Sunteți pe pagina 1din 72

Coala

Tirnovan
1
Mod Coala N. document Semnat. Data



Introducere

Compania Natur Bravo SA este liderul ramurii de prelucrare a legumelor i fructelor,
precum i unul din cei mai mari exportatori ai Moldovei, activnd n mai multe segmente
cheie precum producerea concentratului de suc de mere, producerea conservelor de legume
i fructe, pastelor si piureuri.
Sediul central al companiei se afl n or. Chiinu, capitala R. Moldovei, iar unitile de
producere sunt amplasate n oraele-le Cupcini i Floreti, zone favorabile creterii de
legume i fructe.
La ambele fabrici ale companiei sunt implementate i certificate sistemele de calitate a
produselor alimentare ISO 9001:2000 si HACCP. Sistemele au fost certificate de catre
compania de certificare OQS, Austria.
Avnd o experien de peste 40 ani de activitate n aceast ramur, Natur Bravo creeaz
produse utiliznd att recete tradiionale, ct i recete proprii originale, producnd practic
toate tipurile de conserve din legume. Capacitile de producere de care dispune compania
ofer posibilitatea producerii ntr-un ciclu nchis, controlul calitii efectundu-se la fiecare
etap a ntregului proces tehnologic. Acest fapt permite ndeplinirea oricaror comenzi n
termene restrnse. Pentru producerea conservelor din fructe i legume se folosete doar
materie prim natural crescut numai n Moldova, fiind exclui din proces conservanii i
coloranii artificiali. Fabricile de conserve ale companiei sunt utilate cu linii tehnologice
moderne care permit producerea unui sortiment vast de conserve - mai mult de 50 poziii.
Toate produsele sunt ambalate n borcane de sticl, cu metoda de nchidere twist off.
Actualmente Natur Bravo deine o cot de aproximativ 30% din pia, exportnd
aproximativ 90% din producia sa n rile precum Russia, Kazahstan, Romnia, Tarile
Baltice, Izrail, Germania, Austria si alte tari.
Bazndu-ne pe capacitile de producie ale companiei, drept an de referin al nceputurilor
formrii companiei se consider anul 1962, cnd a fost fondat fabrica de conserve din
Floreti. In anul 1973 a fost nfiinata fabrica de conserve din Cupcini. Experiena bogat a
celor doua fabrici, comasat ntr-o companie unic permite companiei Natur Bravo s
ofere produse competitive att pe piaa local, cat i pe pieele internaionale. Acest lucru
este confirmat i de numeroasele diplome i medalii ctigate la diferite expoziii de profil.
In octombrie 2005, 100% de pachet de actiuni a Natur Bravo SA a fost procurat de fondul
investitional Horizon Capital.
Istoria modern a companiei Natur Bravo ncepe n septembrie 2009, atunci cnd Fondul
de Investiii Cast Holding&Finance a achiziionat 100% de aciuni ale companiei de la
fostul actionar Horizon Capital .
Devinind proprietar al 100% din pachetul de actiuni al Natur Bravo SA, fondul
investitional Cast Holding&Finance planifica sa aduca Natur Bravo la un nivel absolut
nou de dezvoltare prin implementarea standartelor internationali in business, marketing,
contabilitate si management corporativ. Scopul principal este cresterea valorei Natur
Bravo prin optimizarea producerei, implementarea proiectelor de eficienta energetica si
producere curata, imbunatatirea si diversificarea vinzarilor si distributiei, promovarea
marcii de comert proprii in tarile CSI, Europa si SUA, si prin crearea sursei de materie
prima stabila si in crestere. Industria conservelor din fructe i legume

Coala
Tirnovan
2
Mod Coala N. document Semnat. Data


n anul 2008, n producerea conservelor au fost antrenate 25 ntreprinderi, inclusiv 8 de
mare capacitate: societile pe aciuni Natur-Bravo, Fabrica de conserve Orhei-Vit,
Alfa-Nistru i Fabrica de conserve din Conia etc., capacitatea de producie a crora
constituie circa 185 mii tone conserve.
Sortimentul tradiional al produselor fabricate la ntreprinderile de procesare include:
sucuri din fructe i legume (mere, struguri, piersici, caise, viine, coacz neagr, tomate,
morcov etc.), sucuri concentrate, n particular de mr, fructe prelucrate i conservate
(magiunuri, gemuri, dulceuri, confituri etc.), legume conservate (castravei, roii, ardei
dulci, etc).
Producia-marf total de conserve din fructe i legume, fabricat n anul 2008, constituie
peste 84,6 mii tone, fiind exportate aproximativ 63,6 mii tone de conserve n valoare de
circa 59 mil. USD. Din exportul total al conservelor din fructe i legume, 71 la sut snt
orientate spre piaa C.S.I., 27,2 la sut - spre piaa rilor - membre ale Uniunii Europene i
1,8 la sut - spre alte piee .
viticultura i vinificaia snt subramurile de baz ale economiei moldoveneti, genernd
circa 15 la sut din bugetul anual al republicii. Suprafaa total a plantaiilor viticole
constituie 156 000 ha, inclusiv plantaii marf 119 000 ha. Circa
26 mii ha au fost plantate n anii 2002-2008. Peste 95 la sut se afl n proprietate privat.
Recolta anual de struguri este de 400-500 mii tone.
Viticultura moldoveneasc se caracterizeaz prin varietatea mare de soiuri, 90% din care
snt soiuri eu- ropene. Cele mai populare soiuri albe snt: Aligote, Muscat (alb,
Ottonel), Pinot (alb, gri), Chardon- nay, Sauvignon, Feteasca (Leanca),
Traminer (alb, roz), Riesling (Italian, de Rhine), i Silvaner. Varietile roii includ
Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot-Noir i Malbec.
Totodat, anual se cultiv circa 75-80 mii tone de struguri de mas, principalele soiuri
fiind Moldova, Leana, Redgina, Muscat Iantarni etc.
Capacitatea total a vinriilor este de aproximativ 1 milion tone pe sezon, ceea ce
permite producerea maxim a circa 65 milioane dl de vin. La moment, 191 de fabrici dein
licen de activitate n domeniu. Moldova produce n prezent 20-25 milioane decalitri de vin
brut, dispunnd de trei beciuri mari pentru depozitarea i maturarea vinurilor de nalt
calitate - Cricova, Miletii Mici i Brneti, cu o capacitate total de depozitare de 10
milioane dal.
Industria vinicol prelucreaz anual circa 400 mii tone de struguri, lansnd pe pia o
mare varietate de produse: vinuri naturale (de mas), seci, dulci, demiseci, demidulci, vinuri
speciale cu alcool de la 14 pn la 20 la sut, vinuri spumante, divin, obinut din distilate.
Moldova produce anual 300-350 milioane de sticle de vin, 20 milioane de sticle de vin
spumant i 400 mii dal de divin. Circa 10 la sut din vinul produs este consumat n republic
i restul, 90 la sut, este exportat.
Mndria noastr naional o constituie divinurile, care, dup termenele de maturitate i
calitate snt di- vizate n trei categorii: pentru consum curent (3-5 ani), matur (peste 5 ani) i
divinuri vechi. Divinul cu de- numiri speciale este nalt apreciat de cunosctori. Este vorba
de Beli AistBarza Alb, Aroma, Cezar, Orfeu. i-au cptat o reputaie aparte
divinurile Nistru, Doina, Bucuria, Srbtoare, Chiinu (10 ani); Codru,
Noroc, Dacia, tefan-Vod (20 de ani), i, n special, cele cu maturitate de peste 40
de ani, ca Victoria, Prezident i Ambasador, cel mai vechi fiind de 50 ani (divinul
Prezident produs de S.A. Barza Alb din or.Bli).
Coala
Tirnovan
3
Mod Coala N. document Semnat. Data


Republica Moldova produce i o gam variat de vermuturi, printre acestea fiind
Buchetul Moldovei, Roua Dimineii, Romania i Toamna, produse la Dubsari, n
valea Nistrului i exportate n Rusia, rile Baltice, Ucraina, Kazahstan, Belarus, Polonia i
Germania. n afar de vermuturi, Moldova mai pro- duce vinuri balsamice ca: Stejar,
Legenda Haiducului, Bucuria, Amar-Amar, precum i vinuri Heres.
Graie calitii vinurilor, acestea se export n circa 50 de ri (Germania, Canada, SUA,
Irlanda, Olanda, Austria, Belgia, Polonia, Republica Ceh, Ungaria, Slovacia i rile
Baltice etc.).
Miletii Mici este declarat cea mai mare colecie de vinuri din lume, cu 1,6 mil. sticle,
fiind nregistrat n Cartea Guiness.
n Registrul Oficial al Uniunii Europene, 11 vinuri snt nregistrate conform regiunii de
origine (Purcari, Romaneti, Stuceni, icani, Cahul, Rezeni, Taraclia, Ungheni, Codru,
Vulcneti, Comrat).

Cerealele i industria de panificaie
Principalele culturi cerealiere snt grul, orzul, porumbul etc. Suprafaa nsmnat cu
culturi cerealiere, n anul 2008, a constituit 985,6 mii ha, inclusiv gru 384 mii ha, porumb
pentru boabe 450 mii ha etc.
n anul 2008 au fost recoltate 3160 mii tone de culturi cerealiere, inclusiv 1400 mii tone de
gru, 1500 mii tone de porumb pentru boabe.
Consumul intern anual constituie circa 1500 mii tone, surplusul de cereale fiind exportate.
Principalele piee de desfacere snt: Ungaria, Marea Britanie, Elveia, Romnia etc.
Industria de panificaie include pinea i produsele de panificaie, care, n anul 2008, au
constituit circa 350 mii tone. n aceast ramur activeaz 5 societi pe aciuni specializate
i 232 brutrii mici.
Industria de cofetrie

Republica Moldova produce o gam larg de produse de cofetrie: caramel,
marmelad, zefir, drajeuri, bomboane glasate cu glazur de cofetrie, ciocolat, napolitane,
biscuii, topte de ciocolat etc. Volumul lor anual de producie, inclusiv al ciocolatei i altor
produse similare cu coninut de cacao, n anul 2008, a constituit circa 31,8 mii tone.
Industria de cofetrie este reprezentat de 4 fabrici: S.A. BUCURIA, S.A.
FRANZELUA, S.R.L. NEFIS i S.R.L. BOMFETTI.

Sfecla de zahr. industria zahrului

La momentul actual, sfecla de zahr este prelucrat de ctre dou companii, care
asigur piaa intern cu zahr, iar surplusul se export peste hotarele rii. Acestea snt: .M.
Sudzucker Moldova S.A., avnd n componena sa fabricile de zahr din Drochia, Fleti,
Alexandreni i Dondueni i CS Marr Sugar Moldova S.R.l. - fabricile de zahr din
Cupcini, Glodeni i Ghindeti.
n sezonul anului 2008, volumul de materie prim a fost de 950,6 mii tone, inclusiv
procesate - 921 mii tone i produse 132,6 mii tone zahr. Potenialul pentru export al rii
constituie anual circa 50-60 mii tone.

Culturile i industria oleaginoas
Coala
Tirnovan
4
Mod Coala N. document Semnat. Data



Principalele culturi oleaginoase snt floarea-soarelui, soia i rapia. Volumul total de
producie al acestora, n anul 2008, a constituit 371 mii tone, 57 i, respectiv, 114 mii tone,
fiind exportate 52,3 mii tone de floarea-soarelui, 71,7 mii tone de rapi i 20,7 mii tone de
soia. Principalele piee de export snt: Romnia, Ungaria, Marea Britanie, Ucraina, Turcia,
Elveia etc.
n industria oleaginoas activeaz circa 595 ntreprinderi mici i mijlocii (oloinie), care
proceseaz anual circa 60 mii tone de floarea-soarelui i produc circa 20 mii tone de ulei,
acoperind necesitile pieei interne i exportul a circa 47 mii tone de ulei de floarea-
soarelui, soia i rapia. Principalele piee de des- facere a uleiului vegetal snt: Romnia,
Ucraina, Polonia, Belarus, Kazahstan etc.
n plus, n republic activeaz 5 ntreprinderi de procesare a materiei prime de plante etero-
oleagenoase i obinere a uleiurilor eterice: CPA Aroma, S.R.L. Eurosalvia, S.R.L.
Aromiplant, S.R.L. Cioara i M Re- sendjer S.R.L.. Uleiurile eterice snt utilizate n
industria de parfumerie i cosmetic din ar i, parial, se export n Frana, Olanda, Rusia
etc.
Tutunul i industria tutunului
Tutunul a fost i rmne una din culturile tradiionale ale Republicii Moldova.
Industria tutunului n republic este reprezentat de S.A. Tutun-CTC, 7 fabrici de
fermentare a tutunului, actualmente societi pe aciuni, i peste 10 ntreprinderi de
producie i comer (S.R.L.), care produc tutun fermentat, tutun strips i igarete.
Capacitile de producie ale acestei ramuri permit fermentarea tutunului n volum de peste
81 mii tone i producerea a 8 mlrd. igarete pe an. La ntreprinderile de prelucrare i
fermentare a tutunului snt instalate linii moderne de sortare, ambalare i manipulare a
tutunului, conform cerinelor standardelor internaionale.


Producia animalier i industria de prelucrare
Conform volumului global, producia animalier are urmtoarea structur: bovine 36 la
sut, psri 29,2 la sut, porcine 27,7 la sut, ovine i caprine 5,3 la sut i 1,8 la sut
revin altor producii.
Starea sectorului zootehnic continu s fie determinat de situaia n gospodriile populaiei
i rneti (de fermieri), crora le revine cea mai mare parte a produciei animaliere
(producerea laptelui - 87 la sut, creterea vitelor i psrilor - 80 la sut, producia de ou -
70 la sut). n sectorul individual s-a con- centrat 94 la sut din efectivul de bovine, inclusiv
vaci - 96 la sut, porcine -77 la sut, ovine i caprine -
97 la sut.
Creterea bovinelor este principala ramur zootehnic din Republica Moldova, furniznd
cele mai mari cantiti de producie de origine animalier, de lapte i carne. L 01.01.09 n
ar, exista un efectiv total de 217,7 mii capete bovine, inclusiv 160,3 mii capete vaci. n
anul 2008 producia de carne de bovine (creterea) n mas vie a constituit 20 mii tone, iar
producia de lapte circa 565 mii tone. Ramura de cretere a bovinelor este unica ramur
zootehnic care este parial subvenionat din bugetul de stat.
Creterea porcinelor este o ndeletnicire tradiional, practicat de majoritatea gospodarilor
din spaiul rural al rii. Aici se produc cele mai mari cantiti de carne (circa 48 la sut din
volumul total de carne produs n ar). n anul 2008 s-au produs 66 mii tone de carne de
Coala
Tirnovan
5
Mod Coala N. document Semnat. Data


porc. Efectivul total de porcine la data de 1 ianuarie 2009 era de 283,5 mii capete, inclusiv
36,9 mii scroafe.

Ovicultura este una din cele mai vechi ocupaii ale populaiei autohtone rurale. Aceast
ramur furnizeaz o gam larg de produse zootehnice cum snt carnea, laptele, lna, pieile
i pielicelele care asigur securitatea alimentar a pturilor vulnerabile la sate i materiile
prime pentru industria uoar. Efectivul total de ovine i caprine este de 866 mii capete.
Anual se produc 5,5 mii tone de carne i 30-40 mii tone de lapte.
Din ramura avicol se obin anual circa 45 mii tone de carne i 700 mil. de ou. Ramura
reprezint un complex industrial intensiv ce include, peste 40 de ntreprinderi industriale, cu
o capacitate curent de 1200 mii de gini i 8 milioane de pui broiler, din care 6
ntreprinderi au 150 de mii de capete de forme parentale. Efectivul total de psri n ar
constituie 23 mil. capete.
Cunicultura este ramura practicat n gospodriile casnice. Efectivul total de iepuri
alctuiete 248,5 mii capete, inclusiv 117,1 mii capete efectiv de matc. n aceast ramur
se produc anual circa 1,7 mii tone de carne. Piscicultura este o ramur zootehnic n
dezvoltare. Volumul produciei de pete constituie anual circa 7,0 mii tone. Acest volum de
pete este produs n cele 248 iazuri, cu o suprafa total de 12,2 mii ha, deinute de
ntreprinderile piscicole specializate i gospodriile de fermieri.
Principalele specii de peti, care se cresc pentru comercializare, snt: fitofagii (snger,
novac, cosa), cra- pul, alul, somnul european, pollyodonul, tiuca etc.
n Republica Moldova ramura apicol se dezvolt ascendent. Numrul familiilor de albine a
crescut de la 98,3 mii n anul 2007 pn la 119,1 mii n anul 2008. Producia de miere
variaz de la 2000 la 2500 tone anual, din care circa 300-400 tone se export. Principalele
piee de desfacere a mierii snt: Germania, Federaia Rus, Ucraina, SUA, Canada,
Uzbekistan etc. Moldova are capacitatea de a dezvolta producia de miere biologic n zone
ecologice ale rii.

Industria de prelucrare a crnii i a laptelui
Pe parcursul anului 2008 ntreprinderile de procesare a crnii au achiziionat i procesat
21,5 mii tone de carne n carcase, inclusiv: de bovine 6050 tone, de porcine 8500, de
pasre 4850 tone, subproduse de categoria I 1780 tone, alte specii de carne 1320 tone,
din care s-au fabricat: -afumturi 2066 tone, mezeluri total 15571 tone, conserve din
carne 637 tone, semi- fabricate 1795 tone.
ntreprinderile de prelucrare a laptelui au achiziionat i au procesat n anul 2008 circa 150
mii tone de lapte materie prim, din care au fabricat: - lapte pentru consum 26,1 mii
tone, produse acidolactice - 22,0 mii tone, unt 4,3 mii tone, cacavaluri i brnz gras
2,6 mii tone, brnzeturi proaspete 3,5 mii tone, alte brnzeturi 1,3, lapte - praf degrasat
3,0 mii tone, ngheat 7,4 mii tone.


Producia ecologic i calitatea produselor
Republica Moldova dispune de diverse premise pentru dezvoltarea produciei
agroalimentare ecologice.
Printre acestea pot fi menionate urmtoarele: condiiile favorabile pentru cultivarea unui
spectru larg de culturi agricole cu valoare ecologic i biologic adugat (VEBA)
Coala
Tirnovan
6
Mod Coala N. document Semnat. Data


(legumicole, pomiviticole, etero-oleaginoase etc.); starea ecologic a solurilor, preponderent
pe suprafee mari, satisfctoare, datorit reducerii eseniale, n ultimii 10 ani, a aplicrii
mijloacelor chimice n agricultur; protecia culturilor agricole contra bolilor i
duntorilor, ce poate fi asigurat prin aplicarea sistemelor biologice integrate i
asolamentelor etc.

Recent a fost deja armonizat legislaia n domeniu cu cerinele UE, fiind, n particular,
adoptate Regulamentele privind principiile ecologice i metodele de procesare a produciei
agroalimentare ecologice;
sistemul de inspecie i certificare n domeniu; importul i exportul produselor
agroalimentare ecologice.
n ultimii ani, ntreprinderile i-au intensificat activitatea de implementare a sistemelor de
calitate, ceea ce permite asigurarea sporirii securitii alimentare i meninerea calitii
nalte a produselor.
n prezent, la 71 ntreprinderi snt implementate sistemele de calitate ISO 9000, HACCP i
GlobalGap. Un ir de alte ntreprinderi snt n proces de implementare a acestor sisteme.
Prioriti i posibiliti investiionale n agricultur i industria agroalimentar
Printre principalele prioriti pot fi menionate:
solul fertil i condiiile climaterice favorabile principalele condiii pentru dezvoltarea
unei agriculturi intensive de nalt randament, precum i a industriei prelucrtoare, cu o baz
stabil de materie prim de cea mai nalt calitate;
nivelul nalt de rentabilitate al ramurii agroindustriale, ce depete cu mult nivelul de
rentabili- tate al rilor vecine;
popularitatea larg a brandurilor moldoveneti pe pieele CSI;
calitatea nalt a produselor din Moldova i-a creat o bun imagine n toate regiunile fostei
URSS. De menionat c, i astzi putem confirma cu toat responsabilitatea puritatea
ecologic i calitile gustative remarcabile ale produselor noastre n condiiile unor preuri
exclusiv accesibile;
capacitile de producie ale complexului agroindustrial se afl la o distan mic de
bazele de materie prim i snt amplasate uniform pe teritoriul rii;
costul redus al forei de munc i disponibilitatea de personal calificat;
existena cadrului legal pentru activitatea economic a organizaiilor internaionale;
numeroasele nie de pia i posibiliti de obinere a produselor agricole de calitate
superioar etc.

Exist o serie de oportuniti investiionale n sectorul agricol:

viticultur crearea de plantaii noi att de struguri tehnici, ct i de mas, prelucrarea
strugurilor i producerea vinurilor;
industria de cretere i prelucrare a fructelor i legumelor crearea de plantaii noi,
ntreprinderi de congelare i uscare, conservare, precum i sere.

Sectorul zootehnic potenialul nalt de prelucrare a crnii i a laptelui, ce necesit
asigurarea aprovizionrii cu materie prim. n acest context, o alt posibilitate investiional
atractiv devine crearea unitilor mixte de producie pentru creterea bovinelor i
porcinelor, prelucrarea i producerea crnii etc.;
Coala
Tirnovan
7
Mod Coala N. document Semnat. Data


Sistemele de irigare marele volum de producie i agricultura avansat necesit sisteme
moderne de irigare, care s diminueze riscurile secetei i s asigure o recolt bogat;
Agricultura ecologic una dintre prioritile de baz este dezvoltarea produselor
(bio)ecologice, premisele pentru dezvoltarea produciei agroalimentare ecologice fiind
menionate mai sus.
Faciliti fiscale

Agenii economici din complexul agroindustrial al rii beneficiaz de o serie de
faciliti fiscale, inclusiv:
Achit un singur impozit (impozitul funciar 1,5 bal/ha).
Snt scutii pe 5 ani (ncepnd cu anul 2006) de: taxa n fondul rutier; taxa pentru ap;
impozitul pentru bunuri imobiliare.
Rambursarea TVA la cheltuielile investiionale n sectorul rural
Restituirea TVA la realizarea produselor agroalimentare pe teritoriul Republicii Moldova,
precum i la exportul acestora.































Coala
Tirnovan
8
Mod Coala N. document Semnat. Data





1.Caracteristica generala a ntreprinderii

Fabrica de conserve din or. Cupcini este unul din cele mai mari productori din
Moldova. Aproximativ 75 100 mii tone de fructe i legume sunt prelucrate n fiecare
an i sunt produse mai mult de 20 mii tone de conserve.
Fabrica a fost construit i fondat n 1973 n baza ordinului Ministerului
Industriei Alimentare din USSR. Capacitile de producere sunt echipate cu linii noi de
prelucrare i turnare. Astfel, este posibil producerea sucului concentrat mai calitativ,
turnarea sucurilor din fructe i legume n ambalaj Tetra Pak de 1 litru i ambalarea
conservelor n borcane de sticl cu metoda nchiderii Twist off. Sortimentul de baz
al fabricii din Cupcini l reprezint legumele conservate i marinate, compoturile,
gemurile i magiunurile din fructe, pastele de tomate, pastele de fructe, sucurile
concentrate din fructe i legume, precum i produsele congelate.
Avnd o experien de peste 40 ani de activitate n aceast ramur, Natur Bravo
creeaz produse utiliznd att recete tradiionale, ct i recete proprii originale,
producnd practic toate tipurile de conserve din legume. Capacitile de producere de
care dispune compania ofer posibilitatea producerii ntr-un ciclu nchis, controlul
calitii efectundu-se la fiecare etap a ntregului proces tehnologic. Acest fapt
permite ndeplinirea oricaror comenzi n termene restrnse. Pentru producerea
conservelor din fructe i legume se folosete doar materie prim natural crescut
numai n Moldova, fiind exclui din proces conservanii i coloranii artificiali. Fabricile
de conserve ale companiei sunt utilate cu linii tehnologice moderne care permit
producerea unui sortiment vast de conserve - mai mult de 40 poziii. Toate produsele
sunt ambalate n borcane de sticl, cu metoda de nchidere twist off.
Fabrica dispune de camer de rcire cu volum de pstrare de 2500 tone de produse finite,
inclusiv 5 camere de ngheare adinca (pina la -18 C) i 6 camere de pstrare la 0 C.

















Coala
Tirnovan
9
Mod Coala N. document Semnat. Data





2.1 Locul amplasarii, istoria dezvoltarii


Intreprinderea SA NATUR BRAVO, este localizata in extremitatea nordica a
oraselului Cupcini , r-l Edinet, intre 480751.28 latit.N si 480735.26 latit.S. In
imaginea alaturata se poate vedea pozitia fizico-geografica a intreprinderii surprinsa cu
ajutorul programului computerizat google earth:



Fig.1.SA NATUR BRAVO vazuta din satelit.
Fabrica este amplasat n partea de Nord-Vest a Republicii Moldova, la 200 km de
la or. Chiinu, n zona creterii tradiionale a fructelor i legumelor. Fabrica dispune de
linie de cale ferat. Lungimea liniei pe teritoriul fabricii este de 4 km, i este deservit de
ctre lucrtorii Fabricii. Suprafata de teren aferent a fabricei este de 18,5 ha.
Viteza vintului in aceasta regiune este de 2,7m/s. Roza vinturilor pentru r-l Edinet
este expusa impreuna cu planul general al intreprinderii in imaginea urmatoare:

Fabrica de conserve din or. Cupcini este unul din cele mai mari productori din Moldova.
Aproximativ 75 100 mii tone de fructe i legume sunt prelucrate n fiecare an i sunt
produse mai mult de 20 mii tone de conserve. Fabrica este amplasat n partea de Nord-Vest
a Republicii Moldova, la 200 km de la or. Chiinu, n zona creterii tradiionale a fructelor
i legumelor. Fabrica dispune de linie de cale ferat. Lungimea liniei pe teritoriul fabricii
este de 4 km, i este deservit de ctre lucrtorii Fabricii. Suprafata de teren aferent a
fabricei este de 32 ha.


Coala
Tirnovan
10
Mod Coala N. document Semnat. Data





2.2 Structura i regimul de lucru

Regimul de lucru a ntreprinderii .SA NATUR BRAVO este sezonier ntreprinderea n
timpul sezonului lucreaz 24 din 24 ore n 3 schimburi:
1 schimb 8:00- 4:00
2 schimb 4:00- 12:00
3schimb 12:00- 8:00




































Coala
Tirnovan
11
Mod Coala N. document Semnat. Data





2.3 Capacitate i asortimentul de producie
Produsele Natur Bravo
Produsele companiei Natur Bravo - transformarea miraculoas a fructelor i legumelor n
deliciu pentru a oferi o gam variat de gusturi rafinate. Create special pentru adepii
alimentaiei sntoase, aceste produse confer oricrei mese un aspect fin, delicat i
apetisant. Datorit varietii sale, produsele Natur Bravo pot fi folosite n calitate de
gustri reci, gustri calde i garnitur.
Succesul produselor S.A. Natur Bravo se datoreaz existenei unui proces integrat i
complex de producere, ncepnd de la achiziionarea materiei prime numai de la
productorii locali (Natur Bravo nu lucreaza cu materia prima importata), folosind
tehnologiile moderne de prelucrare, cu un controlul al calitii la toate etapele procesului de
producere. Compania utilizeaz doar materie prim natural, excluzndu-se n totalitate
conservanii i coloranii. Borcanul de sticl folosind capacul cu sistemul de nchidere twist
off permite legumelor i fructelor s i pstreze forma i prorietile nutritive folositoare
pn la momentul consumului.
Create local, brandurile Delicios i Natur Bravo combin generozitatea naturii
Moldovei i recetele tradiionale transmise din generaie n generaie. Recetele originale de
acas pstreaz calitile deosebite ale bucatelor tradiionale moldoveneti. Calitatea
ireproabil a produselor companiei Natur Bravo are la baz munca mai multor specialiti
care verific nu numai calitatea materiei prime utilizate ci i fiecare etap a procesului de
producere.
Pentru cei ce preuiesc produsele tradiionale, castraveciorii i roiile marinate, tocniele de
legume, fasolele n sos, zacusca de legume toate ca la mama acas,
fr conservani i colorani; pentru cei ce vor s-i surprind pe cei de-acas sau pe oaspeii
cu bucate delicioase i originale au fost concepute produsele Natur Bravo, care vor fi
apreciate de toi pentru calitatea i gustul rafinat.
Legume
Sortimentul conservelor din legume Natur Bravo include spectrul de baz a legumelor
prelucrate i conservate. La producerea conservelor Natur Bravo sunt folosite numai
legumele proaspt culese timpul de transportare i pstrare sunt reduse la minim pentru a
pstra gustul natural i proprietile nutritive ale legumelor proaspete.
Fructe
Savoarea fructelor aa se poate spune despre conservele din fructe Natur Bravo.
Aceste delicatese dulci cuceresc prin finee i rafinament. Gustul natural al fructelor este
pstrat n fiecare produs finit. Conservele noastre din fructe sunt produse fara substante
pentru ingrosare, emulgatori, conservani si aromatizatori.
Aroma i concentrat
Aromele de fructe i sucurile concentrate reprezint unul din segmentele cheie ale
companiei Natur Bravo. Anual se produc n jur de 15 000 tone de suc concentrat. Aroma
i sucul concentrat de mere i viina, nu conine conservani sau alti auditivi alimentari.
Aceste produse sunt apreciate de unii din cei mai mari productori internaionali de sucuri.


Coala
Tirnovan
12
Mod Coala N. document Semnat. Data






Sortimentul de produse :
Fructe
Compot din viine
Ingridiente: Viine cu smburi, sirop din zahr. Greutate de fructe - 50%. GOST 816-91 E.
Valabilitate 2ani
Volumul



Compot din prune

Ingridiente: Prune, zahr 16%, ap potabil. GOST 816-91 E

Valabilitate -18 luni

Volumul

Legume
Castravei marinai
Ingridiente: Castravei proaspei (3-6 m, 6-9 m, 9-11 m),
ap potabil, sare alimentar, zahr,verdeuri condimentate,
ustoroi, ardei iute,frunze de dafin, semine de mutar. GOST
1633-73.

Valabilitate 2 ani
Volumul

Roii marinate
Ingridiente: Roii proaspete, ap potabil, sare alimentar, zahr, verdeuri condimentate,
ustoroi, ardei iute, frunze de dafin. GOST 1633-73.
Valabilitate:2 ani
Volumul

Mazare verde
Calitatea nti

Ingridiente: Mazare verde, sare alimentar, zahr, ap potabil. GOST 15842-90.

Valabilitate 3 ani
Volumul

Porumb dulce n vid ambalat
Calitatea nti

Coala
Tirnovan
13
Mod Coala N. document Semnat. Data



Ingridiente: porumb dulce, sare alimentar, zahr, ap potabil. GOST 15877-70.
Valabilitate 2 ani Volumul
Roii in bulion

Ingridiente: Tomate proaspete, sare alimentar, suc de tomate.Calitatea
nti. GOST 7231-90.


Valabilitate 3 ani Volumul



Dovlecei marinai
Ingridiente: Dovlecei proaspete, ap
potabil, sare alimentar, zahr, verdeuri
condimentate, ustoroi, ardei iute, frunza de
dafin, semine de mutar. GOST 1633-73.


Valabilitate 2 ani Volumul



Assorti roii + castravei

Ingridiente: Castravi proaspei 9-11 m, roii proaspete, ap
potabil, sare alimentar, zahr,mrar, ptrunjel si elina,
frunze de hrean, usturoi, ardei iute, semine de mutar, frunze
de dafin. GOST 1633-73.


Valabilitate 2 ani Volumul

Aperitiv de dovlecei

Ingridiente: Dovlecei, past de tomate, morcov si ceap
prajita , sare alimentar, zahr,fin de gru, ueli de floarea
soarelui rafinat, verdeuri, condimente. GOST 2654.


Valabilitate 3 ani Volumul

Coala
Tirnovan
14
Mod Coala N. document Semnat. Data


Ardei dulce in sos de tomate (Lecio)
Ingridiente: Ardei dulce, past de tomate, ap potabil,
sare alimentar, zahr, fin de gru, piper negru, piper
rou, piper mcinat i ienibahar. SM 166.


Valabilitate 3ani Volumul

Past de tomate
Ingridiente: Tomate proaspete.
Cu fracia masic a substanelor- 25%, fr sare.


Valabilitate 3 ani Volumul

Fasole n sos
de tomate

Ingridiente: fasole
(alb, roie), past
de tomate, ap
potabil, usturoi,
ceap, ulei de
floarea soarelui
rafinat, zahr, sare
alimentar, piper
rou mcinat. SF
37780346-
001:2010.

Valabilitate 2 ani
Volumul



Assorti roii
+ castravei

Ingridiente:
castravei proaspei
9-11 m, roii
proaspete, ap
potabil, sare
alimentar,
zahr,mrar,
ptrunjel si elina,
frunze de hrean,


Coala
Tirnovan
15
Mod Coala N. document Semnat. Data


usturoi, ardei iute,
semine de mutar,
frunze de dafin.
GOST 1633-73.

Valabilitate 2 ani
Volumul



Sucuri
Suc de mere
SM 183:2003
Volum 1000 ml
Suc de mere
si struguri
SM 183:2003
Volum 1000 ml

Suc de tomate
SM 227
Volum 1000 ml

Suc multifrut
SM 183:2003
Volum 1000 ml

Oet
Oet de mere, 5%
Volum 500 ml,
1000 ml
Oet de vin, 4%
Volum 500 ml,
1000 ml
Oet 9%
Volum 500 ml,
1000 ml
Aromat si
concentrat

Concentrat de mere
65%, 70%
filtrat/nefiltrat
Se livreaz n vrac
Past de prune
56%
Coala
Tirnovan
16
Mod Coala N. document Semnat. Data



Concentrat de viine
Aromat de viine
Tescovina de mere
Aromat de viine
Aromat de viine
Tescovina de mere




































2.4 Indicatorii tehnico-economici principali. Statele de personal

Coala
Tirnovan
17
Mod Coala N. document Semnat. Data


Prelucrarea legumelor si fructelor cuprind lunile de vara toamna. Astfel materia prima
adusa la fabrica dupa care incepe procesul tehnologic de prelucrare:
1-se pun intr-un rezervor cu apa, se umezesc 15-20 minute si se scot pe benzi transportoare
unde se mai spala odata;
2-sortarea materiei prime:
Mazarea-

e adusa pastai, se spala, se separa boabele de pastai, se separa boabele dupa marime,se mai
spala odata dupa care se ambaleaza, si se sterilizeaza, sterilizarea cu ajutorul aburului, dupa
care se racesc

fasolele-

-se aduc, se taie virfurile ,se sorteaza dupa marime in masini speciale, se spala si se supun
sterilizarii;





Rosiile si castravetii-

-ajung mai intii intr-u bazin de inmuiere in apa, se scot cu niste benzi transportoare si se
spala cu apa proaspata sub presiune, masina automata de acest fel e prezentata in imaginea
de mai jos.


Coala
Tirnovan
18
Mod Coala N. document Semnat. Data



Fig.2. Banda transportoare de spalare a fructelor si legumelor.
Sortarea se face manual de catre angajatii firmei, dupa care se pun in borcane de sticla de
750ml-3l, aparte se pregateste apa marinata dupa care se adauga, urmeaza capsarea,
sterilizarea in coloane de sterilizare cu abur , ambalarea si pregatirea spre realizare.


Secia de conserve:
linia de producere a legumelor conservate i marinate 10 tone/schimb
linia asamblat de producere a tomatelor conservate i marinate 10 tone/schimb
linia asamblat de producere a compoturilor 10 tone/schimb
linia moderna de prelucrare a mazrei verde si porumbului zaharat, capacitatea liniei
60 tone/schimb
linia mica de prelucrare a mazrei verde, capacitatea liniei 28 tone/schimb
linia de producere a sucului i pastei de tomate 85 tone/schimb; amestecul sosurilor
de tomate la linia de conserve din legume; ambalarea se efectueaz la linia de magiunuri.
linia asamblat de producere a magiunurilor, gemurilor, confitiurei, pastei de fructe,
pireurilor 10 tone/schimb.
linia asamblat de producere a salatelor 10 tone/schimb.
linia de compoturi i marinade: borcane de 0.720, 0.580, 1.000 i 1.500 litru cu
capacitatea de 1000 borcane/or.
linia de legume marinate: borcane de 0.720, 1.000 litri cu capacitatea de 1000
borcane/or.

Secia de producere a sucurilor:

linia automatizat de producere a sucului n ambalaj Tetra Pak cu capacitatea de
3600 pachete pe or (ambalaj 1.0 litri)
linia de turnare a sucului n pachete (sucuri naturale: de mr, mr-strugure, tomate,
nectar de piersici).
Coala
Tirnovan
19
Mod Coala N. document Semnat. Data


linia de prelucrare a merelor i uscarea tescovinei de mr 800 tone/24 ore
linia de producere a sucului concentrat n ciclu cu capacitate de 30 tone/or (model
Buher staie Unipectin)
linia de prelucrare a strugurilor i producere a sucului semifabricat cu capacitate de
20 tone/or
secia de sterilizare i pstrare a sucurilor semifabricate: 5 linii de sterilizare cu
capacitatea de 6000 7000 l/or i 336 containere cu volum de 24 m3 fiecare.

Fabrica dispune de camer de rcire cu volum de pstrare de 2500 tone de produse finite,
inclusiv 5 camere de ngheare adinca (pina la -18 C) i 6 camere de pstrare la 0 C.
































2.5 Organizarea seciilor de aprovizionare i auxiliare

Indicatorii Anul 2011 Anul 2012 Devierea + -
Coala
Tirnovan
20
Mod Coala N. document Semnat. Data


1.Valoarea produciei 14574569 22014598 +7440029
2.Costul (lei) 8744741 13208759 +4464018
3.Alte venituri (lei) 86400 946450 +860050
1. Pierderile (lei) 262342 418277 +155935
2. Profitul brut (lei) 5829828 8805839 +2976011
3. Profitul net (lei) 5653886 9334012 +3680126
4. Nivelul de rentabilitate
(%)
64,7 70,7 +6
























2.6 Atelierul mecanic. Graficul de reparaie preventiv

Reparaia total a liniilor se face dup ce se termin materia prim de prelucrat la sfritul
sezonului de lucru a uzinei
Coala
Tirnovan
21
Mod Coala N. document Semnat. Data












































2.7 Schema tehnologic a procesului de producie

Scheme tehnologice de fabricare a produciei
Schema tehnologica de obtinere a sucului brut de tomate
Coala
Tirnovan
22
Mod Coala N. document Semnat. Data


Schema fluxului tehnologic la fabricarea conservelor de mazare








Asorti de castravei si tomate


Coala
Tirnovan
23
Mod Coala N. document Semnat. Data







Coala
Tirnovan
24
Mod Coala N. document Semnat. Data




















Coala
Tirnovan
25
Mod Coala N. document Semnat. Data



3. ndeplinirea sarcinilor tehnologici la locul de munc

Sarcina tehnologic pe care am ndeplinito: repararea liniei tehnologice de producere a
concentratului









































Coala
Tirnovan
26
Mod Coala N. document Semnat. Data



3.1 Caracteristica general a seciei

n secia care am fost acolo este secia de producere a concentratului de mere aceast linie
are o capacitate de a produce anual 15000 tone de suc concentrat acest suc este exportat
peste hotare cum ar fi Ucraina, etc.



































Coala
Tirnovan
27
Mod Coala N. document Semnat. Data


3.2 Organizarea locului de munc

La locul de munc toi lucreaz organizat ndeplinesc ordinul primit de la inginer





































Coala
Tirnovan
28
Mod Coala N. document Semnat. Data


3.3 De descris sarcinii principali de munc

Sarcina principal de munc a fost recondiionarea motoarelor electrice. Motoarele care
aveau defecte le dezasamblam verificam care este defectu l nlturam, verificam dac
rulmenii au lichid si asamblam motorul.




































Coala
Tirnovan
29
Mod Coala N. document Semnat. Data



3.4 De expus propriile propuneri sau sugestii referitor la organizarea
procesului de producere, calitatea produciei

Calitatea produciei este superioar, dar eu am propunere de a construi o linie de
prelucrare a deseurilor de l aporum care sunt aruncate.



































Coala
Tirnovan
30
Mod Coala N. document Semnat. Data


4. Excursii

Excursia am facuto pe tot teritoriu uzinei am facut cunostin cu toat uzina. Cum lucreaz
ntreprinderea pe unde vine materia prim i cum o prelucreaz pn ajunge produsul finit n
cutii.
Imagini n timpul excursiei

Fig.1 Recepia materiei prime

Fig.2 Transportarea materiei prime prin sistemul hidraulic
Coala
Tirnovan
31
Mod Coala N. document Semnat. Data


Fig.3Liniile de producere a gogosarilor



Fig.4 Transportorul cutiilor de tinichea





Coala
Tirnovan
32
Mod Coala N. document Semnat. Data



Fig.5 Producerea sucului







Coala
Tirnovan
33
Mod Coala N. document Semnat. Data



4.1 De descris cu ce secie s-a fcut cunotin cu excepia seciei unde sa
fcut practica.

Eu am mai facut cunostin cu secia de producere a concentratului i secia de producere a
porumbului



































Coala
Tirnovan
34
Mod Coala N. document Semnat. Data



4.2 Dac sa vizitat o alt ntreprindere de expus tipu ei, structura,
capacitatea, asortimentul produciei i impresiile n general

Eu am vizitat o alt ntreprindere Fabrica de conserve din Floreti Fabrica se afl pe
teritoriul oraului Floreti, care este situat la Nordul Republicii, la 125 km de la or.
Chiinu, dar este legata de drumurile cu importan naional.
Fabrica de conserve din Floreti a fost fondat in anul 1962, fiind astfel prima fabric dintre
cele trei ale companiei Natur Bravo.Teritoriul total, pe care se afl fabrica este de 7
hectare
Fabrica dispune de echipament modern, deine si cazangerii proprii. Capacitile de
producere a fabricii sunt de 8250 tone conserve, i anume:

linia de producere a conservelor din fructe i legume 1650 tone
linia de producere a pastei de tomate 600 tone
linia de producere a sucului concentrat de mere 3000 tone
linia de producere i turnare a sucurilor 3000 tone

Asortimentul

Secia 1
producerea pastei de tomate
producerea conservelor din fructe
producerea conservelor din legume


Producerea pastei de tomate se efectueaz la linia complex Edinstvo, Iugoslavia, cu
capacitate de 300 tone / 24 ore. Pasta de tomate produs are concentraia de la 20 la 30%.
Fabrica produce urmatoarele tipuri de produse din legume: legume conservate, legume
marinate, asorti de legume, tomate cu pieli n suc de tomate, ardei dulce tiat n sos de
tomate, etc. Tipurile de produse din fructe produse de fabrica din Floresti sunt: compoturile,
magiunurile i gemurile din fructe, ambalate in diverse volume de ambalaj.



Secia 2
producerea sucurilor concentrate
producerea sucurilor din fructe i pomuoare i a nectarurilor


Sucul concentrat de mere, nefiltrat de 65%, se produce prin concentrarea la suc cu
extragerea aromei prin staia Unipectin cu capacitate de 12 tone/or de suc natural sau 2,2
tone/ora suc concentrat.
Turnarea sucurilor din fructe i pomuoare n sticle se efectueaz pe linie italian FBL cu
capacitatea de 4 mii sticle/or.

Coala
Tirnovan
35
Mod Coala N. document Semnat. Data


Secia respectiv dispune de un spaiu pentru pstrarea aseptic cu o suprafata de 2000 3
pentru pstrarea semifabricatelor i a produselor care urmeaz a fi prelucrate n perioada de
staionare a procesului de producere.
Opinia proprie

Aceast fabric mia lsat o impresie bun are un colectiv unit ceea ce este important n lucru
pe teritoriu ntreprinderii este o curenie ideal. Are o capacitate de producie destul de
nalt i produse de calitate nalt.

































Coala
Tirnovan
36
Mod Coala N. document Semnat. Data



5. Materialele colectate pentru proectu de curs la obiectul Utilaj
tehnologic i Montare reparare expluatare


1. Introducere

Splarea este una dintre cele mai importante operaii n procesul
defabricare a conservelor, care nfluineaz mult asupra calitii produselor
finite.
Regimul de splare al materiei prime depinde, n principal, de textura ei,
care poate fi ,,dur sau ,,moale.
Suprafaa produselor horticole poate fi acoperit de impuritii deorigine
orga-nic sau mineral, de exemplu, particule de nisip, pmnt,praf, sucul
produselor horti-cole deformate etc.
Impuritile de origine mineral, ca i cele de origine organic conin ntot
de a una microorganisme, uneori chiar din cele care provoac boli.
Din aceast cauz, produsele horticole se spal nainte de a fiprelucrate,
cu scopul de a elimina toate impuritile chimice, reziduale iminerale,
toate microorganismele care au un efect nociv asupraorganismului uman.
Splarea are i rolul de a readuce ntr-o msur ct mai mare reziduul
depesticide i microflor i epifiz. S-a demonstrat c o bun splare are
oeficien asemntoare cu tratarea termic la 100
0
C timp de 2-5 minute.
Materiile prime se spal cu ap rece.
Splarea materiilor prime se face prin nmuiere, prin frecarea particulelor
ntre ele i de organele de transport i prin stropire priuire.
Pentru fructele cu textur moale splarea are loc numai prin stropire.

Splarea fructelor i legumelor, care conin puine impuritii, se face n
regim de intensiv nmuiere i stropire cu ap curat curgtoare.
Materiile prime care conin multe impuritii se spal n regim intensiv
cu folosirea dispozitivelor cu perii.
Splarea rdcinoaselor se efectuiaz folosind activatorii mecanicii (palete etc).
Odat cu promovarea legii Republicii Moldova despre independena ei
teritorial economic i politic, relaiile economice au trecut i ele pe alt
treapt de dezvoltare .
Un rol mare n economia republicii l joac i industria alimentar .
Moldova este o ar agrar situat ntr-o zon a climatului cald,
ceea ce permite de a dezvolta intens agricultura .
Coala
Tirnovan
37
Mod Coala N. document Semnat. Data


Odat cu dezvoltarea agriculturii a crescut necesitatea de a construi uzine
prelucrtoare a materiei prime recoltate de pe cmpuri.
Astfel au aprut uzine prelucratoare de conserve, aa ca uzine din: Cupcini,
Soroca, Ungheni, Tiraspol, Grigoriopol, etc.
Aceste uzine aveau menire de a colecta i a prelucra producia
dintr-o anumit zon agicol dup STAS ceea ce aduce un venit
considerabil economiei republicii.
Odat cu apariia relaiilor de pia unii conductori de gospodrie agricole au
construit mici secii de prelucrare a fructelor si legumelor ce le-ar permite
prelucrarea produciei proprii.
Astfel multe gospodrii produc: conserve de roii, de castravei, roii n suc
propriu, tomate, sucuri concentrate din mere, compoturi din: viine, i prune.
Aceata producie are piaa de desfacere n Rusia i n alte republici ale CSI-ului,
cu ajutorul acestei producii efectuindu-se n deosebi relaiile de banter.
Republica cu materiale de construcii, lubrifiani, gaze naturale i resurse
energetice.
Ieirea pe piaa din est este cu mult mai greu.
Multe utilaje de la uzinele prelucrtoare este moral uzat, nu se respect
tehnologia, producia, nu corespunde standartelor europene, las multe de dorit
i problema ambalajului.
n aa condiii Republica Moldova are nevoie de a ntroduce n industria de
prelucrare , a tehnologiei i a utilajului strin.
O mare importan i se acord i automatizrii proceselor de producere,
mecanizrii lucrrilor de incrcare-descrcare , un
mare rol l joac i pregtirea.
Specialitilor pentru repararea, reglarea i montarea utilajului industriei
alimentare.
O parte din uzine de acuma sau i modernizat:
a) au tehnologii noi.
b) au utilaje strine din alte ri.
c) specialiti mai calificai n domeniul de lucru
Drept exemplu fabrica de utilaje strine, au o productivitate
nalt i indici tehnico-economici nali.
Predominarea Moldovei in agricultura , care este bogata in pamint roditor si o
clima buna.Acesta e tot posibilitatea s se dezvolte industria alimentara.
alimentar este deosebit de complex. Ea prezint o serie de particulariti legate
att de Industria natura materiilor prime prelucrate, ct i de produselor finite
obinute. Materiile prime sunt n majoritate produse de natur biologic,
perisabile i degradabile. Majoritatea materiilor prime se caracterizeaz printr-o
labilitate mare. Sub aciunea factorilor interni (echipament enzimatic propriu) i
Coala
Tirnovan
38
Mod Coala N. document Semnat. Data


a celor externi (factori de mediu: temperatur, prezena umiditii,
microorganisme), ele se depreciaz, uneori foarte rapid.
Producia agricol are caracter sezonier (se obine n anumite perioade ale
anului), i este influenat de tehnologia de cultivare, respectiv de cretere a
diferitelor specii vegetale i animale, de factori climatici.
Materiile prime prelucrate n industria alimentar au de multe ori caracteristici
fizice, chimice i biochimice neomogene, care variaz n timp n limite foarte
largi ceea ce impune o continu modificare a parametrilor de producie. Din
acest motiv, n unele subramuri ale industriei alimentare se practic nc de la
nceputul procesului tehnologic omogenizarea materiei prime, adic alctuirea
din dou sau mai multe loturi cu indici calitativi diferii, a unei singure partide
care s asigure o prelucrare uniform din punct de vedere calitativ. Datorit
caracterului sezonier al produciei agricole i a faptului c aceasta este uneori
supus deprecierii rapide, este necesar s fie prelucrat n timp scurt i cu
maxim eficien. n anumite cazuri prelucrarea se desfoar pe campanii cnd
utilajele i fora de munc sunt solicitate la maxim. n industria alimentar se
prelucreaz o varietate de materii prime prin procedee specifice, iar ca produse
finite rezult o gam larg de produse alimentare. Procesul tehnologic cuprinde
ansamblul operaiilor fizico-mecanice i al proceselor chimice i biochimice
dintr-un sistem industrial necesare pentru obinerea unui produs cu caracteristici
fizico-chimice i organoleptice prestabilite. La obinerea unui produs cu
caracteristici date, contribuie att operaii fizice i mecanice ct i procese
chimice i biochimice legate ntr-o succesiune logic.
Ordonarea liniar a operaiilor i proceselor, de la intrarea materiilor prime n
sistem pn la ieirea din sistem a produselor finite dorite, constituie fluxul
tehnologic. Sarcina principal a ramurilor industriei de prelucrare este de a
menine i a folosi mai din plin capacitile de producie n funciune, de a
fabrica producie de calitate superioar.
n industria alimentar schimbrile structurale snt orientate spre majorarea
volumului de producie competitiv pe piaa mondial, cum este producerea
tomatelor, mazrei, conservelor din fructe i legume, a pastei de tomate, sucului
concentrat din fructe. Dup calitatea lor conservele fabricate n republic au
perspective reale de a ptrunde pe pieele externe, inclusiv pe cea european. Se
ntreprind aciuni eficace n scopul modernizrii i reutilrii tehnice a
ntreprinderilor industriei de prelucrare (perfecionrii ambalajelor pentru
producia finit). Una din cile de ieire din situaia de criz este cooperarea pe
scar larg cu firmele strine.
Politica tehnic i de gospodrire unic din partea statului n toate ramurile
industriei alimentare se promoveaz de ctre Ministerul Agriculturii i
Coala
Tirnovan
39
Mod Coala N. document Semnat. Data


Alimentaiei, dei un mare numr de ntreprinderi alimentare aparin altor
ministere i departamente.
n Moldova industria alimentara include diferite ramuri si subramuri.Industria
alimentara cuprinde 22 ramuri de sinestatatoare.
Pentru dezvoltarea industriei alimentare sint caracteristice urmatoarele
tendinte:conducerea productiei; mecanizarii si automatizarii; ridicarea
productivitatii muncii si calitatii productiei.
Scopul principal al industriei alimentare este de a indistula cerintele populatiei
cu produse alimentare, de a inalta calitatea si larg asortiment.
Industria alimentara este legata cu diferite ramuri ale economiei nationale, cu
agricultura, cu industria constructoarea de masini industria chimica si
forestiera.Colaborarea in domeniul industriei alimentare cu alte tari adduce la
largirea asortimentului si la realizarea productiei pe piata mondiala.Una din caile
principale de dezvoltare industriei alimentara este de a folosi efectiv fondurile de
productie.Micsorarea, stationarea, ridicarea coieficientului de schimb, crearea
schemelor tehnologice progressive, iata cheia de dezvoltare a industriei
alimentare.
Dezvoltarea de mai departe a industriei alimentare trebuie intensive procesului
tehnico-stiintific, dezvoltarea organizatiei producerii, lucrul conducerii
conducatoare si a bratelor de munca.
La intreprinderile industriale se ajunge la un nivel de mecanizare inalt a
proceselor de producere.Problema principala a industriei ideilor tehnico-
stiintifice in industria alimentara este formarea bazei cantitative de producere,
automatizarea proceselor tehnologice de baza si formarea uzinilor de producere
a masinilor automate.De rind cu alte ramuri, industria alimentara are o ramura
importanta,ca cum ar fi industria de conservare.
Industria de conserve se atrage la o ramura care necesita multe cheltueli ; pentru
materia prima si alte materiale in aceasta ramura ajung la 80-85% din toate
cheltuelile,In legatura cu aceasta micsorarea cheltuelilor este aproape cu cea
mai principala problema actuala.Alegerea utilajului correct , va suma folosirea
rationala a materiei prime micsorarea deseurilor , ceea ce la rindul sau aduce la
micsorarea cheltuelilor.








Coala
Tirnovan
40
Mod Coala N. document Semnat. Data



2.Descrierea mainii sau instalaiei

2.1 Destinaia mainii

Maina de splat cu micare vibratorie

Destinaia:

Maina se ntrebuineaz la splarea fructelor pomicole, pstioase i, de
asemenea, la splarea i rcirea altor materii prime dup prelucrarea lor termic




























Coala
Tirnovan
41
Mod Coala N. document Semnat. Data




2.2 Elementele constructive si Principii de lucru
Maina este compus dintr-un cadru de profiluri laminate 1, pe care este montat
sita 4 cu suspensiile srticulate 8, din mecanismele cu excentric 9, tijele 6, care
unesc excentricele cu sita , motorul electric de acionare 2, din jgheabul 11
pentru acumularea i evacuarea apei care conine impuritai din colectorul de
priuire 7 i din buncrul de ncrcare 5, dotat cu un registru de reglare 13.
Materia prim se alimenteaz n buncrul 5 i din el se transmite pe sita, care are
o micare alternativ. Cantitatea de materie prim care se alimenteaz pe sit
ntr-o unitate de timp se regleaz cu ajutorul registrului 13.
Materia prim se deplaseaz pe sita nclinat n direcia pantei, amestecnduse
intensiv. Deasupra sitei este montat colectorul 7 cu duuri din care se stropete
materia prim cu ap curat curgtoare. Dup splare, apa i impuritile se
acumuleaz n jgheabul 11 i se evacueaz n canalizare. Sita este antrenat ntr-
o micare alternativ prin intermediul unui mecanizm cu excentric, lanul
cinematic fiind format din electromotorul 2, transmisia prin curele trapezoidale
12 i arborele cu excentric geometric 10.





Coala
Tirnovan
42
Mod Coala N. document Semnat. Data




2.4 Caracteristica tehnic

Caracteristica tehnic a Maina de splat cu
micare vibratorie

Capacitatea de prelucrare 2,0-2,5 t/h
Consumul de ap 2,0m
3
/h
Puterea instalat 1,1 kw
Dimensiunile de gabarit mm:
Lungimea 1740
Limea 936
nlimea 1350
Masa 212kg













Coala
Tirnovan
43
Mod Coala N. document Semnat. Data



3.Depistarea defeciunilor caracteristice
La Maina de splat splat cu micare vibratorie putem ntlni ma
multe tipuri de defeciuni caracteristice de exemplu :
1. Defectarea roii de curea
2. Motorul poate ei din fuciune
3. Transmisia prin curea etc.
Motorul are un rol important avnd funcia de a conduce arborele
principal.Aceste defeciuni se pot recondiiona prin diferite metode,ca
de exemplu :
Roata de curea recondiionm prin sudaresau schimbare cu una nou
iar motorul n dependen de dificiune,dar e necesar de schimbat ca
procesul s decurg normal.
Tot timpul e necesar ca nainte de proces sa fie observate defeciunele
pentru a recondiiona aceste defeciuni evitnd problemele n timpul
procesului.



















Coala
Tirnovan
44
Mod Coala N. document Semnat. Data


4.Recondiionarea sau fabricarea unui subansamblu

4.1 Elaborarea desenului de lucru




































Coala
Tirnovan
45
Mod Coala N. document Semnat. Data


4.2 Stabilirea metodei de recondiionare
Metoda de recondiionare: prin sudare
Deoarece recondiionarea roatei de curele o putem face prin sudare



































Coala
Tirnovan
46
Mod Coala N. document Semnat. Data



4.3 Alegerea sculelor
Pentru recondiionarea roatei de curea noi avem nevoe de aa scule :
1. Aparat de sudat
2. Electrod
3. Aparat de lefuit
4. Perie de srm





























Coala
Tirnovan
47
Mod Coala N. document Semnat. Data



4.4 Calculul elementelor de prelucrare

Intensitatea curentului,I,se calculeaz n funcie de grosimea ,g(n mm)
,a piesei ,diametrul electrodului,d (n mm) ,folosind urmtoarele relaii
de calcul :
-pentru piese cu grosimi g>3d:

I=2,3*5(3*5+10) [A]
I=287,5 [A]

Coeficientul de depunere arat cantitatea de metal ce sa depus n
funcie de mrimea curentului folosit .Cu ct acest coeficient este mai
mare,cu att productivitatea procesului este mai mare.El se calculeaz
cu relaia :
C
d
=7+0.04*I/d [g/Ah]
C
d
=7+0.04*287,5/5 [g/Ah]
C
d
=9.3 [g/Ah]
Pentru un anumit tip de depunere , t
d
(n ore) i un anumit
curent,greutatea metalului depus va fi :
G
d
=C
d
*I*t
d
[g]
G
d
=9.3*287.5*0.16 [g]
G
d
=427.8 [g]
Admiindu-se o pierdere de 6-20% din cantitatea de electrozi
folosii,aceasta va fi:
Coala
Tirnovan
48
Mod Coala N. document Semnat. Data


G
el
=G
d
[1-(0.06/0.2)] [g]
G
el
=427.8[1-(0.06/0.2)] [g]
G
el
=299.46 [g]
Viteza de depunere pe o lungime 1(n mm) se calculeaz cu relaia:
V
d
=1*C
d
*I/G
d
[m/h]
V
d
=1*16.1*287.5/740.6 [m/h]
V
d
=6.25 [m/h]
Dac D (n mm) este diametrul piesei de recondiionat,turaia acestuia
n timpul acoperirii prin sudare electric va fi :
n
p
=(v
d
/60) *D [rot/min]
n
p
=(6.25/60) *300 [rot/min]
n
p
=31.25 [rot/min]
Timppul de depunere a stratului de sudur depinde de viteza de
depunere i se calculeaz cu formula:
t
d
=60*1/v
d
[min]
t
d
=60*1/6.25=10 [min]
Dac T este durata (n h) de func
Ionare a sursei de curent, U-tensiunea (n V) a arcului de
sudur,randamentul sursei ,iar P
0
puterea acestuia (n kw) la mersul n
gol atunci energia consumat n procesul de sudare va fi :
W=U*I*t
d
/1000 n+P
0
(T-t
d
) [kw/h]
W=50*287.5*0.16/1000*0.8+0.4(0.3-0.16) [kw/h]
W=2.87 [kw/h]


Coala
Tirnovan
49
Mod Coala N. document Semnat. Data



4.6 Elaborarea fiei tehnologice

N
r
Cr
t
Denumir
-ea
operaiei

Dimensiuni

Metode
De
reparaie

Utilaje
i
S.D.N.
Tehnol-
ogic
Sumar

Nominal Admis
pn la
recepie
Dimens
-iuni
Toleran
-e

1. Scoatere-
a
Roatei
de curea
Diametr
ul de 10
cm
Deurub
-area
Cheil-
e
neces
-are
dup
mri-
me
Scoatem
bulonul,
pana apoi
roata de
curea
2. lefuirea
Roatei
de curea
Diametr
ul de 10
cm
lefuire-
a
Apara
-t de
lefuit
lefuim
roata de
curea n
locul
recondiio
nrii pn
la forma
Coala
Tirnovan
50
Mod Coala N. document Semnat. Data


iniial
3. Curirea 10 cm Roadere
-a
Peria
de
srm
Roadem
locul de
Recondi-
ionare
4. Recondi
ionarea
10 cm Sudarea Apara
-rat
de
sudat

Sudm
locul
recondii-
orii
5. Montare-
a
10cm nuruba
-rea
Cheil-
e
neces
-are
n
cores-
ponde
-n
cu
piuli-
ele
nurub-
m roata la
loc
Coala
Tirnovan
51
Mod Coala N. document Semnat. Data



5.Asamblarea i reglarea mainei dup recondiionare
naintea de montarea mainii trebuie de controlat complectaia conform
dispriturii 3 din paaportul mainii. ndeplinim controlul ethnic a mainei i
desconservri n conformitate cu STAS 9.014-78. Montarea mainei se face n
conformitate cu desenul ethnic care arat gabaritele mainei
i schema cinematic . Maina se fixeaz pe fundament cu ajutorul
buloanelor. Ca maina s fie instalat corect se controleaz cunivelul, aezindul
pe rama mainei. Abaterile fa de orizont nu trebue s depeasc 3: 1000. n
apropierea mainei la perete sau coloanei cldirii se instaleaz dulapul electric.
Nu se permite nimerirea apei n dulapul electric. Unirea cu pmntul a corpului
dulapului electric i a corpului mainii se ndeplinete conform.
Ungerea mainii ndeplinete n conformitate cu schema de ungere. Maina se
controleaz s nu fie n interior obecte de miros. Seciile din vergele se aeaz la
unghiul covenit de nclinare i se fixeaz . Se face ncercare pornirii mainei i
ne convigem c arboreal balansmului se rotete.Dup sgeata indicat lucrul de
ndejde a venitului electromagnetic transmiterea debitului de ap i calitatea de
mprocare a njectoarelor. Maina se include n reacia electric i se las s
lucreze n gol timp de 2-3 ore. Ne convingem de lipsa vibraiilor sau zgomotului
de miros care apare n urma nestingerea nbinrilor de fiecare. Mina se
deservete periodic de lctuul cu categoriea 4 care deservete linia tehnologic
i se pune n lucrul apsnd butonul . Se asigur un avans de m.p.
constant.Dup fiecare schimb se prelucreaz sanitar conform prelucrrii sanitare
utilajul tegnologic. Reglarea maineii se ndeplinete numai n cazul cnd este
complect oprit din lucru i schimbarea unghiului de nclinare a platonului cu
secii din vergele de asemenea cnd maina este deconectat i oprit.











Coala
Tirnovan
52
Mod Coala N. document Semnat. Data



6.ncercarea mainei
n primul rnd controlm aparatul dac a fost recondiionat perfect, pentru a nu
avea probleme n timpul procesului



































Coala
Tirnovan
53
Mod Coala N. document Semnat. Data





7.ntreinerea mainei
Personalul care deserveste masinile, utilajele si instalatiile, in afara de
modul de manipulare in procesul de poductie, trebuie sa cunoasca si sa
respecte ansamblul de masuri care se refera la :
" Constructia, functionarea, relarea si exploatarea masinilor, utilajelor si
instalatilor deservite.
" Masurile de siguranta care trebuie luate inainte de punerea in functioune.
" Modul cum se pune in functiune, respectandu-se operatiile in succesiunea
corelarea lor.
" Supravegherea pe timpul functionarii, pentru evitarea aparitieide
defectiuni sau degradari cauzate de mersul neregulat, racirea sau incalzirea
anormala, ungerea necorespunzatorare.
" Schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitatii, caliateta si
cantitatea lubrifiantului.
" Masurile de siguranta inainte de oprire
" Modul cum se face oprirea, cu respectarea operatiilor in succesiunea si
corelarea lor.
" Masuri de siguranta dupa oprire
" Masurile necesare a fi luate in cazul aparitiei unor situatii anormale,
particularitatiile de intretinere in conditii de variatii mari de temperatura,
umiditate.etc
" Protectia contra agentilor corozivi.
" Conservarea de scurta si lunga durata.
" Suprafetele ghidajelor si in general a organelor care pot influenta
precizia, ca sa fie protejate de lovituri, zgarieturi shi alte degradari.
Aceste lucrari se executa la anumite termene planificate, indicate in grafice,
in functie de caracteristicile utilajului, de precizia necesara functionarii, de
gradulk de incarcare a utilajului si regimul sau de lucru. Cu acest prilej se
verifica sitemul de racire si de ungere si comportarea in exploatare a
masinii. In unele situatii, se fac reglari sau demontari partiale ale masinii si
utilajului si in special a acelor subansambluri care prezinta importanta in
functionare. Rezultatul acestor verificari este mentionat in dosarul masinii,
utilajului sau a instalatiei respective, in vederea determinarii cauzelor
uzarii si pentru stabilirea volumului si felului reparatiei.


Coala
Tirnovan
54
Mod Coala N. document Semnat. Data





8.Tehnica securitii
La maina sunt locuri periculoase unde personalul muncitorpoate s se
loveasc s se prind minele de exemplu acestea pri snt:
La motorul electric este transmisia prin lan ca s nu se ntmple vre-
unaccident n acel loc se recomand de a folosi o aprtoare special
n caz c nuitrebuie de adresat la mecanicul ef. Un alt loc periculos este
la tambur ntimpul funcionrii el se rotete este pericol de apride mina,
haina, etc. nc un pericol este la gura de evacuare unde se evacuiaz
impuritile. Dac sebate eava cu impuriti nu trebuie de scos cu mina
dar cu un dispozitivspecial. Pentru a nu ne lovi trebuie de respectat
regulile de securitate.
Munca muncitorului , operatorului sau reglorului la orice instalatie din
industria alimentara trebue sa corespunda normelor de securitate si
protectie mediului de lucru.
Fiecarui lucrator este obligate sa-i aduca la cunoastinta despre starea
locului de munca , regulile de expuatare , continutul aerului , zonei de
lucru.Acesta la rindul sau este obligat sa respecte toate cerintele si
indatoriile , ce i-au fost communicate.
Pentru asigurarea securitatii personalului de deservire i se interzice: a lucra
fara protectiede ingradire a transmisiei de cure ace lucreaza in gol. De
inlaturat defectele in cazul cind nu functioneaza rama vibratorie. lucrul in
hainele ce nu asigura securitatea muncii de a lasa difectele obiecte pe
masina de petrecut lucrarile de reglare si curatire a masinii in cazul cind
functioneaza conectarea masinii fara a fi incredintat in functionare ei. Zona
de lucru a masinii trebue sa fie lipsita de orice obiecte straine. In timpul
lucrului este necesar permanent de observat masina , de supravegheat
starea sanitara. Inaintea observarii schemei electrice se interzice acest
lucru daca nu este decontata de la retea. Se interzice implicarea persoanelor
straine in reglajul masinii.
Unirea la pamint a masinii se infaptueste in corespundere cu cerintele ,
existente , intarite de STAS.La lucru cu masina se permite acelor personae
Coala
Tirnovan
55
Mod Coala N. document Semnat. Data


care au trecut instructajul pe tehnica securitatii , si cunostintele carora sint
suficiente.
1.Sursele de zgomot si vibratii.Influenta lor asupra organismului omului.
Sursele vibratiilor sunt compresoarele ,pompele, elementele sistemului de
ventilatie ,conductele de lichide ,gaze,prafuri,diferite instalatii de macinat,si
maruntit ,motoare electrice si alt utilaj tehnologic.
In constructii si industrie,sursele de zgomot si vibratii pot fi grupate in
felul urmator:
Masini mobile- excavatoare,buldozere,macarale de diferite tipuri.
Masinii pt compactarea betonului-instalatii de
dozare,vibratoare,turnatoare de beton.
Instrumenete mecanice de mina cu motoare electrice si pneumatice.
Caracteristicile fundamentale ale unui zgomot sunt:nivelul in dB ,continutul
in frecventa, durata totala si variatia nivelului in timp.
Zgomotul unui agregat sau a unei masini reprezinta fenomene acustice
utile care trebuie sa detaseze de un fond sonor parasit pt aputea constitui
schemale sectoare informativedespre modul de functionare a utilajelor.
Oboseala auditiva se traduce printr-o crestere temporara a pragului de
perceptive a sunetului in urma expunerii la actiunea uinui zgomot
intens.Oboseala auditiva este un fenomen de uzura reversibila, dar revenirea
este din ce in ce mai dificila daca o persoana este expusa in timp indelungat
actiunii zgomotului,dar nu se cunoaste in intregime modul ei de producer.
Efecte asupra sistemului nervos:
Tulburari ale somnului.
Vizuale.
Modificari in functionarea sistemului nervos.
Caracterul actiunii vibratiei este determinat de nivelurile parametrilor de
spectrul frecventelor si particularitatile fiziologice ale corpului uman.
Vibratia locala de intensitate mica poate avea o influenta pozitiva asupra
organismului uman: restabilirea schimbarilor trafice, inbunatatirea
stariifunctionale a sistemului nervos central, accelerarea cicatrizarii ranilor.
In conditii de productie ,masinile de mina cu nivel maxim al vibrovitezei in
bandele frecventelor joase duc la patologia vibrationala cu afectare priritara
a aparatelor neurolunscular.
Vibratia generala de frecventa joasa duce la traumarea discurilor
coloanei vetebrale si a tesuturilor osoase, deplasarea organelor abdominal,
schimbarea ritmului muscalatorii, aparitia si progresarea schimbarilor
degenerative si a coloanei vertebrale.
2.Notiuni de baza si caracteristica
Coala
Tirnovan
56
Mod Coala N. document Semnat. Data


zgomotului si vibratiilor.Vibratia prezinta prin sine oscilatii mecanice ale
corpurilor solide percepute
ca trepitatii.
Cel mai simplu tip de oscilatii sint cele armonice .Parametrii de baza ai
oscilatiilor semisoidale sunt: frecventa, amplitudinea, viteza,
acceleratia.Acesti parametri prezinta caracteristicile de baza ale vibratiei. Pt
oscilatiile sinosoidale, viteza si acceleratia se determina cu:
Accelerat.
v-viteza
j-frecventa
A-amplitudin.
Valorile relative ale vitezei si acceleratia se exprima in dB si se determina
dupa:
; ;
- valoarea de prag a vibrovitezei.
= m/s. = m/s.
Cauzele principale ale vibratiilor utilajului si masinilor st rotirea maselor
neechilibrate,miscarea gazelor si lichidelor cu viteza mare insotita de pulsatii
in unle aparate si instalatii tehnologice.
Vibratia generala se transmite prin suprafetele de sprijin asupra corpului
uman,care sade sau sta. Vibratia locala care se transminte prin miini.
In conformitate cu sursa de provocare,vibratia generala ,se clasifica:
1.De transport- care actioneaza asupra conducatorilor masinilor mobile
si a mijloacelor de transport in timpul miscarii lor.
2.De transport-tehnologica- care action. Asupra conducatorilor
masinilor si agregatelor care se misca pe cai tehnologice.
3. Tehnologica,care actioneaza asupra operatorilor instalatiilor
stationare sau se transmite la locurile de munca ce nu poseda surse de
vibratie.
Dupa caracter, zgomot. Se impart in constantesi variabile.
Zgomotele constant e se considera acelea la care nivelul sunetului pe
durata intregului schimb de munca se schimba nu mai mult de 5 dB.
Zgomotul variabil-care se schimba cu mai mult de 5 Db.
3.Masurile de combatere a zgomotului si vibratiilor,
mijloacele de protectie individuala.
1. Micsorarea vibratiilor prin actiunea asupra sursei de excitare.
2. Reglarea de la regimul de rezonanta prin alegerea rationala a masei sau
frigiditatii sistemului
oscilatoriu.
3. Vibroamortizarea
Coala
Tirnovan
57
Mod Coala N. document Semnat. Data


4. Modificarea elementelor constructive ale masinilor si utilajului.Cunoscind
factorii ce influenteaza asupra presiunii solare pentru combaterea zgomotului,
pot fi
folosite urmatoarele metode:
- Metode tehnic- organizatorice- folosirea proceselor tehnologice cu zgomot
redus;
- Controlul automat si dirijarea de la distanta a masinilor si utilajului;
- Folosirea masinilor si utilajului cu zgomot redus, schimbarea obiectelor
constructive, nodurile
de ansamblare;
- Stabilirea regimului de munca si de odihna pentru muncitorii ce deservesc
utilaj sau muncesc la
intreprindere cu nivel sporit al zgomotului.
Metode architectural planificatoare
- mijloace artistice ce cuprind mijloace de fenoizolare, capete fenoizolatoare,
cabine
fenoizolatoare.
- mijloace de fenoabsorbtie, mijloace de vibroizolare, mijloace de amortizare.
4.Normarea zgomotului si vibratiilor la locurile
de munca.
Normarea zdomotului consta in calcularea si alegerea valorilor admise,ce
caracterizeaza
zgomotul,care,actionind permanent asupra muncitorului in tot timpul activitatii
de munca,nu
provoaca boli.
Normarea zgomotului se efectuiaza conform standartului de stat(GOST
12.1.003-83)prin 2
procedee:dupa spectrul limita(S.L.) si dupa nivelul sunetului in dB A.
Normarea conform spectrului-limita este de baza pt zgomotul permanent cu
actiunea de diferite
durate.
Normarea vibratiei
Aprecierea igienica a vibratiei care actioneaza asupra omului in conditiile de
productie se face
prin una din urmatoarele metode:1-analiza spectrala a parametrului de normare;
2-aprecierea integrala dupa frecventa parametrului de normare;3-doza de
vibratie.
5. Notiuni generale ale iluminatului de productie.
Informatia de baza privind lumea inconjuratoare omul o are datorita
analizatorului vizual.
Coala
Tirnovan
58
Mod Coala N. document Semnat. Data


Capacitatea inalta a lucrului vizual si productivitatea muncii, sunt strins legate
de iluminatul
rational al locurilor de munca. Analizatorul vizual al omului are capacitate de a
deosebi lucrarile
si obiectele prin culoare, prin dimensiuni, prin contrastul cu fondul, prin distanta
de la obiect.
Analizatorul vizual reactioneaza la luminozitate adica la fluxul de lumina.
Retina este in stare sa
receptioneze nu numai lumina , dar sis a deosebeasca dimensiunile obiectului.
Toate lucrarile
vizuale se impart in urmatoarele tipuri:
1.lucrari vizuale efectuarea carora nu necesita folosirea aparatelor optice,
Obiectul de distingere
poate fi cum aproape asa si departe de ochi.
2. lucrari cu folosirea aparatelor optice ( lupa, microscop) deoarece obiectele de
distingere sunt
de dimensiuni mici.
3. lucrari vizuale ce receptioneaza informatia de pe ecran.
Insuficienta iluminatului duce la dereglari ale vederii:
1. myopia falsa si reala
2. presbitismul real si senil.
Cerintele iluminatului de productie :
1. suficienta iluminatului
2. uniformitatea iluminatului.
6.Sistemele si tipurile de iluminat.Exista 3 tipuri de iluminat de productie:
1. iluminatul natural
2. iluminatul artificial
3. iluminatul combinat sau mixt.
Dupa activitatea biologica spectrul radiatiei solare este impartit in 3 domenii:
1. domeniul radiatiei ultraviolete
2. domeniul radiatiei vizibile
3. domeniul radiatiei infrarosie.
Iluminatul natural poate fi lateral, superior si combinat.
Exista 2 metode de baza de normare a iluminatului natural al cladirilor:
- geometrica
- fototehnica.
Esenta normarii geometrice consta in stabilirea relatiei stationare dintre
suprafata geamurilor si
suprafata podelei in dependenta de destinatia incaperii. Aceasta relatie poarta
denumirea de
Coala
Tirnovan
59
Mod Coala N. document Semnat. Data


coefficient de lumina. La baza metodei fototehnice de normare a iluminatului
natural se afla de
asemenea o unitate abstracta coeficientul zilei.
Dupa realizarea constructiva luminatul artificial poate fi de 2 sisteme:
1. general
2. combinat
Dupa destinarea functionala, iluminatul artificial se imparte in urmatoarele:
- iluminat de lucru
- iluminat de avarie
- iluminat de evacuare
- iluminat de paza
Iluminatul de lucru este obligatoriu in toate incaperile sip e teritoriile
illuminate pentru
asigurarea lucrului normal, deplasarea oamenilor si miscarea transportului.
Iluminatul de avarie este prevazut pentru continuarea lucrului in acele cazuri
cind
deconectarea iluminatului de lucru ( in cazul avariilor) si in legatura cu aceasta
dereglarea
deservirii normale a utilajului poate duce la incendii , la otravirea personalului ,
poluarea
mediului. Instalatiile de pompare a apei si a altor incaperi de productie unde nu
se admite
intreruperea lucrarilor.
Iluminatul de evacuare trebuie prevazut pentru evacuarea oamenilor din
incaperi, la
deconectarea de avarie a iluminatului de lucru.
Iluminatul de paza - a teritoriului intreprinderii sic el de serviciu sunt allocate o
parte din
lampile iluminatului de lucru sau de avarie.
7. Indicii de lumina si normarea iluminatului.
Iluminatul este caracterizat de indici cantitativi si calitativi. Indicii cantitativi
sunt: fluxul de
lumina, intensitatea luminii, iluminarea si luminanta.
Fluxul de lumina este puterea iradierii iluminoase appreciate dupa senzatia de
lumina de catre
ochi in stare normala a omului . Drept unitate de masura a fluxului de lumina
este acceptat
lumenul.
Intensitatea luminii este raportul dintre fluxul de lumina si unghiul solid
I = / w
Coala
Tirnovan
60
Mod Coala N. document Semnat. Data


Drept unitate a intensitatii luminii este acceptata luminarea internationala
candela.
Iluminarea- E- aportul dintre fluxul de lumina si aria suprafetei illuminate.
E = / S
Unitatea de masura a iluminarii este fluxul lxLuminanta B caracterizeaza
iradierea suprafetei ce lumineaza sau retracteaza intr-o anumita
directie. Aceasta valoare fotometrica este nemijlocit receptionata de ochi. Drept
unitate de
luminanta este acceptata luminanta unei astfel de surse care iradiaza de pe 1
metru patrat de
suprafata luminoasa luminind cu puterea de o candela
B = I/S
Coeficientul de reflectare caracterizeaza capacitatea suprafetei de a reflecta luxul
de lumina ce
cade asupra ei .
Se determina ca raportul luxului de lumina reflectat, catre fluxul de lumina ce
cade pe suprafata
data.
Indicii calitativi ai iluminatului sunt :
- coefficient de pulsatie
- indicile de orbire si discomfort
- componenta spectrala a luminii .
Pentru aprecierea conditiilor lucrului vizual exista urmatoarele ceracteristici:
fondul, contrastul
obiectului cu fondul, vizibilitatea obiectului.
8.ILUMINATUL ARTIFICIAL/NATURAL
In dependenta de sursa de lumina, iluminatul de productie se imparte in 3
tipuri:
- natural creat de discul solar si lumina difuza a boltii ceresti;
- artificial creat de sursele electrice de lumina ;
- mixt la care iluminatul natural insufficient este completat cu sistemul
artificial de lumina.
Incaperile in care oamenii se afla permanent tre sa aiba de regula iluminatul
natural creat de:
- lumina laterala prin ferestrele din peretii exteriori;
- lumina de sus prin felinarele acoperisului;
- lumina combinata prin ferestrele din pereti si prin felinarele din acoperis.
Datorita variatiilor considerabile ale luminii naturale exterioare,conditionata de
perioada anului, de timpul zilei si de conditiile meteorologice, a stabili marimi
absolute ale iluminarii naturale este imposibil.
Coala
Tirnovan
61
Mod Coala N. document Semnat. Data


In legatura cu aceasta drept criteriu de apreciere a iluminarii in interiorul
incaperilor este acceptata o marime relative coeficientul zilei(CZ), determinat
dupa formula:
e = Eint/Eext * 100%.
Eint iluminarea in punctual respective al incaperii;
E ext iluminare exterioara orizontala,create de lumina difuza a boltii ceresti.
Valoarea normative a CZ, eN , cu considerarea caracterului lucrului visual ,
sistemul de iluminat , regiunii de amplasare a cladirii pe teritoriul C.S.I. si
proprietatile de reflectare a invelisului terestru.
Valoarea CZ in cazul iluminatului lateral dintr-o singura parte a incaperii se
normeaza in punctual situate la distanta de 1m de cel mai indepartat perete de
golurile de lumina , la intersectia planului vertical ce trece prin punctual dat si
suprafata conventiona;a de lucru.
In cazul iluminatului superior sau combinat se normeaza valoarea medie a CZ
inpunctele amplasate la intersectia planului vertical al incaperii ce trece prin
aceste puncte si suprafata conventionala de lucru.
In cazul iluminatului artificial , de regula estefolosita varianta iluminatului
combinat, adica afara de luminatoarele instalate pe intreaga incapere sunt
nstalate luminatoarele separate pt locurile de munca. Folosirea iluminatului
combinat este conditionata de motive economice, deoarece crearea unui system
puternic de iluminat general este costisitoare. Reiesind din necesitatille
respectarii conditiilor igienice, este necesar ca iluminatul general sa constituie
numai putin de 10% fata de iluminare combinata a locurilor de munca.
La stabilirea normelor la iluminarea se tine cont de conditiile lucrului visual; cu
cit este mai mic obiectul de deosebire cu atit mai puternica tresa fie iluminarea
la locul respective de munca.
Stabilind nivelul iluminarii mai mare decit cel admisibil, se vor lua masuri ca sa
nu apara fenomenul de orbire al muncitorilor. Pentru protectia ochilor de
luminanta orbitoare a sursei de lumina se folosesc instalatii speciale,numite
luminatoare.
10.Pericolul electrocutarii si masurile de profilaxie a
electromatismului .
Pericolul electrocutarii este determinat de aceea ca partile conductoare sau
corpurile masinilor in
rezultatul defectelor de izolatie nimeresc sub tensiune. Deci nu emit semnale ca
re ar
preintimpina omul de pericol. Reactia omului la curentul electric apare la
trecerea prin corpul
uman.
Coala
Tirnovan
62
Mod Coala N. document Semnat. Data


Valoarea curentului ce se scurge prin corp este factorul principal de care depinde
rezultatul
electrocutarii . CCCu cit este mai mare curentul cu atit si pericolul.
0.5- 1.5 mA = valoarea curentului de simt
10 15 mA = curent de retinere provoaca contractii involuntare a muschilor
miinilor si omul
nu se poate elibera desinestatator.
50 80 mA = curent de vibratie incep haotic sa lucreze inima si plaminii,
provoaca moartea
clinica.
100 si mai mult mA = curent mortal .
Masurile organizatorice si tehnice privind protectia de la actiunea curentului
electric.
Masurile organizatorice
- folosirea retelelor cu tensiune reduse ( 42. 36. 24. 12 W)
- ingradirea partilor conductoare sau amplasarea in locuri inaccesibile.
- folosirea mijloacelor individuale de protectie.
- folosirea sistemelor de blocare, semnalizare .
Masurile tehnice
- protectia prin legare la pamint unirea in mod voit a partilor metalice a
instalatiilor electrice c
priza de pamint.- protectia prin legare la conductor nul unirea cu mod voit a
partilor metalice a instalatiilor
electrice, cu firul nul de protectia unit direct la priza de pamint.
- declansarea automata se foloseste foarte des in retele cu punct neutru izolat.
11.Definirea electrotraumei si factorii ce
influenteaza rezultatul electrocutarii.
Electrotrauma cauzata de curentul electric poate fi in rezultatul :
- atingerea unei faze aflate sub tensiune;
- atingerea simultana a doua faze aflate sub tensiune;
- apropierea omului la distanta periculoasa in instalatile cu tensiune 1000 V;
- conectarea omului la tensiunea de pas in zonele cu scurgere a curentului la
sol;
- influenta arcului electric, eliberarea persoanei ce se afla sub actiunea curentului
electric.
Rezultatul electrocutarii depinde de un sir de factori:
1. puterea curentului electric
2. rezistenta corpului uman
3. durata actiunii curentului
4. genul curentului ( alternative continuu)
Coala
Tirnovan
63
Mod Coala N. document Semnat. Data


5. frecventa curentului
6. calea curentului prin corp
7. starea fiziologica a corpului
8. starea mediului inconjurator.
12.Cauzele electrotraumatismului in activitatea de
producere.
Analiza accidentelor in urma actiunii curentului electric determina urmatoarele
cauze:
- incalcarea regulelor de exploatare a instalatiilor electrice, normelor, regulelor;
- organizarea incorecta a muncii;
- lucru masinilor- mecanismelor in zonele de protectie a retelelor electrice;\
- folosirea utilajului electric defectat;
- reparatia conductorului neutru fara deconectarea retelelor monofazate;
- executarea lucrarilor in instalatiile ce se afla sub tensiune;
- folosirea tipurilor de conductoare si cabluri ce nu corespund tensiunilor
utilizate, punerea
incorecta a lor sub tensiune;
- alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire cu protectie
prin
sigurante calculate pentru cel mai puternic consummator;
- executarea dispozitivului de punere la pamint cu abateri de la normele tehnice,
ruperea
conductorului de legare la pamint, legarea incorecta la pamint a conductorului
nul;
- lasarea sub tensiune a consumatorilor in timpul liber;
- executarea lucrarilor fara mijloace individuale de protectie impotriva
electrocutarii sau
folosirea mijloacelor cu termenul de probare expirat;
- abandonarea probarilor periodice a utilajului, a controlului rezistentei izolatiei
si
dispozitivului de punere la pamint;
- instruirea necalitativa, controlul intirziat al cunostintelor si atribuirea grupelor
de
calificare, vizind tehnica securitatii personalului ce deserveste instalatiile
electrice.
Majoritatea accidentelor se produc in instalatiile cu tensiunea pina la 1000 V
care au o raspindire
mai larga si sunt deservite de un personal mai putin calificat.13.ACtiunea
fiziologica a curentului asupra
organismului uman.
Coala
Tirnovan
64
Mod Coala N. document Semnat. Data


Trecind prin corpul uman, curentul electric provoaca actiune termina,
electrolitica si bioligica.
Actiunea termica se manifesta in arsuri ale unor sectoare ale corpului,
incalzirea vaselor
sangvine, nervilor si tesuturilor precum si organelor interne.
Actiunea electrolitica se manifesta in descompunerea plasmei singelui si altor
lichide ale
corpului ce duc la schimbari esentiale a componentei fizico-chimice a lor.
Actiunea biologica- este un process specific, deosebit characteristic doar pentru
material vie. Ea
se manifesta in excitarea tesuturilor vii ale organismului, precum si in dereglarea
proceselor
bioelectrice interne, ce decurg intr-un organism sanatos si strins legate de
functiile principalelor
organe vitale( inima, plaminii).
Ca rezultat se poate intrerupe activitatea inimii si plaminilor, aceasta actiune
poate fi directa
atunci cind curentul se scurge nemijlocit prin aceste tesuturi si reflectorii, adica
prin intermediul
sistemului nervos central, cind calea curentului electric iese in afara acestor
tesuturi.
Diversitatea actiunilor curentului electric, adesea ori duce la diferite trauma
electrice, care
conditional pot fi reduse la trauma de 2 feluri:
1. traume electrice locale
2. traume electrice generale(socul electric).
Traume electrice locale afectiuni locale ale tesuturilor organismului clar
evidentiate, cauzate
de actiunea curentului sau arcului electric. Sunt cunoscute urmatoarele trauma
electrice locale:
arsuri electrice, semen electrice, metalizarea pielii, afectiuni mecanice si
oftolmia electrica.
Traume electrice generale- socul electric- este excitarea tesuturilor vii ale
organismului,
provocata de scurgerea curentului electric prin corp, si insotita de contractii
involuntare ale
muschilor. Sunt stabilite urmatoarele 4 grade ale socului electric:
1.contractii convulsive ale muschilor fara pierdere de cunostinta.
2. contractii convulsive cu pierdere de cunostinta dar cu pastrarea lucrului inimii
si plaminilor.
Coala
Tirnovan
65
Mod Coala N. document Semnat. Data


3. pierderea cunostintei si dereglarea activitatii inimii si plaminilor sau si a
inimii si a plaminilor.
4. Moartea clinica- adica lipsa respiratiei si circulatia singelui.
14.Clasificarea incaperilor si locurilor de munca
conform pericolului de electrocutare.
Mediul inconjurator si imprejurarile pe santiere, in sectii, in incaperi, si la
ontreorinderile din
diverse domenii ale industriei , sporesc sau reduc pericolul electrocutarii.Pornind
de la aceasta in
regulile de constructie a instalatiilor electrice incaperile se grupeaza dupa
pericolul
electrocutarii in 3 clase:
1. Incaperi cu pericol inalt de electrocutare- caracterizate de una din
urmatoarele conditii ce
creeaza acest pericol:
- umeditatea relativa depaseste 75%
- prezenta prafului conductibil in aer
- prezenta pardoselelor conductibile( din metal, pamint< beton armat, caramida)
- temperature inalta ( m.m. de 30* timp indelungat)- posibilitatea atingerii
simultane de catre om a constructiilor metalice ale cladirilor, aparatelor
tehnologice, mecanismelor si alte ce au legatura buna cu pamintul, pe de o parte
si a corpurilor
metalice ale instalatiilor electrice pe de alta parte.
15.Acordarea primului ajutor in cazul electrocutarii.
Ajutorul acordat la timp in cazul electrocutarii permite de a pastra viata
accidentatului.Acest
ajutor trebuie acordat imediat(pina la sosirea medicilor), deoarece orice
intirziere poate avea
urmari ireparabile.
Primul ajutor consta din 2 etape:
1. eliberarea accidentatului de sub influenta curentului electric.
2. acordarea ajutorului medical.
Eliberarea accidentatului de sub influenta curentului poate fi efectuata prin
citeva procedee, cel
mai simplu si sigur procedeu este deconectarea sectorului de retea sau instalatiei
electrice
defectate cu ajutorul intrerupatorului.Daca acest lukra nu poate fi efectuat rapid,
atunci la
tensiuni pina la 1000 V se poate taia conductorul cu un topor cu manunchiul
uscat din lemn.
Coala
Tirnovan
66
Mod Coala N. document Semnat. Data


16.Mijloacele individuale de protectie (MIP) contra
electrocutarii.
MIP dupa destinatie se impart in principale si auxiliare, iar dupa tensiunea de
utilizare: mijloace
de joasa tensiune si inalta tensiune.
Mijloacele principale sunt acelea care mentin tensiunea de lucru o perioada
indelungata si pot
proteja angajatii de sinestatator. Cu acestea se permite atingerea elementelor ce
se afla sub
tensiune.
Mijloacele auxiliare nu pot proteja angajatii de sine statator si se folosesc numai
asociat cu
mijloacele principale.
Dupa modul de protectie MIP pot fi: electroizolante, de ingradire si
suplimentare.
- mijloace electroizolante principale de joasa tensiune: prajini electroizolante,
indicatoare de
tensiune, manusi electroizolante, scule cu minere izolante(surubelinite, clesti.
Chei)
- mijloace electroizolante auxiliare: placi, teci, palarii, folii. Degetare, galosi,
electroizolanti,
cizme, platforme, si covorase izolatoare.
MIP electroizolante de inalta tensiune:
- principale:prajini, cleste, indicatoare de tensiune inalta, indicatoare de
coincidenta a fazelor.
- auxiliare: placi, teci, manusi dielectrice, cizme, platforme, covorase
electroizolante.
MIP de ingradire sunr destinate pentru ingradirea temporara a partilor
conductoare si pentru a
uni in scurt circuit fazele instalatiei electrice (ingradiri mobile, scurtcircuitoare,
dispositive de
descarcare a sarcinii capacitative, atenuatoarea de tensiune indusa).
MIP suplimentare sunt destinate pentru protectia angajatilor de actiunile optice,
termece,
mecanice, chimice ale curentului electric ( ochelari de protectie, casti de
protectie, manusi din
prelate, centuri de siguranta, gheare de fier, fringhii, lanturi, scari).
17.SCopul si problemele activitatii de profilaxie a
incendiilor.
Coala
Tirnovan
67
Mod Coala N. document Semnat. Data


Profilaxia incendiilor este un complex de masuri tehnico-ingineresti si
organizatorice indreptate
spre asigurarea securitatii impotriva incendiilor a obiectelor din gospodaria
nationala.Scopul
activitatii de profilaxie a incendiilor este de a mentine la nivel inalt securitatea
impotriva incendiilor in orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor
materiale si la alte obiective din
gospodaria nationala. Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt:
- elaborarea si realizarea masurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot
provoca incendiile.
- limitarea in spatiu a posibilelor incendii si crearea conditiilor favorabile de
evacuare a
oamenilor.
- asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut.
- anuntarea rapida a serviciilor de combatere a incendiilor.
Masurile de securitate se impart in urmatoarele grupe:
- organizatorice
- de exploatare
- tehnice
- speciale.
Masurile organizatorice se refera la instruirea angajatilor privind securitatea
impotriva
incendiilor. Organizarea lectiilor, convorbirilor, editarea instructiunilor
materialelor illustrative.
Masurile de exploatare prevad exploatarea corecta a sistemelor de incalzire de
ventilare,
intretinerea exemplara a cladirilor si altele.
Masurile tehnice respectarea normelor si regulelor cu privire la securitatea
incendiilor, la
instalarea sistemelor de incalzire utilajului tehnologic precum si la edificarea
cladirilor.
Masurile speciale interzicerea sau limitarea folosirii focului deschis in locurile
cu pericol de
incendiu, interzicerea fumatului in locurile nestabilite.
18.Cauzele aparitiei si extinderii incendiilor.
Incendiul este un process fizico-chimic complicat, care include pe linga ardere si
fenomenele de
schimb de masa si caldura care se dezvolta in timp si spatiu. Aceste fenomene
sunt reciproc
Coala
Tirnovan
68
Mod Coala N. document Semnat. Data


legate si sunt caracterizate de parametrii incendiului: viteza de ardere,
temperatura incendiului
precum si de un sir de conditii, multe din care poarta un character intimplator.
Fenomenele schimbului de masa si caldura sunt numite fenomene generale,
caracteristice pentru
orice incendiu, indifferent de proportii si locul izbucnirii. Fenomenele generale
pot conduce la
aparitia unor fenomene partikulare de asa natura care se pot sau nu produce in
cazul incendiului.
La forme particulare sunt atribuite:
- exploziile
- deformarea si prabusirea aparateloe si instalatiilor tehnologice
- prabusirea elementelor de constructie.
Evidenta statistica a incendiilor, permite a stabili distribuirea aproximativa a
pagubei si a
jertfelor omenesti in cladirile dde diverse destinatie de la actiunea factorilor
periculosi ai
incendiului. Sub factor periculos ai incendiului se intelege factorul provocat de
incendiu,
actiunea carora provoaca trauma , intoxicarea sau decesul omului precum si
distrugerea sau
defectarea bunurilor materiale.
19.Clasificarea materialelor de constructie conform
pericolului de incendiu. Clasele incendiului.
Materialele de constructii pot fi combustibile, greu combustibile si
incombustibile.
Incombustibile- sunt substante care nu sunt capabile sa arda in atmosfera
obisnuita. La ele se
refera toate metalele folosite in constructie, materialele neorganice naturale si
artificiale, vata
minerala cu un continut de pina la 6% de leant organic.
Greu combustibile- materiale si substante care sub actiunea temperaturii inalte
se aprind. La
ele se refera materialele care au in componenta lor substante organice si
neorganice sau fractii
combustibile si incombustibile.Combustibile- sunt materiale si substante care
sub influenta focului se aprind si continua sa
ards sau sa mocneasca si dupa inlaturarea sursei de foc.
In functie de tipul materialelor si substantelor care ard, incendiile se impart in 5
clase:
Coala
Tirnovan
69
Mod Coala N. document Semnat. Data


Clasa A- incendii cu arderea substantelor solide, in majoritatea lor de origine
organica(lemnul,
hirtia. Textilele)
Clasa B- incendii cu arderea lichidelor combustibile.
Clasa C- incendii cu arderea gazelor.
Clasa D- incendii cu arderea metalelor si aliajelor acestora.
Clasa E- incendii cu arderea instalatiilor electrice.
20.Procedee de intrerupere a arderii si mijloace de
stingere.
Prin substanta de stingere a focului se intelege asa substante care actioneaza
nemijlocit asupra
apei si creeaza conditii pentru intreruperea acestuia. In natura exista multe
substante stingatoare.
Afara de aceasta tehnologiile contemporane permit capatarea a astfel de
substante de stingere
care in natura nu exista si nu toate substantele sunt acceptate de formatiunile de
pompieri, cid oar
acelea care satisfac urmatoarele cerinte:
- sa effect maxim de stingere la un consum comparative mic.
- sa fie accesibile, ieftine si simple in utilizare.
- sa nu exercite actiune vatamatoare asupra oamenilor in timpul folosirii.
Dupa indicile dominant a intreruperii arderii substanta de stingere se divizeaza
in:
Substanta cu actiune de raciere (apa, bioxidul solid de carbon)
Substanta cu actiune de diluare(gazele inerte, vaporii de apa)
Substanta cu actiune de izolare (spumele mecanica si chimica)
Substanta cu actiune de inhibitie(halonii)
21.Protectia oamenilor in caz de incendiu.
1.Masuri constructive de amenajare a cailor de evacuare
2.Masuri indreptate spre limitarea extinderii incendiului.
3.Elaborarea planurilor de evacuare. Instruirea privind regulile de securitate
contra incendiilor.
4.Mentinerea in ordine a utilajului special ce favorizeaza cu succes evacuarea
personalului.
5. Stabilirea unui control sistematic din partea administratiei asupra pastrarii si
circulatiei
materialelor si substantelor combustibile si explozibile.
22.Rezistenta la foc si ridicarea limitei de rezistenta.
Prin rezistenta la foc se subintelege capacitatea elementelor se constructie de a
se opune actiunii
Coala
Tirnovan
70
Mod Coala N. document Semnat. Data


temperaturii inalte si focului deschis. Timpul dupa care constructia isi pierde
capacitatea postanta
sau de izolare termica se numeste limita de rezistenta la foc si se masoara in ore
de la inceputul
probarii constructiei la rezistenta la foc, pinaa la aparitia unuia din urmatorii
criterii :
- formarea in constructii a fisurilor
- ridicarea temperaturii pe suprafata neincalzita a constructiei
- pierderea de catre constructie a capacitatii portante.























Coala
Tirnovan
71
Mod Coala N. document Semnat. Data



Bibliografie


Cartea utilajtehnologic

Surse din internet:

file:///C:/Users/%D0%90%D0%B4%D0%BC%D0%B8%D0%BD%D0%B8%D1%81%D1
%82%D1%80%D0%B0%D1%82%D0%BE%D1%80/Downloads/80105699-protectia-
muncii.pdf

http://ru.scribd.com/doc/80105699/

Grigore Ganea Gheorghe Garea Dorel Cojoc Mircea Bernic Utilaj
tehnologic n industria alimentar 2007























Coala
Tirnovan
72
Mod Coala N. document Semnat. Data