Neagu Mariana, 10G

FIŞĂ DE LECTURĂ
Opera epică

Am început lectura (data): 10.10.2020 Am terminat lectura (data) : 10.10.2020

Titlul operei literare: “Moara cu noroc”
Autorul: Ioan Slavici
Opera face parte din volumul: Novele din popor
Editura: Poseidon
Anul apariţiei volumului: 1881
Date importante din viaţa şi activitatea criitorului:
- Ioan Slavici ( 18 ianuarie 1848 - 17 august 1925) a fost un scriitor, jurnalist, si pedagog roman,
membru corespondent al Academiei Romane.
- Scriitorul a fost considerat de criticul George Calinscu un “instrument de observatie excelent” al
mediului rural, oferind in nuvelele sale poporale si in studiile sale o fresca a moravurilor, a
comportamentului oamenilor in functie de stratificarea lor sociala, in cele mai mici detalii ale tinutei,
imbracamintii, vorbirii si gesturilor.
- Opere semnificative: Padureanca, Budulea Taichii, Mara, Moara cu noroc.
- Debutul sau literar are loc in revista “Convorbiri literare”, unde i se publica lucrarea “Fata de birau”
Alte opere ale autorului: Popa Tanda (nuvela), Din pacat in pacat (roman), Doi feti cu stea in frunte
(poveste), Amintiri (memorie), Bogdan Voda (drama istorica).
Genul literar: epic
Specia literară: nuvela
Opera e structurată în: capitole
Opera este scrisă în: proza
Locul desfăşurării acţiunii: la rascruce de drumuri, Banat, Fundureni, Campia Aradului, Ineu, Moara cu
noroc, Arad, Oradea, Muntele Bihorului (reperele spatiale sunt reale, bine precizate).
Timpul desfăşurării acţiunii: intre Sfantul Gheorghe si Paste , actiunea avand loc in a doua jumatate a
secolului al XIX-lea (reperele temporale sunt reale, definite).
Naratorul : Naratorul este obiectiv, acesta facundu-si prezenta prin verbe si pronume la persoana a III-a (“se
ferea de dansa”, “ea puse”, “-i”, “el o priveste”, “-l”)
Personaje:
Ana • personaj secundar, pozitiv, real, sotia lui Ghita, mama a doi copii, carciumarita, fata
batranei;
•tanara, frumoasa, protectoare („prea tanara, prea asezata, oarecum prea blanda la fire”,
”Ana era tanara si frumoasa”, „Ana tipa inspaimantata, deoarece copilul era sa cada”);
•„Fiindca tu le fierbi toate in tine si mie nu-mi spui nimic”, „Atunci sa plecam, Ghita!
•simbolizeaza valorile familiei, iubirea, linistea casei.

Ghita • personaj principal, pozitic/negatic, real, sotul Anei, ginerele batranei, tata a doi copii;
•harnic, egoist, gelos („E Ghita, ginere-meu, grai batrana, si, multumita lui Dumnezeu, ne
merge bine in toate de cand suntem aici.”, „ Iar Ghita fierbea in el si nu se stapanea decat cu
gandul ca e vai si amar de barbatul care trebuie sa-i pazeasca nevasta”)
•”tu stii ca-mi esti draga ca lumina ochilor! N-am sa te chinuiesc: am sa te omor cum mi-as
omori copilul meu”, „iara tu esti buna, Ano, si blanda, dar esti usoara la minte si nu intelegi
nimic”
•simbolizeaza bogatia, atractia malefica a banilor.

Lica •personaj secundar, negativ, real, porcar;

1
Neagu Mariana, 10G

•”Lica, un om de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ,supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii
mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc” ( tanar, bine facut)
„isi tinti ochii la un stejar uscat ce stetea la departare de vreo cincizeci de pasi, scransi din
dinti, apoi isis incorda toate puterile si se repezi inainte” (las, aprig)
• „Apoi nu vezi tu ca nici eu nu vreau alta?”, „Minunati catei!”

Batrana •personaj episodic,pozitiv,real, mama Anei, soacra lui Ghita;

•inteleapta („Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci
linistea colibei tale te face fericit”
• „Se vede c-au lasat ferestrele deschise! Simteam euca nu are sa iasa bine; dar asa le-a
fost sa fie”

Pintea •personaj secundar, pozitiv, real, jandarm;

•drept, prietenos ( „om asezat si tacut la fire, cu care Ghita se facuse prieten bun”)
• „Hoa – hop! Hoa – hop! Dupa mine, mai!”, „Uf! Saracul de mine!”
•reprezinta justitia.

Buza Rupta, Saila Boarul, Raut •personaje episodice , negative, reale, oamenii lui Lica.

Laie, Marti, Uta •personaje episodice, reale, ajutoare la carciuma.

Petrisor • personaj episodic, poziv, real, inocent, copilul Anei si al Lui Ghita.

Rezumat:
Incipitul prezinta situatia grea a unei familii. Ghita, barbatul casei, decide sa cumpere un han, pentru a
scapa de slujba de cizmar si pentru a se imbogati.
Acestia se muta la Moara cu noroc, unde devin repede cunoscuti. Apare Lica Samadaul, un porcar
renumit, dar si un om dubios. Pentru a putea ramane la han, Ghita devine apropiat de Lica si se instraineaza
de Ana, sotia lui, de soacra si copiii sai.
Ghita intra tot mai mult sub influenta lui Lica si isi neglijeaza famila, in special nevasta. Acesta este anchetat
de doua ori, fiind banuit de jefuirea arandasului si chiar de crima. Constientizand situatia in care se afla, se
ofera sa-l ajute pe jandarmul Pintea pentru a-l prinde pe Lica atunci cand va veni sa-i plateasca datoria cu
banii victimelor. Ana, simtindu-se parasita de sot, capata o simpatie pentru Lica. Cuprins de gelozie si
umilinta, Ghita accepta sa o lase pe Ana cu Lica pentru a se duce la Ineu cu vestea buna pentru Pintea. Cei
doi isi petrec toata noaptea la han, dar Lica pleaca inainte de venirea zorilor. Ghita se intoarce acasa cu
gandul de a-si omori sotia. Nu se grabeste, dar cand afla ce a facut o injunghie chiar inaintea sosirii lui Lica la
han. Raut, ajutorul lui Lica, il impusca pe Ghita. Lica incearca sa fuga dupa ce le spune celorlalti sa jefuiasca
si sa incendieze hanul. Pentru a nu fi prins de Pintea, Lica se sinucide.
Nuvela se incheie cu imaginea ruinelor hanului si cu vorbele batranei, care plangea, impreuna cu nepotii
sai langa cele cinci cruci.

Momentele subiectului:
 Expoziţiunea prezinta carciuma de la Moara cu noroc, izolata de restul lumii si inconjurata de
pustietati. Ghita, proprietarul hanului, se dovedeste a fi priceput si harnic la inceput, iar semnele
bunastarii nu intarzie sa apara.
 Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, un personaj carismatic,
seful porcarilor. Acesta impune niste reguli, iar Ana il considera un om rau si primejdios. In ciuda
faptului ca Lica reprezinta un pericol pentru familia sa, Ghita nu renunta la ideea de a se imbogati.

2
Neagu Mariana, 10G

 Desfăşurarea acţiunii cuprinde faptele si intamplarile operei. Din momentul aparitiei lui Lica,
Ghita se indeparteaza de familia sa. Acesta devine tot mai irascibil si incepe se regrete ca are sotie si
copii. Datorita generozitatii Samadaului, starea materiala a lui Ghita se imbunatateste. El isi arunca
nevasta in bratele lui Lica, mai tarziu ajungand sa fie implicat in jaful arandasului si uciderea unei
femei si unui copil. Constientizand ca Lica reprezinta o amenintare, hotaraste sa-l paraseasca cu
ajutorul lui Pintea, oferindu-i dovezi doar dupa ce-si va putea opri jumatate din bani.
 Punctul culminant este atunci cand Ghita vrea sa se razbune pe Lica, aruncand-o pe Ana in bratele
lui. Acesta spera ca sotia sa va rezista tentatiei, dar din dorinta de razbunare, Ana i se daruieste lui
Lica. Atunci cand afla de cele intamplate, Ghita o ucide pe Ana. La randul sau, Ghita este ucis de
Raut. Pentru a nu cadea in mainile lui Pintea, Lica se sinucide.
 Deznodământul cuprinde sfarsitul actiunii. Un incediu cuprinde carciuma de la Moara cu noroc in
noapte de Pasti si singurii supravietuitori sunt batrana si copiii.

Moduri de expunere:
Naraţiune: „Dar inca in acea zi Ghita se duse cu treaba la Arad, cumpara doua pistole si isi lua o a doua
sluga, pe Marti, un ungur inalt ca un brad.”
Dialog: „- Batrana ar putea sa-si tie gura. Ma cunosti?/ „- Nu!”/ „ –Atunci ma stii de nume. Eu sunt Lica,
samandaul...”
Descriere: „Ana era tanara si frumoasa, Ana era frageda si subtirica, Ana era sprintena si mladioasa”
Monolog: „Eu sunt acum batrana si, fiindca am avut si am atat de multe bucurii in viata, nu inteleg
nemultumirile celor tineri”

Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:

Ghita este personaj principal, real, nuvela lui Slavici fiind prin tematica, o nuvela realista. Ca personaj
realist el ilustreaza un erou tipic, reprezentand tipul carciumarului dominat de lacomia pentru bani,
trasatura definitorie care va marca profund evolutia acestui personaj. Este un personaj
complex,reprezentand totodata tipul taranului naiv, cu o aspiratie ce devine obsesiva, ce- l va distruge atat
psihic, cat si emotional. Statutul social si moral se schimba pe parcursul nuvelei, la inceputul operei
aparand in ipostaza de cizmar sarac, dar cinstit, dornic de a se imbogati. Din momentul cand acesta devine
hangiu, este dominat de obsesia banilor, acest fapt stricandu-i relatia cu familia. Astfel, se transforma in
tipul omului parvenit, distrungandu – se pe sine.
Ghita este caracterizat in mod direct de catre narator, dar si de alte personaje care subliniaza o alta
trasatura dominanta a personajului, si anume dorinta de castig („ Se gandea la castigul pe care l-ar putea
face in tovarasie cu Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii”). Portretul
fizic al acestuia nu este bine evidentiat, accentul cazand pe portretul moral, ce se evidentiaza tot mai bine
pe parcursul operei.
Prin caracterizarea in mod direct, trasaturile sunt in primul rand conturate de narator, prezentandu-l in
doua ipostaze: cea a taranului iubitor si mucitor, devotat familiei sale („ un om harnic si sarguitor, era
mereu asezat si pus pe ganduri, se bucura cand o vedea pe dansa vesela”) si cea a omului dominat de bani
cu dorinta de a avea mai mult, aceasta trasatura schimbadu-i comportamentul („acum el se facuse de tot
ursuz, se aprindea pentru orice lucru de nimic, nu mai zambea ca inainte, ci radea cu hohot incat iti venea
sa te sperii de el”). De asemenea, Ghita se autocaracterizeaza, printr-un mod de aparare prin victimizare
(„Ei! Ce sa-mi fac?...Asa m-a lasat Dumnezeu!).
Caracterizarea indirecta reiese din faptele protagonistului, aspiratia obsesiva la avere, conflictul
interior si exterior cu celelalte personaje si relatia cu acestea. Actiunile, gesturile si atitudinea lui Ghita
scot la iveala incertitudinea si nesiguranta instalate in sufletul sau.(„ Astazi stau aici si nu ma supara nimic,
dar imi fac eu insumi ganduri rele despre ziua de maine”). Relatiile lui Ghita cu alte personaje, variaza pe
parcursul actiunii. De la un sot iubitor si grijului, el devine ursuz, inchis in sine, acest lucru destramandu-i

3
Neagu Mariana, 10G

relatia cu Ana. Ana reprezinta iubirea, valorile familiei si linistea colibei, pe cand Ghita este reprezentat de
bogatie si atractia malefica a banilor. Acest fapt poate simboliza o antiteza, cea dintre inger si demon.
Asadar, Ghita este conturat realist, tipic nuvelei psihologice, al carui statut social si moral se schimba
pe parcursul operei.

Titlul operei : Titlul este analitic, format din trei cuvinte. Din punct de vedere morfologic, este alcatuit dintr-
un substantiv comun „moara”, prepozitia simpla „cu” si substantivul comun „noroc”. Din punct de vedere
denotativ, titlul sugereaza ca in opera, moara joaca un rol important in vietile oamenilor, iar din punct de
vedere conotativ, titlul ilustreaza ironia autorului fata de soarta personajului, moara capatand energiile
negative si aducandu-i ghinion protagonositului.
Mijloace artistice:
• „Ghita, galban la fata, ca si cand i-ar fi secat tot sangele din vine”, „draga ca lumina ochilor” – comparatii
• „nevasta tanara”, „soacra batrana” – epitete descriptive
• „cand usa cazu sframata din tatani”, „tremura icat abia mai stetea pe picioare” – imagini dinamice
Vocabular :
a bizui- a se baza
chezasie= garantare
a calca= a jefui
Citate preferate :
„Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”
„ Nu vorbi cu mine ca si cand ai avea un copil inaintea ta”
„- Acum cantati pana ce nu se rup toate acordeoanele”
Impresii personale: Din punctul meu de vedere, aceasta nuvela psihologica capteaza foarte bine trasaturile si
moravurile oamenilor, viata la sat, dar si evolutia oamenilor atunci cand sunt influentati. Sfarsitul a fost unul
tragic si mi-ar fi placut ca Ghita sa-si fi invatat greselile si sa se intoarca la familia sa, pentru a trai in
armonie, iar Lica sa fi fost prins de Pintea si pedepsit pe masura.
Note de lectură
Opera mi-a trezit sentimente de curiozitate.
Ceea ce impresionează este cat de repede se poate schimba un om atunci cand se afla sub influenta banilor.
Surpinzător este momentul cand Lica se sinucide.
Demn de admirat este fragmentul în care batrana incepe nuvela.
Am admirat inspiratia si creativitatea autorului.
Am fost curios atunci cand Lica a ramas peste noapte la han.
Nu aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că acel mediu nu ma reprezinta.
Opinii critice / Referinţe critice:
„Samadaul Lica este un hot si un ucigas, acoperit de persoane tari, interesate sa aiba un om cu experient.
Carciumarul Ghita se asaza in drumul porcarilor, unde se castiga bani multi si se pune la mijloc, intre ordinea
juridica a satului si legislatia mutuala a hotilor. Drama lui complexa este analizata magistral.”
(George Calinescu)
„ Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti”.
(Al. Philippide)
„Ceea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor este analiza psihologica pe care Slavici o practica
intr-un limbaj abstract [...] povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in sentimentele sau in crizele lor morale”.
(Tudor Vianu)