Sunteți pe pagina 1din 2

Titlul operei literare: ____La tiganci ____ Autorul:_____Mirecea Eliade____ Opera face parte din volumul: ___La tiganci

si alte povestiri____ Date importante din viaa i activitatea scriitorului: __ Mircea Eliade a fost istoric al religiilor, scriitor de ficiune, filozof i profesor romn la Universitatea din Chicago. Filozof i istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetean american n 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume tiinifice, opere literare i eseuri filozofice traduse n 18 limbi i a circa 1200 de articole i recenzii cu o tematic extrem de variat, foarte bine documentate. Alte opere ale autorului: __Le Sacre et le Profane; Romanul adolescentului miop; Gaudeamus; Maitrey; Secretul doctorului Honigberger; 19 trandafiri___ Specia literar: __nuvela____ Opera e structurat n: _ parti_____ Opera este scris n: ____proza_ Locul desfurrii aciunii: ___Bucuresti_ Timpul desfurrii aciunii: __perioada interbelica_____ Momentele subiectului: Expoziiunea _ Inceputul operei literare sta sub semnul unei calduri caniculare care il copleseste pe eroul nostru. Atentia sa este atrasa de discutia unor studenti care asteptau ca si el tranvaiul. Gavrilescu un om obijnuit este atras de numele colonelului Lawrence o personalitate recunoscuta pentru spiritul de aventura si de sacrificiu. In structura de adancime, colonelul insusi reprezinta aventura pe care nu a trait-o niciodata Gavrilescu, dar care si-o imagineaza. In timpul calatoriei cu tranvaiul atentia celor din tranvai este atrasa de locul numit "La Tiganci", loc despre care se stie ca este rau fanat (de desfrau). Gavrilescu admira casa si nucii batrani si se gandeste ca nu si-ar putea permite sa intretina o asemenea casa si o asemenea gradina. Intriga operei literare este contituita de momentul in care Gavrilescu descopera ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa, Otilia Voitinovici. El este nevoit astfelsa se intoarca si patrunde in curte si inc casa tigancilor, loc situat in antiteza cu spatiul real, in care Gavrilescu incepe o adevarata aventura. Desfurarea aciunii _ Existenta eroului este marcata de 2 esecuri : - esecul in plan profesional deoarece Gavrilescu considera ca nu si-a putut implini vocatia artistica si este profesor pentru " pacatele" sale. - esecul in plan sentimental, el fiind nevoit sa renunte la Hildegard, femeia pe care o iubise cel mai mult in tinerete si sa se casatoreasca cu Elsa. Intreaga nuvela este marcata de un motiv literar, cifra 3 : - Gavrilescu se urca de 3 ori in tranvai. - Fetele care il asteapta la tiganci sunt in numar de 3 : o tiganca, o grecoaica, o evreica.. Punctul culminant : este reprezentat de momentul in care eroul isi reintalneste iubirea._ Deznodmntul ___este pus sub semnul ambibuitatii(neclaritate). -"Toti visam,spuse asa incepe. Ca intr-un vis" Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat: Caracterizare direct Etichetarea muzicant, fcut de btrn, i se pare peiorativ i de aceea intervine, corectnd o percepie nedreapt a imaginii lui: Sunt artist. . .pentru pcatele mele am ajuns profesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeauna, arta pur.

Triesc pentru suflet. . .. Autocaracterizarea ia, deopotriv, forma orgoliului vocaiei i a lamentaiei din urm. n circumstanele date (tentaia aventurii, cldura, ntoarcerea la Otilia, unde-i uitase partiturile), grdina igncilor i apare ca un spaiu privilegiat, iar jocul lor se prefigureaz ca ans de iniiere,ns, confruntat cu o lume plin de mistere, eroul devine confuz, pierde datele realitii i este tentat s se elibereze prin relatarea tragediei vieii lui. Cltoria buimac prin labirint echivaleaz cu desprinderea de materialitatea pe care o simte pentru ultima dat: . . .dar i-a fost de-ajuns s-i opreasc doar cteva clipe privirile asupra unui asemenea alcov, ca s neleag c era o iluzie, c, de fapt, ceea ce vedea el erau dou sau tei paravane separate care-i mpreunau imaginile ntr-o mare oglind cu ape verzi-aurii. n clipa cnd i ddu seama de iluzii, Gavrilescu simi c odaia ncepe s se nvrteasc n jurul lui i-i duse din nou mna la frunte. Plcerea de a vorbi este substituit, n aceast scen, prin teroarea de obiecte pe care i era greu s le identifice. Caracterizare indirect ncercnd s se reintegreze ordinii iniiale din real, Gavrilescu nelege c realitatea l refuz, c experiena din bordei a condensat timpul, care lui i-a scpat ca durat. Cum nu are alt soluie dect revenirea n spaiul atemporal al igncilor, eroul i interiorizeaz nepotrivirea cu realul i retriete expreriena ntrerupt, de data aceasta, ntlnind-o pe Hildegard. Oferindu-i-se ansa de a rentregi cuplul mitic, lui Gavrilescu i se prefigureaz, de fapt, oportunitatea de a evita ratarea n dragoste prin trirea exclusiv n timpul memoriei. Ultima secven l consemneaz n trecerea lui simbolic spre moarte, cluzit de Beatrice, precum Dante odinioar. Referine criticePentru a regsi lumea esenial, anterioar multiplicitii formelor spaiotemporale, bariera timpului trebuie s cad naintea celorlalte (Nicolae Steinhardt) i are loc, astfel, trecerea ntr-un statornic dincolo(Eugen Simion), n care va retri, probabil, acel vis de poet. Faptul c este artist i dicteaz eroului o anumit percepie, el vede realitatea cotidian prin oglinda iluziei, iar arta i este orgoliul de a fi, singura care l apr de profan. Oglinda celorlali l rsfrnge contorsionat, oprind imaginea unui ins ridicol, stnjenit,cu gesturi precipitate i de prisos: . . .scond pe rnd mai multe batiste umede dintr-un buzunar al pantalonilor i trecndu-le metodic, una cte una, n cellalt buzunar sau aduga stnjenit aezndu-i plria pe msu i ncepnd s depun n ea obiecte pe care le scotea din buzunare. ConcluzieAa cum l propune textul, chip conturat direct (cu mna prins n minile ei. . .capul rezemat de pern. . .cu ochi pe cer) sau dedus din attea ovieli, Gavrilescu este un suflet-artist prins ntr-o hor a destinului,ai crui soli ignci, Moire i Parce i arat o clip ansa de a fi cunoscut totul, dac ar fi ghicit regula jocului i dac existena nar fi fost dect o fars. Titlul operei (structur, semnificaie): __ Titlul semnifica in sens denotativ un spatiu din lumea bucuresteana, o zona considerata rau hamata, despre care lumea vorbeste cu indignare si in care protagonistul doreste sa intre acolo din curiozitate. In sens conotativ termenul reprezinta o alta lume, exprima camuflarea sacrului profan sau lumile opuse.