Moldova are o tradiţie bogată seculară în producerea vinului.

Cu mii de ani în urmă, aici oamenii

creşteau struguri care mai apoi erau folosiţi pentru a face vin, ceea ce nu este deloc de mirare dacă
luăm în consideraţie amplasarea ţării aproape de Marea Neagră şi Delta Dunării, precum şi faptul că
Moldova este situată la aceleaşi latitudini ca şi cele mai bune regiuni vinicole din Franţa. Moldova se
bucură de avantaje naturale pentru producerea vinului care au susţinut industria mulţi ani,
transformând-o în principalul furnizor al fostei Uniuni Sovietice. Moldova era vestită în primul rând,
cu vinurile sale dulci şi demidulci, precum şi cu vinurile de colecţie maturate în beciurile mari de stat
Cricova şi Mileştii Mici, cunoscute drept cele mai mari din lume.
Industria vinicolă a avut o creştere stabilă din anul 2011 până în 2016, înregistrând o scădere în
volumul strugurilor prelucraţi şi a vinului produs în 2015 şi un declin dramatic a întregii producţii în
2016, după cum este indicat în Tabel
Producţia vinului depinde de mai mulţi factori, printre care sunt condiţiile climaterice şi evoluţia
cererii de vin. În perioada dintre 2011-2016, producţia vinicolă a atins apogeul de 31 milioane
decalitri în anul 2014. Anul 2012 a indicat cel mai jos nivel de producţie, când vinăriile au prelucrat
doar 200 000 tone de struguri şi au produs 13,6 milioane decalitri de vin, aceasta în mare parte din
cauza condiţiilor climaterice. Deşi volumele au fost joase, calitatea strugurilor a fost înaltă şi a permis
producătorilor să producă vinuri bune.
Cu toate acestea, trebuie de notat faptul că volumul vinului îmbuteliat se include şi vinului în vrac
produs în anul(anii) precedent(ţiâ
În Moldova, industria vinului include mai multe tipuri de companii vinicole
care se specializează în producerea vinurilor liniştite, vinurilor spumante şi
alcoolului. Slide
Printre cei mai mari producatori autohtoni de vinuri se inscriu: Cricova, Milestii Mici, Vinaria
Purcari, Chateau Vartely, beciurile de la Branesti si Ialoveni.
Combinatul de vinuri “Cricova” are un depozit de calcar în care sînt păstrate la temperatură optimă
cca 1 milion de sticle de vin, din 600 de sortimente.
În localitatea Mileştii Mici din suburbia Chişinăului se află cea mai mare colecţie de vinuri din
lume — peste 1,5 milioane sticle — care în 2005 a fost introdusă în Cartea Recordurilor Guinness.
Exista patru regiuni principale in producerea de vinuri din tara: Balti la nord, Codru in centru, Cahul
la sud si Transnistria in sud-estul tarii, la hotar cu Ucraina.
Nordul este cu siguranta regiunea cea mai putin potrivita pentru producerea vinului, deoarece are un
relief plat. In aceasta regiune cresc doar cateva soiuri de struguri albi si acestia se folosesc in mare
parte pentru producerea rachiului moldovenesc.
Slide
Piaţa-ţintă, ca de altfel şi cea mai atractivă pentru exportul vinurilor moldoveneşti, rămîne a fi
Federaţia Rusă cu o cotă de cca 70% din export.
Deşi Moldova rămîne cel mai mare furnizor pe piaţa rusească de vin, vinurile moldoveneşti au
pierdut din cota de piaţă de la 57% în 2008 la 45% în 2010. Constrîngerile legate de aprovizionare cu
materie primă, probabil că ar fi o cauză; în 2005–2006, Moldova a importat vin neambalat din
România în volum echivalent cu 10% din exporturile sale către Rusia. Ţările în care Moldova deţinea
o cotă importantă a pieţei locale au fost Belarusi (70%), Rusia (23%), Kazahstan (16%), Kyrgyzstan
(13%), Azerbaijan (12%) şi Letonia (10%).Totodată, exporturile ar trebui să fie reorientate și pe alte piețe.
De exemplu cea a Chinei. Cricova a semnat deja un contract exclusiv pentru livrarea unui milion de sticle de
vin până la sfârsitul anului 2012. Ulterior Republica Moldova intentioneaza sa creasca cantitatea de vin
exportată pe piața chineză. Piata e foarte interesantă și are un potential de creștere foarte mare pentru
vinificatorii moldoveni.
Slide
Producătorii de vin moldovenesc nu au strategii de export comune. În principiu, companiile livrează
produse la cererea distribuitorilor lor şi pierd controlul asupra
distribuţiei vinului după ce marfa este încărcată în camion. Excepţii au loc doar în cazul în care o
vinărie moldovenească aparţine investitorilor străini, de obicei din Rusia. În acest caz, o strategie de
marketing comună poate fi binevenită, fiind elaborată de către compania mamă pentru piaţa(pieţele)
de export . Specialiştii în marketing ai companiilor în general nu au studii speciale în marketing, de
aceea acţionează la nivel tactic, deseori fără a cunoaşte bazele marketingului pentru a apela la acestea
în
scopul elaborării unei strategii adecvate. La nivel de tactică, abordarea fiecărei companii este diferită.
Majoritatea încearcă să extindă numărul ţărilor unde exportă, folosind puţină abordare strategică,
pe când un mic număr de companii încearcă să consolideze poziţiile pe câteva pieţe principale.
Procesul de aplicare a tacticilor de marketing este în general simplu în majoritatea cazurilor:
importatorul prezintă cerinţele faţă de produs ( tipul vinului, calitatea, eticheta şi ambalajul) după care
se negociază preţul.
Slide
În 2010, au fost consumate aproximativ 2 milioane sticle de vin moldovenesc, în comparaţie cu 40
milioane sticle de vodcă. Motivele principale pentru consumul redus al vinului comercial sunt:
• Producerea vinului de casă;
• Tradiţii insuficient dezvoltate sau lipsa tradiţiei de a consuma vinuri produse industrial;
• Preţul unei sticle de vin este similar cu preţul unei sticle de vodca; aceasta favorizează din punct
de vedere al preţului pentru un grad de alcool;
• Producţia alcoolului de casă este limitată;
• Promovarea activă şi creşterea substanţială a consumului de bere.
Tipurile de produse şi stilurile de vin. Mai mult de jumătate din vinurile îmbuteliate realizate sunt
vinuri seci. Piaţa bag-in-boxelor nu este dezvoltată şi nici nu sunt colectate date statistice despre
mărimea acestea. Vinul în vrac consumat în Moldova este vinul de casă.
Majoritatea vinului de casă este produs din soiuri de hibrizi care nu sunt
permise în vinurile comerciale; aproape tot vinul de casă este roşu sec, ce conţine preponderent un
amestec de diferite soiuri. Volumul mediu al vinului de casă pe cap de locuitor este estimat la 37 litri
pe an, cu un conţinut de alcool de 9%.
Slide
Comercializarea vinului în Moldova este redusă comparativ cu celelalte băuturi alcoolice tari. Există
o distribuţie largă de vinuri pe teritoriul întregii ţări, cu nişte campanii modeste de publicitate, care
de fapt, ar fi încurajat consumul vinului. Structura generală a distribuţiei vinului în Moldova este
asigurată pe canale «on trade» şi «off trade».
Canalele «off trade» deţin cota cea mai mare din volumul comercializat. Acestea reprezintă reţelele
de supermarketuri, supermarketuri independente, cash & carry, magazinele ce lucrează 24/24.
Canalele «on trade» reprezintă barurile şi restaurantele. Sondajul de piaţă desfăşurat de “Magenta
Consulting” direcţionat spre cumpărătorii locali «off trade» şi «on trade» de băuturi alcoolice pentru
portofoliul magazinelor retail.
Canalul de distribuţie «off trade» se caracterizează printr-o varietate mai mare de băuturi alcoolice.
Există un portofoliu similar de băuturi în segmentul «off trade» şi «on trade», oricum lanţul de
distribuţie «off trade» dispune de o gamă mai amplă de băuturi. Suplimentar la acestea, vinurile
spumoase, lichiorurile, martini şi brandy pot fi des întâlnite pe rafturile magazinelor. În conformitate
cu datele oferite de managerii cumpărători, canalele «off trade» din Chişinău şi din alte raioane nu
variază foarte mult şi în mare parte se caracterizează prin aceleaşi tendinţe.
Slide
Cele mai mari companii ce se ocupă de distribuirea vinului din Moldova, care furnizează şi sectorului
HoReCa şi supermarketurilor, sunt Romatim, Glorinal, Elita-5 Altepi. Reţeaua cheie de supermarkete
în Moldova sunt Green Hills, Fidesco, Nr.1, Fourchette, Metro Cash&Carry, Linella. Ţinând cont de
constatările “Magenta Consulting”, în mediu 30% din vânzarea băuturilor alcoolice le ocupă vinul.
Slide
Sectorul vinicol a fost expus unor serioase lovituri în procesul de tranziţie/schimbare, astfel suferind
de lipsă de investiţii în plantaţiile de viţă de vie, echipament învechit pentru ciclul primar de
prelucrare a materiei prime care adesea afectează calitatea vinului precum şi îmbătrânirea viilor.
Schimbările care au avut loc în primul rând au fost condiţionate de procesul de privatizare ce a permis
investitorilor care au avut acces la finanţare semnificativă să preia controlul asupra acestor
întreprinderi. Cu toate că multe vii mai rămân fragmentate, o consecinţă a unui proces defectuos de
privatizare al terenurilor, transformările recente în cadrul fabricilor şi consolidarea terenurilor de către
companiile agricole mari duc la nişte soluţii dominate de piaţă şi la constrângeri ce ţin de furnizare.
Procesul de replantarea viilor începe cu adevărat în serios, condiţionat de cererea excesivă pentru
strugurii de calitate care implică şi costuri, dar şi faptul că multe vinării au finisat procesul de
modernizare a echipamentului, astfel eliberând fonduri pentru achiziţii directe sau luarea în arendă a
viilor.