Particularitățile

comerțului cu
servicii în Republica
Moldova
Curs- Comerț internațional cu servicii.

Profesor- Lobanov Natalia

A realizat – Curarari Vasilisa, gr.Comex201m
 INTRODUCERE
Economia de piaţă funcţionează (la nivel teoretic) fără restricţii
din partea statului. Drept urmare, fiecare agent economic este
liber să cheltuiască, să utilizeze, să producă şi să economisească
cât şi cum crede de cuviinţă, potrivit propriilor interese
economice, integrate în interesul şi nevoile societăţii.
Comerţului i se atribuie un rol deosebit de important în
economie. În acest caz, nu vorbim doar despre economie per
ansamblu, dar şi despre faptul că majoritatea sectoarelor depind
foarte mult de comerţul internaţional. Situaţia de pe pieţele
externe determină semnificativ exporturile care nu sunt foarte
sensibile la preţurile internaţionale sau la fluctuaţiile ratei de
schimb valutar; în schimb, importurile depind de fluctuaţiile
preţurilor. Acest fapt subliniază că evoluţia inflaţiei interne este
foarte importantă pentru dinamica importurilor, iar în cazul
Republicii Moldova controlul inflaţiei ar putea fi o politică
naţională de protecţie a pieţei mult mai eficientă, decât
politicile protecţioniste şi explicite

Comertul cu servicii sunt considerate a reprezenta un

sector al economiei naţionale în care se desfăşoară o
activitate utilă, menită să satisfacă anumite nevoi sociale,
fără a se materializa obligatoriu în produse sau bunuri.
 CONȚINUT
 DESCRIEREA GENERALĂ A COMERȚULUI CU SERVICII ÎN
REPUBLICA MOLDOVA.
 PARTICULARITĂȚILE COMERȚULUI CU SERVICII ( rapoarte
anuale, avize, statistici).
 CONCLUZII. RECOMANDĂRI.
Scopul
Evaluarea stării actuale a comertului cu servicii în Republica Moldova și anume de
a realiza analiza comerţului extern cu servicii al Republicii Moldova în contextul
dezvoltării umane, fapt ce va permite identificarea potenţialelor intervenţii, care ar
putea fi promovate în țară.
OBIECTIVE :
 Definirea specificului general a comerțului cu servicii.
 Rolul, gestiunea și activitatea comerțului cu servicii în
R.Moldova.
 Analiza particularităților comerțului cu servicii.
 Descrierea sferei de cuprindere și clasificare a serviciilor.
 Elaborarea unor concluzilor și recomandări
 Descrierea generală a Comerțului cu Servicii.
Stabilirea continutului serviciilor comerciale cât și dimensionarea capacității ofertei reprezintă o componentă a politicii de produs
generată,pe de o parte, de rigiditatea si perisabilitatea ofertei, iar pe de alta parte de variabilitatea cererii.
Dar, în timp ce produsele care fac obiectul ofertei din comerț există prin ele însele, facându-și permanent simțită prezentă prin stocurile
existente, serviciile comerciale nu exisă decât în timpul în care acestea sunt consumate.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că, vândute în general fără marca și lipsite de ambalaj, serviciile nu pot fi văzute, gustate, încercate
sau simțite, fenomen ce face că, prin acest aspect imaterial, aprecierile asupra evoluției lor sa fie foarte dificile și în multe situații,
subiective. În asemenea condiții, data fiind importantă serviciilor respective care au capatat un rol deosebit de important în activitatea
comercială, precum si tendința de creștere a complexitatii lor, specialiștii se straduiesc să contureze și sa ofere, totuși, o serie de
elemente care sa vina în sprijinul întreprinzatorilor.
Preocupările respective au în vedere atât conceptualizarea acestora, cât și modalitațile de integrare în activitațile de ansamblu ce se
desfasoară în cadrul pieței.
Serviciile joacă un rol foarte important în economia moldovenească prin contribuția adusă la valoarea adăugată, la angajarea
forței de muncă și în comerț. Economia Republicii Moldova este în mare măsură una bazată pe servicii. În prezent, serviciile
comerciale generează 50% din valoarea adăugată brută, o pondere de două ori mai mare decât la mijlocul anilor 1990. În sectorul
serviciilor este angajată mai mult de 30% din forța de muncă din Moldova, în comparație cu 20% la mijlocul anilor 1990. La fel,
serviciile contribuie cu aproximativ 30% la veniturile totale din export ale țării; la mijlocul anilor 1990 această cifră era de aproximativ
17%. După cum sugerează indicii Avantajelor Comparative Revelate (ACR), serviciile exportate de Republica Moldova sunt mai
competitive decât bunurile pe care le exportă.
 Comertul exterior

Politica comercială a Republicii Moldova este componenta politicii economice care vizează sfera relaţiilor economice externe şi presupune
totalitatea reglementărilor, instrumentelor şi măsurilor de politică comericală care urmăresc promovarea schimburilor comerciale externe şi
stimularea dezvoltării economiei naţionale la adăpost de concurenţa străină.
În această ordine de idei, politica comercială a Republicii Moldova are drept scop promovarea relaţiilor economice externe, în special prin
impulsionarea exporturilor, protejarea economiei naţionale de concurenţa străină, prin reglementarea şi monitorizarea importului, precum şi
menţinerea echilibrului balanţei comerciale.
Astfel, din 26 iulie 2001, Republica Moldova este membru cu puteri depline al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, care militează pentru
liberalizarea comerţului cu bunuri şi servicii, prin desfiinţarea barierelor şi elaborarea de noi reguli în domeniile aferente comerţului.
Totodată, Acordurile OMC prevăd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care membrii îşi apără drepturile şi
reglementează divergenţele care apar între ei.
În acest context, noua redacţie a Acordului privind zona de comerț în cadrul CSI, semnat la 18 octombrie 2011, presupune facilitarea
comerţului regional prin îmbunătăţirea relațiilor comerciale între statele semnatare, păstrarea taxei vamale zero la peste 10 mii grupe de
mărfuri, prevede reducerea şi anularea graduală a taxelor pentru produsele care fac excepție din regimul de liber schimb, precum și
neaplicarea noilor restricții în comerț. Datorită noului Acord a fost redus numărul de acorduri bilaterale existente anterior, care reglementau
relațiile comercial-economice cu țările CSI. Totodată, Acordul prevede mecanismele de soluționare a litigiilor comerciale în
cadrul platformei OMC și în limitele mecanismelor și procedurilor agreate de părți.
Acordul de liber schimb central-european CEFTA, la care Republica Moldova este parte din anul 2007, are drept obiectiv augmentarea
comerţului cu mărfuri şi servicii şi impulsionarea investiţiilor între ţările-membre CEFTA, precum şi eliminarea barierelor şi a distorsiunilor
din calea comerţului şi facilitarea circulaţiei mărfurilor în tranzit şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor şi serviciilor între teritoriile
Părţilor.
Totodată, prin amendarea Regulamentului 980/2005 şi Deciziei Comisiei 2005/924/EC, Consiliul Uniunii Europene a fost adoptat
Regulamentul nr.55/2008 din 21 ianuarie 2008 privind introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome (ATP) pentru Republica Moldova.
7
 Perspective

Acordul de instituire a unei Zone de liber schimb

aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) cu Uniunea
Europeană, parafat la 29 noiembrie 2013, în
cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la
Vilnius, este parte a Acordului de Asociere dintre
Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Acesta va oferi Republicii Moldova cadrul
necesar pentru modernizarea relaţiilor sale
comerciale şi pentru dezvoltarea sa economică
graţie deschiderii pieţelor prin excluderea taxelor
vamale şi a cotelor, şi printr-o armonizare
cuprinzătoare a legislaţiei, normelor şi
reglementărilor naţionale cu legislaţia europeană
din sectoarele aferente comerţului.
.
Acordul de comerţ liber între Republica Moldova şi Republica Turcia, care presupune facilitarea comerţului regional prin îmbunătăţirea
relațiilor comerciale între statele semnatare, este determinat de angajamentele Turciei faţă de Uniunea Europeană, conform cărora partea
turcă urmează să-şi racordeze politica sa comercială la cea comunitară, iar alinierea respectivă va include şi acordurile comerciale
preferenţiale pe care Uniunea Europeană urmează să le semneze cu ţările terţe, inclusiv şi cu Republica Moldova.
Tipuri de servicii în Republica Moldova!
 SERVICII DE TELECOMUNICAȚII
Se referă la serviciile de transmisie a imaginii, a sunetelor, precum şi a altor
informaţii utilizând diverse mijloace de comunicaţii prin cablu, satelit, telefon, telex,
telegrame, poșta electroniă, radio, TV sau alte mijloace electronice, cum ar fi:
 Servicii de telefonie fixă şi servicii de întreţinere a reţelei specifice;
 Servicii de telefonie și comunicații mobile;
 Servicii de telex şi de întreţinere a reţelei;
 Servicii de telegraf şi de întreţinere a reţelei;
 Servicii de transmisie şi întreţinere a reţelei radio şi televiziune prin cablu;
 Servicii de transmisie prin satelit;
 Servicii de poştă electronică;
 Servicii de fax;
 Servicii pentru nodurile de comunicaţii prin internet şi de acces online, inclusiv furnizarea de
acces la internet;
 Servicii de reţele de afaceri specializate;
 Servicii de teleconferinţă și suport;
 Servicii de acces permanent, inclusiv furnizare acces internet;
 Servicii de întreţinere a mijloacelor de telecomunicaţii.
• Exemple de companii : Moldtelecom, Orange Moldova , Premier Telecom, Veneva Grup SRL,
MoldCell , Nextell, etc.

10
 Servicii informatice şi de media
Comercializarea programelor informatice (vânzare/cumpărare software,
livrare programe special dezvoltate pentru clienţi, licenţe) Acestea se referă
la:
Vânzarea/cumpărarea de programe special dezvoltate pentru clienţi
(indiferent de modul de livrare), precum şi licenţele de utilizare a acestor
programe (utilizate în producţie, jocuri pe calculator etc.);
Documentarea, dezvoltarea, producerea şi livrarea programelor, inclusiv
sisteme de operare dezvoltate la cerere pentru clienţi;
Programe standard (produse la scară largă) livrate electronic (ex:
descărcate
. online), indiferent dacă licența se plătește periodic sau o singură
dată;
Licenţe pentru folosirea unor programe standard livrate pe suport fizic
care presupun o taxă periodică de actualizare a licenţei (ex: programele de tip
antivirus);
Vânzarea/cumpărarea de drepturi de proprietate asupra unor programe şi
aplicaţii.
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este sectorul cu un grad sporit
al producţiei şi exporturilor, care oferă oportunităţi de angajare şi intensifică
cererea faţă de muncitorii înalt calificaţi şi forme moderne de organizare a
producţiei, cu repercusiuni potenţiale asupra sistemului de învăţământ şi
asupra unor sectoare ale economiei.

Exemple : Endava, JiviGrup, Indrivo,Amdaris, Mixbook, majoritatea

11
companiilor din IT Park Moldova, dar si alte companii care presteaza astefel
de servicii.
 Servicii de sănătate

Se referă la servicii de sănătate prestate de rezidenţi

nerezidenţilor sau prestate de nerezidenţi rezidenţilor,
fără deplasarea pacienţilor în ţara prestatorului de servicii
de sănătate:
Servicii de asistenţă medicală prestate la distanţă (prin
telemedicină, telediagnostic) sau onsite (deplasarea
personalului medical în ţara de rezidenţă a pacientului);
Analize de laborator;
Stabilirea diagnosticelor pe baza ecografiilor,
radiografiilor, tomografiilor şi altor documente medicale;
Servicii stomatologice
Servicii de asistenţă în stabilirea tratamentului.
Exemple : Medpark, Sancos, Revimed, MedExpert, Synevo,
Repromed, Presano, Invitro,
Servicii de turism

Turismul este unul dintre cele mai importante şi dinamice sectoare economice din lume,
cuprinzînd un număr tot mai mare de noi destinaţii. Aceste dinamici au transformat turismul
într-un factor-cheie pentru progresul socio-economic.
Turismul a devenit una dintre principalele surse de venit pentru multe țări în curs de
dezvoltare, iar răspîndirea globală a turismului în statele industrializate și dezvoltate a produs
beneficii economice și a sporit ocuparea forței de muncă în mai multe sectoare conexe.
Fiind un sector de prestare servicii, turismul contribuie la dezvoltarea economiei prin
acumularea de capital în cadrul a cca 12 tipuri de activităţi specifice ramurii, atrăgînd în
activitatea sa cca 20 de ramuri conexe cu cca 140 de servicii aferente sectorului turismului:
alimentaţie publică, transport, producere şi comercializare de mărfuri, echipamente,
suvenire, activităţi culturale, sportive, de agrement, închiriere de mașini, prestări servicii
medicale, etc.

Exportul de servicii turistice = contravaloarea serviciilor turistice prestate

cetăţenilor nerezidenţi atât pe teritoriul RM, cât şi în afara teritoriului ei.
Includem aici şi turismul de business, turismul de tip MICE - cursuri,
întâlniri de afaceri, conferinţe, evenimente etc.
Importul de servicii turistice = contravaloarea serviciilor turistice prestate
cetăţenilor români în afara teritoriului RM.

13
Turismul reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de inovație și diversificare economică,
contribuind la modelarea dezvoltării socio - economice în țările de destinație din întreaga lume.
În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 352/2006 cu privire la organizarea și
desfășurarea activității turistice în Republica Moldova, turismul este declarat drept unul
din domeniile prioritare ale economiei naţionale.
Direcțiile de dezvoltare a turismului în Republica Moldova în perioada 2014 – 2020 au fost
stabilite în Strategia de dezvoltare a turismului ”Turism 2020”, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr. 338 din 19 mai 2014, obiectivul general fiind „Impulsionarea activităţii turistice
în Republica Moldova prin dezvoltarea turismului intern şi receptor”.
Prioritățile statului pentru dezvoltarea turismului din Republica Moldova în următorii 5 ani sunt
stabilite în proiectul Programului de dezvoltare a turismului ”Turism 2025”, care are drept
scop ”Dezvoltarea Republicii Moldova ca destinație turistică competitivă și durabilă, aducînd
beneficii economice, de mediu și sociale comunităților locale și generațiilor viitoare”.

Sfera de cuprindere a serviciilor turistice internaţionale

 Serviciile de cazare;
 Serviciile de catering (servire a mesei);
 Serviciile de transport local (indiferent de mijlocul de transport);
 Serviciile de turism cultural, divertisment, organizarea de excursii;
 Bunurile şi serviciile achiziţionate de turişti / călători pe perioada
sejurului (ex. suveniruri, servicii de furnizare internet la hotel etc.);
Serviciile medicale şi serviciile educaţionale care presupun
deplasarea clienţilor (pacienţi, cursanţi) din ţara de origine în ţara în
care sunt prestate serviciile.
Exemple : PandaTur, EnjoyTravel, SoleiTurism, Paradis-Tur si etc.
 Servicii financiare:

 Comisioane pentru creditare;

 Comisioane pentru constituire depozite;
 Comisioane pentru administararea conturilor bancare;
 Comisioane pentru leasing financiar;
 Comisioane pentru factoring;
 Comisioane pentru acreditive, pentru linii de credit;
 Comisioane pentru tranzacţii cu derivate financiare (inclusiv contracte
futures);
 Comisioane pentru subscrierea, plasamentul emisiunilor şi răscumpararea
titlurilor de valoare;
 Comisioane aferente plăţilor de dobânzi sau dividende la titlurile de
valoare; Comisioane pentru compensarea plăţilor;
 Comisioane specifice cardurilor de credit;
 Comisioane pentru tranzacţiile de schimb valutar;
 Comisioane pentru transfer bancar;
 Comisioane aferente diverselor decontări;
 Comisioane la credite ipotecare şi neipotecare;
 Comisioane aferente serviciilor de achiziţie şi preluări;
 Servicii operaționale și de reglementare a piețelor financiare;
Alte tipuri de servicii în Republica Moldova:
 Transport –de marfuri, pasageri, auto, fluvial, aerian.
 Servicii aferente agenţiilor de presă (scrisă, audio, video şi altele)
 Servicii de cercetare și dezvoltare
 Cercetare sistematică pentru dezvoltarea de noi produse, procese, tehnologii etc
 Servicii de afaceri
 Servicii de consultanţa contabilă, fiscală şi de audit
 Servicii de publicitate, marketing şi de sondare a opiniei publice
 Servicii de constructie
 Servicii de inginerie
 Servicii tehnice
 Servicii juridice
 Servicii educationale
 Servicii în domeniul agriculturii, pescuitului etc.
 Servicii guvernamentale
 Servicii de livrari
 Servicii postale
Cifra de afaceri în comerţ şi servicii în anul 2020
Biroul Național de Statistică informează, că în luna decembrie 2020 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete) a înregistrat o creștere cu 17,2% (în preţuri comparabile) faţă de luna precedentă şi o creștere cu 18,5%, comparativ
cu luna decembrie 2019

Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei, în decembrie 2020 a crescut cu 18,4% (în preţuri comparabile)
faţă de luna noiembrie 2020 şi a scăzut cu 0,7% comparativ cu luna decembrie 2019.
• În anul 2020 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 4,6% (în preţuri comparabile) faţă de
anul 2019.În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei s-a micșorat cu 15,7% (în preţuri comparabile) în raport cu anul 2019.
• În luna decembrie 2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut cu 2,1 % (în preţuri curente) față de
luna noiembrie 2020 și s-a majorat cu 2,2 %, comparativ cu luna decembrie 2019.
 Conluzii

Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţa prestate, în principal, întreprinderilor în decembrie 2020, au crescut cu 16,7 % (în preţuri curente) față de luna precedentă și s-au micșorat cu
7,4%, comparativ cu luna decembrie 2019.În anul 2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a micșorat cu 5,6% (în preţuri
curente), faţă de anul 2019.
Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţa prestate, în principal, întreprinderilor, în aceeași perioadă a înregistrat o scădere cu 15,5% (în preţuri curente), în raport cu anul 2019.
În luna decembrie 2020 cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a inregistrat o scădere de 3,4% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă şi s-a micșorat cu 13,1% față
de luna decembrie 2019.În anul 2020 cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete s-a micșorat cu 18,1% (în preţuri curente), comparativ cu anul 2019.
• Creşterea exporturilor de servicii informatice şi de informaţii oferă dovezi suplimentare a disponibilităţii şi creşterii acestui segment al
economiei din Republica Moldova, care produce mărfuri şi servicii mai avansate, din punct de vedere tehnologic. În importurile de servicii
prevalează transporturile şi călătoriile. Ca şi în cazul mărfurilor, principalul partener al Republicii Moldova în comerţul cu servicii, este
Rusia, urmată de România, Ucraina şi Germania Comerţul cu servicii este bine diversificat din punct de vedere geografic; ponderile celor
trei parteneri principali în exporturi şi importuri, nu depăşesc 40%.
Impactul Covid-19 asupra comerțului cu servicii în Republica Moldova.
 CONCLUZII:
• Liberalizarea comerțului cu servicii dintre Republica Moldova și UE va avea un impact pozitiv asupra performanței
economice moldovenești. Principala sursă a impactului pozitiv este reducerea marjelor comerciale percepute de intermediarii
de pe piața internă. Într-o măsură mai mică se manifestă și efectul intrării noilor jucători străini pe pieţele serviciilor de
transporturi, telecomunicații, serviciilor bancare și altot servicii utilizate ca inputuri esențiale în procesele de producție
propriu-zise. Această constatare subliniază importanța crucială a relaxării constrângerilor ce influențează în mod negativ
nivelul de concurență în sectorul comerțului și alte sectoare aferente distribuției producției gata. Persistența unor lanțuri
comerciale prea lungi, dar și monopolizate, rezultă în migrarea valorii adăugate de la producători către cei care facilitează și
creează aceste lanțuri necompetitive.
• În același timp, impactul liberalizării de către UE a comerțului cu servicii este foarte mic, chiar neglijabil, cu excepția
sectorului de servicii de transport rutier de mărfuri. Restricţiile actuale impuse de Uniunea Europeană în comerţul cu servicii
sunt deja destul de reduse, iar Acordul de Asociere generează puţină liberalizare suplimentare sau chiar nulă, în anumite
sectoare. La nivelul actual al relațiilor Moldova-UE, puțin ce s-ar mai putea face, cu eforturi și costuri rezonabile, pentru a
asigura prestatorilor moldoveni un tratament ce ar merge dincolo de regimul CNF. Competitivitatea exportului de servicii din
Moldova poate fi sporită, întâi de toate, în urma unor investiții în capitalul uman, prin îmbunătățirea competențelor
managerilor și personalului-cheie, precum și a productivității angajaților, dar și în urma unor investiții în infrastructura
logistică și cea vamală.
În urma analizei proiectului, am ajung la concluzia că Republica Moldova ar putea adopta o serie de măsuri de politici accelerate sau
suplimentare, atât orizontale, cât și la nivel de sectoare, pentru a consolida impactul pozitiv al liberalizării comerțului cu servicii. Acestea sunt:

Măsurile orizontale:
• Extinderea perioadei de ședere pentru persoanele transferate temporar în cadrul companiei lor până la 48 de luni, iar pentru prestatorii contractuali
de servicii și prestatorii independenţi - la 36 de luni;
• Eliminarea completă a testului privind necesităţile de piaţă; în cazul în care o companie are nevoie de specialişti străini, aceasta este o cerință
economică obiectivă; în cazul în care o companie își poate asigura procesele tehnologice cu personalul local, va angaja personal local fără a fi
impusă de lege;
• Adoptarea unui regim de licenţiere / autorizare temporară sau tranzitorie pentru furnizorii de servicii profesionale (contabilitate, audit, inginerie,
servicii de arhitectură) pentru a le permite să lanseze proiecte și practici pentru o perioadă limitată de timp, înainte de eliberarea licenţei permanent
valabile în Republica Moldova;
• Promovarea stabilirii de parteneriate între universitățile și școlile profesionale din Moldova și Uniunea Europeană pentru a crește calitatea și
relevanța sistemului de învățământ din Moldova;
• Începerea negocierilor cu țările UE prioritare referitor la recunoaşterea licenţelor și a calificărilor emise în Republica Moldova;
Contabilitate și audit, servicii juridice, inginerie și arhitectură:
• Adoptarea unei politici mai liberale privind prezenţa comercială;
• Permiterea în mod explicit a parteneriatelor ca posibile forme juridice de organizare juridică a unei afaceri/firme;
• Reevaluarea necesității obiective a condiției de deținere a cetățeniei pentru practicarea serviciilor juridice de reprezentare în justiție;
Servicii de construcţii:
Eficientizarea procesului de autorizare a construcțiilor și reducerea numărului de proceduri oficiale și a costurilor aferente;
Servicii financiare:
Relaxarea interdicției privind activitatea sucursalelor pentru instituțiile financiare străine cu reputaţie și din jurisdicțiile de încredere, menținând, în
același timp, interdicțiile pentru sucursalele instituțiilor financiare din jurisdicțiile care comportă riscuri.
Servicii de transport:
Asigurarea separării verticale și contabilizarea separată a serviciilor din clase distincte ale întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” și definirea
unei politici credibile de oferire transportatorilor privați a accesului la infrastructură, în condiții previzibile și rezonabile din punct de vedere economic;
Instituirea unei autorități funcționale și independente de reglementare a pieței serviciilor de transport feroviar;
Servicii de logistică:
Reevaluarea necesităţii obiective de menţinere a întreprinderilor de stat pentru serviciile de brokeraj vamal;
Reevaluarea necesităţii obiective de menţinere a condiţiei de licenţiere pentru serviciile de brokeraj vamal;
Servicii de distribuție:
Eliminarea efectivă a acordurilor anticoncurențiale, prin sporirea capacităților Consiliului Concurenţei în analiză / investigație economică , juridică și
financiară;
Adoptarea unui set de sancţiuni mai disuasive și mai credibile pentru încălcarea concurenţei în domeniul serviciilor de distribuţie;
Servicii de telecomunicaţii:
Asigurarea eficientă a accesului și partajării infrastructurii critice pentru toți operatorii de pe piață;
Servicii poştale și de curierat:
Impunerea contabilizării separate pentru servicii din clase distincte și aplicarea unui sistem corespunzător de alocare a costurilor în cadrul companiei de
stat „Poșta Moldovei”;
Definirea unor reguli clare și transparente pentru subvenționarea și tratamentul fiscal echitabil al operatorilor poștali;
Definirea serviciului universal poștal și atribuirea competitivă și transparentă a contractelor pentru operatorii poştali desemnaţi pentru furnizarea
serviciului universal;
Servicii informatice:
Reevaluarea necesităţii obiective de menţinere a întreprinderilor de stat pentru serviciile informatice;
BIBLIOGRAFIE

http://dcfta.md/uploads/0/images/large/zlsac-dintre-ue-ui-rm-evaluarea-impactului-liberalizirii-comeryului-cu-servicii-asupra-economiei-
moldoveneuti.pdf?fbclid=IwAR2seqByA7uO0PBy9wYSuX8P5UAbe2uuBgb6dkoAwmPhNQGThCm_zi5Bb4Y
https://unece.org/fileadmin/DAM/trade/ct/ct_2011/AfT_Moldova_R.pdf?fbclid=IwAR3iyA42nfNf-yAfywAb-UaTo7GzM4m-
x8PvtNz65VudC6ogSNujEvegi6M
https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6919&fbclid=IwAR1Rr5Klj7BZ1xUjXIH8AeD72Eiozl2MTfe1RjwjZOvVP2X9tGxMmvIUF
4I#idc=457&
http://ec.utgjiu.md/wp-content/licenta/2018/finalizare%20studii/ects/Economia%20in%20servicii/Economia%20in%20servicii.pdf
https://stisc.gov.md/ro/directii-de-activitate
file://CIS.pdf

28
Mulțumesc Pentru Atenție !

29