1. Riga Crypto și lapona Enigel aparține modernismului datorită apariției în
perioada interbelică atunci când în literatura romană se confruntă două direcții puternice, tradiționalismul și modernismul. Poezia este alcatuită din două părți, fiecare dintre ele reprezentând câte o nuntă: prima reală, umană și împlinită, aceasta devine cadru celui de-a doua, o nuntă fantastică, inițiatică, dar inposibilă. Este folosită formula compozițională a povestirii în ramă, a poveștii în poveste (nunta în nuntă). 2. Lirismul obiectiv în fragmentul dat se remarcă prin absența mărcilor eului liric. Sentimentele poetului sunt portretizate prin cele două maști, figuri ale baladei prin utilizarea antitezei și a epitetelor: „soare/umbră”, „uscat/ umed”. 3. Tema poeziei este incompatibilitatea a două ființe care provin din lumi diferite: cea vegetală- riga Crypto și cea umană- lapona Enigel. Tema textului este duală, pe de o parte regăsim iubirea prezentată ca o cale a cunoșterii, iar cea de-a doua temă este condiția omului de geniu. În prima secvență a textului întâlnim ipostaza iubirii împlinite : o nuntă cu oaspeți „ cuscrul mare dăruit/ Cu pungi, panglici, beteli cu funtă”. A doua secvență prezintă o încercare eșuată de a depași condiția primară inferioară printr-o iubire neîmplinită. 4. Prologul conturează în puține imagini cadrul „spartul nunții”. Primele patru strofe constituie rama viitoarei povești și reprezintă dialogul menestrelului cu „nuntașul fruntaș”, moment în care este rugat ă cânte despre povestea de dragoste a celor doi protagoniști: Enigel și Crypto. 5. La nivel formal, poezia este alcătuită din două parți, fiecr=are dintre ele prezentând câte o nuntă, prima reală, umană, împlinită care devine cadrul celi de-a doua, o nuntă fantastică, inițiatică, dar imposibilă. Formula compozițională este aceea a povestirii în ramă, a poveștii în poveste, a nunții în nuntă. 6. Ion Barbu prezintă în opera Riga Crypro și lapona Enigel două tipuri de nunți. Prima reprezintă nunta reală, umană cu oaspeți, împlinită care este cadrul celei de-a doua, o nuntă fantastică, inițiatică, dar imposibilă. Autorul sugerează incompatibilitatea celor două lumi și implicit a celor doi protagoniști, substantivul nuntă semnifică evoluția și trecerea de la o etapă la alta a vieții. 7. O comparație prezentă în text este Menestrel trist, mai aburit /Ca vinul vechi ciocnit la nuntă și enumerația este redată de Cu pungi, panglici, beteli cu funtă. 8. La nivel stilistic modernismul barbian este ilustrat de abundența metaforelor „regele-ciupercă”, a inversiunilor „zice-l aș” și a comarațiilor „ mai aburit ca vinul”. Mijloacele artistice ajută la portretizarea celor două măști ale autorului. 9. Titlul este alcatuit din enumerația a două nume proprii completate de date reprezentative pentru cele două ipostaze prezentate în text. Apelativul Crypto sugerează o făptură ascunsă, misterioasă, criptică, iar Enigel este lapona ce viețuiește în țările nordice, numele ei însemnă înger. Titlul desemnează membrii cuplului neîmplinit, el întruchipează geniul vegetal, iar ea aparține umanului caracterizat prin asprirația către absolut reprezentat de soare. 10. Textul liric Riga Crypro și lapona Enigel se concentrează pe tema cunoașterii. Textul se încadrează în perioada interbelică. Poetul preferă versul liber cu măsura de 5-7 silabe, ritmul variabil și folosește trei tipuri de rimă monorimă, rimă încrucișată și rimă îmbrățișată. O altă trăsătură a modernismului este prezența simbolurilor : soarele care reprezintă viața deoarce regele este transformat într-o ciupercă otravitoare în urma atingerii razelor, în timp ce lapona urmează lumina și supraviețuiește, nunta dintre trup și spirit, fântâna.