Fișa de lectură

Titlu: Povestea lui Harap- Alb

Autor: Ion Creangă

Data publicaţiei: 1 August 1877

Date despre autor:

Ion Creangă a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei

basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi
unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale
autobiografice Amintiri din copilărie. Parinti Ștefan a Petrei Ciubotariul
și Smaranda, casatorit cu Ileana Grigoriu.
Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de
biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă
data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din
Humulești, publicată de Gh. Ungureanu.
Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina,
Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar
Zahei, Maria și Ileana în 1919.

Alte opere ale autorului: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi,
Punguta cu doi bani.

Genul literar: Epic
Specia literară: Basm
 Personaje: Harap-Alb, tatal sau si cei 2 frati ai lui Harap-Alb,
Spanul, Verde imparat, Imparatul ros, Sfanta Duminica, Ochila,
Setila, Flamanzila, Gerila, Pasari-lati-lungila, Albinele, Furnicile,
Fata imparatului-rosu si Calul lui Harap-Alb

Narator: (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia)

-narator obiectiv, heterodiegetic, omniscient dar neimplicat, care
relateaza intamplarile la persoana a III-a.
Rezumat:
Harap-Alb pleaca la drum cu straiele, calul si amele tatalui sau de
acnd a fost mire. Se intalneste pe drum cu un span de trei ori de fiecare
data deghizat, iar a treia oaraaccepta sa il ia drept calauza. Spanul il
pacaleste pe Harap-Alb si il pune sa jure ca de acum incolo Spanul o sa
fiefiul craiului, iar el o sa fie sluga lui. Cand ajung la imparat, fetele au
anumite indoieli ca Spanul ar fi fiul craiului. Spanul il pune pe Harap-
Alb sa faca anumite favoruri pentru el in speranta ca o samoara, dar el
aduce cu bine acasa salatile din Gradina Ursului si pielea si capul
cerbului.Cand a trebuit sa ii aduca fata imparatului Ros, Harpa-Alb a
trebui sa treaca iar prin4 teste: unul a fost sa reziste in casa de arama
infocata, al doilea sa aleaga macul de nisip,al treilea sa aiba grija de
fata san u plece nicaieri pe timpul noptii, iar ultimul sa isi de-aseama
care e fata. Harap-Alb a trecut cu bine prin toate testele si s-a intors
acasa la Verde Imparat, dar fata si-a dat seama ca Spanul nu era de fapt
fiul craiului, iar atunci Spanul i-a taiat capullui Harap-Alb si calul l-a
insfacat de gat pe Span si l-a omorat.8.Fata imparatului Ros i-a pus
capul inapoi lui Hara alb si il inconjoara de trei ori cusmicelele de mar
dulce si ii toara apa moarta si apa vie peste el, iar Harap-Alb revine
laviata crezand ca adormise.9.Si asa au facut nunta ca in basme si
petrecerea lor inca dureaza in anul acesta.

Moduri de expunere: (indică modul prezent în opera literară ,

indică pagina / paginile şi transcrie câte un citat)
-Naratiune:”Amu cica imparatul acela, aproape de batranete, cazand la
zacare, ascris carte fratane-sau craiului sa-i trimita grabnic pe cel mai
vrednic dintrenepoti, ca sa-l lase imparat in locul sau, dupa moarte sa.”
-Dialog:”-Fecior de craiu, vede-te-as imparat! Spune babei ce te
chinuieste; ca deunde stii, poate sa-ti ajute si ea ceva!-Matusa, stii ce?
Una-i una si doua-s mai multe; lasa-ma-n pace, ca nu-mi vadlumea
inaintea ochilor de nacaz.”
-Descriere:”Si carmind pe o carare, mai merg ei oleaca inainte,
pana ce ajung intr-o poiana si numai iaca ce dau de o fantana cu
ghizdele de stejar si cu capacdeschis in laturi. Fantana era adanca si nu
avea nici roata, nici cumpana, ci numaio scara de coborat pana la apa.”
 
Mijloace artistice (figuri de stil,citate care conţin imagini artistice)
-inversiunea (“laminate craisor”)
-hiperbola (“ne mai intalnim la vrun capat de lume”)

Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera

citită  şi sensurile lor)
-zacare – boala grea si de lunga;
-
Citat/e preferate (scris/e între ghilimele)
-“Apara-ma de gaini, ca de caini nu ma tem.”
-“Cel mai iscusit vanator.Nimereste paserea-n zbor.”
-“Uite ce e matusa, una-i una si doua-s mai multe” (replica din film)

Note de lectură (Continuă  enunţurile de mai jos cu idei din opera

citită) 
Opera mi-a trezit sentimente de bucurie.
Ceea ce impresionează este sfarsitul cand femeia iubita ii salveaza viata
lui Harap-Alb, la sfarsit.
Surpinzătoare este momentele in care Harap-Alb este ajutat de de furnici
si albine.
Demn de admirat este fragmentul în care  Harap-Alb nu renunta si
invinge ursul.
Am admirat cand Gerila chiar daca stia ca o sa ii fie foarte frig a racorit
casa de arama infocata.                                   
Am fost curios când Harap-Alb a plecat in calatorie.
Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că este o lume veche in
care aparentele nu conteaza.
Nu aş  vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că exista fiinte
supranaturale.

Opinii critice / Referinţe critice

 În literatura noastră, Povestea lui Harap-Alb ilustrează, dimpotrivă,

realismul, deoarece „Creangă ealtceva, nici narator ţăran, nici folclorist,
culegător, prelucrător, basmele lui nu sunt rescrise, împodobite, alterate
în structura lor (ca ale lui Slavici). Fără a ieşi din schemele basmului
popular, fără ainventa nimic esenţial, Creangă retrăieşte cu ingenuitate
întâmplările povestite. Geniul humuleşteaneste această capacitate
extraordinară de a-şi lua în serios eroii (fabuloşi sau nu, oameni sau
animale), dea le retrăi aventurile, de a pune cu voluptate în fiecare
propriile lui aspiraţii nerostite, slăbiciuni,tulburări şi uimiri, adică de a
crea viaţă. El e creatorul unei «comedii umane» tot aşa de profundă şi
deuniversală în tipicitatea ei precum a lui Sadoveanu.”

Nicolae Manolescu, Lecturi infidele