Sunteți pe pagina 1din 9

Alexandru Jolondcovschi: Nucul pentru Moldova este o cultur strategic

Interviu cu Alexandru Jolondcovschi, preedintele Uniunii Asociaiilor Productorilor de Culturi


Nucifere din Republica Moldova.
MB: Ct de unicale sunt condiiile naturale care permit cultivarea nucilor n Moldova?
A.J.: ara noastr a avut noroc, deoarece condiii pentru cultivarea nucilor exist doar pe 7 la
sut din suprafaa Pmntului. Evident, Moldova face parte din aceste 7 la sut. Explicai-mi,
v rog, de ce n Moldova se cultiv gru cu coninut sczut de gluten n condiiile n care
pe aceleai terenuri pot crete nuci, care sunt mult mai convenabile i pot fi vndute, iar pe banii
obinui poate fi achiziionat gru de calitate superioar?
n Moldova pot fi cultivate cu succes nu doar nuci, alune, dar i castane comestibile, nuci pecan,
migdale, fistic. Din cele 2,2 milioane de hectare de teren dn ara 800 de mii sunt predispuse
la eroziune. Pe astfel de terenuri crete foarte bine un hibrid special al nucului din care
se primete, printre altele, si lemn.
De altfel, nucul grecesc i-a primit denumirea din cauza c n timpurile strvechi era adus
n Rusia din Grecia. Mult mai puin este cunoscut cea de a doua denumire nucul
de Valahia. Denumirea provine de la regiunea Valahia, unde aceti arbori creteau din
vremurile de demult. Rdcina englezescului wallnut, la fel ca i denumirea nucilor n multe
alte limbi au legtur cu acest teritoriu european.
MB: Exist n Moldova experiena i tradiia cultivrii industriale a nucilor?
A.J.: Practic nu exist. Noi am creat aceast ramur n anii 90 de la zero. Erau arbori
n gospodriile stenilor, existau plantaii de-a lungul drumului i fii forestiere de protecie
(datorit iniiativelor fostului prim-secretar din R.S.S. Moldoveneasc, Ivan Bodiul). Dar afaceri
cu nucile nu existau, deoarece n perioada sovietic Moldova era considerat o republic
a fructelor, legumelor i viticulturii. Aceast producie era comercializat pe ntreg teritoriul
Uniunii Sovietice, iar cultivarea nucilor a rmas n umbr, deoarece nimeni nu s-a gndit la aa
ceva. Att doar, c ranii mai duceau la Moscova civa saci cu miez de nuc pentru realizare.
La nceputul anilor 90 ai secolului trecut am fcut cunotin cu James Zisis, un businessman
grec, pe care l-am convins s investeasc n cultivarea nucilor. Am arendat un subsol n coala
din Dnceni i am anunat localnicii c suntem dispui s pltim pentru nuci bani cash.
Am invitat o doamn din Grecia care se pricepea la totul ce inea de businessul cu nucile.
Ea ne-a explicat cum trebuie de sortat nucile pe categorii i ne-a ajutat s exportm primul lot.
Primele 90 de tone de miez de nuc au fost exportate n anul 1994. Pentru comparaie, n sezonul
2009-2010 (se calculeaz aa, deoarece toamna se strnge roada, iar pn la primvar nucile
sunt prelucrate i apoi exportate) Moldova a exportat peste 11 mii tone de miez de nuc
un record pentru aceast ramur. Recordul anterior, care a fost nregistrat n anul 2002, a fost
depit cu circa 1000 de tone.
Preurile de cumprare au variat anul trecut de la 40 pn la 60 lei per kg de miez de nuc
curat, n funcie de categorie. Miezul de nuc era exportat la preul de 4,8-5,3 euro/kg
n condiiile franco depozitului cumprtorului.
ncepnd de la zero, am extins suprafaa plantaiilor de nuci pn la 8 mii de hectare. Potrivit
Programului Naional pentru dezvoltarea culturilor nucifere, pn n anul 2020 suprafaa
plantaiilor de nuci va atinge 14-15 mii ha, iar recolta nucilor necurate va constitui 60 mii
de tone (n prezent 25-35 mii tone). Astfel, se poate spune c n Moldova se constituie o nou
ramur cu rentabilitate ridicat industria nucilor!
MB: Exist cerere pentru nuci n Europa i n lume?
A.J: Potrivit datelor prestigiosului Institut de Cercetri n Agricultur din Frana (Institut
national de la recherche agronomique, INRA), cererea anual real a produselor nucifere pe piaa
mondial se estimeaz la 400 mii tone, dar cererea este satisfcut n proporie de doar 75 la sut.
Or, aceasta nseamn c pe pia exist un deficit de 100 mii tone, iar Moldova ar putea acoperi
o parte din acest deficit.
Mai mult ca att, datorit eforturilor noastre Moldova a devenit cunoscut n lume n calitate
de productor de nuci, aici au nceput s vin cumprtori i investitori. Astfel, au manifestat
interes asemenea corporaii, ca Nestle, precum i reele comerciale mari din Europa.
Oamenii de afaceri spun c sunt dispui s investeasc n producerea ambalajului pentru miezul
de nuc, care ar urma s fie comercializat n pungi de 100 g, 0,5 kg .a.m.d.
Reieind din toate acestea, putem spune fr a exagera prea mult, c potenialii cumprtori
au format deja cozi chiar i la proprietarii plantaiile crora nc nu rodesc.
Totodat, n Moldova se dezvolt activ cultivarea migdalelor i alunelor.
MB: Care sunt cheltuielile legate de iniierea acestei afaceri? Exist careva faciliti din
partea statului pentru cei care activeaz n aceast ramur important?
A.J.:Plantarea unui hectar cu nuci necesit 24-25 mii de lei, fr preul terenului. n aceast
sum (n preuri curente) intr preul a 100 de puiei (n mediu $10-12 bucata), lucrrile legate
de plantare i ngrijire a arborilor n decurs de 5 ani (cte 150 euro anual). n conformitate
cu legislaia n vigoare, statul compenseaz 10 mii de lei pentru fiecare hectar. Fructele ncep
s apar n al cincelea an, iar n cel de-al aptelea an intr pe rod. Practica demonstreaz,
c n acest an roada atinge minimum 1 ton per hectar, iar n cel de-al zecelea an roada
se dubleaz. Miezul de nuc curat constituie 40 la sut. Reieind din preurile curente
de export, care se cifreaz la 4-5 euro/kg, cheltuielile pot fi recuperate peste 5-6 ani, dup care
plantaia va aduce doar profit curat. De menionat, c nucii triesc pn la 300 de ani, dac sunt
ngrijii corect, de aceea reprezint o investiie pentru cteva generaii.
n Moldova exist cteva pepiniere pentru producerea puieilor altoii ale culturilor nucifere, care
acoper n ntregime cererea intern. Totodat, a ncepur exportul puieilor de calitate n Ucraina
i Romnia. Pe plan legislativ n Moldova a fost adoptat Legea culturilor nucifere i Programul
Naional pentru dezvoltarea culturilor nucifere.
Nucul este un copac uimitor. Toate produsele acestuia (frunzele, scoara, lemnul, coaja de nuc)
n proporie de sut la sut pot fi reciclate n beneficiul oamenilor. n prezent, sarcina de baz
const n asigurarea unui nivel ct mai aprofundat de prelucrare.
Academicianul romn, Vasile Cociu, originar din Hnceti, a remarcat c pentru Moldova nucul
este o min de aur. Ai fcut un lucru enorm pentru ara ta, dnd natere unei noi ramure
a economiei producerea culturilor nucifere. Vino n Romnia pentru a le deschide ochii
politicienilor i fermierilor notri, m-a ndemnat academicianul, ne spune Alexandru
Jolondcovschi.


Altoirea nucilor. Cum taiem crengile ca sa creasca mai
bine copacul



Producerea de puieti in pepiniera este una din formele de cultura cu importanta valoare si intensiv
pronuntata, care pretinde munca asidua si mari investitii. De aceea pentru a evita neplacerile, o
deosebita importanta i se acorda alegerii locului pentru pepiniere. De altfel, de modul in care se aleg
locul si terenul pentru pepiniere depinde in cea mai mare parte reusita culturilor, caci se poate produce
un material de calitate slaba cu cheltuieli exagerate.

Terenul destinat pepinierei trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

Sa fie asezat in centrul sau cat mai aproape de locul de plantat, daca vorbim de pepinierele volante,
respectiv in apropierea drumurilor de legatura, cand vorbim de pepinierele permanente, pentru ca
transportul materialelor la sau de la pepiniere sa se faca rapid si cu cheltuieli reduse.

Sa fie asigurat cu apa necesara pentru pepinierele permanente si cele volante, pentru a uda semintele,
la selectionarea si pregatirea semintelor pentru semanat.

Sa fie situat in apropierea centrelor populate pentru pepinierele permanente, pentru a avea lucratori
permanenti.

Apa este necesara si pentru udatul puietilor in santuri de depozitare si a celor impachetati pentru
expediere. Daca terenul pentru pepiniera se afla in apropiere de apa, se va urmari asezarea pepinierei
cu laturile mari de-a lungul apei, in scopul de a introduce apa prin santuri sau uluce. Se va avea grija ca
pepiniera sa fie ferita de inundatii, chiar si in anii cu ploi exceptional de multe si mari. Nivelul apelor
freatice trebuie sa fie ridicat, el trebuie mentinut pina la 1m, chiar si in perioadele umede.

Solul sa fie usor reavan, permeabil si bogat in substante nutritive. Se vor evita terenurile prea nisipoase,
sarace si tari. De asemenea, se vor evita terenurile argiloase, saraturile, terenurile prea umede sau
acelea in care in anii ploiosi apa se ridica la suprafata formand smarcuri.

Cele mai bune terenuri sunt cele nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, permeabile, bine structurate, bogate
in humus si care se lucreaza usor. Este bine ca solul in pepiniere sa aiba proprietati cit mai asemanatoare
cu cele a terenului de impadurit. Procedand astfel, puietii au de suferit mai putin dupa plantare, cand
trebuie sa-si modifice radacinile.

Sa fie teren ridicat, nu mai jos ca terenurile inconjuratoare, dar nici situat pe varfuri de crestet, pentru a
fi ferit de vanturi puternice si uscate sau curenti puternici de aer.

Sa fie drept sau foarte putin abrupt. Daca nu se gaseste un astfel de teren, se accepta unul inclinat cu
panta de pana la 5, dar cu expozitie E sau SE pentru a nu fi prea mult expus la arsita soarelui. Daca
terenul pe care trebuie sa se infiinteze pepiniera este in panta, se va urmari ca acesta sa aiba forma
dreptunghiulara, cat mai alungita si asezata astfel ca loturile lungi sa fie perpendiculare pe linia de cea
mai mare panta.

Solul destul de profund, cel putin 40cm, trebuie sa se aduca la conditii normale de lucru. Daca sunt
cultivati puieti de talie inalta, acesta trebuie sa aiba cel putin 60cm in adancime. Se va urmari sa aiba o
forma cat mai regulata, ca cea dreptunghiulara sau patrata, pentru ca perimetrul acestora este mai mic,
la aceeasi suprafata, decit cel al formelor neregulate.

Sa nu fie situat in vai inchise sau poiene mici inconjurate din toate partile de padure deasa si inalta in
care aerul rece stagneaza si culturile pot fi expuse gerurilor tarzii. In arboreturile vecine cu pepiniera
trebuie intervenit cu anumite lucrari, pentru a stimula o influenta favorabila si a se inlatura influentele
nefavorabile ale acestora asupra culturii. Printre influentele favorabile ale arboreturilor vecine se
enumera umbrirea, franarea, viteza vantului, oprirea spulberarii zapezii.

Terenul care s-a destelinit de curand va fi folosit pentru cultura abia dupa 6 luni de destelenire. De
asemenea, nu trebuie sa fie infectat cu daunatori in procent mai mare decit cel admis prin instructiunile
oficiale.






Producerea materialului saditor la nuc (Juglans regia)


La fel ca la alte specii pomicole producerea materialului saditor la nuc se
poate face prin inmultire vegetativa sau generativa. Prin inmultirea vegetativa nu se transmit in
mod fidel la urmasi caracterele plantei mama. Nu intotdeauna dintr-o nuca buna va rezulta un
pom care sa produca nuci la fel de bune.

De aceea, este indicat sa se infiinteze plantatii cu material saditor obtinut prin inmultire pe cale
vegetativa, in special prin altoire, metoda prin care insusirile soiului raman neschimbate.
Plantatiile de nuc obtinute cu astfel de material vor fi uniforme ca habitus al pomilor si se obtin
productii mari ce pot fi standardizate si valorificate pe piata.

Deoarece, solicitarile pentru material saditor la nuc in ultimii ani au inceput sa creasca, si pe
piata romaneasca inca nu este suficient material saditor obtinut prin altoire, iar cel existent se
valorifica la preturi ridicate, exista tendinta de folosire a materialului obtinut prin samanta.

Inmultire generativa

Inmultirea nucului pe cale generativa nu este indicata la soiuri deoarece are urmatoarele
dezavantaje:
intra tarziu pe rod (dupa 10-15 ani de la plantare);
fructele obtinute sunt neuniforme ca forma si marime;
aspectul pomilor in plantatie este neuniform.



Inmultirea nucilor prin samanta se poate face pentru infiintarea de plantatii destinate productiei
de lemn si in secundar productiei de fructe si pentru obtinerea portaltoilor.

Recoltarea nucilor pentru samanta se face la maturitatea deplina a acestora (cand invelisul verde
crapa). Acestea trebuie sa fie uniforme ca aspect si marime.

Pentru obtinerea de portaltoi se aleg nuci mici, cu greutate de 6-10 g. Acestea isi pastreaza
facultatea germinativa 2-3 ani daca sunt pastrate in conditii frigorifice, la 0-5 grade C.

Pentru infiintarea scolii de puieti, nucile se seamana toamna sau primavara. Semanatul de
toamna se poate face in a doua jumatate a lunii octombrie. Distanta de semanat este de 90/10-12
cm. Dupa semanat se face bilonarea randului cu un strat de pamant de 15-20 cm.

Daca nu au fost insamantate toamna, nucile trebuie stratificate pentru perioada de iarna, pentru
parcurgerea procesului de postmaturatie, care la aceasta specie este de 90 zile.

Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se introduc in apa la
temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care
se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa
care se seamana. (Cociu V., 1983).

Semanatul de primavara se face in a doua jumatate a lunii martie, cu nuci la care s-a parcurs
postmaturatia. Distanta de plantare este de 90/15-20 cm, iar randul nu se biloneaza.

In timpul verii se efectueaza lucrarile de intretinere necesare pentru a asigura o dezvoltare
normala a puietilor. Toamna se recolteaza si se sorteaza conform standardelor de calitate.

Daca puietii nu au ajuns la dimensiunile prevazute de STAS, se pastreaza inca un an in scoala de
puieti
In primavara urmatoare (inainte de dezmugurit) se planteaza pentru infiintarea campului I, la
distanta de 90 cm, intre randuri si 35-40 cm pe rand.

La plantare, sistemul radicular se scurteaza usor pana la tesut sanatos. Ranile provocate pe
radacina la nuc, cu ocazia transplantarilor, se vindeca greu si acest proces dureaza cel putin un
an. La puieti nu se scurteaza tulpina, deoarece mugurele terminal porneste mai repede in
vegetatie si asigura o crestere dreapta a tulpinii.

Puietii de nuc pot fi obtinuti si in ghivece, avantajul acestei tehnologii fiind posibilitatea ca
puietii sa fie plantati in camp si primavara tarziu (10-15 mai), dupa ce a trecut pericolul de
ingheturi.

In timpul perioadei de vegetatie se fac lucrari de intretinere specifice. Combatera bolilor si
daunatorilor se efectueaza prin aplicarea a 6 8 tratamente cu zeama bordeleza 0,5 - 1% sau cu
alte produse cuprice in amestec cu insecticidele adecvate (I. Botu s.a. 2001).

Inmultirea vegetativa

Nucul poate fi inmultit pe cale vegetativa prin altoire, marcotaj sau in vitro .

Inmultirea vegetativa a nucului prezinta urmatorele avantaje:

se transmit fidel caracterele de la planta mama la descendenti;
imprima uniformitate in plantatii;
intra pe rod la 4 5 ani;
pomii au talie mica, densitatea plantatiilor putand fi mai mare;
se pot obtine productii de 5.000 6.000 kg fructe/ha la varsta de 15 20 de ani, cand
pomii obtiniti din samanta abia intra pe rod;
se obtin fructe de calitate buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare;
se pot inmulti repede soiurile noi.

Dezavantajele acestui sistem de inmultire sunt:
au o durata de viata mai scurta;
obtinerea materialului saditor este mai costisitoare;
se pot transmite usor bolile virotice.

Inmultirea prin altoire

Spre deosebire de alte specii pomicole, altoirea nucului este o secventa tehnologica ce necesita
conditii deosebite pentru a se putea realiza cu rezultate bune.

Dintre factorii care determina reusita altoirii nucului sunt:
- infiintarea plantatiilor mama pentru obtinerea ramurilor altoi, sa se faca pe terenuri fertile,
drenate, structurate, usoare, profunde, mecanizabile, irigate, cu distanta de plantare de 6/4 m.
Pomii se conduc cu ax central si trunchi inalt de 60 cm.

In aceste plantatii se vor face toate lucrarile agrotehnice necesare: intretinerea solului ca ogor
negru in jurul pomului; fertilizarea solului cu ingrasaminte chimice si organice pe toata proiectia
coroanei ; asigurarea unui regim hidric corespunzator si in perioadele de seceta; efectuarea unor
taieri de scurtare a ramurilor in coroana in luna august pentru a favoriza acumularea rezervelor
de substante nutritive in partile ramase si dezvoltarea mai buna a mugurilor. Ranile facute se ung
cu vopsea.

Toamna, dupa caderea frunzelor si primavara inainte de pornirea in vegetatie se face un
tratament cu zeama bordeleza;
Se face ciupitul lastarilor erbacei la 5 6 frunze in prima decada a lunii mai, in conditiile in care
lastarii se dezvolta prea viguros. Daca lastarii sunt prea desi, se face rarirea acestora;

Asigurarea unor ramuri altoi de calitate este un factor hotarator in reusita altoirii la nuc. Acestea
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba lemnul bine maturat;
mugurii sa fie bine dezvoltati;
lungimea minima de 50 cm si diametrul de 10 16 mm.;
maduva sa fie 1/3 din diametrul ramurii
;internodiile sa fie de 5 6 cm lungime;
sa fie fara rani, boli sau daunatori;
nu se folosesc ramuri provenite din lastari lacomi.


Recoltarea ramurilor altoi pentru altoitul in ochi dormind se face de preferinta in ziua cand are
loc altoitul. Ele se transporta si se pastreaza ambalate in muschi umed pana in momentul altoirii.
Pentru altoirea in camp cu ochi crescand si in spatii protejate ramurile altoi se recolteaza la
inceputul lunii martie si se pastreaza in camere frigorifice la temperatura de 2 4 C, in saci de
polietilena.

Metode de altoire folosite pentru cultura nucului

Se practica 2 modalitati de altoire la nuci: altoirea direct in camp si altoirea in spatii protejate.

Altoirea nucului in camp.

Cele mai folosite metode de altoire pentru acest sistem sunt:
altoirea cu mugure in ferestruica efectuata in perioada 15 august 1 septembrie;
altoirea cu mugure cu scutisor lung, efectuata in cursul lunii august, cand scoarta se
detaseaza usor de pe lemn;
altoirea cu mugure in fluier sau in inel este un sistem ce necesita altoi de aceeasi grosime
cu a portaltoiului si se poate realiza cu cele mai bune rezultate in perioada 15 iulie 30
august;
altoirea cu mugure cu scutisor (chip budding) se aplica la nuc cu rezultate bune in
perioada 15 mai 15 iunie.

Altoirea in spatii protejate

Aceasta metoda se aplica in perioada repausului vegetativ in spatii protejate, din decembrie pana
in aprilie si poate sa fie efectuata manual sau mecanizat.

Ca metoda de altoire se practica altoirea in copulatie perfectionata. Pentru acest sistem altoiul si
portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime. Dupa imbinarea altoiului cu portaltoiul, se leaga, se
parafineaza si se face stimularea calusarii in camere de fortare sau in instalatii automatizate
pentru realizarea acestei secvente, cu ajutorul caldurii numai la punctul de altoire, cu mentinerea
in stare de repaus a altoiului si portaltoiului. Sursa de caldura este electrica. O astfel de instalatie
a fost conceputa la SCPP Valcea (I. Botu, 2001).

Altoirea mecanizata in spatii protejate se poate face prin mai multe metode, in functie de forma
sectiunii realizate de masina: altoirea in scarita, altoirea nut si feder, altoirea in omega. i
la folosirea acestei metode se aplica stimularea calusarii dupa altoire.
Inmultirea prin marcotaj se practica mai putin la nuc. Se poate folosi metoda de marcotaj prin
musuroire sau marcotajul orizontal.
Inmultirea prin micropropagare este o metoda moderna si de viitor pentru inmultirea nucului.
Metoda de inmultire in vitro s-a extins mult in Franta, Italia, S.U.A.
Calitatea materialului saditor folosit pentru infiintarea plantatiilor de nuc este esentiala pentru
eficianta acestora. Se va folosi pentru plantare material saditor altoit sau nealtoit, in varsta de 1-2
ani, obtinut in pepiniere.
Plantele cu altoiul de 1 an trebuie sa aiba inaltimea de minim 50-60 cm, bine lignificate, cu
mugurii sanatosi. Sistemul radicular sa fie bine dezvoltat, cu multe radacini cat mai lungi.
Plantele de 2 ani au inaltimea de 2 m, lemnul bine maturat, sanatos si mugurii bine formati.
Sistemul radicular sa fie bine format, cu minim 3 radacini mai lungi de 35 cm.(I. Botu, 2001).
Soiuri si portaltoi de nuc mentionate in lista oficiala de soiuri din Romania:
portaltoi generativi: Juglans regia, Portval, Targu Jiu ;
soiuri: Anica, Argesean, Bratia, Ciprian, Claudia, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara,
Jupanesti, Mihaela, Miroslava, Muscelean, Novaci, Orastie, Ovidiu, Roxana, Sibisel 44, Sibisel
252, usita, Valcor, Valmit, Valrex, Velnita.

Dr. ing. Felicia PACA - C.L.C.A. LAZURI