncă,
utila/e si întretinerea pomilor)
  In plus, dupa des$iințarea plantației și obtinerea unei autori#aț ii speciale, lemnul de nuc
re#ultat poate $i valori$icat cu cel putin 1.00 euro;m.c., tot pe piata eternă, drept materie
 prima pentru producerea mobilei8 la 1 4ectar de pămînt aducand un pro$it de minim 100000

Denumirea poziţiei 01.01.2016 31.12.2016

Sold inițial 0 5000

*Intrări de mijloace
bănești:
Investiții proprii 10000 10000
Credit an!ar 30000 30000
Total intrări de mijloace 40000 40000
bănești
*Ieșiri de mijloace
bănești:
"ro!urarea puieți#or 35000 35000
$%e!tuarea #u!r&ri#or
a'ri!o#e spe!i(!e)s&parea 1000 1800
'ropi#or* !omaterea o#i#or
+i a d&un&tori#or,
-emunerarea #u!r&tori#or 15
2500 3000
Total ieșiri de mijloace 38500 39800
bănești
Sold fnal 1500 200
 

5aportul inanciar

a!ort "inanciar )ri*ul an de rod Al doilea an de rod Al treilea an de rod

enituri din nz&ri 60000 70000 100000
Costul nz&rilor "300 7000 20000
)rofitul brut 6100 !2000 70000
Alte enituri 0 0 0
operaționale
C=eltuieli 00 :00 "600
co*erciale
C=eltuieli %enerale 0 0 0
și ad*inistratie
Alte c=eltuieli 0 0 0
operaționale
5AO
5A 0 0 0
5A 0 0 0
5A 0600 6!00 !6:00
5e;ceptional -1000 -100 -100
)) :0600 66000 !"0
C=eltuieli priid :7!2 !320 30:0
plata i*pozitului
)net "!27 7070 66"10

)ra%ul de rentabilitate
#rim$l an de rod %l doilea an de rod %l treilea an de rod
&enit din '(n)ări 60 80 100

16
 

mii lei
+o,t$ri- și 15 18 20
c.elt$ieli 'ariabile
mii lei
+o,t$ri- și 20 24 27
c.elt$ieli
con,tantemii lei

/arja de 45 62 80
contrib$ție
ata marjei de 75 77.5 80
contrib$ție
#ra$l de 26*67 30*96 33*75
rentabilitate mii
lei

17