Fișa de lectură

Titlu: „Moara cu noroc”

Autor: Ioan Slavici

Data publicaţiei: 1881

Date despre autor: Ioan Slavici (n. 18

ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad - d. 17 august 1925, Crucea de
Jos, Județul Putna) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român,
membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Parinti
Sava Slavici și Elena Borlea, casatorit cu Ecaterina Szoke
Magyarosy, Eleonora Tănescu, a avut șase copii: Titu Liviu,
Lavinia, Ioana Josefina, Marcel, Livia.

Alte opere ale autorului: „Popa Tanda”, „O viață pierdută”,

„Bogdan Vodă”, „Fata de birău”, „Mara”, „Din păcat în păcat”,
„Ileana cea șireată”, „Doi feți cu stea în frunte”.

Genul literar: Epic
Specia literară: Nuvela psihologica
Personaje: Lică Sămădăul; Ghiță; Ana; Săilă Boarul; Răuț; Buză-
Ruptă; Pintea – jandarm; Mama Anei; Laie - una din slugile lui
Ghiță; Marți - a doua slugă a lui Ghiță; Petrișor - copilul lui Ghiță
și al Anei; Uța.

Narator: (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia)

-narator omniscient care nu participa si nu influenteaza actiunea.
Rezumat:
 Actiunea nuvelei “Moara cu noroc” este structurata in saptesprezece
capitole, ea fiind prezentata in ordine cronologica si constand in redarea
destinului lui Ghita, un om ce descopera puterea banilor.
Initial, drama acestuia nu e anuntata, el arendand hanul de la Moara cu
Noroc doar spre a-si depasi conditia umila, adica pentru a strange bani
sa-si cumpere un atelier cu zece calfe, pentru a deveni cineva, pentru a fi
respectat intr-o lume in care deja omul nu mai este apeciat si cinstit
pentru calitatile sale, ci dupa avere. Insa, descoperind placerea banilor o
data cu intalnirea lui Lica Samadaul, seful porcarilor si stapanul absolut
al campiilor si renumit pentru siretenia cu ajutorul careia manuieste
banii, stapan temut al acelor locuri, el incepe sa-si uite valorile morale.
Desi prevenit de Ana, sotia lui Ghita, ca Lica este un om rau, cizmarul
intra in ciclul infinit al afacerilor ilegale ale Samadaului, fiind
„complice” cu acesta.
Incet Ghita se instraineaza de Ana,ajungand chiar sa nu-si
mai vorbeasca, iar ea, realizand ca soarta lui Ghita e legata de
Lica,incepe sa-l priveasca pe Lica cu alti ochi. Avand loc in padure un
jaf si un omor, Ghita este chemat la judecatorie, depunand marturie falsa
spre a-l acoperi pe Lica, insa ajutoarele Samadaului, Sil Boarul si Buz-
Rupt sunt condamnati la inchisoare pe viata. Ghita observa ca Ana este
atrasa de „prietenul” lui si devine nervos, simitindu-se tradat, se
hotaraste sa se razbune, adica sa-l dea prins lui Pintea, jandarmul ce-i
devenise un prieten de suflet.
Durerea sufleteasca devine insuportabila si o omoara pe Ana. Rut,
urmand porunca lui Lica, da foc morii si-l ucide pe Ghita, in timp ce
Lica, manat de teama de a nu fi prins de jandarmul Pintea,
incearca sa se salveze, si in goana sa prin furtuna se sinucide,
sfaramandu-si capul intr-un stejar.
Nuvela se incheie cu imaginea crunta a batranii ce pleaca de pe
ruinele morii impreuna cu copiii.

Moduri de expunere: (indică modul prezent în opera literară ,

indică pagina / paginile şi transcrie câte un citat)
-naraţiunea, monologul (evidenţiat prin stilul indirect liber);
 Mijloace artistice (figuri de stil,citate care conţin imagini artistice)
-imagini artistice: linistea colibiei, trage inima, satele asezate
-epitete: podul de piatra, paduri de stejar

Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera

citită  şi sensurile lor)

Citat/e preferate (scris/e între ghilimele)

“Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci
liniștea colibei tale te face fericit”-mama Anei
“Așa e lumea... Să nu crezi nimic până nu vezi cu ochii.”-Ghita

Note de lectură (Continuă  enunţurile de mai jos cu idei din opera

citită) 
Opera mi-a trezit sentimente de surprindere.
Ceea ce impresionează sunt vorbele batranei cu care incepe si se incheie
opera.
Surpinzător este momentul  in care Ghita isi da seama ca la moara nu
poate sta nimeni fara permisiunea lui Lica si momentul in care Lica
mangaie cainii si il lasa fara aparare pe Ghita.
Demn de admirat este fragmentul în care  curajul cu care Ghita il
infrunta pe Lica.
Am fost curios când Lica a dormit la han iar arendasul a fost batut si
jefuit.
Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că actiunea este in
mijlocul muntilor.
Nu aş  vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că exista foarte multe
conflicte.
Opinii critice / Referinţe critice
“Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei
lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea
in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada.
Cum se spune, i-a « fortat mana »; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci
pentru a-l reda acestui rost”
Lucian Raicu