Particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu

(Baladă/ „Luceafărul” întors/ Poem de factură filosofică)

-Prin tema unei opere literare se înţelege aspectul general din realitate abordat în creaţia literară
respectivă. Tema aleasa de scriitor este tratată într-o anumită viziune despre lume, înţelegând prin aceasta
modul în care scriitorul vede lucrurile, le înţelege şi le interpretează, precum şi atitudinea şi opinia lui
faţă de aspectele realităţii înfăţişate.

-Ion Barbu este prin formare matematician și dorește să-i demonstreze lui Tudor Vianu că este capabil să
scrie poezii. Întreaga sa creație se încadrează în perioada modernismului.

-Balada „Riga Crypto și lapona Enigel” a apărut în anul 1924, iar în anul 1930a fost integrată în volumul
„Joc secund”. Opera face parte din a doua etapă a lui Barbu – baladic – orientală.

-,,Riga Crypto și lapona Enigel’’ aparține modernismului, care este o mișcare culturală apărută ca o recție
împotriva tradiționalismului și se caracterizează prin introducerea unor idei sau concepții asupra expresiei
artistice. Elementele moderniste prezente în acest text sunt: încifrarea mesajului și cultivarea ambiguității,
promovarea poeziei ca act de cunoaștere și prezența unor motive literare inedite: fântâna, luna, timpul,
soarele(prezența unor metafore surprinzătoare). Temao reprezintă iubirea ca formă de cunoaștere și care
se îmbină armonios cu natura. O primă secvență sugestivă este întâlnirea protagoniștilor la fântână, de
asemenea, ciuperca îi oferă dulceața fragilor,simbol al iubirii instinctuale, însă tânăra îl refuză.

-Viziunea despre lume se reflectă în universul poetic original care exprimă, într-un limbaj ambiguu,o
lume de esențe contemplate de spirit

Un prim element de structură îl reprezintă titlulcare este alcătuit din numele celor două ființe din lumi
opuse: riga–rege; Crypto–închis/ascuns; lapona-locuitoare a țării ghețurilor; Enigel-înger.

De asemenea, compozițional, poemul este alcătuit din două părți: nunta consumată, împletită, cadru al
celeilalte nunți, povestită, modificată în final prin căsătoria lui Crypto cu măsălărița.

Tehnica folosită este aceea a povestirii în ramă.

Relația incipit-final este sugestivă pentru această operă. Incipitul este dat de formula de adresare folosită
de nuntașul care încearcă să convingă menestrelul să cânte povestea tristă a regelui Crypto și a laponei
Enigel. Atmosfera lumească este de „chef”, iar povestea a mai fost spusă o dată.

-PRIMA poveste- atât de concis prezentată-este cadrul celei de-a doua. Așadar, la o nuntă reală, se spune
o poveste despre o altă nuntă, imaginară.

Partea a doua, nunta povestită, este realizată din mai multe secvențe poetice: portretul și împărăția lui
Crypto, portretul, locurile natale și oprirea din drum a laponei Enigel, întâlnirea dintre cei doi, cele trei
chemări ale rigăi și refuzurile laponei, relevarea relației dintre simbolul solar și propria condiție,
încheierea întâlnirii și pedepsirea rigăi în finalul baladei.

Imaginarul poetic: spațiul definitoriu al existennței celor două personaje.

-pentru Crypto-umezeala perpetuă și impură;

-pentru laponă-spațiu rece, ceea ce explică aspirația ei spre soare și lumină.

-povestea propriu-zisă este fantastică și se desfășoară în visul fetei, la fel ca în Luceafărul eminescian,
doar că rolurile sunt inversate.

-formuletele de adresare, repetiția ENIGEL, ENIGEL și epitetul RIGĂ BLÂND, sugerează familiaritate,
afecțiune caldă;

Trei încercări ale craiului:

I-îi oferă lumea peste care domnește, iar refuzul laponei îl pune într-o situație dilematică;

II-sarcificiul: ENIGEL, ENIGEL/SCADE NOAPTEA, IES LUMINE, /DACĂ PLECI SĂ

CULEGI, /ÎNCEPI, ROGU-TE, CU MINE.

III-prezentarea valorilor supreme ale lumii lui: SOMNUL FRAGED și UITAREA.

Tentația este copleșitoare și Enigel si-o reprimă cu greutate, fiind pusă și ea într-o sitauție dilematică: EU
DE UMBRĂ MULT MĂ TEM.

Finalul este trist, deoarece Crypto se transformă într-o ciupercă otrăvitoare, iar încercarea ființei
inferioare de a-și depăși limitele este pedepsită cu nebunia.

Relațiile de simetrie sunt date de cele trei chemări – descântece ale rigăi și de cele trei refuzuri ale fetei.
În prima chemare, Crypto își îmbie aleasa cu „dulceață” și cu „fragi” (elemente ale existenței vegetale),
însă fata îl refuză. Craiul îi oferă lumea peste care domnește, iar refuzul laponei îl pune într-o situație
dilematică, de asemenea, puterea sacrificiului și prezentarea valorilor supreme ale lumii lui „somnul
fraged” și „uitarea”.

Relațiile de opoziție sunt evidențiate la nivelul celor doi protagoniști, reliefându-se caracteristicile lor:
opoziția copt – necopt, soare – roată albă, dar și prin ideile lor care nu corespund, de aceea, nu poate avea
loc nicio nuntă.

Din punct de vedere stilistic, predomină inversiunile: „zice-l-aș”, „rogu-te”, „răi ghioci”; epitete
metaforice: „menestrelul trist”, „veninul vechi”.

Luceafărul eminescian este şi ideea acestei balade, numai că omul superior este fata (lapona Enigel), iar
fiinţa inferioară este regele-ciupercă (Riga Crypto).

Prozodia, la început, este tradițională și se schimbă cu una modernă: versuri 8-9 silabe, dar și de 5-9
silabe, rima îmbrățișată, monorimă, încrucișată (savantă) și strofe inegale.

Tema iubirii ca formă de cunoaștere și viziunea modernistă asupra lumii lui Barbu se reflectă într-un mod
original și unic prin prezența unor metafore surprinzătoare care transmit un mesaj încifrat și în care poetul
dorește să promoveze arta sa ca act de cunoaștere, lucru reieșit din prezentarea poveștii de dragoste dintre
doi membri care fac parte din două lumi diferite.
Opera literară „Riga Crypto și lapona Enigel” este o baladă alegorică barbiană ce reușește să
impresioneze prin ideile transmise și prin viziunea amplă asupra sentimentului de iubire care nu este de
fiecare dată realizab