FIŞĂ DE LECTURĂ

Titlul: Negustor lipscan

Autorul: Mihail Sadoveanu

Data apariţiei: Hanu Ancuţei - 1928

Tema textului: Descrierea unei călătorii de negoţ prin ţările din

occident şi despre descoperirile ingenioase ale acestora.

Personajele: Dămian Cristişor; comisul Ioniţă; Neculai Isac; hangiţa;

ceilalti oaspeţi.

Locul, timpul acţiunii: Un timp al trecutului, al faptelor întâmplate în

călătoria pe care negustorul lipscan o făcuse în Ţara nemţească.
Un pasaj care m-a impresionat: 
- Vra să zică, urmă mazilul, pui în ţaglă n-ai văzut?
- Nu prea.
- Nici miel fript tâlhăreşte şi tăvălit în mojdei?
- Asta nu.
- Nici sarmale?
- Nici sarmale, nici borş. Nici crap la proţap.
- Doamne fereşte şi apără! se cruci moş Leonte.
- Apoi atuncea, urmă căpitanul Isac, dacă nu au toate acestea, nici nu-
mi pasă! să rămaie cu trenul lor şi noi cu ţara Moldovei.

Situaţia iniţială: Oaspeţii hanului erau nerăbdători cu privire la

incitanta istorisire promisă de comisul Ioniţă dar larma iscată de sosirea la
han a unui negustor şi cărăuşii săi, le stârneşte curiozitatea.

Cauza acţiunii: Moş Leonte îşi dovedeşte priceperea de zodier, şi

spre surprinderea  tuturor ghiceşte din ce zodie e călătorul şi de unde vine.
Dămian Cristişor începe să povestească călătoria sa prin ţări străine.

Derularea evenimentelor (succint): Când comisul Ioniţă urma să-şi

spună povestea se auziră strigăte şi zarvă pe drumul Sucevei. Hangiţa
recunoscu pe jupânul Dămian Cristişor împreună cu cărăuşii săi. Moş Leonte
îi spuse comisului că acest om e născut în zodia Leului, lucru întărit de
jupânul vesel şi prietenos. Dămian începu să povestească cum s-a hotărât să
se facă negustor de Lipsca şi cum a călătorit în ţări străine. La Tighina, cu
asociatul său, un negustor arman au cumpărat marfă pe care au dus-o cu
trenul de la Liov la Ştraţburg unde au vândut-o unor negustori ce o duceau
la Pariz tot cu trenul. Văzând-l pe ciobanul din Durău mirat, le explică ce
este trenul şi cum funcţionează. După aceea le povesti de mâncărurile şi de
berea din ţara nemţească, de casele suprapuse, de cucoanele cu pălarie, de
şcolile unde învaţă şi fetele şi mai ales de legea de acolo, căci nu l-a întrebat
nimeni despre marfă. De cum a întrat cu marfa în ţara Moldovei a plătit dări
şi vămi peste tot şi la toţi iar acum e liber până în targ la Ieşi, iar de acolo
acasă unde îl aşteaptă fratele mai mic Grigoriţă, părintele Mardare şi nânaşul
aga Bucşan. Pe când îşi isprăvea povestea cu veselie şi voie bună, apăru
hangiţa care aducea placinte. Dămian Cristişor, veselit de vin i-a prins
Ancuţei la gât o zgărdiţă de mărgele.

Punctul culminant: Istorisirea capătă interes în momentul când

Dămian Cristişor spune că a călătorit cu trenul. Negustorul a văzut şi alte
lucruri de mirare prin Ţara nemţească: case suprapuse, strazi asfaltate, băieţi
şi fete care învaţă deopotrivă carte. Când ajunge să povestească ce-a mâncat
şi ce-a băut, negustorul îi dezamăgeşte pe ascultători, dar ceea ce-i
impresionează cu adevărat este faptul că legea se aplică la fel pentru toţi.
Numai la întoarcere, după obiceiul pământului, trebuie să dea
ploconul pentru marfă.

Deznodământul: Curioşi dar şi ostili, căpitanul Isac şi Moş Leonte îi

deplâng pe acei oameni care n-au gustat din mâncarea moldovenească iar
comisul Ioniţă nu este de acord cu şcoala pentru fete, însă toţi îi admiră pe
nemţi pentru cum aplică legea.
Ascultătorii sunt puternic impresionaţi de cele aflate şi se manifestă
zgomotos. Ancuţa aduce plăcinte iar negustorul îi prinde la gât o zgărdiţă de
mărgele, sărutând-o pe amândoi obrajii.

Mesajul transmis: Ţăranul moldovean e înfăţişat ca o categorie ostilă

răspândirii civilizaţiei moderne, dar mândră de valorile civilizaţiei
tradiţionale a cărei purtătoare este.