,,Rolul UE în comerțul

internațional“
A elaborat: Lungu Daniela
EMREI 191 FR
 Cuprins

• ROLUL POLITICII COMERCIAE COMUNE

• IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA COMERȚUL
INTERNAȚIONAL
• RELAȚIILE REPUBLICII MOLDOVA ÎN RAPORT CU
COMERȚUL INTERNAȚIONAL
În prezent, UE formează cel mai mare bloc comercial din
lume, ceea ce îi oferă o poziție puternică în afacerile
comerciale mondiale. Această poziție de forță se datorează
faptului că UE are ponderea economică combinată a 28 de
țări, ceea ce îi sporește puterea de negociere în raport cu
țările terțe.
ROLUL POLITICII COMERCIALE COMUNE
Comerțul internațional este, de asemenea, o forță motrice centrală
subiacentă globalizării, un proces de integrare între țări și indivizi. Potrivit
teoriei economice, pe măsură ce dezvoltarea tehnologică determină
reducerea costurilor tranzacțiilor (comunicare, transport), se dezvoltă
comerțul transfrontalier și investițiile.
Beneficiile comerțului internațional

• Integrarea economică prin comerț promovează pacea și stabilitatea;

• Prețuri reduse la import/export;
• Promovarea valori fundamentale cu scopul de a contribui la
îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor.
• Comerțul internațional permite să stabilească relații cu alte țări și să
creeze alianțe în întreaga lume. Implicarea activă a UE în cadrul OMC
îi permite să urmărească multilateralismul și cooperarea
internațională printr-un sistem care se bazează mai degrabă pe reguli
decât pe putere
În ceea ce privește efectele nedorite, comerțul poate genera
inegalități regionale, de exemplu salarii mai mici, deoarece producția
se mută în țări care oferă un avantaj comparativ în acest sens. Pe
măsură ce resursele sunt realocate întreprinderilor mai productive din
cadrul unei economii, se așteaptă ca plusul de eficiență să genereze
câștiguri nete în ceea ce privește bunăstarea.

Liberalizarea comerțului fără o reglementare atenuantă poate să

submineze, de asemenea, protecția datelor cu caracter personal.
 Normele specifice privind politica comercială a UE față de țările terțe
sunt prevăzute la articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene TFUE.
 IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19
ASUPRA COMERȚUL INTERNAȚIONAL

Pandemia de COVID-19 a redus semnificativ comerțul internațional cu

mărfuri în 2020, inclusiv schimburile comerciale ale UE cu principalii săi
parteneri comerciali. Deși perspectivele comerciale pot părea incerte,
din cauza crizei provocate de COVID-19, există dovezi ale redresării și
dezvoltării în toată lumea.
La nivel economic, pandemia a perturbat extrem de grav comerțul mondial. Unele domenii
s-au confruntat cu o cerere mult mai mare decât altele (de exemplu, producătorii de
echipamente personale de protecție, consumabile medicale sau produse de igienă) sau au
reușit să reacționeze mai rapid. În același timp, domenii precum producția de vehicule și
utilaje s-au confruntat cu dificultăți privind volumul crescut al cererii și ofertei. Indiferent
de domeniu, companiile au trebuit să se adapteze, de la implementarea unor noi procese
până la oferirea de noi produse sau servicii, care să reflecte schimbarea comportamentelor
legate de cheltuieli. Probabil cel mai durabil rezultat a fost trecerea la comerțul electronic.
Prezența online a devenit factorul cheie pentru a răspunde cerințelor clienților, și chiar
pentru a ajunge la unii noi, fapt care se confirmă și în prezent. Unele sectoare au
înregistrat creșteri mai mari decât era de așteptat, determinate în principal de pandemie și
de perioadele mai lungi în care companiile și, implicit, consumatorii și-au desfășurat
activitatea de acasă.
 RELAȚIILE REPUBLICII MOLDOVA ÎN
RAPORT CU COMERȚUL INTERNAȚIONAL
În prezent, regimul comercial al Republicii Moldova este unul liberalizat,
inclusiv în plan extern pieţele de export fiind deasemenea liberalizate
pentru exporturile din Republica Moldova. În practică, comerţul este
vulnerabil la acţiunile unilaterale ale partenerilor comerciali ai
Republicii Moldova. De aceea, se pare că problema-cheie în politica
comercială este lipsa asigurării unei mai mari previzibilităţi la stabilirea
relaţiilor comerciale cu principalii partenerii comerciali.
 Performanţa comercială depinde nu
numai de regimul comercial, dar şi de
climatul de afaceri şi de investiţii din
ţară. În timp ce regimul comercial în
Republica Moldova este destul de
favorabil pentru participanţii la
comerţul extern şi, în general, mediul
extern pentru exporturile
moldoveneşti este, de asemenea, unul
pozitiv, mediul de afaceri pare a fi un
factor, care determină reducerea
competitivităţii mărfurilor produse în
Republica Moldova.
Pentru a utiliza pe deplin capacitatea comerţului de dezvoltare a potenţialului
uman al ţării, este necesar să se depăşească obstacolele existente în calea
dezvoltării comerţului. Din analiza regimului comercial şi a climatului de afaceri,
rezultă că aceste obstacole se întâlnesc, în principal, pe partea ofertei. Apoi,
intervenţiile potenţiale în cadrul programului de Asistenţă în domeniul
comerţului în Republica Moldova, în măsura posibilităţilor, ar trebui să:
• contribuie la generarea ocupării forţei de muncă şi a veniturilor;
• se axeze pe grupurile sociale relativ defavorizate;
• producă mărfuri publice, cu acoperire maximă; şi să
• abordeze imperfecţiunile pe pieţele de mărfuri, care par să limiteze cel mai
mult dezvoltarea comerţului.
Analizând structura economiei, evidenţiem două sectoare, care promit un randament ridicat de
dezvoltare umană:
• Agricultura şi industria de prelucrare, sectorul în care continuă să fie angajată cea mai mare parte a
forţei de muncă; acesta generează venituri pentru cele mai sărace segmente ale societăţii - populaţia
rurală; acest sector este implicat activ în exporturi, are poziţii bine stabilite pe pieţele externe, dar are
nevoie stringentă de a adăuga valoare produselor, care urmează să fie exportate; sectorul capabil să
reducă inegalitatea regională şi care afectează în mod pozitiv situaţia mediului înconjurător în ţară;

• Tehnologii informaţionale şi de comunicare, sectorul cu o creştere rapidă a producţiei şi exporturilor,

care oferă locuri de muncă şi stimulează cererea de muncitori cu calificare înaltă şi forme moderne de
organizare a producţiei, cu impact potenţial asupra sistemului de învăţământ şi asupra altor sectoare ale
economiei.
 În ultimul deceniu a devenit clar că schimburile comerciale cu
partenerii tradiţionali din CSI nu garantează pieţe stabile de export.
Interdicţia aplicată brusc de către Rusia asupra importurilor de vinuri
moldoveneşti şi băuturi spirtoase, legume, produse horticole şi
animaliere, în 2005, 2006 şi 2010 a subliniat necesitatea diversificării
urgente a exporturilor. Creşterea exporturilor către UE ar contribui la o
astfel de diversificare şi ar oferi acces la pieţe de valoare mai înaltă. Prin
urmare, respectarea cerinţelor lanţurilor europene de aprovizionare cu
alimente este provocarea cu care se confruntă astăzi sectorul agro-
alimentar al Republicii Moldova.
 Pentru a încuraja exporturile și importurile, țara trebuie să adere la
lanțurile de valoarea regionale și globale pentru a deveni mai eficientă
în ceea ce deja produce și pentru a inova. Atragerea investițiilor, atât
străine cât și locale, sunt de asemenea importante.