1.

În ce măsură apreciați că este pregătită comunitatea internațională (OI, guverne, mediul

corporativ, societatea civilă..) să se adapteze la una dintre următoarele provocări: efectele
pandemiei de COVID -19; derularea celei mai mari părți a CI prin intermediul platformelor
on line; consacrarea unor noi căi de livrare a produselor (supply chains); apariția cu tot mai
mare frecvență a unor servicii noi; dezvoltarea exponențială a sectorului cuaternar al
economiei; avansarea economiei verzi, albastre sau oranj – la fiecare dintre numere va figura
doar una dintre provocări.......
 efectele pandemiei de COVID -19

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, comunitatea internațională a asistat la cea mai

profundă prăbușire a tuturor indicatorilor macroeconomici. Schimburile comerciale
transfrontaliere au fost distorsionate atât pe partea cererii cât și pe cea a ofertei. În anul 2019,
chiar înainte de izbucnirea pandemiei, comerțul internațional cu bunuri a înregistrat un
declin, cauzat de tot mai acutele tensiuni politice dar și de revenirea la măsuri protecționiste.
Pe de alta parte, comertul cu servicii a inregistrat o crestere față de cel cu bunuri. Astfel, criza
a scos în evidență rolul vital al serviciilor (îndeosebi al celor logistice) și al tranzacțiilor
online. În prezent, consecințele cauzate de pandemia Covid-19 sunt încă resimțite la nivel
internațional, iar procesul de adaptare la efectele generate de aceasta sunt în curs de
desfășurare. Măsurile întreprinse diferă de la un stat la altul. Totuși, solidaritatea și
colaborarea între state au fost esențiale pentru a grăbi procesul de reconstruire a indicatorilor
macroeconomici. Consider că, comunitatea internațională este pregătită să facă față
provocărilor generate de pandemia Covid-19 și să pună în practică toate aspectele învățate în
urma crizei.

 Derularea celei mai mari parti a CI prin intermediul platformelor online.

Există numeroase eforturi ale comunității internaționale în ceea ce privește digitalizarea și
integrarea tehnologiei pe o scară tot mai largă de domenii. Cu toate acestea poate fi necesară
o coordonare mai mare. Progresul tehnologic și deschiderea către mediul extern (vectori ai
avansării economiei) sunt corelate indestructibil. Sunt adoptate treptat, de către guverne,
tehnologii digitale pentru a îmbunătăți eficiența și transparența comerțului internațional și nu
numai. Unele țări sunt mult mai avansate, au resursele și forțele necesare să poată adopta
aceste infrastructuri digitale mai rapid decât altele. În perioada de creștere a comerțului
 electronic, companiile tehnologice cât și cele din domeniul comerțului online au avut
success, fiind și cel mai bine pregătite. Totuși, pentru a asigura succesul celor mai mari
comercianți, este nevoie și de țările în curs de dezvoltare, pentru a facilita si a asigura accesul
acestora la bunuri si servicii. Progresul economic neîntrerupt se bazează pe abilitatea
societății umane de a se ajusta, adapta și promova inclusivitatea.

 Consacrarea unor noi cai de livrare a produselor.

Provocarea legată de consacrarea unor noi căi de livrare a produselor (supply chains) este una
deosebit de relevantă în contextul actual al schimbărilor economice și tehnologice.
Standardizarea noilor cai de livrare este esențială în facilitarea și colaborarea între țări, pentru
a gestiona schimbările în mod armonios și pentru a minimiza riscurile. Asta include definirea
standardelor și protocoalelor internaționale, crearea unui cadru legislativ și reglementar,
stimularea inovației, adoptarea și promovarea tehnologiilor avansate (ex. blockchain și
analize predictive), pentru a îmbunătăți vizibilitatea și gestionarea eficientă a lanțurilor de
aprovizionare. Investițiile în infrastructură, inclusiv în tehnologii digitale și comunicații
devin un pilon de sprijin al noilor cai de livrare, asigură o conectivitate mai bună între

partenerii din lanțul de aprovizionare.

 Apariția cu tot mai mare frecvență a unor servicii noi.

În contextul apariției tot mai frecvente a unor servicii noi, reacția comunității
internaționale, inclusiv a Organizațiilor Internaționale (OI), guvernelor, mediului corporativ
și societății civile, variază, dar se observă în mod global un trend de adaptare rapidă la
inovații și schimbări tehnologice. Entitățile implicate sunt receptive la noile servicii și sunt
dispuse să se adapteze la schimbările aduse de aceste inovații, reflectând o atitudine generală
pozitivă față de progresele tehnologice și serviciile noi.

 Dezvoltarea exponentială a sectorului cuaternar al economiei.

OI sunt implicate activ în definirea normelor și reglementărilor pentru sectorul cuaternar,
contribuind la stabilirea unui cadru global pentru dezvoltarea sa. Guvernele lucrează la
elaborarea de politici care să susțină creșterea sectorului cuaternar și să stimuleze inovația, având
în vedere potențialul său de impact asupra economiei. Companiile tehnologice și de cercetare
ocupă poziții de lider în dezvoltarea sectorului cuaternar, fiind principalii actori în aducerea
inovațiilor și tehnologiilor de vârf în acest domeniu. organizațiile și cetățenii sunt susceptibili să
fie afectați de schimbările aduse de dezvoltarea sectorului cuaternar, fie prin influențarea
locurilor de muncă, fie prin impactul social și economic al noilor tehnologii și servicii.
Implicarea și conștientizarea societății civile sunt importante în gestionarea acestor schimbări.

 Avansarea economiei verzi, albastre sau oranj

Avansarea economiei verzi, albastre sau oranj reprezintă direcții specifice în dezvoltarea
economică care pun accentul pe sustenabilitate și impactul pozitiv asupra mediului. Economia
verde se axează pe practici durabile și reducerea impactului asupra mediului. Economia albastră
se referă la utilizarea sustenabilă a resurselor marine. Economia oranj promovează inovația și
creativitatea în abordarea problemelor de mediu. Toate aceste concepte încurajează inovația,
eficiența și gândirea sustenabilă, având ca obiectiv armonizarea creșterii economice cu
conservarea resurselor și reducerea impactului asupra mediului. Nevoia de utilizare a resurselor
regenerabile, de reducere a emisiilor de carbon,de reciclare, presupune costuri imense, iar
entitățile (OI, guverne, etc) sunt literalmente obligate să i-a măsuri cu privire la schimbarile
produse de activitățile cotidiene. OMC si cateva entitati nonguvernamentale de talie
internationala, au depus si depun in continuare eforturi enorme cu privire la avansarea acestor
concept esentiale.

2. Comentați pe scurt (max. 10 rânduri) aserțiunea „ integrarea comercială poate juca un rol mai
mare în planul sporirii nivelului de prosperitate economică .........

Aserțiunea citată mai sus reprezintă o provocare a S.C.I. Odata cu cresterea numarului
participantilor in cadrul sistemului commercial global, s-a facut un pas important in ceea ce
priveste eliminarea dihotomiei. Nivelul prosperitatii economice presupune comertul liber intre
tari, de eliminare a barierelor comerciale și promovarea unui mediu de comerț deschis și
echitabil. Integrarea comerciala presupune deschiderea catre cooperare internationala intre actorii
comertului si poate avea un impact semnificativ asupra prosperității globale. Integrarea
comerciala joaca un rol crucial in planul prosperitatii economice, deschizand noi oportunitati de
extindere a pietelor pentru tarile implicate, se facilitează fluxul liber al bunurilor și serviciilor,
ceea ce stimulează creșterea economică la nivel global. Aceasta promovează eficiența economică
prin specializarea și concentrarea țărilor pe producția în care au avantaje comparative, ceea ce
duce la o utilizare mai eficientă a resurselor. Confruntarea cu competiția internațională determină
întreprinderile să devină mai competitive prin inovare, reducerea costurilor și creșterea calității,
beneficiind astfel consumatorii. În ansamblu, integritatea comercială reprezintă un element cheie
în consolidarea fundațiilor pentru o creștere economică durabilă și prosperitate internațională.
Promovarea acestui principiu este esențială pentru construirea unui mediu de afaceri favorabil,
care să stimuleze colaborarea și dezvoltarea globală.

3. Comentați pe scurt (max. 10 rânduri) tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a

economiilor către mediul extern.........
Tendința tot mai pronunțată de deschidere a economiilor către mediul extern reflectă o schimbare
semnificativă în paradigma economică globală. Ţările cu economiile cele mai deschise au de
câştigat pe termen mediu şi lung. Aceasta observatie provoaca si alte economii ale lumii sa se
orienteze catre mediul extren. Deschiderea catre mediul extern vine la pachet cu numeroase
beneficii si oportunitati. Aceasta deschidere este alimentata si de interdependentele dintre tari,
adica schimburile comerciale de bunuri si servicii, permitand acestora sa se specializeze in acele
sectoare sau activitati in care sunt mai competitive, creand premise pentru ca oameni sa isi
valorifice mai bine talentele si cunostintele acumulate, iar consumatorilor le ofera o gama mai
variata de produse si servicii la preturi de echilibru. Totodata, in unele sensuri deschiderea spre
mediul extern si cresterea interdependentelor pot conduce la discomfort – concurenta, dinamica
si structura pietelor diferita, impune modificari ale preferintelor consumatorilor etc. Ttootusi, ca
urmare a participarii la comertul international se pot asigura locuri de munca mai bune si mai
bine platite, piete cu dimensiuni mai mari care pot duce la maximizarea eficientei, mai multa
stabilitate si armonie la scara internationala, atenuarea subdezvoltarii si a saraciei si implicit
stimularea celorlalte fluxuri ale circuitului economic mondial.

4. Explicați pe scurt (max 10 rânduri) aserțiunea - Interdependenţele tot mai pronunţate

permit ţărilor să se specializeze în sectoarele şi activităţile în care sunt mai
competitive.......

Aserțiunea subliniază că interdependențele crescânde dintre țări creează oportunități pentru

specializare economică în sectoarele și activitățile în care acestea au avantaje comparative și
competitive. Prin colaborarea internațională, țările pot separa sarcinile și se pot concentra pe
producția de bunuri și servicii în care excelază, optimizând eficiența și utilizarea resurselor.
Această specializare încurajează schimburile comerciale, favorizează creșterea economică și
contribuie la formarea unei rețele globale de producție și comerț. Cu toate acestea, este important
să se gestioneze echilibrul între interdependență și autonomie pentru a asigura reziliența și
sustenabilitatea economiilor naționale.

5. Printre elementele definitorii ale actualului tablou comercial internațional regăsim:

a;b; c; d; e; (se va comenta fiecare într-o frază) ..... pag.21

Pentru a putea intelege noul tablou commercial trebuie sa il radiografiem, avand ca vector
analitic valoarea adaugata in fiecare dintre locatiile care compun retelele
internationalizate de productie. Retelele internationale de distributie jaoaca un rol tot mai
mare la nivelul economiei internationale actuale. Bunurile care fac acum obiectul
schimburilor comerciale transfrontaliere contin numeroase input-uri realizate in alte
teritorii economice, dar statisticile comerciale traditionale atribuie intreaga valoare a
bunurilor importate ultimei proveniente cunoscute. De eceea tranzactiile comerciale intre
actorii economici apartinand unor teritorii comerciale diferite trebuiesc evaluate atat in
mod classic cand si folosind logica valorii adaugate. (carte).

Se bazeaza in continuare pe perceptia clasica, centrata la nivelul statelor ca actori economici

principali; Se prezuma ca politicul si economicul locuiesc in lumi inca diferite; Trebuie redefinit
rolul statului ca unic port drapel al interesului national; Se estompeaza diferentele dintre politica
externa si politica economica externa. Corelatia traditionala dintre acestea s-au inversat; Pe
agendele negocierilor internationale isi fac loc noi subiecte sensibile. Devine importanta corelatia
dintre comert si Securitate. Trebuie gestionat un nou echilibru intre schimburile comerciale si
principiile etice.

6. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri) nivelul high politics al diplomației

comerciale actuale......

Nivelul high politics - este unul dintre cele doua nivele la care se pozitioneaza diplomatia
comerciala.
Nivelul "high politics" al diplomației comerciale actuale se referă la modul în care deciziile și
acțiunile diplomatice în domeniul economic afectează aspecte critice de securitate și politică. În
prezent, diplomația comercială înregistrată la nivel înalt implică negocieri complexe pentru
acorduri comerciale între blocuri economice sau state importante, precum Statele Unite, China și
Uniunea Europeană. Un alt exemplu relevat il reprezinta de high politics il reprezinta sanctiunile
impuse Rusiei din cauza invaziei Ucrainei. Aceasta include discuții privind tehnologia,
securitatea cibernetică și impactul economic asupra politicilor interne. Tensiunile comerciale
între puteri mari pot influența nu doar aspectele economice, ci și relațiile geopolitice și echilibrul
de putere global. Alegerea de a utiliza instrumente comerciale ca mijloace de presiune
diplomatică evidențiază interconectarea dintre sfera economică și cea politică la nivel global.

7. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri) nivelul low politics al diplomației comerciale

actuale....

Nivelul low politics - este unul dintre cele doua nivele la care se pozitioneaza diplomatia
comerciala.
Nivelul "low politics" al diplomației comerciale actuale se referă la aspectele mai practice și
mai tehnice ale negocierilor comerciale. Acest nivel implică discuții specifice despre tarife, cote,
norme comerciale și alte detalii legate de schimburile economice. În prezent, negocierile
comerciale la acest nivel implică adesea preocupări legate de facilitarea comerțului, eliminarea
barierelor tehnice și menținerea unui climat favorabil afacerilor. De asemenea, acest nivel
include discuții legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală, promovarea
investițiilor și asigurarea conformității cu regulamentele comerciale internaționale. Deși mai
centrat pe detaliile tehnice, nivelul "low politics" al diplomației comerciale este esențial pentru
funcționarea practică și eficientă a relațiilor economice internaționale.

8. Printre rațiunile principale ale diplomației comerciale regăsim: a;b; c; d; e; (se va

comenta fiecare într-o frază) .....

• Obținerea unor informații utile și veridice despre mediul extern de afaceri – contribuind
la o înțelegere mai bună a condițiilor de afaceri, a reglementărilor și a oportunităților din
mediul extern.
 • Sprijinirea firmelor de dimensiuni mai mici să își sporească credibilitatea și să își
îmbunătățească imaginea externă – cu scopul de a cerea un cadru favorabil pentru
afacerile mici, asigurându-se că acestea beneficiază de sprijin și promovare în contextul
relațiilor internaționale.
• Încurajarea companiilor să își internaționalizeze afacerile – promoveaza expansiunea
companiilor pe piețele internaționale prin negocierea acordurilor comerciale, eliminarea
barierelor și crearea unui mediu propice investițiilor străine.
• Ținerea sub control a posibilelor stări tensionate sau chiar conflictuale – D.C ca
instrument pentru a preveni tensiunile comerciale sau conflictele, oferind un cadru
diplomatic pentru rezolvarea disputelor și negocieri avantajoase pentru toate părțile
implicate.
• Preocupări de natură strategica - Statele pot utiliza diplomația comercială într-un mod
strategic pentru a-și consolida poziția în cadrul sistemului internațional, pentru a stabili
parteneriate cheie și pentru a-și avansa interesele economice pe termen lung.

9. Printre principalele tipuri de arhitecturi instituționale aferente diplomației comerciale

putem menționa: a;b; c; d; e; (se va comenta fiecare într-o frază) .....

OMC – furnizeaza un cadru legal prin care are loc promovarea comertului international si
facilitarea cooperarii comerciale intre tari. ( comert echitabil si liber).
UE - UE este o organizație regională care promovează integrarea economică și cooperarea între
statele membre. Prin intermediul politicii comerciale comune, UE negociază acorduri
comerciale, gestionează relații comerciale externe și susține coeziunea și dezvoltarea economică
în cadrul blocului său.
(FMI) - FMI este o instituție financiară internațională care furnizează asistență financiară țărilor
membre afectate de dezechilibre economice. În procesul de acordare a asistenței financiare, FMI
poate impune condiții economice și politici care au un impact asupra comerțului și relațiilor
economice.
(BM) - Banca Mondială furnizează asistență financiară și tehnică pentru proiecte de dezvoltare
în țările membre. Aceste proiecte pot include îmbunătățiri în infrastructură, educație, sănătate și
alte domenii care influențează mediul de afaceri și comerțul international.
MAE - implementează acorduri comerciale, reprezintă țara în negocieri internaționale și susține
interesele economice ale țării în contextul relațiilor externe.

curs
a) Ministerul comerțului - promovarea schimburilor comerciale ca și componentă a
politicii comerciale;
b) O combinație între afacerile externe și promovarea comercială. Se practică în statele
în care sunt separate politica comercială și cea de promovare în străinătate ;
c) Existența unui mecanism de coordonare. Există o entitate relativ autonomă
funcțional subordonată atât MC cât și MAE;
d) Promovarea comercială se află în cadrul MAE. Nu există interferențe între
ministerele de linie și cel de externe.
e) Structuri independente de promovare comercială. Activitățile sunt delegate unor
agenții publice sau semi-private (subvenționate de stat).

10. Națiunile fac comerț între ele pentru că: a;b; c; d; (se va comenta fiecare într-o
frază).......

• Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce
cere funcţionarea unei economii moderne;
• Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în
cadrul relativ îngust al unei economii naţionale;
• Factorii de producţie cum ar fi, forta de munca, resursele naturale, sunt relativ asimetric
răspândiţi pe glob.
• Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe.
• Pot favoriza cresterea incasarilor valutare.
• Poate contribui la atenuarea decalajelor, diminuarea pauperitatii.

11. Printre principalele câștiguri obținute de state din participarea la comerțul

internațional putem menționa : a;b; c; d; e; (se va comenta fiecare într-o frază) ....
• Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate.
• Pieţe cu dimensiuni mai mari – posibilitatea de a accesa beneficiile oferite de piata
externa.
 • Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională,
• Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării;

• Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale.

• Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate şi a unor noi
reţele logistice.
• Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare;
• Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.

12. Printre elementele deficitorii ale multilateralismului comercial regăsim: a;b; c; d; e;

(se va comenta fiecare într-o frază) .....

Este cea mai facilă dintre componente; Este filozofia comercială cea mai puţin controversată; S-a
centrat prioritar pe componenta industrială şi pe dimensiunea tarifară; Pune în centrul său
principiul nediscriminării; A avansat, în ultima vreme, către alte domenii (agricultura; serviciile,
DPI, etc.); A migrat către alte politici interne decât cea comercială. Are la baza principii de fond
cum ar fi – nediscriminarea, transparenta, echivalenta, corectitudinea.

13. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri) instrumentele unilateralismului

comercial...........
Princiipalele instrumente cu care opereaza unilateralismul commercial sunt limitarile voluntare
la export (LVE) si instrumentele “protectiei administrate” – masurile antidumping si
compensatorii si masurile de salvgardare. Apelarea la aceste masuri a sporit semnificativ
incepand cu anii ’60. Se poate aprecia ca la runda de la Tokyo, prin adoptarea pachetului
cunoscut de coduri de conduita , multe dintre ele plurilaterale, sa deschis calea apelarii
unilaterale la protectionismul administrat.

14. Printre principiile unilateralismului comercial regăsim: a;b; c; d; e; (se va comenta

fiecare într-o frază) .....
 Exportatorii străini sunt compensaţi. Aceste restricţii sunt în mare măsură voluntare atât
pentru ţările exportatoare cât şi pentru cele importatoare;
 Restricţiile comerciale folosite sunt răspunsuri la poziţii consolidate pe pieţele de import
care prejudiciază anumite sectoare interne;
 Instrumentele folosite oferă restricţionarea temporară a fluxurilor comerciale;
 Echivalenţa dintre aceste măsuri şi contingentele tarifare este ridicată;

15. Printre principiile neoregionalismului comercial regăsim: a;b; c; d; e; (se va

comenta fiecare într-o frază) .....

 Una sau mai multe ţări mici s-au asociat cu o putere economica relatic hegemonica
din punctul de vedere al fortei comerciale si economice ( ex. NAFTA, UE).
 Ţările mai mici au trebuit să procedeze la reforme economice de substanţă anterior
sau simultan cu procesul de integrare economică;
 Nivelul de liberalizare comercială rezultat este unul moderatl. Cu alte cuvinte,
dinamica liberalizarii comerciale preconizate la nivelul gruparilor integrationiste a
parut a fi inferioara celei declarate a se produce la nivel multilateral.
 Acordurile de integrare regională sunt asimetrice din punct de vedere al statelor
participante.
 Partenerii nu se rezumă doar la reducerea sau eliminarea unilaterala a barierelor
comerciale ci trebuie să procedeze şi la armonizarea sau ajustarea altor politici
sectoriale ( proces numit integrare profunda).

16. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care redefinirea constantă a

raportului de forţe în plan comercial îl are asupra comerţului internaţional............;

 Comerţul internaţional continuă să crească în ritmuri tot mai rapide,

 Ideile economice maturizate în ţările dezvoltate au fost tot mai mult asumate de ţările în
curs de dezvoltare şi de cele în tranziţie,
 În următorii ani, W va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere,
 Se maturizează a patra revoluţie industrială care face ca lumea să devină multipolară.
 Europa şi America trebuie să-şi asume provocările lansate în alte zone şi să caute soluţii
la acestea;
 Se redefineşte scala avantajelor comparative şi competitive;
 Spiritul de competiţie cuprinde toate economiile indiferent de nivelul lor de dezvoltare;
 Tot mai multe state îmbrăţişează valenţele liberului schimb şi ale economiei de piaţă.

17. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care apariţia şi maturizarea

grupărilor economice regionale îl are asupra comerţului internaţional..................

S-au constituit iniţial ca derogări de la CNMF sub formă de zone de liber schimb şi uniuni
vamale. Aceste grupari au amplificat schimburile comerciale intre tarile care le compun,
reorientand unele fluxuri comerciale traditionale. Exemplul cel mai sugestiv in reprezinta UE
care, ca urmare a parcurgerii mai multor etape de adancire si extindere, s-a transformat in cel
mai mare actor commercial international, alimentand noii determinanti ai specializarii
internationale. Ca urmare a efectelor de creare şi deturnare de comerţ au amplificat dar şi
distorsionat fluxurile comerciale tradiţionale. Devin laboratoare unde se experimentează noi
norme de conduită în plan comercial, care se pot apoi extrapola la scara internationala.
Regionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratul de liberalizare comercială, dimpotriva se
dovedeste a fi o cale complementara de atingere a acestui deziderat. Tabloul comercial
international consacră astazi noi actori comerciali cu o forţă comercială şi de negociere
sporită.

18. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care diversificarea şi sporirea

eficacităţii măsurilor de politică comercială îl are asupra comerţului
internaţional.............

• Comerţul internaţional este derulat în condiţiile unei concurenţe imperfectate de

obstacole comerciale;
• Gama acestor bariere s-a îmbogăţit iar eficacitatea lor a sporit continuu;
• S-a conturat o lege a protecţiei constante;
• Generează însemnate pierderi de bunăstare;
• Puseurile de protecţionism însoţesc de regulă momentele de conjunctură nefavorabilă;
 • Barierele subminează bazele specializării.

19. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care globalizarea sistemelor de

producţie îl are asupra evoluţiei comerţului internaţional.....

Globalizarea sistemelor de productie reprezinta dezintregrarea pe verticala, proces care

amplifica tranzactiile transfrontaliere cu piese sau parti, dar si cu produse finite, care
modifica directia fluxurilor comerciale. In acest sens, prin imprastierea componentelor, odata
ce se doreste asamblarea lor, este nevoie de trecerea granitelor, fapt care duce la cresterea
comertului prin importuri si exporturi. Un exemplu este Malaiezia, care, prin intermediul
ISD-urilor companiilor unor tari dezvoltate sau din cele nou industrializte, a devenit un
important nucleu de productie si export.

20. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care adâncirea procesului de

instituţionalizare la nivel internaţional îl are asupra comerţului
internaţional..................

In incercarea de a inlocui confruntarea cu conlucrarea, sau pus bazele OIC prin intermediul a 3
pivoti: fonanciar, commercial, bancar. În plan comercial s-a vizat crearea unei O.I.C., insa acest
process a eşuat datorită neratificării Cartei de la Havana de către Congresul S.U.A, dar care a
intrat in vigoare provizoriu, aproape 50 de ani. Percepţia fondatorilor a fost că instituţiile
internaţionale care facilitează cooperarea dintre state sunt importante din raţiuni economice şi
politice. Fondatorii OIC au pornit de la premiza ca trebuie introduse institutii. Procesul de
institutionalizare prevedea prin intermediul schimburilor comerciale cresterea standardizarii
vietii la scara internationala. De asemenea se dorea reducerea taxelor vamale, prezentata in mod
subiectiv.

21. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care factorii demografici îl pot
avea asupra comerţului internaţional.................

Factorii demografici influențează comerțul internațional pe cel puțin două canale:

 modificările care se produc la nivelul scalei avantajelor comparative;

 transformările care au loc în ce privește mărimea și compoziția cererii de importuri;
ceea ce trebuie relevat este faptul ca procesul de convergenta demografica din ultimii 50 de
ani a evoluat in evidenta asimetrie cu cel al disparitatilor de dezvoltare din aceeasi perioada.
Evolutiile demografice differentiate isi pun amprenta asupra costurilor cu forta de munca si
asupra fundamentelor specializarii in productie ci competitivitatii la export. Evolutiile
demografice influenteaza atat scala avantajelor comparative, cat si nivelul si structura cererii
si, deci, si a importurilor. Trebuie sa ne asteptam ca in statele care exista sau va fi in crestere
rata de dependenta a persoanelor de varsta a treia sa devina, din exportatori de bunuri
intensive, net importatori de capital de astfel de bunuri si sa isi vada erodate avantajele
comparative detinute acum la produsele intensive in capital uman. Cresterea ponderii
persoanelor de varsta a treia va conduce la cresterea cererii pentru bunuri si servicii destinate
special acestei categorii. Emergenta clasei de mijloc va contribui la schimbari importante in
structura schimburiloe comerciale internationale.Cresterea numarului de personae bogate din
tarile acum in curs de dezvoltare va genera noi si complexe oportunitati de afaceri, cee ace va
contribui la cresterea comertului international.

22. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care factorii investiționali îl pot
avea asupra comerţului internaţional..................

Acumularea de capital fizic poate influența schimburile comerciale în mai multe moduri.
Investițiile publice în infrastructură pot contribui la apariția în viitor a unor noi jucători la
nivelul peisajului comercial;
O infrastructură de transport de calitate poate stimula schimburile comerciale la nivel
regional, impulsiona comerțul cu servicii și modifica fundamentele viitoare ale specializării
pe produse și procese;
Prin intermediul investițiilor devine posibil ca o țară, specializată în prezent în sectoare
intensive mai ales în forță de muncă slab calificată, să promoveze, pe termen mediu sau lung,
structuri de specializare bazate pe sectoare intensive tehnologic;
Există riscul ca, în absența unui cadru reglementar unitar privind investițiile străine directe
sau de portofoliu, să se amplifice coeficientul de divergență reglementară care poate afecta
alocarea eficientă a resurselor la scară internațională.

23. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) relația bidirecțională dintre progresul

tehnologic și schimburile comerciale transfrontaliere..................
Relația dintre progresul tehnologic și schimburile comerciale transfrontaliere este una
bidirecțională; Printre factorii care s-a demonstrat că influențează semnificativ înclinația
către inovare, se detașează comerțul internațional Conform teoriei economice clasice,
natiunile fac comert intre ele pentru ca difera in ce priveste dotarea cu factori de productie,
unul dintre cei mai importanti fiind in prezent factorul tehnologic, unele tari cumparand
factorul tehnologic, in timp ce altele il vand, unele fabrica tehnologie implementata de alte
tari ( unii care inoveaza ,Germania transfera tehnologia in tarile unde deschid fabrici: China,
astfel ca productia va fi facuta de China, unde va creste comertul.). Cresterea de
productivitatea determina o crestere a c. i. Prin dezvoltarea tehnologica, costurile de
tranzactie scad, urmand o crestere a c.i si a concurentei. Unele tari raman in urma dpv
tehnologic astfel ca pierd avantajul comparativ ceea ce determina o scadere a C.I si o crestere
pt cei care detin avansul tehnologic Se schimba specializarea Standardizarea in tarile care
implementeaza tehnologia permite participarea la c I a unor noi actori: state slab dezvoltate,
in curs de dezvoltare Avansul în plan tehnologic a avut un impact notabil asupra nivelului
costurilor de tranzacție.

24. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care factorii logistici îl pot
avea asupra comerţului internaţional..................

• Costurile ocazionate de transportarea bunurilor de la producător la utilizatorii acestora

influențează volumul, direcția și fundamentele argumentative ale schimburilor comerciale
internaționale;

• Acestea determină unde plasăm linia de demarcație dintre bunurile comrcializabile și cele
necomercializabile și dacă o firmă este apabilă să exporte și cum își poate organiza
producția în străinătate;

• Teoria economică s-a bazat pe numeroase prezumții eronate sau incomplete;

• Prin reducerea ecartului dintre prețurile în țara de origine și cele la destinației, diminuarea
costurilor de transport poate contribui la sporirea gamei de bunuri atrase în circuitul
comercial internațional;
• În legătură cu impactul costurilor de transport asupra schimburilor comerciale drulate la
nivel internațional se pot identifica cel puțin două surse de incertitudine:
 • Prima sursă de incertitudine decurge din maniera în care este organizată
producția la nivel global;
• O a doua sursă de incertitudine decurge din volatilitatea cererii pentru
anumite produse .

25. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul pe care provocarea energetică și

cea a dotării cu alte resurse naturale îl poate avea asupra comerţului
internaţional..................

Si resursele naturale sunt inca un factor de productie important pentru realizarea de produse sau
servicii. Analiza impactului resurselor naturale asupra schimburilor comerciale international
trebuie facuta cu luarea in considerare a urmatoarelor axe de cauzalitate: neuniformitatea
distributiei lor geografice; volatilitatea preturilor; volumul dotarii cu astfel de factori,
procesele innovative implicate si externalitatile negative la contactul cu provocarile
ambientale. Toate acestea influenteaza atat productia cat si schimburile comerciale externe ce au
ca support aceste resurse.

26. Printre caracteristicile pieței internaționale a serviciilor regăsim: a;b; c; d; e; (se va

comenta fiecare într-o frază) ..................

 Are la bază factori comuni şi specifici şi se defineşte printr-o dinamică superioară celui cu
bunuri: Caracteristica aceasta indică faptul că piața internațională a serviciilor se bazează pe
factori comuni, cum ar fi cererea și oferta, dar și pe factori specifici, legați de natura și
particularitățile serviciilor.
 Natura tranzacţiilor se modifică frecvent: Această caracteristică subliniază faptul că
tranzacțiile în piața internațională a serviciilor sunt susceptibile la modificări frecvente,
datorită adaptabilității la schimbările în nevoile consumatorilor, la progresele tehnologice și
la evoluțiile în reglementările internaționale.
 Serviciile pot fi percepute ca activităţi, ca performanţe şi ca avantaje: Aceasta evidențiază
diversitatea în modul în care serviciile pot fi percepție: ca activități desfășurate, performanțe
livrate sau avantaje oferite. Această diversitate reflectă complexitatea ofertei de servicii în
economia globală.
 Cea mai cunoscută tipologie este cea conturată în cadrul GATS: Caracteristica indică
recunoașterea GATS (Acordul General privind Comerțul cu Servicii) ca principala tipologie
pentru clasificarea și reglementarea serviciilor la nivel internațional. Acest acord stabilește
reguli și angajamente pentru facilitarea schimburilor internaționale de servicii.
 De regulă, sunt considerate nestocabile şi presupun proximitatea furnizorilor şi beneficiarilor:
Aceasta subliniază faptul că, în general, serviciile nu pot fi stocate și sunt livrate în timp real.
Acest aspect necesită proximitate între furnizorii și beneficiarii de servicii, adică o anumită
apropiere geografică sau o bună conectivitate și accesibilitate pentru a facilita livrarea și
consumul acestor servicii.

27. Printre principalele forţe (determinanți) care influenţează piaţa internaţională a

serviciilor putem menționa: a;b; c; d; e; (se va comenta fiecare într-o frază) ...................

• Rolul strategic al serviciilor în conexiune cu exporturile de bunuri;

• Creşterea responsabilităţii producătorilor pentru bunurile ofertate;
• Creşterea intensivităţii produselor în DPI;
• Sporirea complexităţii tehnice a bunurilor comercializate;
• Diminuarea distanţei economice dintre state;
• Accentuarea comercialităţii serviciilor;
• Creşterea şi diversificare cererii pentru servicii;
• Maturizarea conceptului de serviciu global;
• Accentuarea procesului de dereglementare şi liberalizare;
•

28. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri) clasificarea serviciilor în funcție de criteriul

corelare cu piața bunurilor........

• Servicii încorporate în bunuri(filme, cărţi, componente pentru sectorul informatic);

• Servicii complementare comerţului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuţie,
asigurare, financiare, bancare, de promovare);
• Servicii care se substituie comerţului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaţii şi
întreţinere);
• Servicii care se comercializează independent de bunuri(asigurări de persoane şi alte asigurări
non-marfă, servicii contabile şi de audit, juridice,medicale, de telecomunicaţii,informatice,
turistice)

29. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri clasificarea serviciilor în conformitate cu

prevederile GATS ........

Tipologia serviciilor
• Servicii comercializabile/necomercializabile
• Servicii de producţie/de consum
• Servicii pure/complementare/de acces
• Servicii materiale/imateriale
• Servicii relaţionale/la distanţă
• Servicii standardizate/individualizate
• Servicii periodice/ocayionale
• Servicii continue/sezoniere
• Servicii care nu pot fi prestate decât prin prezenţa efectivă şi simultană a părţilor/servicii care nu
necesită prezenţa simultană.

Tipologia serviciilor :
• Servicii de afaceri;
• Servicii de comunicare;
• Servicii de construcţii şi de engineering;
• Servicii de distribuţie;
• Servicii educaţionale;
• Servicii financiare, bancare şi de asigurare;
• Servicii de sănătate;
• Servicii turistice;
• Servicii culturale, sportive şi de agrement;
• Servicii de transport;
• Alte tipuri de servicii.

30. Analizați pe scurt (maximum 10 rând factorii care determină intercondiționalitatea dintre
dimensiunea comercială și cea investițională a serviciilor...................

Prin natura lor serviciile internaţionale implică atât operaţiuni comerciale cât şi plasamente
investiţionaleFactorii care determină această intercondiţionalitate sunt:

• Elasticitatea mai ridicată a cererii de servicii în raport cu veniturile;

• Bunurile încorporează tot mai multe active din sectorul terţiar oferite de furnizori
specializaţi;
• Condiţiile mai favorabile de producţie din ţările cu venituri mai ridicate.
31. Printre determinanții internaționalizării comerțului cu servicii regăsim: a, b; c; d; e (se va
comenta fiecare într-o frază)......

Determinantii internationalizarii:
• Cererea pentru servicii a devenit mai mare, mai informată, mai omogenă şi mai receptivă faţă
de eforturile prestatorilor,
• S-a intensificat utilizarea tehnologiei informaţiilor;
• Facilitarea accesului prestatorilor de servicii la telecomunicaţii;
• Asimilarea progresului tehnic;
• Asocierea, în tot mai mare proporţie, a serviciilor la bunurile exportate;
• Includerea informaţiilor considerate resurse strategice, în gama valorilor comercializabile;
• Diversificarea opţiunilor aflate la îndemâna companiilor

32. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) modul în care elasticitatea mai ridicată a
cererii în raport cu veniturile influențează comerțul internațional cu servicii........

Elasticitatea mai ridicată a cererii în raport cu veniturile înseamnă că schimbările în

veniturile consumatorilor au un impact semnificativ mai mare asupra cantității cerute
pentru bunuri și servicii. În contextul comerțului internațional cu servicii, aceasta poate
influența modul în care țările se angajează în schimburile comerciale. Iată câteva moduri
în care acest aspect poate avea impact:
1. Sensibilitate la prețuri: Serviciile pot fi mai sensibile la schimbările în venituri, ceea ce
poate determina o reacție mai pronunțată la modificări ale prețurilor sau veniturilor.
2. Comerț bazat pe servicii de înaltă valoare: Țările cu elasticitate mai ridicată a cererii pot
avea avantaje în comerțul internațional cu servicii de înaltă valoare adăugată, deoarece
consumatorii sunt mai dispuși să aloce veniturile suplimentare pentru astfel de servicii.
3. Inovație și tehnologie: Elasticitatea mai mare poate încuraja țările să se concentreze pe
sectoarele de servicii inovatoare și tehnologice, generând un avantaj competitiv în
comerțul internațional.
4. Diversificarea ofertei: Ţările cu elasticitate mai mare pot căuta să își diversifice oferta de
servicii pentru a satisface schimbările în preferințele consumatorilor determinate de
modificările veniturilor.
5. Adaptabilitate în sectoarele de servicii: Elasticitatea ridicată poate cere o adaptabilitate
sporită în furnizarea de servicii, pentru a răspunde eficient la schimbările rapide ale
cererii.
În general, o elasticitate mai mare a cererii în raport cu veniturile poate contribui la
modelarea strategiilor comerciale și la orientarea către sectoarele de servicii care răspund
mai bine la schimbările în condițiile economice.

33. Argumentați pe scurt (maximum 10 rânduri) afirmația - majoritatea sectoarelor

prestatoare de servicii se caracterizează prin concurenţă imperfectă..............;’’

Indiferent de natura economiilor dimensionale, interne sau externe, prezenta acestora

determina conditii de concurenta imperfecta, unde mai multe echilibre sunt posibile, in sensul
ca nivelul preturilor depinde de numarul firmelor si se formeaza imprevizibil. În concurența
imperfectă, firmele pot avea o anumită influență sau putere asupra prețurilor și pot diferenția
produsele sau serviciile pe care le oferă.

Afirmatia reprezinta o asimetrie care trebuie corectata prin interventia autoritatilor publice.
Numeroase pieţe de servicii se confruntă cu problema informaţiei imperfecte sau asimetrice.
Majoritatea sectoarelor prestatoare de servicii se caracterizează prin concurență imperfectă
din cauza unor factori specifici acestor domenii. În multe cazuri, barierele de intrare ridicate
limitează accesul noilor concurenți, creând monopoluri sau oligopoluri. De asemenea,
informațiile asimetrice între furnizori și consumatori pot afecta eficiența pieței, generând
distorsiuni. Controlul asupra resurselor cheie și diferențierea produselor și serviciilor
contribuie, de asemenea, la crearea unei concurențe imperfecte. În acest context, guvernele
pot interveni pentru a reglementa și corecta distorsiunile pieței, recunoscând specificitățile
concurenței în sectoarele prestatoare de servicii.

34. Tipurile de asimetrii prezente la nivelul pieței internaționale a serviciilor și care

trebuiesc corectate prin intevenția autorităților publice sunt: a; b; c; (se va explica
fiecare în maximum o frază).............
• Majoritatea sectoarelor prestatoare de servicii se caracterizează prin concurenţă
imperfectă: [Serviciile au adesea caracteristici intangibile și dificil de comparat, ceea ce
face dificilă stabilirea unor standarde universale de calitate și preț. Aceasta contribuie la
formarea unor piețe în care furnizorii pot avea o putere semnificativă asupra prețurilor și
condițiilor comerciale.]
• Numeroase pieţe de servicii se confruntă cu problema informaţiei imperfecte sau
asimetrice: [Problema informației imperfecte sau asimetrice în piețele de servicii indică
faptul că furnizorii și consumatorii de servicii au niveluri diferite de informații despre
produsele și calitatea acestora.]
• Pe anumite segmente ale pieţei se acutizează problema externalităţilor : [Problema
externalităților în anumite segmente ale pieței de servicii sugerează că activitățile unei
părți pot afecta în mod semnificativ binele sau răul altor părți care nu sunt direct
implicate în tranzacție.]

35. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) modul în care este influențat comerțul
internațional cu servicii de diminuarea distanţei economice dintre state...................

[Comerțul internațional cu servicii reduce distanța economică dintre state prin digitalizare,
telecomunicații și piețe online. Platformele digitale și liberalizarea comerțului cu servicii
facilitează accesul global la diverse oferte de servicii. Mobilitatea forței de muncă calificate
și cooperarea internațională contribuie la transferul de cunoștințe și creșterea calității
serviciilor la nivel mondial.] (Chat GPT)

36. Explicați pe scurt (max. 10 rânduri) afirmația - sectorul serviciilor este încă puternic
reglementat ceea ce face ca instituţiile guvernamentale să se opună
liberalizării.....................

Sectorul serviciilor este puternic reglementat de guverne pentru a asigura siguranța

consumatorilor, protejarea intereselor naționale, controlul asupra calității, accesul universal la
servicii esențiale, stabilitatea financiară, protecția mediului și gestionarea fiscalității. Aceste
reglementări reflectă îngrijorările guvernelor în privința diversității și complexității serviciilor, și
pot constitui obstacole în calea liberalizării extinse.

37. Printre principiile care guvernează comerțul cu servicii regăsim: a, b; c; d; e (se va

comenta fiecare într-o frază)......

• Nediscriminarea în relaţiile comerciale dintre participanţii la acordurile bilaterale şi

multilaterale: pivot al SCI, cel mai important deoarece poate fi de natura economica,
scumpirea produselor se face pentru toti participantii, ofera sanse egale tarilor, indiferent de
marime, adica tarile in curs de dezvoltare pot avea sansa de a obtine aceleasi oportunitati,
este eficienta, iar costurile si durata negocierilor se reduc, participarea la sistem prin decizii
multilaterale.
• Noua reciprocitate funcţională şi evolutivă: limiteaza unilateralismul, este difuza (spiritul
acordului multilateral. Speranta ca se va aplica unei tari mai mici ceea ce se aplica si alteia),
specifica, iar o tara nou aderata beneficiaza de aceleasi lucruri negociate anterior, dar plateste
o „taxa” de intrare (sa aduca ceva mai nou, mai inovativ decat era deja in SCI)
• Sporirea accesului prestatorilor de servicii la pieţele externe : [Acest principiu se referă la
facilitarea accesului furnizorilor de servicii la piețele străine prin eliminarea sau reducerea
barierelor și restricțiilor care pot împiedica participarea acestora la comerțul internațional.]
(Chat GPT)
• Concurenţa loială: [Principiul concurenței loiale promovează un mediu comercial echitabil,
în care toți actorii economici au șanse egale și se angajează să evite practicile care ar
distorsiona concurența prin mijloace incorecte sau neloiale.] (Chat GPT)
• Liberalizarea comercială: [Acest principiu susține eliminarea sau reducerea barierele
comerciale între țări pentru a facilita fluxul liber de bunuri și servicii. Liberalizarea
comercială încurajează deschiderea piețelor și promovează schimburile comerciale libere și
corecte.] (Chat GPT)
• Transparenţa reglementărilor la nivel naţional : este mecanismul de monitorizare a punerii
in aplicare a acordurilor. Necesita bani pentru implementarea unui acord. Pentru tarile
dezvoltate este usor, dar pentru tarile in curs de dezvoltare este nevoie de foarte multi bani.
La Geneva functioneaza multe comitete si comitii. S-a creat o retea prin care s culeg si se
transmit informatii. Toate tarile trebuie sa anunte GATT si OMC inainte de a adopta noi
decizii, iar toate datele sunt dispuse pentru toate tarile membre. Romania a putut sa nu
furnizeze informatii legate de balanta de plati.

38. Printre restricțiile specifice în calea comerțului cu servicii regăsim: a, b; c; d; e (se va

comenta fiecare într-o frază)......
• Limitarea numărului de prestatori de servicii într-un anumit sector: [implică stabilirea
unui număr limitat de furnizori de servicii care pot activa într-un sector specific. Această
măsură are potențialul de a crea un mediu concurențial mai controlat, dar poate, în același
timp, limita diversitatea și inovația.] (Chat GPT)
• Interzicerea accesului prestatorilor străini: [implică restricționarea sau blocarea completă
a participării furnizorilor de servicii din alte țări. Aceasta poate fi utilizată pentru a proteja
interesele economice naționale, dar poate crea și bariere în calea competiției și a diversității.]
(Chat GPT)
• Limitarea cifrei de afaceri, a obiectului de activitate şi a numărului de angajaţi: [impun
limite specifice pentru prestatorii de servicii. Aceste măsuri pot fi implementate pentru a
controla dimensiunea și impactul unui furnizor de servicii într-un sector și pentru a evita
dominația excesivă.] (Chat GPT)
• Impunerea structurii de proprietate şi a formei juridice a prestatorului de servicii:
[presupune impunerea unor reguli specifice privind modul în care o entitate care furnizează
servicii trebuie să-și organizeze structura de proprietate și forma juridică. Astfel de restricții
pot viza prevenirea concentrației excesive de putere în mâinile unui singur actor sau grup.]
(Chat GPT)
• Plafonarea cotei de piaţă şi a capitalului investit: [pune limite maxime asupra cotei de
piață pe care o poate avea un prestator de servicii sau asupra sumei de capital pe care o poate
investi într-un sector. Scopul poate fi acela de a împiedica dominația excesivă și de a
promova o competiție mai echitabilă între diferiți furnizori de servicii.] (Chat GPT)

39. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) de ce evaluarea accesului la pieţele serviciilor este
mai complexă.............

• Schimburile internaţionale cu servicii au caracter mai complex. Consumul şi producţia unui

serviciu sunt două activităţi simultane.
• Producţia şi consumul serviciilor fac obiectul unor influenţe semnificative ale politicilor
guvernamentale, care au fost elaborate fără a se ţine seama de efectele lor asupra
comerţului, întrucât serveau alte obiective de politică economică.

40. Printre aspectele specifice ale negocierilor multilaterale vizând comerțul cu servicii regăsim:
a, b; c; d; (se va comenta fiecare într-o frază)...........

Aspectele specifice ale negocierilor multilaterale presupun ca:

• orice parte contractanta sa poata participa sau nu la negocieri

• niciunei parti sa nu i se impuna sa faca concesii unilateale
• concesiile multilaterale sa nu poata fi retrase unilateral, cu exceptia situatiei in care
restructurezi tara
• de rezultatul negocierilor sa beneficieze toate tarile
41. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) mercantilismul ca teorie folosită pentru a explica
fundamentele specializării internaționale.........

• A fost filozofia economică a secolului al XVI-lea.

• Cea mai facila dintre componente
• Filozofia comerciala cea mai putin controversata
• S-a axat pe componenta industriala si pe dimensiunea tarifara
• Pune in centru principiul nediscriminarii
• A avansat si in alte domenii (agricultura, servicii)
• A migrat catre alte politici decat cea comerciala

42. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) avantajul absolut ca teorie care explică
fundamentele comerţului internaţional......................

• A fost fondată de Adam Smith în lucrarea “An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth
of Nations” publicată în 1776;
• Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului demonstrând că această filosofie
slăbeşte bazele dezvoltării de succes pentru că împiedică actorii economici să elaboreze şi să
practice strategii pe termen lung centrate pe concurenţa liberă ceea ce va duce la alocarea
ineficientă a factorilor de producţie.

43. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) avantajul relativ ca teorie care susține
fundamentele comerţului internaţional........

• A fost elaborată de David Ricardo şi Robert Torrens;

• Pleacă de la premisa că teoria avantajului absolut are mai degrabă o dimensiune intuitivă
decât practică;
• Ia în considerare conceptul de cost de oportunitate;
• Spre deosebire de teoria avantajului absolut care se concentrează pe diferenţele absolute
între productivităţile naţionale aceasta se centrează pe valorificarea diferenţelor relative
între W;

44. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) diferenţa în ce priveşte dotarea naţiunilor cu

factori de producţie ca teorie care explică fundamentele comerţului
internaţional...........

Teoria avantajelor comparative nu dă răspunsul la o întrebare fundamentală- ce factori

determină care produse se califică pentru a avea avantaje comparative în cazul fiecărei ţări.
Această teorie este elaborată de Eli Hecksher şi Bertin Ohlin. Analiza se bazează pe
următoarele observaţii:

-dotarea cu factori de producţie diferă de la o ţară la alta;

-bunurile sunt diferite în funcţie de tipurile de factori de producţie utilizaţi pentru realizarea
lor.

45. Printre rațiunile apariției teoriilor centrate pe firmă în planul explicării fundamentelor
comerțului internațional regăsim: a; b; c, d; (se va comenta fiecare într-o
frază)..................

• Creşterea importanţei companiilor multinaţionale: [Companiile multinaționale devin

tot mai importante datorită globalizării economice. Aceste entități operează în mai multe
țări, desfășurând activități diverse, de la producție și distribuție la cercetare și dezvoltare.
Importanța lor crește în contextul în care ele influențează semnificativ comerțul
internațional, transferă tehnologii și capital între piețele globale și contribuie la integrarea
economică la nivel mondial.] (Chat GPT)
• Incapacitatea teoriilor clasice de a explica determinanţii comerţului intra-industrial :
[Teoriile clasice ale comerțului se concentrează pe avantajele comparative și explică
schimburile comerciale pe baza diferențelor de costuri de producție între țări. Totuși,
aceste teorii au dificultăți în a explica fenomenul comerțului intra-industrial, în care țările
schimbă bunuri similare. Determinanții acestui tip de comerț implică adesea factori
precum diferențele de gusturi, calitatea produselor sau inovațiile tehnologice.] (Chat
GPT)
• Eşecul analiştilor de a verifica în practică prezumţiile teoriilor clasice : [În practică,
analiștii au întâmpinat dificultăți în verificarea prezumțiilor teoriilor clasice ale
 comerțului. De exemplu, modelele bazate pe teoria avantajelor comparative presupun
adesea mobilitate perfectă a factorilor de producție, ceea ce nu corespunde întotdeauna
realității economice. Acest eșec în a valida prezumțiile poate duce la reconsiderarea
aplicabilității acestor teorii în anumite contexte.] (Chat GPT)
• Diversificarea gamei factorilor de producţie : [Diversificarea gamei factorilor de
producție include aspecte precum varietatea calificărilor forței de muncă, disponibilitatea
resurselor naturale și tehnologice. Această diversitate joacă un rol semnificativ în
determinarea avantajelor comparative și a modelelor de specializare a țărilor în producție
și comerț. Factorii de producție diversificați pot influența decisiv structura și direcția
comerțului internațional.] (Chat GPT)

46. ? Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri) impactul parcurgerii fazelor ciclului de

viaţă al produselor asupra fundamentelor comerţului internaţional..............

Produsul trece prin 3 faze:

1. Produs lansat pe piata autohtona, exporturi episodice (exploratoare)

2. Produs validat pe piata autohtona, aparitia concurentei
3. Produsul devine banal pentru consumator, se produce externalizarea produsului (se cauta
tari in care costul de productie este mai mic)
Criticii spun ca pleaca de la o metafora: imprumuta din teoria ciclului de viata, promite
prea multe, dar nu se intampla.

47. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri rivalitatea strategică globală şi impactul

acesteia asupra fundamentelor comerţului internaţional.........

• Cele mai recente explicaţii aparţin economiştilor Paul Krugman şi Kevin Lancaster în
anii 80;
• Firmele se preocupă să-şi dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi
pentru a domina piaţa globală;
• Explicaţia se concentrează pe deciziile strategice pe care le adoptă firmele atunci când
concurează la scară internaţională;
• Mijloacele de care dispun firmele sunt: deţinerea de DPI, investiţiile în C-D, preocuparea
pentru asumarea efectelor economiei de scară şi de gamă şi valorificarea curbei de
experienţă

48. În conformitate cu teoria avantajelor competitive, companiile dobândesc avantaje

acolo unde: : a, b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)......

Acolo unde locaţiile le permit să obţină acumulările adecvate de active şi cunoştinţe

specializate. Unde primesc prompt şi sugestiv informaţii despre cerinţele pieţei. Unde
converg obiectivele vizate de acţionari, manageri şi salariaţi. Unde climatul economic
este dinamic şi provocativ. Unde diamantul naţional este cel mai favorabil (diamantul lui
Porter).

49. Principalii determinanții factoriali ai avantajelor competitive sunt: a, b; c; d; e (se va

comenta fiecare într-o frază).................

Principalii determinanti factoriali ai avantajelor competitive sunt: resurse umane, privite ca

număr, calificare şi costuri, resurse naturale, definite prin abundenţă, calitate, accesibilitate
şi costuri de exploatare, resursele de cunoştinţe, în sensul de stoc al cunoştinţelor tehnice,
ştiinţifice şi comerciale, resursele de capital, ca volum, disponibilitate şi formă,
infrastructura si clima.

• Resurse umane;(privite ca număr, calificareşi costuri);

• resurse naturale.-definite prin abundenţă, calitate, accesibilitate şi costuri de exploatare;
• resursele de cunoştinţe.-în sensul de stoc al cunoştinţelor tehnice, ştiinţifice şi
comerciale,
• resursele de capital.-ca volum, disponibilitate şi formă;
• infrastructura: [reprezintă un determinant esențial pentru succesul unei companii. O
infrastructură bine dezvoltată, care include rețele de transport eficiente, energie fiabilă,
comunicații avansate și facilități logistice adecvate, poate reduce costurile operaționale și
timpul de livrare. Aceasta poate, de asemenea, facilita accesul la piețe și materii prime,
creând un mediu favorabil afacerilor. În contrast, o infrastructură subdezvoltată poate
constitui un obstacol și poate afecta negativ eficiența și competitivitatea unei companii.]
(Chat GPT)
• Clima: [climatul se referă la condițiile meteorologice, care pot afecta operațiunile în
anumite industrii (de exemplu, agricultura, turismul). În acest caz, companiile trebuie să
se adapteze la condițiile climatice pentru a-și menține eficiența și productivitatea.] (Chat
GPT)
50. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri) determinanții cererii și modul în care aceștia
pot influența avantajele competitive ale unei națiuni......

Cererea oferind bazele economiei de scară, influenţează eficienţa proceselor productive şi

determină dinamica inovării. Cererea operează pe trei axe prin care influenteaza avantajele
competitive: compoziţia, dimensiunea şi deterninanţii creşterii acesteia, mecanismele prin
care preferinţele cumpărătorilor dintr-o ţară se transmit în alte ţări. Compozitia cererii interne
influenteaza semnificativ maniera in care o firma recepteaza, interpreteaza si raspunde
nevoilor utilizatorilor. Se obtin avantaje competitive in acele sectoare ale unor tari in care
cererea interna ofera firmelor nationale o imagine mai clara asupra cerintelor consumatorilor
decat concurentilor lor externi. Se obtin si cand exigenta cumparatorilor interni forteaza
firma sa inoveze. De multe ori mai importanta decat mixul de segmente de piata este natura
cumparatorilor interni. O firma castiga avantaje competitive daca utilizatorii interni sunt sau
nu printe consumatorii cu un comportament complex de consum.

• Cererea oferind bazele economiei de scară, influenţează eficienţa proceselor productive şi

determină dinamica inovării;
• cererea operează pe trei axe:compoziţia; dimensiunea şi deterninanţii creşterii acesteia;
mecanismele prin care preferinţele cumpărătorilor dintr-o ţară se transmit în alte ţări.

51. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri) modul în care corelarea dintre sectoarele unei
economii poate influența avantajele competitive ale unei națiuni......

• Avantajele competitive pe care o ţară le deţine într-un sector oferă potenţiale avantaje şi
sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticală şi pe orizontală;
• calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reţeua de avantaje competitive este cea
a accesului rapid, prompt, eficient şi uneori preferenţial la cele mai avantajoase input-uri;

Avantajele competitive pe care o tara le detine intr-un sector ofera potentiale avantaje si
sectoarelor cu care acesta este integrat pe vertical si pe orizontala. Calea prin care sectoarele
din amonte contribuie la reteaua de avantaje competitive este cea a accesului rapid, prompt,
efficient si uneori preferential la cele mai avantajose input-uri. Schimbul de DPI si rezolvarea
in comun a unor problem stiintifice conduce la solutii mai rapide si mai avantajoase.
Proximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile culturale
permitfluxuri de informatii mai adecvate si costuri de tranzactii mai mici. Prezenta unor
adevarate retele de firme integrate in anumite tari conduce la aparitia altor
sectoarecompetitive. AMONTE SI AVAL
52. Analizați pe scurt (maximum 10 rânduri) modul în care strategiile, structurile și
rivalitățile dintre companii pot influența avantajele competitive ale unei națiuni....

Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile şi filozofia organizaţională sunt influenţate de

climatul în care operează. Printre factorii succesului în plan internaţional regăsim atitudinea
autoritatilor, structura proprietatii, natura guvernarii corporative, motivatiile managerilor,
atitudinea faţă de prestigiul naţional şi de priorităţile naţionale si rivalitatea intre firme.
Rivalitatea intre firme este benefica pentru ca concurenţi interni puternici crează
presiuni pentru o nouă calitate a activităţilor fiecărei companii. De asemenea,
concurenţa internă obligă firmele să-şi sporească exporturile pentru a se alinia la noile
provocări. Reuşitele în competiţia internă înarmează managerii cu încredere în
succesele viitoare. Concurenţa internă obligă firmele să inoveze în modurile care
maximizează avantajele competitive. Rivalitatea creează avantaje pentru întreaga
economie. Rivalitatea contribuie la evitarea unor eşecuri.

• Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile şi filozofia organizaţională sunt

influenţate de climatul în care operează;
• Printre factorii succesului în plan internaţional regăsim:
1. Atitudinea autorităţilor
2. Structura proprietăţii
3. Natura guvernării corporative
4. Motivaţiile managerilor
5. Atitudinea faţă de prestigiul naţional şi de priorităţile naţionale
6. Rivalitatea între firme

53. În conformitate cu preceptele teoriei avantajelor competitive, rivalitatea dintre firme este
benefică pentru că: a, b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază).................

Rivalitatea intre firme este benefica pentru ca concurenţi interni puternici crează presiuni
pentru o nouă calitate a activităţilor fiecărei companii. De asemenea, concurenţa internă
obligă firmele să-şi sporească exporturile pentru a se alinia la noile provocări. Reuşitele în
competiţia internă înarmează managerii cu încredere în succesele viitoare. Concurenţa
internă obligă firmele să inoveze în modurile care maximizează avantajele competitive.
Rivalitatea creează avantaje pentru întreaga economie. Rivalitatea contribuie la evitarea unor
eşecuri.
54. Printre principiile înscrise în textul inițial al GATT pentru a guverna comerțul
internațional regăsim: a, b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)........................

Principiul nediscriminării care presupune acordarea reciprocă a CNMF şi a CRN.

Interzicerea restricţiilor cantitative şi a altor bariere cu efect echivalent în relaţiile dintre
PC. Folosirea nediscriminatorie a restricţiilor cantitative atunci când acestea se justifică.
Interzicerea sau limitarea folosirii subvenţiilor de export şi a taxelor compensatorii.
Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei naţionale cu
condiţia să nu conţină taxe cu nivel prohibitiv.

55. Printre derogările (excepțiile) de la principiile fundamentale ale GATT regăsim: a, b;

c; d; (se va comenta fiecare într-o frază)........................

• Admiterea sistemelor comerciale preferentiale la data semnarii, cu conditia sa nu se

extinda
• Crearea de uniuni vamale si zone de liber schimb
• Posibilitatea de a apela in situatii de criza la limitare cantitativa
• Viza luarea de masuri in scopul suveranitatii nationale

56. Printre funcțiile sistemului comercial multilateral regăsim: a, b; c; d; (se va comenta

fiecare într-o frază)........................

• SCI a creat un spatiu de joc, un forum, un spatiu in care se discuta, se aproba si se

produc comunicari intre diplomati si unde se fac schimburi de informatii
comerciale/de piata.
• Concept sporit de liberalizare- se cereau premize pentru intrarea pe piete
• Creator de coduri de conduita multilaterale (beneficiaza toata tarile membre) si
plurilaterale (beneficiaza doar tarile care au semnat acordul)
{Au vizat:
 Evaluarea vamala (cum se aplica si calculeaza taxele vamale)
 Proceduri cu privire la licentele de import (sa nu devina bariere netarifare)
 Obstacole tehnice: sanitare, ecologice, norme etc (codul de normalizare)
 Piete publice/ achizitii de stat
 Codul antidumping: sanctiuni pentru concurenta neloiala (vanzarea produselor
la preturi mai mici);
 Masuri privind restrictiile la export }
58. Printre acordurile multilaterale negociate în domeniul cadrului juridic al sistemului comercial
internațional putem menționa: a, b, c, d;

1947-GATT a fost redactat pentru a cuprinde rezultatele negocierilor tarifare şi a intrat în

vigoare la 1 ian. 1948. 1948- delegaţiile a 56 de ţări s-au întâlnit la Havana pentru a semna textul
final al Cartei pentru crearea OIC. 1949- a avut loc runda de negocieri multilaterale de la
Annecy. 1950-China renunţă la participarea la GATT; administraţia SUA abandonează eforturile
de a convinge Congresul să ratifice Carta de la Havana.

1951 – are loc Runda de negocieri de la Torquay. 1955- are loc o Sesiune a PC care modifică o
serie de prevederi ale GATT. Se încearcă transformarea GATT într-o organizaţie internaţională
formalizată(Organizaţia pentru Cooperare Comercială) tentativă care eşuează; SUA primeşte o
serie de derogări de la normele de conduit multilaterală la unele produse agricole. Japonia aderă
la GATT.

1956- are loc a patra rundă de negocieri la Geneva. 1957-În martie se semnează la Roma
Tratatele de creare a C.E. Se crează Consiliul reprezentanţilor, ca organ executiv al GATT.
Debutează Runda Dillon încheiată în 1961;

1961-se încheie un Acord pe termen scurt care prevedea aplicarea de contingente la importurile
de textile din bumbac ca excepţie de la conduita GATT;

1962- Acordul pe termen scurt devine Acord pe termen lung. Acesta este renegociat în

1967 şi prelungit pentru 3 ani în 1970 devenind din 1974 AMF;

1964- debutează Runda Kennedy. Se instituţionalizează UNCTAD.

1965- se adaugă la textul GATT Partea a IV-a intitulată Comerţ şi Dezvoltare;

1967- Polonia devine prima ţară socialistă membră a GATT;

1973- debutează Runda Tokyo;

1982- are loc Reuniunea Ministerială care a eşuat în tentativa de a stabili agenda unei noi runde
de negocieri,

1986-lansarea la Punta del Este a celei de-a 8-a runde de negocieri;

1994 – la Marrakesh se finalizează negocierile rundei Uruguay;

1995 – intră în vigoare Acordul privind crearea OMC;

2001 – Debutează Runda Doha

59. Printre acordurile multilaterale sau plurilaterale negociate în domeniul netarifar putem
menționa: a, b, c, d;

1. Acordul General privind Tarifele si Comertul (GATT), 1947 – primul acord care a constituit
baza OMC, prevedea reguli si principii pentru comertul international cu bunuri.

2. Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), 1994 – rezultat de referinta ale rundei
a opta, Uruguay. Destinate sa creeze premisele institutionale pentru o autentica si continua
liberalizare a comertului international cu servicii, care viza promovarea cresterii economice la
scara internationala, si indedosebi la nivelul tarilor mai putin dezvoltate.

3. Acordul privind Aspectele Drepturilor de Proprietate Intelectuală (TRIPS) – se aplica doar

acelor masuri din domeniul investitiilor care afecteaza comertul cu bunuri. Acest acord
reglementează protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv drepturile de autor, mărci
înregistrate și patente.

60. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) raţiunile pentru care nediscriminarea este un
pivot esenţial al sistemului comercial multilateral actual............

Nediscriminarea este un pivot important din următoarele raţiuni:

• Economice – desi barierele comerciale sunt instrumente economice ineficiente, daca nu

se discrimineaza intre furnizorii esterni, firmele importatoare si consumatorii vor fi
stimulati sa se aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai mici.

• Oferă şanse egale ţărilor indiferent de mărime – ofera tarilor mici garantia ca marile
puteri comerciale nu isi vor exercita forta economica pentru a institui bariere comerciale
in defavoarea lor in perioada unei conjuncturi economice nefavorabile. Se reduce si riscul
ca unele tari in curs de dezvoltare sa beneficieze de tratament comercial semnificativ mai
favorabil din ratiuni de politica externa.

• De eficienţă – aplicarea clauzei sprijina aplicarea regulilor multilaterale intrucat

modificarea lor este costisitoare. Orice actiune unilaterala va trebui extinsa asupra
celorlalti parteneri, ceea ce impune estimarea a priori a efectelor acesteia.
 • Reducerea costurilor şi duratei negocierilor – prin extinderea automata a rezultatelor
negocierilor intre doua sau mai multe parti se evita tratative bilaterlae sau plurilaterale
indelungate, redundante si cu costuri semnificative.

61. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial

internațional......

• Reflectă dorinţa de a limita înclinaţia spre unilateralism;

• Se prezintă sub multe forme( poate fi difuză şi specifică);

• Apare şi în procesul de aderare de noi membri întrucât aceştia dobândesc pe cale

multilaterală toate facilităţile negociate deja;

• O cale de înţelegere a rolului reciprocităţii este să se pornească de la premisa că sectoarele

concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ;

• Pentru ca reciprocitatea să funcţioneze este important ca grupurile de interese favorabile

liberalizării să nu aibă alte mijloace de a obţine acest deziderat;

62. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) transparența ca principiu al sistemului

comercial internațional......

• Monitorizarea procesului de punere în aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux

constant şi nedistorsionat de informaţii;
• La Geneva funcţionează şi au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru şi
consilii care primesc rapoarte, elaborează studii, publică culegeri cuprinzând practicile
comerciale;
 • Ţările participante sunt obligate să notifice reglementările legale, modificările în arhitecturile
instituţionale, intenţiile de a pune în aplicare noi instrumente de politică comercială, modul în
care soluţionează problemele specifice,

63. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) salvgardarea ca principiu al sistemului

comercial internațional......

Salvgardarea a fost o preocupare constantă şi se bazează pe trei tipuri de prevederi:

• Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obţine obiective

noneconomice (protejarea sănătăţii şi securităţii, evitarea prejudicierii semnificative a
unor sectoare economice);
• Prevederi menite să asigure o concurenţă loială – aceasta se refera la adoptarea de masuri
de retorsiune la practicile considerate neloiale ale concurentilor si imbraca forma
masurilor compensatorii, in cazul in care partenerii subventioneaza exporturile, si a
masurilor de antidumping – in cazul practicarii diferitelor tipuri de dumping.
• Prevederi care permit intervenţia din raţiuni economice – se permite interventia cu
ajutorul instrumentelor de politica comerciala atunci cand o tara se confrunta cu serioase
dezechilibre macroeconomice sau cand lanseaza programe ambitioase de restructurare a
unor sectoare.
Altfel spus, SCI trebuie sa fie nediscriminatoriu, definit prin liberalism comercial,
predictibil, generator de concurenta corecta, benefic in egala masura pentru toate tarile
participante.

64. Printre principiile care au stat a baza negocierior comerciale multilaterale regăsim: a, b;
c; d; (se va comenta fiecare într-o frază)....................

Principlalele activitati in cadrul sistemului commercial multilateral s-au derulat in cadrul

unor runde de tratative comerciale multilaterale. La baza acestor negocieri au stat
urmatoarele principii cardu:
a) Fiecare parte contracta decidea in mod autonom daca participa sau nu la negocieri.
b) Niciunei parti contractante nu I se putea pretinde sa ofere concesii unilaterale, facilitatile
acordate trebuind sa fie de egala masura.
c) Concesiile acordate in cadrul multilateral nu puteau fi retrase pe cale unilaterala.
d) In cazul in care se impunea expres retragerea unor concesii acordate multilateral, acest
lucru era posibil doar dupa acordarea unor concesii echivalente partilor contractante care
solicitau acest lucru.
e) Orice parte contractanta beneficia atuomat, in virtutea clauzei natiunii celei mai
favorizate, de toate concesiile si facilitatile convenite cu ocazia negocierilor, indifferent
daca participa sau nu la acestea. (p.322)
(curs) Fiecare PC decide dacă participă sau nu la negocieri; Nici unei părţi contractante
nu i se poate pretinde să ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind să fie de egală
valoare; Concesiile acordate în cadrul multilateral nu pot fi retrase în mod unilateral; De
rezultatele negocierilor beneficiază toate ţările P.C.

65. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) următoarea aserțiune - negocierile comerciale

multilaterale sunt schimburi multivalente de concesii......................

Procesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr-un schimb reciproc de
concesii. Pe parcursul negocierilor participantii formulau cereri de concesii si faceau oferte
de facilitate. Principala preocupare in cadrul procesului negociativ este sa se obtina cat mai
mult posibil in schimbul a cat mai putine facilitate. Pe masur ace pprocesul de integrare
globala si diversitatea problemelor s-au accentuat, au devenit necesare procesle de pregatire a
negocierilor pe parcursul carora sa se: identifice problemele, sa se stabileasca prioritatile, sa
se formulize pozitiile initiale si sa se faca propuneri. Frecvent negocierile intra in impas
pentru ca negociatorii sunt reticenti sa ofere suficiente concesii pentru un acord final. De
aceea un bun negociator trebuie sa aiba capacitatea de a scala cererile si ofertele la toate
stadiile, sa fie bine informat cu privire la pozitia parftenerilor sai si mai ales sa fie capabil sa
decida momentul facil de a cere sau a oferi concesii.
66. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) următoarea aserțiune – „echitatea este, de cele mai
multe ori, mai importantă decât eficacitatea„ pe parcursul negocierilor comerciale
multilaterale ..............

Deseori s-a constata ca solutiile aleste la finalul unor tratative complicate sunt acceptate
pentru echilibrul pe care il aduc si nu pentru fundamentele explicative. Se poate exemplifica
cu acceptarea fomulei elvetiene la runda Tokyo mai degraba, pentru ca ducea la beneficierea
echilibrata de avantajele liberalizarii comerciale de catre toti participantii la GATT. Solutiile
bazate pe eficacitate, independent de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri nu s-au dovedit
intotdeauna posibile. Rezultatele la care au ajuns analistii sunt intuitive pentru ca ele reflecta
abordarea din punct de Vedere al reciprocitatii care a marcat tratativele comerciale
multilaterale. S-a constata ca acceptarea altor formule decat cea menita sa armonizeze
disparitatile tarifare ar fi fost mai putin avantajoasa in termini de bunastare, intrucat fiecare
tara este preocupata sa limiteze reducerea obstacolelor comerciale in sectoarele sensibile la
concurenta, desi este constienta de avantajele pe care le-ar produce anumite ajustari
structurale. (p.333-334)

67. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) următoarea aserțiune – „negocierile comerciale

multilaterale sunt jocuri concurenţiale desfăşurate în mai multe etape..................

Procesul negociativ parcurge frecvent mai multe stadii, incepand cu actiunile uneia sau mai
multor tari care initiaza negocieri preliminare, conducand la conturarea agendei de negocieri
si continuand cu negocierea propriu-zisa, post negocierea si stadiul de aplicare a rezultatelor.
De exemplu, Runda Tokyo s-a declansat la initiative SUA, Japoniei si a UE, iar Runda
Uruguay s-a declansat la insistentele Statelor Unite. De regula, initiatorii tratativelor au
motivatii oficiale cu care incearca sa isi convinga partenerii sa participle la proces, chiar daca
la baza acestuia se afla alti determinant mult mai specifici la nivel national. Etapa propriu-
zisa este divizata in mai multe etape: studierea propunerilor, exprimarea optiunilor, se
angajeaza in consolidarea optiunilor politice care vor guverna tratativele. De aici, urmeaza o
perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita concesii si raspund la cererile
de oferta ale celorlalti si redacteaza setul de solutii fezabile. Aici are loc finalizarea celei mai
mari parti a acordului. Totusi, forma finala poate fi conditionate de rezultatele de ansamblu
ale rundei. Stadul final se incheie de regula cu concluziile si cu redacarea formei definitive a
 protocoalelor, acordurilor sau codurilor de comduita . Faptul ca procesul negociativ se
desfasoara in mai multe etape duce la folosirea intregei palete de tactici de negociere. (p.328)

68. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) următoarea aserțiune – negocierile comerciale

multilaterale sunt procese care implică mai mulţi actori..........

La tratativele comerciale multilaterale au participat numeroase delegatii nationale, atingand la runda

de la Uruguay peste 100 de delegatii. Au devenit necesare coalitii in functie de specificitatea
domeniului negociat, de armonia sau dizarmonia care a caracterizat diferite momente ale procesului.
Este de remarcat formarea Grupului de la Cairns, care a contribuit la depasirea impasului create de
lipsa consensului intre SUA si UE cu privire la produsele Agricole. In cadrul acestor coalitii se
exploreaza optiunile exprimate de diverse delegatii si efectele asupra altor coalitii. Natura
negocierilor este compexa, implicand negociatorii in analiza pozitiei altor parteneri comerciali. Unul
dintre cele mai importante scopuri ale negocierilor este cautarea de solutii la interesele exprimate de
parteneri si sesizarea masurii in care este dificila obtinerea consensului. Informatiile culese despre
diferite probleme aflate in negocieri ajuta guvernele sa isi formulize strategiile si sa participle la
diferite coalitii. (p. 329)

69. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) următoarea aserțiune – pe parcursul negocierilor

multilatelae, negociatorii pot căuta să ajungă la aranjamente simbolice........

De multe ori negocierile comerciale au fost mai degraba asemanatoare cu cele desfasurate
pentru adoptarea rezolutiilor ONU decat procesele menite sa convina asupra unor aspecte
concrete. Un exemplu sugestiv al negocierilor purtate in cadrul GATT, care au condus la un
rezultat symbolic, a fost adoptarea Partii a IV -a a GATT cu ocazia rundei Kennedy. Un
angajament symbolic poate deveni o componenta de baza a acestui echilibru si poate avea alte
functii importante Atunci cand este necesara ajungerea la un acord din ratiuni politice, dar nu
este fezabila concretizarea sa, un acord symbolic include o generoasa zona de relativitate poate
avea po valoare deosebita pentru participanti. El poate ajuta la explicarea ratiunilor pentru care
este dificila ajungerea la un acord, poate duce la revenirea la folosirea unor masuri protectioniste
sau poate oferi o mai mare elasticitate a procesului.
 70. Explicați pe scurt (maximum 10 rânduri) următoarea aserțiune – guvernele
participante la negocieri nu sunt structuri monolitice.....

Membrii delegatiilor participante la negocierile comerciale multilaterlae petrec maim ult timp
negociind intre ei, decat cu celelalte delegatii. La nivelul delegatiei sunt adesea divergente
semnificative cu privire la domeniile inscrise pe egnda negocierilor. Atat stadiul de prenegociere
cat si perioada in care se deruleaza tratativele implica interactiuni sensibile intre guverne si
negociatori, precum si intre guverne si grupurile interne de interese. Pentru ca guvernele nu sunt
structure monolitice, pot solicita in anumite momente sprijinul altor parteneri pentru a face fata
presiunilor grupurilor interne de interese. Diversitatea pozitiilor exprimate pe plan intern este un
element care influenteaza crearea unor coalitii si accentuarea conexiunilor intre domeniile aflate
pe agenda negocierilor. ( p.330-331)

71. Contextul general în care a debutat a opta rundă de negocieri comerciale multilatrerale
(Runda Uruguay) s-a caracterizat prin: a, b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o
frază)....................

Runda Uruguay a fost o rundă importantă de negocieri comerciale desfășurată în cadrul

Acordului General privind Tarifele și Comerț (GATT) și care a dus la înființarea
Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Această rundă s-a desfășurat între 1986 și
1994 și a reprezentat cel mai amplu și complex ciclu de negocieri comerciale
internaționale din istorie la acea vreme. Contextul lansării acestei runde s-a definit prin:

 Proliferarea protecţionismului comercial îndeosebi a celui netarifar;

 Creşterea importanţei comerţului internaţional cu servicii;

 Accentuarea practicilor neloiale şi a comerţului cu mărfuri contrafăcute;

 Accentuarea dimensiunii comerciale a proceselor investiţionale;

 Incapacitatea SCI de a răspunde adecvat noilor provocări de la nivelul economiei

internaţionale;
72. Printre obiectivele care urmau să fie îndeplinite pe parcursul Rundei Uruguay se pot
menționa: a, b; c; d; e

a. Liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional în avantajul tuturor PC prin

eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare şi
netarifare;

b. Întărirea şi îmbunătăţirea SCI prin supunerea unei părţi tot mai importante a
comerţului internaţional unor norme noi de conduită mai clare, mai eficace, cu
caracter obligatoriu şi convenite pe cale multilaterală;

c. Sporirea capacităţii SCI de a se adapta la noile provocări din economia

internaţională;

d. Sporirea interdependenţelor dintre politicile comerciale şi celelalte politici

sectoriale pentru a se obţine efectul sinergic între dimensiunile comercială,
financiară şi investiţională.

73. Printre funcțiile cu care a fost dotată Organizația Mondială a Comerțului (OMC) putem
menționa: a, b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)................

Crearea OMC a fost un eveniment international notabil.

• Crearea condiţiilor pentru punerea adecvată în aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale;

• Forum de organizare şi desfăşurare a unor noi runde de negocieri;

• Administrarea mecanismului de soluţionare a diferendelor comerciale dintre membrii;

• Gestionarea mecanismului de examinare periodică a politicilor comerciale ale ţărilor membre;

Cooperarea cu celelalte organisme internaţionale pentru a se obţine un nivel sporit de coerenţă la

nivelul procesului decizional global

74. Printre principiile care urmau să guverneze negocierile Rundei Uruguay se pot menționa:
a, b; c; d; e
 • Transparenţa şi compatibilitatea negocierilor cu principiile de bază, cu obiectivele şi
angajamentele asumate de PC astfel încât să se obţină avantaje sporite şi reciproce
pentru toţi participanţii;
• Lansarea, derularea şi finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui
singur proces;
• Tratament diferenţiat şi mai favorabil pentru ŢCD;
• Ţările în curs de dezvoltare nu vor trebui să ofere concesii incompatibile cu nivelul
lor de dezvoltare;
• Luarea în considerare a posibilităţii ca ŢCD să aducă contribuţii la procesul de
liberalizare pe măsura îmbunătăţirii performanţelor lor economice;
• Tratament specific pentru ţările cel mai puţin dezvoltate;
• Principiul angajamentului unic, conform caruia rezultatele negocierilor vor putea fi
asumate numai in integralitatea lor.

75. Printre deosebirile care se pot identifica între GATT şi OMC putem menționa: a, b; c; d; e (se
va comenta fiecare într-o frază)............. ..........

• GATT a fost un acord provizoriu şi adoptat pe baze ad-hoc,OMC este o organizaţie

internaţională având baze legale solide;

• OMC are membrii în timp ce participanţii la GATT s-au numit părţi contractante;

• GATT s-a ocupat exclusiv de comerţul cu bunuri în timp ce activităţile OMC vizează şi
comerţul cu servicii şi cu DPI;

• Mecanismul OMC de soluţionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil şi

acţionează în mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ţară membră.

76. Printre aspectele sistemice ale mecanismului OMC de soluționare a diferendelor putem
menționa: a, b; c; d; e (se va comenta fiecare într-o frază)............. ..........

Mecanicmul OMC de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici , printre care
cele mai relevante se dovedesc a fi: sunt implicate direct doar guvernele; compensarea
pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau acordata’ capacitatea
de punere in aplocare a deciziilor este asimetrica; costurile de administare a procesului
sunt ridicate; cele mai multe cazuri se solutioneaza prin consultari bilaterale.