Prune

Corcoduș
Vișin
Cireș
Măr
Păr
Gutui
Piersic
Cais
Migdal
Nuc

Prun-Stanley(10-15 septembrie), Cabardinscaia ranniaia(15-

20august), Prezident(15-25 septembrie),Ciaciansca ranna(10-15
august)
Vișin Erdi urojainaia

Aceasta este versiunea html a fişierului ftp://ftp.moldova.cnfa.org/REPORTS/Infiintarea%20plantatiilor%20viticole%20%20de

%20struguri%20de%20masa_RO.pdf.
G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web.
Page 1
ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE
DE STRUGURI DE MASĂ
(GHID INFORMATIV)
2007
Page 2
1

ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE

DE STRUGURI DE MASĂ
(GHID INFORMATIV)
Ghidul informativ este elaborat în scopul susţinerii producătorilor mici şi mijlocii la înfiinţarea plantaţiilor
viticole de struguri de masă şi în special a plantaţiilor viticole de struguri de masă fără seminţe (apirene).
Ghidul informativ reflectă cerinţele mondiale faţă de strugurii de masă, potenţialul sectorului de
producere, asortimentul de struguri de masă în Republica Moldova, precum şi evidenţiază aspectele
tehnologice importante la înfiinţarea plantaţiilor tinere, necesităţile investiţionale la înfiinţarea plantaţiilor
tinere de struguri de masă fără seminţe şi sursele de suport financiar.
Alcătuitor – Dan Plămădeală, USAID / PDBA
Acest material a fost elaborat şi publicat cu sprijinul financiar al
Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)
Opiniile exprimate aici aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia USAID.
© 2007

Page 3
2
CUPRINS
CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE STRUGURII DE MASĂ
3
SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI POTENŢIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A
STRUGURILOR DE MASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
4
ASORTIMENTUL EXISTENT ŞI NOILE VARIETĂŢI DE STRUGURI DE MASĂ
6
ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE
8
Proiectul plantaţiei
8
Irigarea plantaţiilor viticole (analiza apei)
9
Alegerea materialului săditor
11
Schema de plantare
12
Timpul plantării
12
Organizarea teritoriului
12
Formarea butucului
12
INVESTIŢIILE NECESARE PENTRU ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR TINERE DE
STRUGURI DE MASĂ
13
SURSE DE SUPORT FINANCIAR
14
BIBLIOGRAFIE
16

Page 4
3
CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE STRUGURII DE MASĂ
În ultimii ani, multiplele schimbări în economie, stilul de viaţă şi conştientizarea consumatorilor au dus la
majorarea cererii pentru diverse fructe şi legume în stare proaspătă. Cererea sporită pentru produse
convenabile, precum şi creşterea populaţiei urbane creează oportunităţi imense pentru furnizorii de
legume şi fructe, distribuitorii de produse alimentare şi prestatorii de servicii din acest sector.
Luând în consideraţie economia de piaţă, succesul industriei de struguri de masă depinde de cererea şi
satisfacţia consumatorilor. În prezent, preferinţele globale pentru strugurii de masă pot fi
generalizate în favoarea soiurilor fără seminţe, de culoare aurie sau roză, cu aromă de
muscat şi cu pieliţă subţire. Pe lângă aceasta, strugurii trebuie să fie formaţi din bobiţe rotunde sau
ovale mari. În final, unul din factorii de bază este trasportabilitatea.
Consumul strugurilor de masă pe piaţa mondială este în continuă creştere. Statisticile prezentate de
Organizaţia Internaţională a Viei si Vinului arată că consumul global de struguri proaspeţi a crescut de la
12 mln. tone la 15,7 mln. tone în ultimii 10 ani.
Piaţa globală a strugurilor de masă reprezintă o piaţă de desfacere a peste 2 mld dolari SUA. Din figura de
mai jos, se observă că cei mai mari importatori sunt SUA şi Uniunea Europeană, fiind urmate de Canada,
Hong Kong şi Mexic. Rusia este al şaselea importator de struguri de masă, totalizând 79 mln dolari SUA.
Figura 1: Importul mondial de struguri de masă pe ţări în 2004, mln dolari SUA.
62
17
18
19
22
37
41
43
54
73
79
94
131
235
655
680
0
100
200
300
400
500
600
700
SUA
UE15
Canada
Hong Kong
Mexic
Rusia
Polonia
Elveţia
Norvegia
China
Cehia
Singapore
Japonia
Indonezia
Coreea de Sud
Alte state

Page 5
4
SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI POTENŢIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A STRUGURILOR DE
MASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
În ultimii ani, volumul producţiei industriale şi suprafeţele plantate cu viţă de vie pentru struguri de masă
s-au micşorat. Suprafaţa terenurilor utilizate pentru producerea strugurilor de masă s-a micşorat de la
27.9 mii ha în 1994 la 20.6 mii ha în 2005.
Pe parcursul perioadei de privatizare, dezvoltarea acestui sector a fost încetinită. Între anii 1996-2000,
suprafaţa utilizată a constituit 19.2 mii ha, producţia totală – 73.5 mii ha, producţia medie – 4 t/ha şi
exportul - 5.9 mii tone.
Volumul total al producţiei în anii 2001-2004 a atins în mediu cifra de 96 mii tone, ceea ce reprezintă 4.8
t/ha. Pe parcursul acestor ani, suprafaţa de cultivare a strugurilor de masă a crescut cu 9.2%, fiind
aproape la acelaşi nivel în ultimii ani - 20.7 mii ha (13.7% din totalul de vii).
După analizarea condiţiilor de utilizare şi tăiere a plantaţiilor de struguri de masă înfiinţate înainte de
1995, putem concluziona că suprafaţa va fi redusă la 20 mii ha până în anul 2020. Pe lângă aceasta,
conform Programului Naţional de Reabilitare şi Dezvoltare a Cultivării Viţei de Vie, în perioada 2002 –
2020, suprafeţele curăţate de plantaţiile vechi vor fi plantate cu noi soiuri de struguri, care corespund
standardelor şi cererii internaţionale.
Moldova deţine un şir de avantaje în sfera producţiei horticole. Aceste avantaje includ clima moderată,
solurile excelente, disponibilitatea resursele acvatice, experienţa seculară şi buna reputaţie a fructelor şi
legumelor moldoveneşti pe pieţele de export (in special în ţările CSI), câştigată datorită calităţilor
gustative deosebite. Cu toate acestea, pentru o reuşită pe piaţa globală sau europeană, producătorii din
Moldova trebuie să îmbunătăţească calitatea şi selectarea produselor spre export.
Suprafaţa terenurilor în pantă cu expoziţia sud, sud-vest, vest şi sud-est favorabile pentru cultivarea viţei
de vie, constituie cca. 380 mii ha dintre care la momentul actual sunt utilizate pentru plantaţii viticole cca.
105 mii ha. Astfel, perspectiva extinderii plantaţiilor şi sporirii producerii viticole este mare, rezervele
naturale ampeloecologice fiind realizate numai la 1/4-1/3 din potenţial.
Resursele climaterice (suma temperaturilor active şi actuale, >10˚C) în Moldova permit cultivarea soiurilor
ce se maturizează timpuriu în toate zonele, chiar şi în cea nordică. După cum relevă tabelul de mai jos,
fiecare zonă e caracterizată după sub-zone. Diapazonul înălţimilor, temperaturilor totale şi minime sunt
prezentate pentru fiecare zonă în conformitate cu orientarea pantei, pe lângă aceasta, concluziile pentru
fiecare sub-regiune descriu corespunderea soiurilor de struguri.
Tabelul 1: Zonele şi sub-zonele agro-climaterice din Moldova
Panta
Zonele şi sub-zonele
agro-climaterice
Regiuni
Poziţia
Înălţimea
Temp.
Sumară
>10˚C
Minimum
absolut,
˚C
Concluzii
1. Zona de Nord
Platoul Moldovenesc de
Nord
Briceni, Ocniţa,
Edineţ, Donduşeni
S
280
2780-2870
-23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi
timpurii; consumate
proaspete
Ridicătura Prenistreană Soroca, Camenca,
Şoldăneşti, Rezina,
Orhei
N
S
V, E
300
2650-2530
2870-2980
2870
-23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi
timpurii; consumate
proaspete
Câmpia văluroasă
Bălţeană
Râşcani, Făleşti,
Glodeni,
Donduşeni, Floreşti
N
S
V, E
190
2750-2620
2980-3100
2870
-23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi
timpurii; consumate
proaspete local;
Câmpia de Nord a
Prutului
Edineţ, Râşcani,
Glodeni, Făleşti
N
S
V, E
80
2080-2940
3360-3460
3210
-20 ... -19 Soiuri foarte timpurii şi
timpurii, de maturizare
medie; consumate
proaspete

Page 6
5
Panta
Zonele şi sub-zonele
agro-climaterice
Regiuni
Poziţia
Înălţimea
Temp.
Sumară
>10˚C
Minimum
absolut,
˚C
Concluzii
2. Zona Centrală
Codrii centrali (raion
de pădure)
Ungheni, Străşeni,
Călăraşi, Nisporeni,
Hânceşti
N
S
V, E
330
2740-2610
2960-3080
2850
-23 ... -22 De la soiurile foarte timpurii
la cele medii
Codrii centrali (raion
de silvostepă)
Ungheni, Străşeni,
Călăraşi, Nisporeni,
Ialoveni, Teleneşti
N
S
V, E
225
2900-2770
3150-3270
3020
-22 ... -21 De la soiurile foarte timpurii
la cele medii
Codrii centrali (raion
de silvostepă Gârneţ)
Ialoveni, Anenii Noi,
Criuleni, Orhei
N
S
V, E
170
3060-2910
3300-3410
3180
-22 ... -21 Soiuri foarte timpurii şi
timpurii, de maturizare
medie
3. Zona Sudică
Înălţimea Tigheciului
(raionul de silvostepă
Gârneţ)
Cantemir, Leova,
Cahul, Comrat
N
S
V, E
260
2950-2820
3190-3310
3070
-23 ... -22 Soiurile ce se maturizează în
orice perioadă
Câmpia Basarabiei de
Sud (câmpia
Bugeacului; depre-
siunea Dunării,
subzona Prenis-treană
de sud-vest
Cahul, Vulcăneşti,
Taraclia, Ceadâr-
Lunga,
Basarabeasca
N
S
V, E
60
3270-3190
3550-3610
3420
-20 ... -19 Soiurile ce se maturizează în
orice perioadă (cea mai
favorabilă sub-zonă)
4. Zona Estică
Platoul Podoliei
Camenca, Râbniţa
N
S
V, E
200
2850-2710
3100-3230
2970
-23 ...– 22 Soiuri foarte timpurii şi
timpurii, de maturizare
medie
Câmpia ridicată
(raionul de silvostepă)
Râbniţa, Dubăsari,
Grigoriopol
N
S
V, E
100
3000-2940
3250-3310
3130
-22 ... -21 Existenţa factorilor limitativi
(lipsa uscării aeriene, etc.);
este necesară selectarea
micro-zonei (subliniat micro-
zona Malovata – 1000 ha)
Câmpia prenistreană
Grigoriopol,
Cuciurgan, limanul
Nistrului
N
S
V, E
60
3080
3340
3220
Existenţa factorilor limitativi
(frig şi ceaţă în perioada
maturizării), este necesară
selectarea micro-zonei
Sursa: Institutul Naţional al Viei şi Vinului
În vederea atingerii potenţialului sectorului de producere a strugurilor de masă este necesară
implementarea unui şir de măsuri organizaţionale, economice şi tehnologice printre care:
• Îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare în vederea sporirii calităţii şi competitivităţii strugurilor de
masă;
• Creşterea productivităţii plantaţiilor de struguri de masă prin implementarea clonelor libere de viroze
a soiurilor tradiţionale şi noi;
• Îmbunătăţirea soiurilor de masă conform cererii şi cerinţelor pieţelor internaţionale. Cultivarea noilor
soiuri de struguri de masă (in special a soiurilor fără seminţe) pentru a majora exporturile;
• Implementarea realizărilor şi practicilor ştiinţifice în câmp;
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea facilităţilor de depozitare, asigurând păstrarea pe termen lung a
strugurilor de masă, etc.

Page 7
6
ASORTIMENTUL EXISTENT ŞI NOILE VARIETĂŢI DE STRUGURI DE MASĂ
Lista soiurilor omologate pentru anul 2005 includ 74 soiuri, din care 30 sunt struguri de masă. Este
important de menţionat faptul că soiurile noi sunt crescute pe suprafeţe mici. Principalele soiuri de
struguri de masă cultivate în Moldova sunt Moldova, Ranni Magaracea, Chasselas Dore, Muscat Iantarnîi,
Alb de Suruceni. Alte soiuri sunt cultivate pe suprafeţe de 100-500 ha. După soiuri, circa 70% din
plantaţiile tinere sunt plantate cu Moldova, iar Cardinal, Alb de Suruceni, Regina Viilor şi
Chasselas Dore constituie 5%.
Tabelul 2: Soiurile de struguri de masă omologate în registrul naţional de plante
Soi
Perioada de
maturizare
Greutatea
unui
strugure, g
Transportabilitate Culoarea
bobiţei
Muscat jemciujnâi
Foarte timpuriu
250-300
Medie
A
Irsai Oliver
Foarte timpuriu
140-180
Joasă
A
Perla de Csaba
Foarte timpuriu
160-180
Medie
A
Frumoasa albă
Mediu timpuriu
400
Medie
A
Codreanca
Timpuriu
440
Înaltă
N
Prezentabil
Timpuriu
350-500
Înaltă
A
Ranni Magaracea
Timpuriu
200-270
Medie
N
Cardinal
Timpuriu
140-210
Medie
N
Regina viilor
Timpuriu
280-320
Medie
A
Chasselas dore
Timpuriu
110-140
Medie
A
Chasselas musque
Timpuriu
110-140
Medie
A
Chasselas rose
Timpuriu
110-140
Medie
R
Leana
Mediu
215
Bună
A
Startovîi
Mediu
560
Medie
A
Muscat de Bugeac
Mediu
310
Bună
N
Coarnă neagră
Semi-târziu
170-200
Înaltă
N
Alb de Suruceni
Semi-târziu
280
Bună
A
Muscat de Hamburg
Semi-târziu
240-250
Medie
N
Caraburnu
Târziu
350-400
Înaltă
A
Moldova
Târziu
240-320
Înaltă
N
Iubilei Juravelea
Târziu
420
Înaltă
R
Soiuri fără seminţe
Kiş-miş lucistâi
Timpuriu
375
Bună
R
Apiren roz
Mediu
420
Înaltă
R
Apiren alb
Mediu
450
Înaltă
A
Kiş-miş moldovenesc
Mediu
600-1100
Bună
R-N
Apiren negru de
Grozeşti
Mediu
225
N
Romulus
Semi-târziu
300
Înaltă
A
Sursa: Institutul Naţional al Viei şi Vinului
La finele anului 2005, Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante a aprobat 23 de soiuri noi de
viţă de vie care sunt admise pentru testare în condiţii de producţie, dintre care 16 soiuri de struguri de
masă:
1. Loose Perlette
2. Flame Seedless
3. Beauty Seedless
4. Dawn Seedless
5. Summer Muscat
6. Thompson Seedless
7. Black Rose
8. Victoria
9. Exotic
10.Sublima Seedless
11.Monukka
12.Sultanina
13.Italia
14.Red globe
15.Niagara
16.Concord

Page 8
7
În tabelul de mai jos sunt prezentate descrierile agro-biologice a soiurilor recent introduse în registrul soiurilor de plante al RM:
Tabelul 3: Descrierea agro-biologică a soiurilor noi de viţă de vie, struguri de masă admise pentru testare în condiţii de producţie
Durata perioadei de
vegetaţie
Bobul
Rezistenţa la
№
Denumirea
soiului
zile
Σ t active
Mărimea
strugurilor
culoarea
forma
gustul
seminţe
ger, °C
mana
oidium
1.
Loose Perlette
105-110
2000-2100
medie
sidefie
slab oval
armonios
apiren
-17
sensibil
sensibil
2.
Flame Seedless
115-125
2150-2300
medie
roz
sferic
armonios
apiren
-20
sensibil
sensibil
3.
Beauty Seedless
120-125
2300-2450
medie
albastru-
închis
slab oval
armonios
apiren
-17
sensibil
sensibil
4.
Dawn Seedless
120-125
2300-2450
medie
alb
slab oval
armonios
apiren
-17
sensibil
sensibil
5.
Summer Muscat
120-125
2300-2450
medie
alb
oval
tămâios
apiren
-17
sensibil
sensibil
6.
Thompson Seedless 135-145
2650-2750
mare
alb
oval
armonios
apiren
-17
sensibil
sensibil
7.
Black Rose
145-155
2750-2800
mare
albastru -
închis
oval
specific
1-2
-17
sensibil
sensibil
8.
Victoria
120-125
2300-2450
medie
auriu
oval-sferic
armonios
1-2
-20
sensibil
sensibil
9.
Exotic
130-135
2400-2500 medie / mare
albastru-
închis
sferic
armonios
1-2
17
sensibil
sensibil
10.
Sublima Seedless
130-135
2400-2500 medie / mare
alb
oval
armonios
apiren
sensibil
sensibil
sensibil
11. Monukka
145-155
2800-2950
medie
roz-închis
oval
armonios
apiren
-20
sensibil
sensibil
12.
Sultanina
135-145
2650-2750 medie / mare
alb
oval
armonios
apiren
sensibil
sensibil
sensibil
13.
Italia
155-170
2900-3050
mare
alb
oval
tămâios
1-2
sensibil
slab
sensibil
slab
sensibil
14.
Red globe
155-170
2900-3050
mare
roz-aprins
sferic
armonios
3-4
-17
sensibil
sensibil
15. Niagara
145-155
2750-2800
medie
galben-
verzui
sferic
aroma
fructe,
foxat
2-3
-28
sensibil
rezistent
16. Concord
150-160
2800-2950
medie
albastru -
închis
sferic
puternic
foxat
3-4
-32
rezistent
rezistent

Page 9
8
ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND INFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE
Înfiinţarea unei plantaţii de vie reprezintă un sistem de măsuri în strânsă corelare, care include alegerea
terenurilor şi aprecierea lor din punct de vedere pedologic şi agrofitotehnic. Plantaţia viticolă este o investiţie pe
termen lung, care poate fi exploatată timp de 35-40 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de
corectitudinea înfiinţării plantaţiei viticole şi îngrijirea acesteia în primii ani după plantare. De aceea, la alegerea,
proiectarea, pregătirea terenului, destinat pentru noile plantaţii, trebuie excluse orice greşeli.
Proiectul plantaţiei
În primul rând, o atenţie deosebită se acordă lucrărilor de proiectare a plantaţiilor viticole. Înfiinţarea plantaţiilor
se face în baza proiectelor de organizare a teritoriului, destinat plantării cu viţe altoite sau pe rădăcini proprii,
care corespund standardului SM-207:2000. În Republica Moldova, conform prevederilor legii Viei şi Vinului,
înfiinţarea plantaţiilor viticole cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha se face numai în baza proiectelor elaborate de
instituţiile autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Instituţiile autorizate pentru efectuarea
lucrărilor de proiectare, în bază de contract prestează servicii de elaborare şi transfer în natură a proiectelor.
Tabelul 4: Lista agenţilor economici, care posedă licenţă pentru proiectarea plantaţiilor viticole
Agentul economic
Adresa
Telefoane de contact
IM „Weis-MD vine Co” SRL
or. Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35
22-04-82
Institutul Naţional al Viei si Vinului
or. Chişinău, str. Grenoble 128
28-50-25, 78-77-67
FPC „Codru-ST” SRL
or. Chişinău, str. Stefan cel Mare 33A
21-22-39, 22-73-66
ASP „SPM-Grup”
or. Chişinău, str. Costiujeni 16
75-35-70, 78-75-12
Institutul de Proiectări pentru Organizarea
Teritoriului
or. Chişinău, str. Ialoveni 100B
72-35-70
„Tanjar-CO” SRL
or. Chişinău, str. Academiei 8/2
72-45-70
Asociaţia Republicana de Stat pentru protecţia
Solului
or. Chişinău, str. Grenoble 106
73-78-20, 73-50-33
Analiza solului
Solul ca factor ecologic are o importanţă majoră pentru viţa de vie, determinând cantitatea şi calitatea recoltei.
În cazul în care condiţiile climaterice influenţează în general asupra conţinutului de zahăr şi a acidităţii, atunci
componenţa solului determină buchetul şi plenitudinea gustului.
Cunoaşterea detaliată a parametrilor solului (fertilitatea, compoziţia mecanică, compoziţia chimică, etc.) permite
luarea unei decizii corecte privind amplasarea plantaţiei, varietăţile, portaltoiul, etc. În continuare este
prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului.
Tabelul 5: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului
Denumirea laboratorului
Adresa
Telefoane de contact
Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului
Ambiant al Serviciului de Stat “Hidrometeo”
mun. Chişinău, str. Grenoble, 259
76-68-55
Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi
Prospecţiuni Chimice de la Nord
mun. Bălţi, str. P. Boţu, 83
0-231-3-21-88, 3-00-29
Laboratorul de testare a solului al SA “Tera –
Serv”
raionul Edineţ, or. Cupcini, str. Chişinăului, 1 0-246-2-42-24
Laboratorul de testare a solului al Centrului de
Deservire a Fermierilor al SA “Alfa – Nistru”
raionul Soroca, s. Voloviţa, str. E.
Mărgineanu
0-230-2-34-44

Page 10
9
Irigarea plantaţiilor viticole (analiza apei)
Deşi viţa de vie este considerată o plantă tolerantă la secetă şi poate fi cultivată în regiunile cu sumă anuală
mică de precipitaţii (250-350 mm), ea reacţionează foarte pozitiv la irigare şi suferă de secetă în regiunile
viticole cu precipitaţii mai mici de 600 mm.
In condiţiile Republicii Moldova rentabilitatea plantaţiilor viticole irigate este înaltă. Întrucât prin irigare pot fi
satisfăcute cerinţele de apă ale plantei, eficacitatea ei este înaltă, roada sporind de 1.5-2 ori. Cu ajutorul irigării
se măresc dimensiunile strugurilor şi a bobiţelor, sporeşte fertilitatea, conţinutul de zahăr, se îmbunătăţeşte
aspectul exterior şi calităţile gustative ale strugurilor.
Cerinţele viţei de vie faţă de umiditate variază în funcţie de perioada din ciclul anual şi de faza de vegetaţie. La
începutul procesului de vegetaţie (la dezmugurit) cerinţele viţei de vie în umiditate sunt maxime, apoi la
începutul înfloritului necesitatea în umiditate scade, iar în perioada înfloritului este minimă. Ulterior creşte,
devenind cea mai mare în perioada umplerii boabelor, ca la începutul maturării depline a boabelor şi maturării
accelerate a lemnului din nou să se micşoreze.
Figura 2: Curba necesitaţii vitei de vie in umiditate in diferite faze de vegetaţie
Irigarea viilor se poate efectua prin brăzdare, aspersiune, sisteme de irigare subterane si aersol, picurare, dar
cele mai răspândite sunt irigarea prin brăzdare, aspersiune şi picurare.
Irigarea prin picurare asigură folosirea cea mai raţională a apei şi îngrăşămintelor minerale, a forţei de
muncă, distribuirea uniformă a apei în zona sistemului radicular şi obţinerea recoltelor mari de struguri. Sistemul
de irigare prin picurare include sursa de apă, blocul de distribuire şi control, regulatorul de presiune, conducta
subterană, distribuitorii şi 1-2 picurătoare la fiecare butuc, amplasate direct pe sol sau la înălţimea de 20 cm.
Tabelul 6: Lista companiilor care comercializează sisteme de irigare
COMAPNIA /
Persoane de contact
Informaţia de contact
Tipul sistemului
Originea
“Trio” SRL
43-23-16, 43-21-61
Picurare
SUA, Ucraina
„MOLDAGROCHIM” SRL
22-35-97; 22-47-82; 22-41-17
Aspersiune, Picurare
SUA
„Eco-Irigare” SRL
43-04-19; 44-13-35
Aspersiune
Moldova; Austria
„Agro-Logistica” SRL
22-31-91; 27-00-40
Aspersiune
Rusia
„Agrodor-Succes” SRL
59-64-76; 71-58-62
Picurare, Aspersiune
Grecia
„Agrofit-BONUS” SRL
27-97-37; 27-97-36
Picurare, Aspersiune
Spania, Grecia
„Strimedit” SRL
24-34-88; 22-27-42; 24-46-69
Picurare
SUA, Ucraina
„A.I.K.” SRL
79-39-63
Aspersiune, Picurare
Ucraina
„Agrimatco-Service” SRL
22-67-73; 21-09-60
Picurare
SUA
Mişcarea sevei
Înfloritul
Umplerea boabelor
Maturarea boabelor
DA
NU
Page 11
10
Criteriile principale care determină calitatea apei de irigare sunt:
? Concentraţia sărurilor solubile (mineralizarea)
▪ Conţinutul relativ de calciu, sodiu şi magneziu
▪ Reacţia pH
▪ Conţinutul de clor
Tabelul 7: Valorile parametrilor calităţii apei pentru irigare:
Criteriu
Valorile admise
1
SAR (coeficientul de adsorbire potenţială a sodiului)
<6
2
Calciu, % din suma Ca+Mg+Na
40-45
3
Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na
30-40
4
Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na
50
5
Mineralizarea, g/dm3
0.7-0.8
6
Reacţia pH
8.2
7
Clor, mg/dm3
105
În continuare este prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei.
Tabelul 8: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei
Denumirea laboratorului
Adresa
Telefoane de contact
Laboratorul de încercări al Concernului Republican
pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”
MD 2068, mun. Chişinău, str. M. Costin, 7V 43-89-24
Laboratorul Central de control a calităţii apei
potabile al SA “Apă – Canal, Chişinău”
mun. Chişinău, str. Studenţilor, 14
48-98-32
Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale
“Apă – Canal” din Ungheni
or. Ungheni, str. Naţională, 2
0-236-2-34-06

Page 12
11
Alegerea materialului săditor
Material săditor viticol se consideră viţele portaltoi, viţele de soiuri roditoare altoite sau pe rădăcini proprii,
maturate de 1-2 ani sau vegetante.
În Republica Moldova în conformitate cu cerinţele standardelor SM 206:2000 şi SM 207:2000, în funcţie de
valoarea biologică şi starea fitosanitară a materialului de înmulţire şi săditor viticol acesta este clasificat în
următoarele categorii biologice:
1. Materialul Amelioratorului - este destinat producerii materialului de înmulţire şi săditor viticol de
categorie biologică „Prebază”.
2. Materialul Prebază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor de
preînmulţire, producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Bază”.
3. Materialul Bază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor altoi şi
portaltoi, producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică "Certificat”.
4. Materialul Certificat - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor
producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Standard” sau pentru
înfiinţarea plantaţiilor de producere a strugurilor.
5. Materialul Standard - este destinat producerii materialului săditor viticol pentru înfiinţarea plantaţiilor
producătoare de struguri.
6. Materialul Obişnuit - ! producerea materialului săditor viticol de categoria biologică
“Obişnuit” este interzisă începând cu 01.01.2006.
În continuare este prezentată lista agenţilor economici licenţiaţi în producerea şi comercializarea materialului
săditor viticol.
Tabelul 9: Lista agenţilor economici licenţiaţi in producerea si comercializarea materialului săditor viticol
Agentul economic
Adresa
Telefoane de contact
„Sauron” SRL
Chişinău, bd. Stefan cel Mare 162, of. 1608
21-02-08, 23-86-28
IM „Weis-MD vine Co” SRL
Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35
22-04-82
Institutul National al Viei si Vinului
Chişinău, str. Grenoble 128
28-50-25, 78-77-67
FPC „Codru-ST” SRL
Chişinău, bd. Stefan cel Mare 33A
21-22-39, 22-73-66
”Salcuta” SRL
Chişinău, str. Sciusev 53
24-52-52, 22-81-55
„Mercier Centru Europa” SRL
Chişinău, str. Vasile Alecsandri 69/1
22-62-97
„Sadac Agro” SRL
s. Sadaclia, Basarabeasca
(297) 57702, 57340
„Mitarix” SRL
s. Gura Galbena, Cimislia
(241) 46350
„Vialtos” SA
s. Larguta, Cantemir
(273) 76218
„Vorniceni” CAPC
s. Vorniceni, Straseni
(237) 46294
„DimCairac-Agro” SRL
s. Cairaclia, Taraclia
(294) 66230
„Ghelir-Agro” SRL
s. Chirsovo, Comrat
(298) 51332
„Crocmaz Agro” SRL
s. Crocmaz, Stefan Voda
(242) 46230
„Vita Podgoreanu” SRL
s. Cojusna, Straseni
0-691-11-618
„Elvitis-Com” SRL
Chişinău, str. Sf. Nicolae 35
22-10-58
„Tomai-Vinex” SA
S. Tomai, Ceadir-Lunga
(291) 51507, 51007
Notă: Pentru a exclude efectuarea copcitului şi pentru a preîntâmpina afectarea plantelor tinere de Cancerul
bacterian, viţele înainte de plantare se introduc în săculeţe izolatoare de polietilenă (cu grosimea – cel puţin 300
Mkm, lăţimea – 8-10 cm, înălţimea – 45-50 cm). Izolatorul trebuie să fie legat deasupra rădăcinilor bazale şi sub
punctul de altoire cu aţă naturală.

Page 13
12
Schema de plantare
Suprafaţa de nutriţie a butucilor este determinată de gradul fertilităţii şi umidităţii solului, vigoarea butucilor,
sistemului de formare a lor, nivelul de mecanizare a lucrărilor în vie. Suprafaţa de nutriţie determină distanţele
între plante pe rând şi între rânduri. În Republica Moldova ele variază de la 2,5 până la 3,5 m între rânduri şi
1,25-2 m în rânduri. Pentru butucii cu creştere slabă şi mijlocie distanţa între rânduri este de 3 m, iar în rânduri
pe soluri sărace de 1,3-1,5 m, pe cele fertile 1,5-1,75; pentru butci viguroşi – respectiv 3,0-3,5 m, 1,5-1,75 şi
1,75-2,0 m. În condiţiile de cultură protejată distanţa între rânduri este de 2,5-3,0 m, iar între plante în rând de
1,25-1,5 m.
Timpul plantării
În condiţiile Moldovei viţa de vie poate fi plantată în 3 perioade:
• Primăvara – în lunile martie-aprilie, imediat cum este posibilă ieşirea în câmp;
• Vara – 15 mai – 30 iunie, se plantează material săditor viticol vegetant;
• Toamna – în luna noiembrie (până la îngheţarea solului), imediat după scoaterea materialului săditor din
şcoala de viţe
Organizarea teritoriului
Organizarea unui sector viticol este un factor important pentru exploatarea cu succes a plantaţiei, de aceea este
recomandat să se efectueze de un birou de proiectare experimentat.
Organizarea teritoriului unui sector viticol trebuie să prevadă:
• Deservirea eficientă a plantaţiei;
• Utilizarea raţională a solului şi a terenului agricol;
• Utilizarea eficientă a autotransportului, tractoarelor şi maşinilor agricole;
• Protecţia solului contra eroziunii;
• Utilizarea eficientă a braţelor de muncă;
• Utilizarea eficientă a investiţiilor capitale şi rambursarea lor mai timpurie.
Transferarea în natură a proiectului organizării teritoriului plantaţiei viticole se face de către biroul de proiectare
utilizând dispozitivele geodezice corespunzătoare.
Formarea butucului
În vederea diminuării riscurilor de îngheţ şi obţinerea unei recolte maximale anual pentru soiurile de struguri de
masă sunt recomandate formele protejate de conducere a butucilor pentru toate zonele viticole din RM, care
prevăd îngroparea viilor în toamnă. Ţinând cont de volumul mare de lucru la îngroparea şi dezgroparea butucilor
este recomandată formarea butucilor după sistemul evantai unilateral (Figura 3a) si moldovenesc de spalier
unilateral (Figura 3b) cu braţe scurte sau lungi, oblice, în scopul înclinării lor spre sol.
Figura 3: Formele de butuc recomandate pentru viile protejate
a)
b)

Page 14
13
INVESTIŢIILE NECESARE PENTRU INFIINŢAREA PLANTAŢIILOR TINERE DE STRUGURI DE MASĂ
Volumul investiţiilor capitale necesare pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole includ cheltuieli ce ţin de pregătirea
solului, plantare, instalarea spalierului şi îngrijirea plantaţiilor tinere până la intrarea pe rod. Volumul de investiţii
depinde şi de distanţa de plantare, sistemul de cultură, forma butucilor, termenul intrării lor pe rod, prezenţa
sau lipsa irigării, sistemul de protecţie a plantelor. În general, volumul investiţiilor constituie suma cheltuielilor
directe şi indirecte începând cu pregătirea solului şi terminând cu îngrijirea plantaţiei viticole tinere până la
intrarea în rod.
În continuare este prezentat un exemplu de calcul al investiţiilor necesare pentru înfiinţarea şi îngrijirea
plantaţiilor tinere de struguri de masă, varietăţi apirene (fără seminţe), schema de plantare 3 x 1,5 m şi
utilizarea irigării prin picurare.

Page 15
14
Tabelul 10: Calculul investiţiilor necesare pentru înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor tinere de struguri de masă
UM
Canti-
tatea
Preţ
unitar
Pregatirea
terenului
preplantare
Anul 1
Anul 2
Anul 3 Anul 4 Anul 5
1 Vanzări
lei
15
60000 120000 180000
Struguri de masa
kg
4000
8000 12000
2 Costul materialelor de producere
13332 60366.6
34463
1600
4790
4790
Material săditor
unit.
2222
20
13332
31108
Săculeţe izolatoare de polietilena pt tulpina
subterana
unit.
2222
0.3
667
Echipament de irigare
1 21945
21945
Stâlpi de beton armat
unit.
396
40
15840
Sarma de spalier (d=3 mm)
t
0.3 14000
3864
Sarma de spalier (d=2.4 mm)
t
0.6 12000
6912
Sisteme de ancorare
ha
72.0
-
4650
2100
Sisteme de tensionare
unit.
216
14.0
1008
2016
Material de legat
kg
60
10
50
90
200
270
270
Apa la plantare
m3
24
20
480
Îngrăşăminte minerale
kg
111
18
2000
0
0
2000
2000
Insecticide şi fungicide
kg / l
20
70
700
1400
1400
2520
2520
3 Costul lucrărilor mecanizate
2000
5946
3046
4060
4470
4630
Desfundarea cu scoaba (90 cm)
ha
1
2000
2000
Arătura de toamna intre rânduri (25-30 cm)
ha
1
700
700
700
700
700
700
Cultivarea intre rânduri (3, 4 ori)
ha
4
250
1000
1000
1000
750
750
Irigarea prin picurare & fertilizare
m3
250
2
250
500
500
500
Stropirea plantaţiilor
ha
4
250
1000
1500
1500
Transportarea stâlpilor (10 km)
t/km
210
4
840
Săparea gropilor pt plantare
unit
2222
1
2222
Transportarea apei la plantare (10 km)
t/km
121
4
484
Săparea gropilor pt stâlpi
unit.
396
1
396
Transportarea producţiei din cimp (10 km)
t/km
40-
120
4
160
320
480
Îngroparea/dezgroparea coardelor
ha
2
350
700
700
700
700
700
4 Costul lucrărilor manuale
0
7710
6560
8490
8560
9660
Plantarea viţelor, tasarea si muşuroirea
om/zi
5
70
350
Prăsitul in rând
om/zi
15
70
1050
1050
1050
1050
1050
Instalarea stâlpilor
om/zi
14
70
980
Instalarea sârmei
om/zi
14
70
980
Instalarea ancorelor
om/zi
1
70
70
Formarea butucilor & tăierea in uscat
om/zi
17
80
240
320
680
1360
Legatul in uscat
om/zi
13
70
350
Plivitul lăstarilor
om/zi
5
80
160
240
480
400
400
Legatul lăstarilor
om/zi
20
70
140
630
630
630
630
Copilitul
om/zi
27
70
420
630
Cârnitul
om/zi
8
70
210
560
560
Îngroparea/dezgroparea coardelor
om/zi
14
70
980
980
980
980
980
Recoltarea
om/zi
30
70
840
1260
1680
Paza plantaţiilor
om/luna
6
500
3000
3000
3000
3000
3000
5 Cheltuieli neprevăzute (10%)
1533 7402.26
4406.9
7415
1782
1908
6 TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCERE
16,865
81,425
48,476 21,565 19,602 20,988
TOTAL PANA LA INTRAREA IN ROD
146,766
7 Taxe şi Impozite
600
600
600
600
600
600
Impozitul funciar
ha
1
120
120
120
120
120
120
120
Fondul social
ha
1
480
480
480
480
480
480
480
8 Profit Brut
-17465 -82024.9 -49075.9
37835 99798 158412

Page 16
15
SURSE DE SUPORT FINANCIAR
Subvenţiile, acordate de către Guvernul Republicii Moldovei.
REPUBLICA MOLDOVA
PARLAMENTUL
HOTARIRE
de aprobare a
Regulamentului privind gestionarea mijloacelor
fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole
nr. 14 adoptat: 09.02.2007 în vigoare: 09.02.2007
publicat în: Monitorul Oficial nr 029 din: 02.03.2007 articolul: 96
cod de clasificare: Limba rusă
Întru executarea art.31 alin.(16) din Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006,
Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.
Art.1. - Se aprobă Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea
înfiinţării plantaţiilor viticole, expus în anexă.
Art.2. - Se abrogă Hotărîrea Parlamentului nr. 21-XVI din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului de susţinere a înfiinţării plantaţiilor
viticole şi a mijloacelor destinate utilizării pentru administrarea mărcilor proprietate de stat.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU
Nr.14-XVI. Chişinău, 9 februarie 2007.
Anexă
REGULAMENT
privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea
înfiinţării plantaţiilor viticole
I. Dispoziţii generale
1. Prezentul regulament, elaborat în conformitate cu prevederile art.31 alin.(16) din Legea viei şi
vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, reglementează modul de gestionare (administrare şi
repartizare) a mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţilor viticole (denumit în
continuare fond) şi mărimea compensaţiei pentru acoperirea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a
plantaţiilor viticole producţie-marfă, inclusiv a plantaţiilor-mamă altoi şi portaltoi.

Page 17
16
2. Mijloacele fondului sînt gestionate de Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi cu prezentul regulament.
3. Prevederile prezentului regulament se extind asupra persoanelor fizice şi persoanelor juridice,
înregistrate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, care activează în domeniul vitivinicol,
indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepţia unităţilor vinicole
care înfiinţează plantaţii viticole conform obligaţiilor investiţionale incluse în contractul de vînzare-
cumpărare a pachetului de acţiuni ale statului.
4. Cuantumul fondului se stabileşte anual în legea bugetului de stat.
5. Mijloacele fondului se acumulează la un cont trezorerial al Ministerului Finanţelor şi se utilizează
conform devizului de cheltuieli şi planului de finanţare, aprobate de consiliul de administrare a
fondului şi de Ministerul Finanţelor.
II. Administrarea mijloacelor fondului
6. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" gestionează mijloacele fondului prin intermediul unui
consiliu de administrare (denumit în continuare consiliu), compus din 11 persoane, inclusiv
preşedinte, vicepreşedinte şi secretar.
7. Din componenţa consiliului fac parte: directorul general al Agenţiei Agroindustriale "Moldova-
Vin", în calitate de preşedinte al consiliului, trei reprezentanţi din partea acestei agenţii, unul
dintre care este secretar al consiliului, cîte un reprezentant din partea Institutului Naţional pentru
Viticultură şi Vinificaţie, a Ministerului Economiei şi Comerţului, a Ministerului Finanţelor, a
uniunilor profesionale din viticultură şi din vinificaţie, a patronatului din complexul agroalimentar
şi a federaţiei sindicatelor din ramură.
Componenţa nominală a consiliului se aprobă şi se modifică prin dispoziţie de Guvern.
8. Consiliul îşi organizează activitatea în baza unui regulament, aprobat la prima lui şedinţă.
9. De competenţa consiliului ţin:
a) aprobarea şi modificarea planurilor de finanţare;
b) stabilirea numărului de tranşe pentru compensarea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a
plantaţiilor viticole (în continuare - compensaţie), precum şi a cuantumului fiecărei tranşe;
c) stabilirea succesiunii în distribuirea mijloacelor fondului şi asigurarea transparenţei acestei
distribuiri;
d) examinarea, în cadrul şedinţelor sale, a actelor prezentate de solicitanţi şi adoptarea deciziilor
asupra lor;
e) controlul asupra corectitudinii calculelor şi distribuirii mijloacelor fondului.
10. Consiliul se convoacă în şedinţe ordinare şi extraordinare. Şedinţele ordinare se ţin, după caz,
cel puţin o dată pe lună. Şedinţele extraordinare se convoacă de preşedintele consiliului sau la
cererea a cel puţin 1/3 din membri. Data şedinţei se stabileşte de preşedinte şi se aduce la
cunoştinţă tuturor membrilor cu cel puţin 3 zile înainte.
11. Şedinţa consiliului este deliberativă dacă sînt prezenţi cel puţin 2/3 din membrii lui.
12. Fiecare membru al consiliului, inclusiv secretarul, deţine dreptul la un singur vot, exercitat
personal. Decizia se adoptă cu votul majorităţii absolute a membrilor consiliului prezenţi la
şedinţă.

Page 18
17
13. Şedinţa consiliului se consemnează în proces-verbal, întocmit în termen de 3 zile din data
ţinerii ei, în 2 exemplare, semnate de toţi membrii consiliului.
14. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" asigură:
a) primirea de la solicitanţi a actelor, verificarea lor;
b) examinarea plantaţiilor viticole nou-înfiinţate;
c) pregătirea ordinii de zi a şedinţelor consiliului, organizarea lucrărilor de secretariat;
d) elaborarea şi modificarea planurilor de finanţare;
e) prezentarea, la solicitarea consiliului, de informaţii privind înaintarea documentelor, verificarea
plantaţiilor viticole nou-înfiinţate şi acumulările de mijloace băneşti în fond;
f) întocmirea de rapoarte trimestriale privind cheltuielile curente, prezentarea lor în şedinţa
consiliului;
g) efectuarea unor alte acţiuni în vederea gestionării eficiente a mijloacelor fondului.
III. Repartizarea mijloacelor fondului
15. Mijloacele fondului se utilizează:
a) 98 la sută pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole;
b) pînă la 1,6 la sută pentru administrarea mărcilor proprietate de stat, pentru înregistrarea lor în
ţară şi în străinătate;
c) pînă la 0,4 la sută pentru suportarea cheltuielilor de acordare a consultanţei, de verificare,
monitorizare şi supraveghere de autor a plantaţiilor viticole nou-înfiinţate, mijloace care se alocă
trimestrial Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie.
16. Mijloacele destinate administrării mărcilor proprietate de stat se vor folosi la:
a) plata taxelor de înregistrare în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de proprietate
intelectuală care aparţin statului, inclusiv a taxelor de depunere a cererilor de înregistrare,
examinare, publicare, eliberare a titlului de protecţie, precum şi de efectuare a unor alte acţiuni cu
semnificaţie juridică ce ţin de protecţia mărcilor;
b) plata serviciilor, prestate de mandatarii din ţară şi din străinătate, în vederea reprezentării, în
faţa oficiilor pentru proprietate intelectuală, organelor de stat competente, instanţelor de
judecată, a intereselor privind protecţia mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care
aparţin statului, soluţionarea litigiilor legate de această protecţie;
c) organizarea şi monitorizarea utilizării în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de
proprietate intelectuală care aparţin statului;
d) promovarea în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care
aparţin statului.
17. Mărimea compensaţiei, în anii 2006-2007, se stabileşte în sumă de 25 mii de lei
pentru un hectar de suprafaţă utilă de plantaţie viticolă. La înfiinţarea plantaţiilor-mamă
cu material săditor de categorii biologice ridicate ("prebază" şi "bază"), compensaţia se
majorează cu 15 mii de lei, a plantaţiilor de producţie cu soiuri de struguri pentru

Page 19
18
masă cu 10 mii de lei, a plantaţiilor cu soiuri pentru producerea vinurilor cu denumire
de origine cu 5 mii de lei.
18. Se acordă compensaţie pentru plantaţiile viticole care au fost înfiinţate începînd cu primăvara
anului 2004. Compensaţiile sporite pentru categoriile de plantaţii menţionate în pct. 17 se acordă
începînd cu cele plantate în anul 2006.
19. Pot beneficia de compensaţie persoanele fizice şi persoanele juridice, indicate la pct.3, care au
înfiinţat plantaţii viticole, inclusiv plantaţii altoi şi plantaţii portaltoi, conform proiectului de
înfiinţare, cu material săditor, autorizat, de soiuri înscrise în Registrul soiurilor de plante, pe o
suprafaţă compactă de cel puţin 5 hectare şi, respectiv, pe o suprafaţă compactă de cel puţin 1
hectar pentru plantaţiile viticole specificate la pct.20.
Se admit pentru acordarea compensaţiei şi suprafeţe mai mici, începînd cu 0,5 ha, în cazul în
care acestea sînt amplasate compact lîngă alte plantaţii viticole, înfiinţate anterior, cu soiuri din
aceeaşi grupă agrobiologică, cu vîrsta de cel mult 1/2 din durata de exploatare a categoriei
respective de plantaţii, cu un grad respectiv de îngrijire, alcătuind împreună o suprafaţă de cel
puţin 5 ha.
Compensaţia se acordă şi în cazul în care gospodăriile de fermier (ţărăneşti) şi întreprinderile
individuale au înfiinţat plantaţii viticole pe o suprafaţă compactă de 5 ha sau mai mare, după un
proiect comun sau după proiecte separate, cu soiuri din aceeaşi grupă agrobiologică.
20. Se acordă compensaţie parţială, începînd cu anul 2007, pentru o suprafaţă compactă cu soiuri
de struguri pentru masă de cel puţin 1 ha ori pentru o suprafaţă amplasată compact lîngă plantaţii
viticole înfiinţate anterior alcătuind împreună cel puţin 1 ha.
21. Pentru a beneficia de mijloacele fondului, solicitantul prezintă Agenţiei
Agroindustriale "Moldova-Vin", după înfiinţarea plantaţiilor viticole:
a) actele, înregistrate potrivit legislaţiei, ce confirmă dreptul de deţinător al terenurilor
agricole pe care sînt înfiinţate plantaţii viticole;
b) extras din proiectul de înfiinţare a plantaţiilor viticole;
c) actele ce confirmă procurarea, originea şi calitatea materialului săditor viticol;
d) actul privind plantarea materialului săditor, confirmat de autoritatea administraţiei
publice locale de nivelul întîi şi de direcţia agricultură şi alimentaţie a unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea;
e) certificatul de înregistrare şi atributele bancare.
Cooperativa agricolă de producţie membrilor căreia nu li s-au atribuit în natură (pe loc) cote de
teren echivalent prezintă, ca acte ce confirmă dreptul de deţinător al terenului, hotărîrea adunării
generale a cooperativei privind înfiinţarea plantaţiei viticole şi planul cadastral al plantaţiei nou-
înfiinţate confirmat de primărie.
22. Documentele depuse de solicitanţi se înscriu într-un registru special, ţinut de Agenţia
Agroindustrială "Moldova-Vin".
23. În termen de 30 de zile după prezentarea documentelor specificate la pct.21, plantaţiile
viticole nou-înfiinţate se verifică pe teren de către o comisie, alcătuită din reprezentanţi ai Agenţiei
Agroindustriale "Moldova-Vin", ai Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, ai direcţiilor
agricultură şi alimentaţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, ai autorităţilor
administraţiei publice locale de nivelul întîi şi ai întreprinderii viticole. Rezultatele verificării se
consemnează într-un act, de un model aprobat de consiliu.

Page 20
19
24. Documentele prezentate de solicitanţi se examinează în şedinţa consiliului în cel mult 30 de
zile după prezentarea actului de verificare pe teren a plantaţiilor viticole nou-înfiinţate.
25. Decizia consiliului privind acordarea compensaţiei, amînarea sau refuzul de a o acorda se
aduce la cunoştinţă solicitantului, de către secretarul consiliului, în termen de o săptămînă din
data întocmirii procesului-verbal al şedinţei lui.
26. Beneficiarilor de compensaţii cărora pepinieriile viticole autohtone le-au oferit material săditor
viticol în avans, prin coordonare cu Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin", li se acordă integral, în
anul plantării, sumele respective.
27. În baza deciziilor consiliului, înscrise în procesele-verbale respective, Agenţia Agroindustrială
"Moldova-Vin" perfectează dispoziţii de plată trezoreriale, pe care le prezintă, în modul stabilit,
Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor.
28. Pe măsura prezentării dispoziţiilor de plată trezoreriale, Ministerul Finanţelor transferă
beneficiarilor de compensaţii sumele respective din fond, în funcţie de numărul tranşelor şi de
cuantumul lor.
IV. Responsabilităţi
29. Responsabil de acumularea mijloacelor în fond este Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, iar
de utilizarea lor la destinaţie, Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin".
30. Conducătorul şi contabilul-şef ai Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin" sînt responsabili
personal de corectitudinea şi legalitatea operaţiunilor efectuate.
31. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" prezintă trimestrial Parlamentului şi Ministerului
Finanţelor dări de seamă privind utilizarea mijloacelor din fond, conform legislaţiei în vigoare.

Page 21
20
Creditele sunt o sursă alternativă de finanţare a investiţiei necesare pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie.
Pe piaţa financiară a RM creditele sunt oferite de câteva categorii de instituţii financiare: bănci comerciale,
instituţii de microfinanţare şi companii de leasing. Mai jos este prezentată lista instituţiilor de finanţare pentru
care agricultura este considerată sector ţintă. Pentru informaţii detaliate asupra activităţii fiecăreia dintre
instituţiile menţionate vă rugăm să studiaţi “Ghidul Produselor Creditare“ elaborat de către Proiectul de
Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA).
Tabelul 11: Lista instituţiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol
Denumirea instituţiei financiare
Adresa oficiu central
Informaţia de contact
Bănci comerciale
BC "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A.
MD-2006, mun. Chisinau,
str.Cosmonautilor 9
22-27-70, 24-46-49
http://www.maib.md
BC "BANCA SOCIALA" S.A.
MD-2005, mun. Chisinau, str. Mitropolit
Banulescu-Bodoni 61
22-14-94, 22-14-81
http://www.socbank.md
BC "VICTORIABANK" S.A.
MD-2004, Chisinau, str.31 August 141
23-30-65, 57-61-00
http://www.victoriabank.md
BC "MOBIASBANCA" S.A.
MD-2012, mun. Chisinau, bd. Ştefan cel
Mare si Sfint, 81a
54-19-74
http://www.mobiasbank.com
BC "Moldindconbank" S.A.
MD-2012, or. Chisinau, str. Armenească,
38
57-67-82
http://www.moldindconbank.com/
Societatea pe Actiuni Banca de Economii
MD-2012, mun. Chisinau, str. Columna
115
24-47-22, 24-04-70
http://www.bem.md/
BC "EuroCreditBank" S.A.
MD-2001, mun. Chisinau, str. Ismail 33
50-01-01, 50-02-22
http://www.ecb.md
BC "UNIBANK" S.A.
MD-2012, mun. Chisinau, str. Banulescu
Bodoni 45
25-38-01
http://www.unibank.md
"Banca de Finante si Comert" S.A.
MD-2012, mun. Chisinau, str. Puskin 26
22-74-35
http://www.fincombank.com/
BC "EXIMBANK" S.A.
MD-2001, or. Chisinau, bul. Stefan cel
Mare 6
27-25-83
http://www.eximbank.com/
BC "INVESTPRIVATBANK" S.A.
MD-2001, or. Chisinau, str. Sciusev 34
27-43-86
http://www.ipb.md
BC "Universalbank" S.A.
MD-2004, mun. Chisinau, bul. Stefan cel
Mare 180
29-59-00
http://www.universalbank.md
BC "ENERGBANK" S.A.
MD-2012, mun. Chisinau, str. Vasile
Alexandri 78
54-43-77
http://www.energbank.com
Instituţii de microfinanţare
Corporaţia de Finanţare Rurală
MD-2004, mun. Chişinau, bd. Ştefan cel
Mare şi Sfânt, 180, oficiul 906
29-53-05, 29-53-06
http://www.microfinantare.md
“GARANTINVEST” SRL
MD-2004, mun.Chişinău, str.31 August
1989, 98, oficiul 411
23-49-70
http://www.garantinvest.md
Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP)
MD-2005, mun. Chişinău, 9 Cosmonautilor
Street, office 544
22-24-65, 22-24-67
http://www.capmu.md
Microinvest
MD2012, mun. Chişinau, str. Puskin, 16
22-99-04, 22-99-03
ProCredit
MD-2004, Chişinău, Bulevardul Ştefan cel
Mare şi Sfânt, 65, oficiul 900
27-14-19
www.procredit.md
Federaţa Asociaţiilor de Economii şi Împrumut
MD-2004 Chişinău, bd. Ştefan cel Mare
180, oficiu 1110
Companii de leasing
MAIB Leasing
MD-2001, mun.Chişinău, str.Tighina, 49/4
20-36-16, 20-36-17
http://www.leasing.md
IMC Leasing
MD-2045, mun. Chişinău, bd. Moscovei 20 49-84-44, 49-93-17, 44-97-65
http://www.imcleasing.md/
Euro Leasing
MD-2001, mun. Chişinău, str. Ismail 33
27-27-09, 50-02-44
http://www.euroleasing.md
Galas Leasing
MD-2012, mun.Chişinău, str. A.Diordita, 2 21-34-50, 21-34-46, 21-34-47
BS Leasing Grup
MD-2045 mun. Chişinău, bd. Moscovei, 21
44-10-44, 44-10-96

Page 22
21
BIBLIOGRAFIE
N. Perstniov, V. Surugiu, E. Morosan, V. Corobca – Viticultura. Chişinău 2000.
V. Corobca, P. Apruda, Ch. Nicolaescu – Afaceri in viticultura. Chişinău, ACSA, 2004.
A. Overcenco – Agricultural Atlas. Chişinău, version January 2006.
Academia de Ştiinţe a Moldovei – Uvologie şi Enologie. Chişinău 2006.
Ю. А. Родин – Виноград и Виноградарство. Полное руководство по выращиванию, уходу и переработке
винограда. Краснодар, Когорта, 2004.
В. М. Стеценко, Н. В. Держаков – Виноградарство по-новому. Москва 2006.
Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), CNFA – Studiu de piaţă: Strugurii moldoveneşti pe piaţa
Rusiei. Davis Fresh Technologies, Mai 2005.
Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), MEPO – Raportul mesei rotunde: Oportunităţi de
dezvoltare a sectorului competitiv de producţie a strugurilor de masă in Moldova. Chişinău, Mai 2005.
Implementarea Proiectului de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) este posibilă graţie
suportului generos oferit de poporul american prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru
Dezvoltare Internaţională (USAID)
Pentru informaţii suplimentare vizitaţi www.cnfa.md
sau contactaţi oficiul CNFA în Chişinău la tel. 577930,
sau la adresa str. Bulgară 33/1.